Download - REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

Transcript
Page 1: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

CONCEPTUL DE CLADIRE SUSTENABILA

O clădire nu există niciodată în sine şi pentru sine, ci ea trebuie să fie permanent pusă în relaţie atât cu cei care o vor ocupa, cât şi cu peisajul în care se va încadra.

Altfel spus, o clădire este întotdeauna componenta unui sistem mai mare, care o integrează, fie că este vorba despre un sistem construit (cartier, oraş) sau unul natural (pădure, zonă de coastă etc.). Iar acest sistem integrator are deja o viaţă proprie, un metabolism în care există deja multe alte componente în interacţiune, cu funcţii bine stabilite. O casă sustenabilă trebuie să răspundă, încă din faza de proiectare, unui imperativ: ---construcţia nu trebuie să aducă pagube, ci beneficii sistemului în care se va integra. Ea nu are voie să perturbe funcţionarea acestuia, ci să i-o îmbunătăţească.Pentru realizarea acestui imperativ, proiectarea unei clădiri sustenabile (durabile) trebuie să se facă urmărind toate etapele vieţii acesteia (aşa numitul ciclu de viaţă): extragerea, prelucrarea, transportul şi utilizarea materialelor de construcţie, iar după finalizarea construcţiei, utilizarea cotidiană, întreţinerea şi renovarea, şi în final, demolarea.    Toate aceste etape trebuie prevăzute încă din faza de proiect a construcţiei, deoarece soluţiile tehnice şi arhitecturale pot evita consumul inutil de resurse prin intermediul iluminării şi ventilaţiei naturale, prin izolarea termică şi fonică a clădirilor, prin armonizarea spaţiilor verzi cu cele construite, pentru a asigura bunăstarea utilizatorilor, dar şi a mediului natural.

“Dezvoltarea sustenabilă este dezvoltarea care îndeplinește nevoile prezentului fără să compromită posibilitățile generațiilor viitoare de a-și îndeplini propriile necesități”

“Cladirile sustenabile sunt acele constructii care au un impact minim asupra mediului pe intreaga durata a ciclului lor de viata, indeplinind, in acelasi timp, la cel mai inalt nivel, scopul pentru care au fost concepute si realizate.” (Brundtland Report, United Nations General Assembly (March 20, 1987).

Page 2: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

"Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future)

Oamenii traiesc aproximativ 90% din timpul lor in interiorul cladirilor, astfel calitatea aerului este un factor esential, care influenteaza sanatatea, productivitatea si siguranta acestora. In marile orase cresterea poluarii si interesul scazut pentru asigurarea necesarului de spatii verzi al comunitatii au dus la gasirea unei strategii in acest sens.

« Cladirile verzi » sau cladirile sustenabile sunt cladiri performante, cu un inalt grad de eficienta energetica, proiectate in asa fel incat sa conserve energia si apa, sa foloseasca spatiul, materialele si resursele intr-un mod eficient. Astfel, « o cladire verde » este o structura conceputa si construita pentru a fi folosita intr-o maniera ecologica. Realizarea unei constructii sustenabile integreaza o intreaga suita de strategii atat in timpul proiectarii constructiei utilizand materiale de constructie si produse ecologice.

Materialele de constructii sustenabile ofera beneficii specifice atat pentru ocupantii cat si pentru proprietarii cladirii. Dintre acestea mentionam:

● Reducerea costurilor de intretinere pe durata de viata a cladirii.

● Conservarea energiei.

● Imbunatatirea sanatatii ocupantilor.

● Scaderea costurilor legate de schimbarea configuratiei spatiului locuit.

● Flexibilitate in design.

Proprietarul unei astfel de case beneficiaza de costuri mici si o durata de viata a cladirii mai buna, sanatate, calitate foarte buna a mediului interior, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera prin folosirea unor materiale cu amprenta de carbon redusa si prin performanta energetica ridicata.

