PROTETICA DENTARA

TEMA 51 - ETAPELE TRATAMENTULUI EDENTAŢIEI PARŢIALE – A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed.

Cerma, Bucureşti, 1997

1.* Care dintre următoarele manopere de tratament NU face parte din tratamentul preprotetic al edentaţiei parţialea. tratamentul medicamentos al pungilor gingivaleb. tratamentul de echilibrare ocluzalăc. tratamentul conservativ odontal d. prepararea lăcaşelor pentru pintenii ocluzalie. extracţia dinţilor irecuperabili.Răspuns: d pag. 87 – 88

2.* Care dintre următoarele manopere de tratament face parte din tratmentul preprotetic al edentaţiei parţialea. frenotomiab. realizarea planurilor de ghidarec. echilibrarea ocluzalăd. solidarizarea dinţilor stâlpie prepararea lăcaşelor pentru pintenii ocluzaliRăspuns: c pag.90 - 94

3.* Care dintre următoarele manopere de tratament face parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţialea. tratamentul endodontic al afecţiunilor pulpareb. nivelarea planului de ocluziec. realizarea planurilor de ghidared. tratamentul ortodontice. implantele transfixianteRăspuns: c pag. 90 – 94

4.* Care dintre următoarele manopere de tratament NU face parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţialea. proteza parţială acrilică provizorieb. frenectomiac. realizarea planurilor de ghidared. solidarizarea dinţilor stâlpie. acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze.Răspuns: a pag. 90 – 94

5.* Planurile de ghidare se realizează pea. feţele ocluzale ale dinţilor stâlpib. feţele proximale ale dinţilor stâlpic. feţele vestibulare ale dinţilor stâlpid. feţele linguale ale dinţilor stâlpie. feţele palatinale ale dinţilor stâlpi

Răspuns: b pag. 91

6.* Solidarizarea dinţilor stâlpi de dinţii vecini este indicată în următoarea situaţie a. dinţi stâlpi fără mobilitateb. când în edentaţiile terminale se utilizează ruptori de forţec. rădăcini scurted. rădăcini lungie. când raportul coroană-rădăcină este în favoarea rădăcinii.Răspuns: c pag.101

7.* Acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze NU este indicată în următoarea situaţie clinicăa. igienă defectuos întreţinutăb. abrazie marcatăc. lipsa retentivităţilor naturaled. lăcaşe ocluzale care nu depăşesc stratul de smalţe. tendinţa la carii.Răspuns: d pag. 98

8.*Care dintre următoarele elemente nu se realizează la nivelul unei coroane de înveliş aplicată pe un molara. planuri de ghidareb. lăcaş pentru pinten ocluzalc. treaptă supracingularăd. faţă orală planăe. convexitate vestibulară de mărime adecvată tipului de croşet.Răspuns: c pag. 99

9.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la închiderea breşelor suplimentare cu punţi este falsăa. simplifică planul protezeib. complică planul protezeic. atrofia suportului muco-osos este mai micăd. axul de inserţie este mai facile. creşte valoarea funcţională a protezeiRăspuns: b pag. 105

10.* Lăcaşele pentru pintenii externi se realizează pea. feţele vestibulare ale molarilorb. feţele orale ale molarilorc. feţele proximale ale molarilord. feţele ocluzale ale molarilore. muchiile vestibulo-meziale ale molarilorRăspuns: d pag.93-94

COMPLEMENT MULTIPLU1. Care dintre următoarele manopere de tratament fac parte din tratmentul preprotetic al edentaţiei parţialea. solidarizarea dinţilor stâlpib. tratamentul de echilibrare ocluzalăc. tratamentul conservativ odontald. implantele transfixiantee. acoperirea dinţilor stâlpi cu microprotezeRăspuns: b, c, d pag. 87-89

2. Care dintre următoarele manopere de tratament fac parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţialea. tratamentul parodontalb. realizarea planurilor de ghidarec. proteza parţială acrilică provizoried. acoperirea dinţior stâlpi cu microprotezee. închiderea breşelor suplimentare cu punţi.Răspuns: b, d, e pag. 89-105

3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul preproteic sunt adevăratea. este numit şi tratament nespecificb. este numit şi tratament specificc. este instituit după examinarea modelelor documentared. are rolul asanării cavităţii oralee. modifică morfologia câmpului protetic.Răspuns: a, c, d pag 87- 89.

4. În cadrul tratamentului preprotetic, echilibrarea ocluzală urmăreştea. nivelarea planului de ocluzieb. depistarea şi înlăturarea contactelor prematurec. realizarea planurilor de ghidared. refacerea dimensiunii verticale de ocluziee. solidarizarea dinţilor stâlpi.Răspuns: a, b, d pag. 88

5. Care dintre dintre afirmaţiile următoare referitoare la planurile de ghidare sunt adevăratea. se realizează pe feţele proximale ale dinţilor stâlpi care limitează o edentaţieb. sunt paralele cu axa de inserţie a protezeic. nu sunt necesare în edentaţiile intercalated. nu sunt necesare în edentaţiile terminalee. se realizează cu pietre roată.Răspuns: a, b, d pag. 91,92

6. Remodelarea dinţilor stâlpi cuprinde următoarele intervenţiia. înlăturarea contactelor premature în relaţie centricăb. reducerea convexităţilor vestibulo-orale exageratec. reducerea unor retentivităţi datorate migrării orizontale a dinţilor stâlpid. prepararea lăcaşelor pentru pintenii externi

e. reducerea unor zone care interferează cu braţele croşetuluiRăspuns: b, c, e pag. 92-93

7. Lăcaşele pentru pinteni externi preparate pe dinţii laterali au următoarele caracteristici a. au formă tringhiularăb. au formă ovalăc. se realizează pe feţele ocluzaled. lăţimea este o treime din dimensiunea vestibulo-orală a dinteluie. lăţimea este o treime din dimensiunea mezio-distală a dintelui.Răspuns: a, c, d pag. 93-94.

8. Acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze este indicată în următoarele situaţiia. igienă defectuos întreţinutăb. abrazie marcatăc. raport coroană-rădăcină favorabil coroaneid. tendinţă la cariie. utilizarea sistemelor speciale de menţinere.Răspuns: a, b, d, e pag. 98

9. Acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze este indicată în următoarele situaţiia. lăcaşe ocluzale care depăşesc mult stratul de smalţb. prezenţa a numeroase carii tratate şi netratatec. rezistenţă mecanică crescută a dinţilor stâlpid. lipsa retentivităţilor naturalee. pierderi de substanţă dentară în cantitate mare prin remodelarea feţelor laterale.Răspuns: a, b, d, e pag. 98

10. Solidarizarea dinţilor stâlpi este indicată în următoarele cazuria. dinţi stâlpi cu mobilitate moderată după tratamentul parodontal şi de echilibrare ocluzalăb. igienă defectuos întreţinutăc. dinţi izolaţi cu sau fără mobilitated. tendinţă la cariee. când radiografic procesul alveolar este redus cantitativ sau calitativ.Răspuns: a, c, e pag. 101

11. Solidarizarea dinţilor stâlpi este indicată în următoarele cazuria. raportul coroană-rădăcină este modificat în favoarea coroaneib. rădăcini scurte chiar dacă dinţii au ao implantare bunăc. când sunt foarte mulţi dinţi restanţid. când în edentaţia terminală se folosesc culise sau coroane telescopatee. raportul coroană-rădăcină este modificat în favoarea rădăcinii.Răspuns: a, b, d pag.101

12. În edentaţiile terminale, dinţii cei mai frecvenţi solidarizaţi sunta. premolarii între eib. primul premolar cu caninulc. primul molar cu premolarul doid. premolarul doi cu caninul

e. incisivii laterali între ei.Răspuns: a, b, d pag. 103.

13. Realizarea unor proteze parţiale cu trei sau patru şei este contraindicată din următoarele motivea. inserţia dificilă a protezeib. inserţia uşoară a protezeic. atrofia rapidă a crestelor edentated. atrofia foarte lentă a crestelor edentatee. riscul crescut de fractură.Răspuns: a, c, e pag. 105

14. Avantajele închiderii breşelor suplimentare prin punţi sunt:a. ax de inserţie facilb. rezistenţa mecanică crescută a protezeic. complicarea planului protezeid. atrofia suportului muco-osos mai redusăe. precizie la adaptare.Răspuns: a, b, d, e pag. 105

15. În edentaţia biterminală complicată cu o breşă rezulată prin pierderea primului premolar, atitudinea faţă de breşa suplimentară estea. punte de la canin la premolarul IIb. solidarizarea caninului de premolarul II printr-o bară fixată la microproteze c. extracţia premolarului IId. secţionarea premolarului II şi acoperirea cu un dispozitiv radicular acoperit de şaua protezeie. nu se ia nici o atitudine.Răspuns: a, b, d pag. 106

16. Lăcaşul pe dinţii stâlpi abrazaţi prezintă următoarele caracteristicia. se poate prepara fără a acoperi dintele cu o microprotezăb. este mai lat c. este mai îngustd. este foarte adânc e. este mai puţin adâncRăspuns: a, b, e pag. 95

17. Dinţii consideraţi cei mai apţi pentru prepararea lăcaşelor supracingulare sunta.caninii superiorib. incisivii laterali inferioric. incisivii centrali superiorid. primii premolari superiorie. primii molari inferioriRăspuns: a, c pag. 96

18. Care dintre efirmaţiile următoare referitoare lăcaşele incizale sunt adevăratea. în faza de machetă vor fi modelaţi în excesb. se prepară mai ales pe caninii inferioric. se prepară mai frecvent pe caninii superiori

d. se prepară între canin şi incisivul laterale. se prepară mai frecvent pe molarii superiori.Răspuns: a, b, d pag. 96.

