Limbile
Pagini
Legal
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
1/49
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
PARTEA A III-AMANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR
DE CONSTRUCTII
CONDUCATOR PROIECT,
Prof. univ. dr. ing. S. l. univ. ing. Marina KOBER
ABSOLVENT,
Vulcan Alexandru
BUCURESTI
2011
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
2/49
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1
DOCUMENTAIA TEHNICO-ECONOMIC DE DEVIZ
1.1. Antemsurtoare pentru dou stadii fizice
1.2 Deviz ofert pentru un stadiu fizicList cuprinznd cantitile de lucrri-F3
1.3 Liste cuprinznd consumul de resurse
List cuprinznd consumul de material -C6List cuprinznd consumul de mn de lucru -C7
List cuprinznd consumul de ore de funcionare utilaje -C8List cuprinznd consumul privind transporturile -C9
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA DE ANTIER PRIVIND EXECUIA LUCRRILOR
2.1. Determinarea populaiei antierului i a structurii sale
2.2. Stabilirea dotrilorsocial-administrative
2.3. Proiectul de organizare de antier
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITII I SNTII N MUNC
3.1. Aspecte generale
3.2. Norme de securitate i sntate n munc
3.3. Msurile de asigurare a securitii i sntiin munc
3.4. Echipamentele de protecie pentru asigurarea securitii i sntii n munc
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
3/49
CAPITOLUL 1
DOCUMENTAIA TEHNICOECONOMIC DE DEVIZ
1.1. Antemasuratoarea pentru doua stadii fizice
1.2.Deviz ofert pentru un stadiu fizicLista cuprinznd cantittile de lucrriF3
1.3.Liste cuprinznd consumul de resurse1.3.1. Lista cuprinznd consumul de materialeC61.3.2. Lista cuprinznd consumul de mn de lucruC71.3.3. Lista cuprinznd consumul de ore funcionare utilajeC81.3.4. Lista cuprinznd consumul privind transporturileC9
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
4/49
4
1.1.Antemasurtoarea pentru dou stadii fizice Fundatii Structur de rezisten
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
5/49
5
1.1.1. ASPECTE GENERALE ANTEMSURTOAREAntemasurtoarea reprezint piesa scris care st la baza elaborarii documentaiei tehnico
economice de deviz si implicit la baza evalurii costului unei construcii. Antemasurtoarea este piesa
scris prin care se estimeaz cantitaile de lucrri pentru fiecare articol ce urmeaz a se executa ntr-ocategorie de lucrri din cadrul unui obiect de construcie.Articolele cuprinse in antemasurtoare se refer la:
Articole de deviz propriuzise Articole de diferene Articole de procurare
De asemenea, prin antemasurtoare se precizeaz si alte elemente necesare ntocmiriidocumentaiei de deviz, cum ar fi:
1. Nominalizarea variantelor articolelor de lucrri de transport;2. Completarea cu articole;3. Stabilirea unor diferene si elemente de calcul la cheltuielile de transport si manipulare,
pentru material vagonabile precum si sporuri la manoper si ore functionare utilaje.Pentru fiecare articol cuprins n antemasurtoare se precizeaz elementele ce l caracterizeaz:simbol, articol, denumire, calcul cantitate.
Antemsurtoarea se ntocmeste de ctre proiectant pe pri de obiect de construcie (ansambluri,subansambluri sau elemente) corespunztoare stadiilor fizice i n ordinea etapelor tehnologice derealizare stabilite anterior.
Detalierea unui obiect de construcie n pri de obiect corespunztor stadiilor fizice se realizeazde ctre proiectant de comun acord cu tehnologul, executantul.
Antemsurtoarea se elaboreaz pe baza analizrii si masurrii proiectului tehnic, materializndu-se printr-o list de articole de lucrri grupate pe pari de obiect corespunztoare stadiilor fizice, punandu-se in evidenta pentru fiecare articol de lucrare o serie de elemente caracteristice ce l definesc i ldelimiteaz (simbol sau cod, denumirea articolului, calculul cantitii, cantitatea, unitatea de masurirotunjirea cantitii).
Cea mai important etap la elaborarea unei antemsurtori o reprezint incadrarea articolelor delucrri in indicatoarele de norme de deviz aferente.
Pentru corecta efectuare a acestor operatii trebuie sa se cunoasc tehnologia de execuie alucrrilor de construcii, deoarece in funcie de modul de realizare a lucrrilor se impune alegerea acelornorme de deviz care corespund cel mai bine situaiei reale de execuie.
n cazul in care un articol de lucrare nu i gseste corespondent direct sau prin asimilare lanivelul articolelor de deviz normale se recurge la elaborarea unor norme locale proprii situaiei deexecuie implicate.
O alt operaie deosebit de important n elaborarea antemsurtorilor o reprezint evaluarea msurarea conform proiectului, cat mai corect a cantittilor de lucrri.
Cu ct lucrrile de construcii se ncadreaza in normele de deviz si preurile corespunztoare aleacestora in conformitate cu situaia real (constructiv, tehnologic, organizatoric, economic) cu atatcostul estimat n etapa de proiectare va corespunde costului obinut prin execuie.
De maniera i corectitudinea n care se ntocmeste antemsurtoarea unui proiect depinde calitateadocumentaiei de deviz si implicit costul produsului de construcie.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
6/49
6
1. Antemsurtoare pe stadiul fizic LUCRRI DE FUNDAII.01.LUCRRI DE FUNDAII
02.01. CA.01.D1
Turnarea betonului simplu marca B150 n straturi de 3-20cm grosime, pentru egalizri, pante, ape etc. Laconstrucii cu nlimea mai mic de 35m.
U.M. mc
V02.01 = 900 *0,20 = 180mc
Cantitate=180mc
Rotund=181mc
02.02. CA.02.D1
Turnarea betonului armat n elementele construciilor, exclusiv cele executate n cofraje glisante: n fundaiicontinue, radiere i perei cu grosimea peste 30cm.
U.M. mc
V02.02 = 900*1.4=1260mc
Cantitate=1260mc
Rotund=1270mc
02.03. CC.01.C2
Montarea armturilor din oel-beton, tip PC 52 n fundaii continue i radiere (plci).
U.M. kg
M02.03 =V02.02* 150kg/mc=1260*150=189000 kg
Cantitate=189000 kg
Rotund=190000 kg
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
7/49
7
02.04. CZ.03.01.E1
Confecionarea armturilor din oel-beton pentru beton armat n fundaii fasonarea barelor pentru fundaii
izolate (inclusiv fundaii pahar) continue i radiere, la ateliere centralizate Bst 500, =10-16 mm.
U.M. kg
M02.06 = 0,25*M02.03 * 1,010=0,25*189000*1,010=47722.5kg
Cantitate=47722.5kg
Rotund=47800kg
02.05. CZ 03 01 F1
Confecionarea armturilor din oel-beton pentru beton armat n fundaii fasonarea barelor pentru fundaii
izolate (inclusiv fundaii pahar) continue i radiere, la ateliere centralizate PC52, >16mm.
U.M. kg
M02.07 = 0,75*M02.03 * 1,010=0,75*189000*1,010=143167.5kg
Cantitate=143167.5kg
Rotund=144000kg
02.06. TRA 06 A 06
Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distana de 6 km.
