Download - Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Transcript
Page 1: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEAMINISTERULUI ECONOMIEI

ÎN ANUL 2012

Februarie, 2012

1

Page 2: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

C U P R I N S :

INTRODUCERE................................................................................................................3

DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI.......................................................................8

SUSŢINEREA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII.........................10

POLITICI INDUSTRIALE ŞI DE COMPETITIVITATE.....................................................15

PROMOVAREA INVESTIŢIILOR ÎN SECTORUL ENERGETIC........................................23

POLITICI COMERCIALE...............................................................................................28

INFRASTRUCTURA CALITĂŢII.....................................................................................31

PROTECŢIA CONSUMATORULUI ŞI SUPRAVEGHEREA PIEŢEI...................................34

COOPERARE ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ.............................................................35

2

Page 3: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

INTRODUCERE Activitatea Ministerului Economiei desfăşurată în anul 2012 a fost axată pe implementarea

reformelor orientate spre transpunerea obiectivelor stabilite în Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, în special, prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor de (i) creştere economică şi stabilizare macroeconomică, (ii) optimizare a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, (iii) creare a premiselor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, (iv) dezvoltare tehnologică şi asigurare a competitivităţii, (v) creare a unui mediu investiţional atractiv şi predictibil, iv) demonopolizare a pieţei interne şi eliminare a practicilor anticoncurenţiale.

Caracterul transversal al politicilor gestionate de Minister a fost asociat cu rolul de instituţie coordonatoare, atît în elaborarea şi implementarea cadrului strategic de politici publice interne, cît şi în procesul de integrare europeană şi cooperare internaţională.

O realizare majoră pentru economia Moldovei a fost elaborarea şi adoptarea în anul 2012 a Strategiei Naţionale de Dezvoltare “Moldova 2020”. Principalul document de planificare strategică pe termen lung a cristalizat şi adoptat un nou model de creştere economică, care presupune schimbarea paradigmei de dezvoltare prin tranziţia de la o economie bazată pe consum, alimentat de remitenţe, la una bazată pe creşterea investiţilor şi exportului. Ministerul Economiei a exercitat funcţia de instituţie lider în elaborarea a trei din cele 7 priorităţi ale documentului şi anume: i) Finanţe: accesibile şi ieftine; ii) Business: cu reguli clare de joc; iv) Energie: furnizată sigur, utilizată eficient, totodată, avînd o contribuţie semnificativă la definitivarea întregului document. Priorităţile stabilite în Strategie vin să elimine principalele bariere care nu permit economiei ţării să crească în măsura potenţialului şi să asigure implementarea noii paradigme de dezvoltare. Acestea au fost identificate într-o manieră transparentă, prin implicarea masivă în proces atît a reprezentanţilor autorităţilor publice centrale şi instituţiilor relevante, cît şi a personalităţilor notorii din cadrul mediului academic, centrelor de inteligenţă şi mediului de afaceri.

Cadrul naţional de planificare strategică a fost dezvoltat prin elaborarea unor proiecte, care vin să desfăşoare şi să ofere soluţii concrete pentru realizarea obiectivelor stabilite de „Moldova 2020”:

- Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-20201;

- Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020;

- Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 20302;- Planul Naţional de Acţiuni privind eficienţa energetică pentru anii 2012-2014;- Proiectul Strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor pentru anii 2013-2020;- Proiectul Strategiei în domeniul inovării pentru anii 2013-2020;- Proiectul Strategiei privind cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător

pentru anii 2013-2020; - Proiectul Concepţiei dezvoltării clusteriale a sectorului industrial al Republicii

Moldova;- Proiectul Planului Naţional de Acţiuni privind sursele regenerabile de energie pînă în

anul 2020.

1 Hotărîrea Guvernului nr.685 din 13 09.20122 Hotărîrea Guvernului nr. 102 din 05.02.2013

3

Page 4: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului legislativ-normativ a avut la bază necesitatea promovării unor reforme care, în consecinţă, ar orienta procesele economice spre eficienţă, productivitate şi competitivitate. Astfel, pe parcursul anului 2012 de către Ministerul Economiei au fost elaborate 30 proiecte de legi (inclusiv 9 adoptate) şi 86 proiecte de hotărîri ale Guvernului (inclusiv 56 aprobate).

Printre actele legislativ-normative de importanţă naţională vom menţiona:- Legea privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de

întreprinzător3;- Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător4;- Legea insolvabilităţii5;- Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: Legea cu privire la

ipotecă, Legea cu privire la notariat, Codul de executare a RM6;- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.26 din 04 martie 2010 privind Zona

Economică Liberă „Bălţi”7;- Legea privind modificare şi completarea Legii nr. 590-XIII din 22 septembrie 1955 cu

privire la standardizare8;- Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase9;- Legea cu privire la declararea utilităţii publice a lucrărilor de construcţie a

gazoductului Ungheni – Iaşi10;- Legea privind ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber, semnat la Sankt-

Petersburg la 18 octombrie 201111;- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Ghilotina 2+);- Proiectul de lege privind modificarea Legii privind piaţa produselor petroliere, nr.

461-XV din 30.07.2007, aprobat de Guvern;- Proiectul de lege cu privire la energia termică;- Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la gazele naturale, nr. 123-

XVIII din 23.12.2009;- Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la energia electrică, nr. 124-

XVIII din 23.12.2009;- Proiectul de lege cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii;- Proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative: Legea nr.1417

din 17.12.1997, Legea nr.1380 din 20.11.1997, Codul Vamal, aflat la etapa avizării;- Proiectul de lege pentru aprobarea Nomenclaturii Combinate a mărfurilor Republicii

Moldova;- Proiectul de lege privind ratificarea Acordului între Republica Moldova şi Uniunea

Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare, semnat la Bruxelles, la 26 iunie 2012;

- Proiectul de lege privind acceptarea Protocolului de modificare a Acordului TRIPS;- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.7 al Legii nr.440-XV din 27 iulie

2001 cu privire la zonele economice libere;3 Legea nr.161 din 22.07.20124 Legea nr.131 din 08.06.20125 Legea nr. 149 din 29.06.20126 Legea nr.164 din 11.07.20127 Legea nr.193 din 05.10.20128Legea nr. 32 din 06.03.20129 Legea nr. 116 din 18.05.201210 Legea nr. 174 din 05.07.201211Legea nr.201 din 27.09.2012

4

Page 5: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

- Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182 din 15.07.2010 cu privirea la parcurile industriale.

În perioada vizată, Ministerul Economiei a continuat implementarea unor reforme structurale, orientate spre crearea condițiilor favorabile pentru mediul de afaceri, care în perspectivă vor orienta economia Republicii Moldova spre o creştere economică calitativă, capabilă să asigure bunăstarea cetăţenilor. În rezultat, Republica Moldova şi-a îmbunătăţit în continuare ratingul în clasamentele internaţionale. Astfel, în clasamentul “Doing Business 2013”, Republica Moldova a urcat 3 poziții, situîndu-se pe locul 83 din totalul de 185 de state. Potrivit Raportului Global al Comeptitivităţii pentru 2012-2013, Republica Moldova a urcat 5 poziţii şi ocupă acum locul 87 din 144 de state. Conform Indicelui Libertăţii Economice 2013, în anul 2012 am avansat 9 poziţii în clasament, făcînd un salt de pe locul 124 pe locul 115 din totalul de 177 ţări. Realizîrile respective se datorează, în mare parte, eliminării blocajelor birocratice şi simplificării procedurilor de iniţiere, desfăţurare şi lichidare a afacerilor prin intermediul cadrului legislativ perfecţionat, continuarea implementării reformelor privind „ghişeul unic”, Ghiloptina 2+, lansarea Serviciului „e-Licenţiere” etc.

O importanţă deosebită în dezvoltarea economică a ţării o au investiţiile publice realizate de stat în diverse sectoare ale economiei şi gestionarea corectă a mijloacelor financiare alocate. Datorită politicilor promovate de Ministerul Economiei în domeniul investiţiilor12, anul 2012 a fost remarcabil prin majorarea investiţiilor publice în sectoarele economiei naţionale. Astfel, în perioada vizată au crescut semnificativ investiţiile publice, finanţate din Bugetul Public Naţional, atît la capitolul cheltuieli capitale, cît şi în fondurile naţionale de dezvoltare, volumul total al cărora a înregistrat o creştere de circa 68%, comparativ cu anul 2009. În total, în fondurile naţionale de dezvoltare au fost alocate circa 1,9 mild. lei, pe parcursul ultimilor ani bugetul acestora fiind în continuă creştere. În comparaţie cu 2011, bugetul total al fondurilor s-a majorat cu 23%, iar comparativ cu 2009 aceasta a crescut cu peste 74%. Cele mai semnificative creşteri au fost remarcate la Fondul rutier (cu 30% faţă de 2011 şi cu 76% în comparaţie cu 2009) şi la Fondul naţional pentru dezvoltare regională (cu 20% faţă de 2011, şi cu 41% faţă de 201013). De asemenea, în anul 2012 a fost lansată activitatea Fondului pentru eficienţa energetică, pentru care au fost alocaţi 100 milioane lei, iar pentru 2013 fiind preconizată o dublare a acestuia, pînă la circa 200 mil. lei. Prin intermediul fondurilor respective au fost implementate proiecte în diverse domenii, care au contribuit la dezvoltarea regională a ţării şi la atragerea investiţiilor în sectoarele reale ale economiei. Astfel, pe întreg teritoriul ţării au fost implementate proiecte de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, eficienţă energetică, aprovizionare cu apă şi canalizare, infrastructură de drumuri, etc.

Succese remarcabile au fost obţinute prin continuarea implementării programelor de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, orientate spre crearea condiţiilor favorabile şi facilitarea accesului la finanţe pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerii. Astfel, prin intermediul celor 5 programe de susţinere a businessului mic şi mijlociu, implementate de Ministerul Economiei prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a fost acordat suport financiar în volum de peste 125 mil. lei, inclusiv circa 50 mil. lei constituind finanţare nerambursabilă. În rezultat, în diferite sectoare ale economiei au fost create peste 600 locuri noi de muncă.

12 Ministerul Economiei gestionează Fondul pentru eficienţa energetică şi deţine președinția în consiliile de administrare a Fondului naţional pentru dezvoltarea regională şi a Fondului rutier.13 Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională a început să funcţioneze din 2010

5

Page 6: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

În anul 2012 a fost dezvoltată şi extinsă reţeaua de incubatoare de afaceri, fiind lansată activitatea a 3 incubatoare în oraşele Ştefan-Vodă, Leova şi Rezina. În total, au fost incubate circa 50 de companii, fiind create peste 130 locuri noi de muncă.

Un şir de măsuri au fost întreprinse pe parcursul anului întru valorificarea mai bună a potenţialului zonelor economice libere, facilitarea creării parcurilor industriale şi eficientizarea gestionării patrimoniului public. PPP-urile au impulsionat atragerea capitalului privat în sectorul public, creând oportunităţi noi pentru dezvoltarea infrastructurii publice.

Pentru sporirea atractivităţii investiţionale a Republicii Moldova, Ministerul Economiei a acordat o atenţie deosebită dezvoltării zonelor economice libere, acestea contribuind indispensabil la orientarea economiei spre inovaţii şi producţie competitivă. Astfel, volumul vânzărilor au atins nivele semnificative, iar locatarii zonelor libere au ajuns printre cei mai mari exportatori din Republica Moldova. Conform situaţiei de la finele anului 2012, volumul total al investițiilor în cele 7 zone economice libere pe întreaga perioadă de activitate a acestora a înregistrat o creștere cu 17,2% (169,4 mil $), comparativ cu anul 2011. Volumul investițiilor efectuate în anul 2012 a constituit 24,9 mil. $, înregistrînd o creştere de 60,5%. Volumul vînzărilor nete a producţiei industriale proprii a constituit 2366,4 mil.lei, majorîndu-se cu 17,8% comparativ cu anul 2011. Numărul de angajaţi a atins cifra de 6512 persoane, în creştere cu circa 11% faţă de anul precedent, iar salariul mediu lunar a crescut cu circa 16%.

În anul 2012 Ministerul Economiei a continuat activităţile de creare şi perfecţionare a funcţionării reţelei de parcuri industriale, care sînt concepute în calitate de catalizatori ai investiţiilor în sectorul industrial, cu orientarea acestora spre regiunile ţării.. În rezultatul instituirii celor 3 parcuri industriale noi (P.I. „Tracom”, mun. Chişinău; P.I. „Bioenergagro”, or. Drochia; P.I. “Cimişlia”, or. Cimişlia) volumul total al investiţiilor asumate de rezidenţii acestora constitue circa 38 mil. Euro. Parcurile industriale create au reuşit să atragă importanţi investitori în domenii cu intensitate tehnologică înaltă, aşa ca producerea surselor de energie regenerabilă şi oferirea soluţiilor de tehnologii informaţionale avansate

Valorificarea patrimoniului public a constituit un alt domeniu de intervenţie al Ministerului Economiei, unde au fost realizate un şir de acţiuni, care au urmărit, de rînd cu necesitatea acumulării veniturilor suplimentare la buget, şi necesitatea eficientizării procesului de gestionare a patrimoniului public. Astfel, ca urmare a continuării în anul 2012 a procesului de privatizare a proprietăţii publice, în cadrul celor 3 runde de privatizare au fost comercializate 41 de bunuri proprietate publică în sumă totală de 139,9 mil. lei, fiind înregistrată o creştere a veniturilor încasate la bugetul de stat de circa 15% comparativ cu anul precedent.

Reieşind din cursul Republicii Moldova spre integrare în Uniunea Europeană, Ministerul Economiei îşi orientează politicile sale tot mai mult spre măsuri menite să faciliteze încadrarea economiei ţării în piaţa europeană, măsuri concrete în vederea creării condiţiilor favorabile pentru extinderea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi dezvoltarea unei economii competitive. Întreg setul de politici promovate de Minister se materializează în armonizarea cadrului legislativ şi de reglementare la acquis-ul comunitar, crearea unor instituţii publice moderne, dar şi prin desfăşurarea negocierilor în procesul de aderare la structurile europene.

Astfel, succese remarcabile au fost obţinute în coordonarea activităţilor privind negocierile pe marginea Acordului de Comerţ Liber Comprehensiv şi Aprofundat dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, prin desfăşurarea cu succes a 4 runde de negocieri cu partea europeană. (Prima rundă - la Chişinău în perioada 20-22 martie, a doua – la Bruxelles, pe 11-15 iunie, a treia – la Chişinău, pe 11-14 septembrie şi a patra – la Bruxelles, pe 20-22 noiembrie 2012). De asemenea, a fost monitorizată implementarea cu succes a Planului de Acţiuni pentru realizarea

6

Page 7: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Potrivit studiului efectuat de către UE, Acordul ZLSAC va impulsiona exporturile moldoveneşti cu 16%, iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%.

Pe parcursul anului a continuat şi s-a fortificat colaborarea cu Uniunea Europeană în contextul asistenţei pentru dezvoltare. Ministerul Economiei a fost implicat plenar în procesul de implementare a două Programe de Suport Bugetar: în domeniul stimulare economică a zonelor rurale şi în domeniul energetic. De asemenea, au fost lansate primele proiecte Twinning pentru Ministerul Economiei, scopul cărora fiind facilitarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător: i) ,,Consolidarea Capacităţii Centrului de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor”; ii) „Consolidarea capacităţilor în domeniul supravegherii pieţei şi protecţiei drepturilor consumatorului”.