19. Lăcaşul ocluzal realizat într-o incrustaţie sau obturaţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţiia. lăcaşul trebuie să ajungă la marginea incrustaţie sau obturaţieib. lăcaşul nu trebuie să ajungă la marginea incrustaţiei sau obturaţieic. lăcaşul se realizează cu o freză sfericăd. lăcaşul se realizează cu o freză fissuree. lăcaşul se realizează cu o freză roatăRăspuns: b, c pag. 98

20. Solidarizarea dinţilor stâlpi se poate face cua. microproteze solidarizateb. punţi dentarec. conectori dentari ai protezei scheletated. obturaţii de amalgame. croşete Ackers.Răspuns: a, b, c pag. 103

TEMA 52 - ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARŢIALE SCHELETATE

A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997

1.* Când procesul alveolar este vertical şi rezilienţa este minimă, folierea pentru distanţarea bareilinguale va fi de:a. 2 mmb. 1 mmc. 0,5 mmd. 0,3 mme. 0,6 mm.Răspuns: b pag. 143

2. *Pentru a fi rezistent croşetul continuu trebuie să aibă o lăţime de:a. 1 mmb. 0,5- 1,5 mmc. 0,3-2 mmd. 4-5 mme. 2-3 mm. Răspuns: e pag. 145

3. *Bara linguală se va utiliza când procesul alveolar (între fundul de sac lingual şi parodonţiul marginal) are o înălţime de cel puţin:a. 6 mmb. 9 mm

c. 12 mmd. 4 mme. 14 mm.Răspuns: b pag. 144

4.* Grosimea plăcuţei mucozale cu lăţime redusă trebuie să fie de:a. 0,4 mmb. 0,6 mmc. 0,8 mmd. 1 mme. 1,5 mm.Răspuns: b pag 152

5. *Conectorii secundari au următoarele caracteristici:a. simetrie faţă de linia medianăb. rigiditatec. joncţiunea cu pintenii ocluzali să se facă într-un unghi de 120°d. se pot aplica pe suprafeţele convexe vestibulare sau orale ale dinţilor restanţie. reproducerea cât mai fidelă a conturului anatomic pe care îl acoperă.Răspuns: b pag 236

6.* Croşetul RPI se utilizează:a. de obicei pe molari izolaţib. pe premolari, în edentaţii terminale molarec. pe molari malpoziţionaţid. în edentaţii frontalee. pe dinţii cu ecuator protetic numit ecuator protetic Nr. IRăspuns: b pag. 203

7.* Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:a. nu se utilizează în edentaţii de clasa I Kennedyb. asigură menţinerea directă a protezeic. se aplică în zona subecuatorialăd. solidarizează dinţii restanţie. nu rigidizează bara linguală.Răspuns: d pag. 145

8.* Şaua protezei scheletate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a. să nu permită efectuarea căptuşirilor , rebazărilor şi reparaţiilorb. suprafeţe externe cu retentivităţic. greutate mared. adaptare intimă şi precisă la ţesuturile cu care vine în contacte. să nu aibă conductibilitate termică bună Răspuns: d pag. 268

9.* Plăcuţa mucozală cu lăţime redusă este utilizată în:a. edentaţii clasa I Kennedyb. edentaţie termino-terminalăc. edentaţii frontalăd. edentaţii latero-terminale

e. edentaţii laterale când proteza are un sprijin dento-parodontalRăspuns. e pag. 152

10.* Croşetele Roach sunt următoarele:a. croşetul caninuluib. croşetul Tc. croşetul Ackersd. croşetul circular în ac de păre. croşetul circular cu acţiune dublăRăspuns: b pag. 193

Complement multiplu1. Care sunt caracteristicile conectorului principal maxilar „plăcuţa mucozală anterioară şi posterioară”:a. se poate utiliza numai pentru edentaţiile frontaleb. se indică atunci când există torus palatin marec. este un conector principal mai puţin rigidd. prezintă două benzi lateralee. marginea sa anterioară nu depăşeşte pintenii ocluzali cei mai anteriori.Răspuns: b,d,e pag. 154

2. . Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:a. se plasează supracingular pe dinţii frontalib. are o lăţime de 5 mmc. este un conector secundard. asigură menţinerea indirectăe. se sprijină la extremităţi pe pintenii ocluzali sau incizali.Răspuns: a,d,e pag 145

3. Care din următorii parametrii constituie caracteristici ale conectorilor principali:a. flexibilitateab. rigiditateac. grosimea mare la maxilard. lăţimea mare la maxilare. protecţia parodonţiului marginal.Răspuns: b,d,e pag. 142

4. Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:a. are o lăţime de 3 mmb. are pe secţiune formă semiovalăc. solidarizează dinţii restanţid. este un element elastice. în unele situaţii pe el se poate fixa un dinte artificial.Răspuns: a,b,c,e pag. 145

5. Plăcuţa dento-mucozală mandibulară:a. are în zona supracingulară o grosime de 0,4-0,5 mmb. se distanţează prin foliere faţă de parodonţiu marginal şi mucoasa procesului alveolarc. nu necesită utilizarea de pinteni ocluzali sau incizali

d. nu asigură protezei un sprijin dento-parodontale. se indică în edentaţiile terminale cu atrofii marcate ale crestelor edentate.Răspuns: a,b,e pag. 148

6. Ce caracteristici prezintă placa palatină completă:a. se indică în cazurile cu puţini dinţi restanţib. se indică când există creste atrofiatec. realizează menţinerea şi prin adeziuned. este cel mai gros conector principal maxilare. necesită realizarea de trepte supracingulare sau de gheruţe incizale.Răspuns: a,b,c,e pag 158

7. Croşetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezintă:a. retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-mezială a dintelui săâlpb. retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-distală a dintelui stâlpc. vârful porţiunii terminale a braţului retentiv este orientat (deschis) spre meziald. conectorul secundar se află pe faţa proximală mezială a dintelui stâlpe. conectorul secundar se află pe faţa proximală distală a dintelui stâlpRăspuns: a,c,e pag. 187

8. Pentru a îndeplini funcţia de reciprocitate, braţul opozant trebuie plasat:a. supraecuatorialb. subecuatorial- prin desfiinţarea convexităţii feţei oralec. subecuatorial- pe microproteze al căror perete oral este pland. utilizarea unor croşete de tip Roache. utilizarea croşetelor Ney biactive nr. I şi II.Răspuns: b,c,e pag. 177

9.Plăcuţa dento-mucozală maxilară este indicată în:a. există mai mulţi dinţi restanţib. este prezent numai grupul frontalc. creste bine reprezentated. creste alveolare atrofiatee. torus palatin situat posteriorRăspuns: b,c,e pag. 157

10. Efectele negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra câmpului protetic sunt determinate de:a. lipsa igienei oraleb. purtarea protezei permanent zi şi noaptec. presiuni exagerate asupra ţesuturilord. schimbarea echilibrului biologic al cavităţii oralee. elemente de sprijin parodontal deteriorateRăspuns: a,b,c,d,e pag. 161

11. Care din următoarele caracteristici corespund croşetelor divizate Roach:a. sunt croşete cu 6 braţeb. sunt în număr de 4 c. braţele retentive au formă de litere

d. braţul retentiv al croşetului pleacă din şaua protezeie. contactul cu dintele stâlp este mai mic decât cel al croşetelor circulareRăspuns: c,d,e pag.193

12. Croşetul divizat în „T” prezintă următoarele particularităţi:a. braţul retentiv pleacă din şab. jumătatea mezială a „T”-ului se plasează subecuatorial în edentaţia parţială clasa I-a Kennedyc. jumătatea distală a „T”-ului se plasează subecuatorial în edentaţia parţială clasa II-a Kennedyd. se contraindică în edentaţia parţială clasa a III-a Kennedye. nu posedă braţ opozantRăspuns: a,c pag. 195

13. Croşetul Ney Nr.I:a. derivă de la croşetul Ackersb. are un pinten ocluzal izolat, situat în prelungirea conectorului secundarc. posedă două braţe retentived. se aplică pe dinţii stâlpi cu „ecuator protetic nr. 1”e. este indicat mai ales pe caninii care prezintă zone mici de retenţieRăspuns: a,c,d pag. 199

14. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:a. rigiditateab. traiectul nu trebuie să fie verticalc. să treacă la distanţă de parodonţiul marginald. joncţiunea cu conectorul principal să se facă perpendiculare. unghiul dintre conectorul principal şi cel secundar va fi ascuţitRăspuns: a,c,d pag. 263

15. Din a doua grupă de croşete Roach fac parte:a. croşetul divizat în Tb. croşetul în Rc. gheruţe mezio-distale compused. gheruţe cu o extremitate liberăe. croşetul în CRăspuns: c,d pag.198

16. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale sunt:a. la mijlocul bareib. la joncţiunea cu conectorii principalic. în treimea distalăd. la joncţiunea cu conectorii secundarie. la unirea cu şeileRăspuns: a,d,e pag. 144

17. Mărimea pintenului extern principal trebuie să fie:a. dependentă de dintele pe care se aplicăb. lungimea de 1/4 din lăţimea mezio-distală a dintelui stâlpc. lăţimea de 1/3 din lăţimea vestibulo-orală a dintelui stâlp

d. grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul secundare. grosimea de 1,5 mm spre vârfRăspuns: a,b,c,d pag. 173

18. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentaţi de:a. bara lingualăb. plăcuţa palatinală completăc. conector principal dentard. bara vestibularăe. plăcuţa mucozală în formă de URăspuns: a,c,d pag. 142

19. Tipurile de croşete turnate sunt:a. croşetele circulareb. croşetele Roachc. croşetele cervico-alveolared. croşetele Neye. croşetele specialeRăspuns: a,b,d,e pag. 185

20. Bara vestibulară se foloseşte în următoarele situaţii:a. inserţie joasă a planşeului bucalb. inserţie înaltă a planşeului bucalc. lingualizare mare a dinţilor frontalid. lingualizare redusă a dinţilor frontalie.) torus exageratRăspuns: b,c,e pag 149

TEMA 53 - DETERMINAREA ŞI ÎNREGISTRAREA RELAŢIEI INTERMAXILARE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ TRATATĂ CU PROTEZE

SCHELETATE A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997

1*.Cărei faze de realizare a unei proteze scheletate îi succede determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilarea. amprentei preliminareb. analizei modelului de studiu la paralelografc. amprentei finaled. probei scheletului metalice. ambalării machetei protezei scheletate.Răspuns: d pag. 515

2*. Care este obiectivul etapei de determinare a relaţiei intermaxilarea.redarea precisă a formei şi întinderii câmpului proteticb. transferul şi poziţionarea modelelor documentare în articulatorc. transferul şi poziţionarea modelelor funcţionale în articulatord. combaterea efectului de pârghie

e. combaterea basculării prin desprindere.Răspuns: c pag. 515

3*. Care este numărul minim de unităţi masticatorii care permite poziţionarea manuală a modelelor în intercuspidare maximăa. 2 unităţi masticatorii repartizate unilateralb. 2 unităţi masticatorii repartizate bilateralc. 4 unităţi masticatorii repartizate unilaterald. 4 unităţi masticatorii repartizate câte 2 bilaterale. nu există un număr minim .Răspuns: d pag. 516

4*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este falsăa. valurile de ocluzie se montează pe şei pe scheletul metalic al protezeib. valurile de ocluzie se montează totdeauna pe şabloane din placă de bazăc. metoda nu se poate utiliza în edentaţiile de clasa a IV-a d. valurile de ocluzie sunt confecţionate din cearăe. arcada antagonistă este integră sau deja restaurată protetic.Răspuns: b pag. 519

5*. În ce clasă de edentaţie se poate face poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziţiei de relaţie centricăa. clasa Ib. clasa a II-ac. clasa a III-a redusăd. clasa a IV-a întinsăe. în toate clasele de edentaţie.Răspuns: c pag. 517

6*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este adevăratăa. metoda se utilizează doar atunci când se confecţionează 2 proteze scheletateb. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este mult micşoratăc. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este păstratăd. metoda se utilizează atunci când ocluzia este instabilăe. valul de ocluzie este mai mic cu 3 mm faţă de dinţii veciniRăspuns: c pag. 522

7*. Care dintre următoarele proprietăţi caracterizează o înregistrare perfectă a RIM de ocluziea. indentaţii foarte adânci, care să redea feţele laterale ale dinţilorb. indentaţii puţin adânci, care să redea numai faţa ocluzală a dinţilorc. consistenţă rigidă în timpul înregistrăriid. consistenţă cât mai mică după înregistraree. tixotropia.Răspuns: b pag. 517

8*. Care dintre următoarele materiale de înregistrare cu priză chimică poate fi utilizat pentru determinarea intercuspidării maximea. ceruri specialeb. Stentsc. pastă de eugenat de zinc aplicată pe un suport textild. alginate. gel tixotropic.Răspuns: c pag. 517

9*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM când DVO este păstrată şi se realizează două proteze scheletate este adevăratăa. determinarea se face cu valuri de ocluzie montate pe scheletul metalic al protezeib. determinarea se face cu şabloane de ocluzie c. se amprentează cu precizie dinţii limitanţi ai breşelor distaled. scheletele metalice se vor confecţiona ulteriore. se ramoleşte doar valul de ocluzie inferior.Răspuns: b pag. 520 – 521

10*. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la înregistrarea RIM când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, este falsăa. sunt necesare şabloane de ocluzieb. se stabileşte planul de ocluzie mandibular la nivelul dinţilor restanţic. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţid. se determină RC prin conducere unimanualăe. se determină RC prin conducere bimanuală.Răspuns: b pag. 521

Complement multiplu1. Care sunt calităţile unui material de înregistrare ocluzală:a. precizie b. consistenţă redusă în timpul înregistrăriic. consistenţă crescută în timpul înregistrăriid. manevrare facilă pentru medice. consistenţă rigidă după înregistrare.Răspuns: a, b, d,e pag. 517

2. Care dintre următoarele manopere fac parte din tehnica înregistrării IM cu pastă de eugenat de zinca. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de trapezb. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de potcoavăc. fixarea la cadru a unui tifond. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe faţa superioară a tifonuluie. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe ambele feţe ale tifonului.Răspuns: b,c, e pag. 519

3. În ce clase de edentaţie este indicată determinarea şi înregistrarea RIM cu ajutorul şabloanelor de ocluziea. clasa Ib. clasa a II-a

c. clasa a III.a redusăd. clasa a IV-a redusăe. clasa a IV-a extinsă.Răspuns: a, b, e. pag. 519

4. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO este păstrată şi se realizează o singură proteză scheletată, sunt adevăratea. valul de ocluzie este mai scurt cu 1-2 mm faţă de dinţii restanţib. valul de ocluzie este la nivelul dinţilor restanţic. pe valul de ocluzie se aplică un strat de 2mm de eugenat de zincd. pacientul închide gura în IMe. pacientul închide gura în RC.Răspuns: a, c, d. pag. 520

5. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO este păstrată şi se realizează două proteze scheletate sunt adevăratea. şabloanele de ocluzie au baza din acrilatb. valul de ocluzie este din ceară c. valul de ocluzie este din stentsd. pacientul închide gura în IMe. pacientul închide gura în RC.Răspuns: a, b, d. pag. 520 - 521

6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, sunt adevăratea. se folosesc şabloane de ocluzie cu baza din acrilatb. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţic. se stabileşte planul de ocluzie la mandibulă, la nivelul dinţilor reszanţid. se determină dimensiunea verticală de ocluziee. se determină relaţia centrică prin conducere unimanuală.Răspuns: a, b, d, e. pag. 521

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, sunt adevăratea. şabloanele de ocluzie au valurile de ocluzie din stentsb. şabloanele de ocluzie au valurile de ocluzie din cearăc. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţid. se determină intercuspidarea maximă prin conducere unimanualăe. se determină relaţia centrică prin conducere unimanuală.Răspuns: b, c, e pag. 521

8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO nu este păstrată, un maxilar este edentat total iar celălalt edentat parţial, sunt adevăratea. şabloanele de ocluzie au baza din acrilatb. şabloanele de ocluzie au valuri din acrilat

c. şabloanele de ocluzie au valuri din cearăd. se determină relaţia centricăe. se determină intercuspidarea maximă.Răspuns: a, c, d. pag. 521

9. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt adevăratea. se utilizează atunci când se confecţionează o singură protezăb. se utilizează când se confecţionează două protezec. se utilizează şabloane din placă de bazăd. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalice. pacientul poartă scheletul câteva secunde.Răspuns: a, d pag. 522

10. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt FALSEa. se poate utiliza când se tratează o edentaţie de clasa a IV-ab. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalicc. se utilizează valuri de ocluzie din acrilatd. valurile de ocluzie sunt din cearăe. pacientul poartă scheletul 30 minute.Răspuns: a, c pag. 522

11. În care clase de edentaţie este posibilăă poziţionarea manuală a modelelora. clasa Ib. clasa a II-ac. clasa a III-a redusăd. clasa a IV-a redusăe. în toate clasele de edentaţie.Răspund: c, d pag. 517

12. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie totală maxilarăa. modelarea curburii vestibulare a şablonului superiorb. determinarea niveluli şi direcţiei planului de ocluziec. determinarea dimensiunii verticale de ocluzied. determinarea intercuspidării maximee. determinarea relaţiei centriceRăspuns: a, b, c, e pag. 522

13. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală mandibularăa. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală maxilarăb. stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona laterală maxilarăc. determinarea relaţiei centriced. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală mandibularăe. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.Răspuns: b, c,e. pag. 521

14. Ce materiale termoplastice se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de intercuspidare maximăa. paste de eugenat de zincb. ceruri specialec. materiale de tipul Stents d. alginatee. elastomeri.Răspuns: b, c pag. 517

15. Ce materiale cu priză chimică se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de intercuspiare maximăa. ceruri specialeb. materiale de tip Stentsc. alginated. elastomerie. paste de eugenat de zinc.Răspuns: d, e pag. 517

16. Ce indicaţii pentru laborator privind alegerea şi montarea dinţilor artificiali laterali se specifică în fişă în cadrul etapei de determinare a RIMa. culoarea b. tipul de dinţic. artificii de montared. felul ocluziei în zona lateralăe. gradul de supraocluzie frontalăRăspuns:a, b, d pag. 523

17. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală mandibularăa. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul inferiorb. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superiorc. se ramoleşte şablonul superiord. se ramoleşte şablonul inferiore. se determină IMRăspuns: b, d pag. 522

18. . Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală mandibularăa. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superiorb. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul inferiorc. se ramoleşte şablonul inferiord. se determină IMe. se determină RCRăspuns: a, c, e pag. 522

19. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie totală maxilară

a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul superiorb. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul inferiorc. se ramoleşte şablonu inferior d. se ramoleşte şablonul superiore. se determină IM.Răspuns: a, c pag. 521

20. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie totală maxilarăa. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul inferiorb. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superiorc. determinarea IMd. determinarea RCe. determinarea DVO.Răspuns: b, d, e pag. 521

TEMA 54 BIODINAMICA PROTEZELOR PARŢIALEA. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed.