U.M. ton
M02.08 = (V02.01 + V02.02 )*2,4=(180+1260)*2,4=3456 tone
Cantitate=3456tone
Rotund=3460tone
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
8/49
8
02.07. TRA 04 B 06
Transportul rutier al armturii fasonate cu platforma cu remorca cu trailer cu capacitatea de peste 20 t ladistana de 6 km.
U.M. ton
M02.13=(M02.06+M02.07)/1000 = (47800+144000)/1000=191.8 tone
Cantitate=191.8 tone
Rotund=192 tone
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
9/49
9
02.STRUCUR
02.01.CB.12.M1-Cofraje pentru beton armat in perei i diafragme, inclusive sprijinirile,din panouri refolosibicuplacaj,de 15 mm grosime la construcii avnd nalimea intre 35 i 60 m inclusiv, cuplanee din beton armat monolit.
UM= 1 mpS02.01=((5+2+6+2+5)*2+0.35*2+(4+2+4)*2+0.7)*2+2*(30+30+0.35*5*2))*2.84=
= 10640 mpCantitatea = 10640 mpRotund =10700 mp
02.02.CB.23.B1-Cofraje ram din tabl neagr, pentru crearea golurilor n perei de beton,cu limearamelor peste 15 cm,exclusive ghermele.
UM= 1 mp
S02.01=2*15*(4 goluri*2*1.7+3 goluri*2*2.84) = 919.2 mp
Cantitatea = 919.2 mpRotund = 920 mp
02.03.CC.02.H1-Montarea armturilor din oel beton de tip Bst 500, in elementele de construcii,exclusivecele din constructiile executate in cofraje glisante cu distantieri din mase plastic , laconstucii executate la o inaltime pn la 35-60 m inclusiv.
UM= 1 kgM02.02= V02.0490 kg/mc
M02.02= 1524 x 90=13720 Kg
Cantitatea = 13720 kgRotund = 13800 kg
02.04.CA.02.G1-Turnarea betonului armat in elementele construciilor,exclusive cele executate in cofrajeglisante, la constructii cu nlimea pn de 35-60 m inclus n perei i diafragme.
UM= 1 mcV02.04=15*0.35*(30*2+2*2*0.7+20*2+10.5*2)*2.84-919.2*0.35=1524 mc
Cantitatea = 1524 mcRotund = 1530 mc
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
10/49
10
02.05.CB.44.B1-Susineri cu popi metalici extensibili de iventar folosite pentru montarea plcilorprefabricate cu i far bucl,a predalelor de planeu,la turnarea planeelor monolite, cugrinzi sau la grinzi monolite cu planee prefabricate,cu popi metalici extensibili tip PE5100 R.
UM= 1 bucB02.06= Bnivelx 2 popi/grind x 5 niveluri = 242 x 2 x 5= 2420 buc
Cantitatea = 4862 bucRotund = 4870 buc
02.06.CB.45.E1-Susineri din grinzi metalice extensibile de iventar pentru turnarea grinzilor monoliteisolate, a planeelor cu grinzi monolite si a plcilor drepte cu sarcina total aspuracofrajelor de cel mult 500 daN/mp la construcii avnd nlimea ntre 35-60m,grinzile rezemnd pe popi metalici extensibili.
UM= 1 bucBnivel= 22 x 10 buc/ ochi plac+22 x 1 buc/margine= 242 bucB02.07= Bnivel x 6 niveluri= 1452 buc
Cantitatea = 2431 bucRotund =2440 buc
02.07.CB.13.M1-Cofraje pentru beton armat n plci, grinzi si stlpi,exclusive susinerile din panourirefolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcii avnd nlimea intre 35-60 m,inclusive la plci si grinzi.
UM= 1mp
Sstlpi = 14*0.6*4*2.84*15=1431 mp
Sgrinzi = ((4.25+5.5)*2+7.9)*4+4*(4.48+4.33)+4*(3.78+4.15+4.53))* *(0.34*2+0.25) =2716 mp
Splac=15*(900 - 194.68*0.25-14*0.36-0.35*(30*2+2*2*0.7+20*2+10.5*2))=12040
S02.08= Sstlpi +Sgrinzi +Splac = 1004,89+1168,07+8064,97=16190 mp
Cantitatea = 16190 mp
Rotund = 16200 mp
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
11/49
11
02.08.CC.02.I1-Montare armaturi la constructii cu inaltimea 35-60 m din bare in grinzi, stalpi, placi cudistantieri din plastic.
UM= 1kgM02.09= V02.10. x110 kg/mc = 2623 x 110 =288500 kg
Cantitatea = 288500 kgRotund = 289000 kg
02.09.CA.02.O1-Turnarea betonului armat in elementele construciilor,exclusive cele executate n cofrajeglisante, la construcii cu nltimea 35-60 m inclusive in planee(grinzi,stlpi,plci) cugrosimea peste 10 cm.
UM= 1mc
Vstlpi=14*0.36*2.84*15=214.704 mc
Vgrinzi=194.68*0.25*0.34*15=248.217 mc
Vplac=900*0.16*15=2160 mc
V02.10= Vstlpi +Vgrinzi +Vplac =214.704+248.217+2160=2623 mc
Cantitatea = 2623 mcRotund = 2630 mc
02.10.CZ.03.02.F1-Confecionarea armturilor din oel beton,pentru beton armat n elemente de construciiturnate n cofraje ,exclusive cele executate in cofraje glisante,fasonarea barelorpentru perei,stlpi,grinzi i diafragme la construcii obinuite,n atelierecentralizate Bst 500,>16 mm.
UM= 1 kgM02.12= (V02.10 +V02.04) x 50 kg/mc x 1,01 = 504200 kg
Cantitatea = 504200 kgRotund = 505000 kg
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
12/49
12
04.11.TRA.06.A.06-Transportul rutier al betonului cu autobetoniera la distana de 8 km
UM= 1 ton
M02.13= (V02.09 +V02.04) x 2,4 tone/mc = 4160*2.4 tone
Cantitatea = 9984 toneRotund = 9990 tone
04.12.TRA.04.A.06-Transportul rutier al armturii fasonate cu autoremorcher cu remorc trailer cucapacitatea de pn la 20 tone la distana de 8 km.
UM= 1 ton
M02.14= M02.11 x
x
= 499.2 tone
Cantitatea = 499.2 toneRotund = 500 tone
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
13/49
13
1.2 Deviz ofert pentru un stadiu fizicLista cuprinznd cantitile de lucrriF3
Structura i coninutul cheltuielilor
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
14/49
15
STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE I INDIRECTE
STRUCTURA CHELTUIELILOR DIRECTE
Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu materialele, manopera, utilaj si transport privindactivitatea direct productiv (cheltuielile legale direct de realizare a produsului de constrcuie).
