Download - Referat la biologie "Analizatorul vizual"

Transcript
Page 1: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Centrul de Excelenta in Constructii din Republica Moldova

Referat La Biologie

Tema:Analizatorul Vizual

Referatul a fost efectuat de:

Chiperi Ion

Elev al grupei CC.14.09.5

Referatul a fost evaluat de:

Todorasco V.

Profesor de biologie

Chisinau 2015

Page 2: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

Cuprins:1.Analizatorul Vizual

2.Structura Analizatorului Vizual

3.Mecanizmul vederii

4.Bolile analizatorului visual

5.Igiena analizatorului vizual

Page 3: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

1.Analizatorul vizual

Simtul vazului, alaturi de simtul auditiv si cel kinestezic, are rol important in orientarea constienta in spatiu si in mentinerea echilibrului corpului. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are o importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii, formei si culorilor obiectelor, dar si in mentinerea tonusului cortical, atentiei.

Analizatorul optic este alcatuit din receptorul vizual, calea optica si centrii corticali de analiza si sinteza a informatiilor vizuale.

Segmentul periferic

Ochiul este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului ocular; el este asezat in orbita si are o forma mai mult sau mai putin sferica, putin turtit de sus in jos (diametrul vertical este de cca 23 mm, iar cel antero-posterior este de 25 mm - acesta numit si axul anatomic al ochiului, poate avea variatii mai mici sau mai mari si poate influenta functionarea ochiului.

Segmentul de conducere al analizatorului vizual (calea optica) este format din doua parti:

- calea infrageniculata, constituita din proto- si deutoneuronii retinieni care ajung pana la corpii geniculati externi din metatalamus si

- calea suprageniculata, reprezentata de axonii neuronilor din corpii geniculati externi (drept si stang) = al III-lea neuron, care va proiecta informatiile de la retina pe scoarta cerebrala.

Segmentul central este reprezentat de ariile corticale unde informatiile sunt transformate in senzatii specifice dupa procese de analiza si sinteza.

Page 4: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

 2.Structura Globului Ocular

Globul ocular este invelit, de la locul de patrundere a nervului optic pana aproape de cornee, de o membrana conjunctiva, fibroasa, numita capsula Tenon; intre aceasta si peretele osos orbitar exista o masa de tesut adipos cu rol protector.

Globul ocular este format din trei tunici suprapuse (tunica externa, mijlocie si interna), care intregescperetele globului, si trei medii transparente cuprinse in interiorul acestuia: umoarea apoasa, cristalinul sicorpul vitros.

Tunica externa este fibroasa si alcatuita din sclerotica si cornee; prima este o membrana alba, dura si opaca, care prezinta in partea sa posterioara o regiune perforata, prin care ies fibrele nervului optic, numitalama ciuruita, iar in partea anterioara se continua cu corneea - o membrana epitelial-conjunctiva transparenta.

Tunica mijlocie (tunica vasculara) este reprezentata de coroida, corpul ciliar si iris.

 

Coroida, de culoare bruna-negricioasa, in structura sa predomina vase sanguine si celule pigmentare; are rol trofic in special pentru retina si contribuie la formarea camerei obscure.

  Corpul ciliar  (zona ciliara) se compune din muschiul ciliar si procesele ciliare.

Page 5: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

Irisul este o membrana circulara care continua tunica mijlocie in partea anterioara a globului ocular; el prezinta la mijloc un orificiu circular - pupila. Rolul irisului se manifesta prin:

- dozarea luminii care va ajunge la retina (similar diafragmei unui aparat de fotografiat);

- impiedica patrunderea luminii prin partile periferice ale cristalinului si

- prin micsorarea pupilei, creste adancimea focarului ocular.

Tunica interna - retina este cunoscuta ca tunica nervoasa; ea captuseste tunica mijlocie pe toata intinderea ei; din punct de vedere topografic prezinta trei regiuni: retina propriu-zisa, ciliara si iridiana.

Regiunea posterioara, retina propriu-zisa sau retina optica, prezinta pata galbena exact la capatul posterior al axului vizual al ochiului, unde se formeaza imaginile cele mai clare, si papila optica (punctul orb) - o regiune circulara asezata mai jos, unde se afla punctul de convergenta al tuturor fibrelor nervoase care formeaza nervul optic. Retina optica fotoreceptoare, acopera 2/3 din suprafata posterioara a coroidei.

Retina optica are o structura complexa, formata din zece straturi de celule, dintre care stratul al doilea (extern) este structurat din celulele vizuale cu conuri si cu bastonase, denumite astfel dupa forma conica sau cilindrica a segmentului lor extern.

 Celulele cu conuri, in numar de 5-7 milioane, sunt raspunzatoare de vederea in lumina puternica; ele au un prag de sensibilitate mai performant in perceptia culorilor si a formelor.

