1

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 4. „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare” Domeniul major de intervenţie 4.1. „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare” Titlul proiectului: „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi Eficiente” Contract POSDRU/123/4.1/S/129860

RAPORT DE CERCETARE CANTITATIVĂ

SONDAJ DE OPINIE ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI

PENTRU REGIUNEA NORD-VEST

Activitatea 6. Realizare cercetări, prognoze şi analize privind piaţa muncii

Subactivitatea 6.2 Analiză, cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate

2

Raport de cercetare cantitativă

sondaj de opinie şomeri înregistraţi

pentru regiunea Nord-Vest

1. Problematica socială şi contextul derulării cercetării

1.1. Justificarea şi contextualizarea proiectului

Proiectul POSDRU 129860 „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare

şi Eficiente” este un proiect multiregional implementat de AJOFM Timiș, în parteneriat cu

AJOFM Caraş-Severin, AJOFM Arad, AJOFM Bistriţa-Năsăud, Fundaţia Aequilibrium, Siveco

România S.A. şi S.C. Media One S.R.L., fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară

4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, Domeniul major de intervenţie 4.1

„Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de

ocupare”. Proiectul cuprinde regiunile Vest şi Nord-Vest, fiind implementat în judeţele:

Timiş, Caraș-Severin, Arad şi Bistrița-Năsăud.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea SPO prin furnizarea de

servicii inovative şi integrate care vizează creşterea angajabilităţii clienţilor SPO din

două regiuni de implementare.

Obiectivul descrie în mod generic impactul – servicii de ocupare accesibile şi apreciate de

către clienţii SPO care să constituie o contribuţie vizibilă la creşterea ocupării –

considerată garanţia succesului strategiei EU2020 în rândul populaţiei cu vârste cuprinse

între 20 şi 64 de an, cu atenţie specială acordată gradului de ocupare a tinerilor.

Obiectivul general este atins prin intermediul a două obiective specifice: îmbunătăţirea

capacităţii SPO de anticipare a schimbărilor de pe piaţa muncii prin furnizarea de analize

şi prognoze privind piaţa muncii şi îmbunătăţirea şi diversificarea tipurilor de servicii

3

furnizate prin dezvoltarea de servicii de tip self-service care vizează creşterea amabilităţii

clienţilor SPO.

În cadrul proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi

Eficiente”, o activitate centrală a fost cea de cercetare – A.6. Realizare cercetări,

prognoze şi analize privind piaţa muncii, în cadrul căreia, la subactivitatea 6.2 Analiză,

cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate, este prevăzut un

raport pentru sondaj de opinie şomeri luaţi în evidenţă pentru regiunea Nord-Vest.

Cercetarea realizată a avut în vedere analiza privind funcționarea SPO pe piața

muncii, adresându-se principalilor actori ai pieţei muncii şi clienţi SPO, în cele două

regiuni.

Dinamica schimbărilor de pe piaţa muncii este resimţită în mod deosebit în

judeţele/regiunile vizate (Vest şi Nord-Vest), unde mobilitatea forţei de muncă (inter şi

intraregională, dar şi transnaţională) este relativ mare, unde rata investiţiilor şi

diversitatea acestora pune o presiune asupra fiecărei persoane în căutarea unui loc de

muncă – prin nevoia de a se adapta cerinţelor dinamice ale angajatorilor.

În contextul socio-economic al regiunilor, la care se adăugă o dinamică demografică

nefavorizantă a creşterii economice, devine necesară adaptarea serviciilor de ocupare la

noile condiţii, cerute atât de clienţii acestor servicii, cât şi de angajatori.

Serviciile self-service sunt în concordanţă cu politicile naţionale şi europene, respectând

cerinţa de a dezvolta servicii uşor accesibile, transparente şi rapide pentru fiecare client

posibil. Serviciile dezvoltate vor constitui o măsură eficientă pentru creşterea ocupării –

vizând rata de ocupare a Strategiei EU 2020 de 75%, cu ţinta pentru România de 7o% - în

general, dar şi în mod special prin dedicarea acestor servicii unor categorii în rândul

cărora rata de şomaj este mai mare decât media globală, deci categorii cu risc crescut de

marginalizare profesională şi socială.

În vederea sustenabilităţii demersurilor este necesar ca întreaga activitate dezvoltată să

fie bazată pe cercetări şi analize aprofundate ale fenomenelor studiate, astfel încât

4

instrumentele create prin proiect să poată fi ajustate, adaptate şi nuanţate în

concordanţă cu aşteptările şi nevoile atât a personalului AJOFM, care le va utiliza în

activitatea curentă, cât şi a principalelor categorii de clienţi ai Serviciului Public de

Ocupare. De asemenea, în această amplă activitate de cercetare sunt implicate şi

categoriile de potenţiali clienţi SPO, adică publicul larg şi elevii şi studenţii care vor trebui

integraţi pe piaţa muncii. Instrumentele nou create trebuie fundamentate pe cercetări şi

informaţii actualizate permanent privind piaţa muncii foarte dinamică. Beneficiarii acestor

servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii, unde vor fi capabili

să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa în carieră.

Totodată, prin proiect se realizează prognoze privind evoluţiile pe piaţa muncii, pentru a

putea înlocui măsurile reactive în intervenţii proactive. Se urmăreşte în principal corelarea

ofertei cu cererea de forţă de muncă prin scheme de asistenţă personalizată adresate

persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi inclusiv celor care aparţin grupurilor

vulnerabile, precum şi identificarea aspectelor care permit clienţilor ocuparea unei poziţii

care are cea mai bună potrivire cu capacităţile acestora, incluzând şi posibilitatea de a-şi

îmbunătăţi profilul profesional prin formare continuă la locul de muncă. Pe termen lung,

este vorba despre o schimbare de paradigmă, prin concentrarea asupra potrivirii

competenţelor clienţilor la cerinţele pieţei, a mediului economic real, în loc de eforturi

investite în căutarea unui loc de muncă care să răspundă dorinţelor clienţilor.

Ne aşteptăm ca personalul care a parcurs întregul ciclu să fie în măsură să internalizeze

procesul parcurs şi să-l repete de fiecare dată când condiţiile externe vor cere acest lucru,

prin valorificarea rezultatelor cercetării. Personalul care va asigura funcţionarea acestor

servicii, cu nivel de competenţe crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze

un mediu de lucru în care să-şi pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii

profesionale la nivel individual şi al organizaţiilor implicate.

1.2. Instrumentele self-service dezvoltate prin proiect

Strategia pentru dezvoltarea platformei de consiliere online realizată în cadrul proiectului,

plecând de la premisele dezvoltate în urma experienţei în priză directă a relaţiei dintre

5

AJOFM Timiş şi publicul instituţiei (şomeri, angajatori, alte persoane în căutarea unui loc

de muncă etc.), s-a cristalizat în jurul nevoii creării unui instrument care să unească toate

măsurile active pe care personalul AJOFM le are la dispoziţie în consilierea şomerilor şi a

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi în medierea ocupării locurilor de

muncă vacante din regiunile la care se raportează proiectul.

Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de

politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de

consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi

intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind

anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din

perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere

disponibile prin personalul AJOFM.

În acest sens, ca instrument de lucru pe platforma spunespo.ro, a fost gândit conceptul

“Scor personal de angajabilitate”, care înseamnă şanse sporite de a găsi locul de muncă

ideal, pentru şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar pentru

angajatori înseamnă un instrument de evaluare a candidaţilor, pentru a alege angajatul

potrivit pentru ocuparea unui loc de muncă. Concret, acest instrument este o punte de

interacţiune directă între angajaţi şi angajatori.

În cadrul platformei spunespo.ro aceste instrumente au fost dezvoltate pe cinci nivele

cheie:

Nivelul 1. Premium CV: acest nivel oferă posibilitatea integrării tuturor informaţiilor

personale, ale unui utilizator şomer său persoana aflată în căutarea unui loc de muncă,

legate de competențe, calificări şi personalitate, într-un format uşor descifrabil de către un

potenţial angajator. Pentru asta utilizatorul este direcţionat către portalul spo-online.ro,

instrument de consiliere unde se pot accesa, vizualiza şi genera instrumente ca: analiza

personală prin matricea SWOT, curriculum vitae Europass, Video-CV, Fişa de consiliere şi

evaluare, Plan de dezvoltare personală şi profesională. Comunicarea în cadrul acestui nivel

se face prin conceptul PremiumCV care descrie ideea că prin platforma spunespo se

6

adaugă valoare CV-ului, instrument de lucru de bază în activitatea de resurse umane,

indiferent de care parte te afli, şomer sau angajator.

Nivelul 2. Super TU: Acest nivel oferă direcţionare spre instrumente de evaluare şi testare

personală, care pot a creeze o imagine sintetică despre abilităţi, competenţe şi tip de

personalitate. Rezultatele testelor sunt un instrument de consiliere pus la dispoziţia

utilizatorului în eventualitatea optării pentru unul dintre cursurile de dezvoltare de

competențe, ce se regăsesc pe platformă. Asociind cele două tipuri de instrumente,

informare şi evaluare a personalităţii şi abilitaţilor, un utilizator îşi poate forma o imagine

de ansamblu privind compatibilitatea personală cu trăsăturile generale ale unei

specializării vizate. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Super TU

care descrie sintetic nevoia de mărirea gradului personal de performanţă prin evaluare şi

informare, ceea ce în final duce la mărirea angajabilităţii personale.

Nivelul 3. Momentul X: La acest nivel, platforma spunespo.ro oferă, pentru utilizatorii

aflaţi în căutarea unui loc de muncă, încă un instrument de experimentare virtuală a

momentului interviului. Instrumentul VideoInterviu online constă în interacţiunea video

(preînregistrată) cu un intervievator care adresează utilizatorului în mod direct, ca la o

întâlnire faţa în faţă, o serie de întrebări, care au un set de răspunsuri predefinite. Din

aceste răspunsuri utilizatorul trebuie să aleagă răspunsul pe care îl considera corect.

Platforma va interpreta opţiunea/răspunsul din perspectiva consecinţelor de interpretare

ale unui potenţial angajator şi îi va indica direcţia de abordare corectă, ceea ce generează

autoevaluare şi perfecţionare. Această procedură funcţionează pentru fiecare întrebare din

video interviu în parte şi este evaluată într-un scor final al răspunsurilor corecte, care

generează angajabilitate, după finalizarea fiecărei runde complete (toate întrebările) de

interviu. Utilizatorul va avea la dispoziţie diferite structuri de videointerviu, cu grade

diferite de complexitate, fiecare utilizator putând să parcurgă oricare nivel al video-

interviului de oricâte ori doreşte. Evaluarea răspunsurilor corecte după fiecare parcurgere

a oricărui nivel de video-interviu este înregistrată în scorul personal al utilizatorului şi

revizuit după fiecare utilizare a instrumentului. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face

7

prin conceptul Momentul X care sintetizează experienta interviului şi induce utilitatea

instrumentului dezvoltat într-o situaţie decisive şi tipică de ocupare a unui post.

Nivelul 4. Post vacant: Acest nivel oferă informare şi consiliere despre modul de creare şi

completare a unei scrisori de intenţie, prin prezentarea a trei modele de scrisoare de

intenţie şi posibilitatea completării unui formular predefinit, cu poziţia sau locul de muncă

vizat, din într-o listă a locurilor de muncă vacante (LMV), care va fi la dispoziţia tuturor

utilizatorilor platformei. Toate elementele şi experienţa acumulată în nivelele anterioare

vor putea fi integrate într-o scrisoare de intenţie pentru a aplică la un post real disponibil.

Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin sintagma Post vacant care sintetizează o

listă a locurilor de muncă vacante (LMV), punând-o la dispoziţia tuturor utilizatorilor.

Nivelul 5: Job Shadow: Acest nivel introduce conceptul de experimentare „pe viu” ce

înseamnă ocuparea unui anumit post, ce tip de specializare, activităţi şi relaţionare

presupune acesta, dar din perspectiva pasivă, ca o umbră a celui ce ocupă postul respectiv.

Angajatorii, prin participarea la programul job shadow oferă persoanelor interesate

posibilitatea de a experimenta realitatea unui post. Şomerii sau persoanele în căutarea

unui loc de muncă ce se înscriu în programul job shadow câştigă experienţa în priză

directă a unui post, ceea ce contribuie la filtrarea mai eficientă a opţiunilor în viitor.

Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Job shadow care clarifică ideea

de job shadow în termeni accesibili oricui reliefând avantajele acestui concept.

Parcurgerea primelor patru niveluri ale instrumentului dezvoltat prin platforma

www.spunespo.ro contribuie la maximizarea SCORULUI PERSONAL DE ANGAJABILITATE

pentru un utilizator - persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, înseamnă şanse

sporite de a obţine locul de muncă potrivit. Nivelul 5, Job Shadow reprezintă un bonus

pentru persoanele cu un scor de angajabilitate mare, acestea putând participa la

experimentarea pe viu a unui loc de muncă.

8

2. Date şi statistici relevante

În cadrul activităţii de cercetare a proiectului, a fost derulată o amplă documentare pentru

obţinerea de informaţii relevante privind piaţa muncii la nivel regional. Astfel, în perioada

decembrie 2014 - martie 2015, a fost asigurată o cercetare online pentru identificarea

informațiilor relevante, culegerea și prelucrarea datelor și indicatorilor statistici, utilizând

ca surse de informare Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, AJOFM, ANOFM, dar și alte

studii, rapoarte, analize elaborate de instituții naționale și internaționale.

În urma acestei analize, pot fi prezentate sintetic o serie de informaţii relevante

prezentului raport, informaţii în măsură să integreze în contextul actual rezultatele

cercetării şi să explice o serie de aspecte considerate importante.

Regiunea de dezvoltare Nord - Vest este una din cele opt regiuni de dezvoltare ale

României si include 6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.

Suprafaţa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării. Regiunea

cuprinde 421 unităţi administrativ-teritoriale: 6 judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii

şi 398 comune şi 1.823 de sate. Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având

graniţe cu Ungaria şi Ucraina cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din

România.

Până la manifestarea crizei economico financiare, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest era,

după Bucureşti-Ilfov, cea mai atractivă din punct de vedere economic, dintre regiunile de

dezvoltare ale României. Faptul se datora pieţei muncii şi salariilor, investiţiilor străine,

dar şi mediului privat şi concurenţei de piaţa ca şi intrărilor de tehnologii moderne.

Regiunea Nord-Vest este o regiune cu o dezvoltare economică în creştere, cu un Produs

Intern Brut (PIB)/cap locuitor cu tendinţe de uşoară creştere în ultimii ani, fără a atinge

însă valorile înregistrate înainte de criza şi recesiunea economică. În contextul unei

creşteri uşoare generale, contribuţia celor 6 judeţe la formarea produsului intern brut

regional diferă sensibil, fiind în strânsă corelaţie cu aportul economic al fiecăruia dintre

ele.

9

Referitor la populaţia acestei regiuni, se constată o tendinţă de scădere permanentă a

populaţiei, în timp ce la nivel naţional a existat o anumită fluctuaţie, cu o creştere uşoară

până în 2011 şi apoi o nouă reducere. De exemplu, faţă de anul 2008, populaţia regiunii a

scăzut în 2014 cu 19828 locuitori, iar scăderi au fost înregistrate în toate judeţele din

regiune, mai puţin judeţul Cluj în care s-a înregistrat o creştere a umărului de locuitori în

anul 2014 faţă de anul 2008. Tendinţa de scădere a populaţiei în ultimele decenii este şi

mai bine ilustrată de comparaţia datelor recensămintelor.

Resursele de muncă, la 1 ianuarie 2014, erau, la nivel regiune, de 1239,2 mii persoane şi

reprezentau doar 13,7% din resursele de muncă la nivel naţional. Comparativ cu celelalte

regiuni, Regiunea Nord Vest înregistrează a doua cea mai mare populaţie - resurse de

muncă, după regiunea Bucureşti Ilfov. Resursele de muncă la nivel regional au scăzut în

2011 faţă de 2008, iar după 2011 au înregistrat o tendinţă de creştere în anul 2012,

urmată de o uşoară creştere în anul 2013. Cu toate acestea, în 2013 (01 ianuarie 2014),

resursele de muncă erau doar cu 11,1 mii persoane mai mult decât în 2008, deci scăderea

nu a fost aşa pronunţată ca în cazul populaţiei.

La nivelul anului 2013 (începutul lui 2014) Regiunea Nord - Vest dispunea de un total de

1239,2 mii persoane active, ceea ce înseamnă o creştere cu 11,1 mii persoane faţă de faţă

de 2008. Astfel, după o reducere semnalată în anul 2011, populaţia activă a înregistrat o

tendinţă de creştere în anul 2012 (cu 32,2 mii persoane faţă de anul 2011) urmată de o

uşoară tendinţă de scădere la sfârşitul anului 2013. Populaţia activă civilă din regiune

reprezenta în acelaşi an 13,7% din totalul la nivel naţional.

Referitor la resursele de muncă, în regiunea Nord - Vest se înregistra în anul 2013 o rată

de activitate de 69,8%, situându-se pe locul 2, după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Rata de

activitate în acelaşi an era cu 5,2 puncte procentuale peste media la nivel naţional. Rata de

activitate a resurselor de muncă a înregistrat aceeaşi fluctuaţie ca a indicatorilor

prezentaţi anterior, respectiv de scădere în 2011 faţă de 2008, de la 71,% la 68% şi apoi de

creştere uşoară, astfel că în 2013 indicatorul avea o valoare de 69,8%, fără a ajunge însă la

valoarea anului de referinţă (2008).

10

Regiunea Nord - Vest este o zonă de creştere a ratei de activitate a forţei de muncă, în

special în judeţele Cluj (75,7), Bihor (73,6%) şi Sălaj (71%). Judeţele cu o rata a activitate

mai scăzută sunt: Satu Mare (65,5%), Maramureş (62,5%) şi Bistriţa Năsăud (65,6%).

Tendinţa de scădere în 2011 faţă de 2008, apoi de creştere uşoară până în 2013, observată

la media regională şi naţională a indicatorului, se regăseşte şi în cazul judeţelor, cu

excepţia judeţului Cluj care a înregistrat o scădere uşoară a indicatorului şi în 2011 şi

2012, urmând o creştere în anul 2013 chiar peste nivelul anului 2008 (75,7%). Totuşi, în

2013, în afara judeţului Cluj, atât judeţele, cât şi regiunea, aveau rate de activitate ale

resurselor de muncă sub valorile anului 2008.

Pe fondul evoluţiilor nefavorabile cauzate de criza economică şi financiară şi a măsurilor

de austeritate luate de Guvern, de noua recesiune (2011) la nivel internaţional, cu efecte şi

asupra economiei româneşti, rata de ocupare a resurselor de muncă a scăzut în 2011 faţă

de 2008, de la 68,6% la 65%, apoi a crescut uşor la 66,7% în 2012, şi 66,9% în anul 2013

fiind totuşi sub valoarea anului de referinţă (2008). Populaţia de sex masculin a

înregistrat rate ale ocupării peste cele ale populaţiei de sex feminin.