Cerma, Bucureşti, 1997

1. *Forţa de masticaţie teoretic posibilă este de :a. 50-100 kgf;b. 100-150 kgf;c. 150-300 kgf;d. 200-400 kgf;e. 300-500 kgf.Răspuns: d pag. 114

2. *Forţa de masticaţie practic posibilă este de :a. 40-50 kgf;b. 50-80kgf;c. 70-90 kgf;d. 60-70 kgf;e. 70-80 kgf.Răspuns: e pag. 115

3. *Durata de acţiune a forţelor de masticaţie în 24 de ore este :a. 15 min;b. 20min;c. 45 min;d. 30 min;e. 25 min.Răspuns: d pag. 115

4. *Zona masticatorie stabilă este :a. incisiv central- incisiv lateral;b. canin- premolar unu;c. premolar unu- premolar doi;

d. premolar- molar;e. molar unu-molar doi.Răspuns: d pag. 115

5. *Bascularea prin înfundare este o deplasare posibilă care poate fi neutralizată prin :a. amprente de compresiune;b. şei terminale extinse la maxim;c. căptuşirea şi rebazarea şeilor;d. conectori principali elastici;e. nu poate fi neutralizată.Răspuns: e pag.134

6. *În deglutiţie forţa aplicată pe dinţi este de :a. 28 kgf;b. 30 kgf;c. 31 kgf; d. 33 kgf;e. 34 kgf.Răspuns: c pag. 115

7. *Din cercetările lui Jankelsen reiese că presiunea de masticaţie cea mai mare se află la nivelul :a. dinţilor frontali naturali;b. ultimilor dinţi naturali;c. între ultimul dinte natural şi primul dinte artificial;d. primul dinte artificial;e. ultimii dinţi artificiali.Răspuns: c pag. 117

8.*În edentaţiile frontale tratate cu proteze scheletate se vor aplica croşete :a. cu braţe elastice cât mai flexibile;b. cât mai puţin vizibile;c. croşete cervico-ocluzale;d. croşete cervico-alveolare;e. croşete Stahl.Răspuns: b pag. 119, 120

9. *Linia fulcrum secundară este :a. oblică în edentaţiile de clasa I;b. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior; c. transversală în edentaţia de clasa a II a;d. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai posterior;e. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai anterior.Răspuns: b pag. 125

10. *Peste ce înclinaţie dinţii stâlpi nu mai conferă un sprijin parodontal de lungă durată :

a. peste 20 grd;b. peste 25 grd;c. peste30 grd;d. peste35 grd;e. peste 40 grd.Răspuns: c pag. 122

Complement multiplu1. În care din situaţiile următoare forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive pentru protezele parţiale :

a. când se transmit în axul lung al dinţilor;b. când au componente predominant orizontale şi oblice (bruxism);c. când au intensitate mare , dar nu acţionează continuu;d. când dimensiunea verticală de ocluzie e supraevaluată;e. când dimensiunea verticală de ocluzie e subevaluată.Răspuns: b,d pag. 115 2. Care dintre următoarele forţe poate acţiona asupra protezelor parţiale :a. forţele date de alimentele lipicioase;b. gravitaţia;c. succiunead. parafuncţiile;e. interferenţele ocluzale.Răspuns: a,b,d,e pag.117

3. Despre desprinderea unei proteze parţiale se poate afirma că :a. cea mai importantă forţă ce acţionează în acest sens este dată de alimentele lipicioase;b. este o tendinţă de deplasare;c. involuntar este o deplasare posibilă;d. desprinderea voluntară trebuie efectuată cu mare greutate;e. actele reflexe contribuie la desprinderea protezei.Răspuns:a,b,e pag. 118

4. Câte croşete sunt necesare în ancorarea unei proteze parţiale :a. două croşete în edentaţiile de clasa I fară breşe suplimentare;b. două croşete în edentaţiile de clasa a II a cu o breşă suplimentară;c. patru croşete în edentaţiile de clasa a II a complicate cu o breşă laterală;d. trei croşete în edentaţiile de clasa a II a complicate cu o breşă laterală;e. patru croşete în edentaţiile de clasa a IV a cu lipsa tuturor frontalilor.Răspuns: a,d,e pag. 119

5. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezelor parţiale sunt :a. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei;b. retentivităţile anatomice reprezentate de torusul maxilar şi tuberozităţile mandibulare;c. tonicitatea musculară;d. fricţiunea dintre dinţii restanţi şi elementele constitutive ale protezei scheletate;

e. asperitatea bazei protezei ce împiedică acţiunea de desprindere a alimentelor lipicioase.Răspuns:a,c,d pag.120

6. Despre înfundarea unei proteze scheletate se poate afirma că :a. este o tendinţă de deplasare la protezele scheletate ce tratează edentaţii de clasa a III a şi a IV a reduse;b. amplitudinea de înfundare poate depăşi rezilienţa mucoasei;c. amplitudinea de înfundare este mai mare la maxilar decât la mandibulă;d. când vorbim de această deplasare vorbim de fapt de menţinerea protezei parţiale;e. ca şi forţă , deglutiţia acţionează în această direcţie.Răspuns: a,e pag. 134

7. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate de :a. pinteni ocluzali;b. braţe opozante aplicate pe microproteze prevăzute cu trepte;c. telescoape;d. porţiunile subecuatoriale ale braţelor croşetelor;e. gheruţe incizale.Răspuns: a,b,c,e pag. 121

8. Un sprijin parodontal corect trebuie să:a. acţioneze în axul lung al dintelui stâlp;b. acţioneze cât mai aproape de centrul dintelui stâlp;c. linia de sprijin parodontal să treacă prin baza protezei;d. fie plasat lângă edentaţie când proteza are sprijin mixt;e. cel mai eficient sprijin parodontal este cel în suprafaţă din edentaţiile de clasa a III aRăspuns: a,b,e pag.122

9. Mezializarea :a. este o deplasare posibilă;b. este favorizată în edentaţiile terminale de crestele descendente spre distal la mandibulă;c. este oprită de prezenţa dinţilor restanţi;d. este accentuată de contacte premature protruzive în relaţie centrică;e. se impune solidarizarea tuturor dinşilor frontali când aceştia sunt singurii rămaşi pe arcadă.Răspuns: c,d,e pag. 123

10. Lipsa elementelor contrabasculante are ca urmări :a. oboseala rapidă a croşetelor sau sistemelor speciale;b. solicitări suplimentare nefiziologice la nivelul dinţilor stâlpi;c. eroziuni urmate de carie la locul plasării braţelor croşetelor turnate;d. inconfort pentru pacient din cauza deplasării permanente a protezei parţiale;e. fracturi frecvente ale conectorilor secundari ai protezelor parţiale.Răspuns: a,b,c,d pag. 125,126

11. Menţinerea indirectă depinde de următorii factori :a. ineficacitatea menţinerii directe;b. distanţa de plasare a elementelor contrabasculante faţă de axa de basculare;

c. rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant;d. lăcaşul special pregătit pe dinţii stâlpi direcţi în care se aplică elementul contrabasculant;e. valoarea parodontală a dinţilor stâlpi indirecţi.Răspuns: b, c, e pag. 126,127

12. În edentaţia de clasa I elementele contrabasculante:a. se apică unilateral;b. când lipsesc molarii pintenii ocluzali se aplică în foseta distală a primului premolar;c. când lipsesc premolarii secunzi plasarea pintenului supracingular pe canin necesită creerea unei trepte;d. croşetul continuu este indicat mai ales când rămâne prezent numai grupul dinţilor frontali;e. efectul fizionomic al gheruţelor incizale este bun.Răspuns: c,d pag. 127,128

13. Elementele contrabasculante contribuie la :a. stabilizarea orizontală a protezei;b. imobilizarea dinţilor frontali şi refacerea punctelor de contact;c. evitarea transmiterii forţelor de masticaţie şi pe dinţii stâlpi indirecţi;d. rigidizarea elementelor componente ale protezei;e. menţinerea directă a protezei parţiale.Răspuns: a,b,d pag. 133

