Itinerarii tehnologie la cultura rapiţei

Importanţa culturii

• Rapiţa este una din cele mai importante plante oleaginoase din lume, ocupând locul III după soia şi palmier.

• În anul 2013, rapiţa s-a cultivat în lume pe o suprafaţă de 33.5 milioane ha, cu o producţie medie de 1.992 kg/ha.

• În UE au fost recoltate 6,72 milioane ha, iar producţia medie a fost de 3.123 kg/ha

• Canada: 8,5 milioane ha cu 2.240 kg/ha

Concluzii: importanţa culturii în Uniunea Europeană

• În 2013, în UE s-a cultivat 20% din suprafaţa mondială semănată cu rapiţă

• În 2011, în UE producţia medie/ha a fost cu

• 56% mai mare decât media mondială

Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa mii ha 537,3 392,7 105,3 276,6 277

Producţie medie kg/ha 1755 1882 1496 2408 3870

Producţie totală mii to 943,0 739,0 157,5 666,1 1072

411

2.608

Uleiuri

alimentare

produse din

Continut de acizi grasi [%]

Grăsimi

saturate

Grăsimi

mononesaturate

Grăsimi polinesaturate

(acizi graşi esenţiali)

Acid oleic

Acid

linolenic

Omega 3

Omega 6

Acid linoleic

Omega 6

Rapiţa 7 61 11 21

Şofranel 8 77 1 14

Floarea-

soarelui12 16 1 71

Porumb 13 29 1 57

Măsline 15 75 1 9

Soia 15 23 8 54

Alune de

pământ19 48 - 33

Palmier 51 39 - 10

Untul 91 28 3

?

Compoziţia acizilor graşi din uleiul de rapiţa

• Uleiul de rapiţă alimentar are:

• cel mai mic nivel de acizi graşi saturaţi dintre uleiurile alimentare,

• un nivel ridicat de acizi graşi mononesaturaţi şi

• un nivel intermediar de acizi graşi polinesaturaţi,

• Unii specialişti consideră că uleiul de rapiţă are cea mai buna combinaţie de acizi grași polinesaturaţi, monosaturaţi şi saturaţi.

1. Acizi graşi esenţiali: linoleic şi linolenic

Alte utilizări ale uleiului de rapiţă

• solvenţi industriali:– ulei brut sau esteri de ulei de rapiţă – utilizaţi ca material

de suport pentru produsele fitosanitare. – agent anti-praf – pulverizarea în interiorul silozurilor, unde

se manipulează cantităţi mari de seminţe, duce la scăderea drastică a curenţilor de praf limitând numărul măsurilor speciale de protecţie şi apariţia unor incendii cauzate de pulberile fine din siloz.

– agenţi de plastifiere pentru cauciuc.

• lubrifianţi pentru industrie şi agricultură, inclusiv uleiuri hidraulice.

• acizi graşi specifici – în special acidul erucic, component al unor produse anti – spumante.

Cultură profitabilă

• Potenţial de producţie ridicat

• Preţ foarte bun de vânzare

• Vânzare direct din câmp

Cultură riscantă

• În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie (Bîlteanu, 2001).

• Plantă a climatului umed şi răcoros

În toamna anului 2011

• Fermierii au riscat să semene rapiţă, în ciuda secetei de la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie

• 350.000 ha au fost semănate

• Plante foarte neuniforme şi iarna grea au determinat fermierii să întoarcă 83% din suprafaţă, rămânând în cultură în jur de 60.000hectares.

Specificare 2011 2012

Suprafaţa recoltată

(ha)

382,5 60

Producţia medie

(kg/ha)

1951 1666

Producţia totală (t) 746,6 100

Geruri puternice în timpul iernii

Uneori temperaturi sub – 20 oC - 25 oC)

Densităţi foarte mici primăvara

Cei mai mulţi fermieri renunţă când se găsesc în asemenea condiţii

23 martie 2006 23 martie 2006

Oscilaţie de la +20 oC la – 3 oC

Procesul de recuperare a plantelor de rapiţă într-un sistem cu input-uri scăzute (50 kg N/ha)

27 aprilie 2006 9 iunie 2006

1,6 t/ha

Suprafeţele de rapiţă păstrate în cultură între 2010-2012

86%

83%

17%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2009/2010 2010/2011 2011/2012

Fermierii români• Nu păstrează de obicei

culturile cu densităţi mici în primăvara.

• În urmă cu 10 ani, tehnologiile prevedeau o densitate la recoltare de 100 pl/mp.

• De aceea, ei nu au încredere în tehnologiile pentru densităţi reduse

Fermierii mari nu păstrează culturile ce aduc un profit mic (producţii mai mici de 2 t/ha)

Itinerare tehnologice1. Rotaţia

2. Lucrările solului

3. Fertilizarea

4. Seminţe de calitate

5. Epoca de semănat (înainte sau după ploaie?)

6. Protecţia plantelor: controlul bolilor, dăunătorilor şi a buruienilor

7. Irigarea

BASF

Importanţa perioadei de vegetaţie din timpul toamnei

Grâul (19%)

• Poate răsări în ferestrele iernii sau primăvara

• În ultimii ani a fost semănat în noiembrie, decembrie, chiar şi în luna ianuarie

Rapiţa (50%)

• La venirea iernii trebuie îndeplinite 3 condiţii:

– 8 frunze în rozetă,

– 8 mm diametrul la colet,

– 8 cm lungimea pivotului

• Până la primul îngheţ (octombrie), trebuie să formeze 3 frunze

Secetă în perioada de semănat

Secetă la semănatRăsărire neuniformă din cauza stresului hidric în această perioadă

Secetă în timpul primăverii şi a verii

Temperaturile ridicate (mai mari de 30 oC ) în timpul umplerii boabelor, limitează producţia.

Producţii mai mici de 2 t/ha

Rapiţa a devenit o cultură foarte profitabilă (2004-2012)

Datorită preţurilor de vânzare foarte bune în ultimii ani,

Fermierii pot avea profit,dacă producţia depășește

1-1,2 t/ha

• În 2011, mulţi fermieri au avut un profit net mai mare de

700-800 Euro/ha

(când producţia a fost în jur de 4 t/ha)

Rotaţia culturilor

Cerealele păioase sunt cele mai bune premergătoare pentru rapiţă, atâta timp cât se controlează eficient samulastra

Rotaţia erbicidelor

Erbicidele utilizate la cultura premergătoare pot avea efect rezidual

Reducerea pierderii de apă prin lucrările solului

Semănatul direct (în teren nelucrat).www.kuhn.com

Lucrările solului

Rădăcini în teren arat Rădăcini în teren nearat

Strip till

Scarificare urmată de disc

Lucrările solului(începutul lui iulie)

Dezmiriştire Arat

www.kuhn.com

În ziua recoltării La o săptămână după recoltare

Lucrările solului (începutul lui august)

A închiriat maşini pentru a face lucrările la timp

Decompactor (35 cm adâncime)

nu a făcut nimic

www.kuhn.com

Influenţa patului germinativ (PG) asupra încheierii lanului

PG a fost gata la mijlocul lunii august Pregătirea PG a început la

sfârșitul lunii august

Fertilizare înainte de semănat

40 kg N/ha + 40 kg P2O5/ha nu a fertilizat

www.kuhn.com

Culturile

Raportul dintre recolta principală şi

secundară

Elementele nutritive (substanţe active

convenţionale)

N P2O5 K2O

1 2 3 4 5

Grâu de toamnă boabe : paie (1 : 1.3) 26.5 13.7 16.4

Orz şi orzoaică boabe : paie (1 : 1) 23.0 10.8 22.3

Secară boabe : paie (1 : 1.5) 27.5 9.4 26.8

Ovăz boabe : paie (1 : 1.5) 28.5 11.0 31.2

Porumb boabe boabe : tulpini (1 : 1.6) 27.5 12.5 16.5

Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleţi 6.5 3.0 5.5

Cartofi tuberculi : vreji (1 : 0.5) 5.2 2.7 7.5

Floarea soarelui seminţe : tulpini (1 : 3) 36.5 17.5 50.0

Rapiţă pentru ulei seminţe : tulpini (1 : 3) 51.5 36.0 44.0

In pentru seminţe seminţe : tulpini (1 : 3) 59.0 17.3 72.0

Fasole boabe boabe : vreji (1 : 1.5) 59.5* 13.4 25.0

Mazăre boabe boabe : vreji (1 : 1.5) 61.0* 16.6 28.0

Soia boabe : vreji (1 : 1.5) 70.0* 22.5 34.0

Consumul specific

Recolta

scontată

(kg/ha)

Kg de substanţă activă / ha

N P2O5 K2O

1500 - 2500 75 - 130 55 - 90 66 - 110

2500 -3500 130 - 180 90 - 120 110 - 150

Dozele de îngrăşăminte chimice recomandate de Borlan ş.a. (1997)

Epoca de aplicare a îngrăşămintelor

• Fosforul– toamna

• Azotul– Toamna (1/3) şi primăvara (o aplicare până la 100

kg N/ha)

• Sulful– Primăvara, preventiv, 20-30 kg S/ha

• Bor– Toamna (800 g la sol), în vegetaţie (500 g foliar)

Carenţe

Fosfor Azot

Efectul fertilizării

Carenţă de fosfor (30 kg N/ha + 30 kg P2O5/ha) la semănat

60 kg N/ha (sulfat de amoniu), toamna

pH 8

În România fertilizarea cu azot toamna este necesară pe multe soluri

Carenţă de azot determinată de încorporarea paielor (foame de azot)

• Planta premergătoare: grâul de toamnă.