Page 3: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

*Conceptul de Arhitectura Sustenabila poate fi organizat in cateva arii de aplicabilitate. Aceste arii includ sustenabiliate, materiale, eficienta energetica, management corect al terenului si reducerea deseurilor. Arhitectura Sustenabila, este un termen general ce descrie tehnici de proiectare constient-ecologice in domeniul Arhitecturii. In sensul larg, Arhitectura Sustenabila cauta sa minimizeze impactul negativ al cladirilor asupra mediului prin marirea eficientei si prin folosirea optima a materialelor, energiei si dezvoltarii spatiale. Mai simplu, ideea de sustenabilitate, sau proiectare ecologica, este de a ne asigura ca actiunile si deciziile pe care le luam azi nu impiedica oportunitatile generatiilor de maine.Acest termen poate fi folosit pentru a descrie o abordare constienta din punct de vedere.

Ilustrarea energiei inglobate (initiala si recurenta) pentru o cladire cu structura de lemn pe o durata de viata de 100 de ani [Cole si Kernan, 1996].

*Energie sustenabila Eficienta energetica de-a lungul intregii vieti a unei cladiri este cel mai important scop al Arhitecturii sustenabile energetic si ecologic a proiectarii mediului construit.

Page 4: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

-Cladire low-energy: generic , o cladire low-energy este o cladire ce foloseste mai putina energie decat una obisnuita. Cladirile low-energy folosesc termoizolatii performante, ferestre eficiente din punct de vedere energetic, infiltrari minime de aer din exterior si ventilatie cu recuperator de caldura pentru scaderea consumului de energie pentru incalzire/racire. Ele pot folosi de asemena tehnici solare pasive ( confort termic interior stabil pe parcursul unui an ) sau tehnologii solare active ( tehnologii ce transforma energia solara in energie electrica si termica cu posibilitatea stocarii ei). Aceste cladiri pot utiliza tehnologii pentru recuperarea energiei termice ce se pierde la dus sau la spalatoarele de vase, iluminare fluorescenta si aparatura eficienta energetic. -Cladire zero-energy: termen general ce desemneaza o cladire cu consum zero de energie si zero emisii anuale de carbon. Cladirile zero-energy sunt cladiri autonome ce nu consuma energie din retea â �� toata energia necesara functionarii ei fiind produsa in-situ. Cladirile zero energy pot utiliza energia eoliana ( centrale eoliene ), geotermica (pompe de caldura), hidroelectrica ( microhidrocentrale) si solara ( panouri solare).

* Eficienta sistemelor de incalzire, ventilatie si aer conditionat (IVAC)

Cel mai important si fezabil element al unei cladiri eficiente d.p.d.v. al sistemelor de incalzire, ventilatie si racire este sistemul de termoizolare. O cladire mai eficienta disipa mai putina energie in exterior dar poate cere o capacitate mai mare a sistemelor de ventilatie pentru eliminarea aerului interior viciat. Cantitati mari de energie sunt pierdute din cladiri prin apa, aer si deseuri. Tehnologiile in-situ de reciclare pot recaptura efectiv energia din deseuri, apa calda si aer viciat tranferand-o catre sistemele de apa rece proaspata sau aer proaspat. Situl sau orientarea cladirii au de asemenea un efect major asupra eficientei sistemelor IVAC.Designul solar pasiv permite cladirii sa capteze si sa utilizeze eficient energia solara. In mod curent cladirile pasive solar folosesc materiale cu masa termica mare ,care retin caldura eficient si termoizolatie performanta ce previne pierderile de caldura.In climatul cu patru anotimpuri, un sistem energetic integrat va creste eficienta cladirii atunci cand aceasta este termoizolata performant, cand este orientata corect pe teren, cand caldura este recapturata ( pentru a fi utilizata imediat sau stocata) si atunci cand sunt utilizate energii regenerabile.

*Sisteme de energii regenerabile si alternative

- Panouri solare: sisteme solare active ce produc energie electrica (panouri fotovoltaice)

- Centrale eoliene: sisteme ce transforma forta vantului in energie electrica. Potentialul energetic al unei turbine de vant este proportional cu patratul lungimii

Page 5: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

palelor si cu cubul vitezei la care acestea se invartesc.Eficienta unei centrale eoliene depinde major de conditiile de vant din zona si de amplasamentul terenului. Din aceste motive, pentru ca o centrala eoliana sa fie eficienta trebuie instalata intr-o locatie ce primeste un aport constant de vant ( cu o medie de vant de 24 km/h ).O centrala eoliana de scara mica, instalata pe acoperis, poate produce intre 10 si 25 % din energia electrica necesara unei locuinte de marime medie.