Ministerul Economiei a continuat să îndeplinească rolul de instituţie coordonatoare a implementării Programului de colaborare dintre Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional pentru 2010-2012, aflat la etapa finalizării. În anul 2012 au avut loc 2 misiuni de evaluare a perfomanţelor în cadrul realizării Programului de cooperare, în urma cărora Republica Moldova a beneficiat de asistenţă financiară în valoare de 50 milioane Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a circa 76 mln. dolari SUA). De asemenea, în perioada de referinţă, Fondul Monetar Internaţional a acordat asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea: planificării bugetare; administrării fiscale; supravegherii bancare. Volumul total al suportului prevăzut de Programul de cooperare cu FMI constituie 369,6 mil. Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a circa 560 mil. dolari SUA) pentru restabilirea echilibrului bugetar, menţinerea stabilităţii financiare şi promovarea creşterii economice.

Unul din principiile de care se ghidează Ministerul Economiei în desfăşurarea activităţii sale ţine de asigurarea transparenţei progesului decizional. Implicarea societăţii în elaborarea politicilor publice sau a unor reglementări asigură nu doar sporirea calităţii deciziilor elaborate, dar şi susţinerea de către societate a deciziilor adoptate. În scopul facilitării accesului tuturor părţilor interesate la informaţia privind procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, pe pagina web oficială a Ministerului funcţionează un compartiment dedicat transparenţei decizionale, unde este plasată sistematic informaţia cu privire la: i) proiectele actelor legislativ-normative elaborate şi supuse consultărilor publice; ii) activitatea Consiliului Consultativ pe lîngă Ministerul Economiei; iii) executarea bugetului Ministerului Economiei; iv) achiziţiile publice din cadrul Ministerului Economiei.

În procesul de coordonare a deciziilor, în perioada vizată şi-a continuat activitatea Consiliul Consultativ pe lîngă Minister, misiunea căruia constă în consolidarea participării părţilor interesate în identificarea şi realizarea priorităţilor strategice de dezvoltare economică a ţării şi pentru a dezvolta şi promova parteneriatul între Ministerul Economiei, societatea civilă şi sectorul privat. Pentru a asigura un grad înalt de transparenţă a procesului de implementare a noului cadru legal în domeniul infrastructurii calităţii şi o implicare maximală a tuturor subiecţilor activi în domeniu, în anul 2012 a fost creat Grupul Consultativ în domeniul comerţului, infrastructura calităţii şi protecţia consumatorului.

7

Page 8: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI Promovarea pe parcursul anului 2012 a reformelor structurale orintate spre susţinerea mediului

de afaceri şi a măsurilor de eliminare a barierelor birocratice în dezvoltarea businessului au avut un impact pozitiv asupra imaginii ţării în clasamentele internaţionale. Republica Moldova a continuat să-şi fortifice poziţiile în cele mai notorii clasamente internaţionale.

Conform clasamentului „Doing business 2013” elaborat de Banca Mondială, Republica Moldova a urcat 3 poziţii în clasamentul internaţional, situîndu-se pe locul 83 din totalul de 185 de ţări. Iar în clasamentul „Indicele Libertăţii Economice 2013”, elaborat de către Heritage Foundation, se atestează o îmbunătăţire cu 9 poziţii, Republica Moldova urcînd în clasament de la 124 la 115 din totalul de 177 de ţări.

Multitudinea de reforme care au fost implementate în acest domeniu în ultimii ani, inclusiv reducerea semnificativă a poverii administrative asupra sectorului privat, totuşi nu au fost suficiente pentru ca Republica Moldova să surclaseze majoritatea ţărilor competitoare din regiune la capitolul percepţiei calităţii mediului de afaceri. Astfel, întru asigurarea atingerii obiectivelor ambiţioase de îmbunătăţire a mediului de afaceri, măsurat prin plasarea ţării peste nivelul mediu în regiune în clasamentele internaţionale, a fost elaborat un nou document de planificare strategică care ar asigura continuitatea reformei cadrului de reglementare pentru activitatea de întreprinzător. Proiectul Strategiei reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător 2013-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei 2012-2015 ţinteşte eficientizarea reglementării activităţii de întreprinzător, reducerea intervenţiei statului în activitatea agenţilor economici şi evaluarea impactului de reglementare la etapa elaborării actelor legislative şi normative, precum şi evaluarea continua a cadrului juridic existent. Noua Strategie îşi propune să schimbe filosofia reformelor: de la de-reglementare (eliminarea reglementărilor inutile şi a cerinţelor administrative excesive, care reliefa mai mult cantitatea decît calitatea reformelor) spre dezvoltarea unui sistem de reglementare inteligentă, care:

- generează beneficii sociale şi de mediu, totodată îmbunătăţind condiţiile pentru o economie competitivă şi inovatoare;

- este mai receptivă faţă de evoluţiile ştiinţifice, tehnologice şi de pe pieţele globale în domeniul stopării sau prevenirii riscurilor şi facilitării inovaţiei;

- este o responsabilitate comună în care statul, cetăţenii şi sectorul privat au de jucat un rol activ în transformarea sistemului în unul mai eficient;

- se caracterizează prin reguli clare de joc, care sînt respectate integral.

Noua Lege a insolvabilităţii14, adoptată în 2012, are ca scop asigurarea aplicării uniforme şi consecvente a legislaţiei din domeniul insolvabilităţii, simplificarea procedurii, protecţia creditorilor şi îndeplinirea corespunzătoare a activităţii de insolvabilitate a administratorilor şi lichidatorilor. Legea se bazează pe două obiective fundamentale ale proceduri de insolvabilitate, şi anume: i) maximizarea valorii totale distribuite creditorilor, acţionarilor, angajaţilor şi altor părţi interesate; ii) reabilitarea afacerilor viabile şi lichidarea celor neviabile. Conform primului obiectiv, agentul economic care se află în situaţia de incapacitate de onorare a obligaţiilor de plată, poate fi reorganizat, vîndut sau lichidat, în dependenţă de opţiunea care generează maximum de eficienţă. Al doilea obiectiv se referă la crearea posibilităţilor de reîncepere a activităţii agenţilor economici pentru care există şanse reale de activitate şi radierea societăţilor fără organe statutare, a celor care şi-au încetat activitatea ori nu au sediul cunoscut, a societăţilor ai căror asociaţi au dispărut sau nu au domiciliul/reşedinţa cunoscută (aşa–zisele societăţi „fantomă”). 14 Legea nr. 149 din 29.06.2012

8

Page 9: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Adoptarea Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător15 a permis iniţierea unor reforme esenţiale în domeniul respectiv, care ţin de limitarea gradului şi a modalităţilor de intervenţie abuzivă şi nefondată a statului în activitatea întreprinderilor prin optimizarea legislativă şi instituţională a controalelor asupra agenţilor economici. Prevederile Legii stabilesc o delimitare clară a cazurilor cînd poate fi efectuat controlul inopinat şi cel planificat, termenele maxime de efectuare a controlului, precum şi lista organelor abilitate cu dreptul de a iniţia controlul şi de a acorda mandate de control în domeniile aferente.

Un prim pas în realizarea reformei respective îl constituie proiectul hotărîrii Guvernului „Cu privire la aprobarea Normelor metodologice de planificare a controlului de stat a activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc”. Proiectul vizează asigurarea implementării principiului de efectuare a controlului în baza evaluării riscurilor. Prevederile proiectului se referă la majorarea ratei de depistare şi contracarare a încălcărilor cu un efort mult mai mic din partea autorităţii de control şi scăderea din povara administrativă pentru antreprenorii care nu prezintă risc sporit pe domenii determinate.

În vederea executării prevederilor Legii nr. 161 din 22.07.2011, a fost elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.161 din 22 iulie 2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător”. Proiectul în cauză prevede ca anexă Lista actelor permisive pentru care autorităţile publice vor fi obligate să instituie mecanismul de „ghişeu unic” pentru eliberarea acestora, ceea ce va genera simplificarea procedurilor de obţinere a actelor permisive de către agenţii economici.

Pentru identificarea şi eliminarea blocajelor birocratice, în perioada de raportare a continuat implementarea „Ghiliotiei 2+”. Astfel, în vederea creşterii transparenţei sistemului de autorizare a afacerii a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Proiectul, prezentat la finele anului 2012 pentru examinare Guvernului, presupune asigurarea implementării principiului de reglementare materială şi procedurală a condiţiilor şi a procedurilor de reglementare prin autorizare a activităţii de întreprinzător, prevăzut în art. 5 a Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător16.

Întru perfecţionarea şi digitizarea procedurilor aferente procesului de obţinere a licenţelor, în colaborare cu Centrul de Guvernare Electronică, la data de 6 noiembrie 2012 a fost lansat Serviciul „e-Licenţiere”, care presupune eliberarea, prelungirea şi reperfectarea licenţei în regim online. De la lansarea serviciului pînă la finele anului 2012, circa 15% din numărul total de declaraţii/cereri deja au fost recepţionate în regim online.

În perioada de referinţă, în cadrul Camerei de Licenţiere a continuat consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor „Ghişeului Unic”. Au fost indentificaţi primii 6 (din 19 pasibili) parteneri pentru susţinerea Camerei de Licenţiere în implementarea „ghişeului unic”, şi anume: Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, ÎS „CADASTRU”, ÎS „CRIS REGISTRU”, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Trezoreria de Stat, Ministerul Finanţelor. În prezent, din 25 de acte permisive, ce se anexează la declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei, 5 se verifică on-line prin intermediul reţelelor electronice şi 7 – prin intermediul informaţiilor plasate pe paginile web ale autorităţilor publice respective.

A continuat procesul de analiză a impactului de reglementare a actelor normative prin prisma impactului asupra activităţii de întreprinzător. Pe parcursul anului 2012 au fost convocate 29 şedinţe ale Grupului de lucru al Comisiei pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, în cadrul

15 Legea nr. 131 din 08.06.201216 Legea nr.160 din 22.07.2011

9

Page 10: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

cărora au fost analizate 75 de acte de Analiză a Impactului de Reglementare, 22 proiecte de legi, 32 proiecte de hotărîri ale Guvernului şi 3 proiecte de acte departamentale.

De rînd cu eliminarea barierelor pentru dezvoltarea activităţii de întreprinzător, Ministerul Economiei a fost preocupat de elaborarea unor politici care vizează reducerea poverii fiscale şi simplificarea administrării fiscale. În procesul perfecţionării politicii fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2013, a fost elaborat şi prezentat un set constituit din 42 de propuneri, orientate spre susţinerea sectorului real şi consolidarea creşterii economice, şi anume:

fluidizarea comerţului exterior, prin simplificarea şi transparenţa sistemului vamal, consolidarea administrării vamale;

dinamizarea procedurii de restituire a TVA şi a accizelor din bugetul de stat (simplificarea procedurii de restituire a TVA şi micşorarea termenului de restituire a acesteia, concomitent cu stabilirea unui mecanism echitabil de penalizare pentru nerestituirea în termen din buget a plăţilor în plus şi restituirilor TVA şi accizelor, egală cu mărimea respectivă a penalităţii în cazul neplăţilor la buget);

Atragerea investiţiilor prin menţinerea scutirii de TVA şi taxei vamale la mijloacele fixe, depuse în capitalul social al agentului economic;

Stimularea exporturilor, prin elaborarea unui regim special de administrare fiscal-vamală pentru proiectele industriale în cadrul cărora se realizează importuri definitive a valorilor materiale pentru ulterioara producere a articolelor pentru exporturi definitive;

Accesul la materia primă, prin reducerea taxelor vamale;

Diminuarea poverii administrative asupra agenţilor economici, prin optimizarea regimului de administrare fiscală, revizuirea normei ce ţine de eşalonarea pierderilor în scopuri fiscale (alin. (1), art. 32 al Codului fiscal) şi aplicarea practicilor internaţionale de raportare a pierderilor fiscale de 3 ani, fără divizarea lor în părţi egale;

Dezvoltarea capitalului uman (acceptarea la deduceri la determinarea impozitului pe venitul persoanelor juridice şi fizice a cheltuielilor pentru obţinerea studiilor profesionale de toate nivelurile);

Promovarea proiectelor inovaţionale, prin introducerea unor măsuri stimulative referitoare la metode de amortizare mai accelerată pentru utilajul şi echipamentul utilizat în scopuri inovaţionale, prin majorarea pînă la 50% normei de uzură pentru proprietatea raportată la categoriile IV şi V (art.26 al Codului fiscal).

În rezultat, din totalul de propuneri prezentate, doar 6 propuneri au fost acceptate integral, 5 propuneri fiind acceptate parţial.

SUSŢINEREA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII Susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi stimularea liberei iniţiative a fost realizată atît prin

măsuri de îmbunătăţire a cadrului de reglementare, simplificare a procedurilor administrative, cît şi prin facilitarea accesului la finanţare. În Republica Moldova, sectorul IMM-urilor constituie în prezent 97,5% din numărul total al întreprinderilor din ţară. Numărul persoanelor care activează în cadrul acestora constituie 57,7% din numărul total de angajaţi. Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 2011 au constituit 39,3% din totalul pe economie. Ponderea IMM-urilor în PIB este de 28,3%. Dinamica indicatorilor economici ne permite să constatăm, că

10

Page 11: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

IMM-urile moldoveneşti au trecut la o nouă etapă, cea de investire în propria dezvoltare, de modernizare şi inovare, ceea ce va permite acestora să devină în scurt timp competitive.

În contextul angajamentului de integrare în Uniunea Europeană, Republica Moldova a exprimat dorinţa sa de a ajusta politica privind întreprinderile mici şi mijlocii cu principiul „gândeşte mai întîi la scară mică”, întruchipat în Small Business Act. Cadrul legislativ şi de planificare strategică elaborat în anul 2012 reflectă o viziune modernă privind dezvoltarea IMM-urilor pe termen mediu şi lung, în baza căreia vor fi identificate soluţii noi de susţinere a sectorului. Astfel, au fost elaborate şi aprobate Strategia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pînă în anul 2020 şi Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-201417.

Considerînd dificultăţile pe care le întâmpină sectorul IMM în dezvoltare, dar şi importanţa deosebită pe care o au întreprinderile respective în economia naţională, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de Lege privind întreprinderile mici şi mijlocii în redacţie nouă. Proiectul stabileşte cadrul legal al întreprinderilor micro, mici şi mijlocii şi măsurile de stimulare pentru crearea şi dezvoltarea acestora, având drept scop promovarea dezvoltării durabile a IMM-urilor, prin îmbunătăţirea mediului juridic şi economic, în care acestea sunt create şi funcţionează. Totodată, acesta are ca obiectiv asigurarea şi creşterea competitivităţii şi performanţelor întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, precum şi facilitarea ajustării la timp cu schimbările economice şi tehnologice.

În scopul creării condiţiilor favorabile şi facilitării accesului la finanţare pentru iniţierea sau dezvoltarea afacerii, în perioada de referinţă, a continuat realizarea programelor de susţinere a IMM. Ministerul Economiei implementează 5 programe de suport antreprenorial care au ca scop instruirea agenţilor economici în domeniul gestiunii afacerii şi facilitarea accesului la mijloacele financiare.