• 8,5 t de paie au fost încorporate

Fertilizarea rapiţei cu sulfat de amoniu

Strip-tillMaşini cu rampe pentru îngrăşămintele solide care se împrăştie cu dificultate

Calitatea seminţelor

Etichete contrafăcute:

• Calitatea seminţelor este esenţială pentru răsărirea culturii, mai ales în condiţii de secetă

Germinaţie foarte scăzută

Sămânţa fermierului (de la recolta precedentă)

2,5 - 3,5 t/ha (soiuri) 0,8 – 2 - 4 t/ha (hibrizi)

Seminţe de calitate

• Dacă sămânţa este de calitate, se poate aştepta o ploaie (până în 20 septembrie), înainte de a semăna hibrizi cu creştere rapidă în toamnă.

Plante de rapiţă în luna noiembrie

Semănatul – înainte, sau după ploaie?

Semănat înainte de ploaie (1.09.2004) Semănat după ploaie (8.09.2004)

11.11.2004

Formarea crustei

Semănat înainte de ploaieCrusta s-a format înainte de răsărire

Crustă distrusă cu sapa rotativă

Semănatul timpuriu(5 august – 5 septembrie)

Creşteri mari ale frunzelor

(60 cm lungime)Rezerva de apă din sol în momentul semănatului este foarte importantă:

• 3,2 t/ha când a semănat în 15 august 2011, după o ploaie de 15 l/mp,

• 1,7 t/ha când a semănat o săptămână mai târziu

Semănatul timpuriu(5 august – 5 septembrie)

Mai multe input-uriRegulatori de creştere

(Caramba Turbo)

• 3 insecticide

• 2 regulatori de creştere(4-8 frunze)

Semănat întârziat30.11.2004

(semănat în 20.10.2004)

30.11.2004

(semănat în 10.09.2004)

Semănat întârziat (20.10.2004)

23.05.2005 3.5 t/ha

Este o excepţie! Epoca de semănat trebuie respectată

Densităţi diferite, producţii

Aceeaşi producţie la densităţi foarte diferite (35-160 pl/mp)

asemănătoare

Densitate prea mare

Cădere

În 2012, culturile cu densităţi mici au avut rezultate mai bune decât se aştepta

5-10 plante/mp au produs 0,7-2 t/ha

La 10-15 plante/mp, producţia a fost de 2-3 t/h

Strip till – 75 cm Semanat la 60 cm între rânduri: 20 seminţe/m²

Foto Kuhn

Distanța între rânduri (dr.)

Când dr. creşte, densitatea scade

300 pl/mp (greşeală)

• În sistemele convenţionale, tăvălugirea este recomandată, mai ales în condiţii de secetă.

Experiment

Controlul buruienilor

Graminicidele aplicate prea târziuControlul buruienilor cu

Cleranda

Epoca de aplicare a erbicidelor

Toamna

• Preemergent

• Între 2 -8 frunze

• Nu se aplică în timpul răsăririi

Primăvara

De la reluarea vegetaţiei , până la apariţia butonilor florali deasupra plantelor

Controlul buruienilor (mijlocul lui august)

nu a făcut nimic

www. vogel-noot.co.uk

A aplicat glifosat la 3 săptămâni după o ploaie.

Controlul mecanic al buruienilor

Controlul dăunătorilor

Capcana galbenă Pureci

Controlul dăunătorilor

Viespea rapiţeiGândacul lucios şi gărgărița

silicvelor

Controlul dăunătorilor

Gărgărița tulpinilor Gândacul păros

Controlul dăunătorilor

Păduchii cenuşii Ploşniţa cruciferelor

Controlul bolilor

Făinare Alternarioză

Controlul bolilor

Sclerotinia sclerotiorum

• Se aplică fungicidul preventiv, după căderea primelor petale

Irigarea

29.09.2011 – irigare de răsărire 27.04.2012

Specificare Densitatea

pl/mp

Producţia(t/ha)

Irigat (300 mc/ha înainte de

semănat pe 27 august )63 4

Irigat (300 mc/ha înainte de

răsărit)58 3.6

Neirigat, după o ploaie de 15 l

/m2 în 15 august48 3.2

Neirigat, semănat în uscat pe

23 august20 1.7

12-15 Cultură

întoarsă

Analizaţi următoarele date:

Densitatea plantelor în aprilie 2012

41 plante /m2 22 plante/m2

Fertilizare cu 90 kg/N

Plantele de rapiţă în luna mai

3,5 t/ha0,7 t/ha

Studiu de caz

Fermier – 385 ha de rapiţă

1. Fără arătură

2. A aplicat glifosat

3. Patul germinativ gata la mijlocul lui august

4. 40 kg N/ha şi 40 kg fosfor înainte de semănat + 90 kg N/ha în primăvară

Fermier amator– 20 ha de rapiţă

1. A arat la o săptămână (5 t/ha de paie au fost încorporate).

2. N-a lucrat solul până la sfârşitul lui augusr.

3. PPG în septembrie

4. Fără fertilizare la semănat, dar 90 kg N/ha în primăvară