Download - Referat Studiul China

Transcript
  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    1/35

    UN STIL DE VIATA

    SANATOS

    Organizatia Mondiala a Sanatatii a propus in anul 1946urmatoarea defnitie: sanatatea este o stare pe deplina avorabilaatat fzic,mintal cat si social, si nu numai absenta bolilor sau ainfrmitatilor.

    Alimentatia sanatoasa

    ietele ne propun solutii temporare, insa un stil de viatasanatos si ec!ilibrat se ormeaza in timp pe baza alegerilorcorecte si a inormatiilor care si"au dovedit autenticitatea de"alungul timpului.Stilul de viata este reprezentat de modul zilnic de

    a traii.#l poate f evidentiat in modul cum mancam ,muncim,cattimp alocam odi!nei,cat citim,cat stam in ata televizorului,lasoare sau cat timp alocam miscarii.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    2/35

    Capitolul 1 -Principalii factoricare determina un stil de viata sunt:

    1.$limentatia %serviti mese regulate zilnic&

    '.$ctivitate fzica%aceti miscare zilnic&

    (.$pa%beti ',) litrii de apa in fecare zi&

    4.Soarele%*luminati cat mai bine locuinta&

    ).$erul%aerisiti bine locuinta si cautati sa respirati aer curat&

    6.Odi!na%dormiti inte +"9 ore zilnic&

    +.#vitati ecesurile de O-*# el

    /.ultivati optimismul si incerederea in sine

    Capitolul2-Alimentatia sanatoasa

    0utritia numita si alimentatie sau !ranire, reprezintaaprovizionarea celulelor sau a organismelor vi cu materialnecesare pentru a sustine viata.#ste si specialitatea care seocupa cu diagnosticul si tratamentul bolilor care au ca siconsecinta un dezec!ilibru intre nevoile normale ale organismuluisi starea actuala , precum si cu interventiile de nutritie pentrualte aectiuni.

    rintre bolile de nutritie care 2ustifca solicitarea unui consult de

    specialitate se numara: supraponderea si obezitatea,subponderea si diabetul za!arat etc3

    ipocrate spunea:5aca reusim sa gasim pentru fecare omec!ilibrul intre alimentatie si eercitiile fzice , astel incat sa nufe nici mai mult nici mai putin, am reusit sa descoperim mi2loculde intretinere a sanatatii5.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    3/35

    $limentatia sanatoasa inseamna a include in mesele zileialimentele care acopera nevoile organismului si nu contin ineces actori alimentari de risc5, precum alcoolul,sarea,za!arurile sau grasimile saturate.e asemenea, o

    alimentaie sanatoasa se asigura prin diversitatea alimentelor,consumul moderat, ara a depasi nevoile energetice aleorganismului,prevenirea senzatiei de oame acuta prin impartirearatiei alimentare in ( mese principale si 'gustari si asociereacorecta a alimentelor.

    Subcapitolul2.1-Infuenta alimentatiei

    asupra starii e sanatate*n ciuda progreselor etraordinare inregistrate de stiinta ingeneral si de medicina in special,o parte insemnata a populatieilumii suera in continuare de pe urma asa"ziselor boli cornice.

    onorm OMS, sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii sau aincapacitatii,ci reprezinta o stare completa de bine care semaniesta pe toate planurile: fzic,mental,spiritual,social si

    proessional.

    $devaratele cause ale imbolnavirii se regasesc in stilul nostrumde viata.$cestea patrund in viata noastra ara acordulnostrum,find rezultatul necunostintei,al ignorantei si al nepasariicelor din 2ur.*ncepand cu revolutia industrial si luand amploare insecolul 77, asistam la un enomen al sc!imbariicomportamentelor alimentare, o data cu pierderea traditiilor careau asigurat timp de generatii intregi de oameni sanatosi,robusti silongevivi.rodusele traditionale sunt usor indepartate din

    alimentatia publica, find inlocuite cu alimente moderne ultra"procesate, lipsite aproape complet de nurtienti, dar oarteconvenabile din punct de vedere economic .$ceste noi alimentesunt usor de ac!izitonat, au o durata de valabilitate crescuta,desemenea se prepara usor sau sunt de2a gata de mancat,

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    4/35

    mancarea a devenit atat de accesibila incat la fecare colt destrada se poate procura mancare de tip ast ood5.

    in punct de vedere c!imic, compozitia alimentelor moderne estemult dierita de cea a alimentelor traditionale. uvintele c!eie

    sunt: rafnat,procesat,modifcat,aditivat intensiv.