Mreprezinta cheltuieli aferente consumurilor de resurse materiale, n care se cuprinde valoareamaterialelor calculate cu preturile de la furnizori, fara T.V.A.
m reprezint cheltuieli aferente consumurilor cu mana de lucru, n care se cuprinde valoareamanoperei muncitorilor direct productive; din aceti bani se pltesc salariile muncitorilor pe bazacantitailor de lucrri reale executate ;
U reprezint cheltuieli aferente consumurilor cu utilaje de construcii, n care se cuprindevaloarea rezultat din totalul orelor de funcionare a utilajelor respective i din tariful mediu orarcorespunztor funcionarii;
treprezint cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile si se structureaz astfel :
a) valoarea transporturilor auto, CF, navale, ale materialelor, prefabricatelor, confecii etc. de laproducator sau furnizor la depozitul intermediar, precum si de la depozitul intermediar la locul depunere n oper n raza de aciune a mijloacelor de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor costuri;
b) valoarea transporturilor cu utilaje de construcii de la baza de utilaje la punctul de lucru si retur;c) valoarea transpotrurilor tehnologice n masura n care acestea nu sunt cuprinse in articole distincte
(transport de pamant, beton, mortar, moloz rezultat din demolri).
STRUCTURA ALTE CHELTUIELI DIRECTE
-aceste cheltuieli sunt reglementate prin prevederi guvernamentale
CAS - Contribuiile de asigurri sociale; Sntate - Contribuiile de asigurri sociale de sntate CASS; Somaj - Contribuiile la fondul de omaj CFS; Contribuiile pentru concedii de boal si indemnizai Fond de risccontribuii la fondul de risc si accidente
Contribuiile la fondul de garantare a salariilor; Camera de munccomisionul la Inspectoratul Teritorial de Munc
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
15/49
16
STRUCTURA CHELTUIELILOR INDIRECTE
Cheltuielile indirecte se structureaz n urmtoarele capitole:
A. Cheltuieli de interes general si de executare a lucrarilor:
- Plata salariilor personalului de conducere, tehnic, economic, etc. inclusiv impozitul,CAS-ul si fondul de omaj aferent acestora;
- Cheltuieli cu protecia muncii;- Cheltuieli cu msurile de PSI;- Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe de interes general;- Cheltuieli privind transportul muncitorilor;- Cheltuieli pentru reclame, pliante, etc.;- Cheltuieli pentru calamiti;- Cheltuieli pentru costul lucrrilor de deratizare, etc.;- Cheltuieli pentru intreinerea antierului, etc.
B. Cheltuieli administrativ-gospodresti;
- Cheltuieli de birou: hrtie, tu, imprimant, etc.;- Cheltuieli de PTTR, telefon, internet, etc.;- Cheltuieli pentru utilitai: energie electric, energie termic, ap, canal, salubrizare;- Cheltuieli pentru reparaii curente la cldiri.
C. Cheltuieli neproductive:
- Cheltuieli pentru ntreruperi din cauze interne si externe;-
Cheltuieli pentru lipsurile din inventar;D. Cheltuieli privind asigurarea lucrarilor de construcii:
- Aceste asigurri sunt obligatorii;- Sunt reglementate prin contractla condiii speciale de contractarei trebuie executate
pe perioada de execuie a lucrrilor.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
16/49
17
1.3Liste cuprinzand consumurile de resurse
1.2.1 Lista cuprinznd consumurile de resurse materialeC61.2.2 Lista cuprinznd consumurile cu mana de lucruC71.2.3 Lista cuprinznd consumurile de ore funcionare utilajeC81.2.4 Lista cuprinznd consumurile privind transporturileC9
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
17/49
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA DE ANTIER PRIVIND
EXECUIA LUCRRILOR
2.1. Determinarea populaiei antierului si a structurii sale
2.1.1.Structura populaiei dup domeniul de activitate
2.1.2.Structura populaiei din punct de vedere al calificrii personalului
2.1.3.Structura populaiei dup domiciliul stabil
2.2. Stabilirea dotrilor social-administrative
2.3. Proiectul de organizare de antier
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
18/49
2.1. Determinarea populaiei antierului i astructurii sale
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
19/49
28
DETERMINAREA POPULAIEI ANTIERULUI I ASTRUCTURII SALE
Populaia antierului reprezint totalitatea personalului muncitor, a celui tehnic, economic, social
si administrativ (TESA) ce activeaz n cadrul antierului.A.Structura populaiei de antier:
A1 n funcie de domeniul de activitate
NCP - personal muncitor din activitatea de construcii direct productivNCP =32 persoane.
NC = (NCP x 1,11) = 32 pers x 1,11 36 persoane.1,11reprezint spor de 11% personal TESA
NI = personal din activitatea de instalaii pentru construciiNI =NCP x 1,22 x 0,30 = 32 x 1,22 x 0,30 12 persoane.
NCM = personal din activitatea montaj utilaje n construciiNCM = 0 pers.NTESA=personal tehnic-economic-social-administrativ
A2 Dupa gradul de calificare
N1 = personal muncitor cu grad nalt de calificare, categorie > 4N1 = 0,50 x Nc + 0,62 x Ni + 0,71 x NCM = 0,5 x 36 + 0,62 x 12 + 0,71 x 0= 25persoane.N2 = personal cu grad mediu de calificare si necalificat categorie 4N2 = 0,40 x Nc + 0,20 x Ni + 0,15 x NCM = 0,40 x 36 + 0,20 x 12 +0,15 x 0=17persoane.
N3 = personal TESAN3 = 0,10 x NC + 0,18 x Ni + 0,14 x NCM = 0,10 x 36 + 0,18 x 12 + 0,14 x 0 =6 persoane.N TO = total muncitori n activitatea de construciiNTO = N1 + N2 + N3 = 28 + 19 + 7 = 48 pers.
A3 Dupa domiciliu stabil
- Personal localnic - 60%- Personal din imprejurimi, navetiti ( < 60km, < 1 ora)30%- Personal din alte localiti, nelocalnici, nefamiliti10%
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
20/49
29
Personal localnic60%
N11 = 0,60 x N1 = 0,60 x 25 = 15 persoane.N21 = 0,60 x N2 = 0,60 x 17 = 10 persoane.N31 = 0,60 x N3 = 0,60 x 6 = 4 persoane.NT1 = N11 + N21 + N31
= 15 + 10 + 4 = 29 persoane.
NT1 = 0,60 x NT0 = 0,60 x 48 = 29 persoane.
Personal navetist30%
N12 = 0,30 x N1 = 0,30 x 25 = 7 persoane.N22 = 0,30 x N2 = 0,30 x 17 = 5 persoane.N13 = 0,30 x N3 = 0,30 x 6 = 2 persoane.
NT2 = N12 + N22 + N32= 7 + 5 + 2 = 14 persoane.NT2 = 0,30 x NT0 = 0,30 x 48 = 14 persoane.
Personal nelocalnic
- Familisti0%N13 = N23 = N33 = NT3 =0NT3 = 0 pers.
-Nefamilisti10%N14 = 0,10 x N1 = 0,10 x 25 = 2 persoane.N24 = 0,10 x N2 = 0,10 x 17 = 2 persoane.
N34 = 0,10 x N3 = 0,10 x 6 = 1 persoan.NT4 = N14 + N24 + N34 = 2 + 2 + 1 = 5 pers.NT0 = NT1+NT2 + NT3+ NT4 = 29+14+0+5= 48 persoane.
- Membri de familieNmf= 1,7 x NT3 = 1,7 x 0=0.Populatia santierului :
P = NT0 + Nmf= 54 + 0 = 48 persoane.P= NT1 + NT2 + NT3 x 2,7 + NT4 = P1 + P2 + P3 + P4= 29 +14 + 0 +5 =48 persoane.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
21/49
30
POPULAIA ANTIERULUI SI STRUCTURA SA
TIP
PERSONAL
Nr.
Pers.
STRUCTURA POPULAIEI DUPA DOMICILIUL STABIL
LOCALNICI NAVETITI DIN ALTE LOCALITTI
60% 30%FAMILISTI
0%NEFAMILISTI
10%
Pers.muncitorcalificat,categ. deincadrare
>4
N1=28 N11=15 N12=7 N13=0 N14=2
Personalmuncitorcu calificaremediei necalificat
(categ.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
22/49
31
2.2. Stabilirea dotarilor social-administrativeaferente organizrii de antier
CONSTRUCII SOCIALADMINISTRATIVE PENTRU POPULAIAANTIERULUI
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
23/49
32
Pentru populaia antierului trebuie asigurate condiii normale de munc i viaa pe toatadurata desfsurrii antierului.
Necesitati socialadministrative pentru populaia antierului: Spaii de cazare Alimentaia
Necesitai de igiena si sntate Necesitai culturalsportive, recreative Necesitai tehnicoadministrative Cerinte specifice de antier
Organizarea de santier n Romania cuprinde 3 faze:1. Instalarea antierului: dotri minime privind organizarea de antier pentru atacarea lucrrilor.2. Dezvoltarea organizrii de antier pe msur estimarii lucrrilor de construcii3. Lichidarea organizrii de antier prin dezafectarea acesteia.
Necesitaile socialadministrative pentru populaia antierului se asigur astfel:
Construcii fixe cu caracter definitive reprezentnd baza tehnico material a unitaii deconstrucii Construcii ce fac parte din obiectivul de investiie ce se realizeaz, prioritar fiind folosite
pentru orgnizarea de antieri eliberate odat cu predarea obiectivului. Inchirieri din zon sau preluri de construcii din amplasamentul antierului. Obiecte de organizare de antier cu caracter mobil, demontabil i/sau transportabil Construcii provizorii nerecuperabile
Proiectarea organizrii de antier din punct de vedere al asigurrii necesitilor populaieitrebuie sa ia in considerare pentru fiecare antier n parte disponibilitaile i condiiile specifice reale aleantierului i ale investiiei (amplasament, valoarea lucrrilor, durata execuiei lucarrilor, fora de muncnecesar).
Organizarea de antier este suportat la nivelul devizului general si devizului ofert pentruobiectiv de investiie, reprezentnd o cot procentual din valoarea total a lucrrilor.Clasificarea construciilor dupa destinaie pentru asigurarea necesitailor populaiei antierului:
Pentru funcii sociale: vestiare, dormitoare, grupuri sanitare, puncte de sntate (dispensare),cantin (cu sli de mese).
Pentru funcii tehnicoadministrative si cultural: birouri, laboratoare, cluburi, gradinie, scoli. Pentru funcii auxiliare anexe: gherete de paz, depozit pentru cazarmament, pichete PSI,
chiocuri cu diverse funcii.
Tipuri de constructii:a) Containere multifuncionaleb) Container multifuncional pe bamiec) Construciile pentru organizarea de antier se pot diferenia dupa sistemul constructiv astfel:
Structuri pe schelet (din lemn, metal sau beton cu nchideri din panouri uoare) Structuri cu perei portani prefabricate
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
24/49
33
Construcii din elemente speciale prefabricate Construcii din celule spaiale prefabricate din beton Constructie armonic prelat din panz cauciucat fixat pe nite sisteme metalice de
susinere. Construcii gonflabile si pneumaticeprin umflarea unei membrane
Construcii pliabile Vagoane mobile sau autovagoane (vagoane tractate cu rol de dormitor, birou)
NECESARUL DE DOTARI SOCIALADMINISTRATIVE
1. Dotrile pentru organizarea de antier se aleg n functie de suprafa :
[
]
[
()]
2. Alegerea dotrilor se realizeaz n raport cu numrul de utilizatori i cu capacitateadotrii:
ri= numr persoane sau utilizatori la nivelul unui tip de dotare.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
25/49
34
STABILIREA DOTRILOR SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DE ANTIER
Obiecte social-administrative necesare Obiecte social aministrative adoptate
Nr.Denimirea U.F. Indice de Nr. Persoane
Supraf.nec.
Tip obiectUnitate
deNumr Supraf. Efectiv Amplasam
crt.obiectului (persoan) suprafa(m2/pers.) aferente (m2) proiect tip folosine bucai (m2) obiecte
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7 8 9 10
1 Birouri 1 3 N3=7 21Container 4 -- 6
22 X 14.77 =
29.54
2
2.435x6.065 birouri -
2 Vestiar 1 0.65 N1+N2= 47 30.55Container 20
22 X 14.77 =
29.54
2
2.435x6.065 persoane -
3 Grup sanitar 1 0.30(N1+N2)/2=
24 14.1
Container 40
1 14.77
1
2.435x6.065 persoane -
4 Dormitoare 18.69
NT4=5 52.14Container 3 -- 8
1 14.771
(6 paturi) 2.435x6.065 paturi -
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
26/49
35
2.3.Dotri social-administrative pentru organizarea deantier
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
27/49
36
DOTRI SOCIAL-ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA DEANTIER
1.Birouri2.Vestiare3.Grup sanitar4.Dormitoare
Container multifuncional tip ISO cu destinaie : birouri
- dimensiuni : 6065 x 2435 x 2560 mm- greutate totala, neechipat : 3,5 t- greutate totala, echipat : 8,81 t
Varianta I : birou pentru 4 persoane:- birouri- grup sanitar- dulapuri- cuier haine
Container multifunctional tip ISO cu destinaia: vestiare
- dimensiuni : 6065 x 2435 x 2560 mm- greutate totala, neechipat : 3,5 t- greutate totala, echipat : 8,81 t
Varianta I : vestiar pentru 20 persoane:- dulap vestiar- WC- du- lavoar- banc
Container multifunctional tip ISO cu destinaie : grup sanitar
- dimensiuni : 6065 x 2435 x 2560 mm- greutate totala, neechipat : 3,5 t
- greutate totala, echipat : 9,2 t
Varianta II : grup sanitar tip A pentru 40 persoane:
- cabin du- cabin - WC- du- spltor - lavoar
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
28/49
37
Container multifunctional tip ISO cu destinaia: dormitor
- dimensiuni : 6065 x 2435 x 2560 mm- greutate totala, neechipat : 3,5 t- greutate totala, echipat : 9,2 t
Varianta II : dormitor cu 3 paturi sau cu 2 x 3 paturi suprapuse
- pat pentru o persoana- noptiera- dulap- masa scaune- grup sanitar
- cuier haine- frigider.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
29/49
38
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
30/49
45
2.4Proiectul de organizare de antier
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
31/49
46
Proiectul de organizare de antier
1. ASPECTE GENERALEOrganizarea si conducerea execuiei lucrrilor de constructivemontaj, n vederea realizrii
produsului de constructive, reprezint o component a sistemului de management a oricrui operatoreconomic ce executa lucrri de construcii, constituind o cerint esential a desfasurrii normale sieficiente a ntregului sistem productive de construire.
Organizarea execuiei lucrrilor si implicit a antierelor de construcii trebuie astfel conceput, realizat si planificat astfel ncat sa respecte termenele contractual de predare si punere in funciunea obiectivelor de investiii, sa asigure conditii adecvate de munc i viaa personalului, o calitatecorespunzatoare a lucrrilor si o deplin securitate si sntate n munc.
Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea reglementrilor naionale, armonizate celoreuropene, i celor pretinse de o organizare si o conducere moderni eficient, care sa conduc larealizarea de lucrri care sa satisfac exigentele de performan calitativ si economice pretinse.
Oragnizarea execuiei lucrrilor i a antierului de construcii se materializeaza la nivelconceptual n cadrul proiectului de organizare de antier P.O.S..
Proiectul de organizare de antier trateaz concepia de ansamblu a organizrii de antier,innd seama se specificul i de natura lucrrilor, de volumul de lucrri i de valoarea acestora, dar side durata de desfasurare a execuiei aferente obiectivului de investiie sau numai a obiectului deconstructive ce urmeaza sa fie realizat.
Proiectul de organizare de antier reprezint principalul instrument de coordonare a tuturoraciunilor implicate n realizarea obiectivului sau obiectului de construcie.
Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare de antier i implicit a unei calitiadecvate organizrii de antier, creeaza premizele pentru:
Reducerea duratelor de execuie Utilizarea eficient si cu maxim de randament a tuturor resurselor disponibile Asigurarea unor condiii optime de munc i viaa pentru personal Cresterea productivitii muncii Imbunatairea calitii execuiei lucrrilor Limitarea riscului de producere a accidentelor de munc Diminuarea risipei de material n cadrul antierului Reducerea costurilor de producie
Proiectul de organizare de antier P.O.S. reprezint o documentaie tehnicoeconomic ce sealiniaz principiilor generale de concepere si de realizare a proiectelor de profil din domeniulconstruciilor, cuprinznd un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolv problemeletehnologice si oragnizatorice din cadrul antierului de construcii.
Proiectul de organizare de antier se elaboreaz n dou etape independente:I. Proiectul de amsamblu al organizrii lucrrilor sub forma proiectului de oragnizare faza
I, care se ntocmeste de catre proiectantul lucrrilor de baz.II. Proiectul de organizare al execuiei lucrrilor, sub forma proiectului de organizare faza
II, care se elaboreaz de catre operatorul economic executant.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
32/49
47
2. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIERfaza IProiectul de organizare de antier faza I, se ntocmeste de ctre proiectantul general al
obiectivului de investiie, reprezentnd un proiect ce trateaz concepia de ansamblu a organizrii
lucrrilor. Pornind de la documentaia aferent, proiectantul, in cadrul descrierii lucrrilor dincapitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de referiri asupra unor aspecte legate de organizarea deantier axndu-se pe urmatoarele elemente: Descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a execuiei Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din antier Curaenia n antieri serviciile sanitare Descrierea sumar a organizrii de antier
In capitolul 2 se elaboreaz caietele de sarcini pentru execuia lucrrilor, se face decriereascris a lucrrilor, ordinea de execuie a acestora, descrierea soluiilor tehnice i tehnologice folosite, caresa asigure exigenele de performant calitative pretinse.
In capitolul 3 al proiectului tehnic sunt prezentate listele cantittilor de lucrri, necesare
cuantificrii valorii si duratei estimative a execuiei lucrrilor, iar in capitolul 4 se redgraficul generalde realizare a lucrrilor.Devizul general, elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul 5.1
Oganizarea de antier, cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare contractantului n vederea creriicondiiilor de desfsurare a activittii de construcii montaj. Aceste cheltuieli se estimeaza de catreproiectant n baza unui deviz ce ine seama de tehnologia de execuie i de graficul de lucru aferentlucrrilor de baz, de amplasamentul obiectivului, de posibilitaile de branare la utiliti, de cile deacces auto si cile ferate, de spaiile, terenurile sau amenajrile existente ce pot fi utilizate de constructor.
Cheltuielile estimate pentru organizarea de antier sunt structurate n devizul general nsubcapitole:
1.1.1 Lucrri de construcii si instalaii aferente organizrii de antier
1.1.2 Cheltuieli conexe organizrii de antier
Organizarea de antier pentru execuia lucrrilor de construcii montaj aferente achizitiilorpublice este supusa procedurii de licitaie ofertare atat sub aspectul desfasurrii acesteia cat si subaspectul costului lucrrilor de organizare.
In aceste conditii Proiectul de organizare de antier si implicit organizarea de antier, revin spreelaborare si detaliere operatorului economic executant de lucrri de construcii cruia i s-a adjudecatcontractul de lucrri.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
33/49
48
3. PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIERfaza IIOrganizarea de antier se materializeaz la nivel conceptual n cadrul proiectului de
organizare de antier.
Proiectul de organizare de antier trateaz concepia de ansamblu a organizrii antierului deconstrucii tinnd seama de specificul, volumul, natura, amploarea i durata lucrrilor de construcii montaj aferente obiectivului de constructive ce urmeaza a fi executat.
Proiectul de organizare de antier este o documentaie tehnico economic cecorespunde oricrui proiect de profil construcii, cuprinznd un ansamblu de piese scrise si piesedesenate ce rezolva problemele organizatorice din cadrul antierelor de construcii.
Proiectul de organizare de antier trateaz si cuprinde urmatoarele aspecte:1. Obiectele de construcie ce urmeaz a fi executate la nivelul obiectivului de investiie2. Procedeele tehnologice adecvate pentru executia lucrrilor, in concordant cu proiectul
tehnologic, precum si dotarile si oraganizarea corespunzatoare a acestor procedee.3. Planificarea execuiei lucrrilor intr-o succesiune logic tehnologico organizatoric i
desfasurrii acestora.4. Se pun in evident duratele optime de execuie a lucrrilorinnd seama de termenele contractate side caracteristicile reale ale santierului
5. Se trateaz problema forei de munc6. Posibilittile de racolare a fortei de munc din zona antierului si posibilitaile de cazare pentru
personalul nelocalnic si transportul local al personalului din mprejurimi.7. Se evidentiaz necesarul de material ct si amenajarile impuse pentru depozitarea i conservarea
materialor, eventuale construcii pentru depozitare.8. Se nominalizeaz sursele de aprovizionare si modalitatile prin care se realizeaz aceasta9. Se elaboreaza grafice difereniale si integrale de aprovizionare si consum, stocuri pentru
principalele materiale.
10.Aspecte privind utilajele de construcii si mijloacele de utilizare ale acestora, dari construciile siamenajrile privind parcarea, intreinerea i repararea acestora.11.Sursele de utilitai precum si reelele aferente acestora.12.Se pun in evident reelele definitive si provizorii pentru organizarea de antier13.Cile de circulatie si transport in interiorul antierului, definitive si provizorii14.Unitatile de productie auxiliare necesare desfasurrii lucrrilor de construcii sau mentinerea celor
cu care colaboreazantierul.15.Sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de constructii16.Trateaza probeleme legate de protectia si siguranta muncii in cadrul santierului17.Trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile privind prevenirea si stingerea incendiilor18.Msuri de pazi siguran
19.Lista obiectelor de organizare de antier (disponibile si necesare)20.Planificarea executiei lucrrilor de organizare de antier21.Documentaia de deviz privind costurile aferente organizrii de antier.