Distribuţia ratei de ocupare pe medii de rezidenţă arată o rată de ocupare a populaţiei din

mediul urban (64,9% în 2013) mai mare decât cea a populaţiei din mediul urban (61,8%

acelaşi an). Judeţele Cluj şi Bihor au înregistrat, pe toată perioada analizată, cele mai

ridicate rate de ocupare, în timp ce judeţele Satu Mare şi Maramureş s-au situat la polul

opus, cu rate ale ocupării sub media regiunii.

Având în vedere obiectivul UE 2020 privind o ocupare a forţei de muncă de 70% a tuturor

persoanelor cu vârsta 20 ‐ 64 de ani, se poate spune că România, cât şi Regiunea Nord Vest

sunt încă departe de atingerea acestui obiectiv, cu o rată de ocupare de doar 63,9% și

respectiv 67,5% în 2013.

Rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) de numai 24,6% în 2013, a fost peste media

corespunzătoare a României de 23,5% dar sub media UE (28 ţări) de 32,1%. Indicatorul a

crescut în 2013 faţă de 2008 cu 1,1 pp.

11

Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) la nivelul regiunii în 2013, aceasta a

fost de 41,0%, în creştere cu 1,1 pp. comparativ cu anul 2008, dar puţin sub media

naţională de 41,5% şi consistent sub cea europeană de 50,1%.

În anii 2008, 2010 populaţia adultă (25-54 ani) din regiune a înregistrat rate ale ocupării

sub peste mediile naţionale corespunzătoare, dar începând cu anul 2011 au înregistrat

creşteri ale acestui indicator, acest trend menţinându-se şi în anul 2013, valoarea

indicatorului (67,5%) faţă de media la nivel naţional de 63,9%.

O situaţie îngrijorătoare pentru regiune, dar şi pentru România în general, este creşterea

numărului de tineri (15 – 24 ani), care nu sunt nici ocupaţi, nici în educaţie sau formare –

„NEETs”. În anul 2008, 8,4% din persoanele cu vârsta 15 - 24 de ani din regiune

aparţineau grupului NEETs, valoarea acestui indicator crescând semnificativ în anul 2011

la (14%), iar în anul 2013 a înregistrat o valoare de 12,9%. Cota acestor persoane a fost

sub media naţională (în anul 2013 17,2%,) şi sub media europeană din acelaşi an de

13,0%. Pentru aceşti tineri va fi nevoie de un efort conjugat, bine direcţionat astfel având

în vedere ca riscă să fie excluşi definitiv de pe piaţa muncii şi să devină dependenţi de

prestaţiile sociale şi să fie expuşi riscului major de sărăcie şi excluziune socială. Pentru toţi

actorii implicaţi în gestionarea acestui fenomen va fi mult mai dificil în a identifica şi

aplica ea mai adecvată politică publică pentru a contracara aceste fenomen, şi, de

asemenea, costul “reabilitării” acestora poate deveni o povară asupra bugetului de stat.

La nivelul regiunii, rata de ocupare a tinerilor 15 – 24 ani a fost pe toata perioada 2008-

2013 sub nivelul ratei de ocupare de la nivel naţional, înregistrând în anul 2013 o valoare

de 24,6%

Pe fondul crizei economice (2008) şi a recesiunii economice instalate în 2011 (după cea

din 2009), mai ales în zona Euro, crearea de noi locuri de muncă a fost semnificativ

încetinit, având efecte negative atât asupra ofertei cât şi a cererii forţei de muncă, şi care a

contribuit la migraţia forţei de muncă spre zone mai puţin afectate de criza economică.

12

În anul 2013, în regiunea Nord Vest s-a înregistrat un număr mediu anual de 4504 locuri

vacante faţă de 3145 în 2011. Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante în

2013 au fost: Industria Prelucrătoare, Alte Activităţi de Servicii, Comerţ cu Ridicata şi cu

Amănuntul; Repararea Autovehiculelor şi Motocicletelor, Administraţie Publică şi Apărare

etc. Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul Agricultura,

Silvicultură şi Pescuit, Industria Extractivă, Hoteluri şi Restaurante, tranzacţii imobiliare,

etc.

Unul dintre efectele crizei economice şi financiare din 2008 a fost creşterea numărului de

şomeri, atât la nivel european cât şi la nivelul României. Spre sfârşitul anului 2010

numărul de şomeri a prezentat o tendinţă de scădere, însă pe fondul evoluţiilor

nefavorabile ulterioare la nivel UE, cu o nouă fază a recesiunii în 2011-2012, evoluţii s-au

resimţit şi la nivelul pieţei muncii din România, numărul de şomeri crescând şi în 2012 şi

în 2013, iar acest lucru s-a întâmplat atât la nivel naţional cât şi la nivelul Regiunii Nord

Vest. La nivelul Regiunii Nord Vest, 51327 pers. erau înregistrate ca şomeri la agenţiile

teritoriale de ocupare a forţei de muncă, în anul 2013, faţă de 40230 persoane în 2008.

Ponderea bărbaţilor în totalul şomerilor înregistraşi a fost mai mare decât cea a femeilor.

În general, ponderea şomerilor indemnizaţi din regiune a fost mai mare decât cea a

şomerilor neindemnizaţi.

Persoanele cu studii superioare au înregistrat cele mai mici ponderi în totalul şomerilor

înregistraţi (8,3% în 2013), urmaţi de şomerii cu studii medii (24,6% în 2013 - absolvenţi

ai învăţământului liceal şi postliceal). La popul opus s-au aflat şomerii cu pregătire

inferioară (absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional) care au

constituit categoria predominantă în rândul şomerilor, cu o pondere de 66,9% (2013) în

total. Cu toate acestea, se constată că numărul şomerilor cu studii superioare şi a celor cu

studii medii a crescut în 2013 faţă de 2008, iar creşterea a fost atât în cifre absolute cât şi

în cifre relative. Pe perioada analizată, Regiunea Nord Vest a înregistrat una din cele mai

mici rate ale şomajului înregistrat, situându-se pe locul 1 pe ţară în 2008, respectiv locul 3

pentru perioada 2011 - Trim. II 2014.

13

Valoarea indicatorului a oscilat între 3,3% la sfârşitul anului 2008 (cea mai mică valoare)

şi 4,4% la sfârşitul anului 2011 (cea mai mare valoare), respectiv sfârşitul anului 2012. În

trimestrul II 2014 rata şomajului era de 3, 5% , cu 1,4 pp. sub media naţională de 4,9%. O

evoluţie oscilantă a avut şi rata şomajului BIM, care a fost de 3,8% în 2008 şi 2011, 5,2% în

2012 şi 4,5% în 2013, sub media naţională (7,3% în 2013), ca şi în cazul ratei şomerilor

înregistrați.

Judeţul afectat cel mai mult de şomaj a fost Judeţul Sălaj, urmat de Judeţul Satu Mare şi

Maramureş În aceste judeţe, rata şomajului înregistrat s-a situat în de cele mai multe ori

peste media regiunii. Pe toată perioada analizată, Sălaj a reprezentat cele mai mari valori

ale ratei şomajului înregistrate în regiunea Nord Vest. Cel mai puţin afectate de şomaj au

fost judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud.

În ceea ce priveşte incidenţa şomajului pe sexe, există diferenţe între rata şomajului

bărbaţi şi rata şomajului femei, în unele regiuni diferenţele fiind semnificative iar în altele

uşor perceptibile. Astfel, rata şomajului în rândul bărbaţilor a oscilat între 3,3% în 2008 şi

4,7% în 2013, iar cea în rândul femeilor între 3,3% (2008) şi 4,2%(2013), diferenţele fiind

uşor în defavoarea populaţiei de sex masculin.

Rata şomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani) a înregistrat valori mai scăzute în

comparaţie cu celelalte regiuni, cu media naţională şi cea europeană. Astfel, în 2013

aceasta era de 15,8% , sub media corespunzătoare a României de 23,6% şi media UE (28

ţări) de 23,6%. Totuşi este de subliniat că tinerii au o rată a şomajului mare, în comparaţie

cu celelalte grupe de vârstă. În cazul tinerilor se pare că cele mai afectate de şomaj au fost

femeile.

Şi în cazul populaţiei 20-64 de ani din regiune, rata şomajului în anul 2013 a avut valoarea

de 4,0% mult sub media UE de 10,6% dar şi sub media naţională de 6,6%. Valoarea

indicatorului a fluctuat între 3,6% în anul 2008 şi cea mai mare valoare înregistrată în anul

2011 – 5,1% ( cea mai mare valoare). Deşi rata şomajului pentru populaţia 20-64 de ani de

4,0% în 2013 a fost cu mult sub media UE, rata ocupării pe acelaşi interval de vârstă a fost

de doar 63,4% (tot sub media UE)- acest lucru poate să fie şi un semnal că pe piaţa forţei

14

de muncă există încă o zonă „gri” care include acele persoane care nu sunt nici în rândul

şomerilor şi nici în rândul persoanelor ocupate.

În Regiunea Nord Vest, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste conform

definiţiei internaţionale) a avut o tendinţă de permanentă scădere. În 2013, rata şomajului

de lungă durată a fost de 2,0%, sub media europeană de 5,1% şi cea naţională de 3,2%.

Pentru acelaşi an, regiunea se situa pe locul 3 faţă de celelalte regiuni la acest indicator, la

egalitate cu regiunea Nord Est.

Participarea la măsuri active de ocupare a avut o tendinţă „descrescătoare înregistrată

începând cu 2008 (de exemplu, participarea la subvenţii/credite pentru stimularea

angajării sau creare de locuri de muncă). Insuficienţa resurselor financiare şi umane la

nivelul serviciilor locale de ocupare ar putea explica progresele modeste în domeniul

politicilor active pe piaţa muncii” aşa cum se menţionează şi în Strategia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă, 2014-2020.

Cu toate că Învăţarea pe tot Parcursul Vieţii (ÎPV) este deosebit de importantă în adaptarea

competenţelor forţei de muncă la cerinţele în permanentă schimbare ale pieţei muncii, în

Regiunea Vest performanţele la acest capitol sunt şi mai slabe decât la nivel naţional,

având în vedere că doar 0,9% din adulţi (25-64 ani) au participat la ÎPV în 2013,

comparativ cu media naţională de 2% şi cu cea UE de 10,5%. Rata de participare la ÎPV în

regiune variat în perioada analizată prezentând în anul 2008 o valoare de 1,4 %. La nivelul

anului 2011 valoarea acestui indicator a crescut la 2,0%, ca apoi în anul 2012 a scăzut la

nivelul a 1,4%. La nivel naţional a fost înregistrată o uşoară creştere în ultimii 3 ani

analizaţi.

Un alt fenomen îngrijorător pentru România în general, dar şi pentru Regiunea Nord Vest,

este cel de Părăsire Timpurie a Şcolii. În regiune, rata părăsirii timpurii a şcolii sau rata

PTŞ a crescut în 2012 şi 2013, în timp ce la nivel UE (28 ţări) aceasta a avut o tendinţă de

scădere uşoară. Cu o valoare de 15,9% în 2013, rata părăsirii timpurii a şcolii în regiunea a

fost cu 3,9 pp. peste media UE 28 dar sub media naţională cu 1,4 pp. Comparativ cu

15

celelalte regiuni, Regiunea Nord Vest ocupa totuşi locul 3 la acest indicator, regiunile cu o

rată mai mică fiind Regiunile Vest şi Bucureşti - Ilfov.

Pe baza celor prezentate pentru regiunea Nord Vest au fost identificate câteva aspecte

cheie ce necesită elaborarea şi implementarea unor politici publice coerente şi adecvate

astfel încât să poată fi susţinută dezvoltarea economică şi crearea unor locuri de muncă

adecvate ofertei de forţă de muncă:

scăderea demografică în această regiune, dar şi în România în general, cu efecte

grave asupra forţei de muncă şi a pieţei de muncii;

îmbătrânirea demografică care generează o presiune asupra bugetului de pensii

prin creşterea ratei de dependenţă a bătrânilor. De asemenea, majoritatea

populaţiei care îmbătrâneşte înregistrează rate de activitate în scădere;

rată de activitate mică a tinerilor din regiune reprezintă un aspect care necesită

suportul consecvent şi constant referitor la implementarea politicilor publice care

susţin ocuparea tinerilor;

ponderea mare a tinerilor care nu sunt angajate în nici o formă de învăţământ,

muncă sau instruire (NEET), dar şi creşterea continuă a acesteia este îngrijorătoare,

având în vedere că aceste persoane

sunt expuse, pe termen lung, unui risc foarte mare de sărăcie. Daca pentru această

categorie nu vor fi luate măsuri de cuprindere în învăţământ ori ocupare, va

reprezenta o “povară” asupra bugetului de stat;

deşi rata şomajului şi rata şomajului pe termen lung au avut niveluri satisfăcătoare,

fiind sub media naţională şi cea europeană, tinerii au o rată a şomajului mare, în

comparaţie cu celelalte grupe de vârstă;

creşterea numărului de şomeri cu studii superioare şi medii reprezintă o altă

provocare cu care instituţiile responsabile trebuie să se confrunte şi pentru care

sunt necesare măsuri şi acţiuni specifice;

16

nivelul scăzut al cheltuielilor cu politicile active pe piaţa muncii şi implicit

participarea redusă la aceste măsuri;

în ceea ce priveşte participarea la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii au

fost sub cele la nivel naţional, şi cu mult sub progresul minim cerut de CE. Această

măsură trebuie să fie susţinută şi dezvoltată fiind o activitate importantă pentru

păstrarea şi adaptarea permanentă a competenţelor profesionale;

părăsirea timpurie a şcolii este un fenomen ce are repercusiuni directe asupra

pieţei muncii şi de aceea acest aspect trebuie privit într-un aspect integrat, alături

de politicile de ocupare a forţei de muncă.

3. Analiza, definirea şi operaţionalizarea conceptelor

3.1. Conceptele cercetării

Esenţa proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi

Eficiente” este dezvoltarea de servicii tip „self-service" prin care să venim în

întâmpinarea aşteptărilor clienţilor, să asigurăm o mai bună accesibilitate a

serviciilor. Acesta contribuie direct şi eficient la modernizarea Serviciului Public de

Ocupare (SPO) prin furnizarea de servicii inovative şi integrate care vizează creşterea

angajabilității clienţilor SPO din două regiuni de implementare.

Serviciile oferite de sistemul public de ocupare

Categorii de beneficiari: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă - se află în căutarea

unui loc de muncă; au devenit şomeri în sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit c) al Legii

76/2002; ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia.

Serviciile oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sunt:

A. Servicii de preconcediere (conform art. 51 din Legea nr. 76/2002): în cazul unor

restructurări ale activității care pot conduce la modificări substanțiale ale numărului și

structurii profesionale a personalului, angajatorii au obligaţia să înștiințeze agențiile

pentru ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea

17

șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile. Astfel, angajatorii sunt obligaţi să

acorde preaviz, conform prevederilor Codului Muncii sau ale contractului colectiv de

muncă, angajaților ce urmează a fi disponibilizaţi. În perioada preavizului, angajații vor

participa la serviciile de preconcediere realizate de către agențiile pentru ocuparea forței

de muncă. Pentru a veni în sprijinul persoanelor afectate de restructurările care au loc în

economie, angajatorii au obligaţia de a înștiinţa agenţiile judeţene pentru ocuparea forței

de muncă cu cel puţin 30 de zile înaintea acordării preavizelor prevăzute de lege.

Agențiile județene, prin personalul propriu, pot derula următoarele activități:

informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia șomerilor și

acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;

plasarea pe locurile de muncă vacanţe, existente pe plan local;

instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;

reorientarea profesională în cadrul unei unităţi sau prin cursuri de formare de

scurtă durată;

sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a șomajului.

De serviciile de preconcediere pot beneficia, la cerere, şi alte persoane ameninţate de

riscul de a deveni șomeri.

B. Informare și consiliere (conform art. 58 din Legea nr. 76/2002): informarea și

consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea

unui loc de muncă, în mod gratuit. Acestea sunt:

furnizarea de informații privind piața muncii și evoluţia ocupaţiilor;

evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea orientării profesionale;

dezvoltarea abilității și a încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc

de muncă în vederea luării deciziei privind propria carieră;

18

instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă (prezentarea la

interviu, întocmirea unui CV).

Informarea și consilierea profesională se realizează de către centre specializate organizate

în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forței de muncă. Informarea privind piața muncii,

stabilirea traseului profesional, evaluarea și autoevaluarea se realizează prin

autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite

persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-club-urilor organizate de

agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Consilierea profesională şi instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă şi

de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri de orientare

a carierei, în cadrul centrelor de informare şi consiliere privind carieră sau, la cerere, în

cadrul altor forme organizate de instruire.

C. Medierea muncii (conform art. 59 din Legea nr. 76/2002): serviciile de mediere a

muncii reprezintă punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui

loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. Agențiile

județene pentru ocuparea forţei de munca au obligaţia de a identifica locurile de muncă

vacante şi de a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Participarea la

serviciile de mediere este obligatorie pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de

șomaj. Serviciile de mediere constau în oferirea de informaţii privind locurile de munca

vacante şi condiţiile de ocupare a acestora, prin publicarea, afişarea acestora şi

organizarea de burse ale locurilor de muncă, medierea electronică având ca scop punerea

automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul

tehnicii de calcul, preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de munca

oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora. În

vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea

unui loc de muncă, planul individual de mediere. Şomerii care nu beneficiază de

indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la agenţiile judeţene pentru ocuparea

19

forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în

muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.

De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, şi:

cei care ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;

cei care au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională,

conform legii;

cetăţenii străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri

în România, conform legii;

cei care nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din

detenţie.

Medierea muncii se poate realiza şi contra cost de către furnizori de servicii specializate,

din sectorul public său privat, acreditaţi de ANOFM. ANOFM organizează în fiecare an o

bursă generală a locurilor de muncă şi alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi pentru

absolvenţi, pentru persoanele de etnie romă, pentru tinerii care părăsesc sistemul de

protecţie a copilului.

D. Cursuri de formare profesională (conform art. 63 - art. 66 din Legea nr. 76/2002)

Agenţia Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, gratuit, cursuri de

calificare/recalificare pentru șomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se

oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi

meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Formele prin care se

realizează formarea profesională sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi

alte forme, în condiţiile legii.

Accesul la programele de formare profesională se face în urma activităţii de informare şi

consiliere profesională sau de mediere.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei

de muncă prevede că serviciile de formare profesională se acordă, gratuit, următoarelor

20

categorii de persoane: șomeri, persoane care nu au putut ocupa loc de muncă după

absolvirea unei instituţii de învăţământ, persoane care au obţinut statutul de refugiat sau

altă formă de protecţie internaţională, conform legii, cetăţeni străini sau apatrizi care au

fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii, persoane care nu

au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie, persoane

care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează

venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare şi care sunt

înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu

acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în

următoarele situaţii:

au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului

până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;

au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea

pentru invaliditate;

persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, care mai au de executat

cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.

Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au următoarele drepturi:

Să beneficieze de pregătire teoretică și practică pe toată durata cursului;

Să beneficieze de rechizite și materiale de instruire și să primească în folosinţă

manuale;

Să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii

practice;

Să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament

gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea

cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, dacă

21

nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile prevăzute de

reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome

cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi

în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu;

Să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare

frecventării cursului;

Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o

distanţa mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cât participă la

pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru

acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii

instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării

şi deplasării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în

interes de serviciu. Persoanele care beneficiază de aceste drepturi nu pot beneficia

de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la

domiciliu la unitatea de pregătire.

E. Consultanţă pentru începerea unei afaceri (conform art. 71 din Legea nr. 76/2002)

Pentru șomeri: consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în

căutarea unui loc de muncă, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare,

metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă. Aceste

servicii pot fi realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau, după caz,

de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii specializate în aceste

domenii, cu care agenţiile încheie contracte. Serviciile se acordă, gratuit, o singură

dată, pentru fiecare perioadă în care persoanele beneficiază de indemnizaţii de

șomaj.

22

F. Completarea veniturilor salariale (conform art. 72 din Legea nr. 76/2002)

Persoanele care se angajează pentru program normal de lucru în perioada în care primesc

indemnizaţia de şomaj beneficiază, din momentul angajării şi până la sfârşitul perioadei

pentru care erau îndreptăţite să fie indemnizate, de o sumă lunară, neimpozabilă,

reprezentând 30% din indemnizaţia de şomaj.

Persoanele menţionate beneficiază de această sumă și în situația în care, în perioada

pentru care au dreptul la indemnizaţia de şomaj, le încetează raportul de muncă sau de

serviciu la primul angajator și se încadrează la un alt angajator.

H. Stimularea mobilității forţei de muncă (conform art. 74 - 75 din Legea nr. 76/2002, cu

modificările şi completările ulterioare)

Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează în

muncă într-o localitate aflată la peste 50 km de domiciliu, beneficiază de o primă de

încadrare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea

indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.

Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează într-o

altă localitate şi, astfel, îşi schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare, egală cu şapte

ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.

Conceptul de angajabilitate

Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de

politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de

consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi

intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind

anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din

perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere

disponibile prin personalul AJOFM.

23

Activitatea de desksearch ne arată că angajabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea

unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu competenţele sale, de a-l

menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de antreprenoriat a unei persoane şi

posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de muncă.

În plus, acest concept face referire la capacitatea unei persoane de a se mişca pe piaţa

muncii şi de a-şi realiza potenţialul pin intermediul unui loc de muncă viabil. Găsirea unui

loc de muncă depinde bine înţeles de cunoştinţele, abilităţile şi talentele fiecărui individ şi

de modul în care foloseşte aceste avantaje în fata angajatorilor şi de modul în care reuşeşte

să se mişte pe piaţa locurilor de muncă.

În momentul actual, termenului de “angajabilitate” i se atribuie mai multe interpretări. În

general acesta reflectă relevanţa programelor de studiu pentru piaţa forţei de muncă.

Angajabilitatea este una dintre liniile de acţiune ale Procesului Bologna şi este definită

ca fiind capacitatea unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu

competenţele sale, de a-l menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de

antreprenoriat a unei persoane şi posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de

muncă.

Angajabilitatea reprezintă unul dintre cele patru principii ale Strategiei Europene de

Angajare, aşa cum a fost definită în 1997. Directivele pentru Ocuparea Forţei de Muncă

adoptate de Summitul Special de la Luxemburg al Consiliului European (Summitul pentru

Locurile de Muncă din noiembrie 1997) s-au organizat în jurul a patru teme: angajabilitate,

antreprenoriat, adaptabilitate şi oportunităţi egale. În urma evaluării din 2002 a rezoluţiei

pentru angajabilitate, Comisia Europeană a recunoscut faptul că mai multă atenţie trebuie

acordată categoriilor dezavantajate, minorităţilor etnice care se pot confrunta cu probleme

majore în căutarea unui loc de muncă. Documentul a subliniat de asemenea diferenţele din

ce în ce mai mari între competentele oferite de sistemul universitar şi cele cerute de către

piaţa muncii. Mai mult, diferenţe din ce în ce mai mari sunt observate în accesul la formare

între persoanele cu studii superioare şi cele fără.

În legătură cu acest ultim aspect, trebuie subliniat faptul că angajabilitatea nu este o

capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de rezultatele universitare.

24

Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu numeroase blocaje mai ales

de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă adaptat, numeroase persoane au

nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a dezvoltării capacităţilor personale,

aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În plus, indivizii în căutarea unui loc de

munca au nevoie de informaţii relevante şi utile despre piaţa de muncă pentru a şti cum să

îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai bine şansele.

Angajabilitatea este un concept care s-a alăturat vocabularului individual, naţional şi al

resurselor umane. A fost citat ca reprezentând mijloacele prin care indivizii pot face faţă

condiţiilor schimbătoare ale procesului de angajare, organizaţiile îşi pot menţine

capacitatea de a se adapta şi de reuşi, iar naţiunea îşi poate creşte spiritul de

competitivitate.

Aceste lucruri se referă la capacitatea ta de a-ţi face treaba şi sunt numite uneori “hard

skills”. Pot include abilităţi tehnice, cunoştinţe, calificări.

Însă, angajabilitatea nu e o capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de

rezultatele universitare. Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu

numeroase blocaje mai ales de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă

adaptat, numeroase persoane au nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a

dezvoltării capacităţilor personale, aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În

plus, indivizii în căutarea unui loc de muncă au nevoie de informaţii relevante şi utile

despre piaţa de muncă pentru a şti cum să îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai

bine şansele.

Conceptul de self-service

De-a lungul anilor, companiile s-au angajat într-o multitudine de tehnici într-un efort de a

avea un impact pozitiv asupra rezultatelor finale, în acelaşi timp concurând pe o piață

dinamică, cu un ritm rapid şi fără limite. Aceste tehnici au variat de la mobilizarea new

media pentru a-şi creşte lista de clienţi până la a-şi externaliza competențe auxiliare de

organizare către surse mai ieftine. Minimizarea costurilor spre maximizarea profitului

conduce în mod firesc la exploatarea fenomenului de self-service, responsabilitatea

furnizării service-ului fiind transferată (parțial său complet) consumatorilor de servicii. În

25

schimbul responsabilităţii suplimentare de furnizare parțiala sau completă de servicii,

consumatorul de servicii are o mai mare flexibilitate în implicarea fata de servicii,

proprietate asupra constituirii sau furnizarea serviciului, și poate alege din mai multe

opțiuni de livrare (de exemplu, servicii interpersonale sau auto-servire).

Beneficiarii acestor servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii,

unde vor fi capabili să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa

în carieră. Personalul care asigură funcţionarea acestor servicii, cu nivel de competenţe

crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze un mediu de lucru în care să-şi

pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii profesionale la nivel individual şi

al organizaţiilor implicate.

Arhitectura procesului de auto-servicii și Tehnologii Self-Service (TSS) trebuie să ia în

considerare și alți factori impliciţi ce pot avea un impact asupra modului în care un

consumator de servicii beneficiază de un anume serviciu și, în cele din urmă, determină

dacă un self-service reușește sau nu.

Importanța și relevanța cercetării în domeniul serviciilor management-ul și leadership-ul

capăta o formă nouă în societatea actuală, alimentată de tehnologie şi inovaţie. Nu mai este

acceptabil a se livra oferte de servicii, pentru care ramificaţiile sociale și tehnice nu au fost

bine temeinic gândite.

Din punctul de vedere al clientului, decizia de a utiliza tehnologia de auto-servire („self-

service technology”) se bazează şi depinde de o multitudine de factori. Clienții utilizează

auto-servicii, care sunt convenabile, care oferă acces ușor spre deosebire de ofertele

personalizate, care sunt ușor de utilizat și care funcţionează conform aşteptărilor livrând

rezultatele așteptate şi de încredere.

Self-service-ul reprezintă o schimbare fundamentală în natura serviciilor, a cărei

importanță va continua să crească că utilizarea de self-service devine din ce în ce mai

răspândită. Aplicabilitatea conceptului de self service se va realiza prin schemele de

intervenţie de tip self service, scheme ce vor micşora distanta creată între angajatori şi

clienţii SPO. Reţeaua de cooperare ce se va crea în cadrul proiectului va aduce un plus ca şi

instrument de utilizare şi va asigura sustenabilitatea serviciului dezvoltat.

26

Serviciul va avea un anumit specific adresabil clienţilor SPO, construit special dar şi

completat de instituţionalizarea acestuia.

27

3.2. Obiectivele cercetării

Obiectivele generale ale cercetării au fost structurate pe următoarele două direcţii:

1. colectarea informațiilor, opiniilor și propunerilor cu privire la funcționarea serviciului

public de ocupare;

2. identificarea cerinţelor şi perspectivelor de pe piaţa muncii din regiunea Nord-Vest.

Relativ la aceste obiective şi la categoria de public-ţintă vizată, cercetarea s-a realizat pe

baza unor obiective specifice: analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la

serviciile SPO actuale şi la cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea

serviciilor suport inovative pentru creşterea angajabilităţii, obiective care au în

vedere:

- Analiza percepţiei faţă de serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii;

- Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru îmbunătăţirea serviciilor SPO şi

creşterea angajabilităţii;

- Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare

profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora;

- Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale.

Aceste obiective conduc la atingerea scopului proiectului, și anume creşterea calităţii

Serviciilor Publice de Ocupare şi a angajabilităţii la nivelul regiunilor Nord și Nord Vest.

Pentru atingerea obiectivelor cercetării, au fost create instrumente de cercetare care au în

vedere culegerea informaţiilor relevante pentru sondajul de opinie şi prezentul raport, cât

şi pentru analizele şi prognozele elaborate la nivelul regiunilor de implementare ale

proiectului.

3.3. Operaţionalizarea conceptelor

După o analiză aprofundată, prezentată anterior pe scurt, la nivelul proiectului, pornind de

la obiectivele generale şi specifice ale amplei activităţi de cercetare şi având în vedere

determinările metodologice existente, echipa de experţi a proiectului a propus o serie de

28

dimensiuni operaţionale ce au fost discutate, actualizate şi agreate cu beneficiarul

proiectului.

Operaţionalizarea este procesul care face trecerea de la nivelul conceptual la cel empiric,

direct observabil în realitate. Elaborarea schemei operaţionale de cercetare permite

obţinerea de informaţii relevante despre domeniul studiat. Analiza conceptuală şi

operaţionalizarea se află în strânsă legătură: operaţionalizarea se fundamentează pe

analiză, dar permite evaluarea performanţei sistemului conceptual.

Analiza conceptelor: specificarea semnificaţiei conceptelor se realizează pe calea

definiţiilor. Între definiţie şi cunoaştere există o relaţie de dependenţă: cunoaşterea

depinde de definiţia domeniului şi a termenilor, definiţiile sunt dependente de stadiul

cunoaşterii.

Definiţia nominală reprezintă specificarea înţelesului unui termen cu ajutorul altor

termeni, descrierea verbală a semnificaţiei unui concept (S. Chelcea, 2004). Definiendum-

ul, cuvântul al cărui înţeles trebuie arătat, are aceeaşi semnificaţie ca şi definiens-ul,

cuvintele cu ajutorul cărora se instituie un nume. Definiţia nominală nu poate fi nici

adevărată, nici falsă. Ea este o convenţie: ori de câte ori auzim sau citim un cuvânt,

înţelegem un anumit lucru.

Definiţia operaţională face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric prin realizarea unor

operaţii care ajută la determinarea semnificaţiei conceptului; se bazează pe definiţia

nominală; face trecerea de la concepte la semne direct observabile în realitate.

Definiţia operaţională are o deosebită importanţă în ştiinţele sociale şi comportamentale

pentru că cele mai multe dintre obiectele şi calităţile designate prin termenii din

vocabularul acestor ştiinţe nu pot fi direct observabili.

Operaţionalizarea conceptelor constă în:

- reprezentarea imagistică a conceptului

- identificarea dimensiunilor

- selectarea indicatorilor

29

- elaborarea indicilor empirici şi a variabilelor

Termenul de „dimensiune” exprimă o proprietate dinamică, schimbătoare, capabilă să ia

diverse valori. De aceea, variabilele (dimensiunile) trebuie măsurate spre a se putea

preciza valoarea lor. Mijlocul de măsurare a variabilelor sunt indicatorii, care apar ca

expresia măsurabilă. În accepţia restrânsă (folosită în limbajul de cercetare), înţelegem

prin concepte operaţionale acea specie de concepte capabile a servi nemijlocit în

cercetarea realităţii.

Conceptele operaţionale joacă un rol deosebit de important în cunoaşterea ştiinţifică.

Condiţiile principale în elaborarea conceptelor operaţionale sunt că dimensiunile la care se

referă să reflecte corect realitatea şi că acestea să poată fi corelate direct cu o serie de

indicatori măsurabili cantitativ sau calitativ.

Prima condiţie are în vedere necesitatea ca în elaborarea conceptului să găsim

(cunoaştem) acele dimensiuni care reflectă în mod corect proprietăţile obiectului definit. A

doua condiţie releva cerinţa că domeniul „decupat” să poată fi delimitat, în cadrul

cercetării, prin indicatori măsurabili care marchează caracteristicile concrete ale

obiectului.

Pornind de la cele spuse, pot fi delimitate două tipuri de concepte operaţionale:

concepte operaţionale totale, adică acelea care pot fi precizate în întregime printr-

un număr finit, practic accesibil de indicatori măsurabili, altfel spus, dimensiunea

(dimensiunile) prin care este operaţionalizat conceptul poate fi măsurată în

întregime prin indicatori cantitativi sau calitativi;

concepte operaţionale deschise (parţiale), a căror dimensiune (dimensiuni) de

operaţionalizare poate fi parţial măsurata prin indicatori.

În ceea ce priveşte primul tip, aşa cum este cazul de faţă, există atât concepte operaţionale

simple, în cazul în care un singur indicator este necesar şi suficient în măsurarea

dimensiunii de operaţionalizare a conceptului, cât şi complexe, atunci când dimensiunea

care operaţionalizează conceptul poate fi măsurată printr-un număr finit, practic accesibil

de indicatori.

30

Pentru orice ştiinţă empirică, una din problemele sale fundamentale este aceea de a stabili

modalităţile prin care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual şi

realitatea empirică. În cadrul acestei chestiuni generale, un loc aparte îl ocupa problema

operaţionalizării conceptelor, înţelegând prin aceasta ansamblul operaţiilor prin care

însuşirile definitorii ale noţiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în

universul empiric „conceptele operaţionale” – acea specie de concepte care servesc direct

în investigaţia empirică a realităţii – se construiesc în câmpul operaţionalizării conceptelor

generale şi sunt redate prin dimensiuni, variabile, indicatori şi indici.

Eficienţa proceselor de concretizare depinde de felul cum „caracteristicile” sau

„trăsăturile” sunt alese. Acest procedeu constă în fixarea „dimensiunilor” şi „indicatorilor”.

Operaţionalizarea conceptelor este trecerea de la concept la dimensiuni, variabile,

indicatori şi indicii săi specifici. Termenul de „dimensiune” este inclus în schema clasică de

operaţionalizare, el prezintă totuşi un grad înalt de relativism şi poate ambiguitate.

Dimensiunile unui anumit concept nu se impun de la sine. Nu numai că nu decurg automat

odată ce s-a definit conceptul, dar nici nu pot fi elaborate ca model unic. Un criteriu

orientativ pentru elaborarea dimensiunilor îl constituie obţinerea de elemente concrete

suplimentare de definire a variabilelor sociale.

Dimensiunile unui concept sunt clase de informaţii necesare pentru a studia spaţiul de

atribute al unui concept, adică gama sau evantaiul de însuşiri pe care conceptul le

„decupează” din realitate. Dimensiunile sunt tot concepte, dar concepte cu un grad mai

redus de generalitate decât conceptul-matcă.

Indicatorii – un concept care redă un semn observabil, măsurabil, referitor la anumite

aspecte ale realităţii sociale. Este conceptul care face că ceva anume să poată fi consumat,

observat şi măsurat direct, nemijlocit. Indicatorii mediază cunoaşterea unei dimensiuni

prin variabile aferente acesteia, redând aspectul observabil şi măsurabil al realităţii, în

timp ce dimensiunea (deşi mai „concretă” decât conceptul) dă informaţii despre fapte

neobservabile direct. În termeni statistici, indicatorul este „o caracteristică”, exprimată

numeric a unei categorii economice, sociale, fiind noţiunea pentru o expresie numerică

determinată pe bază de observaţii statistice.

31

Criteriile formale de selectare a indicatorilor prin care se operaţionalizează domeniul

cercetat se referă la numărul, neechivocitatea, semnificaţia, perfectibilitatea, actualitatea şi

interşanjabilitatea indicatorilor.

Conceptele/termenii care stau la baza problematicii studiate, și anume piața muncii, se

referă la analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de

muncă/locurilor de muncă, analiza pieţei muncii, angajabilitate, deschiderea unei activităţi

independente etc. Conceptele sunt strâns legate unul de celălalt, suprapunându-se că sferă

semantică şi legislativă.

În cadrul cercetării adresate şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile SPO actuale şi la

cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea serviciilor suport inovative pentru

creşterea angajabilităţii, ca şi categorie de clienţi principali ai Serviciului Public de

Ocupare, pe baza obiectivelor specifice, au fost definite şi construite, prin analiza

amănunţită a necesarul de informaţii, specificul proiectului şi după consultarea cu

beneficiarul proiectului, dimensiunile cercetării. Au fost stabiliţi indicatorii care pot

măsura fiecare dimensiune propusă, astfel:

Obiectiv specific Dimensiune Indicator

Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora

Necesarul de formare profesională

Interesul pentru cursuri de formare profesională

Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri FPC

Obstacolele în participarea la FPC

Obstacolele/motivele dezinteresului pentru FPC/obstacolele în participarea la FPC

Strategia în domeniul FPC Furnizorii de FPC

Analiza percepţiei faţă de serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii

Percepţia faţă de serviciile oferite de SPO

Serviciile de care au beneficiat

Satisfacţia cu serviciile SPO

Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei cu serviciile SPO

32

Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru îmbunătăţirea serviciilor SPO şi creşterea angajabilităţii

Angajabilitate/ îmbunătăţirea serviciilor SPO

Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite

Utilitatea consilierului în găsirea unui loc de muncă

Serviciile/măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii

Frecvenţa utilizării internetului

Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi

Propuneri de măsuri noi

Deschiderea unei activităţi independente

Instrumentele suport pentru antreprenoriat

Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale

Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

Demersuri în găsirea unui loc de muncă

Motivele respingerii după interviu

Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea

Criteriile de angajare

Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

Analiza pieţei muncii

Meseriile/locurile de muncă de interes

Interesul pentru un loc de muncă în altă localitate

Motivele interesului pentru un loc de muncă în altă localitate

Interesul pentru un loc de muncă în străinătate

Motivele interesului pentru un loc de muncă în străinătate

33

Cunoaşterea condiţiilor de muncă în altă ţară

Disponibilitatea de a lucra pe un post inferior pregătirii

Cunoaşterea riscurilor muncii ilegale în străinătate

Perspective privind evoluţia piaţei muncii

Domeniile de activitate şi locurile de muncă de perspectivă

Dimensiune 1: Necesarul de formare profesională

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi

obţinute informaţii relevante despre formarea profesională din regiune, relativ la analiza

nevoilor şomerilor la formarea profesională:

Interesul pentru cursuri de formare profesională: stabilirea nevoilor şomerilor

în ceea ce priveşte formarea profesională ce sunt considerate de interes reprezintă

o informaţie care contribuie la dezvoltarea pieţei muncii din regiune, respectiv

creşterea angajabilităţii populaţiei pe piaţa muncii. Astfel ar fi posibil atât creşterea

competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa

muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţa

a muncii modernă şi flexibilă, cât şi activitatea specifică a Serviciului Public de

Ocupare să poată să-şi adapteze tipologia cursurilor de formare profesională cu

nevoile populaţiei şi alinierea la piaţa europeană.

Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri de formare

profesională: un efect al proiectul poate fi identificarea meseriilor/competenţelor

necesare îmbunătăţirii/dobândirii de noi aptitudini şi abilităţi specifice, necesare

flexibilizării ocupaţionale în regiune, prin furnizarea de programe de formare

profesională astfel încât să crească şansele de ocupare a şomerilor pe piaţa muncii,

scăzând rata şomajului sau să se dezvolte în carieră sau să accepte mobilitatea

ocupaţională.

34

Dimensiune 2: Obstacolele în participarea la formarea profesională continuă

Indicatorii în baza cărora pot fi obţinute informaţii relevante despre obstacolele în

participarea la cursurile de formare profesională, cât şi a metodelor pentru eliminarea

acestora, pentru această dimensiune, au fost construiţi astfel:

Obstacolele/motivele dezinteresului pentru cursuri de formare

profesională/obstacolele în participarea la formarea profesională continuă:

în urma desfăşurării sondajului de opinie adresat şomerilor în cadrul proiectului se

pot cunoaşte motivele care sunt prioritare din punct de vedere al opiniei şomerilor

din lista prezentată în cadrul chestionarului.

Dimensiune 3: Strategia în domeniul formării profesionale continue

La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia instituţiile sau

furnizorii de servicii să-şi stabilească strategia pentru programele de formare profesională

oferite de către aceştia în urma exprimării preferinţelor şomerilor pe baza gradului de

informare publică cu privire la aceştia, astfel:

Furnizorii de formare profesională continuă: participarea la programele de

formare profesională continuă şi la diverse instruiri este deosebit de importantă,

deoarece pe lângă faptul că permite dezvoltarea carierei profesionale prin

dobândirea şi aprofundarea cunoştinţelor, conferă şi un grad mai ridicat de

siguranţă ocupaţională şi în acelaşi timp creşte gradul de adaptabilitate la

schimbările ce au loc în plan profesional şi chiar socio-politic.

Dimensiune 4: Percepţia faţă de serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare

Privind această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată

fi obţinute informaţii relevante despre Serviciul Public de Ocupare din regiune

(notorietate, locaţie, servicii, gradul de satisfacţie). Este extrem importantă cunoaşterea

percepţiei faţă de SPO din mai multe puncte de vedere, pentru stabilirea nivelului actual al

gradului de informare şi pentru compararea pe diferite populaţii a acestui aspect:

35

Serviciile de care au beneficiat: de asemenea, prin analiza răspunsurilor, din lista

de servicii oferite de AJOFM, se poate stabili o ierarhie a categoriile de servicii mai

cunoscute sau care sunt cele mai puţin cunoscute.

Satisfacţia cu serviciile Serviciului Public de Ocupare: gradul de satisfacţie în

rândul şomerilor a fost măsurat cu ajutorul unei întrebări care a cerut să marcheze

doar un singur răspuns din cele stabilite.

Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei cu serviciile SPO: gradul de satisfacţie în

rândul şomerilor a fost măsurat şi cu ajutorul altei întrebări care solicită persoanei

intervievate un răspuns spontan să motiveze răspunsul marcat.

Dimensiune 5: Angajabilitate/îmbunătăţirea serviciilor SPO

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi

obţinute informaţii relevante privind îmbunătăţirea serviciilor SPO care va conduce la

întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, la o mai bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe

piaţa muncii şi generarea de efecte pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO:

Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite: propunerile de îmbunătăţire

precizate vor contribui la dezvoltarea unor servicii personalizate cât mai bune de

asistenţă pentru beneficiarii SPO, cât şi la creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii

serviciilor oferite;

Utilitatea consilierului în găsirea unui loc de muncă: serviciile de informare şi

orientare în carieră sunt oferite de AJOFM, gradul de implicare a consilierului va

facilita accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, la

informare/documentare, autoevaluarea intereselor profesionale, pregătirea

documentelor necesare pentru accesul la serviciile de ocupare, consultarea

ofertelor de locuri de muncă şi a ofertelor de formare profesională astfel încât să

permită integrarea cât mai facilă pe piaţa muncii.

Serviciile/măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii: în urma analizei

răspunsurilor, se va putea stabili o ierarhie a măsurilor suport care ar fi utile pentru

36

creşterea şanselor de ocupare a şomerilor pe piaţa muncii, astfel rezultând o

scădere a ratei şomajului în regiune.

Frecvenţa utilizării internetului: în urma aplicării chestionarului şomerilor se va

observa care este frecvenţa cu care accesează internetul, demonstrând că societatea

informaţională are un impact multiplu asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, atât

acasă, cât şi la serviciu, fiind considerată esenţială.

Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi: în contextul celor prezentate

mai sus, pentru a intervenii în sprijinul acestor SPO, este nevoie de o regândire a

relaţiei cu clientul, prin trecerea spre serviciile online (platformă online, asistenţă

online) sau îmbunătăţirea serviciilor prin realizarea şi implementarea unui serviciu

de tip „self-service” sau job-shadow, conducând la îmbunătăţirea activităţii SPO

prin experimentarea unei noi dimensiuni a serviciilor oferite, acţionând în mod

activ prin asumarea unui set de instrumente noi şi specializate.

Propuneri de măsuri noi: îmbunătăţirea serviciilor oferite de AJOFM ar fi posibil

şi în urma analizei răspunsurilor spontane în rândul şomerilor conducând la

creşterea vizibilităţii SPO.

Dimensiune 6: Deschiderea unei activităţi independente

La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia persoanele care

doresc să-şi deschidă o afacere în urma exprimării populaţiei cu referire la antreprenoriat,

astfel:

Instrumentele suport pentru antreprenoriat: prin analiza răspunsurilor, din

lista de instrumente suport, se poate stabili o ierarhie a categoriilor de instrumente

care ar fi necesare îmbunătăţirii mediului antreprenorial, înlăturarea obstacolelor

sau acţiuni directe de sprijin, intensificarea măsurilor pentru promovarea acestuia,

astfel încât să aibă loc creşterea competitivităţii economice şi crearea locurilor de

muncă.

Dimensiune 7: Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/

menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

37

Indicatorii care au fost construiţi pe baza informaţiilor obţinute despre forţa de muncă din

regiune, respectiv a locurilor de muncă, pentru această dimensiune, sunt:

Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă:

proiectul vizează atât identificarea motivelor principale pentru care persoanele în

căutarea unui loc de muncă întâmpină dificultăţi la angajare, cât şi propuneri de

îmbunătăţire a acestor neajunsuri, integrarea pe piaţa muncii, cu rol major în

reducerea şomajului şi prelungirea vieţii active.

Demersuri în găsirea unui loc de muncă: prin analiza răspunsurilor, din lista de

răspunsuri stabilite, se poate stabili o ierarhie a demersurilor întreprinse de şomeri

în căutarea unui loc de muncă. Căutarea unui loc de muncă presupune mai multe

demersuri ce trebuie realizate din timp pentru ca rezultatul să fie cel optim -

găsirea unui loc de muncă.

Motivele respingerii după interviu: după fiecare interviu de angajare la care ne

ducem aşteptăm să primim un răspuns, indiferent de natura acestuia. Unul dintre

rolurile principale ale recrutorului este să ofere şi acest feedback din care să

înţelegem ce nu a fost bine şi să învăţăm ce avem de făcut mai departe. În urma

desfăşurării sondajului de opinie adresat şomerilor în cadrul proiectului se poate

întocmi un clasament al motivelor principale de respingere după un interviu pe

baza răspunsurilor vizate din lista prezentată în cadrul chestionarului.

Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea:

persoanele intervievate au fost rugate să bifeze unu sau mai multe răspunsuri date,

rezultând în urma analizei răspunsurilor care sunt cele mai utilizate modalităţi,

respectiv surse, folosite în căutarea unui loc de muncă.

Criteriile de angajare: şomerii au fost rugaţi să ierarhizeze criteriile enumerate

care sunt avute în vedere la angajare, în funcţie de cât de prioritare le consideră, iar

pe baza răspunsurilor obţinute, se va alcătui un clasament al criteriilor prioritare la

angajare.

38

Dimensiune 8: Analiza pieţei muncii

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi

obţinute informaţii relevante despre piaţa muncii din regiune, relativ la percepţiile şi

opiniile şomerilor:

Meseriile/locurile de muncă de interes: stabilirea opiniei şomerilor în ceea ce

priveşte meseriile/locurile de muncă ce sunt considerate de interes reprezintă o

informaţie care contribuie esenţial atât la analiză, cât şi la prognoza pieţei muncii

din regiune. Astfel se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi

meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea

specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei

muncii.

Interesul şi motivele pentru un loc de muncă în altă localitate: disponibilitatea

populaţiei de relocare într-o altă localitate, pentru găsirea unui loc de muncă, este o

informaţie care contribuie la determinarea mobilităţii populaţiei. În plus, sunt

importante motivele exacte pentru care populaţia ar fi dispusă să se relocheze sau

să facă naveta într-o altă localitate.

Interesul şi motivele pentru un loc de muncă în străinătate: în completarea

datelor anterioare, dinamica pieţei muncii poate fi previzionată prin identificarea

disponibilităţii populaţiei de relocare într-o altă ţară, mai ales în contextul actual al

transformărilor de pe piaţa muncii.

Cunoaşterea condiţiilor de muncă în altă ţară: în plus, pentru persoanele

dispuse să lucreze într-o altă ţară, este important de stabilit dacă acestea s-au

interesat/consideră cu sunt la curent cu condiţiile de muncă de acolo.

Disponibilitatea de a lucra pe un post inferior pregătirii: în contextul actual al

pieţei muncii, putem afla care este procentul persoanelor care sunt dispuse să

ocupe o poziţie pentru care sunt supracalificaţi.

39

Cunoaşterea riscurilor muncii ilegale în străinătate: pentru persoanele dispuse

să lucreze într-o ţară strină, care este procentul celor care sunt conştienţi de

riscurile lucrului ilegal.

Dimensiune 9: Perspective privind evoluţia pieţei muncii

Indicatorul stabilit privind evoluţia pieţei muncii în regiune este:

Domeniile de activitate şi locurile de muncă de perspectivă: În urma analizei

răspunsurilor se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi

meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea

specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei

muncii. SPO îşi consolidează capacitatea de furnizare şi asigură creşterea calităţii

serviciilor de ocupare oferite, întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, precum şi

realizarea unei corelări mai bune a ofertei cu cererea de pe piaţa muncii,

contribuind la creşterea oportunităţilor pentru un număr sporit de persoane în

demersul lor de a deveni persoane ocupate pe piaţa muncii, prin facilitarea şi

creşterea accesului la măsurile active de ocupare. De asemenea, va conduce la o mai

bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe piaţa muncii şi va genera efecte

pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO, acţionând în mod activ.

4. Ipotezele cercetării

În afară de înregistrarea în evidenţă, cei mai mulţi dintre şomerii înregistraţi au apelat la

Serviciul Public de Ocupare pentru cursurile de formare profesională.

Majoritatea şomerilor înregistraţi sunt mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de

serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare.

Majoritatea şomerilor consideră în mare şi foarte mare măsură că un consilier îi poate

ajuta în găsirea unui loc de muncă.

Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de Serviciul Public de Ocupare sunt

informaţiile despre locurile de muncă vacante.

Majoritatea şomerilor înregistraţi accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână.

Tinerii accesează cel mai frecvent internetul.

40

Majoritatea şomerilor înregistraţi preferă în primul rând crearea platformei online prin

care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că cele mai utile măsuri pentru încurajarea

deschiderii unei afaceri sunt informaţiile privind legislaţia specifică şi prezentarea unui

model de plan de afaceri.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că este util un curs de formare profesională.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principala dificultate de a participa la

cursuri de formare profesională o reprezintă lipsa informațiilor privind

posibilitățile/programele de formare profesională.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal

furnizor de formare profesională.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca fiind sursa

principală de informare cu privire la locurile de muncă vacante.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalele motive ale dificultăţii la

angajare sunt lipsa locurilor de muncă şi lipsa experienţei profesionale. Tinerii consideră

în primul rând lipsa experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al dificultăţii la

angajare.

Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalul criteriu la angajare sunt studiile

şi calificările.

Şomerii înregistraţi sunt mai degrabă interesaţi de un loc de muncă într-o altă localitate la

mai puţin de 50 de km distanţă de domiciliu.

41

5. Metodologia cercetării

5.1. Descrierea populaţiei, conform cerinţelor metodologice ale proiectului

O parte foarte importantă a cercetării necesită obţinerea informaţiilor primare necesare

analizei, prin sondaj, adică de la un anumit eşantion. Un eşantion se constituie dintr-un

număr de unităţi care sunt selectate din rândurile acelei populaţii care face obiectul

cercetării. Sensul de populaţie poate fi atribuit oamenilor, în general, familiilor, agenţilor

economici de un anumit tip, studenţilor etc. În cercetare, unitatea de observare este

constituită din fiecare element component, simplu său complex, al populaţiei sau

colectivităţii cercetate.

Procesul eşantionării implică o serie de activităţi specifice şi anume:

definirea populaţiei care face obiectul cercetării;

alegerea cadrului de eşantionare;

alegerea metodei de eşantionare;

stabilirea modalităţilor de selecţie a unităţilor eşantionului;

stabilirea mărimii eşantionului;

alegerea unităţilor efective ale eşantionului;

desfăşurarea activităţii de teren.

Toate aceste activităţi se află în legătură, iar deciziile care se adoptă privind realizarea lor

sunt puternic corelate între ele.

Obiectivul cercetării ştiinţifice este descoperirea unor adevăruri cu un anumit grad de

generalitate. Din punct de vedere statistic, „generalul” este reprezentat de totalitatea

valorilor care descriu o anumită caracteristică şi este numit „populaţie”. Din păcate însă,

investigarea tuturor „indivizilor” (valorilor) care compun o anumită populaţie nu este

aproape niciodată posibilă. Ca urmare, în practica cercetării ştiinţifice se supun

investigaţiei loturi mai restrânse, extrase din ansamblul colectivităţii vizate, ai căror

parametri descriptivi sunt extrapolaţi, generalizaţi, în anumite condiţii şi cu ajutorul unor

proceduri specializate, la populaţia din care fac parte.

42

Stabilirea populaţiei cercetate sau a populaţiei relevante are în vedere determinarea

ansamblului persoanelor sau organizaţiilor către care se orientează cercetarea şi asupra

cărora se vor răsfrânge rezultatele cercetării.

Populaţia are sfera cea mai largă; este denumirea pentru toţi subiecţii care prezintă

calitatea care interesează în studiu. Populaţia reprezintă totalitatea „unităţilor de

informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii. Prin „unităţi

individuale de informaţie” înţelegem cel mai adesea „persoane” (sau „subiecţi”,

„respondenţi”, „participanţi”). În esenţă, prin „populaţie” trebuie să înţelegem extinderea

maximă posibilă, sub aspectul volumului, a respectivei „unităţi de informaţie”. Încă de la

începutul unei cercetări ştiinţifice, se va preciza populaţia cercetării, adică domeniul de

extindere a rezultatelor şi a concluziilor ce urmează a fi trase.

Dacă am reuşi recoltarea datelor cu privire la întreaga populaţie care face obiectul

cercetării, am putea trage concluzii directe cu privire la aceasta, dar acest lucru nu este

aproape niciodată posibil şi, ca urmare, rezultatele obţinute la nivelul eşantionului sunt

utilizate pentru a face estimări, inferenţe, cu privire la rezultatele populaţiei.

Cu alte cuvinte, prin populaţie înţelegem toţi membrii unei colectivităţi specifice şi căreia îi

este caracteristică o anumită lege naturală, o anumită însuşire, particularitate (ex:

tineretul 18-25 ani, studenţii).

Definirea populaţiei a fost făcută cu mare atenţie pentru a evita fie tendinţa de a

alege o populaţie nejustificat de largă, fie tendinţa de a alege o populaţie nejustificat

de restrânsă.

Pentru cercetările adresate şomerilor înregistraţi, populaţia cercetării se poate defini

astfel: totalitatea şomerilor înregistraţi la nivelul AJOFM din cele două regiuni de

dezvoltare acoperite de proiect, axându-se pe judeţele partenere ale proiectului, având în

vedere că doar acestea vor fi beneficiare ale rezultatelor proiectului. În plus, vor fi

implicaţi şi şomerii din celelalte judeţe ale regiunii, având în vedere că este vorba despre

cercetări regionale.

43

5.2. Stabilirea eşantionului

Constituirea eşantionului presupune stabilirea unităţii de eşantionare. Unitatea de

eşantionare este reprezentată de un element distinct sau un grup de elemente distincte din

cadrul populaţiei cercetate, ce poate fi selectat pentru a forma eşantionul. Unitatea de

eşantionare poate fi o persoană, o familie, o gospodărie, o firmă sau o întreprindere, o

localitate etc.

Eşantionarea răspunde la întrebarea cum şi câţi. Comportamentele, scorurile, punctajele

obţinute obţinute prin măsurarea eşantionului sunt utilizate pentru a deduce, estima prin

inferenţa statistică scorurile sau comportamentele pe care le-am obţine dacă am testa

întreaga populaţie.

Metode de eşantionare

Literatura de specialitate prezintă două tipuri de eşantionare: eşantionare aleatoare

(probabilistică) şi eşantionare nealeatoare (empirică) sau pe bază de raţionament

(raţională). Pentru tipurile de cercetare probabilistică (aleatoare) este necesar accesul la

întreaga populaţie a cercetării, de o listă a acesteia din care să se extragă în mod aleator un

număr de subiecţi, având şanse egale de a fi ales.

Pentru aplicarea unei tehnici aleatoare trebuie să dispunem de baze de date actualizate, iar

costurile pe care le ocazionează aceste tehnici de eşantionare sunt uneori extrem de

costisitoare, în proiectul de faţă nefiind incluse ca eligibile astfel de costuri. Pe de altă

parte, aceste metode de eşantionare necesită o perioadă mai mare pentru proiectare şi

realizare, fiind mai puţin operative în comparaţie cu o tehnică raţională de eşantionare.

Din aceste motive, în practica sondajului statistic s-au dezvoltat, în funcţie de

particularităţile populaţiei statistice şi de obiectivele cercetării, o serie de metode

nealeatoare (tehnici ale alegerii raţionale).

Ţinând cont că de cele mai multe ori, aşa cum este şi cazul de faţă, întreaga populaţie de

investigat nu este cunoscută, precum şi de toate determinările care există în cadrul

proiectului de faţă, pentru cele patru tipuri de cercetări cantitative, a fost selectată o

eşantionare neprobabilistică. Totodată, pentru acest proiect nu se consideră necesară

44

folosirea unei tehnici de eşantionare probabilistică, în special având în vedere mărimea

eşantionului deja prevăzut prin specificaţiile acestuia.

Tehnicile de eşantionare nealeatoare sunt numite în literatura de specialitate şi tehnici

raţionale de eşantionare. Aceste metode vizează asigurarea reprezentativităţii

eşantionului în raport cu structura populaţiei de referinţă în raport cu o serie de

caracteristici esenţiale. Alegerea caracteristicilor este dictată de informaţiile disponibile,

precum şi implicaţiile acestora în cadrul cercetării. Reprezentativitatea eşantionului este

determinată de volumul eşantionului, dar şi de calitatea seriilor de date a caracteristicilor

folosite pentru determinarea structurii populaţiei.

De cele mai multe ori, în funcţie de necesităţile cercetării şi de ceea ce vrem să analizăm, se

combină modalităţile de eşantionare.

Pentru aceste două cercetări, a fost selectată o tehnică de eşantionare dirijată

(neprobabilistică) - tehnica de eşantionare la locul de cumpărare sau la locul de

consumare, care presupune stabilirea populaţiei studiate în funcţie de locul în care se

manifestă comportamentul analizat (de ex. locul de cumpărare a unor bunuri sau servicii:

clienţii unui centru comercial, clienţii unei anumite reţele de restaurante, vizitatorii unei

anumite agenţi turistice etc.). Selecţia subiecţilor se realizează, spre exemplu, în cazul unui

complex comercial, fie la intrările sau ieşirile din complex, fie în interiorul lui. În cazul

cercetării adresate şomerilor înregistraţi, este cea mai potrivită tehnică având în vedere că

aceştia sunt principalii clienţi ai AJOFM, frecventând sediile instituţiilor periodic şi

beneficiind de aceste servicii. Chestionarele au fost aplicate la întărea sau ieşirea în sediile

instituţiilor, urmând cele două criterii: persoanele trebuie să fie şomer înregistrat

(indemnizat sau neindemnizat) şi înscris la SPO din cele 10 judeţe ale celor două regiuni

de dezvoltare).

Mărimea eşantionului: conform specificaţiilor proiectului, cele două sondaje de opinie

adresate şomerilor înregistraţi trebuie să fie de 1.100 de respondenţi, cu precădere din

cele patru judeţe partenere, dar acoperindu-se cât mai mult din cele 10 judeţe ale celor

două regiuni de dezvoltare.

45

Astfel, în cadrul cercetării adresate şomerilor înregistraţi din regiunea Vest au fost

aplicate chestionare în toate cele şase judeţe ale regiunii: Bistriţa Năsăud, Cluj,

Maramureş, Sălaj, Bihor şi Satu Mare, pe un total de 325 de şomeri înregistraţi.

Număr chestionare aplicate

Regiune Judeţ de aplicare Şomeri

înregistraţi

Regiunea Vest

Caraş-Severin 320

Timiş 320

Arad 301

Hunedoara 30

SUBTOTAL 971

Regiunea Nord-Vest

Bistriţa Năsăud 118

Cluj 10

Maramureş 110

Sălaj 10

Bihor 57

Satu Mare 20

SUBTOTAL 325

TOTAL 1296

5.3. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea instrumentului

Cercetarea este de tip cantitativ, ceea ce permite obţinerea unor volume mari de

date din mediul social, pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică.

Folosirea chestionarului în ceea ce priveşte sondajul prezintă câteva avantaje.

Chestionarul se dovedeşte una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici, populaţia

începând să fie din ce în ce mai familiarizată cu acest tip de metodă de cercetare. Astfel,

chestionarul reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând

dintr-un ansamblu de întrebări scrise ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea

de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea

persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Prin intermediul chestionarului pot fi obţinute informaţii referitoare la atitudinile,

cunoştinţele, motivaţia şi interesele, dispoziţiile şi înclinaţiile persoanelor care fac parte

din populaţia cercetării.

46

Construirea instrumentului de cercetare

Respectând regulile de construire a instrumentului de cercetare, precum şi obiectivele şi

dimensiunile stabilite, a fost elaborat chestionarul pentru analiza percepţiei şomerilor

înregistraţi cu privire la serviciile AJOFM actuale şi identificarea cerinţelor şi

perspectivelor de pe piaţa muncii din regiune în vederea creşterii calităţii serviciilor şi

angajabilităţii.

Chestionarul cuprinde 32 de întrebări/cerințe.

Cele 32 de întrebări/cerințe ale chestionarului sunt ușor de utilizat întrucât, la elaborarea

acestora, au fost respectate o serie de reguli și recomandări specifice sondajelor de opinie:

Între întrebări sunt lăsate spaţii suficiente, absolut necesare pentru buna lor

recepţionare (chiar dacă în felul acesta a crescut dimensiunea chestionarului - 9

pagini).

Pentru fiecare întrebare este lăsat un spațiu suficient pentru formularea

răspunsurilor.

Întrebările sunt numerotate (de la 1 la 32). Fiecărei întrebări i s-a rezervat câte un

paragraf.

Toate întrebările au inserate (imediat după formulare) instrucţiuni sau lămuriri de

care trebuie să ţină seama respondenții în formularea răspunsurilor.

Exemplu: (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță); (răspuns multiplu,

bifați vă rugăm una sau mai multe căsuțe); (Consilierul este persoana din cadrul AJOFM care

discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, analizează profilele

personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe piaţa muncii, oferă alte

informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă.).

Pentru a se asigura percepţia lor cât mai uşoară, instrucţiunile/lămuririle au fost incluse în

chestionar cu alt tip de scris decât cel folosit pentru redactarea întrebărilor şi variantelor

de răspuns.

Redactarea întrebărilor s-a făcut folosind un scris mare şi clar (Cambria 10 Bold).

47

Tipul chestionarului

1. După conținutul informațiilor, chestionarul este atât de tip factual (partea a treia a

chestionarului), întrucât se obțin date administrative, cât și de opinie (partea a patra a

chestionarului), deoarece se obțin date imposibil de observat direct.

2. După cantitatea informaţiilor obţinute, este un chestionar de tip special, cu o singură

temă, respectiv analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile actuale ale

AJOFM şi la cerinţele de pe piaţa muncii şi identificarea serviciilor suport inovative pentru

creşterea angajabilităţii.

3. După forma întrebărilor, a stimulilor, chestionarul este atât cu întrebări închise

(precodificate), care nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionar,

cât și cu întrebări deschise, care lasă persoanelor chestionate libertatea unei exprimări

individualizate a răspunsurilor.

Întrebări închise sunt întrebările cu numerele 1-2, 22, 24, 26, 28-30, iar întrebări deschise

sunt cele cu numerele 3-6, 23, 25, 27, 31-32.

Exemplu de întrebare închisă:

Întrebarea 12. V-ar interesa un loc de muncă în altă localitate? (un singur răspuns posibil,

bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. da, într-o localitate aflată la mai puţin de 50 km

b. da, într-o localitate aflată la mai mult de 50 km

c. nu aş fi interesat

Exemplu de întrebare deschisă:

Întrebarea 5. Care sunt meseriile/locurile de muncă de care sunteți interesat? (vă rugăm

specificați în căsuța de mai jos)

În ceea ce privește întrebările închise, acestea sunt de 3 feluri:

dihotomice - întrebările 14, 17, 22

48

Exemplu de întrebare dihotomică:

Întrebarea 14. Dar un loc de muncă în străinătate v-ar interesa? (un singur răspuns posibil,

bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. da

b. nu

cu răspunsuri la alegere - întrebările 1, 8-13, 15, 19-21, 24, 26, 28-30

Exemplu de întrebare cu răspunsuri la alegere:

Întrebarea 28. Care este frecvenţa cu care accesaţi internetul? (un singur răspuns posibil,

bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. zilnic

b. cel puţin o dată pe săptămână

c. de 2-3 ori pe lună

d. cel puţin o dată pe lună

e. ocazional

f. niciodată

semantice sau cu răspunsuri ierarhizate - întrebările 2, 7, 16, 18.

Exemplu de întrebare semantică:

Întrebarea 7. În ce măsură consideraţi că un consilier vă poate ajuta în găsirea unui loc de

muncă? (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță) Consilierul este

persoana din cadrul AJOFM care discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de

muncă, analizează profilele personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe

piaţa muncii, oferă alte informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă

a. În foarte mare măsură

b. În mare măsură

c. Într-o oarecare măsură

d. În mică măsură

e. În foarte mică măsură

49

Aplicarea instrumentului de cercetare

Având în vedere specificul şi determinările proiectului, în cercetarea de faţă instrumentul

de cercetare a fost aplicat atât de operatorii de teren şi call-center, cât şi autoadministrat.

A. Chestionare autoadministrate: presupun înregistrarea răspunsurilor de către înseşi

persoanele incluse în eşantionul investigat, însă în cazul de faţă sub supravegherea

sau cu îndrumarea operatorului de interviu.

B. Chestionarele administrate de operatorii de anchetă: constituie modalitatea cel mai

des utilizată de culegere a informaţiilor în jachetele şi sondajele psihosociologice.

Folosirea operatorilor de anchetă asigură reprezentativitatea eşantionului, poate

lămuri înţelesul întrebărilor şi permite să răspundă la chestionar şi persoanele cu

un nivel de şcolarizare scăzut.

Avantajele chestionarelor telefonice sau pe mail

În cercetarea de faţă au fost aplicate chestionare direct, faţă în faţă, cât şi electronic şi

telefonic, pentru asigurarea acoperirii volumului eşantionului specificat prin proiect. La

nivel mondial, odată cu dezvoltarea telefoniei fixe, mobile şi a internetului, sondajele

telefonice sau trimise pe e-mail au început să devină o alternativă viabilă în raport cu

metodele de intervievare tradiţionale. Creşterea gradului de penetrare a serviciilor de

telefonie şi internet la nivelul organizaţiilor şi al gospodăriilor a influenţat favorabil gradul

de reprezentativitate a eşantioanelor utilizate în sondajele telefonice şi online, în privinţa

colectivităţilor studiate.

Utilizarea tot mai amplă a interviurilor telefonice şi pe e-mail se poate explica prin

avantajele specifice, faţă de metoda sondajului personal: costul mic, natura imperativă a

telefonului/e-mail-ului, rapiditatea, cooperarea, rata finală de răspuns, obţinerea de

răspunsuri la întrebările sensibile.

Cheltuielile implicate de interviurile telefonice (chiar şi interurbane) sau pe internet sunt

mai mici comparativ cu cheltuielile de deplasare în teren, în cazul interviurilor personale.

Telefonul sau internetul este o metodă eficace de captare a atenţiei respondenţilor

50

potenţiali. Adesea, la auzirea semnalului telefonului, persoanele apelate simt că nevoia de

a răspunde este mai urgentă decât cea de a finaliza activitatea pe care o desfăşoară.

Sondajul telefonic sau pe internet permite obţinerea de economii de timp, în raport cu

sondajele personale. Într-un interval de timp mai scurt, se pot efectua mai multe apeluri

telefonice. În plus, nu mai este necesară deplasarea operatorilor pe teren, pentru

contactarea respondenţilor. Un operator ce dispune de cunoştinţele şi abilităţile necesare

poate să realizeze mai multe interviuri pe oră.

Atitudinea respondenţilor este mai favorabilă faţă de interviurile telefonice sau pe e-mail

decât faţă de interviurile personale. În mod special, anumite persoane sunt reticente mai

ales faţă de sondajele personale desfăşurate la domiciliu. Totodată, gradul de cooperare a

operatorilor de interviu creşte comparativ cu interviurile personale, deoarece preferă să

apeleze telefonic un respondent, în loc să comunice cu el faţă în faţă, mai ales seara, atunci

când interviul are loc în zone mai puţin sigure.

Metodele de administrare a chestionarului (D. Colibaba, 2011) pot fi analizate comparativ

din punctul de vedere al costului administrării, al gradului de confidenţialitate acordate

respondentului, al oportunităţii de a pune întrebări ajutătoare, riscul părtinirii

operatorului sau riscul apariţiei non-răspusurilor:

51

Baza de comparaţie Poşta E-mail – Internet, Fax

Telefon Direct (personal)

Costul administrării Medii, deoarece include şi costul

returnării chestionarului

Mari, deoarece iau în considerare şi costul

echipamentelor

Destul de mari, în funcţie de numărul

de întrebări şi complexitatea răspunsurilor

Cele mai mari, deoarece iau în

considerare timpul şi cheltuielile de

călătorie ale operatorului

Confidenţialitatea acordată

respondentului

Completă, deoarece nu necesită o

semnătură

Medie, deoarece returnarea poate

conţine adresa expeditorului

Medie, deoarece există numărul format şi lista

abonaţilor

Mică, datorită contactului faţă în

faţă

Abilitatea de a pune întrebări ajutătoare

Mică, deoarece chestionarele sunt autoadministrate, deci trebuie să fie scurte şi simple

Medie, deoarece chestionarele

trebuie să fie scurte şi nu se poate

detalia

Mare, deoarece operatorul poate utiliza materiale

suplimentare (plane)

Posibilitatea ca operatorul să fie

părtinitor

Nu există, deoarece chestionarul nu este

completat în prezenţa

operatorului

Nu există, deoarece chestionarul nu este

completat în prezenţa

operatorului

Mică, deoarece pot exista inflexiuni în vocea operatorului

Mare, datorită vocii şi expresiei feţei

operatorului

Posibilitatea apariţiei non – răspunsurilor

Mare, deoarece oamenii pot fi

comozi şi nu se deplasează la oficiul

poştal

Medie, deoarece costul expedierii poate influenţa

Medie, deoarece nu există nimeni care să răspundă la apel

Mică, deoarece există posibilitatea

abordării persoanelor în locuri potrivite

52

5.4. Ancheta pilot

Ancheta pilot este o repetiţie generală, înainte de derularea anchetei propriu-zise, în care

s-au utilizat metodele, tehnicile şi instrumentele de investigaţie folosite în anchetă de bază.

Obiective principale urmărite:

prima testare a ipotezelor de lucru;

o mai bună estimare a duratei şi a aspectelor anchetei;

testarea metodelor şi, mai ales, a instrumentelor de investigaţie sub aspectul

gradului lor de adecvare la populaţia investigată şi completitudinii lor (măsurii în

care se asigură culegerea tuturor informaţiilor necesare realizării obiectivelor

investigaţiei);

sugerarea unor noi aspecte demne de a fi luate în consideraţie în ancheta propriu-

zisă.

Această etapă reprezintă o activitate recomandată anterioară cercetării propriu-zise, care

presupune verificarea faptului că problemele asupra cărora solicităm informaţii sunt reale,

că întrebările sunt formulate clar, că oamenii sunt dispuşi să răspundă la chestionare,

eventuale erori sau greşeli etc. (Ion Cauc, 2004). Astfel, ancheta pilot este o etapă a

cercetării selective prin intermediul căreia se verifica metodologia cercetării şi se aduc

îmbunătăţiri acolo unde este necesar.

Realizarea unui studiu pilot nu garantează succesul acţiunii de amploare căreia i se

precede, însă contribuie semnificativ la creşterea şanselor ca rezultatele obţinute să

răspundă în mod eficient temelor urmărite. Avantajul major oferit de implementarea unui

studiu pilot îl reprezintă faptul că oferă un feedback pertinent în ceea ce priveşte căile de

îmbunătăţire, practicile eficiente de urmat, precum şi estimarea corectă a gradului de

amploare a viitoarei acţiuni vizate.

În perioada ianuarie-februarie 2015, a fost derulată etapa de cercetare pilot, constând în

testarea instrumentelor de cercetare cantitative – respectiv chestionarul adresat şomerilor

înregistraţi, astfel încât acesta să îndeplinească rigorile ştiinţifice şi să fie într-o formă care

nu ridică probleme respondenţilor.

53

Au fost respectate următoarele criterii:

Au fost aplicate atât de către operatorii de teren, cât şi de operatorii de callcenter

din proiect la nivelul celor patru judeţe din care provin AJOFM-urile partenere ale

proiectului: Timiş, Arad, Bistriţa şi Caraş-Severin.

Au fost aplicate pe un total de 125 de subiecţi, pe categoriile de public pe care s-au

realizat sondajele de opinie propriu-zise, inclusiv şomeri înregistraţi.

Operatorii de teren au respectat instructajului standardizat special creat pentru

activitatea de cercetare a proiectului.

La finalul derulării cercetării pilot, au fost analizate şi centralizate, la nivelul celor patru

judeţe, observaţiile şi feedback-ul obţinut în urma aplicării chestionarelor, pe baza

reacţiilor „din teren”, realizându-se atât un raport de teren, cât şi un raport de callcenter.

Relativ la aceste observaţii, a fost modificate/adaptat şi definitivat instrumentul de

cercetare.

Cercetare cantitativă adresată şomerilor înregistraţi:

itemii au fost clari şi nu au fost întâmpinate dificultăţi în obţinerea răspunsurilor,

întrebările au o formulare accesibilă, sunt într-o ordine coerentă;

respondenţii tind să solicite informaţii suplimentare cu privire la unii termeni, cum

ar fi self-service, job shadow; la itemul 31, şomerii au solicitat sprijinul operatorilor

pentru a înţelege mai bine care pot fi măsuri inovatoare;

însă, respondenţii au fost, în general, familiarizaţi cu aspectele prevăzute în itemi;

la itemul 12 subiecţii s-au arătat interesaţi de distanţa faţă de locul de muncă şi

mijloacele de transport, aspect care nu reiese clar din întrebare: opţiunea

răspunsului poate diferi dacă este vorba despre o localitate la mai mult sau mai

puţin de 50 de km;

la itemul 21, punctul f, se recomandă să fie trecut la sfârşit sau punctele f şi k să fie

doar o singură formulare;

la itemul 23, se va corecta Dacă 22=a, nu 1, atunci 23;

54

la itemul 27, se corectează la întrebarea 26, nu 23;

la itemul 26, se va corecta Dacă 22=a, nu 1, atunci 26;

itemii 26 şi 27 se recomandă să fie după itemul 23, ar fi mai uşor de urmărit.

Durata aplicării chestionarelor: în urma derulării anchetei pilot, a fost calculat timpul

mediu necesar aplicării chestionarului adresat şomerilor înregistraţi – 20 de minute.

Concluzii şi recomandări

activitatea de intervievare s-a dovedit utilă şi necesară în rândul respondenţilor.

Aceştia au fost deschişi şi consideră util acest gen de activitate. Nu s-au semnalat

probleme, obiecţiuni.

s-a constatat faptul că aplicarea instrumentelor necesită un timp mare de aplicare,

ceea ce presupune o disponibilitate mare din partea respondenţilor în a parcurge în

mod complet chestionarele şi de a formula răspunsuri la întrebările deschise. În

plus, numărul destul de mare de întrebări şi filtrele aplicate necesită o atenţie

sporită din partea operatorilor în aplicarea acestora;

operatorii trebuie să fie bine familiarizaţi cu înţelesul itemilor, trebuie să cunoască

fiecare termen specific;

ca urmare a derulării anchetei pilot, s-a confirmat necesarul de suport identificat şi

discutat la nivelul parteneriatului proiectului în aplicarea instrumentelor de

cercetare, prin facilitarea accesului către categoriile de respondenţi şi

intermedierea relaţiei cu aceştia de către reprezentanţii AJOFM, respectând

criteriile de selecţie a respondenţilor.

5.5. Instructajul standardizat

A fost creat şi aplicat un instructaj standardizat adresat operatorilor de chestionar, care a

avut ca sferă de aplicabilitate cercetările cantitative (sondajele de opinie). În urma

definitivării formelor finale ale chestionarelor, ţinând cont de rezultatele obţinute în urma

derulării anchetei pilot, acest document a stat la baza aplicării instrumentelor de cercetare

de către operatori, care şi-au însuşit regulile de aplicare anterior lucrului de teren: cinci

55

operatori callcenter, opt operatori de teren şi patru experţi derulare activităţi directe cu

grupuri vulnerabile şi cu mediul economic.

Acesta a inclus regulile de aplicare a chestionarelor: reguli generale, discursul de început,

Completarea itemilor chestionarului (date de identificare, itemii chestionarului), discursul

de final, reguli de conduită, principii generale ale comunicării în aplicarea chestionarelor,

situații problamatice în procesul de aplicare al chestionarului.

5.6. Procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor

A fost creată şi respectată o procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor

furnizate în cadrul activităţii de cercetare, pentru stabilirea unui set unitar de reguli şi

proceduri pentru arhivarea fizică şi electronică a datelor culese prin derularea activităţii

de cercetare şi a documentelor realizate.

În conformitate cu acest document, arhivarea datelor culese în cadrul activităţii de

cercetare s-a derulat în trei etape de bază: arhivarea chestionarelor pe suport de hârtie,

scanarea chestionarelor în format electronic şi introducerea datelor în baza de date.

6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor

Vezi Anexa.

7. Verificarea ipotezelor

Prima ipoteză se verifică pentru regiunea Nord-Vest, adică în afară de înregistrarea în

evidenţă, 64% dintre şomerii înregistraţi au apelat la Serviciul Public de Ocupare pentru

cursurile de formare profesională.

Ipoteza a doua este validă pentru ambele regiuni: majoritatea şomerilor înregistraţi (76%

pentru ambele regiuni) sunt mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de serviciile oferite

de Serviciul Public de Ocupare. Media tuturor răspunsurilor, pe o scară de la 1 la 5, este în

jurul valorii de 4, ceea ce plasează răspunsurile la gradul “în mare măsură”.

56

De asemenea, cea de-a treia ipoteză este validă: majoritatea şomerilor din ambele regiuni

consideră în mare şi foarte mare măsură că un consilier îi poate ajuta în găsirea unui loc de

muncă. Media răspunsurilor pe o scară de la 1 la 5, este de 3,5, ceea ce plasează

răspunsurile între “într-o oarecare mare măsură” şi “în mare măsură”.

Şi ipoteza a patra se verifică în ambele regiuni: pentru şomeri cele mai utile servicii şi

măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi informaţiile despre locurile de muncă

vacante, atât din România, cât şi din străinătate (45% în regiunea Nord-Vest şi 49% în

regiunea Vest).

Ipoteza a cincea este validă: majoritatea şomerilor înregistraţi (70% din şomerii din

regiunea Nord-Vest şi 64% din Vest) accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână. În

ambele regiuni, şomerii tineri între 16 şi 24 de ani folosesc cel mai frecvent internetul,

aproximativ 80% zilnic şi 6-8% cel puţin o dată pe săptămână.

Ipoteza a şasea este corectă, adică cei mai mulţi dintre şomeri din ambele regiuni se

declară interesaţi în primul rând de de crearea platformei online prin care să poată

beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (43%).

În ambele regiuni, se verifică ipoteza a şaptea, ceea ce arată că cei mai mulţi şomeri

consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58% în

regiunea Nord-Vest şi 51% în regiunea Vest). Pe locurile doi şi trei, şomerii plasează

modelul de plan de afaceri şi informaţiile privind legislaţia specifică (40-47%).

Ipoteza a opta este corectă: 82% din şomerii din regiunea Nord-Vest şi 68% din regiunea

Vest consideră că este util un curs de formare profesională pentru îmbunătăţirea

competenţelor sau dobândirea unor competenţe noi.

Cea de-a noua ipoteză nu se verifică, însă: pentru şomerii înregistraţi din ambele regiuni

principala dificultate de a participa la cursuri de formare profesională nu o reprezintă lipsa

informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională, ci lipsa resurselor

financiare pentru a participa la un curs de formare profesională. Însă, lipsa informațiilor se

plasează pe locul următor.

57

În ambele regiuni se confimă şi cea de-a 10-a ipoteză: majoritatea şomerilor înregistraţi

consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal furnizor de formare profesională.

În ceea ce priveşte ipoteza 11, aceasta se verifică pentru regiunea Vest: majoritatea

şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca fiind sursa principală de

informare cu privire la locurile de muncă vacante, însă în Nord-Vest AJOFM se plasează pe

locul al doilea.

Ipoteza 12 este validă în regiunea Nord-Vest: majoritatea şomerilor înregistraţi consideră

că principalele motive ale dificultăţii la angajare sunt lipsa locurilor de muncă (39%) şi

lipsa experienţei profesionale (35%). Cele două criterii se plasează pe locurile doi şi trei în

Vest: lipsa locurilor de muncă (40%) şi lipsa experienţei profesionale (26%). Tinerii

consideră în primul rând lipsa experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al

dificultăţii la angajare (83% în Nord-Vest şi 74% în Vest),

Nu se verifică ipoteza 13: majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalul

criteriu la angajare este experienţa în muncă, studiile şi calificările fiind pe locul doi.

Ipoteza 14 este corectă: şomerii înregistraţi sunt mai degrabă interesaţi de un loc de

muncă într-o altă localitate la mai puţin de 50 de km distanţă de domiciliu.

58

Bibliografie

Septimiu Chelcea (2004). Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti. Editura Comunicare.ro.

D. Colibaba (2011). Net-Chestionarul – instrument valoros în cercetarea pieţei. Revista

Informatică Economică nr. 3 (19)/2001.

Ion Cauc, Beatrice Manu, Daniela Pârlea, Laura Goran (2004). Metodologia cercetării

sociologice – metode şi tehnici de cercetare – Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Fundaţiei

României de mâine

http://www.ellipse-marketing.ro/studiu-pilot.html

http://leap.ro/

http://www.anosr.ro/profesional/angajabilitate/

http://noi.fgbweb.eu/flexicovery-wiki/node/42

http://www.business24.ro/locuri-de-munca/resurse-umane/ce-sunt-aptitudinile-de-

angajabilitate-1457095

file:///C:/Users/Uşer/Downloads/rezumat_phd_pavelea_romană.pdf

http://www.crips.ro/doc/bexcelnet.pdf

Balanța Forței de Muncă (BFM)

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest

http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48

http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20Demografie%20si%20resurse%2

0umane%20versiunea%202014.pdf).

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 2014-2020

59

Legea nr. 76/2002, privind bugetul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de

munca;

DATE DEMOGRAFICE

Gen

Mediul de reşedinţă

gen

Frecvenţă ProcentValid feminin 211 65

masculin 114 35

Total 325 100,065%

35%feminin

masculin

42%

58%

rural

urban

mediu

Frecvenţă ProcentValid rural 135 42

urban 190 58

Total 325 100,0

Vârstă

0 10 20 30

1954

1957

1959

1961

1963

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

18%

42%

31%

6%

3%

16-24 ani

25-39 ani

40-54 ani

55-69 ani

NR

27%

38%

32%

3%primar, gimnazial și profesional

liceal și policeal

universitar

NR

Nivel de studii

studii

Frecvenţă ProcentValid primar, gimnazial

și profesional 87 27

liceal și policeal 123 38

universitar 106 32

NR 9 3

Total 325 100,0

DATE DEMOGRAFICE

Statutul

69%

24%

7% șomer indemnizat

șomer neindemnizat

Majoritatea respondenţilor sunt şomeri indemnizaţi – 69%.Din aceştia, aproape jumătate sunt indemnizaţi cu 3-6 luni. Dintre şomerii neindemnizaţi, majoritatea au indicat aceeaşi perioadă – 3-6 luni.

şomer indemnizat

18%

38%10%3%

31%

mai puţin 3 luni

între 3 şi 6 luni

între 6 şi 9 luni

între 9 şi 12 luni

peste 12 luni

19%

48%

17%

13%

3%

mai puţin 3 luni

între 3 şi 6 luni

între 6 şi 9 luni

între 9 şi 12 luni

peste 12 luni

şomer neindemnizat

DATE DEMOGRAFICE

26%

6%

15%22%

26%

5%fără vechime/experienţă înmuncă1 an

1-5 ani

5-10 ani

peste 15 ani

NR

Vechimea/experiența în muncă avută la data înregistrării la AJOFM

Q1. De care dintre serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare (SPO) reprezentat de Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă (AJOFM) aţi beneficiat/beneficiaţi în prezent?

Aşa cum era firesc, cele mai frecvente servicii de care au beneficiat sau beneficiază respondenţii sunt înregistrarea în evidenţă (72%), cursurile de formare profesională (64%) şi informare privind drepturile și obligațiile șomerilor (50%).

Pe ultimele locuri, se află internshipul, serviciile de preconcediere şi alte servicii – mai puţin de 1%.

233

208

162

116

85

8 8 7 5 3 3 3 2 20

50

100

150

200

250

Q2. În ce măsură sunteţi mulţumit/ă de serviciile oferite de AJOFM?

76% din respondenţi sunt mulţumiţi în foarte mare (37%) şi în mare măsură (39%) de serviciile oferite de AJOFM.

De asemenea, media tuturor răspunsurilor este de 4, ceea ce plasează răspunsurile la gradul “în mare măsură”.

37%

39%

19%

2%1% 2%

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

Compartiv pe judeţe, media răspunsurilor indică judeţele Sălaj (4,5) şi Satu Mare (4,4) ca fiind pe primele locuri ca grad de satisfacţie faţă de serviciile oferite de AJOFM, Bihor şi Cluj fiind pe ultimele locuri. În Sălaj, jumătate din răspunsuri sunt “în mare măsură” şi jumătate “în foarte mare măsură”. Însă diferenţele faţă de celelalte judeţe nu sunt semnificative, toate fiind peste media de 3,7.

Dintre toate judeţele, Cluj are cel mai mare procetaj de răspunsuri “în mică măsură”, însă tot în Cluj regăsim şi cel mai mare procentaj de “în mare măsură”, astfel că relevantă este media care situează judeţul în jurul răspunsului de “în mare măsură”.

6%

32%

32%

10%

45%

50%

50%

44%

41%

70%

30%

50%

40%

16%

26%

17%

10%

20%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Salaj

Satu Mare

NR

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.

Cei mai mulţi dintre respondenţii care au oferit argumente pentru gradul de satisfacţie faţă de serviciile oferite de AJOFM apreciază faptul că instituţia le-a oferit posibilitatea participării la cursuri de formare profesională (58 de răspunsuri). În aceste răspunsuri se face referire şi la alte detalii, însă acest serviciu este în prim-plan:•Posibilitatea învăţării unei noi meserii;•Sunt mulţumită deoarece îmi dă ocazia de a urma o meserie;•Indemnizaţia este foarte mică, dar compensează cu calificările şi formările profesionale;•Mă bucur că ni se oferă şansa să ne calificăm şi să facem diverse cursuri;•Sunt mulţumită de cursurile care se oferă, de personalul calificat, de ajutorul pe care ni-l oferă;•Sunt mulţumită de serviciile oferite de AJOFM deoarece am beneficiat de cursuri şi instruire;•Mi-a oferit posibilitatea de formare profesională şi în alt domeniu;•Mi s-a oferit şansa să urmez un curs de recalificare fără costuri;•Sunt mulţumit deoarece am posibilitatea de a mă perfecţiona într-un anumit coaforului;•O bună informare cu privire la locurile de muncă vacante, dar şi la cursurile de formare profesională;•Sunt mulţumit de AJOFM fiindcă mi s a oferit şansa să particip la cursul de calificare;•Pentru că învăţ ceva;•Datorită acestei instituţii am făcut un curs de calificare;•Sunt mulţumită de serviciile oferite deoarece mă ajută în viitorul meu profesional;•Promptitudine, informaţii privind piaţa muncii, organizarea de cursuri de calificare la nivel local.

3

58

24

12

52

0 10 20 30 40 50 60 70

Altele

Cursuri de formare gratuite

Informare corespunzătoare/experienţă plăcută

Ofertă locuri de muncă

Seriozitate/Promptitudine/Profesionalism

Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.

Pe de altă parte, şomerii pun accentul pe aptitudinile şi serviciile oferite de personalul Serviciului Public de Ocupare, formulând afirmaţiicare fac trimitere la seriozitatea, profesionalismul, operativitatea, amabilitatea şi promtitunirea cu care au primit informaţiile şi suportul necesar, atât în ceea ce priveşte relaţionarea şi informarea, cât şi serviciile de mediere:•Am întâmpinat puţine obstacole în depunerea dosarului, pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj, dar împreună cu personalul AJOFM le-am rezolvat în timp util;•Am primit răspunsurile la fiecare întrebare sau problemă de care m-am lovit;•Indemnizaţia soseşte la timp, doamnele sunt foarte amabile, posibilitatea efectuării unui curs pe perioada şomajului;•Am cunoscut oameni foarte implicaţi în ceea ce fac, începând de la înscriere, până la predarea cursului care se face cu mare profesionalism;•Ne este oferită multă atenţie, informaţii utile şi precise;•Personal profesionist, bine informat;•Am fost informată şi consiliată ori de câte ori am cerut;•Profesionalism, informaţii suficiente;•Seriozitatea şi experienţa personalului;•Am avut nevoie urgent de o adeverinţă şi mi s-a eliberat pe loc fără să mă pună pe drumuri;•Operativitate la înregistrare în evidenţă, informare privind drepturile şi obligaţiile şomerului, îndrumare către bursa locurilor de muncă.

Oarecum pe aceeaşi linie, şomerii care s-au declarat satisfăcuţi de Serviciul Public de Ocupare (în mare şi foarte mare măsură) fac trimitere şi la calitatea şi cantitatea informaţiilor primite pe diferite direcţii, care i-au ajutat în drumul profesional şi la facptul că relaţionarea cu AJOFM a reprezentat o experienţă plăcută:•Deschide uşi pentru persoanele care nu au un loc de muncă;•Mă ajuta în unele domenii;•Acordă o şansă sau mai mult dacă sunt persoana interesate;•Mediere şi abordare între şomeri şi angajatori;•A fost o experienţă plăcută;•Am acumulat cunoştinţe noi;•Modul de abordare;•Primire informaţii utile;•Sprijinirea activităţii şi formării şomerilor;•Sprijin necondiţionat;•Bună informare;•Am fost consiliată corect;•S-au furnizat destul de multe informaţii

Şomerii fac trimitere şi la postarea de locuri de muncă vanacte:•Ajută oamenii în găsirea unui loc de muncă;•Avem posibilitatea de a găsi un loc de muncă mult mai uşor;•Ne oferă şansa unui loc de muncă;•Este foarte bine că înveţi anumite meserii indiferent de vârstă.

Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.

În ceea ce priveşte argumentele negative, care sunt în număr mai redus, acestea se referă la anumite situaţii în care şomerii au beneficiat de o informare incompletă din partea SPO şi la birocraţia care uneori îngreunează procesul: •AJOFM-ul nu informează şomerii despre posibilitatea găsirii unui loc de muncă, nu oferă şomerilor consultanţăprivind începerea unui loc de muncă;•Actualizarea şi verificare listelor cu posturi vacanţe ar trebui făcută mai des;•După părerea mea lipsesc anumite informaţii care ar trebui făcute cunoscute de către toată lumea;•Nu ar strica mai multă informare a cetăţenilor despre aceste servicii;•Îmbunătăţirea comunicării cu şomerii;•Comportament neadecvat al consilierului;•Nu se ocupă eficient de tinerii şomeri;•La anumite ghişee nu am primit informaţii complete, comunicare greoaie;•Prea multă birocraţie;•Modul de organizare şi informaţiile primite au fost satisfăcătoare, însă aşteptare pentru un răspuns în ce priveşte începerea unui curs a fost destul de lungă;•Timpul petrecut la înregistrare prea mare;•Timpul pierdut la rând pentru viza.

În câteva cazuri a fost invocat faptul că ar trebui oferite şomerilor mai multe anunţuri de locuri de muncă şi cursuri de formare profesională.

13

6

5

2

4

0 2 4 6 8 10 12 14

Informare incompletă

Mai multe cursuri de formare/locuri de muncă

Prea multă birocraţie

Valoare mică a ajutorului de şomaj

Altele

Q4. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătățire a serviciilor AJOFM?

Principalele propuneri de îmbunătăţire a serviciilor oferite de SPO sunt cele legate de relaţia cu şomerii şi procesul de comunicare şi informare a acestora:•Modul de abordare;•Mai multă comunicare;•O mai bună colaborare intre instituţiile statului;•Mai multe programe de informare şi consiliere;•O centralizare mai bună a datelor pentru a plasa pe piaţa muncii fiecare persoană în funcţie de domeniul

de activitate;•De foarte multe ori la biroul de informaţii unde se depun dosarele este aglomeraţie;•Să îmbunătăţească sistemul de lucru şi să mărească salariul oamenilor;•Timpul să fie mai scurt;•Consider că lumea ar trebui informată mai mult despre serviciile AJOFM;•Eliminarea birocraţiei;•Comportament profesional orientat spre clienţi;•Mai multă informare pentru cursurile de formare;•Mai multă răbdare şi amabilitate al personalului;•Informatizarea serviciilor, corespondenţă online;•Explicare completă întrebărilor adresate;•Sistemul informativ să fie mai bine pus la punct (internet).

6

11

13

6

21

11

0 5 10 15 20 25

Cerinţe legate de cursuri de formare profesională

Mai multe locuri de muncă/cursuri de formare

Măsuri noi/inovatoare

Oferirea posibilității unor stagii de practică

Procesul de comunicare/informare/centralizare adatelor

Altele

Q4. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătățire a serviciilor AJOFM?

Trebuie menţionate sgestiile privind introducerea unor măsuri sau intrumente noi, menite să fluidizeze suportul oferi de persoanalul SPO, care, deşi în unele cazuri nu sunt detaliate, este totuşi simţintă nevoia identificării şi implementării acestora:•Măsuri noi inovatoare pentru şomeri;•Consider că măsurile inovatoare pentru şomeri ar fi o îmbunătăţire necesară, fiindcă o dată cu ele lucrurile

în această societate ar merge mai bine;

•Abordare şi măsuri noi;•Măsuri noi inovatoare pentru şomerii care doresc o calificare în alt domeniu;•O informare mai eficientă în mediul online cu privire la ofertele disponibile;•Să fie implicați, inovatori, creativi; •Locurile de muncă vacante să se trimită prin e-mail persoanelor care sunt înregistrate ca şi şomer.

Este evident menţionată şi necesitatea punerii la dispoziţie a mai multe locuri de muncă, deşi acest aspect nu constituie în mod direct responsabilitatea AJOFM.

De asemenea, există câteva propuneri privind facilitarea obţinerii din partea angajatorilor a posibilităţii implementării unor stagii de practică în companii:•Implementarea stagiilor în diverse firme,pe perioada stagiului, cu posibilitate ulterioara de angajare;•După terminarea cursului să avem posibilitatea de a face practică câteva luni pentru a ne obişnui, deoarece majoritatea cer recomandări•Firmele care au locuri de muncă disponibile,prezentate la AJOFM,ar trebui să organizeze interviuri cu şomerii specializaţi pentru acele locuri de muncă,după terminarea unor cursuri de recalificare şomerilor să li se ofere ocazia să facă şi practică la anumite firme ale AJOFM;•Aş dori foarte mult să se pună mare preţ pe practică în acest domeniu ca să învăţăm până la terminarea cursului ceva;•Aplicarea adecvată a strategiilor pentru fiecare tip de client.

Alte propuneri sunt cele exemplificate mai jos, o parte dintre ele neputând fi considerate pertinente:•Şomerii sunt puşi în dificultate chiar dacă beneficiază de cursuri gratuite,deoarece nu pot acoperi costurile cu transportul;•Ajutor de şomaj pe termen mai lung;•Să ofere o masă pe parcursul cursului;•Mai multă implicare din partea angajatorilor•Consiliere profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri

Q5. Care sunt meseriile/locurile de muncă de care sunteți interesat?

Principalele preferinţe pentru meserii/locuri de muncă sunt cele în doemeniul economic -economist/contabil - şi cele în domeniul înfrumuseţării - cosmetician, coafor/frizer. Pe următoarele locurie se află lucrărorul în construcţii şi finisorul.

Căutate sunt şi posturile de secretar sau asistent manager, agent comercial, inspector de resurse umane, instalator, posturi în domeniul IT sau operator computer, tâmplar sau dulgher.

78

10

18

28

34

4

18

11

8

14

16

13

7

19

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

altele

agent comercial

coafor/frizer

cosmetician

economist/contabil

electrician/electronist

finisor

inspector resurse umane

instalator

IT/operator calculator

lucrător în construcții

secretar/asistent manager

tâmplar/dulgher

tehnician maseur

Q6. Care credeți că sunt domeniile de activitate şi locurile de muncă/meseriile care se cer/sunt de perspectivă pe piața muncii?

Principalele domenii de activitate de perspectivă sunt IT, comerţ şiînfrumuseţare corporală (cosmetică, coafor, manichiură etc.). Apoi, şomerii consideră că de viitor sunt şi domeniul medical, prestările de servicii, cel economic/contabil şibancar şi domeniul construcţiilor.

47

21

29

18

13

50

1916

11

0

10

20

30

40

50

60

12

4

6

13

20

7

37

0 10 20 30 40

agent comercial

coafor/frizer

cosmetician

economist/contabil

IT

lucrător în construcții

altele

În aceeaşi linie, principala meserie considerată de prespectivă este în domeniul IT, urmată de cea de economist/contabil şi agent comercial. Şomerii mai consideră de viitor şi postul de lucrător în construcţii, cosmetician şi coafor/frizer.

Q7. În ce măsură consideraţi că un consilier vă poate ajuta în găsirea unui loc de muncă?

Mai mult de jumătate din respondenţi consideră că un consilier îi poate ajuta în găsirea unui loc de muncă: 20% în foarte mare măsură şi 33% în mare măsură.

Media tuturor răspunsurilor este de 3,5, ceea ce plasează răspunsurile între “într-o oarecare mare măsură” şi “în mare măsură”.Doar 8 procente consideră că un consilier nu poate fi util în acest proces.

20%

33%

34%

5%

3%

5% În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

În special şomerii cu nivel primar, gimnazial şi profesional consideră util consilierul (în foarte mare şi mare măsură – 70%), comparativ cu cei care au terminat liceul sau postlicealul (52%) şi universitatea (43%).

30%

24%

7%

40%

28%

36%

22%

37%

41%

6%

8%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

primar, gimnazial şi profesional

liceal şi postliceal

universitar

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

Q8. Ce modalităţi/surse utilizaţi/ați utilizat, cu preponderență, în căutarea unui loc de muncă?

111

57

155

169

187

5

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

presa scrisă

firme private de recrutare

site-uri cu locuri de muncă vacante

AJOFM

prieteni, cunoştinţe, familie

altele

Sursa principală de informare cu privire la locurile de muncă vacante este cea informală, pe bază de recomandări din partea cunoscuţilor. AJOFM-ul reprezintă a doua sursă de informare când vine vorba de căutarea unui loc de muncă – 52% dintre sespondenţi au indicat această valoare.

Pe ultimul loc, se află firmele private de recrutare, care sunt preferate de 18% din respondenţi.

25%32%

39%

50%

15% 18% 18% 20%

41%

55%

44%40%

53%

45%

57%

70%

56% 55%

65%

50%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani

presa scrisă

firme private derecrutaresite-uri cu locuri demuncă vacanteAJOFM

prieteni, cunoştinţe,familiealtele

La serviciile AJOFM în găsirea unui loc de muncă apelează în principal cei de peste 55de anişi cel mai puţin cei cu vârsta între 25 şi 39 de ani.Cea mai puţin preferată sursă este cea formată din firme private de recrutare în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Site-urile cu locuri de muncă sunt preferate în proporţii asemănătoare de toate categoriile (între 40% şi 55%).

Q9. Concret, ce demersuri aţi făcut pentru găsirea unui loc de muncă?

163

142

111

104

92

24

17

10

5

3

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

am apelat la prieteni, rude, cunoștințe

m-am înscris la AJOFM

am depus cereri de angajare la firme, instituții etc.

am participat la interviuri/concursuri

am urmat un curs de formare profesională

am apelat la firme private de recrutare

nu am realizat nici un demers

am dat anunțuri în ziare

altele

am apelat la organizații private (asociații, ONG-uri) …

În aceeaşi linie cu răspunsurile la întrebarea anterioară, principalele demersuri întreprinse pentru găsirea unui loc de muncă sunt cele informare, prin recomandări din partea cunoscuţilor (50%) şi prin intermediul AJOFM (44%). Însă, la mică distanţă se regăseşte aplicarea directă pentru joburi prin depunerea de CV-uri şi cereri de angajare şi urmarea cursurilor de formare.

Pe ultimele locuri, se află organizaţiile private (sub 1%), anunţurile în presă (3%) şi firmele de recrutare (7%).

Doar 5% din respondenţi declară că nu au întreprins niciun demers pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Q10. Care considerați ca au fost motivele respingerii după interviu?

20%

18%

17%11%

5%2%

27%

nu am corespuns cerințelor postului

nu am avut experiența în muncă cerută

nu am avut calificarea cerută

altele

ceilalți candidați au fost mai buni

nu m-am descurcat bine la interviu

nu am făcut față la proba practică

NR

Principalul motiv de respingere este considerat de respondeţi ca fiindfaptul că nu au corespuns cu cerinţe postului (20%), urmat de lipsa experienţei în muncă pentru postul de muncă vizat (18%) şi lipsa calificării solicitate (17%).

Este interesant de remarcat faptul că 27% din respondenţi nu au oferit un răspuns la această întrebare, rata de nonrăspunsuri putând fi interpretată fie ca imposibilitatea formulării sau identificării unui motiv al respingerii, fie indisponiblitatea respondenţilor de a oferi un răspuns la această întrebare, din motive personale, care ţin mai degrabă de latura emoţională.

În primul caz, acest lucru poate însemna că mulţi dintre şomerii care îşi caută un loc de muncă şi participă la interviuri nu cunosc cauza pentru care nu pot obţine un job fie pentru ca angajatorii nu oferă aceste informaţii, fie pentru că persoanele însele nu sunt conştiente de propriile limitări sau lacune, fie pentru că nu pot fi identificate motive reale ale eşecului la angajare, motivele ţinând mai degrabă de latura subiectivă a angajatorului.

26%

29%

33%

25%

0

5

10

15

20

25

30

35

fără

vec

him

e/ex

per

ien

ţă în

mu

ncă

1 a

n

1-5

an

i

5-1

0 a

ni

pes

te 1

5 an

i

nu am corespuns cerințelor postului

nu am făcut față la proba practică

nu m-am descurcat bine lainterviu

nu am avut experiența în muncă cerută

nu am avut calificarea cerută

ceilalți candidați au fost mai buni

altele

NR

Aşa cum era de aşteptat, cei cu puţină experienţă în muncă au invocat acest aspect ca motiv pentru respingerea după interviu. Cei cu o experienţă mare consideră că nu au obţinut postul vizat din cauza faptului că nu au corespuns cerinţelor acestuia, ia cei cu o exprienţă de 1-5 ani consideră că motivul respinderii a fost faptul că nu au avut calificarea necesară.

Q11. Care din criteriile de mai jos credeţi că sunt avute în vedere, cu prioritate, la angajarea unei persoane?

Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al criteriilor avute în vedere de către angajatori în procesul de recrutare. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare criteriu în parte.

criteriile vizate de companii la angajare

medie poziţieexperienţa în muncă 1,79 1studiile/calificările 2,49 2vârsta 3,12 3competenţe profesionale/abilităţi practice 3,52 4competenţe-cheie 4,43 5altele 5,68 6

Astfel, pe primul loc se situează experienţa în muncă, plasată pe această poziţie de 61% din respondenţi. Studiile/calificările se află pe locl doi (46%), iar vârsta pe locul trei (38%).

Pe locul patru se poziţionează competenţele profesionale/abilităţi practice , pe cinci competenţele-cheie, iar pe ultimul loc alte criterii.

61%

46%

38%

51%

61%

85%

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0

experienţa în muncă

vârsta

studiile/calificările

competenţele profesionale/abilităţile practice

competenţele-cheie

altele

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

Q12. V-ar interesa un loc de muncă în altă localitate?

48% din respondenţi se declară interesaţi de un loc de muncă într-o altă localitate, însă mai degrabă într-o localitate la mai puţin de 50 de km distanţă (36%).

Astfel, doar 12% din respondenţi sunt dispuşi să lucreze la peste 50 km.

39% din şomeri declară că nu i-ar interesa un loc de muncă în altă localitate.

36%

12%

39%

13%da, într-o localitate aflatăla mai puţin de 50 km

da, într-o localitate aflatăla mai mult de 50 km

nu aş fi interesat

NR

35%

42%

40%

34%

30%

20%

5%

28%

10%

44%

53%

36%

21%

60%

70%

70%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Salaj

Satu Mare

da, într-o localitateaflată la mai puţin de50 km

da, într-o localitateaflată la mai mult de50 km

nu aş fi interesat

Comparativ pe judeţe, şomerii din Maramureş (62%) şi Bistriţa-Năsăud (47%) sunt cel mai interesaţide un loc de muncă într-o altă localitate. Poate fi remarcat că în judeţul Maramureş există cel mai mare interes pentru un loc de muncă la o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 km.

Cel mai puţin interesaţi de acest aspet sunt şomerii din Satu Mare şi Sălaj (30%).

47%

38%

28%

35%

12%

12%

14%

5%

37%

39%

43%

20%

3%

10%

16%

40%

0 10 20 30 40 50

16-24 ani

25-39 ani

40-54 ani

55-69 ani

NR

nu aş fi interesat

da, într-o localitate aflatăla mai mult de 50 km

da, într-o localitate aflatăla mai puţin de 50 km

Disponibilitatea pentru un loc de muncă în afara localităţii la mai mai mult de 50 km este asemănătoare pentru toate categoriile de vârstă. Cel mai puţin interesaţi de un loc de muncă la mai puţin de 50 km sunt cei cu vârta 40-54 ani, iar cei mai interesaţi sunt cei între 16 şi 24 de ani.

Q13. Care sunt motivele pentru care v-ar interesa un loc de muncă în altă localitate?

Pentru cei care sunt dispuşi să lucreze în altă localitate (au fost luate în considerare răspunsurile afirmative de la întrebarea precendentă), principalele motive ale interesului sunt faptul că nu au găsit un loc de muncă în localitatea în care locuiesc (35%),un salariu mai mare (24%) şi dezvoltarea profesională (11%).

Ultimele motive care i-ar determina să lucreze în altă localitate ar fi dezvoltarea personală sau dorinţa de a se muta.

Este de remarcat şi procentul mare de nonrăspunuri, ceea ce indică o incertitudine din partea respondenţilor: fie nu şi-au pus problema până în prezent, fie nu s-au hotărât în acest sens, fie nu au disponibiliatate pentru a declara concluzia/intenţia proprie.

motivele interesului pentru un loc de muncă în altă localitate

Frecvenţă ProcentValid

nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în

care locuiesc în prezent 68 35

pentru dezvoltarea personală 7 4

pentru dezvoltarea profesională 22 11

este mai bine plătit 47 24

aş vrea să mă mut în altă localitate 1 1

altele 1 1

NR 51 26

nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în care locuiesc în prezent

35%

pentru dezvoltarea personală

4%

pentru dezvoltarea profesională

11%

este mai bine plătit24%

aş vrea să mă mut în altă localitate

0%

altele0%

NR26%

Q14. Dar un loc de muncă în străinătate v-ar interesa?

50%

50%

nu

da

În ceea ce priveşte interesul faţă deun loc de muncă în străinătate, părerile sunt împărţite în mod egal – jumătate dintre şomeri se declară interesaţi şi jumătate nu sunt dispuşi să plece în străinătate pentru un loc de muncă.

82%

41%

30%

38%

80%

75%

18%

59%

70%

62%

20%

25%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Salaj

Satu Mare

da

nu

Comparând judeţele, şomerii din Bihor (82%) şi Sălaj (80%) sunt cel mai interesaţi de un loc de muncă în străinătate. Pe ultimele locuri se află Maramureş (38%) şi Cluj(30%).

75%

50%

43%

35%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani

Cei mai interesaţi de un loc de muncă în străinătate sunt tinerii între 16 şi 24 de ani (75%), iar cei mai indisponibili din acest punct de vedere sunt cei din categoria de vâsrtă 55-69 ani.

Q15. Care sunt motivele pentru care v-ar interesa un loc de muncă în stăinătate?

Principalul motiv al interesului faţă de un loc de muncă în străinătate, cu o pondere mare comparativ cu celelalte motive, este faptul că ar fi mai bine plătit (64%).

Pe locurile doi şi trei, la diferente foarte mici (12% şi 13%), se află dezvoltarea profesională şi faptul că nu îşi găsesc un loc de muncă în România. La fel ca în cazul interesuliu faţă de un loc de muncă în altă localitate, motivele principale se află în topul preferinţelor. De asemenea, la finalul clasamentului regăsim dezvoltarea personală (tot cu 4 procente) şi dorinţa de relocare (2%).

12% 4%

13%

64%

2% 1%

4%nu îmi găsesc un loc de muncă în ţară

pentru dezvoltarea personală

pentru dezvoltarea profesională

este mai bine plătit

aş vrea să mă mut în altă ţară

altele

NR

motivele interesului pentru un loc de muncă în altă ţară

Frecvenţă ProcentValid nu îmi găsesc un loc de muncă în ţară 20 12

pentru dezvoltarea personală 6 4

pentru dezvoltarea profesională 22 13

este mai bine plătit 106 64

aş vrea să mă mut în altă ţară 4 2

altele 2 1

NR 6 4

Q16. În ce măsură cunoaşteţi condiţiile de muncă şi de viaţă în ţara de destinaţie în care aţi fi interesat/ă să munciţi?

14%

24%

45%

10%

3% 4%

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

45% din respondenţii dispuşi să lucreze în străinătate consideră că ştiu într-o oarecare măsură condiţiile de lucru şi de viaţă din ţara străină în care ar lucra.

Media răspunsurilor este de 3,2, ceea ce indică acelaşi grad de cunoaştere.

Q17. Aţi fi dispus/ă să lucraţi pe un post inferior pregătirii dvs. profesionale în străinătate?

31%

66%

3%

nu

da

NR

Este interesant de remarcat că 66% din cei interesaţi să lucreze în străinătate sunt dispuşi să se angajeze pe un post inferior pregătirii profesionale.

27%

34%

71%

27%

73%

66%

29%

65%

100%

100%

8%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Salaj

Satu Mare

nu

da

NR

Şi mai interesant este că în judeţele Satu Mare şi Sălaj şomerii ar fi dispuşi în proporţie de 100% să lucreze pe un post inferior pregătirii, însă în afara ţării, comparativ cu judeţul Cluj unde procentul este de 29%.

Q18. În ce măsură cunoaşteţi riscurile lucrului fără forme legale în străinătate?

11%

31%

35%

13%

6%

4%

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

42% din şomerii dispuşi să lucreze în străinătate cunosc în foarte mare şi mare măsură risurile lucrului fără forme legale în străinătate.

Cu toate acestea, 35% din respondenţi declară că ştiu înntr-o oarecare măsură aceste riscuri, iar media răspunsurilor este de 3,1, ceea ce ne permite să tragem concluzia că riscurile nu sunt suficient de cunoscute în rândul şomerilor interesaţi să lucreze într-o ţară strină.

În judeţele Cluj (85%) şi Bihor (63%), şomerii cunosc cel mai bine riscurile lucrului fără forme legale în străinătate, în Cluj fiind cea mai mare proporţie a celor care declară că ştiu aceste riscuri în foarte mare măsură (71%), iar în Sălaj jumătate dintre respondenţi declară că le cunosc în mare măsură.

27%

7%

14%

10%

50%

20%

36%

31%

71%

27%

20%

9%

41%

14%

34%

50%

40%

17%

13%

20%

27%

3%

7% 10%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Salaj

Satu Mare

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

Q19. Care credeţi că sunt motivele pentru care este dificil să vă găsiţi un loc de muncă?

Şomerii consideră că principalele motive ale dificultăţii la angajare sunt lipsa locurilor de muncă (39%) şi lipsa experienţei profesionale (35%). Ei consideră că nu lipsa competenţelor antreprenoriale sau a altor competenţe-cheie sunt principalii factori, acestea aflându-se pe ultimul loc.

83%31%

47%

33%

30%

47%

75%

0 20 40 60 80 100

16-24 ani

25-39 ani

40-54 ani

55-69 ani

altele

lipsa unor tehnici de căutare a unui loc demuncălipsa altor competenţe-cheie

lipsa anumitor competenţeprofesionale/abilităţi practicelipsa competențelor antreprenoriale

lipsa competențelor informatice/IT

necunoaşterea unei limbi străine

lipsa studiilor/calificărilor într-un anumitdomeniu cerut pe piaţa munciivârsta

lipsa locurilor de muncă pentru calificareadvs.lipsa experienţei în muncă

Lipsa experienţei în muncă reprezintă principala dificultate pentru tineii până în 24 de ani (83%), iar pentru cei cu vârsta peste 55 de ani – vârsta (75%), care este într-un procent puţin mai mic principalul motiv şi pentru cei din categoria 40-54 de ani (47%). Lipsa locurilor de muncă penntru calificarea deţinută reprezintă o dificultate pentru toate categoriile de vârstă.

126113

86

6858

3118 17 12 11 10

0

20

40

60

80

100

120

140

lipsa

locu

rilo

r d

em

un

că p

entr

uca

lific

are

a d

vs.

lipsa

exp

erie

nţe

i în

mu

ncă

vârs

ta

lipsa

stu

diil

or/

calif

icăr

ilor

într

-un

an

um

it…

nec

un

oaş

tere

a u

nei

limb

i str

ăin

e

lipsa

co

mp

eten

țelo

r in

form

atic

e/IT

lipsa

un

or

teh

nic

i de

cău

tare

a u

nu

i lo

c d

em

un

că

lipsa

an

um

ito

rco

mp

eten

ţep

rofe

sio

nal

e/a

bili

tăţi

…

alte

le

lipsa

alt

or

com

pet

en

ţe-

che

ie

lipsa

co

mp

eten

țelo

r an

trep

ren

ori

ale

Q20. Care dintre serviciile/ măsurile de mai jos credeți că ar fi folositoare pentru creșterea șanselor dvs. de ocupare?

147

111 108 101

53 52 5039 35 31 29 21

5

020406080

100120140160

Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi informaţiile despre locurile de muncă vacante, atât din România, cât şi din străinătate (45%), precum şi infomaţiile despre măsurile suport în sine oferite la nivel de AJOFM (34%). Totodată, cursurile de formare profesională şi informaţiile despre acestea sunt considerate utile de 33%, respectiv 31% din respondenţi.

servicii şi măsuri suport folositoare

Frecvenţă Procent

informații despre locurile de muncă vacante (piața muncii) în țară și străinătate 147 45

informații despre măsurile suport oferite de AJOFM 111 34

cursuri de formare profesională 108 33

informații despre posibilități/cursuri de formare profesională 101 31

bursa locurilor de muncă 53 16

asistență în căutarea unui loc de muncă 52 16

subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri 50 15

certificarea/recunoașterea unor competențe pe care le-am dobândit fără a urma un

curs 39 12

stagii de practică pentru absolvenți 35 11

calificare la locul de muncă-ucenicie 31 10

încadrarea elevilor și studenților pe perioada vacanțelor 29 9

prime de mobilitate 21 6

altele 5 2

Q21. Ce competenţe consideraţi că ar fi necesar să vă îmbunătăţiţi/să dobândiţi pentru dezvoltare în carieră/creșterea șanselor de ocupare?

Cei mai mulţi şomeri consideră că este nevoie să dobândească sau să îşi dezvolte competenţele pentru limbi străine (49%), calificarea sau specializarea cutentă (45%) şi competenţele IT (34%). Respondenţii consideră că cel mai puţin importante sunt competenţele matematice şi aritmetice (2%), antreprenoriat (5%) şi comunicarea orală şi în scris (6%).

Poate fi remarcat faptul că doar 1% din şomeri consideră necesară dobândirea de competenţe pentru o altă meserie căutată pe piaţa muncii.

158

146

112

38

34

30

20

15

8

4

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

limbi străine

calificarea/specializarea curentă

IT

lucrul în echipă

organizare

soluţionare a problemelor

comunicare orală sau în scris

antreprenoriat

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi…

într-o altă meserie cerută pe piața muncii

competenţele necesar a fi dobândite sau dezvoltate

Procent

limbi străine 49

calificarea/specializarea curentă 45

IT 34

lucrul în echipă 12

organizare 10

soluţionare a problemelor 9

comunicare orală sau în scris 6

antreprenoriat 5

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 2

într-o altă meserie cerută pe piața muncii 1

Q21. Ce competenţe consideraţi că ar fi necesar să vă îmbunătăţiţi/să dobândiţi pentru dezvoltare în carieră/creșterea șanselor de ocupare?

Comparând rezultatele pe categorii de vârstă, se pot observa următoarele:

dezvoltarea competenţelor IT: în special de categoria de vârstă de peste 55 de ani consideră că are nevoie de dobândirea sau dezvoltarea acestei competenţe (55%), comparativ cu cei de 16-24 de ani care şi-au exprimat nevoia în acest domeniu în proporţie de doar 11%.în ceea ce priveşte limbile străine, raportul este invers: tinerii consideră în mai mare măsură că este nevoie să-şi îmunătăţească această competenţă, în special cei cu vârsta între 16 şi 24 de ani, urmaţi de categriile 25-39 şi 40-54 de ani. Nevoia de calificare sau specializare curentă este resimţită similar la nivelul tuturor grupelor de vârstă.

11%

56%

55%

25%

0 10 20 30 40 50 60

IT

limbi străine

calificarea/specializarea curentă

organizare

soluţionare a problemelor

antreprenoriat

lucrul în echipă

comunicare orală sau în scris

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şiscrierii

într-o altă meserie cerută pe piața muncii

55-69 ani

40-54 ani

25-39 ani

16-24 ani

Q22. Pentru îmbunătăţirea competenţelor/dobândirea unora noi, consideraţi că ar fi util un curs de formare profesională?

18%

82%

nu

da

Cei mai mulţi dintre respondenţi (82%) consideră că este util un curs de formare profesională pentru îmbunătăţirea competenţelor sau dobândirea unor competenţe noi.

Tinerii între 16 şi 24 de ani sunt cei mai interesaţi de un curs de formare profesională, urmaţi de categoria de vârstă 25-39 de ani.

32%

9%

15%

30%

40%

68%

91%

100%

85%

70%

60%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

Salaj

Satu Mare

nu

da

Este important de observat că şomerii din Cluj sunt cel mai interesaţi de cursurile de formare profesională (100%), urmaţi de cei din Bistriţa-Năsăud (91%).

92%85%

79%

65%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani

Q23. În ce meserie/domeniu consideraţi că v-ar fi util un curs de formare profesională?

Cei mai mulţi dintre şomeri consideră că le-ar fi utile cursuri de formare profesională în domeniul IT (fie operator calculator, fie programataror, fie inginer IT).

Foarte căutate sunt cursurile în domeniul înfrumuseţării corporale, în special cele de cosmetician şi coafor, dar şi cele de tehnician maseur, manichiurist/pedichiurist, make-up.

Există interes şi pentru cursurile de limbi străine, în special limba engleză

Într-o măsură mai mică, există interes şi pentru calificările de tipul lucrător în construcţii, sudor, dulgher, instalator, electrician etc.

13

17

4

8 7

27

7

3 4

36

0

5

10

15

20

25

30

35

40

coaf

or

cosm

eti

cian

eco

no

mie

/co

nta

bili

tate

elec

tric

ian

inst

alat

or IT

limb

i str

ăin

e

lucr

ăto

r în

co

nst

rucț

ii

teh

nic

ian

mas

eu

r

alte

le

Q24. La care din instituțiile/furnizorii de servicii menționați în tabelul următor aţi apela cu prioritate pentru programele de formare profesională?

88%

57%

61%

76%

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0100,0

AJOFM

furnizori privați

asociații, ONG-uri

alte instituţii care derulează proiecte specifice

4.00

3.00

2.00

1.00

Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al furnizorii de formare profesională. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare furnizor în parte.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă reprezintă principalul furnizor de formare profesională pentru şomeri (88% din şomerii care au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la utilitatea unui curs de formare pentru îmbunătăţirea competenţelor).

Pe locul doi se poziţionează furnizorii privaţi, plasaţi astfel de 57% din respondenţi, iar pe locul al treilea se regăsesc asociaţiile şi ONG-urile (61%).

Pe locul patru sunt alte instituţii care au în implementare proiecte care oferă astfel de cursuri (76%).

institutii/furnizori de formare profesionala

medie pozitieAJOFM 1,18 1furnizori privați 2,40 2asociații, ONG-uri 2,82 3alte instituţii care derulează proiecte

specifice 3,61 4

Q25. Motivaţi, vă rugăm, preferinţele exprimate în răspunsul la întrebarea 24.

Cei care ar apela în primul rând la AJOFM ca furnzor de servicii pentru cursuri de formare profesională fac trimitere la profesionalismul şi experienţa instituţiei, la seriozitatea şi competenţa acesteia, la oferta diversificată, la informarea completă şi clară, la accesibilitatea şi gratuitatea cursurilor oferite şi la faptul că AJOFM oferă o diplomă certificată:•Se realizează în mod gratuit pentru şomeri;•Sunt cei mai în măsură, calificaţi, sunt mai bine informaţi;•AJOFM oferă informaţii folositoare;•Este mai uşor şi la îndemâna oricui să apeleze la AJOFM pentru programele de formare profesională, celelalte opţiuni sunt foarte costisitoare şi nu la îndemâna oricui;•AJOFM pentru că este instituţia care poate ofer informaţii exacte ,certe şi verificate;•Pentru că sunt sigură că m-ar ajuta cu mare plăcere;•Pentru seriozitatea instituţiei;•Abordabili,cea mai la îndemână soluţie;•Diploma recunoscută;•Urmez un curs la AJOFM şi sunt foarte mulţumită;•Sunt multe cursuri şi este mai sigur.

Persoanele care ar apela mai degrabă la furnizori privaţi consideră că: •Furnizorii privaţi lucrează mai eficient, mai profesional;•Furnizorii privaţi au o rapiditate mai mare de activitate, au fonduri mult mai mari decât cele de la stat;•Unele instituţii derulează proiecte interesante şi se ocupă, cred, şi de găsirea unui loc de muncă pentru cel care a urmat cursul.

Q26. Care sunt obstacolele pe care le întâmpinați în participarea la un curs de formare profesională?

82

67

47 46 44

31 29

17 16 15

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

lipsa

res

urs

elo

r fi

nan

ciar

e p

entr

ua

par

tici

pa

la u

n c

urs

de

form

are

pro

fesi

on

ală

lipsa

info

rmaț

iilo

r p

rivi

nd

p

osi

bili

tăți

le/p

rogr

amel

e d

e fo

rmar

e p

rofe

sio

nal

ă o

feri

te d

e A

JOFM

lipsa

info

rmaț

iilo

r p

rivi

nd

p

osi

bili

tăți

le/p

rogr

amel

e d

e fo

rmar

e p

rofe

sio

nal

ă o

feri

te d

e al

ți f

urn

izo

ri d

e fo

rmar

e …

pre

găti

rea

pra

ctic

ă p

e ca

re a

şd

ob

ând

i-o

nu

est

e su

fici

en

tă

dis

tan

ța d

e p

arcu

rs d

e la

do

mic

iliu

la

fu

rniz

oru

l de

curs

uri

est

e m

are

curs

uri

le o

feri

te d

e al

ți f

urn

izo

ri

de

form

are

pro

fesi

on

ală

nu

su

nt

în d

om

eniil

e/ c

alif

icăr

ile c

are

mă

inte

rese

ază

curs

uri

le o

feri

te d

e A

JOFM

nu

sun

t în

do

me

niil

e/ca

lific

ările

car

em

ă in

tere

seaz

ă

pro

gram

ul c

urs

uri

lor

ofe

rite

de

AJO

FM n

u e

ste

fle

xib

il (d

e ex

.cu

rsu

ri c

u p

rogr

am r

edu

s, c

urs

uri

de

sear

ă)

pro

gram

ul c

urs

uri

lor

ofe

rite

de

alți

fu

rniz

ori

de

form

are

pro

fesi

on

ală

nu

est

e fl

exib

il (d

e ex

. cu

rsu

ri c

u p

rogr

am r

edu

s, …

alte

le

obstacole în găsirea urmare unui curs de formare profesională

Procent

lipsa resurselor financiare pentru a participa la un curs de formare profesională 25

lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de AJOFM 21

lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de alți furnizori de formare

profesională 14

pregătirea practică pe care aş dobândi-o nu este suficientă 14

distanța de parcurs de la domiciliu la furnizorul de cursuri este mare 14

cursurile oferite de alți furnizori de formare profesională nu sunt în domeniile/ calificările care mă

interesează 10

cursurile oferite de AJOFM nu sunt în domeniile/calificările care mă interesează 9

programul cursurilor oferite de AJOFM nu este flexibil (de ex. cursuri cu program redus, cursuri de seară) 5

programul cursurilor oferite de alți furnizori de formare profesională nu este flexibil (de ex. cursuri cu

program redus, cursuri de seară) 5

altele 5

Principala dificultate a şomerilor de a participa la cursuri de formare profesională o constituie lipsa resurselor financiare pentru a participa la un curs de formare profesională, pe care au selectat-o însă doar 25% din respondenţi. Pe următorul loc se află lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de AJOFM (21%), însă cu un procent mic totuşi.În fapt, procentele obţinute la majoritatea variantelelor la această întrebare sunt relativ mici, ceea ce poate însemna că şomerii nu resimt o dificultate presantă în participarea la un curs de formare.

Q27. Care consideraţi că ar fi metodele pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate în participarea la un curs de formare profesională?

În urma centralizării răspunsurilor la chestionare, poate fi formulată o listă a propunerilor din partea şomerilor în ceea ce priveşte metodele pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate în participarea la un curs de formare profesională, astfel:

Cursuri cu practica în instituţii,firme care oferă angajare ulterioară;Ar trebui să se organizeze cursuri de formare profesională în toate sucursalele agenţiilor AJOFM;Mai multe resurse financiare;Mai multe locuri de muncă şi experienţă;Un program flexibil;Găsirea unei modalităţi de a sprijini locuirea participantului în localitatea unde se efectuează cursul;O comunicare mai bună între viitorii cursant şi cei care îl organizează.obţinerea unui loc de muncă după terminarea cursului şi unele beneficii materiale pentru a-I ajuta pe oameni să urmeze cursul;Cursurile să fie făcute cât mai aproape de localitatea participantului;Flexibilitatea programului;Acces la informaţii mult mai uşor;O mai bună informare.

Q28. Care este frecvenţa cu care accesaţi internetul?

60% din şomeri declară că accesează zilnic internetul, iar 10% cel puţin o dată pe săptămână. 19% intră pe internet ocazional. Aceste procente pot demonstra o accesiblitate şi o disponibilitate destul de crescută din partea respondenţilor în utilizarea computerului şi a internetului.

60%10%3%

1%

19%

3% 4% zilnic

cel puţin o dată pe săptămână

de 2-3 ori pe săptămână

cel puţin o dată pe lună

ocazional

niciodată

NR

78

66%

45%

35%

8

12%

10%

5%

5%

8

16%

29%

30%

6%

20%

0% 50% 100%

16-24 ani

25-39 ani

40-54 ani

55-69 ani

zilnic

cel puţin o dată pe săptămână

de 2-3 ori pe săptămână

cel puţin o dată pe lună

ocazional

niciodată

NR

Tinerii între 16 şi 24 de ani folosesc cel mai frecvent internetul: 78% zilnic şi 8% cel puţin o dată pe săptămână. Categoria următoare este cea de 25-39 de ani, care accesează internetul zilnic sau în cel puţin o dată pe săptămână în proporţie de 78%.Cu toate acestea, şi categoria de vâsrtă 55-69 de ani accesează internetul în proporţie de 45% zilnic sau de câte ori pe săptămână.

43%

72%

12%9%

4%1%

32%

10%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

rural urban

zilnic

cel puţin o dată pesăptămână

de 2-3 ori pe săptămână

cel puţin o dată pe lună

ocazional

niciodată

Făcând comparaţia între mediul rural şi cel urban, se constată că şomerii din mediul urban folosesc mai frecvent internetul zilnic (72% în mediul urban comparativ cu 43% în mediul rural).

Q29. Prin proiectul de față se intenționează introducerea unor măsuri noi de suport. De care dintre aceste noi măsuri (enumerate în tabelul următor) ați fi cel mai interesat/ă?

platformă online prin care orice persoană poate beneficia de

servicii de informare, consiliere, mediere etc.

de oriunde43%

servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de informare şi consiliere cu asistenţă

din partea SPO);22%

job shadow: perioadă în care persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă o pot petrece

într-o companie şi pot observa activitățile

zilnice într-o ocupaţie de interes, pot afla

detalii despre ocupaţia respectivă

15%

asistenţă online pentru începerea unei afaceri

pe cont propriu9%

NR11%

Cei mai mulţi dintre respondenţi se declară interesaţi de crearea platformei online prin care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (43%). Pe locul doi se situează serviciile self-service de la sediul AJOFM (22%), pe locul al treilea – măsura “job shadow” (15%), iar pe locul al patrulea asistenţa pentru începerea unei afaceri (9%).

masuri noi suport

Frecvenţă ProcentValid platformă online prin care orice persoană poate beneficia de servicii de

informare, consiliere, mediere etc. de oriunde139 43

servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de informare şi

consiliere cu asistenţă din partea SPO);72 22

job shadow: perioadă în care persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă o pot petrece într-o companie şi pot observa activitățile zilnice

într-o ocupaţie de interes, pot afla detalii despre ocupaţia respectivă50 15

asistenţă online pentru începerea unei afaceri pe cont propriu 29 9NR 35 11Total 325 100,0

Q30. Care dintre instrumentele suport de mai jos credeţi că ar fi de folos celor care doresc să-și deschidă o afacere pe cont propriu?

187

153

133

130

69

2

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

informaţii privind legislaţia specifică deschiderii unei…

model de plan de afacere

prezentarea posibilităţilor de finanţare

informaţii privind legislaţia muncii

cursuri de antreprenoriat

altele

În ceea ce priveşte asistenţa pentru începerea unei afaceri independente, cei mai mulţi şomeri consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58%) şi un model de plan de afaceri (47%).

masuri suport pentru deschiderea unei afaceri

Frecvenţă Procent

informaţii privind legislaţia specifică deschiderii unei

activităţi independente 187 58

model de plan de afacere 153 47

prezentarea posibilităţilor de finanţare 133 41

informaţii privind legislaţia muncii 130 40

cursuri de antreprenoriat 69 21

altele 2 1

Q31. Ce alte măsuri noi, inovatoare, ar fi necesare pentru creșterea șanselor dvs. de ocupare

Ca măsuri suport inovatoare necesare pentru creșterea șanselor de angajare, majoritatea propunerilor fie nu țin de responsabilitata AJOFM (de ex. crearea mai multor locuri de muncă), fie sunt cele deja existente (de ex. oferirea de cursuri de formare profesională). Menţionăm, totuşi, o serie de propuneri mai jos:•Facilitarea stagiilor de practică în companii private;•Asistenţă pentru începerea unei afaceri pe cont propriu;•Oferirea cursurilor de calificare;•O informare mai bună și relevantă despre posturile vacante;•Locurile de muncă să se ocupe în funcţie de rezultatul unui concurs.