    $desea ne intrebam de unde a inceput aceasta sc!imbare inalimentatia globala8 otul incepe cu metodele de de cultivare a

    plantelor. 0oile culturi de plante sunt modifcate genetic sau!ibridizate in asa el incat sa fe mai rezistente la actorii demediu si la daunatori, deasemenea aceste plante modifcateoera si o productie mult mai mare . Se utilizeazaingrasaminte,pesticide si alte substante c!imice care produc

    daune inseminate mediului, insa o parte din aceste substantec!imice lasa reziduri in plante, iar aceste reziduri periculoasea2ung in fnal in organismal nostrum unde pot provoca numeroase

    problem de sanatate. Multe din aceste pesticide si ingrasaminesun biodegradabile si pot ramane in sol zeci de ani si in tesuturileanimaleleor si a oamenilor.$ceste ingrasaminte utilizate inagricultura intensiva contin in mare parte doar cateva minerale%azot, potasiu,osor&, multe minerale si oligoelemente au a2uns in

    pragul epuizarii in sol, alimentele rezultante find sarace insubstante precum ferul,seleniul, iodul,cromul etc3

    Metodele de crestere a animalelelor nu sunt tocmai avorabilesanatatii populatiei si mediului incon2urator.O mare parte dinanimale sunt !ranite cu ura2e obtinute in urma etrageriuleiurilor cu solventi toici si care provin din culturile intensive de

    plante care sunt adesea modifcate genetic.esi acesti solventisunt eliminati ulterior, cantitati mici pot persista, care se voracumula in tesutul gras al animalelor. resterea animalelor in

    incaperi inc!ise ara alumina sau aer curat, ara sa fe libere inmiscare si ingramadite unele langa altele, necesita adeseautilizarea antibioticelor pentru a prevenii imbolnavirea acestora siimplicit contaminarea produselor alimentare, de asemenea seolosesc si cantitati de steroizi pentru a accelera cresterea

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    5/35

    acestora %in cazul gainilor care sunt sacrifcate la 1' de zile de laiesirea din ou&.

    O problema deosebita o reprezinta cresterea rumegatoarelor,care sunt adaptate perect consumului de iarba si a altor plante

    celulozice, dar care se imbolnavesc pe masura ce amidonul siproteinele vegetale din ura2e ocupa un loc tot mai insemnat in!arana lor zilnica.;tilizarea !ormonilor de crestere si lactatiesintetici ridica de asemenea semene de intrebare in ceea ce

    privesc produsele de origine animala.

    # bine cunoscut aptul ca se utilizeaza o gama larga de aditivi inindustria alimentara cu toate acestea oamenii de stiinta au alessa ignore acest apt urmarindu"se doar avanta2ele de ordin

    fnanciar si comercial. aca am traii intr"o lume aproape perecta cantitatiile de aditiviar f perect inoensive.inand cont insa si de nivelele destress,poluare si radiatii cu care ne conruntam zilnic, dealimentatia proasta a oamenilor, de sedentarism,de c!imicaleutilizate in produsele cosmetice si de eectele adverse alemedicamentelor,s"ar putea ca nici macar aceste doze binereglementate sa nu fe sigure pentru consum uman.

    O atentie crecuta trebuie acordata metodelor de sterilizare siconservare termica , care distrug nutrienti importanti dar adesease dovedesc inefciente in prevenirea toiinectiilor alimentare.rin pasteurizarea laptelelui,etragerea de sucurilor deructe,etragerea sucurilor de legume si multe alte procesari se

    pierd cantitati importante de vitamine si minerale cum ar f,

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    6/35

    distrusi ,iar lipidele devin suscectibile la rancezire.$limenteleiradiate, desi pare sa nu eiste studii care sa confrme nocivitatealor ,pierd la randul lor nutrienti importanti, apt ce ne ace ace sane intrebam de ce le mai consumam8

    0u trebuie trecut cu vederea riscul contaminarii cu substanteetrase din ambala2e cu potential toic, cum sunt cele din plasticsi aluminiu.#ste bine cunoscut ca sub actiunea razelor solare, acaldurii si a aciditatii substantele pot trece in masa alimentului siulterior in organismul nostru. #ista sufciente studii care saateste, spre eemplu , nocivitatea plasticului, implicat in aparitiaanumitor orme de cancer prin eectul pro"estrogenic pe care ilinduce.

    # normal sa ne intrebam de ce nu se iau masuri serioaseimpotriva unor alimente precum za!arul rafnat si grasimile!idrogenate, care sunt incriminate in apariatia a nenumarate boliin urma a zeci de ani de cercetari.