-Incalzitoare de apa solare: sisteme domestice ce produc apa calda cu ajutorul energiei solare. Sistemele de incalzire solara pentru apa se compun din rezervoare de stocare si colectoare de energie solara ce sunt folosite pentru a incalzi apa.

-Pompe de caldura: sisteme ce utilizeaza energia geotermala pentru a raci sau incalzi interiorul cladirii

-Microcentrale hidroelectrice: sisteme ce utilizeaza forta apei pentru a genera electricitate

Eficienta energeticCantitatile de energie consumate pe durata de viata a unei cladiri obisnuite de birouri [Cole si Kernan, 1996].

*Materiale de constructie sustenabile Lemn, lana, hartie, argila, vermiculita, in, canepa, alge, pluta, nuca de cocos, bambus, calcar si piatra sunt doar citeva din materialele ce pot fi considerate sustenabile. Un material de constructie obtinut local poate fi considerat sustenabil.

*Componente organice volatile Panza reciclata sau pudra de hartie folosite pentru termoizolatii pot fi considerate materiale de constructie cu impact ecologic mic, avand avantajul de a fi nontoxice.

Page 6: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

Produsele â �� green â �� sunt considerate a avea mai putine componente organice volatile ceea ce le face mai bune pentru sanatatea ocupantilor unei cladiri si mai sigure pentru mediu.

*Managementul deseurilor

Proiectarea sustenabila pune accent pe managementul deseurilor in-situ, incorporind lucruri cum ar fi sistemele grey-water ( reciclarea apei menajere uzate ) si toalete de compost pentru reducerea deseurilor.

* Managementul apei

Captarea apei de ploaie si reciclarea apelor menajere uzate sunt posibilitati de reducere a consumului de apa.

Odata perceputa ca neconventionala si nonstandard, ambele, organele guvernamentale si publicul larg accepta rapid Arhitectura Sustenabila ca o metoda de a construi cu mijloace logice si responsabilitate sociala.

EXEMPLE :

- « Bosco Verticale » Italia, Milano

- este un turn ce propune rezolvarea problemei lipsei de vegetatie din marile orase. O cladire de 27 de etaje ce serveste ca spatiu de locuit dar si ca mod de producere si recuperare a energiei. Se doreste plantarea arborilor pe balconul fiecarui apartament cu scopul de a produce oxigen si de a feri interiorul apartamentelor de poluare. Apa provenita de la duşuri şi de la spalat vase, trebuie sa fie filtrata si apoi reutilizata pentru a fi folosita la copaci. Intre cele doua cladiri va fi un total de 900 de copaci plantati.

Page 7: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

ALTE EXEMPLE :

Page 8: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE
Page 9: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

CADRUL DE REGLEMENTARE EUROPEAN ŞI NAŢIONAL

Deoarece clădirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit ţinta politicilor europene cu privire la climat odată cu începutul noului mileniu. UE şi guvernele statelor sale membre au devenit o forţă motoare importantă pentru sustenabilitate mai mare în sectorul imobiliar. Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate ţările UE, Directiva europeană privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD 2002), care a intrat în vigoare în 2002, a devenit punctul de pornire pentru toate măsurile care au fost luate pentru a reduce consumul de energie al clădirilor la nivel european şi naţional.

Intrarea în vigoare a EPBD este strâns legată de dependenţa Europei de furnizori de energie din afara Europei şi de acordul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, Directiva cere tuturor statelor europene să elaboreze standarde şi legi naţionale, cu scopul de a atinge ţintele ambiţioase ale Uniunii Europene cu privire la economia de energie. Conform estimărilor Comisiei UE, consumul total de energie al clădirilor poate fi redus cu 22% până în 2010, în comparaţie cu 2003, dacă Directiva este implementată în legislaţia naţională. Până în prezent, doar jumătate dintre ţări au implementat Directiva în legislaţiile lor naţionale. În ţările în care EPBD a fost deja implementată se aplică reglementări obligatorii în cazul izolaţiilor pentru cald şi pentru rece, precum şi al eficienţei sistemelor de încălzire şi de răcire. De exemplu, în Germania cerinţele EPBD sunt formulate în Legea germană privind economisirea de energie, cunoscută şi sub numele de EnEV. Reglementarea a fost adoptată în 2002 şi, de atunci, a fost actualizată de două ori (în 2007 şi în 2009). Cerinţele minime şi valorile obligatorii pentru toate spaţiile locative noi şi pentru majoritatea clădirilor nerezidenţiale care se construiesc sunt reglementate de EnEV. Un certificat energetic, care oferă informaţii despre consumul de energie al unei clădiri, este stipulat, de asemenea, pentru clădirile noi şi pentru proiectele de renovare mai mari. Link util: o listă de activităţi naţionale din Europa poate fi găsită pe următorul site Web: http://www.ideal-epbd.eu/