14. În menţinerea indirectă intervin cu rol secundar şi :a. lustrul protezei;b. modelarea cu retentivităţi a şeilor;c. braţe opozante plasate pe microproteze cu prag oral;d. croşetele circulare deschise edental;e. micşorarea dimensiunii vestibulo-orale a arcadei artificiale.Răspuns: a,c,d pag. 133,134

15. Diminuarea basculării prin înfundare se poate realiza prin :a. amprente de compresiune , mai ales la mandibulă;b. amprente necompresive la maxilar;c. şei terminale extinse la maxim;d. căptuşirea şi rebazarea şeilor;e. conectori principali maxilari de lăţime mai mică decât a edentaţiei;Răspuns: a,c,d pag. 136

16. Pentru diminuarea efectului de pârghie al protezei parţiale la nivelul dinţilor stâlpi se recomandă :a. solidarizarea dinţilor stâlpi;b. plasarea pintenilor ocluzali în fosetele meziale ale dinţilor stîlpi;c. să fie utilizate croşete cu braţe retentive cât mai rigide;d. să se utilizeze sisteme speciale articulate precum ruptori sau amortizori de forţe;e. utilizare conectorilor principali elastici.Răspuns: a,b,d pag. 136 17. Bascularea prin înfundare în edentaţia de clasa a IV a întinsă este diminuată prin :

a. braţele retentive cele mai distale ale croşetelor Bonwill;b. braţele retentive cele mai meziale ale croşetelor Bonwill;c. evitarea inciziei de către pacient;d. realizarea unei inocluzii sagitale;e. sprijin parodontal plasat corect în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontale;Răspuns:a,c,d,e pag. 138

18. Bascularea laterală :a. poate să apară la toate tipurile de proteze parţiale;b. apare doar în edentaţiile de clasa a II a şi a III a;c. se datorează montării greşite a dinţilor artificiali;d. se datorează montării unor dinţi mai înguşti decăt lăţimea crestei;e. se poate produce când torusul maxilar proeminent nu a fost foliat.Răspuns:a,c,e pag. 138,139

29. Efectele deplasărilor protezelor parţiale sunt :a. efecte disortodontice ale dinţilor stâlpi;b. eroziuni şi leziuni carioase la nivelul dinţilor stâlpi;c. afectarea parodonţiului marginal;d. stomatopatii protetice;e. creşterea confortului pentru pacientRăspuns: a,b,c,d pag.140 20. Efectele deplasărilor protezelor parţiale pot fi :a. atrofie osoasă în ritm accelerat;b. devieri ale mandibulei;c. inconfort pentru pacient;d. adaptare psihică şi biologică facilă a pacientului;e. apariţia de ticuri.Răspuns:a,b,c,e pag. 140

TEMA 55 - AMPRENTA CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTALE.Hutu – Edentaţia totală

1 .*Ce este amprentarea câmpului protetic edentat total?a. fază clinică prin care se reproduce în vitro doar imaginea componentei osteo- periostale a câmpului proteticb. fază clinică prin care se reproduce în vitro imaginea suprafeţei ţesuturilor moi pe care se va sprijini protezac. fază clinică prin care se reproduce în vitro aspectul suprafeţei ţesuturilor câmpului protetic cu suprafaţa de sprijin şi zonele marginale ale viitoarei protezed. fază clinică, prin care se reproduce în vitro imaginea reliefului osos şi a vestibulului bucale. fază clinică prin care se reproduce în vivo imaginea componentei osteoperiostale şi fibromucoase a câmpului proteticRaspuns:c pag. 60

2.*Care din principiile formulate de fraţii GREEN, care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?

a. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximumb. prin amprentare se determină înălţimea şi forma marginilor protezelor totalec. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării marginilor protezelor totaled. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periproteticie. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra zonei labiale în scopuri esteticeRaspuns:e pag 61

3.*În ce situaţii se utilizează procedeul de amprentă compresivă la edentatul total?a. când vrem să transmitem uniform presiunile pe întreaga suprafaţă osoasă a zonei de sprijinb. când există rezorbţii şi atrofii marcatec. când avem un câmp protetic cu mucoasă subţire, puţin deformabilăd. când utilizăm siliconi de condensare de consistenţă mediee. când amprentăm suprafaţa maximă accesibilă a câmpului protetic cu siliconi de adiţieRaspuns:c pag 106

4.* Testele pentru funcţionalizarea amprentei la mandibula edentată total, comandate de medic vor cuprinde:a. întredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracţia maximă a limbii, deglutiţiab. deschiderea treptată a gurii până la valoarea medie, umezirea buzelor, mimatul râsului, cântatului, protracţia limbii la nasc. mimarea surâsului forţat, retracţia limbii, sugerea degetului, deglutiţiad. deschiderea treptată a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea limbii pe mucoasa jugală şi comisuri, protracţia limbii spre vârful nasului, mimarea fluieratului, suptului şi deglutiţieae. deschiderea largă a gurii, surâs forţat, fluierat, supt şi mimarea tuseiRaspuns:d pag 114 5.*Identificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel:a. tracţiuni vestibulare pe mânerb. tracţiuni verticale pe mânerc. tracţiuni oro-vestibulare pe mânerd. tracţiuni din aproape in aproape pe marginrea vestibulara a linguriie. închiderea si deschiderea guriiRaspuns:c pag 124

6.*Verificarea realizarii inchiderii marginale la lingura individuala mandibulara, pentru edentatul total,se face prin urmatorul test:a. presiuni pe maner in sens meziodistalb. tractiune asupra manerului in sens verticalc. se cere pacientului sa mimeze fluieratul d. se cere pacientului sa deschida larg gurae. se cere pacientului sa umezeasca cu limba rosul buzelorRaspuns:b pag 128

7.*Testul 1 de succiune la lingura individuală mandibulara:

a. verifica succiunea la zona linguala centralab. verifica succiunea la nivelul tuberculului piriformc. consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-orald. lingura trebuie sa se desprinde cu usurintae. verifica inchiderea marginala totalaRaspuns:b pag 127

8. *.In primul timp al amprentei finale se urmareste:a. rectificarea sprijinului si adeziuniib. realizarea inchiderii marginalec. rezolvarea problemelor de fonatied. rezolvarea problemelor de fizionomiee. obtinerea tonicitatii musculare favorabileRaspuns:a pag 128

9.*Amprenta mucostatică se caracterizeaza prin:a. modelarea marginala este efectuata de medicb. modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprentarec. dupa confectionarea protezei aceasta nu necesita o lunga perioada de individualizare marginalad. dupa confectionarea protezei se adapteaza perfecte. este o metoda larg utilizatăRaspuns:b pag 105

10.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele caracteristici:a. lingura universala nu este porevazuta cu sistem de retentieb. lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului proteticc. lingura universala trebuie sa menajeze un spatiu de 3-5mm intre peretii ei si versantele oaselor edentated. lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mme. lingura universala trebuie sa adere starns la campul proteticRaspuns:c pag 121

Complement multiplu1.Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea preliminară la edentatul total?a. la pacienţii care au hipersalivaţieb. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativc. la pacienţii care deţin câmpuri retentived. la pacienţii cu probleme psihicee. la pacienţii cu reflexe exagerate de vomă pentru că materialele au timp de priză redusRaspuns:b,c,e pag 99

2.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent următoarele defecte:a. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universalăb. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginalc. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura standard

d. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de amprentaree. materialul de amprentă fisuratRaspuns:c,d pag 99

3.Care este grosimea marginilor amprentei „prefuncţionale” cu siliconi, la edentatul total?a. 2 – 3 mm în medieb. 1 – 2 mm în punga buccinatoare maxilară şi 3 – 4 mm sublingualc. 5 - 6 mm în punga buccinatoare maxilară şi 2 -4 mm sublinguald. 3 – 4 mm în punga buccinatoare maxilară şi 1 – 3 mm sublinguale. 5 – 6 mm în medieRaspuns:a,d pag 100

4.Ce indicaţii poate avea amprenta preliminară la edentatul total cu materiale cu vâscozitate lent progresivă?a. la pacienţii foarte sensibili la durereb. la pacienţii purtători de proteze parţială, imediat după extracţia ultimilor dinţic. dacă există o proteză totală veche, care poate fi utilizată ca de rezervăd. acest gen de amprentă nu se practicăe. materialul este utilizat doar pentru căptuşiri de protezăRaspuns:b,c pag 102

5.Obiectivele amprentării finale la edentatul total sunt:a. adaptarea lingurii individualeb. respectarea libertăţii de mişcare a musculaturii perioralec. obţinerea înălţimii corecte şi a extinderi maxime a bazei protezeid. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientuluie. repartizarea unor presiuni egale pe structurile câmpului proteticRaspuns:b,c,e pag 104

6.Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă în:a. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi Fishb. tracţiuni ale limbiic. tracţiuni ale buzelord. tracţiuni şi rotaţii ale nodului comisurale. presiuni cu degetul subnazalRaspuns:a,d pag 108

7. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ?a. prin relevarea detaliilor retentivităţilor anatomice din zona de sprijin a câmpului proteticb. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcţională neutră a câmpului proteticc. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul proteticd. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeţei de sprijine. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentăRaspuns:a,c pag 62

