Download - Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

Transcript
Page 1: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

    Aspecte tehnologice în realizarea unor protezepartiale fixe integral ceramice

Deşi ceramica a fost descoperită în timpul secolului al XVIII-lea, a fost necesară trecerea unui secol pentru a realiza primele restaurări integral ceramice. Primele restaurări integral ceramice au fost realizate din ceramică feldspatică. Deşi aveau avantaje estetice, acestea nu au fost populare datorită probabilitătii crescute de a se fractura, rezistentei scăzute şi închiderii marginale defectoase.Zirconia a fost descoperită în anul 1789 decătre chimistul german Martin Heinrich Klaproth şi a fost folosită pentru mult timp în combinatie cu alti oxizi rari pentru a pigmenta ceramica. Prima utilizare biomedicală a zirconiei a fost realizată în anul1969. Dupa cativa ani a început să fie folosită şi în stomatologie oferind alterna-tive estetice îmbunătătite. Termenul CAD/CAM, adică “Computer-Aided - Design / Computer - Aided-Manufacturing” (“Modelare asistată de calculator/Fabricare asistată de calculator”) ,denumeşte planificarea tri-dimensională aunei piese pe ecranul calculatorului cu producerea ulterioară de către o maşină–unealtă controlată de un calculator (Tinschert et al, 2004a). În 1971, FrancoisDuret a introdus tehnologia CAD-CAM îndomeniul stomatologiei (Duret et al, 1988).Sistemele contemporare CAD/CAM au 3componente (Luthardt, 2001a, b):1. ScanerulScanează preparatia dentară furnizată de către doctorul stomatolog atat intra –oral cit şi extra-oral cu referintă la modelele de dinti. Pentru inlay -uri şi scheletul unei singure coroane trebuie digitalizate doar datele despre suprafata dintelui preparat.Pentru scheletele PPF sau caracterizări ocluzale aditionale sunt necesare atât date  suplimentare despre dintii vecini şi antagonişti, cat şi relatiile spatiale dintre dintii preparati2. Sistemul CADEste compus dintr-o unitate de calculator folosit pentru planificarea şi modelarea restaurărilor pe calculator. Programele soft-ware disponibile astăzi oferă posibilitatea unui nivel inalt de interventie şi ingăduie modelarea şi productia unei restaurări individualizate. Sistemele care nu oferă o componentă completă CAD nu sunt considerate sisteme CAD/CAM ci doar sisteme CAMsau sisteme (CAD-)/CAM (Witkowski,2005).3. Sistemul CAMAcoperă diferite tehnologii de productie pentru a converti o restauratie virtuală dintr-o informatie numerică într-o proteza dentară reală. In prezent sunt utilizate mai ales frezarea controlată de calculator.Acestea prelucrează restauratie din blocul din material plin alcătuit din metal sau ceramică prefabricată. După activarea sis-temului CAM, este necesară şi corectarea manuală şi finisarea sau individualizarea restaurării cu culori de personalizare sau materiale de placaj de către tehnicianul dentar (Luthardt, 2001a, b).Majoritatea sistemelor CAD-CAM in tehnicavdentară operează ca un sistem de date inchis, adică toate componentele (scaner,unitatea CAD si cea CAM) fac legătura din tre un format de date specific şi utilizator.Materilele folosite pentru producerea restaurărilor sunt părti ale acestui întreg însensul că sunt utilizate sisteme codate.Pe de altă parte, din ce in ce mai multe sis-teme CAD-CAM care operează printr-un schimb deschis de date, sunt introduse pe piata dentară. In acest caz modelul 3 –D este transferat dela CAD la CAM într-un format de date neutru. Acest limbaj permite alegerea liberă printre diversele centre deproductie şi sisteme CAM (Witkowski,2005).In continuare vor fi prezentate etapele de realizare a protezei partiale fixe din zirconia prin frezare CAD-CAM. Modelul de lucru a fost realizat din gips , urmând indica]iile producătorului , s-a realizat mod-elul unitar . După priza gipsului s-a demulat modelul unitar şi s -a soclat astfel încât baza modelului să fie plană. Cu aju-torul aparatului Sirio model Woody SR 200s-au forat puturile in care au fost introduce pinuri Dowel care au fost fixate cu ciano-acrilati. După ce pinurile au fost fixate, baza modelului a fost izolată şi apoi s-a preparat gipsul de cls. a III -a după indica]iile pro-ducătorului. Intr –un conformator pentru soclu s -a turnat gipsul de cls. a III-a în care s-a introdus modelul propriu-zis pe care a fost aplicat in prealabil gips pentru a se evita formarea incluziunilor de aer. După priza gipsului s-a demulat conformatorul pentru soclu, s-au sectionat şi mobilizat bonturile, iar apoi s -au preparat