Page 10: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

În plus faţă de legislaţia naţională, au fost elaborate standarde la nivel european care arată, ca standarde europene (EN), cum se implementează cu succes tehnologia pentru economisirea de energie. Comitete care colaborează cu specialişti din multe ţări europene elaborează aceste standarde pentru toţi utilizatorii. EN 15232, care încearcă să calculeze economiile generate în funcţie de tipul sistemului de automatizare instalat în clădire, poate fi dat drept exemplu.

Fig. 1: Bank of America Tower (51 de etaje) este primul zgârie-nori comercial din Manhattan care a primit Certificatul LEED Platinum. TEC Systems, care a integrat 103 regulatoare FALCON şi 1435 regulatoare pentru control de cameră SERVAL în sistemul de management al clădirii, a jucat un rol major la obţinerea acestui certificat.

Page 11: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

Certificarea clădirilor ecologice

Fig. 2: Diagrama arată cum cadrele legale şi sistemele de certificare sustenabilă la care se aderă în mod voluntar se completează reciproc.

În prezent, toată lumea vorbeşte despre clădiri ecologice. Aproape toate proprietăţile imobiliare de top deţin o astfel de certificare. Printre motive se numără cererea în creştere din partea chiriaşilor de a avea costuri mai scăzute la utilităţi, însă şi dorinţa companiilor de a avea un prestigiu mai mare. Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, costurile de funcţionare ale unei clădiri certificate LEED sunt cu circa 8-9% mai mici decât cele ale unei clădiri convenţionale, în timp ce economiile de energie ajung la circa 30%. Acestea reprezintă argumente puternice pentru o proiectare sustenabilă a clădirilor. Sistemele de certificare transmit, de asemenea, semnale clare către piaţa imobiliară. Statele Unite ale Americii (S.U.A.), ţară care defineşte standardele pentru o nouă abordare cu Certificarea LEED, este o deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Certificarea internaţională mai este oferită şi de organizaţii din Germania (DGNB) şi din Marea Britanie (BREEAM).

Sistemele de certificare: LEED, BREEAM şi DGNBUn sistem de certificare este utilizat ca un instrument pentru a evalua sustenabilitatea unei clădiri. Un certificat este acordat dacă o clădire respectă toate criteriile de proiectare sustenabilă. Mai mult, sistemele definesc standardele pentru clădirile ecologice şi îndrumări concrete pentru dezvoltatori, investitori şi utilizatori. Încă nu există un standard uniform în Europa, aşa că proprietarii şi managerii imobiliari pot alege dintre diferite sisteme de certificare.

Page 12: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

BREEAM reprezintă abrevierea pentru „Building Research Establishment Environmental Assessment” (BREEAM) (Evaluarea de mediu BRE) şi este un sistem de certificare britanic. Organizaţia privată BRE (Building Research Establishment) susţine BREEAM. LEED, „Leadership in Energy and Environmental Design” (Excelenţă în design ecologic şi energetic), provine din S.U.A. şi a fost introdus de U.S. Green Building Council (USGBC) (Consiliul S.U.A. pentru clădiri ecologice). LEED este utilizat adesea ca certificat internaţional. Acesta va fi examinat mai detaliat mai jos. DGNB, certificatul „Consiliului German pentru Clădiri Sustenabile”, reprezintă răspunsul german la activităţile LEED şi BREEAM. Introdus în 2009, acesta este văzut ca unul dintre cele mai complete sisteme de certificare din lume, deoarece ia în considerare aspecte ecologice, economice şi socioculturale. Auditori din toate cele trei domenii sunt implicaţi şi monitorizează clădirea pe durata planificării şi a execuţiei. Certificatele relevante sunt emise în conformitate cu un sistem de puncte. Link util: http://www.usgbc.org/ -> LEEDhttp://www.breeam.org/ -> BREEAMhttp://www.dgnb.de/_de/zertifizierung/index.php -> DGNB

Catalog de cerinţe în sistemul de certificare LEEDCertificarea clădirilor ecologice nu presupune doar construirea şi funcţionarea într-un mod prin care să se economisească energie. Este vorba mai mult de ciclul de viaţă total al clădirii: sursa materialelor de construcţii, metoda de fabricare a acestora şi de eliminare la sfârşitul ciclului de viaţă, consumul total de resurse pe durata de viaţă a clădirii şi, desigur, consumul total de energie. Mai mult, specialiştii în sisteme de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat (HVAC) ai LEED descoperă şi mai multe probleme, precum legăturile de transport, izolarea podelelor sau mediul social, probleme ce trebuie rezolvate de alţii în timpul fazei de planificare. Toate informaţiile necesare pentru certificat sunt rezumate în cea mai recentă broşură LEED, „LEED 2009 pentru construcţii noi şi renovări majore.”

Page 13: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

În fiecare domeniu trebuie respectate una sau mai multe cerinţe prealabile. Clădirile cu un total de 40-49 de puncte primesc un certificat de bază. Pentru celelalte certificate este necesar următorul număr de puncte: 50-59 de puncte pentru Certificatul Silver, 60-79 pentru Certificatul Gold şi cel puţin 80 de puncte pentru Certificatul Platinum. După cum era de aşteptat, factorii energetici uzuali, precum alegerea sistemului, energiile regeneratoare, automatizarea clădirii, monitorizarea calităţii aerului şi consumul sunt luate în considerare pentru certificarea LEED şi sunt punctate, în mod corespunzător, cu un punctaj mare. Drept urmare, tehnologia de control dispune de o serie de zone promiţătoare, ce vor ajuta la o contribuţie eficientă la certificare.

Page 14: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

Figura 3: Cuprinsul broşurii LEED „LEED 2009 PENTRU CONSTRUCŢII NOI şi RENOVĂRI MAJORE” şi toate subiectele care ajută o clădire la obţinerea certificării.

Link util: Lista de verificare pentru cerinţele impuse clădirilor noi şi clădirilor existente care au fost supuse unor lucrări de renovare majore poate fi găsită în secţiunea „LEED/Sisteme de clasificare” din broşura LEED, „LEED 2009 PENTRU CONSTRUCŢII NOI şi RENOVĂRI MAJORE” de pe site-ul www.usgbc.org

Rolul tehnologiei de control în certificatul LEEDCe este atât de interesant în legătură cu tehnologia de control este domeniul „energie şi atmosferă” al certificării, deoarece cerinţele pe care o clădire trebuie să le respecte privitor la consumul de energie sunt formulate în această zonă. Mai jos sunt prezentate două exemple ale modului în care specialiştii HVAC pot obţine cât mai multe puncte posibil.

Exemplul 1: Cerinţe pentru „Măsurătoare şi verificare”Această cerinţă se referă la consumul de energie şi la verificarea economiilor, de exemplu, în primul an. Automatizarea clădirii, cu toate statisticile de consum, trebuie să satisfacă acest criteriu: Expertul în automatizarea clădirilor poate

Page 15: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

prezenta rapoarte de consum legate de toate fluxurile energetice, care sunt înregistrate, de exemplu, contoare de căldură (energie electrică, rece etc.). Aceste date sunt editate şi vizualizate lunar sau anual, pentru a corecta orice abateri faţă de datele calculate în timpul planificării. Pe baza analizei, pot fi recomandate noi măsuri. Pentru a măsura datele fizice şi pentru a le edita cu ajutorul unui software, specialiştii pot apela la soluţiile CentraLine. Datele pot fi colectate, de ex., cu ajutorul contoarelor de căldură conectate la aparatele CentraLine DDC. Consumul este prezentat şi înregistrat clar, utilizând sistemul de control al clădirii şi o evaluare profesionistă a situaţiei energetice.

Exemplul 2: Cerinţe pentru „Monitorizarea introducerii de aer din exterior”Pentru a satisface cerinţele pentru monitorizarea calităţii aerului, trebuie înregistrate statistic performanţa ventilaţiei şi calitatea asociată a aerului (concentraţia de CO2). Sunt utilizaţi senzori care măsoară încontinuu nivelul de CO2 pentru a se asigura existenţa unui volum de aer corect în toate părţile clădirii. În acest scop, CentraLine are următoarea soluţie: o instalaţie de control în sistemul de ventilaţie, care poate fi utilizată pentru a regla volumul minim de aer în funcţie de valoarea necesară pentru calitatea aerului. În cazul ventilaţiei naturale, monitorizarea calităţii aerului şi a volumului de aer poate fi efectuată şi legată la o alarmă. O centrală pe bază de PC, precum CentraLine ARENA, simplifică vizualizarea calităţii aerului şi a dinamicii în timp a sistemului. Patru cerinţe prealabile de natură tehnică trebuie satisfăcute întotdeauna pentru aceste două părţi ale certificării: 1. „Elemente fundamentale ale punerii în funcţiune a sistemelor energetice ale clădirilor”În momentul punerii în funcţiune, trebuie să existe verificări stabilite pentru a se asigura că îndrumările de planificare ale dezvoltatorului cu privire la funcţiile energetice relevante sunt verificate şi documentate de către un specialist independent. 2. „Performanţă energetică minimă”Trebuie furnizate documente care să ateste consumul energetic al clădirii noi fiind cu cel puţin 10% sau, în cazul unei renovări pentru economisire de energie, cu cel puţin 5% sub nivelul de consum standard definit în sistemul de evaluare LEED. 3. „Elemente fundamentale pentru managementul agenţilor frigorifici”Nu se pot utiliza clorofluorocarburi la clădirile noi. În cazul renovărilor, trebuie înaintat un plan în care să se arate cum şi când se va face trecerea la agenţi frigorifici ecologici. 4. „Performanţă calitate minimă a aerului din interior”Sistemele de aer condiţionat trebuie să reflecte cele mai moderne tehnologii.Sunt acordate trei puncte pentru satisfacerea criteriilor prezentate în exemplul 1 şi un punct pentru cele din exemplul 2. Se pot obţine încă 36 de puncte prin implementarea de măsuri suplimentare de automatizare a clădirii.

Page 16: REFERAT CLADIRI SUSTENABILE

ConcluzieÎncepând cu 1996, numai în S.U.A. peste 6000 de clădiri au primit certificare LEED (date înregistrate în aprilie 2011). Acest număr mare arată cât este de actual acest subiect. Creşterea numărului de certificări se datorează, pe de o parte, legislaţiei şi, pe de altă parte, faptului că din ce în ce mai mulţi investitori şi proprietari încep să recunoască beneficiile clădirii sustenabile. Proprietăţile sunt închiriate şi revândute mult mai uşor, iar chiriaşii şi operatorii profită şi ei, deoarece costul utilităţilor şi cheltuielile de întreţinere sunt semnificativ mai reduse. Deţinerea unei certificări LEED, în particular, reprezintă un semn recunoscut internaţional al unei clădiri mai sustenabile şi mai eficiente. Presupunând că cerinţele de bază sunt satisfăcute, doar creditele LEED obţinute pentru automatizarea clădirii vor asigura un număr suficient de puncte pentru un certificat LEED standard. Soluţia tehnică oferită de CentraLine joacă un rol semnificativ în obţinerea certificării pentru clădiri ecologice, indiferent dacă este vorba de LEED, BREEAM sau DGNB.

SurseStandarde şi directive:Directiva UE 2002/91/CE privind performanţa energetică a clădirilorLegea germană privind economisirea de energie (EnEV) 2009LEED 2009 pentru construcţii noi şi renovări majore

Literatură de specialitate:Andrew J. Nelson, Olivier Rakau, Philipp Dörrenberg: „Nachhaltige Gebäude. Von der Nische zum Standard” (Clădiri ecologice. O nişă care devine populară”, studiu de cercetare DB, datat 11.05.2010.

Credite fotoFig. 1: Bank of AmericaFig. 2: CentraLineFig. 3: Broşura LEEDAutor fotografii: CentraLine