8.Modelările automatizate ale marginilor amprentei funcţionale la edentatul total presupun:

a. utilizarea de linguri individuale din răşini fotopolimerizabileb. utilizarea de linguri individuale din răşini autopolimerizabilec. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzied. modelaje realizate fonetice. modelaje realizate prin mişcări efectuate de medicRaspuns:b,c,d pag109

9.Amprenta finală a câmpului protetic edentat total după metoda Schreinemakers va avea următorii parametri obligatorii:a. amprenta maxilară se ia după cea mandibularăb. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin fonaţiec. amprenta finală se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura închisăd. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin ţuguierea buzelore. pacientul nu va funcţionaliza marginal amprentaRaspuns:a,d pag112

10.După Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcţională, la edentatul total, la deschiderea moderată a gurii ?a. în zona premolarilorb. în zona tuberculului piriformc. în zona vestibulară centralăd. în zona caninilore. în zona primilor molarilor Raspuns:a,e pag113

11.Cum se modelează zona linguală centrală a amprentei funcţionale la edentatul total, după concepţia Clinicii de Protetică Dentară din Bucureşti?a. prin mişcările lente ale muşchilor periproteticib. prin mişcări de protracţie şi retracţie maximă a limbiic. prin mişcări de umezire a buzei inferioare şi palpare a mânerului linguriid. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în poziţia de repaus a limbiie. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medicRaspuns:c,d pag 125

12.Efectuarea închiderii marginale la nivelul tuberculului piriform după şcola bucureşteană se va face după secvenţa:a. aplicarea de material bucoplastic pe faţa vestibulară externă a lingurii modelată prin deschiderea şi închiderea guriib. materialul termoplastic aplicat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 3 – 4 mm în fază plastică, dinamizat prin compresiune şi deschidere maximă a guriic. materialul termoplastic aplicat şi comprimat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 1 – 2 mm în fază plastică, dinamizat prin deschiderea maximă a gurii, închidered. modelarea vestibulară a zonei este reglată de aceleaşi mişcări doar că este necesară opunerea medicului la mişcărie. lingual sunt necesare mişcările de protracţie a limbii şi deglutiţieRaspuns:c,d,e pag 126

13.După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite obiective. Care sunt acestea?a. timpul I de realizare a închiderii marginaleb. timpul III de obţinere a tonicităţii musculare favorabilec. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaţied. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziuniie . timpul II de realizare a funcţionalizării marginaleRaspuns:b,d pag 128

14. Problemele de menţinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu amprentarea ar fi legate de:a. reliefarea retentivităţilor anatomice din spaţiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ahb. exactitatea amprentei şi întinderea suprafeţei plane orizontale cu care vine în contact protezac. întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcţionalităţii părţilor moi periproteticed. tonicitatea muscularăe. forţa elastică, capilaritate, adeziune la interfaţa proteză – câmp proteticRaspuns:b,c,d pag 63

15. Care sunt etapele amprentării preliminare, la edentatul total?a. pregătirea ambientului pentru amprentareb. pregătirea amprentării, deci a pacientuluic. alegerea şi verificarea lingurii individualed. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare şi a lingurilor universalee. proiectarea lingurii individuale şi indicaţii pentru laboratorRaspuns:b,d,e pag 64

16. Miscarile test preconizate de HERBS pentru adaptarea lingurii individuale maxilare la edentatul total cuprind:a. deschiderea maxima a guriib. umezirea buzelorc. deglutitiad. ridicarae varfului limbiie. mimarea fluieratuluiRaspuns:a,e pag 113

17.Zonele „cheie” mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:a. zona tuberculuilui piriformb. zona linguala centralac. zona vestibulara centralad. zona linguala lateralae. zona vestibulara lateralaRaspuns:a,b,c pag 125

18. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară la edentatul total?a. gradul de retentivitate a reliefului câmpului proteticb. calitatea şi grosime fibromucoasei

c. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea protezăd. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentaree. firma producătoare, dacă este de răsunetRaspuns:a,b,c pag67

19.Testul 2 de succiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:a. verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriformb. verifica inchiderea marginala in vestibulara centralac. verifica inchiderea marginala in zona linguala centralad. se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibulare. se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oralRaspuns:c,e pag127

20.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara:a. verifica inchiderea in zona linguala centralab. verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformic. verifica inchiderea marginala totalad. lingura se desprinde cu usurintae. consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticalaRaspuns:c,e pag 128

21.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la amprenta finala in edentatia totala sunt adevarate:a. amprenta mucostatica duce la realizarea unor proteze cu margini lungi si groaseb. tehnica mucodinamica utilizata pentru amprentare foloseste o asociere de materiale de consistente diferitec. amprentele compresive sunt indicate pentru campuri protetice cu mucoasa rezilienta,mobila fata de periostd. amprentele de despovarare sunt indicate pentru pacienti incapabili sa modeleze functional marginile amprenteie. tehnicile de amprentare „cu gura inchisa” au ca neajuns imposibilitatea unor miscari functionale mai ample,in special ale limbii.Raspuns:b,e pag 105,106

22.Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?a. au marginea linguala mai scurta spre distalb. au marginea linguala mai lunga spre distalc. au marginea linguala mai lunga spre mezial d. au marginea linguala lai scurta spre meziale. alegerea lor se face cu ajutorul unui compasRaspuns:a,c,e pag 66

23.Care sunt grupele de miscari utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?a. numai miscari de inchidere ,deschidere a guriib. miscari comandate de medicc. numai miscari ale limbiid. miscari efectuate de medice. miscari efectuate de pacientRaspuns;b,d,e pag 107

24.Care sunt cararcteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentatul total?a. necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzieb. necesita determinarea in prealabil a dimensiunii verticalec. presiunea de amprentare este excercitata de pacientd. realizeaza proteze cu margini lungie. sunt amprente mucostaticeRaspuns :a,b,c,d pag 110

25.Conform conceptiei Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti, pentru amprentarea finala a maxilarelor edentate total la care campul protetic este acoperit de o mucoasa fixa ,slab aderenta la planul osos subiacent,materialele cele mai indicate vor fi:a. pastele ZOEb. gipsulc. elastomerii de sinteza fluizid. siliconii de consistenta mediee. materialele de tip StentsRaspuns :a,b,c pag128

26 Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminară la edentatul total, se face:a. în cabinet, comparând datele de pe amprentă cu cele ale cavităţii bucaleb. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia câmpului proteticc. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la periferia câmpului proteticd. nu se practică o astfel de delimitare în cabinete. se face în laboratorRaspuns:a,c pag 67

27 După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic maxilar edentat total?a. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatineb. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminarec. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminared. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe convexe spre distal, ce marchează şanţurile pterigopalatinee. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminareRaspuns:c,d pag 68

28. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei linguale centrale la edentatul total?a. linia medianăb. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centralăc. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în fundul de sac linguald. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreaptae. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm

Raspuns:a,b,e pag 68

29.Miscarile comandate de medic sunt:a. deschiderea moderata a guriib. deschiderea mare a guriic. balansarea mandibuleid. miscarea in sens frontale. miscarea limbiiRaspuns :a,b,c,e pag 108

30.Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:a. purtarea ei in cavitatea bucalab. presupune existenta unor linguri foarte bineadaptatec. amprentele sunt prevazute cu borduri de ocluzied. folosesc materiale bucoplasticee. folosesc materiale termoplasticeRaspuns :a,b,c,d pag 109

TEMA 56 - DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILARE LA EDENTATUL TOTAL

E. Hutu – Edentaţia totală

1*. Care dintre următoarele operaţiuni NU face parte din faza de determinare a relaţiilor intermaxilare la edentatul totala. verificarea şabloanelor de ocluzieb. determinarea curburii vestibulare a şablonului superiorc. determinarea curburii vestibulare a şablonului inferiord. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţeie. determinarea relaţiei centrice.Răspuns: c pag.131

2.* Care dintre următoarele semne clinice este consecinţa supraevaluării DVOa. accentuarea şanţurilor perilabialeb. vizibilitatea exagerată a dinţilorc. vizibilitatea redusă a roşului buzelord. aspect îmbătrânite. apariţia perleche-ului la nivelul comisurilor.Răspuns:b pag.142

3.* Care dintre următoarele metode nu favorizează conducerea mandibulei în relaţie centricăa. deglutiţia b. utilizarea numărului de aurc. memoria tisularăd. memoria ocluzalăe. oboseala pterigoidienilor externi.Răspuns: b pag 144-145.

4.* Testarea mişcării de basculare a şablonului de ocluzie în jurul unui ax median se face astfel

a. apăsând simultan pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilorb. apăsând alternativ pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilorc. apăsând simultan pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2d. apăsând alternativ pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2e. apăsând pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în zona incisivă.Răspuns: b pag. 133

5.* Determinantul fonetic în realizarea curburii vestibulare a şablonului superior se referă la faptul căa. in fonaţie, incisivii inferiori îi depăşesc pe cei superiorib. în fonaţie, incisivii inferiori nu îi depăşesc pei cei superioric. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor inferiorid. cuspizii vestibulari ai premolarilor inferiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor superiorie. nu există un determinant fonetic.Răspuns: b pag.135.

6.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la testul Ismail de determinare a DVO este falsăa. pe şablonul inferior se plasează bordură de ocluzieb. pe şablonul superior se plasează bordură de ocluziec. pe şablonul inferior se plasează 3 piramide de ceară moaled. pacientul este pus să execute o deglutiţiee. piramidele de ceară se vor turti corespunzător DVO:Răspuns: a pag. 142

7.* 26. Pentru ştergerea reflexelor determinate de protezele vechi, instabile, cu RIM incorecte, protezele nu vor fi purtate cel puţina. 2 oreb. 4 orec. 1 zid. 2 zilee. 4 zile.Răspuns: d pag.143

8.* Tehnica memoriei ocluzale de favorizare a conducerii mandibulei în RC se caracterizează prina. trezirea vechiului reflex molar al pacientuluib. plasarea a câte un molar bilateral în valul de ocluziec. efectuarea deglutiţieid. atingerea luetei cu oglindae. plasarea caninilor în valul de ocluzie.Răspuns: b pag.145.

9.* Planul de ocluzie este paralel în zona laterală cua. planul Frankfurtb. planul Camperc. planul bazal mandibulard. planul Dreyfus

e. planul SimonRăspuns b pag.136

10.* Vizualizarea globală a orientării planului de ocluzie în regiunea frontală şi laterală se poate face cua. planul Andersenb. planul Camperc. planul Foxd. planul Deryfuse. planul Simon.Răspuns: c pag. 137

Complement multiplu1. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei se măsoară între punctelea. gonionb. gnathionc. nasiond. ophrione. nasospinalis anterior.Răspuns: b, e pag.138

2. Poziţia de repaus a mandibulei se poate determina prina. metode antropometriceb. metode funcţionale c. testul Ismaild. electromiografice. cu ajutorul riglei GyziRăspuns: a,b,d pag. 139 – 1403. Determinarea poziţiei de repaus a mandibulei prin metode funcţionale se face prin:a. pronunţarea repetată a fonemei Mb. pronunţarea repetată a fonemei Sc. deglutiţied. înregistrarea minimului de activitate la nivelul muşchilor masticatorie. utilizarea numărului de aurRăspuns: a, c pag.140

4. Determinarea poziţiei de repaus a mandibulei prin metode antropometrice se face prin:a. metoda Willisb. pronunţarea fonemei Mc. deglutiţied. utilizarea numărului de aure. testul Ismail Răspuns: a, d pag 139-140

5.Determinarea DVO se face prina. scăderea valorii spaţiului de inocluzie din DVRb. testul Ismailc. metoda Willisd. cu ajutorul spaţiului minim de vorbire

e. electromiografic.Răspuns: a,b,d. pag. 141 - 142

6. Care dintre următoarele manopere se execută în faza de determinare a relaţiilor intermaxilarea. amprenta finalăb. verificarea şabloanelor de ocluziec. proba macheteid. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţeie. determinarea relaţiei centrice.Răspuns: b, d, e. pag.131

7. Care dintre următoarele semne clinice este consrcinţa subevaluării DVOa. vizibilitatea exagerată a dinţilorb. zgomot de castagnetec. facies crispatd. aspect îmbrătânite. oboseală musculară permanentă.Răspuns: d pag. 143

8. Conducerea mandibulei în relaţie centrică poate fi favorizată de următoarele metodea. homotropia linguo-mandibularăb. oboseala maseterilorc. reflexul molard. reflexul canine. memoria tisularRăspuns: a, c, e pag.144-145

9. Conducerea mandibulei în relaţie centrică poate fi favorizată de următoarele metodea. momentul psihologicb. oboseala pterigoidienilor internic. pronunţarea fonemei Md. memoria ocluzalăe. memoria tisulară.Răspuns: a, d, e pag.144-145

10. Baza şablonului de ocluzie prezintă următoarele caracteristicia. este rigidăb. este nedeformabilăc. este deformabilă la temperatura cavităţii oraled. se confecţionează din cearăe. marginile pătrund în fundurile de sac.Răspuns: a, b, e. pag.132

11. Şablonul de ocluzie este format dina. bază din acrilat sau placă de bazăb. mâner având forma şi poziţia unui incisiv centralc. butoni de presiuned. bordură de ocluziee. perforaţii pentru retenţia materialului.

Răspuns: a, d pag.131

12. Bordurile de ocluzie se pot confecţiona dina. ceară albă sau ivoryb. ceară roz mai durăc. polieterid. stentse. ceruri bucoplastice.Răspuns: a, b, d pag 132

23. Îmnunătăţirea menţinerii şablonului se poate face prina. căptuşire în cavitatea orală cu pastă ZOEb. căptuşirea pe model cu pastă ZOEc. căptuşire în cavitatea orală cu paste siliconated. căptuşire pe model cu paste siliconatee. căptuşire în cavitatea orală cu alginat.Răspuns:b, d pag. 134.

14. Valul de ocluzie al şablonului superior trebuie să respecte următoarele cerinţea. se va opri la 1,5 cm de tuberozităţib. să fie strict pe creastă în regiunea lateralăc. să fie în afara crestei în regiunea lateralăd. să fie strict pe creastă în regiunea frontalăe. să fie situat anterior de papila incisivă în zona frontală.Răspuns: a, b, e. pag. 132

15. Valul de ocluzie al şablonului inferior trebuie să respecte următoarele cerinţea. se va opri la 1,5 cm de tubercului piriformb. să fie strict pe creastă în regiunea lateralăc. să fie în afara crestei în regiunea lateralăd. să fie strict pe creastă în regiunea frontalăe. să fie în afara crestei în regiunea frontală.Răspuns: a, b, d. pag. 133

16. Bascularea şablonului superior în jurul unui ax median poate fi determinată dea. borduri de ocluzie montate pe mijlocul cresteib. borduri de ocluzie montate în afara cresteitc. orus palatin proeminentd. model deformate. rugi palatine şterse.Răspuns: b, c, d pag.133

17. Verificarea poziţionării mandibulaei în relaţie centrică se poate face în felul următor: a. în RC condilii mandibulari nu se palpeazăb. în RC condilii mandibulari se palpeazăc. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie retrudatăd. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie protruzivăe. palparea contrecţiei simetrice a muşchilor geniohioidieni.Răspuns: a, c pag. 146

18. Derapajul anterior sau antero-lateral al şablonului inferior se poate datoraa. unui contact tardiv între cele două borduri antagonisteb. unui contact iniţial între cele două borduri în regiunea distalăc. unui contact între borduara inferioară şi baza superioarăd. unui contact între bordura superioară şi baza inferioarăe. montării valului superior excentric.Răspuns: b pag.146

19. Liniile trasata de către medic pe valurile de ocluzie în etapa de determinare a RIM sunta. linia medianăb. mijlocul crestei edentatec. linia caninilord. linia surâsuluie. linia fulcrum.Răspuns: a, c, d pag. 150.

20 Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt:a. curba Monsonb. curba Speec. curba Wilsond. curba Gausse. curba incizalăRăspuns: b, c, e. pag. 135

TEMA 57 - PROBA MACHETELOR PROTEZELOR TOTALEE. Hutu – Edentaţia totală

1*. Care dintre următoarele verificări NU face parte din controlul extraoral al arcadelor artificaile ale machetelor protezelor totalea. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetricăb. papilele interdentare să fie modelate convexc. dinţii laterali să respecte regula POUNDd. înălţimea dinţilor frontali să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsuluie. dinţii să realizeze unităţi masticatorii.Răspuns: b pag. 207

2*. Care dintre următoarele linii de referinţă NU se verifică la controlul ocluzorului şi al modeluluia. linia mediană b. linia caninilorc. linia surâsuluid. linia Ala-Traguse. curbura sagitală.Răspuns: d pag. 206.

3*. Care dintre următoarele verificări NU se realizează în cadrul controlului extrabucal al bazelor de ceară a machetelor protezelor totale

a. papilele interdentare să fie modelate convexb. papilele interdentare să fie modelate concavc. versantele vestibulare să fie modelate convexd. versantul lingual al machetei protezei inferioare să fie modelat concave. macheta să acopere două treimi anterioare ale tubercului piriform.Răspuns: b pag. 207 – 209.

4*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul estetic din profil al machetelor protezelor totale este falsă?a. buza superioară să fie mai proieminentă decât buza inferioară în cazul montării cu supraocluzie frontalăb. buzele să fie în acelaşi plan în cazul montării cap la capc. buza inferioară să fie mai proieminentă în cazul montării cap la capd. marginea vestibualră a machetei superioare să nu bombeze sub pragul narinare. buza inferioară este mai proieminentă în cazul montării inverse.Răspuns: c pag. 211

5*. Care dintre următoarele repere nu trebuie să apară la controlul intraoral cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale?a. linia mediană interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagitala al feţeib. curbura vestibulară să fie simetricăc. lăţimea celor şase frontali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucaled. lăţimea celor şase frontali inferiori să se încadreze între cele două comisuri bucalee. faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie prea vizibilă.Răspuns: d pag. 211 – 212

6*. Frush şi Fischer au făcut următoarea recomandare privind animarea dinţilor protezelor totalea. anomaliile de poziţionare a dinţilor trebuie reproduse simetricb. diastemele şi tremele cresc rezistenţa mecanică a protezelor totalec. diastemele şi tremele scad rezistenţa mecanică a protezelor totaled. vestibularizarea cadinului imprimă o notă veselăe. coborârea incisivilor centrali imprimă o notă agresivă.Răspuns: c pag. 213