Page 2: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

cervical cele două bonturile (Fig. 3, 4, 5).După introducerea modelului de lucru in scaner şi fixarea acestuia pe măsuta existentă, s –a trecut la scanarea modelului de lucru. Cu ajutorul software -ului de scanare3D-Scanner versiunea 2.05, s-a realizat o poză 2D a modelului de lucru pe care s-a selectat zona unde urmează a se realize viitoare proteză partială fixă din Zirconia şi anume: punctul de contact situat mezial de bonturile preparate, cele două bonturi preparate şi creasta edentată pe care se va realiza intermediarul. Apoi s-a trecut la scanarea separată a punctului de contact şi a celor două bonturi. După scanarea tuturor zonelor de interes, software-ul calculează pozitia fiecărui element in parte, urmand verificarea modelului virtual. In cazul in care după scanarea initială există portiuni care nu sunt vizibile pe modelul virtual se scanează din nou respectiva zonă. Acest procedeu se repetă pană la obtinerea unui model virtual integru. In acest moment se pot elimina portiunile din modelul virtual pe care le conside răm in plus (Fig. 6, 7, 8, 9,10, 11, 12, 13).Fig.6. Scanner-ul Smart Optics.Fig. 7. Modelul de lucru a fost pozi]ionat pe măsu]aaparatului de scanat.Fig.8. Scanarea 2D a modelului de lucru pe care s -a pre-cizat zonele de interes pentru realizarea viitoare protezepar]iale fixe din Zirconia: 44 – reprezintă punctul de contact,4.5., 4.7. – bonturile preparate şi 46 intermediarul.Fig. 11. Bontul 45 a fost pozi]ionat in soclul modelu-lui pentru a fi scanat.Fig. 9. Software-ul ne precizează următorul element care va fi scanat şi anume 4.4.Fig. 10. Scanarea lui 4.4.Fig. 12. Bontul 47 a fost pozi]ionat pe soclu in ved-erea scanării.Fig.13. Aspectul modelului de lucru virtual – vedere dinspre ocluzal.

Page 3: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice
Page 4: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