Programul „Gestiunea eficientă a afacerii” presupune formarea şi dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale a agenţilor economici. În perioada de raportare au fost organizate 62 seminare, fiind instruite 1908 de persoane, dintre care 62% sînt femei. Cursurile au fost organizate în raioanele: Briceni, Cahul, Cimişlia, Făleşti, Glodeni, Orhei, Sîngerei, Soroca, Teleneşti, Ungheni, în oraşele Comrat şi Tiraspol, şi în municipiile Chişinău şi Bălţi. Conform datelor statistice, 45% din totalul persoanelor instruite sunt din domeniul comerţului, 36% din domeniul serviciilor (cosmetologie, IT, contabilitate, reclamă, turism, sport, etc), 10% din domeniul producerii şi 9% din domeniul agriculturii.

Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” are ca scop mobilizarea lucrătorilor migranţi şi rudelor de gradul I – beneficiari de remitenţe, precum şi atragerea resurselor financiare ale acestora în dezvoltarea economică a ţării. În cadrul Componentei II „Instruire şi suport antreprenorial” a Programului „PARE 1+1” au fost organizate 5 cursuri de instruire antreprenorială, la care au participat 101 persoane. Pe parcursul anului 2012, au fost semnate 69 de contrate de finanţare nerambursabilă, suma totală a investiţiilor planificate a fi efectuate de lucrătorii migranţi sau rudele acestora reprezentând cca 51,26 mil. lei, inclusiv 26,60 mil. lei din remitenţe, iar 12,40 mil. lei – finanţare nerambursabilă PARE 1+1. Din totalul companiilor aprobate spre finanţare în anul 2012, 15 au fost alocate întreprinderilor gestionate /create de femei.

Pe parcursul perioadei de raportare, la întreprinderile acceptate spre finanţare au fost create 109 de locuri de muncă, dintre care 35 locuri de muncă pentru femei. Investiţiile din remitenţe sunt efectuate în 60 localităţi ale republicii din 27 raioane, precum şi din mun. Chişinău şi or. Bender.

17 Hotărîrea Guvernului nr. 685 din 13.09.201211

Page 12: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor se referă la susţinerea tinerilor în dezvoltarea / lansarea afacerii în zonele rurale. Pe parcursul perioadei de raportare, au fost consultaţi 1100 tineri. Consultaţiile au fost acordate în oficiu, prin intermediul INFOline şi în cadrul expoziţiilor şi evenimentelor tematice. De asemenea, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost organizate 20 cursuri de instruire în cadrul cărora au fost instruiţi 577 tineri. Din numărul total al participanţilor la cursurile de instruire PNAET, 46% sunt femei, iar 13% - agenţi economici. Pe parcursul anului 2012 au fost aprobate 291 de sub-împrumuturi în sumă totală de 83,43 mil. lei, inclusiv 33,37 mil. lei partea de grant. Conform datelor prezentate de beneficiarii programului, urmează a fi create circa 376 locuri noi de muncă în anul 2012.

Fondul de Garantare a Creditelor este un mecanism prin care se facilitează accesul agenţilor economici la mijloacele financiare acordate de către băncile comerciale, destinate iniţierii sau extinderii activităţii antreprenoriale. ODIMM deţine 7 acorduri de colaborare cu băncile comerciale din ţară în domeniul garantării creditelor pentru întreprinderile micro şi mici (BC Moldova Agroindbank; BC FinComBank; BC Banca de Economii; BC Victoriabank; BC Unibank; Banca Comercial Română Chişinău şi ProCredit Bank ).

Pe parcursul anului 2012, din contul Fondului au fost eliberate 37 garanţii financiare, ceea ce reprezintă 41% din total FGC. Totodată, pe parcursul anului 2012 au fost active 76 de garanţii financiare, în valoare totală de 14,9 mil. lei, care au permis debursarea creditelor în sumă de 39 mil. lei. Din totalul garanţiilor active 28 de garanţii (36%) au fost oferite antreprenorilor femei. De asemenea, au fost create 123 de locuri noi de muncă, dintre care 53 de locuri de muncă pentru femei.

Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de Guvernul Japoniei este destinat facilitării procurării de către agenţii economici a unui vast sortiment de echipamente noi de producere. Echipamentul achiziţionat şi importat în cadrul Programului este scutit de plata taxei vamale, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, şi este aplicată cota 0%-TVA. Echipamentul este oferit beneficiarului în regim de leasing pe o perioadă de un an. Beneficiarul are obligaţia să achite în acest interval de timp 60% din preţul echipamentului, 40% constituind componenta de Grant.

În anul 2012, au fost finanţaţi 16 agenţi economici în sumă totală de 15 mil. lei din contul fondurilor partenere ale JNPGA, dintre care 9 utilizatori au primit echipamentul solicitat, cu 3 utilizatori au fost încheiate acorduri de achiziţii publice, iar pentru 4 utilizatorii procedura de achiziţii publice a fost iniţiată. În cadrul proiectului au fost procurate utilaje frigorifice, de panificaţie, echipamente pentru producţia de dale de pavaj, linie pentru producerea de brichete, utilaje pentru producţia de fructe uscate, etc.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, în parteneriat cu ODIMM a implementat Proiectul „Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a parteneriatului pentru mobilitate Moldova-UE”. Proiectul prevede 2 componente: i) organizarea cursurilor de instruire antreprenorială; ii) finanţarea afacerilor lansate/ dezvoltate de beneficiarii cursurilor de instruire. În cadrul primei componente pe parcursul anului 2012 au fost organizate 12 cursuri de instruire în cadrul cărora au fost instruite 236 persoane, dintre care 47% sunt femei. Seminarele au fost desfăşurate în 12 localităţi ale ţării. Astfel, din total tineri participanţi la instruire 92 de persoane au întocmit si depus planuri de afaceri pentru participarea ulterioară la cea de-a doua componentă dedicată finanţării afacerilor. De asemenea, în anul 2012 au fost acceptaţi spre finanţare 95 de tineri din cei 129 care au depus planurile sale de afaceri anul precedent.

În perioada 14 aprilie 2011- 14 aprilie 2012, ODIMM a implementat proiectul de cooperare transfrontalieră în domeniul dezvoltării comunitare „Young experiences a smart solution! - Y.E.S.S!”. Parteneri proiectului au fost: Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară - Filiala

12

Page 13: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Iaşi; Asociaţia Comunik pentru Marketing şi Management Cultural, Economic şi Social - filiala Vaslui si Botoşani.În cadrul proiectului au participat 60 de tineri din ultimul an de studii sau masterat (15 studenţi – Republica Moldova şi 45 de tineri din România). Principalele activităţi care au fost întreprinse în cadrul proiectului au vizat:

- Realizarea unui studiu transfrontalier privind implicarea socială şi civilă a tinerilor din instituţiile de învăţămînt superior din România şi Moldova;

- Derularea unui program de formare a tinerilor studenţi (abilităţi de comunicare, muncă în echipă şi management de proiect) şi de creştere a gradului de implicare în soluţionarea problemelor comunităţii.

La finele activităţii de formare a fost organizată o tabără, în rezultatul căreia au fost desfăşurate următoarele activităţi:

- simularea unei licitaţii reale de proiecte pentru cele 20 de proiecte create de către echipele participante;

- selectarea 8 proiecte, care au fost depuse spre finanţare în cadrul celui de-al 2-lea apel de proiecte al Programului Joint Operational Programme Romania-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013.

La data de 14.06.2012, a fost lansat Proiectul “Lead your way to Business”, co-finanţat din cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. Proiectul este gestionat de către ODIMM în colaborare cu Patronatul Judeţean al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Iaşi din România. Acesta are menirea de a extinde, intensifica şi îmbunătăţi procesul de cooperare transfrontalieră dintre RM şi România, prin încurajarea şi susţinerea tinerilor (potenţiali antreprenori) de pe ambele maluri ale Prutului să iniţieze şi dezvolte afaceri cu un impact social şi economic transfrontalier. În cadrul proiectului urmează a fi întreprinse următoarele activităţi: crearea Centrelor Transfrontaliere de Suport a Afacerilor Start-up în Republica Moldova şi România; dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale consultanţilor în domeniul creării şi dezvoltării afacerilor; prestarea serviciilor de consultanţă şi consiliere a tinerilor în vederea elaborării planurilor de afaceri; dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor – potenţiali antreprenori, prin organizarea de seminare, ateliere de lucru şi întîlniri cu antreprenorii; desfăşurarea concursului planurilor de afaceri; organizarea Forumului Transfrontalier de promovare a ideilor de afaceri dezvoltate de către beneficiarii proiectului, care va avea loc în a doua jumate a anului 2013, la Chişinău.

În perioada 24-26 octombrie 2012, consultanţii Centrelor Transfrontaliere din Iaşi şi Chişinău au participat la sesiunea de instruire pentru consultanţă în afaceri, organizată la Iaşi. În cadrul sesiunilor de instruire s-a pus accent pe consilierea în realizarea planului de afaceri; etica în afaceri; psihologia beneficiarului de consultanţă; managementul stresului; mentoring versus coaching. Deja în prima jumătate a lunii ianuarie curent a fost încheiată perioada de aplicare la proiect, fiind înregistrate 91 de aplicaţii de participare din partea tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani de pe întreg teritoriul ţării, care doresc să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale prin participarea la seminare, ateliere de lucru şi întîlniri cu antreprenorii de succes din România şi Republica Moldova.

Dezvoltarea infrastructurii de suport în afaceri. În baza Hotărârii Colegiului Ministerului Economiei nr. 2 din 13 aprilie 2012 „Cu privire la dezvoltarea infrastructurii de suport în afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii” au fost aprobate localităţile de amplasare a Incubatoarelor de Afaceri (IA): Sîngerei, Rezina şi Coşniţa (r. Dubăsari). În rezultat, a fost aprobat Planul de acţiuni privind crearea şi dezvoltarea reţelei de Incubatoare de Afaceri în Republica Moldova pentru anul 2012, respectiv toate activităţile prevăzute au fost desfăşurate în conformitate cu Planul menţionat.

13

Page 14: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

În acest context menţionăm, că pe parcursul anului 2012 au fost date în exploatare trei Incubatoare de Afaceri în oraşele: Ştefan Vodă (12 aprilie 2012), Leova (4 octombrie 2012) şi Rezina (23 noiembrie 2012).

Incubatorul de Afaceri din Ştefan Vodă găzduieşte 14 companii dintre care aproximativ 1/2

reprezintă întreprinderi start-up, restul fiind companii cu istorie de activitate scurtă, care au avut nevoie de susţinerea pentru a-şi dezvolta capacităţile antreprenoriale. Conform datelor statistice, din 14 întreprinderi incubate, 5 sunt fondate şi/sau administrate de femei. În rezultat au fost create 60 locuri de muncă, inclusiv 27 locuri pentru femei.

Incubatorul de Afaceri din Leova găzduieşte 19 companii, care au creat 60 locuri de muncă, inclusiv 28 locuri de muncă pentru femei. Incubatorul este de profil mixt, şi oferă antreprenorilor cu idei şi planuri de afaceri viabile spaţii de producere şi de prestare a serviciilor.

La finele lunii noiembrie 2012 a avut loc deschiderea oficială a Incubatorului de Afaceri din Rezina. Astfel, au fost incubate 15 companii care au creat 44 locuri de munca.

De asemenea, au fost efectuate 36 sesiuni de instruire pentru rezidenţii şi potenţialii rezidenţi din cadrul IA, unde au fost instruiţi 741 de persoane, inclusiv 69 de manageri şi consultanţi al IA, 292 rezidenţi şi 380 potenţiali rezidenţi ai IA. În acelaşi timp, pentru managerii şi consultanţii IA au fost organizate suplimentar încă 2 seminare de instruire cu tematica „Administrarea Incubatoarelor de Afaceri”, unde au participat 42 de persoane.

În scopul intensificării dialogului public-privat sectorial cu asociaţiile de business la data de 16 octombrie 2012 a fost organizată Conferinţa Internaţională a IMM-lor cu genericul „Sectorul IMM-lor → Moldova 2020”, desfăşurată în cadrul „Săptămânii Europene a IMM-lor”, unde au fost discutate următoarele teme:

-  Antreprenoriatul feminin în Republica Moldova. -  Competenţă pentru competitivitate. -  Infrastructura de suport în afaceri.

Totodată, evenimentul a găzduit Expoziţia instituţiilor, organizaţiilor, programelor şi proiectelor destinate susţinerii sectorului IMM-lor, care au oferit consultanţă participanţilor. La eveniment au participat circa 250 de persoane, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai autorităţilor publice centrale şi locale, organizaţiilor de stat, private şi non-guvernamentale şi a altor instituţii, care activează în domeniul susţinerii dezvoltării IMM-lor. În cadrul Conferinţei a fost desfăşurat Concursul Naţional Anual „Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM-lor”, la care au participat 212 persoane, fiind acordate 22 premii. Concomitent, au fost acordate 4 premii în cadrul Concursului „IMM – model de responsabilitate socială”.

În cadrul Forumului „Fabricat în Moldova” a fost organizată Conferinţa cu genericul „Împreună creăm viitorul acasă!”, la care au participat cca 85 de persoane: beneficiari ai finanţării nerambursabile „PARE 1+1”, participanţii la cursurile de instruire antreprenorială, doritori de a se înscrie la concursul de business-planuri, reprezentanţi ai instituţiilor de stat, organizaţiilor donatoare, ambasadelor, mass-media. În cadrul Conferinţei au fost prezentate rezultatele Programului, impactul acestuia asupra dezvoltării regionale, prezentarea istoriilor de succes de către beneficiari. Concomitent, a fost organizată o miniexpoziţie a produselor create cu suportul „PARE 1+1” şi un stand cu fotografii ale beneficiarilor care prestează servicii.

Printre evenimentele anului 2012 pot fi remarcate Masa rotundă „Accesul IMM-urilor la finanţare” şi atelierul de lucru „Oportunităţi şi dificultăţi în finanţarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii”. Ambele au avut drept scop evidenţierea posibilităţilor de finanţare a sectorului IMM, noi

14

Page 15: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

instrumente financiare, evaluarea impactului Fondurilor de Garantare a Creditelor, precum şi identificarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a sectorului. La evenimente au participat circa 150 de participanţi şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor implicate în procesul de garantare şi creditare.

Preluarea bunelor practici privind instrumentele de finanţare şi stabilirea unei posibile relaţii de parteneriat cu societatea română a constituit scopul mesei rotunde organizate la mijlocul lunii octombrie între colaboratorii ODIMM şi reprezentanţii Fondului Român de Contragarantare (FRC).