Proiectul de organizare de antier se ntocmeste n baza urmtoarelor documente:1. Proiectul tehnic i caietele de sarcini
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
34/49
49
2. Autorizaia de construcie3. Aprobarea investiiei si deschiderea finanarii la nivelul bncii finanatoare4. Acorduri si avize ntre executant i autoritile locale: poliie, primrie, domeniul public5. Deschiderea lucrrilor de construcii trebuie anunat Inspectoratului de Stat n Construcii si
Amenajarea Teritoriului
6.
Raportul de constatare pe teren7. Lista cu disponibilul de obiecte de antier a constructorului
Proiectul de organizare cuprinde urmatoarele piese scrise si desenate:A. Piese scrise
1. Memoriu tehnic si justificativ2. Necesar de fort de munc, material, utilaje si mijloace de transport3. Grafice de execuie a lucrrilor de construcii4. Lista cu dotri pentru oragnizarea de antier
B. Piese desenate
1.
Planul de situaie al antierului cu ncadrarea acestuia in zon la scara planului topografic2. Planul de organizare la nivel de obiectiv de investiii3. Planul de organizare la nivelul obiectelor de construcii4. Planul de organizare al bazei de producie auxiliare5. Planul de organizare al grupului de cazare6. Planul de organizare al execuiei lucrrilor pe timp friguros (doar daca se lucreaza pe timp
friguros)7. Planuri de detalii de execuie si de dotri aferente organizrii de antier i unittilor de
producie auxiliar.
Organizarea de antier aferent obiectului de construcie analizat: ImobilS+P+4E este redat in planul de organizare de antier anexat proiectului.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
35/49
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SISANATATII IN MUNCA
3.1. Aspecte generale
3.2. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii si sntii n munc
3.3. Fia individual de instruire
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
36/49
58
3.1 Aspecte Generale
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
37/49
59
3.1Aspecte generale
Securitatea i snttea n munc constitute un ansamblu de activiti institutionaizate avndca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfasurarea procesului de munc, apararea vieii,integrittii fizice si psihice, sntii lucrtorilori a altor persoane participante la procesul de munc.
Securitatea i snttea n munc este reglementata prinLegea nr. 319 din 14 iulie 2006.Legea securitii i sntii n munc, transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privindintroducerea de msuri pentru securitatea i snttea n munc.
Legea are ca scop instituirea de msuri privind mbunatirea securitii i sntii n munc alucrtorilori se aplic angajatorilor, lucrtorilor si reprezentanilor lucrtorilor din toate sectoarele deactivitate publici privat, deci i n sectorul de construcii (cu excepia forelor armate, poliiei, cazurilede dezastre, inundaii i protectiei civile).
Legea stabilete principiile generale referitoare la:
prevenirea riscurilor profesionale protecia sntii i securitii lucrtorilor eliminarea factorilor de risc i accidentare informarea, consultarea si participarea echilibrat potrivit legii instruirea lucrtorilori a reprezentatilor lor precum direciile generale pentru ndeplinirea acestor
principii.
n vederea asigurrii conditiilor de securitate si sntate n munc i pentru prevenireaaccidentelor de munci bolilor profesionale, legea stabileste obligaii specifice att pentru angajatori ctsi pentru lucrtori.
Normele de securitate si sanatate in munca
Normele, reglementrile si raspunderile stabilite prin. lege privind securitatea i sntatea nmunc reprezint un sistem unitar de msuri aplicabile tuturor participantilor la procesul de munc.
Normele de prevenire a riscurilor, precum i de protectie a sntti i securitii lucrtorilor seaxeaza att pe aspectele referitoare la asigurarea securitate n munc ct i la cele de sntate n munc.
Normele de securitate i sntate in munc au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilorde risc de accidente i/sau de imbolnavire profesional, existeni n sistemul de munc pentru fiecare dincomponentele acestuia (executant - sarcin de munca - mijloace de producie - mediul de munc).
In domeniul securitaii i snttii in munc se delimiteazi se definesc urmatoarelecategorii de norme:
norme generale de securitate si sntate n munc norme specifice de securitate n munc
instruciuni proprii de securitate n munc norme privind sntatea i igiena muncii
a) Norme generale de securitate i sntate n muncCuprind reguli, principii si msuri generale de prevenire a accidentelor in munci a bolilor
profesionale aplicabile n toate sectoarele de activitate ale economiei nationale. Normele generale de
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
38/49
60
securitate i sntate n munc se detaliaz pe activiti sau grupe de activiti distincte n cadrul normelorspecifice de securitate i sntate a muncii i al instruciunilor proprii de securitate a muncii.
b) Norme specifice de securitate i sanatate n muncCuprind reguli i msuri pentru fiecare sector de activitate din economia naional (inclusiv
pentru sectorul de constructii).Normele specifice de securitate a muncii se emit de ctre MinisterulMuncii si Solidaritii Sociale n baza unei metodologii distincte.
c) Instruciuni proprii de securitate n muncAu ca scop detalierea i particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice,
a standardelor i a altor acte normative n domeniu, n funcie de caracteristicile proceselor de munc.Instruciunile proprii de securitate n munc se elaboreaza, n mod obligatoriu, de catre angajator(persoane fizice sau juridice, romne sau strine, ce ii desfaoar activitatea pe teritoriul Romniei).
d) Norme privind sanatatea lucrtorilor n muncSe elaboreaz de catre Ministerul Snttii i Familiei, avnd caracter obligatoriu i urmresc
asigurarea snttii salariailor n procesul de munc.Normele generale, normele specifice, standardele si instruciunile proprii de securitate precumsi normele de sntate n munc se revizuiesc periodic, in concordan cu modificrile de naturalegislativ sau a celor datorate procesului tehnic.
Clauze privind securitatea i sntatea n munc, conform legii, trebuie prevazute obligatoriuin toate documentele oficiale ce se refer la procesele de munc:
n contractele colective de munc ncheiate la nivelul agentilor economici; n contractele individuale de munc; n conveniile civile; n conveniile internaionale; n contractele bilaterale ncheiate ntre persoane juridice romne i parteneri strini.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
39/49
61
1.2. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii sisanatatii in munca
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
40/49
62
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii si sntii n munc
Instruirea n domeniul securittii i sntii n munc are ca scop nsuirea cunotinteloriformarea deprinderilor de securitate i sntate in munc. Instruirea lucrtorilor n domeniul securitatii isntii n munc la nivelul intreprinderii i/sau al unitaii se efectueaz n timpul programului de lucru.
Perioada n care se desfasoar instruirea este considerat timp de munc. Fiecare angajator areobligaia sa asigure baza material corespunzatoare unei instruiri adecvate. La instruirea personalului indomeniul securitii i sntii in munc vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi:expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistat decalculator.Angajatorui trebuie sa dispun de un program de instruire, testare, pe meserii sau activiti.
Instruirea personalului in domeniul securitii i sntii n munc trebuie sa se fac n deplinstare de sanatate a lucrtorilor, fiind interzis instruirea persoanelor n stare de oboseala, de ebrietate, saua persoanelor bolnave.
Este strict interzis introducerea in munc a persoanelor neinstuite.Instruirea lucrtorilor se va efectua atat n baza documentelor legislative ct i a normelor
specifice i a instructiunilor proprii.
Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fecare lucrtor sa primeasc o instruiresuficienti corespunzatoare domeniului securitatii i snttii n munc, n special sub forma deinformatii si instruciuni de lucru, specifice locului de munc si postului su.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitii i sntii n munc cuprinde conformHGRnr. 1425/ 11 octombrle 2006(pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legiisecuritii i sntii in munca nr.319/2006) trei faze:
Instruirea introductiv-general Instruirea la locul de munc Instruirea periodic
INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA
Instruirea introductiv-general se face:
la angajarea lucrtorilor; lucrtorilor detaai de la o unitate la alta; lucrtorilor delegai de la o unitate la alta.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specificeintreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurilesi activitile de prevenire i protecie la nivelul intreprinderii i/sau unitii, n general.
Instruirea introductiv-general se face de ctre:
angajatorul care i-a asumat atributiile din domeniul securitatei i sntii in munca; lucrtorul desemnat; un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; serviciul extern de prevenire i protecie.
Instruirea introductiv-general se face individual sau in grupuri de maxim 20 depersoane.Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitii i de riscurile pentru
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
41/49
63
securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protecie la nivelulntreprinderii i/sau unitii, n general.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durat instruirii introductiv-generale; aceasta nuva fi mai mic de 8 ore. Continutul instruirii introductiv-generale trebuie s fie n conformitate cutematica de instruire aprobata de ctre angajator.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme: legislaia de securitate i sntate n munc consecinele posibile ale necunoasterii si nerespectrii legislatiei de securitate i sntate in munc; riscurile de accidentare si imbolnvire profesional specifice unitii msuri la nivelul unitii privind acordarea primului ajutor in caz de accidentare, stingerea
incendiilor si evacuarea lucrtorilor. masuri caracteristice firmelor de construc ii-montaj si a tematicii de instruire importana insusirii regulilor snti si securiti muncii in construcii-montaj; importana respectrii disciplinei in munc, a prevederilor regulamentului de organizare si
funcionare, a codului muncii, a legislatiei i a altor reglementari referitoare la securitatea isntatea n munc;
drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare; reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul antierelor, insistnd asupra locaiilor de
trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cilor de acces amenajate; respecterea semnelor conventionale i a placutelor avertizoare; interzicerea stationrii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor,podurilor rulante, si a
utilajelor in functiune; reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutilor admise; pericolul pe care il reprezint fumatul sau existena focului deschis n unele locuri; reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile sitoxice; necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentuluiindividual de protectie
prevazut inHGR nr.1048/9 august 2006; obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sanatate si desecuritate si interzicerea
improvizatiilor; interdicia muncitorilor de a lucra n alt loc decat acela n care a fost repartizat s lucreze; se interzic in mod deosebit interveniile la instalatiile electrice, lucrrile de sudur, manevrarea
utilajelor si ajutajul la repararea utilajelor; interzicerea executrii de reparaii sau lucrri de intretinere a utilajelor n timpul functionrii
(ungere, curatire); noiuni generale de electrosecuritate, ventilalaie i iluminat; interzicerea aglomerrii de materiale pe ci de acces, schele i platforme de lucru;
notiuni generale de igien a muncii, insistndu-se asupra igienei individuale.
Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea riguroas pe baza de teste, ansuirii cunostintelor predate n timpul instruirii.
Rezultatele verificarii vor fi consemnate in Fisa individual de instruire cu datele prevazute nimprimat i cu semnarea documentului de ctre cel instruit, de cel care a efectuat instruirea i de cel carecare a verificat nsusirea cunostintelor.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
42/49
64
n cazul n care, la verificarea cunostintelor, se constat c lucrtorii nu sunt suficient deinstruii se repeta instructajul pana la asimilarea cunostinelor. Lucrtorii nu vor putea fi angajai dac nui-au insuit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-general.
INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
Instruirea la locul de munc se face dupa instruirea introductiv-generali are ca scopprezentarea riscurilor pentru securitatea i sntatea n munc, precum i msurile i activitiledeprevenire si protecie la nivelul fiecarui loc de munc, post de lucru i/sau fiecarei funcii exercitate.
Instruirea la locul de munc se face tuturor lucrtorilor, inclusiv la schimbarea locului demunc sau n cadrul intreprinderii i/sau unitii.
Instruirea la locul de munc se face de ctre conductorul direct al locului de munc,individualsau n grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munc depinde de riscurile pentru securitate i sntate n muncide msurile si activitile de prevenire si protecie la nivelul fiecarui loc de munc, post de lucru i/saufiecrei funcii exercitate.
Durata instruirii la locul de munc nu va fi mai mica de 8 ore i se stabileste prin instruciuniproprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitii i sntii n munca; lucrtorul desemnat; un lucrtor al serviciului intern de prevenire si protecie; serviciul extern de prevenire i protecie.
Instruirea la locul de munc se va efectua pe baza tematicilor de instruire intocmite de ctreangajatorul care i-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sntiii n munci care vor fipstrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea la locul de munc va cuprinde:a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului demunca
i/sau postului de lucru;b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munci/sau postul de lucru;c) msuri la nivelul locului de munc i/ sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucrtorilor;d) instruirea la locul de munc va include obligatoriu demonstraii practice privind activitatea pe
care persoana respectiv o va desfasura si exerciii practice privind utilizarea echipamentuluiindividual de protecie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i prim ajutor;
e) prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activitatile specifice alelocurilor de munc din sectorul de construcii-montaj i ale firmelor de profil,cuprinse n
tematicile specifice de instruire: descrierea echipamentului de protectie a muncii i de lucru specific meseriei, a
mijloacelor individuale de protecie i a modului corect de utilizare a lor, precum siobligativitatea folosirii acestora in timpul de munc;
organizarea ergonomic a locului de munc, pastrarea ordinei, curaeniei i a disciplinei ntimpul lucrului;
corectitudinea executrii operaiunilor la principalele faze ale lucrrilor si ordineaexecutrii lor pentru asigurarea deplinei securiti a muncitorilor n timpul procesului de
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
43/49
65
munc, insistndu-se asupra celor dificile i periculoase, i n mod special a celorexecutate la nltime;
evidenierea zonelor cu risc de accidentare sau imbolnaviri profesionale si indicareametodelor de prevenire a riscurilor existente;
obligarivitatea folosirii cilor de acces amenajate, a pstrrii lor libere,interzicndu-se
depozitarea materialelor pe aceste ci; interdicia de a executa alte lucrri decat cele pentru care muncitorul este calificat si areinstrucajul fcut;
interdicia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decat cele cu care estedotat locul sau de munci pentru care este instruit;
necesitatea verificrii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie nainte de nceperealucrului, aratndu-se pericolul pe care il reprezint pentru securitatea muncitorilor, asculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protectie a muncii defecte;
modul de efectuare a transportului in interiorul antierului n condiii de securitate simijloacele de transport care pot fi utilzate;
mijloace de prim ajutor in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru,locul uncle
sunt amplasate acestea i accesul la ele; reguli stabilite prin proiectele de execuie.
La terminarea instructajului se face o verificare riguroas pe baza de teste, a cunostintelori adeprinderilor insuite i formate n timpul instruirii. Instructajul va fi consemnat in fisaindividual de instruire cu datele cuprinse n mprimat, i cu semnarea documentului de cel instruit,de celcare a efectuat instructajul si de cel care a verificat nsuirea cunostintelor.
nceperea efectiv a activitii la postul de lucru de catre lucrtorul instruit se face numai dupverificarea cunostinelor de ctre seful iearhic superior celui care a facut instruirea i seconsemneaza i sesemneaz in fia de instruire individual, la rubrica"Admis la lucru".