   Într-un caz clinic, următoarea etapă ar fi scanarea muşcăturii care se pozitionează deasupra modelului de lucru a cărui soclu se află in continuare fixat pe măsuta mobilă a scanerului. Apoi se salvează pe hard disk datele preluate de la scaner.După scanarea modelului de lucru s -a trecut la proiectarea viitoarei piese protetice. În software-ul de design Zeno Cad Client versiunea 2.0.1 s-a creat un nou pacient în cares-a incărcat de pe hard disk imaginea modelului virtual. La crearea noului pacient  s-a specificat care este arcada cu bonturile preparate şi care sunt aceştia, care va fi intermediarul şi din ce material vor fi realizate.In cazul nostru s-au ales dintii 44 – 45 – 46 pentru a forma proteza partială f ixă unde 44 ş i 46 vor fi dintii stâlpi, iar 45 va fi intermedi arul. De asemenea, tot in acest moment a fost ales şi materialul din care vor fi realizate şi anume Zirconia. Apoi, se alege axul deinser]ie a viitoarei proteze par]iale fixe şi sedelimitează care este zona vestibulară şi ceaorală a modelului. Software-ul ne permitealegerea modalită]ii de trasare a limitei cole-tului. In cazul in care software -ul nu delim-itează corect linia coletului, ni se permitecorectarea manuală a acesteia. Apoi se sta-bileşte spa]iul necesar pentru cimentul defixare. După delimitarea coletului şi specifi-carea spa]iului pentru ciment, se trece larealizarea propriu-zisă a viitoarei protezepar]iale fixe: se stabileşte dimensiuneacapelor – 0,5 mm în cazul de fa]ă, se alegetipul intermediarului – cu sau fără morfolo-gie, şi se proiectează conectorii. Software-ul detectează dacă conectorii nu au odimensiune potrivită şi ne atragea aten]iaasupra zonelor in care există risc crescut de fracturare. La terminarea proiectăriiprotezei par]iale fixe se salvează pe harddisk. (Fig. 14).Software-ul WhiteCam versiunea 3.0 ne-apermis pozi]ionarea viitoarei pun]i in disculde zirconia Copran cu dimensiunile 98x14mm. După stabilirea pozi]iei pe discul de zir-conia s -a stabilit pozi]ia tijelor de sus]inerea pun]ii - pentru fiecare dinte s-a ataşat 3tije de sus]inere. Apoi aceste date au fost transmise maşinii de frezat de la Wielandmodel Zeno 4030 M1.Ini]ial a fost fixat discul de zirconia in dispo-zitivul de sus]inere a acestuia. Frezarea adurat 40 minute, timp in care ini]ial punteade 3 elemente a fost frezată cu o freză cudiametrul de 2,5 mm pentru schi]areaviitoarei pun]i in discul de zirconia, apoi fi-nisările au fost realizate cu o freză dediametrul 1 mm. Prin mişcarea verticală şilaterală a bra]ului mobil a maşinii de frezat se realizează freazarea in planul X şi Z, iar prin mişcarea in plan orizontal a discului serealizează frezarea in planul Y. (Fig. 15, 16,17, 18, 19).După finalizarea frezării şi tăierea tijelor desus]inere de pe discul de zirconia, s -a trecut la determinarea culorii viitoarei protezepar]iale fixe. Sinterizarea are loc la tempe-ratura de 1.450 °C timp de 120 min.Programul de sinterizare durează in jur de9 h. (Fig. 20).După sinterizare, dacă este necesar, se maiprelucrează scheletul ceramic. Apoi sespală de impurită]i cu vaporizatorul şi sepregăteşte ceramica pentru placareascheletului integral ceramic din zirconia. Amfolosit ceramica pentru zirconia VisionZirkon (Wohlwend, Lichtenstein). Ini]ial afost acoperit scheletul cu un strat uniformde opac dentină. Apoi am depus dentina şienamel -ul astfel încât să existe o supradi-mensionare de 10% pentru contrac]ia careare loc la sinterizare.Fig. 14. Aspectul final al viitoarei proteze par]iale fixe– vedere dinspre ocluzal.Fig. 15. Prin software-ul White Cam 3.0 se alege placa pecare se va freza şi se va pozi]iona viitoare proteză par]ialăfixă astfel incat să poată fi pozi]ionate cilindrii de sus]inere aacesteia.Fig. 16. Maşina de frezaj de la Wieland model Zeno4030 M1.Fig. 17. Vedere de ansamblu a interiorului maşiniide frezat.F i g . 1 8 . A s p e c t d i n t i m p u l f r e z ă r i . F i g . 1 9 . A s p e c t u l s c h e l e t u l u i d i n c e r a m i c ă d u p ă frezarea sa in placa de Zirconia – vedere dinspreocluzal.Fig. 21. Intreaga gamă de ceramică de placaj VisionZirkon.Fig. 22. Ceramica folosită la placarea scheletului dinzirconia.Fig. 23. Peste stratul de opac dentină s -a depusdentina. In această etapă se realizează morfologiaviitoarei proteze par]iale fixe – vedere dinspre linguaFig. 20. Aspectul scheletului din zirconia după sin-terizare – vedere dinspre lingual.