De asemenea, pe parcursul anului 2012, în vederea informării şi consultării solicitanţilor despre oportunităţile de lansare şi dezvoltare a afacerii, au desfăşurat următoarele activităţi:

Prin intermediul INFOline, la oficiu ODIMM şi în cadrul evenimentelor tematice au fost acordate peste 7000 consultaţii;

Pagina web a ODIMM a fost accesată de aproximativ 18 669 mii vizitatori unici, din ţările: Moldova, Italia, Romania, Statele Unite ale Americii, Rusia, Ucraina, Germania, Grecia şi Franţa, iar portalul pentru mediul de afaceri www.businessportal.md a fost accesat de peste 13 mii vizitatori. Pe portalul pentru mediul de afaceri au fost plasate peste 40 de articole din domeniul economic;

Elaborarea unui set de pliante (ODIMM, FGC, PNAET, GEA, Proiectul „Lead Your Way to Business” şi „BlasNET”), broşuri (Proiectul „BlasNET”, „Istorii de succes în afaceri”) şi ghiduri („Cheia succesului în afaceri”, Ghidul legislativ şi „Taxe şi impozite”);

Participarea, beneficiarilor Programelor de suport antreprenorial de stat în cadrul emisiunilor TV şi radio („Deşteptarea” - Jurnal TV; „Banii tăi”- Publika TV; „Accent economic” - Moldova 1; Ştiri - Prime TV, Noroc TV şi Aici TV). De asemenea, Proiectele implementate de către ODIMM au fost relatate în presa scrisă („Ziarul Timpul”, „Ziarul de Gardă”, „Adevărul”, „Kommersant”, „Economiceskoe Obozrenie”, şi „Moldova Suverană”);

Desfăşurarea a 6 seminare regionale cu genericul „Noi oportunităţi şi identificarea constrângerilor în domeniul exportului/investiţiilor”. Scopul seminarelor a fost familiarizarea agenţilor economici şi reprezentanţilor APL cu oportunităţile de creare şi dezvoltare a IMM-urilor, promovarea exporturilor şi dezvoltarea regională. Seminarele au fost desfăşurate în raioanele: Ocniţa, Donduşeni, Ungheni, Anenii Noi, Străşeni şi Orhei;

Acordarea serviciilor de informare şi consultare prin intermediul celor 11 puncte de contact din cadrul consiliilor raionale. De asemenea, sub egida UN WOMEN a fost lansat Proiectul privind crearea Birourilor Comune de Informaţii şi Servicii cu devizul „E comod cînd toate sunt la un loc”, care are ca scop îmbunătăţirea accesul la informaţii şi la servicii de calitate pentru cetăţeni. Biroul Comun de Informaţii şi Servicii îşi desfăşoară activitatea în 5 localităţi ale ţării: Teleneşti, Sîngerei, Nisporeni, Cantemir, Ungheni.

POLITICI INDUSTRIALE ŞI DE COMPETITIVITATE Evoluţia sectorului industrial al Republicii Moldova în anul 2012 a fost marcată de situaţia

financiară nefavorabilă din ţările europene, care au provocat diminuarea cererii pentru produsele moldoveneşti, dar şi de condiţiile meteorologice nefavorabile, care au avut un impact negativ asupra industriei alimentare şi a băuturilor. În rezultat, în anul 2012 volumul producţiei industriale a diminuat cu 3,1% faţă de anul 2011, inclusiv volumul producţiei prelucrătoare a scăzut cu 3%, iar a producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică – cu 4,4%. Printre ramurile care au atestat creşerea producţiei industriale menţionăm: producţia de maşini şi aparate electrice cu o creştere de

15

Page 16: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

circa 37%, producţia de textile a crescut cu 4,4%, producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 8,5%, producţia industriei chimice – cu 2,6%.

O contribuţie semnificativă în dezvoltarea sectorului industrial al Republicii Moldova o au cele 7 zone economice libere (ZEL).

Astfel, pe parcursul anului 2012 volumul investiţiilor în zonele economice libere a atins suma de 24,9 mil. dolari, fiind înregistrată o creştere de 1,6 ori în comparaţie cu perioada similară a anului precedent. Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale proprii a constituit 2366,4 mil. lei, fiind în creştere cu 17,8%. La finele perioadei de gestiune, numărul de angajaţi ai rezidenţilor zonelor libere a crescut cu circa 11% şi a constituit 6512 persoane, iar salariul mediu lunar a fost de 4,1 mii lei, înegistrînd o creştere de circa 16 % faţă de anul 2011.

Volumul total al investiţiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate ale acestora, conform situaţiei de la finele anului 2012, a constituit 169,4 mil. dolari sau cu 17,2% mai mult faţă de perioada respectivă a anului 2011.

În vederea valorificării tuturor oportunităţilor oferite de zonele economice libere, Ministerul a întreprins acţiuni de perfecţionare a cadrului legislativ-normativ care stabileşte condiţiile şi regulile de activitate ale acestora, şi anume au fost elaborate:

- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.26 din 4 martie 2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi”;

- Hotărîrea Guvernului pentru modificarea punctului 2 din Regulamentul cu privire la Zona Economică Liberă “Ungheni-Business”;

- Dispoziţia Guvernulu privind Procedura de încetare a activităţii subzonei Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chişinău” şi modului de asigurare a garanţiilor de stat pentru rezidenţii ei”.

Printre realizările anului 2012 poate fi remarcat şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" (PILG), în cadrul căruia a fost lansată activitatea unui nou terminal cargo. Astfel, actualmente Portul Internaţional a fost transformat într-un hub multidimensional cu un spectru larg de activităţi, constituit din 3 obiective: terminalul petrolier, terminalul cerealier şi terminalul cargo. În prezent, în cadrul PILG sînt înregistraţi 32 de rezidenţi. Potrivit datelor preliminare numărul mediu scriptic al angajaţilor rezidenţilor, ce activează pe teritoriul Portului Internaţional, pentru anul 2012 a constituit 301 persoane, comparativ cu 290 persoane pentru anul 2011. Salariul mediu lunar al angajaţilor însumează circa 5 mii lei. Volumul total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform situaţiei din 1 ianuarie 2013, a alcătuit 58,0 mil. dolari SUA, dintre care pentru 2012 au fost investite circa 2,7 mil. dolari SUA.

În perioada de raportare au continuat activităţile de dezvoltare şi perfecţionare a mecanismelor de creare şi funcţionare parcurilor industriale (P.I.). Astfel, au fost desfăşurate activităţi aferente implementării prevederilor cadrului legislativ din domeniu. Au fost iniţiate modificări şi completări la Legea nr. 182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale, Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 care prevede acordarea facilităţilor fiscale întreprinderilor administratoare şi rezidenţilor parcurilor industriale. Setul de modificări şi completări vizează şi Anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 127 din 08.02.2008 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 438-XV din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, prin care se urmăreşte acordarea cel puţin a 20% din valoarea Fondului Naţional de Dezvoltare Regională pentru crearea infrastructurii tehnice şi de producţie a parcurilor industriale.

16

Page 17: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Pornind de la obiectivul de creare a reţelei de parcuri industriale pe întreg teritoriul ţării, au fost dezvoltate capacităţile parcurilor industriale deja existente şi iniţiată crearea unor parcuri noi. Astfel:

- În P.I. „Tracom”, mun. Chişinău, specializat în fabricarea de maşini şi echipamente, producerea echipamentelor electrice şi electronice, producerea articolelor din metal, activitatea în domeniul tehnologiilor informaţionale, deja sunt înregistraţi în calitate de rezidenţi 23 agenţi economici, ce şi-au asumat angajamente investiţionale în valoare totală de circa 19 mil. Euro şi angajamente privind crearea a 1412 locuri de muncă.

- În P.I. „Cimişlia”, or. Cimişlia, specializat în fabricarea produselor agroindustriale, în rezultatul concursului pentru selectarea rezidenţilor şi a proiectelor investiţionale a fost selectat în calitate de rezident întreprinderea SRL „IRINDA PRIM”, care va activa în domeniul producerii asfaltului.

- În scopul creării P.I. „Bioenergagro”, or. Drochia, în decembrie 2012 a fost obţinută primă tranşă de finanţare în mărime de 15 mil. Euro pentru crearea infrastructurii tehnice şi de producţie şi construcţia fabricii pentru producerea biogazului.

- A fost elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la acordarea titlului de Parc Industrial S.A. „Răut”, care se va specializa în fabricarea de maşini şi echipamente, producerea echipamentelor electrice şi electronice. Mărimea totală a investiţiilor preconizate pentru realizarea acestui proiect se cifrează la cca 25 mil. Euro, inclusiv, pentru renovarea infrastructurii tehnice şi de producţie care urmează să fie racordată la parcul industrial - cca. 273 mii EURO, pentru construcţia/renovarea imobilelor de producţie de către viitorii rezidenţi ai parcului industrial - suma de 18 mil. Euro.

De asemenea, au fost iniţiate proiecte privind crearea parcurilor industriale în diferite regiuni ale ţării, precum: PI “Cania”, r-l Cantemir; PI “Edineţ”, or. Edineţ; PI “Căinari”, or. Căinari; PI “Dacia”, r-l Ocniţa; PI “International Industrial Park”, or. Ialoveni. Începerea activităţilor ce ţin de crearea infrastructurii tehnice şi atragere a rezidenţilor, investitorilor în cadrul parcurilor nominalizate se planifică din anul 2014. În rezultatul creării în toate regiunile ţării a parcuriilor industriale volumul total al investiţiilor preconizate se cifrează la circa 254,2 mil. Euro, iar numărul locurilor de muncă create va constitui circa 13 mii.

În vederea executării prevederilor Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea de producţie, în perioada vizată a fost semnat Protocolul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind livrarea mărfurilor în cadrul cooperării de producţie pentru anul 2012, care este axat pe:

- crearea condiţiilor favorabile pentru cooperarea industrială între agenţii economici şi îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a acestora;

- extinderea procesului de cooperare prin implicarea noilor agenţi economici; - menţinerea legăturilor tehnologice reciproc avantajoase între parteneri; - extinderea pieţelor de desfacere a producţiei autohtone.

În acest scop, Ministerul Economiei a elaborat şi transmis Ministerului Industriei şi Comerţului din Federaţia Rusă, spre coordonare, Nomenclatorul de mărfuri şi volumele livrărilor, efectuate în cadrul cooperării de producţie de către agenţii economici din Republica Moldova şi Federaţia Rusă pentru 2012. Astfel, mărfurile livrate prin cooperarea de producţie nu vor fi supuse taxei pe valoare adăugată şi accizelor. În prezent, în cooperarea de producţie sunt antrenate mai bine de 50 întreprinderi autohtone, ce activează în aşa sectoare industriale, precum constructoare de maşini şi echipamente, electronică şi altele.

17

Page 18: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Urmare modificărilor la Hotărîrea Guvernului nr.519 din 20 mai 2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare şi aprobare a Listei agenţilor economici - întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, impozitate cu TVA la cota zero, şi despre modul de administrare a serviciilor prestate de aceste întreprinderi, în perioada de raport au beneficiat de scutire 90 de întreprinderi ale industriei uşoare.

Întru sporirea eficienţei întreprinderilor exportatoare şi promovarea implementării sistemelor de management al calităţii, conform standardelor internaţionale, precum si acordarea diferitor servicii pentru dezvoltarea afacerii în perioada de referinţă au fost susţinute 46 de companii.

Competitivitatea sectorului industrial depinde, în mare parte, de gradul în care acesta este capabil să asimileze produse şi tehnologii moderne, să diversifice producţia şi exporturile. În acest sens, o preocupare majoră a Ministerului Economiei în anul 2012 a fost crearea premiselor necesare pentru implementarea cu succes a inovaţiilor şi asigurarea transferului de tehnologii în sectoarele economiei naţionale. Un prim pas în accelerarea dezvoltării sistemului inovaţional al ţării l-a constituit elaborarea proiectului Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru Competitivitate” şi a Planului de măsuri în vederea implementării acesteia. Scopul Strategiei este de a asigura un cadru consistent de politici orizontale ce vor contribui la sporirea competitivității internaționale a Republicii Moldova și la edificarea unei economii bazate pe cunoaștere, prin dezvoltarea capitalului uman, prin consolidarea capacităților firmelor moldovenești de a absorbi, genera și difuza inovații și prin interconectarea mai strânsă a acestora cu centrele universitare și de cercetare. Strategia adoptă o viziune modernă şi o abordare care reflectă plenar realitățile și necesitățile actuale ale societății moldovenești, societate care dispune de capacități bune de asimilare, copiere, reproducere, re-inginerie și optimizare a inovațiilor existente, dar are încă puține capacități de generare a inovațiilor noi la scară globală.

Un instrument modern de susţinere şi stimulare a proceselor de modernizare a sectoarelor industriale sînt clusterele, care au la bază utilizarea tehnologiilor moderne, scientointensive şi reprezintă centre de integrare industrială (de producere) a întreprinderilor. În vederea iniţierii dezvoltării cadrului normativ în domeniul respectiv a fost elaborat proiectul Concepţiei dezvoltării clusteriale al sectorului industrial al Republicii Moldova. Intervenția statului propusă de proiect, ține de dezvoltarea clusterială a ramurilor industriale cu un potenţial semnificativ de creştere, în care s-au format premisele necesare pentru crearea clusterelor. Crearea clusterelor este predestinată să soluționeze problema descreșterii activităţii industriale, ca urmare a competitivităţii reduse a întreprinderilor producătoare din Republica Moldova.

Pentru a garanta posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care generează creşterea productivităţii munci şi crearea locurilor noi de muncă a fost elaborat proiectul legii cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare în redacţie nouă. Concomitent, pentru extinderea şi dezvoltarea incubatoarelor de inovare a fost organizat Concursul privind crearea acestora pe lîngă instituţiile de învăţămînt superior acreditate. În rezultat, au fost selectate proiectele privind organizarea incubatoarelor de inovare pe lîngă universităţile din Republica Moldova. şi anume: Universitatea de Stat "Aleco Russo"; Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea de Stat din Comrat; Academia de Studii Economice în parteneriat cu ÎS "Trimetrica" SRL.

Întru ameliorarea situaţiei economico-financiare a întreprinderilor din sectorul industrial, extinderii pieţelor de desfacere a producţiei autohtone şi creşterii competitivităţii produselor s-a finalizat procesul de reutilare tehnică a cuptorului de topit sticlă a ÎS „Fabrica de sticlă din

18

Page 19: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Chişinău”. Volumul de investiţii constituie mai mult de 7 mil. Euro şi, în urma realizării proiectului menţionat, întreprinderea va economisi anual circa 13,3 mil. Euro.

O constrîngere majoră pentru atragerea şi menţinerea investiţiilor străine şi pentru implementarea noului model de dezvoltare economică bazat pe export şi inovaţii constituie calitatea capitalului uman. Întru soluţionarea problemei date, Ministerul Economiei în comun cu Ministerul Educaţiei a iniţiat procesul de reformare a sistemului de instruire profesională, orientată spre pregătirea specialiştilor de înaltă calificare de care are nevoie economia naţională. În scopul stabilirii unei noi platforme permanente de cooperare în domeniul pregătirii cadrelor muncitoreşti calificate la 06.12.2012 Ministerul Economiei a semnat cu Ministerul Educaţiei şi Camera de Comerţ şi Industrie Memorandumul cu privire la parteneriat în scopul modernizării învăţămîntului vocaţional-tehnic din Republica Moldova.

În vederea valorificării eficiente a patrimoniului public şi dezvoltarea parteneriatelor public-private, Ministerul Economiei evaluat situaţia creată în domeniul respectiv şi a identificat căile de perfecţionare a politicilor promovate în domeniu, efectuînd analiza economico-financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu cotă de stat. Evaluările realizate au scos în evidenţă necesitatea unei abordări mai eficiente în aplicarea principiilor administrării corporative şi desfăşurării procesului de privatizare, în special a acelor active de stat care necesită investiţii. De asemenea, în vederea optimizării administrării corporative a întreprinderilor cu cotă de stat, care ar aduce la o performanţă mai bună a întreprinderilor, a foat elaborată Propunerea de politici publice cu privire la normele de administrare corporativă pentru întreprinderile cu cotă de stat.