    *n concluzie trebuie sa eveitam cat de mult putem acesteproduse procesate din import si sa incercam sa ne ducem maiaproape de radacinile noastre, sa mancam produse cat mai putincontaminate5. Sc!imbarea de dieta nu este numai s!imbarea

    unor produse pe care le ingeram in decursul unei zile aceastasc!imbare reprezinta un stil de viata , un mod de a traii mai multtimp, mai sanatos, mai ericit in viziunea mea.

    Subcapitolul 2.2-!rincipii "enerale

    pentru o alimentatie sanatoasa

    a sa intelegem alimentatia sanatoasa mai intaii trebuie saintelegem cele 4 principii principale ale acesteia:

    1.rincipiul cantitatii

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    7/35

    '.rincipiul calitatii

    (. rincipiul adecvarii

    4.rincipiul ec!ilibrului

    *n ce priveste cantitatea de alimente,aceasta trebuie sa poataacoperi in general nevoile energetice ale organismului.entrusedentari, necesarul de alimente trebuie sa fe cu mult mai micdecat in cazul persoanelor care au o activitate fzicaintensa.entru a oerii organismului acele substante care neasigura vitalitatea si aspectul tanar, este necesar sa respectam

    principiul calitatii, care presupune ca alimentele pe care ingeramsa contina:apa, carbo!idrati, din care si fbre vegetale,grasimibune,proteine, vitamine si minerale.

    rincipiul adecvarii tine cont de varsta fecarei persoane sipresupune un consum care asigura o digestie usosara.0evoilediera de la o varsta la alta, dar ceea ce este important de retinuteste ca trebuie sa reducem alimentele greu digerabile si sa avemin vedere regulile de asociere ale alimentelor la o masa. 0u vomasocia niciodata proteinele animaliere cu produse vegetale careau in compozitie amidon, dar le putem oricand asocia culegumele care nu au continut de amidon% varza,

    rosii,castraveti,praz,usturoi etc3&. =ructele se consumaintotdeauna intre mese, la interval de '"( ore atunci cand digestiaalimentelor este inc!eiata.

    #c!ilibrul este cel care trebuie sa guverneze intreaga noastraviata, inclusiv alimentatia noastra.-ealizarea ec!ilibrului

    presupune pentru o persoana tanara sa contina: 4)ml deapa>?ilocorp , +.'grame>?ilocorp !idrati de carbon,.'grame>?ilocorp de fbre vegetale din cadrul carbo!idratilor,

    ./gr>?ilocorp de proteine. entru a ne pastra rumusetea naturala si vitalitatea estenecesar sa consumam cat mai multe produse neprelucrate, !ranavie cum i se mai spune, deoarece acestea au nenumarate eectebenefce pentru intreg organismul: regenereaza tesuturile,regleaza activitatea glandurala, elimina toinele,inlatura

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    8/35

    ?ilogramele in plus, intareste sistemul imunitar si duce lalongevitate.

    *nsa parintele nutritiei ippocrate si"a acut cea mai bunareclama prin propia sanatate de fer.@a / de ani, colinda inca

    tarile, dar si respecta un orar si un regim alimentar riguros.

    -egulile de viata erau:"se mananci putin

    "sa dormi pe tare

    "sa te culci o data cu pasarile si totodata cu ele sa te

    trezesti.

    Subcapitolul2.#-tipuri ealimentatie$carnata% o&o-lacto-

    &e"etariana%lacto-

    &e"etariana%&e"etariana'

    $limentatia carnata

    Multe finte de pe glob au o alimetatie pe baza de carne dintrecare si finta umana, este adevarat ca pestele si carnea suntcomponenti de baza. in pacte din ce in ce mai multi oameni

    preera o dieta bazata pe carne, tot mai multi oameni suera denrnumarate boli asociate cu ecesul de consum al produselor deorigine animala cum ar f: boli cardiovasculare, metabolicecancer, osteoporoza,

    @itiaze renale si multe altele. $cest tip de alimentatie aduce

    corpului un eces de proteine si grasimi, cu eecte negativepentru sanate cu sunt ecesul de acid uric si colesterol care sedepune pe interiorul arterelor si poate duce la ateroscreloza.

    ieta ovo"lacto"vegetariana

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    9/35

    ieta ovo"lacto"vegetariana dupa cum sugereaza si numeleAacest stil de viata permite consumarea de legume si ructe dar side lactate si oua . 0efind atat de restrictiva aceasta oera ogama larga in privinta meniurilor si asigura organismului intregul

    necesar nutritiv. ieta ovo"lacto"vegetariana este cea mai agreata dieta de catrenutritionisti. Se pot manca multe ructe si legume, mai ales celebogate in vitaminele $ si dar si lactate de preerinta cu uncontinut mic de grasime, cereale integrale , produse pe baza desoia , ovaz,nuci ,seminte etc3

    e ce sa eclud carnea8 Se intreaba multi oameni.#istapersoane care eclud carnea din alimentatie din considerente

    morale sau religioase. incolo de aceste aspecte, acest obicei nueste nicidecum unul nociv pentru organism, asa cum inceraca inmod eronat unii consumatori impatimiti de carne sa convinga, cic!iar dimpotriva.

    roteinele din carne sunt suplinite cu usurinta prin consumul deproduse lactate si oua.atorita continutului ridicat in grasimiimplicit acizi grasi saturati, carnea determina o crestere anivelului de colesterol in sange, ingreunand circulatia sangvina si

    unctionarea normala a inimii.in aceste considerente trebuielimitat si consumul anumitor produse lactate, cum ar f untul saulaptele gras.

    e retinut ca in dieta ovo"lacto"vegetariana baza esteconstituita din vegetale, ructe si legume celelalte produse findde2a asa cum am specifcat mai sus, consumate cu moderatie.oate ca nu era de stiut ca si dentitia si aparatul digestiv umansunt adaptate mai degraba unei alimentatii vegetariene, lucru

    care a ramas nesc!imbat de"a lungul timpului in ciuda includeriimasive a carnurilor in alimentatie.

    in incalcarea recventa si rapanta a acestui dat natural derivamulte consecinte neaste asupra organismului si se creaza mediul

    propice dezvoltarii unor boli moderne precum obezitatea saucancerul.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    10/35

    ietele locto"vegetariana si cea vegetariana nu diera cu multata de cea ovo"lacto"vegetariana asa cum le sugereaza numelestilul de viata lacto"vegetarian permite consumul de produse

    lactate insa in acest still de viata prea multi oameni pun accentulasupra lactatelor decat a legumelor, cerealelor si ructelor.#steadevarat ca multi cred ca sursa principala de proteine se aBa inacele derivate lactate dar si acestea conumate in eces pot ducela niste probleme de sanatate asemanatoare cu dieta carnata.

    ieta vegetariana se bazeaza in principal pe cereale, legume siructe avand in vederea mea un ec!ilibru intre cele ( categorii,iar dieta vegana se bazeaza general doar pe legume si ructe insa

    lipsesc cerealele si lipseste prepararea legumelor , totul findconsumat ca atare in stare cruda5.

    Mai eista si dieta ructicola care presupune consumarea numaide ructe, in vederea mea aceasta dieta are un continut slab denutrienti, minerale si vitamine daca tinem cont in ce mod suntcrescute ructele in timpul actual.*maginati"va daca avem nevoiede ' galeti de portocale pentru a a2unge la necesarul zilnic devitamina , in ce cantitati ar trebuii sa consumam ructe.

    Subcapitolul.2.(-ce%cum%can%cat

    mancam.

    =iecare om are propiul sau ceas biologic, iar fecare organ inparte are o activitate maima de aproimativ ' ore.=ara a tinecont de acest ceas biologic, anumite tratamente sau diete precisenu pot da randamentul maim.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    11/35

    "Orele '("1"este perioada de activitate maima a C#D***

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    12/35

    grele.Scade nivelul de oigenare al creierului, din aceasta cauzaeista un risc marit de accidentare.

    "Orele 1("1)"in aceasta perioada *0#S*0;@ S;

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    13/35

    entru a eprima antitatea de energie eliberata din dieriteleprincipii nutritive sau c!eltuita de dieritele procese unctionaleale organismului, unitatea de masura cea mai des olosita este$@O-*$.

    O $@O-*# este cantitatea de caldura necesara pentru a crestetemperatura unui gram de apa distilata cu un grad elsiusincepanda de de la 1( grade elsius.

    aloria este insa o unitate mult prea mica pentru a eprima cuusurinta sc!imburile energetice din organism, din aceste motivema2oritatea studiilor nutitionale si fziologice olosesc G$@O-*$5.

    G$@O-*$ este cantitatea de energie necesara pentru a crestetemperatura unui litru de apa cu un grad elsius.

    um mancam, asa traimH $cest enunt sintetizeaza perect ceeace gandesc despre elul cum ar trebuii sa mancam.e aceeatrebuie sa avem un raport intre calitate si cantitate, nu tot ceeace este cantitativ este si calitativ. rebuie sa mancam ec!ilibrat sisa incercam sa nu acem ecese, c!iar si cand vine vorba demancarea calitativa.

    Subcapitolul 2.)-Alimente

    $limentul reprezint un produs mai mult sau mai putin naturalcapabil sa ii asigure omului energia necesara desasurarii

    activitatiilor biologice, intelectuale si fzice dar si nutrientiinecesari constructiilor si modifcarilor celulare.$limentul potolestesenzatia de oame , iar multora le procura senzatia de placere side satisactie.

    Se cunoaste oarte bine ca nu ori ce aliment este benefccorpului uman.$stazi, aproape ca au intrat in vorbirea cotidiana,

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    14/35

    epresii ca: !rana nesanatoasa5 sau !rana sanatoasa5.alitatea unui aliment rezida atat din sursa din care provine, catsi im modul de prelucrare industriala sau casnica al acestora.

    $limentele care se gasesc astazi pe piata, sunt naturale

    ,seminaturale sau c!iar semisintetice.intre toate acestea ,se stiebine,cele mai sanatoase sunt cele de provenienta naturala, carenu contin adaosuri sintetice, care nu au trecut prin procesele derafnare industriala si care nu au ost ecesiv prelucrate din punctde vedere culinar.O importanta deosebita pentru sanatateaomului,o au acele alimente naturale neprelucrate in vre"un el, deobicei de origine vegetala,cunoscute sub numele de cruditati saucereale.

    Omul, fe ca ii place sau nu , este ,ca orice finta de pe erra, overiga a lanturilor trofce, ceea ce inseamna ca prin intermediul!ranei sale, sc!imba inormatie,materie si energie cu mediulincon2urator. e2a ,noua stiinta numita nutrigenomica, a adusdovezi in legatura cu inBuenta alimentelor asupra inormatieigenetice inscrisa in lanturile noastre de $0 si $-0.esprins denatura si inc!istat intr"o civilizatie sintetica omul modern risca,

    prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare , sa isisdenatureze grav nu numai sanatatea imediata ci si materialul debaza ai cromozomilor sai, cu consecinte inca necalculabile asupralui si a urmasilor sai.$stel, actul !ranirii devine unul de mareresponsabilitate asupra viitorului intregii specii umane, caci de2atraim intr"o lume in care copii sunt mai bolnavi decat parintii sic!iar, in pre multe cazuri, mor inaintea acestora.

    $limentele, in unctie de provenienta, de te!nologia industrialade obtinere si de modalitatea culinara de preparare, au ocompozitie distincta.

    Subcapitolul 2.).1-Nutrienti

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    15/35

    Glucidele Isunt substante oragnicenaturale care contin carbon, !idrogen si oigen, reprezentand unconstituent undamental al materiei vii avand un rol important inmetabolism.

    O persoana , normala trebuie sa isi asigure 4)"6J din totalulcaloriilor din glucide.$dica 4") grame pe ?ilocorp.$cestea au rolenergetic si structuralfind principala sursa de energie olosita deorganism.

    Elucidele sunt impartite in ' categorii: simple si complee

    ele simple sunt asimilate mult mai repede in organism,astelcrescand glicemia oarte repede si daca nu sunt cosumate rapid,

    prin eort fzic, acestea se depoziteaza in organism sub orma delipide, ceea ce duce in timp la obezitate.

    ele complee sunt alcatuite din ( sau mai multe za!aruri, seabsorb treptat in oragnism si astel nu cresc rapid nivelulglicemiei .

    $proape toate glucidele sunt digerate in acelasi mod.Sistemuldigestiv incearca sa le descompuna in unitati mici ce pot trece dinintestin in sange si transorma glucidele simple in glucoza ce

    poate f olosita imediat de catre celulele organismului.

    $m spus aproape toate glucidele pentru ca eista si o eceptie"fbrele. atorita structurii lor fbrele nu pot f descompuse siasimilate si trec prin sistemul digestiv ara sa fe digerate.#istadoua tipuri de fbre: solubile si insolubile.

    !iar daca fbrele nu cedeaza organismului substantenutritive, acestea a2uta oragnismul in multe alte moduri. =ibrelesolubile se leaga de lipidele din intestine si nu le permit sa intre insange astel reducand nivelul colesterolului.$cestea a2uta lareglarea nivelului de za!ar din sange si la calmarea senzatiei de

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    16/35

    oame.=ibrele insolubile a2uta in procesul de digestie si previnconstipatia.

    Surse de bre solubile:

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    17/35

    sintetiseaza, cu a2utorul propiului sau material genetic, proteineindividuale care indeplinesc dierite unctii cum arfi:glicoproteinele care intra in structura membranelorcelulare,lipoproteinele care transporta colesterolul produs de fcat

    in tot corpul sau cromoproteinele care se aBa in structura!emoglobinei.

    Surse de proteine:soia,oua,lapte si derivate din lapte,mazare,orez,leguminoase.

    Lipidele "sunt substante organice grase,insolubile in apa, ele a2ung in organism fe pe cale eogena adicadin grasimile animaliere sau vegetale, fe pe cale endogena adicase sintetizeaza, in interiorul organismului din glucide sau

    proteine.

    $cestea ar trebuii sa reprezinte intre ')"()J din alimentatiazilnica adica ,+grame pe ?ilocorp.@ipidele alimentare pot f de

    origine animala, vegetala sau mite se recomanda ca dinA+grame 6)J sa fe de origine vegetala si ()J de origineanimala, iar prin metabolizarea acestora se elibereaza cea maimare cantitate de energie.

    Kumatate din lipidele organismului se gasesc in tesutulsubcutanat, restul find depozitat in 2urul sau in interiorulorganelor interne.

    #le contin acizi saturati si nesaturati.Erasimile bogate in acizi

    grasi saturati sunt solide la temperatura obisnuita, cele bogate inacizi grasi nesaturati sunt lic!ide insa aceste grasimi nu continacizi grasi polinesaturati, care se numesc si esentiali.

    Erasimile contribuie la absorbtia vitaminelorliposolubile,stimuleaza peristaltismul intestinal,eliminarea

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    18/35

    bilei,unctia eocrina a pancreasului si provoaca senzatia desatietate.

    Erasimile saturate sunt un tip de grasimi care provin in modprincipal din produse de origine animala.resc nivelul total al

    colesterolului din sange si al lipoproteinelor cu densitate mica ,cele care pot declansa aparitia bolilor cardiovasculare dar si adiabetului de tip'.

    olesterolul nu este o grasime.Mai degraba are o consistentaceroasa, asemanatoare cu grasimea.Organismul unei persoane

    produce in mod natural anumite cantitati de colesterol. easemenea , corpul absoarbe colesterolul eistent in unele dinalimentele consumate de origine animala.

    Erasimile nesaturate sunt considerate bune datoritapropietatilor benefce pe care le au asupra organismului, pot

    diminua nivelul de colesterol din sange, reduc inBamatiile sistabilizeaza ritmul cardiac.

    Erasimile nesaturate sunt de ' eluri mononesaturate sipolinesaturate.

    Surse alimentare de lipide:ulei de masline,alune,ulei derapita, avocado,migdale,semintede susan,seminte de in,ulei de

    porumb,nuci.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    19/35

    Vitamilnele "sunt substante c!imiceorganice necesare in cantitati mici pentru ca organismul sa fesanatos.Ma2oritatea vitaminelor nu pot f sintetizate de catreorganism, deci ele trebuie obtinute in mare parte din alimentatieinsa eista situatii speciale, cum este cazul vitaminelor G si .eeemplu, vitamina G este produsa in conditii speciale de catreorganism, mai eact de anumite bacterii prezente in intestin, iarvitamina are nevoie de putin a2utor5 din partea razelor soarelui

    pentru a a2unge in corp.

    Citaminele se clasifca in doua categorii: liposolubile care suntprezente in tesuturile grase si musculare ale corpului si care suntabsorbite prin intermediul tractului intestinal cu a2utorulgrasimilor, si !idrosolubile care nu raman pentru mult timp inorganism , find eliminate prin intermediul urinei.

    Citaminele liposolubile:$,,#,=,G

    Citaminele !idrosolubile: si ' din latoul alimentelor&

    b& @egume % 1> ( din latoul alimentelor&

    c& =ructe % 1 >6 din latoul alimentelor&

    d& @eguminoase, oleaginoase, semine % 1> ' din latoulalimentelor&

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    28/35

    Subcap.2.).# * +e"ului "enerale pentrupre",tirea i prepararea alimentelor

    Cele 'ece re(uli )de aur* ale +r(ani'atiei$ondiale a Sanatatii pentru pre(atireasi(ura a alimentelor

    1, Gatiti complet alimentele crude " *ncircumstante normale alimentele crude si apa se pot contaminacu ageni patogeni. *n vremuri de dezastru riscul de contaminareeste c!iar mai mare. Eatirea completa va distruge agenii

    patogeni, ceea ce PnseamnN cN o temperatura de cel puin +Rtrebuie sN cuprinda alimentul in intregime. =ructele sau legumeleneferte nu ar trebui sN fe consumate, cu ecepia cazului Pn care

    pot f curNate. n cazul Pn care laptele nu a ost pasteurizat, artrebui sN fe fert Pnainte de utilizare. Eatirea nu va distrugeneapNrat biotoinele.

    2, $ancati imediat mancarea (atita

    -Qnd mancarea gNtitN se rNceste la

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    29/35

    temperatura camerei, bacteriile Pncep sN se inmulteasca. u catse asteapta mai mult, riscul de imbolnavire este mai mare. entrua f in siguranta, consumati alimentele gatite imediat dupa ce auost indepartate de pe oc.

    , Pre(atiti-va alimentele doar pentru o masa

    . $limentele trebuie sN fe proaspNt

    preparate Ti numai pentru o masa, pe cQt posibil. n cazul Pn careprodusele alimentare trebuie sN fe pregNtite Pn avans, sau Pncazul Pn care eistN resturi, acestea ar trebui sN fe pNstrate larece, adicN sub )R %Pn rigider sau Pntr"o cutie rigorifca& sau lacald, adicN peste 6R. $ceast N regulN este etrem deimportanta atunci cQnd este planifcata pastrarea produseloralimentare mai mult de 4") ore. $limentele gNtite care au ostdepozitate trebuie sN fe bine rePncNlzite Pnainte de a fconsumate, adicN la cel puin +R in tot cuprinsul acestora.-ePnc Nlzirea completN a alimentelor este esenialN dacNrigiderele au Pncetat sN uncioneze timp de cQteva ore din cauzaPntreruperilor de electricitate.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    30/35

    ., vita/i contactul dintre alimentele crude 0i

    alimentele (tite. Mancareagatita n condiii de siguranN poate deveni contaminata prin celmai mic contact cu alimente crude. $ceastN contaminarePncruciTatN poate f directa, de eemplu, atunci cQnd peTtele crudvine Pn contact cu alimentele gNtite. $cesta poate f, deasemenea, indirecta. e eemplu, pregNtrea peTtelui crud si apoiutilizarea aceleeaTi supraee de tNiere si aceluiasi cuit,nespNlate, pentru elierea alimentelor gNtite ar trebui sN fe

    evitate. *n caz contrar, toate riscurile poteniale de imbolnavirecare au ost prezente Pnainte de preparare pot f reintroduse.ontaminarea PncruciTatN poate sN aparN, de asemenea, Pntr"uncongelator care a ost oprit de ceva timp. #l ar trebui sN feverifcat pentru ca zeama de carne crudN Ti carne de pasNre

    poate picura pe alte alimente.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    31/35

    , Ale(e alimentele procesate3 pentru si(uran/,

    . Multe alimente, cum ar f ructele Tilegumele, sunt cele mai bune Pn stare naturalN. u toate acestea,Pn caz de catastroe Ti situaii de urgenN, ele nu pot f sigure Ti artrebui sN fe curNate Pnainte de consum Pn cazul Pn care suntconsumate crude. $limentele care au ost prelucrate %deeemplu, conserve Ti alimente ambalate uscate& Ti care nu auost aectate de dezastru pot f mai sigure. #le pot f mai uTor

    pNstrate Pn condiii de siguranN, pentru ca nu au nevoie dedepozitare la rece, dar trebuie sN fe pNstrate la loc uscat. ' 6.SpNlai"va mQinile in mod repetat. MQinile trebuie spNlate oartebine inainte de pregNtirea, servirea sau consumul de alimente simai ales dupa olosirea toaletei, latrinei sau sc!imbarea

    scutecelor unui copil sau atingerea animalelor. upa preparareaalimentelor crude, in special a celor de origine animalN, mQinile artrebui spNlate din nou inainte de manipularea mancarii gatite saugata a f servite.

    4, Pstra/i toate spa/iile de preparare aalimentelor curatate meticulos,

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    32/35

    in moment ce alimentele suntatQt de uTor de contaminat, orice supraaN utilizata pentru

    prepararea produselor alimentare trebuie sN fe pNstrata absolutcurata. -esturile de produse alimentare Ti frimiturile suntrezervoare poteniale de germeni Ti pot atrage insecte Ti animale.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    33/35

    potabilN a ost perturbata, apa destinata prepararii alimentelor artrebui sN fe farta. @aptele condensat sau pudrN trebuie sN fereconstituit numai cu apN potabilN. E!eaa NcutN din apNnesigura va f, de asemenea, nesigura Ti poate f o sursN de

    contaminare a alimentelor.8, !i/i prudent cu alimentele cumprate

    . ;neori,produsele alimentare servite Pn restaurante Ti pe stradN nu suntpregNtite Pn condiii de igienN corespunzatoare. n vremuri dedezastre sau situaii de urgenN, riscul ca aceste alimente sa fecontaminate este mai mare. rin urmare, alegerea de produsealimentare trebuie acuta cu prudenN: numai produse alimentarecare au ost bine ferte Ti sunt PncN ferbinti atunci cQnd suntservite trebuie sN fe consumate. $limentele cumpNrate pe stradatrebuie sN fe bine ferte Pn prezena clientului. repararea

    portiilor individuale este de preerat. -iscul de intoicaii pe scarN

    largN sau de inecii creTte atunci cQnd gNtirea se ace Pn masa5.$ceasta este necesara uneori, Pn special Pn cazul Pn careaprovizionarea cu apN Ti combustibil este limitata, iar canalizareanesatisNcNtoare. entrele de alimentare in masa ;n program de!rNnire general, bazate pe distribuia de mancare gatita, poate fnecesar pentru o perioadN iniialN de scurtN duratN Pn situaiile Pncare oamenii nu au resursele necesare pentru a pregNti ei insisi

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    34/35

    masa in conditii corespunzatoare de igienN sau Pn unele situaii deconBict cand risca avQnd la ei mancare la pac!et. u toateacestea, pregNtirea in masa a mancarii gatite are o serie dedezavanta2e, inclusiv riscul de transmitere a unor boli prin

    alimente. e PndatN ce condiiile permit, programele generale de!rNnire trebuie sN se bazeze pe distribuirea de raii uscate. nunele cazuri, ca o alternativN pentru !rNnirea Pn masN, este

    posibil a a2uta gospodNriile prin urnizarea de raii uscate care nuau nevoie de gNtit sau prin Pnfinarea de ( bucNtNrii temporare decartier, unde oamenii pot pregNti alimente pentru amiliile lor sauPn grupuri. n cazul Pn care prepararea !ranei Pn masN estenecesara, este esenial sN se supraveg!eze practicile demanipulare a alimentelor Ti sN se asigure respectarea strictN a

    normelor de securitate alimentarN, pentru a minimiza riscul deintoicaie alimentarN in masN sau de epidemii de toiineciealimentarN. #ste esenial ca persoanele care manipuleazaalimente Ti cele care supraveg!eaza prepararea alimentelor sa feinstruite privind $ %analiza riscurilor prin puncte critice decontrol&. $cesta le va a2uta sa gQndeasca critic, sN analizezecondiiile predominante Ti pericolele poteniale Ti sN adaptezemNsurile de siguranN alimentarN la o anume situaie de risc.Sistemul $ poate f aplicat la fecare activitate specifcN de

    preparare a !ranei, riscurile legate de alimente sau de activitatiin domeniul alimentar pot f identifcate Ti stabilite mNsurile decontrol necesare. Sigurana alimentelor $limentele nedeco2ite,crude sau insufcient preparate ar trebui evitate. 0umai apa carea ost farta sau dezinectata cu clor sau iod ar trebui sN fe bauta.

  • 7/24/2019 Referat Studiul China

    35/35

    19, Su(arii alpta/i la san 0i copiii mici,

    @aptele matern este sursa idealNde !ranN pentru sugari Pn primele luni de viaN. $cesta prote2eazN

    Pmpotriva diareei sugarilor prin proprietatile anti"inecioase pecare le are Ti minimizeazN epunerea lor la ageni patogeni care

    pot genera toiinecii alimentare. n epidemii Ti situaii dedezastru, atunci cQnd alimentele pot f contaminate sau rare,alaptarea va asigura o alimentare Pn condiii de siguranN Tinutriional adecvata pentru sugari, de la naTtere pQnN la vQrstade 4"6 luni. ontinuarea alNptNrii dupN aceastN vQrstN poatecontribui, de asemenea, la prevenirea toiineciilor alimentare la

    sugari mai mari Ti copii mici.Sursa: Organizaia MondialN a SNnNtNii

    Serbanescu Aleandra 1#-A$G