Conurile contin un numar mare de pigmenti fotosensibili, dintre care iodopsina este cel mai important; el se descompune sub influenta luminii si se recompune in prezenta vitaminei A. Celulele cu con se intalnesc in numar foarte mare la nivelul petei galbene (macula lutea).

 Celulele cu bastonase, aproximativ 125-130 milioane sunt mai numeroase la periferie ,mai putine in pata galbena si lipsesc din fovea centralis (zona cu acuitate vizuala maxima).Pigmentul fotosensibil al acestora este rodopsina. Celulele cu bastonase asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna.

 

Page 6: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

               

 

 

Page 7: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

In afara de cornee, globul ocular mai prezinta trei medii refringente:

Cristalinul  - un organ lenticular biconvex, situat inapoia irisului; este cel mai important in mecanismul dioptric. El este alcatuit din fibre conjunctive elastice, drept pentru care se poate deforma usor si permite astfel clarificarea imaginii prin procesul de acomodare.

Umoarea apoasa  este un lichid incolor, perfect transparent, care umple camerele anterioara si posterioara ale ochiului, delimitate de fata posterioara a corneei, de iris si cristalin.

Corpul vitros  este reprezentat de o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre partea posterioara a cristalinului si peretele globului ocular. Aceasta substanta gelatinoasa prezinta la exteriormembrana hialoida, iar la interior umoarea sticloasa.

3.Mecanismul vederii cuprinde:- formarea imaginii pe retina – fotoreceptia;- formarea imaginii la nivel cortical - perceptia vizuala.

Imaginea se formeaza pe retina cu ajutorul aparatului dioptric al ochiului (cornee si cristalin) care concentreaza razele luminoase pe retina, orificiul pupilar intervenind pentru a adapta si varia cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Aceasta imagine retiniana este reala, rasturnata si mai mica decat obiectul; pentru ca vederea sa fie clara, imaginea trebuie sa se formeze pe retina, indiferent de distanta la care se afla obiectul fata de ochi. Aceasta se realizeaza prin procesul de acomodatie a cristalinului.

Fotoreceptia Sub actiunea excitatiei luminoase la nivelul retinei se produc modificari

anatomice, fizico-chimice si electrice: §         Modificarile anatomice. Constau intr-o deplasare a granulatiilor

pigmentare (din epiteliul pigmentar) spre celulele vizuale, fotoreceptoare (celulele cu conuri si bastonase).

§         Modificarile fizico-chimice.  Constau in descompunerea si reconstituirea substantei fotochimice prezenta in celulele vizuale. Aceasta substanta este diferita pentru conuri si bastonase; pentru conuri substanta vizuala este iodopsina (violetul retinian) descoperita de Studnitz in 1936, pentru bastonase pigmentul vizual este rodopsina (purpura retiniana), descoperita de Boll in 1876.

Sub actiunea luminii, rodopsina, continuta in bastonase, se descompune intr-o substanta carotenoida numita retinen si o proteina, numita opsina. In acest fel rodopsina se decoloreaza (devine alba) si apare depolarizarea celulei. Acest fenomen este punctul de plecare al influxului nervos care ajunge in final la scoarta occipitala. Cu cat lumina

Page 8: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

actioneaza mai mult, retinenul se degradeaza si el ajungand la vitamina A. Vitamina A care este necesara regenerarii purpurei retiniene este produsa de celulele epiteliului pigmentar.

Descompunerea pigmentului vizual continut de conuri, iodopsina se face tot sub actiunea luminii, iar vitamina A este necesara regenerarii lui este adusa pe cale circulatorie. Descompunerea pigmentului vizual continut de conuri, iodopsina se face tot sub actiunea luminii, iar vitamina A este necesara regenerarii iodopsinei este adusa pe cale circulatorie. Descompunerea fotochimica a rodopsinei (din bastonase) este de 25 de ori mai rapida fata de cea a iodopsinei (din conuri), in schimb refacerea pigmentului vizual este mai rapida in conuri. La nivelul retinei se afla aproximativ 7 milioane de conuri si 130 milioane de bastonase.

§         Fenomenele electrice. Se  produc prin descompunerea substantelor fotochimice de la nivelul conurilor (iodopsina) si de la nivelul bastonaselor (rodopsina). Prin mecanismele fizico-chimice amintite se elibereaza energie care produce o diferenta de potential, ce provoaca un curent de actiune care poate fi evidentiat prin electroretinograma (ERG). Aceasta reprezinta culegerea potentialului electric retinian provocat printr-o stimulare luminoasa si arata activitatea cuplului celula vizuala (con sau bastonas)-celula bipolara.

In obscuritate, la nivelul retinei exista o incarcatura electrica permanenta, straturile cele mai interne fiind electropozitive, iar cele mai externe, electronegative. Aceasta diferenta permanenta de potential poate fi culeasa la nivelul intregului glob ocular considerat un dipol, sub forma electrooculogramei (EOG), care reprezinta functia epiteliului pigmentar si a conurilor si bastonaselor.

Senzatiile componente ale functiei vizuale sunt reprezentate de:1. Senzatia de lumina;2. Senzatia de forma;3. Senzatia de culoare;4. Vederea binoculara.

Page 9: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

4.Boli ale Analizatorului Vizual   Miopia incapacitatea de a vedea clar obiectele îndepărtate. Este de obicei datorată faptului că globul ocular este puţin mai mare, ceea ce înseamnă că imaginea cea mai clară a unui obiect se formează în faţa retinei. Aceasta se corectează purtând ochelari cu lentile divergente(concave). Hipermetropia, din contră, apare atunci când globul ocular este prea scurt, având ca rezultat faptul că imaginea clară a unui obiect aflat aproape se formează în spatele retinei. Aceasta se corectează folosind ochelari cu lentile convergente(convexe). Alt defect comun de vedere este presbitismul, care este o incapacitate a ochiului de a vedea clar obiectele aflate în apropiere, ca rezultat al pierderii elasticitaţii cristalinului. Deficienţa apare în mod natural odată cu înaintarea în vârstă si se poate corecta purtând ochelari cu lentile convergente. Astigmatismul este rezultatul faptului că globul ocular este discret deformat, făcând ca imaginea unui obiect să devină deformată. Acest defect poate fi corectat prin purtarea ochelarilor, cu lentile cilindrice, care anulează distorsiunea cauzată de ochi. Daltonismul este un defect al vederii care constă în imposibilitatea de percepţie a uneia sau a mai multor culori. Deşi această deficienţă nu se tratează, daltoniştii nu au impresia că suferă de vreun handicap deoarece ei dezvoltă alte căi de a vedea lumea. Boala ereditară a vederii, daltonismul atinge mai ales bărbaţii. Acest sexism al maladiei este consecinţa localizării cromozomiale a genelor implicate în percepţia colorată: două dintre ele, genele care codează pigmenţii roşu şi verde, se situează pe cromozomul sexual X, pe care bărbaţii îl au doar într-un singur exemplar. Adesea, prin termenul de daltonist se înţelege doar incapacitatea de a vedea culorile roşu şi verde, însă se cunosc aproape tot atatea forme de daltonism pe câte culori există.

Page 10: Referat la biologie "Analizatorul vizual"

  Igiena ochiului  Datorita rolului sau in viata omului, ochiul poate fi considerat cel maiimportant organ de simt; de aceea, el trebuie sa fie protejat si ingrijit incadin copilarie, prevenindu-se actiunea factorilor de risc.La copii si adolescenti, cristalinul fiind mai elastic, puterea deacomodare a ochiului este mai mare decat la adulti.

Din aceasta cauza,acuitatea vizuala este mai buna decat la varsta adulta.Pentru a pastra cat mai multa vreme ochiul in buna stare, estenecesara respectarea urmatoarelor reguli de igiena:-cand cititi si scrieti,

lumina trebuie sa cada pe obiect si nu pe ochi si savina din partea stanga sau de sus. Iluminatul trebuie sa fie suficient, altfelochiul oboseste. Distanta optima dintre ochi si carte este de 25-30 cm .-lumina prea puternica oboseste retina, de aceea purtarea ochelarilorfumuriii este obligatorie in anumite situatii.

Expunerea ochilor la o luminafoarte puternica poate duce la dezlipirea retinei si la orbire.-Creionul, pixul, compasul, petardele, prastia, prcum si alte obiecte pot fipericuloase pentru ochi, daca sunt indreptate asupra lor.-In cazul unui accident ocular, prezentarea imediata la medical oftamologeste obligatorie.Stari patologice ale ochiului Conjunctivita–se manifesta pin inflamarea conjunctivitei datoritainfectarii cu microbi sau patrunderii unor corpuri straine sub pleoape.Xeroftamia–este o boala a ochiului provoca de lipsa vitaminei A dinalimentatie. In acest caz, corneea devine opaca.Orbirea –poate fi provocata de urmatoarele afectiuni: 

tumora sau hemoragie la nivelul centrului visual dinscoarta cerebrala;

lezarea, presarea nervului optic sau tumoare a hipofizei;

desprinderea retinei;

opaficierea corneei si conjunctivitei sau infectarea lor cumicrobi;

hipertensiune la nivelul vaselor de sange din coroida

Page 11: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 12: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 13: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 14: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 15: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 16: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 17: Referat la biologie "Analizatorul vizual"
Page 18: Referat la biologie "Analizatorul vizual"