Perfecţionarea cadrului normativ în domeniu a vizat şi accelerarea procesului de deetatizare a activelor de stat prin aprobarea Hotărîrii Guvernului privind modificarea listei bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, anexă la Hotărîrea Guvernului nr.945 din 20 august 2007 “Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”18.

Cu toate acestea, din cauza tergiversării adoptării de către Parlament a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, inclusiv actualizarea listei bunurilor nepasibile de privatizare (anexa la Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007) nu pot fi operate modificări/ completări la următoarele acte normative în domeniu: Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind achitarea (compensarea) unor datorii certe ale statului faţă de participanţii la privatizare din contul valorilor mobiliare ale statului în societăţile pe acţiuni supuse privatizării (nr. 482 din 29.03.2008); Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere (nr.136 din 10.02.2009); Hotărîrea Guvernului cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice (nr. 919 din 30.07.2008); Hotărîrea Guvernului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune (nr. 468 din 25.03.2008); Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active (nr. 688 din 09.10.1995).

Întru asigurarea expunerilor la privatizare a bunurilor incluse în lista celor supuse privatizării pe parcursul anului 2012 au fost organizate şi desfăşurate 3 runde de privatizare la care au fost privatizate 41 bunuri proprietate publică de stat din 105 expuse, şi anume:

- 3 runde de licitaţii „cu strigare” la Bursa de Valori (20-23 martie, 26-29 iunie, 26 octombrie-06 decembrie), fiind expuse acţiunile statului din 45 societăţi pe acţiuni, inclusiv în 19

18 Hotărîrea Guvernului nr. 537 din 04 iulie 201219

Page 20: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

S.A. cota statului mai mare de 51%. În rezultat au fost tranzacţionate valorile mobiliare proprietate publică a statului din 12 societăţi pe acţiuni la preţ total de 61,28 mil. lei.

- 3 licitaţii „cu strigare” şi 3 cu „reducere” (14 martie, 21 iunie, 22 noiembrie) la care au fost expuse 19 construcţii nefinalizate şi 13 complexe de bunuri imobile, majoritatea fiind expuse în repetate rânduri. În rezultat, au fost privatizate 10 construcţii nefinalizate, 6 complexe de bunuri imobile şi cota-parte a statului într-o societate cu răspundere limitată la preţ total de 10,64 mil. lei, inclusiv:

- la licitaţie „cu strigare” – 7 construcţii nefinalizate, 6 complexe de bunuri imobile şi cota-parte a statului într-o societate cu răspundere limitată;- la licitaţie „cu reducere” – 3 construcţii nefinalizate.

- 3 concursuri investiţionale şi 3 concursuri comerciale (24 februarie – 30 martie, 01 iunie – 05 iulie, 26 octombrie – 06 decembrie) în cadrul cărora au fost expuse 28 bunuri proprietate de stat, inclusiv: la concurs investiţional 7 cinematografe şi valorile mobiliare proprietate publică din 9 societăţi pe acţiuni, amplasate pe teritoriul parcului industrial „Tracom”; la concurs comercial 11 întreprinderi de stat (complexe patrimoniale unice) şi un bun distinct (aeronava YAK-40). În rezultat, au fost privatizate 12 bunuri proprietate de stat la preţ total de 52,52 mil. lei, inclusiv la: concursuri investiţionale – acţiunile statului din 7 societăţi pe acţiuni, amplasate pe teritoriul Parcului Industrial „Tracom” şi 3 cinematografe la preţ total de 31,91 mil. lei, volumul investiţiilor - 71, 81 mil. lei, cu realizarea lor pe parcursul a 3 ani; concursuri comerciale – a fost acceptată privatizarea a 2 complexe patrimoniale unice (Î.S. Firma ştiinţifică de producţie „Alco-N”, mun. Chişinău şi Î.S. Firma Comercială intermediară „Meridian”, mun. Bălţi) la preţ total de 20,61 mil. lei.

În total, în perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2012, au fost privatizate bunuri proprietate publica de stat în sumă totală de 139,94 mil. lei.

În scopul sporirii accesibilităţii activităţilor în domeniul parteneriatului public-privat (PPP), au fost elaborate şi aprobate un şir de acte normative, menite să faciliteze implementarea prevederilor Legii privind parteneriatul public-privat prin intermediul cărora a fost:

creat Consiliul Naţional pentru parteneriatul public-privat19, întru susţinerea implementării proiectelor regionale economice, sociale şi de infrastructură;

aprobată Lista bunurilor proprietate a statului şi Lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat20;

aprobat Regulamentul privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat21. Regulamentul are scopul să intensifice responsabilitatea, eficienţa şi imparţialitatea în procesul de selectare a partenerului privat, să promoveze concurenţa, să garanteze tratamentul nediscriminatoriu între operatorii economici, precum şi să asigure transparenţa şi procesului de atribuire a contractelor de PPP.

Promovarea parteneriatului public-privat s-a efectuat prin implementarea proiectelor regionale economice, sociale şi de infrastructură. În anul 2012 au fost examinate şi avizate 164 studii de fezabilitate privind iniţierea proiectelor de parteneriat public-privat şi concesiune, dintre care 4 studii de fezabilitate la nivel central şi 156 studii de fezabilitate la nivel local. A fost efectuată înregistrarea în Registrul Patrimoniului Public 8 contracte de parteneriat public-privat şi concesiune

19 Hotărîrea Guvernului nr. 245  din  19.04.2012,20 Hotărîrea Guvernului nr. 419  din  18.06.201221 Hotărîrea Guvernului nr. 476  din  04.07.2012

20

Page 21: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

dintre care 1 contract de PPP la nivel central şi 7 contracte de concesionare a serviciului de salubrizare la nivel local.

De asemenea, au fost organizate şi desfăşurate conferinţe, seminare, ateliere de lucru ce au avut drept scop informarea/instruirea autorităţilor administraţiei publice centrale despre politicile parteneriatului public-privat ca mecanism nou pentru dezvoltarea economiei naţionale şi a cadrului instituţional. Aici vom menţiona:

- Conferinţa Internaţională privind dezvoltarea parteneriatului public-privat în Republica Moldova, în colaborare cu Biroul Internaţional de Cooperare a Germaniei (GIZ);

- „Atelierul de Lucru privind Dezvoltarea PPP în Republica Moldova: UNECE, Evaluarea Naţională a Parteneriatelor public-private”, în colaborare cu Comisia Economica pentru Europa a Naţiunilor Unite (UNECE);

- Seminarul de instruire pentru Ministerul Apărării „Metodologii de dezvoltare şi implementare a proiectelor de parteneriat public-privat în domeniul construcţiilor sociale”.

Pentru promovarea şi diseminarea informaţiei privind oportunităţile investiţionale, pe parcursul anului Ministerul Economiei a utilizat diverse instrumente promoţionale, şi anume:

- crearea şi perfecţionarea a 4 bazei de date: “Doing & Developing Business in Moldova”, „Moldovan Investment Site Locations”, „Moldovan Investment Proposal”şi „Moldovan Suppliers” care oferă mediului de afaceri informaţii referitor la tendinţele, caracteristicile şi cerinţele pieţelor de desfacere pentru produsele originare din Republica Moldova, şi serveşte drept ghid informativ pentru companiile străine şi cele autohtone doritoare de a investi în Moldova;

- elaborarea materialelor promoţionale în 2 seturi: 5000 broşuri cu privire la zonele economice libere, 5000 broşuri cu privire la parcurile industriale, 700 ghiduri investiţionale -în scopul diseminării informaţiilor relevante proceselor investiţionale.

- promovarea prin intermediul ambasadelor şi reprezentanţelor comerciale ale Moldovei în diverse ţări, precum şi prin intermediul ambasadelor şi consulatelor acestor ţări, amplasate în Republica Moldova, a oportunităţilor investiţionale ale Republicii Moldova.

Pentru informarea întreprinderilor exportatoare a fost asigurată accesibilitatea informaţiilor (on-line) interactive în domeniul promovării exportului prin plasarea pe site, precum şi desfăşurarea campaniilor publicitare în mass-media locală privind oportunităţile de participare la evenimente promoţionale în ţară şi peste hotare.

Un prilej deosebit pentru stimularea accesului întreprinderilor moldoveneşti pe pieţele externe şi pentru promovarea producţiei autohtone l-a constituit organizarea participării agenţilor economici la expoziţii şi tîrguri naţionale şi internaţionale, şi anume:

- Ediţiile a 38-a şi a 39-a a Iarmarocului Internaţional Federal „Textillegprom – 2012” desfăşurat la Moscova, Federaţia Rusă. În rezultatul participării a fost identificat mecanismul de stabilite a relaţiilor de parteneriat între agenţii economici moldoveni şi întreprinzătorii regiunilor Federaţiei Ruse, prin colectarea ofertelor comerciale a întreprinderilor autohtone şi difuzarea acestora agenţilor economici şi reţelelor de distribuţie, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova şi administraţiilor regiunilor Federaţiei Ruse;

- Expoziţiile internaţionale „Furniture”, în domeniul prelucrării lemnului şi fabricării mobilei şi „MOLDOVA FASHION EXPO”, în domeniul fabricării covoarelor, articolelor tricotate, îmbrăcămintei şi încălţămintei, articolelor de pielărie, marochinărie, organizate şi desfăşurate în comun cu Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”;

21

Page 22: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

- Expoziţia Vinordic, Suedia, la care au participat reprezentanţii întreprinderilor „Barza Albă”, „Aroma”, „Asociaţia Ghilda Vinurilor Moldoveneşti”, „Cimişlia”, „Vinăria Ţiganca”, „Mold-Nord”; „Agrovin Bulboaca” şi „Kvint”. Au fost iniţiate contracte cu importatori de vinuri, băuturi alcoolice şi produse gastronomice în Suedia – Haugen Gruppen AB şi Jakobsson&Sodertsto, Vinhandel;

- Expoziţia London Wine Fair, în cadrul căreia sectorul vinicol a fost reprezentat de 5 întreprinderi din sector: Î.S. Combinatul de Vinuri „CRICOVA” S.A.; „Vinaria Ţiganca” S.R.L.; „Fautor” S.R.L.; „Mold-Nord” S.A.; „Chateau-Vartely” S.R.L. Întreprinderile participante au stabilit contacte cu 9 companii de distribuţie, import, agenţii de consultanţă în domeniu. Reprezentanţii întreprinderii „Chateau Vartely” a avut o întrevedere cu reprezentanţii reţelei de distribuţie „Tesco”. Au fost distribuite mostre de vinuri la 7 companii de distribuţie şi intermediere;

- Expoziţia agroindustrială „Toamna de aur” (Federaţia Rusă) a găzduit peste 2500 de întreprinderi şi organizaţii din 32 de ţări. În premieră Moldova a participat la această manifestare cu un stand colectiv, unde au fost prezentate mărfurile şi serviciile a 26 de întreprinderi. Printre ele: SA „Barza Albă”, Combinatului de Vinuri „Cricova”, Uniunii Cooperativelor de Consum din Moldova – „MOLDCOOP”, SRL „Plaiul Bîrlădean”, SRL „Lion Gri”, SRL „Tartcomvin”, SRL „Avicola Sărătenii Vechi” etc.. La stand, pe o suprafaţă de 50 m.p. au fost expuse fructe proaspete, produse vinicole, conserve din fructe şi legume şi proiectele investiţionale ale companiilor;

Pentru dezvoltarea şi consolidarea mediului de afaceri din Republica Moldova, oferirea unor analize cu privire la anumite sectoare ale economiei, atragerea investiţiilor în economie, direcţionarea agenţilor economici spre noi oportunităţi şi parteneri relevanţi din Uniunea Europeană au fost organizate formuri bilaterale/internaţionale, conferinţe de afaceri. Astfel, în perioada de raport s-a desfăşurat:

- Forului Economic Interregional moldo-român cu genericul „Promovarea potenţialului economic şi crearea oportunităţilor de atragere a investiţiilor în Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN)” , la care au participat 50 oameni de afaceri din Romînia;

- Forul cu genericul “Sectorul energetic în Republica Moldova: aspecte legale şi oportunităţi pentru investiţii”. În cadrul evenimentului au participat circa 200 reprezentanţi ai companiilor din Moldova, Italia, România, Germania;

- Forul economic de la Krynica, în cadrul căruia a fost organizat un panel dedicat RM “Crossing borders: Moldova & Friends”. Evenimentul a servit drept platformă pentru discuţii între reprezentanţi ai sectorului public şi privat, instituţiile şi organizaţiile internaţionale, care au avut oportunitatea de a se familiariza cu perspectivele şi posibilităţile de dezvoltare a unui mediu de afaceri de succes;

- Forumul Investiţional în Dezvoltare Regională ,,Crearea oportunităţilor de atragere a investiţiilor în Regiunea de Dezvoltare Sud”. La Forum au participat în jur de 170 persoane din 12 ţări, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice membrii Consiliilor Regionale pentru Dezvoltare, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale;

- Forumul oamenilor de afaceri moldo-francez, în cadrul căruia au fost purtate discuţii cu cele mai mari companii de producere a seminţelor din zonă, care urmează să analizeze oportunităţile investiţionale ale RM în scopul localizării unor părţi de producere în Moldova. La eveniment au participat 9 persoane din Republica Moldova şi 75 din Franţa;

- Forul oamenilor de afaceri moldo-italian. În cadrul evenimentului au participat circa 60 de companii din Italia, precum şi 15 companii, 2 Zone Economice Libere şi un parc industrial din Republica Moldova. A fost semnat un contract de investiţii cu compania italiană, care prevede construcţia în cadrul Zonei Economice Libere Bălţi a unei fabrici de producţie a

22

Page 23: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

prefabricatelor de ciment şi de structuri metalice, valoarea investiţiei fiind de 15 milioane de euro;

- Forul oamenilor de afaceri moldo-rus în cadrul căruia a participat peste 300 de persoane. Evenimentul a fost organizat cu ocazia şedinţei a XIII-a a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse de colaborare economică. A fost organizată masa rotundă cu tematica „Investiţii – potenţial şi oportunităţi”, fiind prezentate informaţii cu privire la comerţul exterior între Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi relaţiile investiţionale, precum şi avantajele oferite de către ţara noastră investitorilor străini;

- Forul oamenilor de afaceri moldo-polon, la care a participat 18 companii poloneze. În cadrul forului compania autohtonă „Interpares-Prim” a convenit cu întreprinderea polonă, care îşi desfăşoară activitatea preponderent în domeniul industriei uşoare, iniţierea vizitei în Moldova cu scopul examinării adiţionale ale ofertelor companiei autohtone. De asemenea, “Automaş Agro” SA a reuşit să discute cu partenerii polonezi posibilitatea creării unei companii mixte.

PROMOVAREA INVESTIŢIILOR ÎN SECTORUL ENERGETIC Pentru asigurarea securităţii energetice a statului şi promovarea eficienţei energetice în toate

sectoarele economiei, prioritate stabilită în Programul de activitate al Guvernului, precum şi realizării angajamentelor asumate în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice, eforturile pe parcursul anului 2012 au fost orientate spre îmbunătăţirea politicii energetice şi obţinerii unor rezultate concrete în sistemele cheie ale complexului energetic: electroenergetic; termoenergetic; aprovizionare cu gaze naturale, precum şi în domeniile aferente - eficienţă energetică şi resurse de energie regenerabile.

În scopul îmbunătăţirii politicii energetice şi ajustării legislaţiei naţionale la acquis-ul Comunităţii Energetice a fost elaborată noua Strategie energetică a Republicii Moldova pînă în anul 203022, care are ca fundament stabilirea opţiunii clare de integrare a pieţei energetice naţionale în piaţa internă de energie a Uniunii Europene.

Sistemul electroenergetic. O obligaţiune asumată de către Republica Moldova în contextul aderării la Tratatul Comunităţii Energetice al Europei de Sud - Est constituie asigurarea compatibilităţii juridice şi de reglementare a legislaţiei naţionale cu pieţele energetice ale Comunităţii Energetice şi UE. În acest context, au fost elaborate modificări la Legea nr. 124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică, care ţintesc obiectivul de asigurare a furnizării continue a energiei electrice consumatorilor finali, prin implementarea prevederilor Directivei nr. 2005/89/CE. Drept urmare, vor fi asigurate condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţilor pe piaţa energiei electrice în beneficiul consumatorilor finali, concomitent cu aceasta beneficiind şi titularii de licenţe şi economia naţională în ansamblu.

Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică a impulsionat procesul de aderare sincronă a sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei în bloc la sistemul european continental de transport al energiei electrice ENTSO-E. Republica Moldova a aplicat pentru obţinerea unui grant din cadrul Programului Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova (2007-2013) pentru elaborarea studiului de fezabilitate, obţinînd decizia pozitivă a Comisiei Europene pentru acordarea grantului în mărime de 6,3 mil. Euro. Interconectarea sistemelor energetice va conduce la creşterea posibilităţii de integrare în pieţele de energie regionale, şi ulterior în cele comunitare.

22 Hotărîrea Guvernului nr. 102 din 05.02.201323

Page 24: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Interconectarea sistemului electroenergetic naţional la cel european presupune consolidarea interconexiunilor prin reabilitarea liniilor electrice şi substaţiilor reţelei de transport şi/sau construcţia unor noi, precum şi reabilitarea şi modernizarea sistemului de dispecerizare şi comunicaţii. În acest scop, cu suportul Proiectului energetic – II, finanţat de Banca Mondială, a fost finalizat şi dat în exploatare sistemul SCADA, funcţionarea căruia constituie una din condiţiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european.

Pentru reabilitarea rețelelor de transportare a energiei electrice și pregătirea sectorului electroenergetic pentru aderarea Republicii Moldova la ENTSO-E, între ÎS ”Moldelectrica”, pe de o parte, și BERD și BEI, pe de altă parte, a fost semnat un Acord financiar în valoare de 48 mil. Euro.

În scopul supravegherii asupra respectării normelor şi regulilor de exploatare fiabilă şi eficientă a instalaţiilor electrice de către consumatorii de energie electrică, Inspectoratul Energetic de Stat a examinat pe parcursul anului precedent 15946 instalaţii electrice, iar în exploatare au fost admise 7313 instalaţii electrice noi sau reconstruite ale consumatorilor. În urma examinării reţelelor electrice de distribuţie amplasate în cele 858 de localităţi rurale şi urbane (primării) au fost emise 10210 prescripţii, din care au fost executate 6653 prescripţii sau 65,2%. În urma implementării a 515 măsuri de economisire a energiei electrice, în anul 2012 s-a obţinut o economie de peste 10 mii kWh.

Procesul de pregătire profesională a personalului din domeniul energetic pe parcursul anului 2012 s-a efectuat conform normelor în vigoare, fiind verificate cunoştinţele la 4803 personal electrotehnic, 106 şefi de laboratoare electrice şi autorizaţi 481 electricieni. Totodată, prin intermediul a 273 materiale emise prin eter şi publicate în presă au fost mediatizate cerinţele şi normele privind securitatea electrică în rîndul consumatorilor.

Sistemul de aprovizionare cu gaze naturale. Interconectarea sistemului de aprovizionare cu gaze naturale cu cel al României constituie obiectivul general pentru care au fost îndreptate eforturile pe parcursul anului 2012. În acest scop, pentru realizarea construcţiei gazoductului de interconectare Ungheni - Iaşi a fost elaborat studiul de fezabilitate şi studiul de impact asupra mediului, a fost identificat traseul şi elaborat/ expertizat proiectul tehnic, care include secţiunea terestră a conductei şi supratransversările rîului Prut. Pentru asigurarea temeiului juridic necesar realizării proiectului investiţional, au fost promovate un şir de acte normative, precum: Legea cu privire la declararea utilităţii publice a lucrărilor de construcţie a gazoductului Ungheni – Iaşi23, modificarea Hotărîrii Guvernului cu privire la atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor,24,25, crearea Comisiei de cercetare prealabilă a utilităţii publice a lucrărilor de construcţie a gazoductului Ungheni – Iaşi. Astfel, procesul de implementare a proiectului privind construcţia gazoductului Ungheni – Iaşi decurge conform procedurii stabilite cu partenerii români, iar semnarea Declaraţiei comune de derulare a proiectului de către oficialii celor două state a adeverit că pînă la finele anului 2013 gazoductul Ungheni - Iaşi va fi funcţional.

Una din provocările sectorului energetic din anul 2012 l-a constituit procesul de negociere privind încheierea contractelor de livrare şi tranzit a gazelor naturale între S.A. „Moldovagaz” şi S.A.D. „Gazprom”, la finele anului fiind prelungit Contractul menționat pentru anul 2013.

În contextul alinierii legislaţiei naţionale la principiile aquis-ului comunitar, în scopul asigurării securităţii aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor, au fost elaborate modificări la Legea nr. 123-XVIII din 23.12.2009 cu privire la gazele naturale. Modificările ce se propun a fi operate în cadrul legal din domeniu vor avea impact asupra tuturor participanţilor la piaţa gazelor 23 Legea nr. 174 din 11.07.201224 Hotărîrea Guvernului nr.293 din 10.05.201225 Hotărîrea Guvernului nr.523 din 18.07.2012

24

Page 25: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

naturale, în special, asupra operatorului reţelei de transport, asupra operatorilor reţelelor de distribuţie, asupra furnizorilor de gaze naturale, precum şi asupra consumatorilor finali din ţară.

Urmînd mersul realizării obiectivului de liberalizare totală a pieţei produselor petroliere au fost elaborate modificări la Legea privind piaţa produselor petroliere26, care vor avea efecte imediate asupra consumatorilor şi mediului de afaceri, prin eliminarea barierelor de penetrare a pieţei, dar şi limitarea practicilor abuzive la formarea preţurilor, concomitant cu excluderea carenţelor existente în mediul concurenţial.

În scopul reglementării cerinţelor tehnice privind plasarea pe piaţa internă a benzinei pentru automobile şi carburanţilor pentru motoare diesel au fost elaborate două reglementări tehnice, care vor contribui la asigurarea sănătăţii publice, securităţii naţionale şi protecţiei mediului înconjurător, protecţiei intereselor consumatorilor, inclusiv prevenirea practicilor care induc în eroare consumatorii în ceea ce priveşte compoziţia, destinaţia, calitatea şi inofensivitatea benzinei auto şi motorinei. La moment, proiectele reglementărilor tehnice sunt înaintate Guvernului spre examinare şi adoptare.

Sistemul termoenergetic. Un element important al setului de politici energetice promovate de Ministerul Economiei îl constituie restructurarea sistemului termoenergetic. Pentru eficientizarea funcţionării şi stoparea degradării acestuia a fost lansat un amplu proces de restructurare în conformitate cu Conceptul privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia. Setul de măsuri ce sunt în proces de implementare, în conformitate cu Conceptul sus-menţionat, ţin de perfecţionarea cadrului legal, reforma corporativă şi instituţională a sistemului de termoficare prin fuziunea întreprinderilor SA „CET-1”, SA „CET-2” şi SA „Termocom”, reforma financiară, inclusiv prin reglementarea datoriilor existente, eficientizarea funcţionării din punct de vedere tehnic şi tehnologic.

În contextul perfecţionării cadrului legal ce vizează reformele în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din mun. Chişinău, a fost prelungită procedura planului pentru SA “Termocom” pînă la 31.05.201327. Drept urmare, întreprinderile termoenergetice au demarat procedura de inventariere şi evaluare a activelor, în conformitate cu prevederile Conceptului şi Planului de acţiuni sus-menţionate şi Deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 5/15 din 17.09.2012.

În scopul îndeplinirii prevederilor Memorandumului cu privire la măsurile de achitare a datoriilor în sectorul termoenergetic din 6 mai 2011, la 16.01.2012 a fost semnat Acordul Adiţional la Memorandum, iar la 08.08.2012, de către Ministerul Economiei, Primăria mun. Chişinău, SA “CET-1”, SA “CET-2”, SA “Termocom”, SA “Moldovagaz” şi SRL “Chişinău-gaz”, a fost semnat Acordul Adiţional nr. 2 la Memorandum ce vizează graficul de achitare a datoriilor pentru perioada anului 2012.

În vederea curmării practicilor persistente de facturare sub nivelul necesar al consumului de apă şi elaborării unui cadru de reconciliere a datelor contoarelor comune şi individuale de apă rece şi apă caldă, au fost elaborate modificări la Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, ce ţin de distribuirea diferenţei volumului de apă înregistrat de contoarele instalate la branşamentele blocurilor locative şi a celor instalate în apartamente. Actualmente, proiectul se află la Guvern spre examinare şi aprobare.

Implementarea Conceptului privind restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău şi a Planului de acţiuni

26Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 03.10.2012.27 Hotărîrea Guvernului nr. 713 din 26.09.2012

25

Page 26: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

pentru implementarea acestuia a demonstrat necesitatea dezvoltării cadrului legal în domeniul termoenergetic. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la energia termică, în conformitate cu standardele internaţionale şi Directivele UE. Noua lege vine să delimiteze responsabilităţile asociaţiilor de locatari, consumatorilor şi furnizărilor; să introducă un tarif binom la energia termică; să încurajeze producerea energiei în regim de cogenerare, etc.

În scopul aprovizionării fiabile şi permanente a tuturor consumatorilor cu resurse energetice în volumul necesar în perioada rece a anului, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr. 593 din 10.08.2012 cu privire la măsurile de pregătire a economiei naţionale şi a sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnă-iarnă 2012-2013, precum şi instituit Grupul de lucru pentru monitorizarea asigurării securităţii furnizării resurselor energetice în perioada rece.

Eficienţă energetică şi surse de energie regenerabile. Sporirea gradului de securitate energetică a ţării prin prisma unor mecanisme noi, precum sporirea eficienţei energetice şi valorificarea surselor de energie regenerabile, contribuie nemijlocit la micşorarea importului de resurse energetice. În acest sens, pe parcursul anului 2012 au fost promovate un şir de acte normative, care au consolidat atît cadrul legal şi instituţional în domeniu, cît şi implementarea proiectelor concrete de sporire a eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie.

Măsurile de consolidare a cadrului instituţional în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie s-au axat pe crearea Fondului pentru Eficienţă Energetică28, asigurarea funcţionalităţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi reorganizarea Direcţiei generale securitate şi eficienţă energetică din cadrul Ministerului Economiei29. Totodată, este în proces de instituire Centrul unic de informare a investitorilor în domeniul surselor de energie regenerabile şi eficienţei energetice30, care va fi creat în cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Astfel, în anul 2012 Fondul pentru Eficiență Energetică a devenit pe deplin funcțional, iar pentru finanțarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de energie prin intermediul Fondului, din bugetul de stat au fost alocate 100 mil lei.

În contextul lansării Fondului pentru Eficienţă Energetică şi întru asigurarea unui grad avansat de valorificare a mijloacelor financiare destinate finanţării proiectelor de eficienţă energetică, au fost promovate actele normative aferente auditului energetic, precum ar fi: Regulamentul privind autorizarea auditorilor energetici31, Regulamentul privind auditul energetic32 şi Metodologia de calcul a costului auditului energetic33 şi altele. Aceste acte vor asigura buna funcţionare a sistemului de auditare energetică, aducînd un anumit aport dezvoltării durabile a economiei naţionale. Drept urmare, pînă la moment au fost autorizaţi 47 auditori energetice şi angajaţi 29 manageri energetici, pentru dezvoltarea capacităţilor acestora au fost organizate diverse training-uri şi seminare.

Sporirea eficienţei energetice în sectoarele economiei este o prioritate pentru Republica Moldova care importă 97% de resurse energetice. Pentru economisirea resurselor energetice în toate sectoarele economiei naţionale a fost identificat un set de măsuri de ordin legislativ şi organizatoric pentru crearea cadrului normativ şi instituţional, menit să mobilizeze eforturile sectoriale şi sociale în acest sens, care au fost incluse în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice

28 Hotărîrea Guvernului nr. 401 din 12.06.201229 Hotărîrea Guvernului nr. 461 din 26.06.201230 Hotărîrea Guvernului nr. 103 din 06.02.201331 Hotărîrea Guvernului nr. 885 din 27.11.201232 Hotărîrea Guvernului nr. 884 din 27.11.201233 Hotărîrea Guvernului nr. 924 din 12.12.2012

26

Page 27: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

pentru anii 2013-201534. La fel, a fost elaborat proiectul Planului naţional de acţiuni privind energia regenerabilă pînă în anul 2020, destinat întreprinderii activităţilor pentru realizarea obiectivului global pentru consumul de energie regenerabilă la nivel de 20% din volumul total de energie consumată către anul 2020. Proiectul are drept scop utilizarea pe larg a potenţialului surselor de energie regenerabile, inclusiv prin fondarea și susţinerea activităţii structurilor antrenate în elaborarea și realizarea programelor de dezvoltare a capacităţilor de producere a energiei și combustibilului provenite din surse regenerabile.

O contribuţie esenţială la micşorarea consumului de energie şi reducerea cheltuielilor pentru consumul resurselor energetice va servi Regulamentul cu privire la serviciile energetice. Proiectul prevede crearea unui mecanism de reglementare a serviciilor energetice ca soluţie viabilă pentru dezvoltarea pieţei serviciilor energetice, precum şi anumite cerinţe faţă de Contractul de performanţă energetică şi atribuţiile părţilor implicate.

Etichetarea produselor cu impact energetic constituie la fel o soluţie pentru eficientizarea consumului de energie electrică la consumatorii finali. Proiectul de lege privind etichetarea energetică a fost elaborat în scopul creării condiţiilor pentru aplicarea Directivei 2010/30/UE a Parlamentului şi Consiliului European din 19 mai 2010 privind indicarea prin etichetare şi informaţii standard a consumului de energie şi altor resurse la produse cu impact energetic. Proiectul de lege va avea impact asupra consumatorilor finali, dat fiind faptul că produsele cu consum scăzut de energie va contribui la micşorarea consumului de energie, reducerea cheltuielilor pentru consumul resurselor energetice şi reducerea emisiilor CO2.

Utilizarea surselor regenerabile de energie este una din soluţiile ce poate diminua dependenţa energetică a Moldovei, realizări deja obţinute cu suportul Proiectului „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană şi PNUD Moldova. La situaţia din 31.12.2012 au fost finalizate lucrările de instalare a sistemelor de încălzire în 42 instituţii publice din 35 de localităţi, fiind valorificate 3,67 mil. dolari SUA – suportul proiectului şi – 10 mil. lei contribuţia comunităţii. Astfel, din 69 de proiecte aprobate în anul 2012, 35 proiecte au fost finisate şi 34 proiecte sunt la etapa de implementare.

Totodată, în parteneriat cu Proiectul „Energie şi Biomasă” au fost lansate 4 programe:

- Programul privind achiziţia echipamentului de brichetare prin leasing;- Programul de subvenţionare a procurării cazanelor pe bază solidă în Republica

Moldova;- Implementarea unui proiect de peletizare a biomasei;

- Programul de selectare a unei companii din sectorul agro-industrial pentru adoptarea tehnologiilor de cogenerare.

Cu suportul Proiectului „Energie şi Biomasă” la data de 7 decembrie 2012 a fost desfăşurată Gala „Moldova Eco-Energetică”, în cadrul căreia au fost premiate 11 întreprinderi, instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale care au obţinut realizări în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice în Republica Moldova.

POLITICI COMERCIALE În 2012 comerţul exterior a fost afectat de recesiunile înregistrate în unele țări ale UE, în

special în ţările care sînt principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, exporturile

34 Hotărîrea Guvernului nr. 113 din 07.02.201327

Page 28: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

de mărfuri în 2012 au totalizat 2161,8 mil. dolari SUA, fiind în descreștere cu 2,5% față de anul 2011.

Doar exporturile spre țările UE au fost în descreștere, iar cele orientate spre țările CSI și alte țări au fost în ascensiune. Dacă exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 1013,4 mil. dolari SUA sau cu 6,4% mai puţin faţă de anul 2011, atunci exporturile spre țările CSI au totalizat 928,0 mil. dolari SUA, majorîndu-se cu 0,9% comparativ cu anul 2011. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene deţin o cotă de 46,9% în total exporturi, iar cele orientate spre CSI au o pondere de 42,9%.

Cît privește importurile, în anul 2012 volumul acestora a fost în creştere în comparaţie cu 2011. Importurile au totalizat 5213,1 mil. dolari SUA, sau cu 0,4% mai mult comparativ cu anul precedent. Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 2318,7 mil. dolari SUA, fiind în creștere cu 2,8% față de anul 2011, iar importurile din ţările CSI au însumat 1623,8 mil. dolari SUA, fiind în descreștere cu 5,2% față de anul precedent. Ponderea importurilor din țările UE au constituit 44,5% în total importuri, iar a celor din CSI – 31,1%.

Ministerul Economiei este responsabil de implementarea şi gestionarea Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP), acordate de UE pentru Republica Moldova. Pe parcursul anului 2012 au fost eliberate 1277 autorizaţii pentru exportul de vin, zahăr, grîu, porumb şi orz. În rezultatul evaluării gradului de utilizare a contingentelor tarifare oferite de UE a fost constatat un grad redus de utilizare a contingentelor tarifare pentru exportul de cereale, fapt explicat de preţurile scăzute a acestor produse pe pieţele internaţionale, precum şi de constîngerea volumului producţiei agricole pe piaţa internă ca rezultat al secetei din 2012. Astfel, cotele oferite pentru:

– exportul de vinuri au fost utilizate în proporţie de 90,04% (162 072 hl). Destinaţiile de export cu cea mai mare pondere au fost: Republica Cehă, Germania, România, Lituania, Polonia, Slovacia.

– exportul de zahăr au fost utilizate în proporţie de 82,58 % (28 077,3 t). Destinaţiile de export cu cea mai mare pondere au fost: România, Belgia şi Polonia.

– exportul de grîu au fost valorificate în proporţie de 51,66% (25 832,3 t). Cele mai importante direcţii de export au fost România, Marea Britanie şi Italia.

Integrarea europeană este un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Unul din obiectivele de bază al Ministerului Economiei constă în promovarea coerentă a unor politici de europenizare a vieţii economice a ţării. Astfel, pe parcursul anului eforturile au fost concentrate asupra realizării recomandărilor Comisiei Europene în vederea continuării negocierilor asupra Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC). Acordul dat va facilita comerţul cu ţările UE, eliminînd tarifele și barierile netarifare, astfel ca Republica Moldova să poată explora oportunităţile oferite de piaţa UE. În acest mod, Republica Moldova îşi va spori exporturile pe piaţa comunitară.

Astfel, anul 2012 au fost remarcabil prin desfăşurarea oficială acelor 4 runde de negocieri pe marginea instituirii Zonei de Liber Schimb. În perioada 20-22 martie 2012 a avut loc prima rundă de negocieri. A II-a rundă s-a desfăşurat la 11-15 iunie 2012, cea de-a III-a rundă – la 10-14 septembrie, iar cea de-a IV rundă – la 20-23 noiembrie 2012. În vederea creării bazei informaţionale pentru derularea negocierilor au fost elaborate studii de fezabilitate în domeniul agriculturii şi industriei. Procesul de negocieri a fost însoţit de o multitudine de ședințe de lucru cu oamenii de afaceri și producătorii autohtoni în vederea elaborării poziției pentru negocieri. Astfel, în baza studiilor comune a situției în diferite sectoare şi consultărilor cu mediul de afaceri, în cadrul rundelor de negocieri au fost negociate listele concesiilor în agricultură şi industrie. A fost efectat

28

Page 29: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

schimbul de oferte tarifare pe produsele agricole, industriale, cît şi pe servicii, în final fiind definitivate ofertele tarifare cu luarea în considerație a sensibilității fiecărui sector în parte.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 152 din 05.03.2012 au fost operate şi aprobate amendamente la Hotarîrea Guvernului nr.1125 din 14.12.2010 cu privire la aprobarea Planului de Acţiuni privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Gradul de implementare a Planului de acţiuni se monitorizează trimestrial de către Comisia Europeană. Pe parcursul anului 2012 Ministerul Economiei a prezentat cel de-al 6-lea şi al 7-lea raport de progres, iar cel de-al 8-lea a fost prezentat la sfîrşitul lunii ianuarie 2013. Conform rapoartelor prezentate Comisia Europeană a apreciat înalt gradul de realizare a tuturor recomandărilor stipulate în Plan, ceea ce va permite Republicii Moldova să extindă exportul produselor autohtone, în special din sectorul agricol, pe piața UE.

O precondiţie pentru a beneficia de regimul Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – UE este Semnarea Acordului de Comerţ Liber cu Turcia. Acest Acord urmează să faciliteze comerţul dintre RM şi Turcia, să contribuie la atragerea investiţiilor turceşti şi la dezvoltarea cooperării bilaterale. În acest sens, pe parcursul anului 2012 au fost elaborate analize sectoriale în domeniul agriculturii şi industriei privind liberalizarea comerţului de mărfuri cu Turia. Urmare acestor analize, au fost elaborate listele concesiilor în agricultură şi industrie. Totodată, părţile au efectuat schimb de oferte tarifare atît pe produsele agricole, cît şi pe cele industriale. Pe parcursul perioadei 2011-2012 au fost desfăşurate 4 runde de negocieri.

În rezultatul negocierilor purtate, Republica Moldova va acorda Turciei un regim preferenţial la importul produselor industriale fără aplicarea taxelor vamale, iar pentru produsele industriale sensibile urmează a fi acordate perioade de tranziţie. La rîndul său, partea moldavă a propus să fie incluse în lista produselor importate în Turcia cu taxa vamală „zero” produse agricole strategice moldoveneşti precum ar fi: vinurile, zahărul, ouăle, seminţe de floarea soarelui, articole de tutun, cereale, etc.

În vederea optimizării mecanismul de informare şi conlucrare între ţările membre ale OMC şi instituţiile guvernamentale ale Republicii Moldova a fost creat cadrul normativ de creare şi funcţionare a Centrelor de notificare ale OMC. Astfel, la 01.08.2012 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 560 „Cu privire la centrele de notificare şi informare ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului”. Aceste centre vor servi drept bază pentru asigurarea transparenţei în procesul de implementare a DCFTA urmare semnării şi intrării în vigoare a acestuia.

Au fost întreprinse măsuri de soluţionare a litigiului invocat de Ucraina privind aplicarea discriminatorie de către Republica Moldova a taxelor ecologice la import în cadrul Organului de Mediere a Disputelor de pe lîngă Secretariatul OMC. Acesta a decis suspendarea acestui litigiu ca urmare a solicitării părţilor de a soluţiona la nivel bilateral problema invocată. În rezultat, partea moldavă a elaborat proiectul de modificare a Legii nr. 1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului, care a fost aprobat în prima lectură în Parlament. La moment, proiectul este în proces de pregătire pentru aprobare în a II-a lectură. Aplicarea discriminatorie a accizelor la băuturile alcoolice de către Ucraina, urma a fi eliminată începînd cu 1 ianuarie 2013.

Consolidarea cooperării comercial-economice în cadrul CSI rămîne o prioritate pentru politica externă a ţării noastre. Pe parcursul anului 2012 au fost finalizate procedurile pentru intrarea în vigoare a Acordului de comerţ liber în cadrul CSI. În acest context, a fost aprobată Legea "Privind Ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber în cadrul CSI"35. Acordul are drept scop

35 Legea nr. 201 din 27.09.2012 "Pentru ratificarea Acordului privind zona de comerţ liber"29

Page 30: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

eliminarea barierelor tarifare şi netarifare în calea comerţului şi se bazează pe regulile şi principiile OMC. Concomitent au fost iniţiate negocieri cu privire la Acordul privind comerţul cu servicii din cadrul CSI.

Activităţile de demonopolizare a pieţei interne şi eliminarea practicilor anticoncurenţiale în tranzacţiile comerciale au continuat şi pe parcursul anului 2012. Astfel, a fost elaborat proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.824 din 07.11.2011 „Pentru aprobarea Planului de acţiuni privind eliminarea barierelor netarifare din domeniul comerţului”. Ministerul Economiei monitorizează implementarea Planului de acţiuni şi prezintă semestrial Guvernului raportul privind realizarea Planului de acţiuni menţionat. Raportul de progres semestrial nr.1/2012 a fost aprobat de Guvern pe 03.10.2012.

Printre activităţile importante promovate pe parcursul anului în domeniul politicilor comerciale menţionăm şi:

– elaborarea proiectului de lege "Pentru modificarea Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal şi elaborarea Nomenclaturii Combinate al mărfurilor RM";

– elaborarea proiectului de lege "Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative" (Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal; Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal);

– elaborarea şi aprobarea de către Guvern a proiectului de lege "Pentru modificarea Legii nr.461-XV din 30.07.2001 privind piaţa produselor petroliere";

– aprobarea amendamentelor la Hotărîrea Guvernului nr. 563 din 10.09.2009 cu privire la modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase36;

– modificarea Hotărîrii Guvernului nr.262 din 07.03.2008 privind administrarea cotelor tarifare la exportul mărfurilor în Uniunea Europeana, în vederea transferului competenţelor de administrare a sistemului de gestionare a contingentelor tarifare către Serviciul Vamal, în conformitate cu practicile europene.

În domeniul comerţului interior, Ministerul Economiei a perfectat cadrul juridic aferent domeniului respectiv. Au fost promovate amendamentele la Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior în partea ce ţine de identificarea activităţilor din economie care cad sub incidenţa Legii date, competenţa Guvernului de a reglementa preţurile la produsele social importante, includerea codului de bune practici între producători şi comercianţi, etc. Amendamentele respective au fost adoptate în lectură finală la 8 iunie 2012 prin Legea nr.101.

Întru executarea normelor primare din Legea cu privire la comerţul interior au fost elaborate şi preconizate spre promovare în anul precedent proiectele hotărîrilor de Guvern cu privire la desfăşurarea comerţului cu ridicata, comerţului în pieţe, aprobarea mecanismului de formare a preţurilor la produsele social importante, precum şi privind pregătirea profesională a lucrătorilor din comerţ. Reieşind din faptul, că amendamentele la Legea cu privire la comerţul interior au fost promulgate cu întîrziere, proiectele menţionate vor fi promovate în anul 2013.

Concomitent, a fost efectuat un studiu privind desfăşurarea comerţului electronic cu revizuirea cadrului normativ naţional şi internaţional privind vînzările on-line. Urmare consultaţiilor cu instituţiile de resort s-a decis asupra elaborării unui proiect de lege privind vînzările la distanţă, care va include şi norme ce vor reglementa comerţul electronic.

De asemenea, în rezultatul consultării cu ministerele interesate şi mediul academic în vederea pregătirii profesionale a lucrătorilor din comerţ, a fost constituită Comisia de negocieri şi

36 Hotărîrea Guvernului nr. 114 din 22.02.1230

Page 31: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

consultări colective în domeniul comerţului interior, care va elabora şi valida standardele ocupaţionale pentru lucrătorii din comerţ (vînzător, bucătar, cofetar, etc.) Comisia respectivă va deveni o platformă de comunicare între administraţia publică (centrală şi locală), mediul de afaceri, sindicatele, mediul academic, experţi în domeniu întru elaborarea în comun şi promovarea politicilor comerciale.

Pe parcursul anului 2012 a fost elaborat proiectul Strategiei de dezvoltare a comerţului interior pentru anii 2013-2020. Astfel, urmare evaluării situaţiei actuale a domeniului comerţului interior a fost întocmit diagnosticul acestui sector cu caracterizarea atît cantitativă a sectorului (locul comerţului în economie), cît şi cea calitativă – percepţiile faţă de sectorul dat. În baza diagnosticului şi definirii unor probleme şi constrîngeri au fost trasate obiective şi direcţii prioritare de dezvoltare.

Pentru asigurarea procesului de monitorizare a evoluţiei preţurilor la produsele social importante, în rezultatul analizei lunare a datelor statistice şi administrative, au fost elaborate note trimestriale privind sinteza acestor preţuri. În rezultatul analizelor s-a asigurat perfectarea cadrului juridic al politicii de stat în domeniul preţurilor / tarifelor.

INFRASTRUCTURA CALITĂŢII Infrastructura calităţii deţine un rol fundamental în procesul de producere şi comercializare a

bunurilor şi serviciilor, ce permite diversificarea pieţei de desfacere pentru producătorii autohtoni şi este un factor determinant în asigurarea unei creşteri economice durabile. În scopul facilitării acestui proces, în ianuarie 2012 Republica Moldova a devenit membru asociat al Comisiei Electrotehnice Internaţionale.

În scopul integrării ţării în comunitatea europeană, care prevede armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, pe parcursul perioadei de raportare Ministerul Economiei a elaborat şi promovat un şir de modificări şi completări a cadrului legislativ-normativ. Astfel, în vederea ajustării cadrului legal aplicabil activităţii de standardizare cu practica europeană a fost elaborată şi adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 590-XIII din 22 septembrie 1995 cu privire la standardizare, nr. 32 din 06.03.2012.

Pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale Organismului naţional de standardizare şi dezvoltării Sistemului naţional de standardizare, coerent cu sistemul european şi cel internaţional de standardizare, au fost elaborate:

- Hotărîrea Guvernului privind unele măsuri de reformare a infrastructurii calităţii37, care constituie baza pentru crearea a două instituţii publice separate: Institutul Naţional de Standardizare şi Institutul Naţional de Metrologie, precum şi reorganizarea Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie, CSM Bălţi şi CSM Ceadîr-Lunga în ÎS “Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare”.

- Programul naţional de standardizare pentru anul 2012, care prevedea adoptarea a 2853 standarde europene şi internaţionale.

Pentru dezvoltarea Sistemului naţional de standardizare coerent cu Sistemul european de standardizare şi Sistemul internaţional de standardizare, pe parcursul anului 2012 au fost adoptate 986 standarde naţionale identice cu cele internaţionale (ISO/CEI) şi 1867 standarde naţionale identice cu cele europene (EN). De asemenea, au fost anulate 296 de standarde naţionale conflictuale cu standardele europene şi revizuite listele standardelor conexe la 3 Reglementări

37 Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 27.12.201331

Page 32: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

tehnice: „Stabilirea condiţiilor de plasare pe piaţă a ascensoarelor”; „Jucării. Cerinţe de securitate”; „Aparate consumatoare de combustibili gazoşi”.

În cadrul activităţii interstatale a fost elaborată şi aprobată Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Deciziei Consiliului şefilor de guverne al Comunităţii Statelor Independente privind Concursul de conferire a premiului Comunităţii Statelor Independente pentru realizările în domeniul calităţii producţiei şi serviciilor, întocmite la Moscova la 25 noiembrie 2005, modificate şi completate prin Decizia Consiliului şefilor de guverne al Comunităţii Statelor Independente privind introducerea modificărilor în Regulamentul Concursului de conferire a premiului Comunităţii Statelor Independente pentru realizările în domeniul calităţii producţiei şi serviciilor, semnată la Sankt-Petersburg la 18 octombrie 201138.

În contextul modernizării Sistemului Naţional de Metrologie, pentru asigurarea uniformităţii, legalităţii, corectitudinii măsurărilor prin armonizarea cadrului normativ naţional în domeniul metrologiei la practica europeană, a fost aprobată crearea instituţiei publice Institutul Naţional de Metrologie şi elaborat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Metrologie. De asemenea, a fost aprobat Regulamentul Consiliului Naţional de Metrologie39. Totodată, a fost aprobat Planul de măsuri pentru implementarea Legii metrologiei nr. 647 din 17.11.1995, modificată şi completată prin Legea nr. 233 din 01.12.201140.

Pe parcursul anului 2012 au fost examinate şi aprobate: i) 4 reglementări generale de metrologie legală; ii) 8 norme de metrologie legală; iii) 2 proceduri de măsurări legale; iv) standardul Ghid ISO/CEI 99 „Vocabular internaţional de metrologie. Concepte fundamentale şi generale şi termeni asociaţi (VIM)”.

Pentru asigurarea funcţionării Bazei Naţionale de Etaloane în condiţii specifice măsurărilor necesare Republicii Moldova, a fost monitorizată realizarea Programului de acţiuni de dezvoltare a Bazei Naţionale de Etaloane 2011-2015”. În acest scop, au fost dotate cu echipament performant şi etaloane naţionale respective:

-Laboratorul mase mici; -Laboratorul mase mari, forţă şi duritate;-Laboratorul lungimi;-Laboratorul frecvenţă şi timp.

Alături de institutele de metrologie din Rusia, Belorusia, Ukraina, Slovacia şi Kazahstan, Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie din Moldova participă la intercomparări, în cadrul COOMET, cu etaloanele de vîrf ale Republicii Moldova. În cadrul acestei activităţi au fost efectuate următoarele:

-în domeniul radiaţii ionizante sau finisat intercomparările;-în domeniul temperaturi au fost finisate intercomparările regionale a etaloanelor naţionale a unităţii de măsură a temperaturii „în punctele fixe ale scării internaţionale SIT-90”, iar rezultatele au fost plasate pe saitul BIPM;

-au demarat intercomparările regionale a etaloanelor naţionale a unităţii de temperatură în punctele fixe ale scării internaţionale SIT 90 (galiu, indiu, staniu, zinc), în comun cu VNIIM (Rusia) şi INM (Georgia).

În perioada de referinţă au fost aprobate 2 etaloane naţionale renovate şi 2 etaloane naţionale noi 41:38 Hotărîrea Guvernului nr. 1007 din 28.12.201239 Ordinul ME nr. 111 din 26.06.201240 Ordinul ME nr. 13 din 30.01.201241 Ordinele ME nr. 27 şi 28 din 06.03.2012

32

Page 33: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

-etalonul naţional al rezistenţei electrice în curent continuu;-etalonul naţional al unităţii de măsură a temperaturii;-etalonul naţional al unităţii de măsură a tensiunii în curent continuu;-etalonul naţional al unităţii de timp şi frecvenţă.

În scopul asigurării trasabilităţii măsurărilor efectuate în Republica Moldova au fost etalonate:

-2 seturi de greutăţi etalon (1Kg - 5Kg şi 1g -50 g) din dotarea laboratorul mase mici la VNIIM, Rusia;

-Generator de frecvenţă pe bază de Rubidiu Fluke 910 R, etalonat la UME, Turcia;-Un set de rezistenţe etalon, etalonat UME Turcia;-Termorezistenţe Rt 100, INM, România.

Întru consolidarea Sistemului Naţional de Acreditare, dezvoltarea instituţională a Organismului Naţional de Acreditare şi pentru implementarea Legii nr. 235 din 01.12.2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii au fost elaborate un şir de acte normative şi anume:

- Hotărîrea Guvernului cu privire la reorganizarea ÎS „Centrul de Acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor 42;

- Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedurile de evaluare a conformităţii produselor industriale din domeniul reglementat (module)43;

- Proiectul Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Consiliului de Acreditare;

- Proiectul Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de Apel;- Proiectul Regulamentului privind conţinutul şi modul de prezentare autorităţilor cu funcţii de

reglementare a informaţiei cu privire la declaraţiile de conformitate înregistrate de către OEC;

- Lista standardelor de referinţă şi documentelor organizaţiilor europene şi internaţionale de specialitate (Ghid. EA, ILAC, IAF), care stabilesc criteriile pentru competenţa ONA şi OEC.

Pentru asigurarea cadrului legal adecvat pentru protecţia populaţiei şi mediului înconjurător de posibilele avarii la obiectele industriale periculoase şi pregătirii agenţilor economici, care desfăşoară activităţi la aceste obiecte în vederea localizării şi lichidării efectelor produse de avariile industriale şi de catastrofele cu caracter tehnogen, pe parcursul anului 2012 au fost elaborate şi aprobate:

- Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase44;

- Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Protocolului privind introducerea modificărilor şi completărilor în Acordul de colaborare în domeniul asigurării securităţii industriale la obiectele industrial periculoase, din 28 septembrie 2001, adoptat la Sankt-Petersburg, 18 octombrie 201145;

În scopul revizuirii, actualizării şi armonizării documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale cu legislaţia comunitară, în cadrul Ministerului Economiei a fost instituit un grup de lucru mixt şi elaborat Programul de revizuire şi/sau modificare a documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale46.

42 Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 25.01.201343 Hotărîrea Guvernului nr. 49 din 15.01.201344 Legea nr. 116 din 18.05.201245 Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 19.04.201246 Ordinul ME nr. 161 din 24 10 2012

33

Page 34: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

Pe parcursul anului 2012, în scopul evaluării corectitudinii respectării cerinţelor de securitate la obiectele industriale periculoase au fost efectuate 4541 controale la întreprinderi, eliberîndu-se 3363 dispoziţii pentru înlăturarea a 31285 încălcări depistate.

PROTECŢIA CONSUMATORULUI ŞI SUPRAVEGHEREA PIEŢEI În scopul dezvoltării cadrului legislativ în domeniul protecţiei consumatorilor prin

transpunerea aquis-ului comunitar din domeniu în legislaţia naţională, pe parcursul perioadei de raportare, a fost elaborată şi aprobată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.184 din 11.07.2012.

În anul 2012 a demarat procesul de elaborare a noului document de planificare strategică pe termen lung - proiectul Strategiei naţionale în domeniul protecţiei consumatorilor (2013-2020). Elaborarea proiectului respectiv are ca scop armonizarea principiilor, obiectivelor şi căilor de realizare a obiectivelor în domeniul protecţiei consumatorilor cu cele aplicate în Uniunea Europeană şi în plan internaţional. Astfel, sînt propuse măsuri care ar conduce la soluţionarea problemelor identificate în domeniu, cum ar fi: i) nivel înalt de prejudiciu economic din tranzacţii cu consumatorii; ii) recuperarea ineficientă a prejudiciului; iii) nivel nesatisfăcător de securitate (inofensivitate) a mărfurilor şi serviciilor plasate pe piaţa Republicii Moldova.

De asemenea, în vederea perfecţionării cadrului legislativ privind contractele de credit, în luna iunie 2012, prin intermediul proiectului TAIEX a fost organizat un workshop la tema „Implementarea Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit”. Ca urmare a exerciţiului respectiv a fost elaborat proiectul legii privind contractele de credit pentru consumatori.

Pentru sporirea gradului de informare şi educare a consumatorilor a fost elaborat şi aprobat Regulamentul privind procedura de finanţare a programelor, proiectelor şi activităţilor de informare a consumatorilor propuse de asociaţiile obşteşti de consumatori de utilitate publică47.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, la 12-13 martie 2012, la Chişinău, a fost organizat şi s-a desfăşurat seminarul bilateral cu participarea experţilor din străinătate „Politici de protecţie a drepturilor consumatorilor în Austria şi Republica Moldova – în domeniul serviciilor financiare”.

În vederea ajustării infrastructurii de supraveghere a pieţei la cerinţele UE a fost elaborat şi aprobat Regulamentul privind modul de efectuare a activităţilor de supraveghere a pieţei de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor 48. De asemenea, a fost elaborat şi plasat pe site-ul ministeului, Raportul privind studiul situaţiei existente în domeniul supravegherii pieţei în Republica Moldova.

Urmare expertizării şi recomandărilor experţilor UE a fost elaborat primul draft al proiectului legii privind supravegherea pieţei, armonizată cu Regulamentul CE 765/2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor. Acţiunea este demarată în cadrul proiectului de asistenţă TWINNING „Suport Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor în consolidarea capacităţilor de supraveghere a pieţei”.

În anul 2012 a fost asigurată funcţionalitatea Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, obiectivele instituirii acesteia fiind eficientizarea activităţii statului în materie de protecţie directă şi indirectă a consumatorilor, prin supravegherea pieţei, informarea şi educarea consumatorilor, 47 Ordinul ME nr.150 din 02.10.201248 Hotărîrea Guvernului nr.597 din 13.08.2012

34

Page 35: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

întărirea capacităţii decizionale şi stimularea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă a consumatorilor.

COOPERARE ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ În domeniul cooperării economice internaţionale, Ministerul Economiei şi-a concentrat

activitatea spre impulsionarea relaţiilor bilaterale cu partenerii externi şi a cooperării multilaterale în cadrul organizaţiilor economice regionale, în vederea susţinerii procesului de promovare a reformelor economice.

O contribuţie semnificativă în stabilirea legăturilor economice dintre state o au Comisiile interguvernamentale, care conferă dinamism relaţiilor de colaborare şi reciprocitate în dialogul economic, social, cultural şi schimbului de experienţă şi practici pozitive dintre Republica Moldova şi ţările partenere. În perioada 01.01.2012 – 31.12.2012, au fost desfăşurate 10 reuniuni ale comisiilor interguvernamentale, printre care:

- Şedinţa a III-a a Comisiei interguvernamentale moldo-cehe pentru cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, 21-22 februarie 2012, Praga, Republica Cehă;

- Şedinţa a III-a a Comisiei interguvernamentale moldo-azere pentru colaborare comercial-economică, 25-26 aprilie Chişinău;

- Şedinţa a VI-a a Comisiei interguvernamentale moldo-române pentru colaborare economică, 25-26 aprilie 2012, Bucureşti, România;

- Prima şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-slovene pentru colaborare comercială şi economică, 7 iunie 2012, Chişinău;

- Şedinţa a V-a a Comisiei interguvernamentale moldo-elveţiene pentru cooperare comercial-economică, 6 septembrie 2012, Chişinău;

- Şedinţa a VI-a a Comisiei interguvernamentale moldo-bulgare pentru cooperare economică, 27-18 septembrie 2012, Sofia, Bulgaria;

- Şedinţa a III-a a Comisiei interguvernamentale moldo-israeliene pentru cooperare comercial-economică, 15-16 octombrie 2012, Ierusalim, Statul Israel;

- Şedinţa a XIII-a a Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, 15-16 noiembrie 2012, Chişinău;

- Şedinţa a XIV-a a Comisiei interguvernamentale moldo-beloruse pentru cooperare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică, 29-30 noiembrie 2012, Minsk, Belorusia;

- Şedinţa a III-a a Comisiei interguvernamentale moldo-polone pentru cooperare economică, 3 decembrie 2012, Chişinău.

În cadrul acestor evenimente sunt abordate subiecte ce ţin de realizările colaborării bilaterale  în domeniile transportului şi infrastructurii drumurilor, investiţiilor, infrastructurii calităţii, turismului, întreprinderilor mici şi mijlocii, industriei alimentare, energetică şi perspectivele de colaborare economică. Reuniunile reprezintă importante instrumente de evaluare a cooperării actuale şi de stabilire a perspectivelor relaţiilor economice viitoare ale Moldovei cu partenerii externi.

O altă direcţie de activitate importantă pe parcursul anului precedent a fost continuarea extinderii cadrului juridic bilateral care reglementează relaţiile comercial-economice şi

35

Page 36: Raport privind activitatea Ministerului Economiei pentru anul 2012

investiţionale, avînd ca scop de bază valorificarea potenţialului de cooperare dintre Republica Moldova şi partenerii externi.

Astfel, pe parcursul anului 2012 au fost semnate următoarele acorduri:

- La 3 iulie 2012, la Bucureşti a fost semnat Protocolul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României, privind amendarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti, la 16 noiembrie 2005;

- La 20 decembrie 2012, la Chişinău a fost semnat Protocolul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ungariei referitor la operarea unor modificări în Acordul privind colaborarea economică între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la 23 februarie 2010;

- La 10 decembrie 2012, la Doha a fost semnat Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi Acordul privind cooperarea economică, comercială şi tehnică.

În perioada de referinţă a fost efectuată iniţierea negocierilor asupra Acordurilor privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor cu Guvernul Canadei, Guvernul Republicii Libaneze şi Regatului Maroc.

În ceea ce ţine de activitatea în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), în perioada de referinţă, conducerea Ministerul Economiei a participat la 4 reuniuni ale Consiliilor Economice ale ţărilor CSI, în cadrul cărora au fost negociate sau semnate un şir de acorduri, strategiii, concepte vizînd lărgirea cooperării ţărilor membre CSI, inclusiv, în domeniile: tehnologiilor informaţionale; dezvoltării industriale; infrastructura vamală; inovării. Printre documentele importante menţionăm:

- Acordul privind colaborarea în domeniul industriei şi crearea unui Consiliu privind politica industrială a ţărilor membre;

- Strategia privind cooperarea statelor membre în domeniul dezvoltării societăţii informaţionale şi proiectul Planului de acţiuni pentru implementarea strategiei pentru perioada până în 2015;

- Decizia privind crearea sistemului informaţional pentru suportul administraţiilor vamale ale ţărilor membre;

- Decizia privind crearea Operatorului comun al programul interstatal de cooperare în inovaţii pentru perioada pînă în 2020;

- Concepţia de instituire a Băncii de brevete şi inovaţii în cadrul CSI.

36