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
44/49
66
INSTRUIREA PERIODIC
Instruirea periodic se realizeaz n urmatoarele forme:
1) Instruirea periodic programat;2) Instruirea periodic suplimentar;3) Instruirea zilnic nereglementat.
1) INSTRUIREA PERIODIC PROGRAMAT
Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilori are drept scop remprospatarea iactualizarea cunostintelor in domeniul securitii i sntii in munc n perioada considerat.
Instruirea periodic se face de catre conductorul locului de munc.Intervalul ntre dou instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, n funcie de
condiiile locului de munci/sau postului de lucru, i nu va fi mai mare de 6 luni.Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre dou instruiri periodice nu va fi mai
mare de 12 luni.Instruirea periodic se va completa obligatoriu si cu demonstratii practice.Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si- a
asumat atributiile n domeniul securitatii si sntii n munci vor fi pastrate la persoana careefectueaz instruirea.
Validarea insuirii se face prin completarea rubricilor dinfia de instruire individual" i prinsemnarea acestora de ctre cei instruiti, cel care a efectuat instruirea si cel care a verifcat instruirea.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care a efectuat instruireasi prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protectie/ serviciile
externe de prevenire i protecie, care vor semna fiele de instruire ale lucrtorilor, confirmnd astfel cinstruirea a fost facut corespunztor.
2) INSTRUIREA PERIODIC SUPLIMENTAR
Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmatoarele cazuri:
cand un lucrtor a lipsit peste 30 de zile lucrtoare; cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate i sntate in munc privind
activitati specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru sau ale instruciunilor
propril, inclusiv apariiei de noi riscuri in unitate. la reluarea activitii dupa accidente de munc; la executarea unor lucrri speciale; la introducerea unui echipament de munc sau a unor modificari ale echipamentului
existent; la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; la introducerea orcarei noi tehnologii sau a unor noi proceduri de lucru.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
45/49
67
Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mic de 8 ore i se stabileste ninstruciuni proprii de ctre conductorul lucului de munc respectiv, mpreun cu:
angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; lucrtorul desemnat;
un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; serviciul extern de prevenire i protecie.
Instruirea periodic suplimentar se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctreangajatorul care i-a asumat atibuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protectie/ serviciul extern de prevenire i protectie i aprobate de ctreangajatori care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemneaz prin completarea rubricilor din Fisade instruire individual" a lucrtorilor, iar validarea se va face prin semnarea fiei de cel instruit, cel carea instruit i de catre cel care a verificat instruirea.
3) INSTRUIREA ZILNIC NEREGLEMENTAT
Intruirea zilnic nu este reglementat prin legislaia n vigoare, dar este recomandat pentrureimprosptarea cunostinelori msurilor de securitate i sntate n munc referitoare la activitatea zileide lucru, fiind o instruire implicit activittii productive.
Inainte de nceperea programului zilnic, conductorul punctului de lucru va efectua odat cutransmiterea sarcinilor de producie, un scurt instructaj privind lucrrile care urmeaz a se executa in ziuarespectiv. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistndu-se asupra fazelor de lucrari periculoase, a
dispozitivelor de protectie necesare i se vor face atentionri asupra msurilor si mijloacelor deprevenire a accidentelor de munc ce trebuie adoptate i respectate.Acest instructaj se va efectua pe echipe i meserii cu efii formaiilor de lucru i muncitorii
componeni.Durata acestei instruiri nu va depasi 10-15 minute, excepie facnd lucrrile cu grad ridicat de
risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorat pana la stabilirea detaliat a msurilor deprevenire i protecie.
Instructajul zilnic nereglementat nu se consemneaz n fiele de instruire individual alelucrtorilor.
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
46/49
68
3.3.Fia de instruire individual privind securitatea i
sntatea n munc
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
47/49
69
Fiaindividual de instruire
Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitatii i sntii n munc se consemneaz in
mod obligatoriu n Fisa de instruire individual", cu indicarea materialului predat, a duratei i dateiinstruirii.Completarea fiei de instruire individual se va face cu un pix cu pasta sau cu stiou, imediat
dupa verificarea instruirii, n toate rubricile, far corecturi sau omisiuni.Dupa efectuarea instruirii, Fia de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit
i de ctre persoanele care au efectuat i verificat instructajul. Fiele de instruire care nu coninsemnturile n original, duplicatele, copiile dup fie sau fiele care au mentiunea "indescifrabil" suntlipsite de validitate.
Pentru persoanele aflate in intrepridere i/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorulstabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare i funcionare, reguli privindinstruirea i nsotirea acestora n intreprindere i/sau unitate.
Pentru lucratorii intreprinderii i/ sau unitii din exterior, care desfasoar activitati de baza decontract de prestari de servicii n intreprinderea i/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar alserviciilor va asigura instruirea lucrtorilor privind activitatile specifice intreprinderii i/sau unitatiirespective, riscurile pentru securitatea i sntatea n munc, precum i msurile i activitatile deprevenire i protectie la nivelul intreprinderilori/sau unitii, n general.
Instruirea prevazut n aliniatele precedente se consemneaza n Fisa de instruire colectiv ",conform modelului prezentat in anexa nr.12 dinHG 1425/2006 .
Fia de instruire colectiv se intocmeste n doua exemplare, din care un exemplar se va pastrade catre angajatul lucrator desemnat/serviciul intern de prevenire i protectie care a efectuat instruirea iun exemplar se pastreaza de ctre angajatorul lucrtorilor instruiti sau, n cazul vizitatorilor, de catreconductorul grupului.
Reprezentantii autoritilor competente n ceea ce privete controlul aplicrii legislatieireferitoare la securitate i sntatea n munc vor fi insoiti de ctre un reprezentant desemnat de catreangajator, far a se intocmi Fia de instructaj.
Fia de instruire individual privind securitatea i sntatea n munc este structurat astfel:
datele personale ale lucrtorului; instruirea la angajare (instruirea introductiv-general, instruirea la locul de munc, admis n lucru); instruirea periodic; instruirea periodic suplimentar; rezultatele testelor; accidente de munc sau imbolnaviri profesionale suferite; sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate i sanatate n munc; controlul medical periodic;
testarea psihologic periodic; reglementri legislative (obligatiile angajatorilor i obligatiile lucrtorilor prevazute n Legea
319/2006).
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
48/49
70
NUMELE SI PRENUMELE ____________________________________________________________
Data si locul naterii __________________________________________________________________
Calificarea ______________ ___ _ __________ Funcia____________________________________
Locul de munc _____________________________________________________________________
Autorizaii (ISCM, s.a.) _______________________________________________________________
Traseul si durata de deplasare la / de la serviciu___________________________________
_________________________________________________________________________
INSTRUIREA LA ANGAJARE
Instruirea introductiv generalaa fost efectuata la data de ______________________________________________________________
timp de __ ore, de ctre____________________________________________________________
avnd funcia de_____________________________________________________________________
Coninutul instruirii __________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
Semntura Semntura celui Semntura celui
celui instruit care a efectuat instruirea care a verjlcat
nsuirea cunotinelor
7/28/2019 Redactare managemant licenta UTCB
49/49
Top Related