Page 5: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

  45   c   e   r   c   e    t   a   r   e    f   u   n    d   a   m   e   n    t   a    l    `După arderea de sinterizare după indica]iileproducătorului a fost prelucrată. A fost dinnou spălată de impurită]i şi s-a introdus prinvibrare ceramica pentru dentină astfel incat să se evite formarea de incluziuni de aer inmasa ceramică. Următoarea etapă a fost realizarea arderii de corectare. La final s –arealizat arderea de glazurare a protezeipar]iale fixe. (Fig. 21, 22, 23, 24).In etapa următoare s-a efectuat testareaprotezelor par]iale fixe cu scheletele realizat prin frezare CAD/CAM şi placate cu ceram-ică Vision Zirkon (Wohlwend, Lichtenstein).In vederea testării s-a realizat un dispozitivcompus din cele două bonturi preparatecare au fost pozi]ionate cu ajutorul unor tijela baza dispozitivului astfel incat să putemcimenta inaintea testării proteza par]ială fix-ată realizată in acest scop. Acest dispozitiva fost machetat din ceară, şi prin procedeulde topire-turnare a fost realizat din metal.După tăierea tijelor de turnare s -a realizat planarea bazei dispozitivului prin frezare.Cimentarea s-a realizat cu Dyract Cem de laDentsply (Konstanz, Germania). S-a verifi-cat planaritatea dispozitivului şi s-a trecut latestarea protezei par]iale fixe din zirconia.Dispozitivul metalic pe care a fost cimentatăproteza par]ială fixă a fost pozi]ionat inmaşina de testare Mecmesim modelMultiTest 5-i. După ce au fost introduşiparametrii pentru test şi ne –am asigurat depozi]ia protezei par]iale fixe s-a început tes-tul propriu-zis.Prin deplasarea capului de testare, a căruiformă a fost rotundă, s -a aplicat o for]ăcrescătoare progresivpană la rupereaprotezei par]iale fixe. Fracturarea a avut untraiect oblic plecând din punctul unde s-aaplicat for]a şi mergand spre spre por]iuneamezio-cervicală a conectorului. Fracturareaa avut loc la 1.649,10 NF cu o deplasare acapului de testare de 2,32. (Fig. 25, 26, 27,28, 29, 30, 31). Toate valorile din studiile realizate pe pro-teze par]iale fixe integral ceramice cuscheletul din zirconia au fost mult mai micidecat valorile raportate pentru protezelepar]iale fixe metalo –ceramice (2.500 –3.000 N) dar mai ridicate de 1.000 N careeste considerată rezisten]a minimă pentruun material pentru a fi utilizat in regiuneaposterioară.ConcluziiDin testele realizate de mai mul]i cercetătoriprotezele par]iale fixe din Y -TZP aupoten]ialul de a face fa]ă for]elor ocluzaledin regiunea laterală, şi par a fi o alternativăviabilă pentr u înlocuirea protezelor par]ialefixe conven]ionale.Mai sunt necesare optimiz r̀i \n ceea cepriveşte dimensiunea şi forma conectorului,ceramica de placare, comportamentul lauzură şi performan]ele clinice ale protezelor par]iale fixe integral ceramice cu scheletulrealizat din zirconia.Fig. 24. Aspectul protezei par]iale fixe după ardereade glazurare – vedere dinspre vestibular.Fig. 25. Aspectul dispozitivului metalic pe care s-acimentat proteza partiala fixă in vederea testării.Fig. 26. Dispozitivul metalic de testare pe care a fost cimentată proteza par]ială fixă integral ceramică.Fig. 27. Aparatul de testare Mecmesim modelMultitest 5 –i.Fig. 28. Bra]ul mobil al aparatului de testare . Prin miş-carea acestuia in concordan]ă cu p arametrii introduşi seva aplica progresiv o for]ă astfel incat să fie posibillă cal-cularea de către

Page 6: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

software -ul aparatului de testare a for]eila care s -a produs fracturarea protezei par]iale fixe din zir-coniaFig. 29. Capul de testare este in contact intim cuproteza par]ială fixă cu schelet din zirconia.Fig. 31. Aspectul protezei par]iale fixe după frac-turarea protezei par]iale fixe – vedere dinspre oral.Fig. 30. Aspectul protezei par]iale fixe după fracturar ea protezei par]iale fixe – vedere dinspre vestibular.

Page 7: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice
Page 8: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice
Page 9: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice
Page 10: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice
Page 11: Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice