ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTIFACULTATEA DE ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI
EFECTELE COTEI UNICE DE
IMPOZITARE
Coordonator:Lector univ. dr. Mihaela Roberta Stanef
Autori: Nitoi Alexandra
Oprea Diana-Florentina Oprea Maria-Madalina
Cota proporţională este caracterizată de simplitate şi de lărgirea bazei de impozitare. La nivel teoretic bătălia în ceea ce priveşte cele două sisteme se dă pe tărâmul echităţii impozitării. În cazul unui sistem progresiv, tratamentul fiscal se presupune a fi diferenţiat în funcţie de capacitatea contributivă, sistemul fiscal trebuind să-i protejeze pe cei cu venituri reduse iar sarcina fiscală să apese mai puternic pe umerii celor cu venituri mai mari.
Impozitul in cota unica vs. impozitul progresiv
Impozitul în cotă unică presupune aplicarea unui procent UNIC de impozitare tuturor profiturilor obţinute din orice activitate economică.
Un impozit progresiv presupune aplicarea unui
procent diferenţiat pe categorii de venituri (sau profituri).
Se spune că printr-un impozit progresiv
bogaţii vor plăti mai mult decât cei săraci şi că acest lucru este benefic pentru o economie.
Caracteristicile cotei unice de impozitare Reduce inegalitatea (aceeaşi rată de impozitare pentru
toţi); Reduce evaziunea fiscală; Oferă stimulente pentru cei ce doresc să economisească
şi să investească; Elimină toate tipurile de excepţii şi scutiri de la plata
taxelor; Favorizează persoanele bogate în detrimentul celor
sărace; Favorizează investiţiile în acţiuni (obţinerea de
dividende), deoarece profiturile sunt impozitate o singură dată, la sursă.
Cine are cota unică?
Statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat cota unică de impozitare după 1990
Introducerea cotei unice în România
la data de 1 ianuarie 2005
pe întreaga perioadă de practicare a sistemului de impunere prin cotă unică de 16%, 2005– 2012, România s-a situat sub nivelul cotei unice medii din Uniunea Europeană;
Evoluţia nivelului cotei unice în statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat acest sistem de impozitare în perioada 2001 – 2011
EFECTE POZITIVE
Creșterea numărului de salariați și implicit eliminarea evaziunilor fiscale.
Creșterea investitilor straine, în special a celor cu impact semnificativ (în valoare de peste un milion de dolari).
Încasările la bugetul statului nu numai că nu au scazut în 2005, ci au crescut și în termeni nominali și în termeni reali.
Presiunea fiscala in Romania
Fiscalitatea este un factor de constrangere pentru orice contribuabil, care devine cu atat mai greu de suportat cu cat presiunea fiscala este mai mare.
Gradul de fiscalitate = Veniturile statului care provin din impozite si taxe : Produsul national brut x 100
Rata de presiune fiscala = (Impozite pe productie si importuri + Impozite curente pe venit si patrimoniu) : Produsul intern brut x 100.
Cresterea presiunii fiscale conduce la:
conflicte încurajeaza munca la negru si evaziunea
fiscala nu genereaza motivatie pentru munca.
Dr. Arthur B. Laffer este creditat ca fiind cel care a oferit cea mai convingatoare explicatie cu privire la legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor.
Curba lui Laffer sintetizeaza grafic relatia dintre rata impozitului si venitul obtinut si poate fi utilizata pentru a intelege cum un impozit in cota unica nu micsoreaza, ci din contra, poate chiar sa creasca veniturile generale din impozite.
Rata medie lunară a inflaţiei în primele nouă luni luni ale lui 2012 a fost de 0,4%, faţă de nivelul de 0,2% consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2011, arată raportul INS.
Experința Slovaciei
În Slovacia, adoptarea cotei unice de impozitare s-a corelat cu o creştere a investiţiilor străine directe. Adoptarea cotei unice de impozitare în cele trei state baltice şi Slovacia, ţări care au aderat la UE în 2004, a fost, se pare, motivul principal pentru care acestea au înregistrat o creştere economica susţinută şi au creat noi locuri de muncă.
În ce priveşte statele candidate şi potenţial candidate, cu excepţia Croaţiei, Islandei, Kosovo şi Turciei, ce practică impunerea progresivă, toate celelalte state impun veniturile persoanelor fizice prin cotă unică: Albania, Bosnia şi Herzegovina, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.
Un aspect ce este necesar să fie menţionat în privinţa Islandei, este că a practicat acest sistem de impunere în perioada 2006 – 2010 (până în luna iunie), renunţând la cota unică în favoarea impozitului progresiv pe fondul crizei financiare şi economice, nefiind însă exclus ca în viitorul apropiat să revină la cest tip de impunere.
Statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat cota unică de impozitare după 1990
Motivele introducerii cotei unice de impozitare in Romania
o reducerea evaziunii fiscaleo creșterea veniturilor la bugetul de stat o stimularea întreprinderilor să facă mai mult profit
și să realizeze noi investițiio crearea de locuri de muncă mai bine platite.
Poziționare
România se poziționează pe locul:
6 în UE la impozitarea profiturilor companiilor, după Bulgaria şi Cipru (ambele cu 10%), Irlanda (12,5%), Lituania şi Letonia (ambele cu 15%).
4 între ţările UE cu cea mai scăzută rată de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, după Bulgaria (10%), Cehia şi Lituania (ambele cu 15%).
21 in UE, adica 6 state europene au povara fiscală pe muncă mai mare decât România (44,4%): Belgia (55,4%), Franța (49,3%), Germania (49,1%), Austria (47,9%), Ital-ia (46,9%) și Ungaria (46,4%).
24 in UE, adica 3 state europene au TVA mai mare decat in Romania: Ungaria (27% incepand cu 2012), Suedia si Danemarca (25%).
Conform datelor prezentate de Eurostat inainte si dupa introducerea cotei unice se remarca o crestere semnificativa a nivelului veniturilor fiscale in PIB de la an la an, in momentul introducerii cotei unice. In anul 2005 cresterea fata de anul anterior este cu 34% mai mare in PIB.
Evolutia veniturilor fiscale in PIB in perioada 2003-2008
Sursa datelor: Eurostat
Evolutia PIB in perioada 2003-2008
Sursa datelor: Eurostat
Anul 2008 2007 2006 2005 2004 2003
PIB – miliarde RON 503,9 404,7 342,4 287,2 238,7 189,1
PIB – miliarde Euro 136,8 121,2 97,1 79,2 58,9 50,3
PIB – miliarde USD 200,0 166 121,9 98,6 73,1 56,9
An 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Veniturile fiscale in % procent din PIB
28,1 27,7 28,5 29,2 29,8 28,8
Veniturile fiscale 14.794 16.941 22.722 28.499 37.169 40.243
2006 2007 2008 2009 2010 2011
impozite directe 19105 26319 32920 31829 28926 30106
impozite indirecte 39448 46061 57249 52072 59257 69558
5000
15000
25000
35000
45000
55000
65000
Evoluția veniturilor încasate la buget pe categorii de impozite directe și
impozite indirecte în perioada 2006 - 2011
Sursa: autorii pe baza datelor de pe www.insse.ro și www.mfinante.ro
2006 2007 2008 2009 2010 20110%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
impozite indirecte
impozite directe
Sursa: autorii pe baza datelor de pe www.insse.ro și www.mfinante.ro
Efectele pe piața muncii Sistemul de taxare a muncii din România aproape că a eşuat, după
– dar nu din cauza – introducerii cotei unice. Cota unică de 16% aplicată angajatului reprezintă doar o zecime
raportat la cheltuiala angajatorului. Restul sunt contribuţiile sociale.
Paradoxal, România are şi acum o rată de impozitare enormă la nivelul salariilor – 43%, ceea ce ne plasează în top 10 mondial.
De fapt, România este tot într-o situaţie de taxare progresivă. Doar că salariul minim este taxat din start cu 40% (există şi acum unele deduceri) iar tot ce depăşeşte salariul mediu trece de 45% impozitare. În interiorul acestui interval rezultă media de 43%.
Evoluţia ratei lunare a somajului în perioada 2007 – 2012
Sursa datelor: INS, Comunicat de presă din 27 martie 2012
Previziuni
In anul 2013 se va mentine cota unica de impozitare de 16%,deoarece aparitia noilor cote de 8% si 12% ar perturba incasarile la buget.
Cele doua noi cote vor putea fi introduce incepand cu 2014.
Concluzii Veniturile fiscale ca pondere în PIB au crescut imediat după
introducerea cotei unice, iar cei care speră că introducerea cotelor progresive ar putea să le potenţeze se înşală. Mai degrabă, evaziunea fiscală şi excepţiile de la cota unică de impozitare explică parte bună din capacitatea redusă de colectare a veniturilor la buget comparativ cu alte state din regiune. Nicidecum aplicarea cotei unice. Susţinătorii sistemului progresiv evită să recunoască public că acesta nu a adus niciodată venituri fiscale mai mari în România ca pondere în PIB comparativ cu cota unică.
Nivelul impozitarii in Romania se situeaza intre competitiv (cota unica de impozitare) si necompetitiv (taxarea muncii), insa situatia este diferita in ceea ce priveste numarul taxelor si impozitelor, unde suntem absolut necompetitivi. Chiar daca in ultimii ani au existat initiative de a reduce numarul taxelor, al declaratiilor fiscale etc, Romania inca are un nivel anormal de ridicat al numarului acestora. Drama companiilor din Romania nu este nivelul acestor taxe, ci birocratia uriasa pe care o implica.