7*. Testul Buschman-Ismail de control al componentei verticale a relaţiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă laa. pronunţarea de cuvinte care conţin fonema Sb. pronunţarea de cuvinte care conţin fomema Mc. picurarea de ceară moale pe faţa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţiid. picurarea de ceară moale pe faţa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţiie. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.Răspuns: d pag. 214

8*. Testul Silverman de control al componentei verticale a relaţiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă laa. pronunţarea de cuvinte care conţin fonema Sb. pronunţarea de cuvinte care conţin fomema M

c. picurarea de ceară moale pe faţa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţiid. picurarea de ceară moale pe faţa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţiie. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.Răspuns: a pag. 214

9*. Care dintre următoarele situaţii nu necesită remontarea dinţilor protezelor totalea. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoareb. montarea dinţilor laterali în afara crestelorc. montarea dinţilor laterali pe mijlocul cresteid. rapoarte mandibulo –maxilare necorespunzătoaree. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei.Răspuns: c. pag. 218

10*. Care dintre următoarele zone ale câmpului protetic edentat total necesită despovărarea. două treiemi anterioare ale tuberculului piriformb. torusul palatinc. tuberozităţile maxilared. crestele edentate regulatee. zona linguală centralăRăspuns: b pag. 220

Complement multiplu1. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreştea. Dinţii laterali să respecte regula POUNDb. Curbura realizată de cei şase frontali să fie simetricăc. Dinţii să realizeze unităţi fonetice de câte 3 dinţi d. Papilele interdentare să fie modelate convexe. Înălţimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului.Răspuns: a,b, e pag. 207

2. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreştea. în regiunea laterală, montarea dinţilor să respecte axul interalveolarb. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte 5 dinţic. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concavd. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe modele. dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei.Răspuns. a,d,e pag.207

3. Controlul extraoral al bazelor din ceară al machetelor protezelor totale urmăreştea. papilele interdentare să fie modelate convexb. papilele interdentare să fie modelate concavc. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convexd. versantale vestibulare ale machetelor să fie modelate concave. versantele linguale ale machetelor să fie modelate concav.Răspuns: a,c,e pag. 207 - 209

4. Controlul estetic din faţă, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreştea. linia interincisivă să se suprapună pe planul mediosagital al feţeib. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudineac. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabild. RC să coincidă cu IMe. lăţimea celor 6 frontali să se încadreze între cele 2 comisuri.Răspuns: b, c pag. 211

5. Controlul estetic din profil, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreştea. buza superioară este mai proieminentă decât cea inferioară în montarea cu supraocluzie frontalăb. buzele sunt în acelaşi plan în montarea cap la capc. în RC buzele sunt răsfrânte şi proeminented. buza superioară să fie simetrică e. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze mult sub pragul narinar.Răspuns: a, b, e pag. 211

6. Controlul estetic, cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale urmăreştea. curbura vaestibulară să fie simetricăb. buzele sunt răsfrânte în RCc. linia interincisivă superioară să se suprapună pe planul medio-sagital al feţeid. planul ocluzal să nu atârnee. şanţurile nazo-labiale şi paralabiale să fie şterse în totalitate.Răspuns:a, c, d pag.211 – 212

7.Pentru îmbunătăţirea aspectului estetic al protezelor totale, Frusch şi Fischer recomandăa. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetricb. anomaliile în poziţionarea dinţilor nu trebuie reproduse simetricc. curbura incizală este mai accentuată la bărbaţi d. curbura incizală este mai accentuată la femeie. vestibularizarea caninului conferă o notă de agresivitate.Răspuns: b, d, e pag. 213

8. Pentru îmbunătăţirea aspectului fizionomic al protezelor totale Frusch şi Fisfher recomandăa. linia colatului dinţilor frontali se plasează la acelaşi nivelb. linia coletului dinţilor frontali nu se plasează la acelaşi nivelc. coborârea incisivilor frontali imprimă o notă veselăd. coborârea celor doi incisivi centrali imprimă o notă de agresivitatee. diastemele cresc retistenţa mecanică a protezelor totale.Răspuns: b, c pag. 213

9. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:a. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu prea mareb. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este unspaţiu prea mic

c. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu prea micd. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi spaţiul retroincisiv este un spaţiu prea maree. fonema K eate alterată – proteza este prea extinsă în regiunea posterioarăRăspuns: a, c, e pag. 217 – 218

10. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:a. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea scurţib. fonema F seamănă cu V - dinţii superiori sunt prea scurţic. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea lungid. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea lungie. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea laţi.Răspuns: a, d pag. 218

11. La controlul fonetic al protezelor totale pot apărea următoarele situaţiia. fonema T se aude ca D – dinţii superiori sunt oralizaţib. fonema D se aude ca T – dinţii superiori sunt oralizaţic. fonema T se aude ca D – dinţii superiori sunt vestibularizaţid. fonema D se aude ca T – dinţii superiori sunt vestibularizaţie. fonema D se aude ca T – proteza este prea groasă în zona rugilor palatine.Răspuns: a, d, e pag. 218.

12. Care dintre următoarele situaţii constatate la proba machetelor protezelor totale necesită remontarea dinţilor artificialia. montarea dinţilor laterali în afara crestelorb. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestelorc. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzătoared. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare din punct de vedere al culorii dinţilore. concordanţa dintre RC şi IM.Răspuns: a, c, d pag. 218

13. În faza de verificarea a machetelor din ceară a protezelor totale se transmit pe model către laborator, următoarele informaţiia. forma şi profunzimea zonei de închidere vestibulară anterioarăb. forma şi profunzimea zone de închidere palatinală posterioarăc. zonele de despovărared. zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezeie. linia surâsului.Răspuns: b, c, d pag. 219

14. La controlul ocluzorului şi modelelor protezelor totale, pe model trebuie să fie trasate următoarele liniia. linia medianăb. linia caninilorc. linia molarilord. linia surâsuluie. tangenta la versantul vestibular al crestei.Răspuns: a, b, d pag.206

15. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreştea. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe modelb. curbura realizată de cei 6 dinţi frontali să fie asimetricăc. dinţii frontali să respecte regula lui POUNDd. dinţii laterali să respecte regula lui POUNDe. papilele interdentare să fie modelate concav.Răspuns: a, d pag. 207

16. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreştea. înălţimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi planul Camperb. înălţimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsuluic. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte 3 dinţid. frontalii superiori să ocupe spaţiul dintre cele două linii ale caninilore. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate concav.Răspuns: b, c, d pag. 207

17. Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreştea. să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriformb. să acopere tot tuberculul piriformc. să cuprindă şanţurilr pterigomaxişared. să depăşească linia milohioidianăe. să acopere apofizele genii inferioare.Răspuns: a, c pag. 207

18. Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreştea. să acopere tot tuberculul piriformb. să acopere 1/3 anterioară a tuberculului piriformc. papilele interdentare să fie modelate convexd. versantele linguale să fie modelate concave. dinţii frontali să ocupe spaţiul dintre liniile caninilor.Răspuns: c,d pag. 207-209

19.Care dintre următoarele afirmaţii privind montarea dinţilor protezelor totale maxilare sunt adevăratea. linia coletului trebuie plasată la acelaşi nivelb. linia coletului nu rebuie plasată la acelaşi nivelc. coletul centralului superior este mai sus decât al lateraluluid. coletul centralului superior este mai sus decât al caninuluie. coletul caninul superior este mai sus decât al centraluluiRăspuns: b, c, e pag. 213

20. Care dintre situaţiile următoare constatale la proba machetelor protezelor totale NU necesită remontarea dinţilor artificialea. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei b. concordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţeic. montarea dinţilor laterali pe mijlocul cresteid. montarea frontalilor superiori în linie dreaptăe. montarea dinţilor laterali în afara crestei.

Răspuns: b, c pag. 218.

TEMA 58 - STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTALE. Hutu - Edentaţia totală

1*. Teoria fragilitatii capilare incrimineaza urmatorul factor:a. Factorul traumaticb. Factorul ocluzalc. Factorul vasculard. Factorul virale. Factorul bacteriologicRaspuns: c pag. 277

2.* Conform teoriei bacteriotoxice stomatopatiile sunt declanşate de:a. Microtraumatismeb. Elementele chimice din materialul acrilicc. Hipersensibilitate la componentele acrilatuluid. Protezele necorespunzatoaree. Dezechilibru în microbiocenoza orală la purtatorii de proteze acriliceRaspuns: e pag. 276

3*. Conform teoriei chimicotoxice stomatopatiile sunt declanşate de:a. Elementele chimice din materialul acrilicb. Protezele necorespunzatoarec. RC supradimensionatăd. RC subdimensionatăe. Ocluzia traumaticăRaspuns: a pag. 276

4*. Conform teoriei interdependenţei şi intercondţionarii factorior, stomatopatiile sunt determinate de:a. Traumatismele mucozaleb. Dezechilibrul microbiocenozei bucalec. Factorul vasculard. Factori multipli ce actioneaza concomitente. Substantele din monomerul acrilicRaspuns: d pag. 277

5*. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor , reactiile imediate totale sunt:a. Tulburari vasculareb. Alergice si chimicotoxicec. Hiperplaziid. Eroziuni in situe. Eroziuni la insertia protezeiRaspuns: b pag. 278

6*. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor , reactiile imediate bazale sunt:

a. Eroziuni in situb. Iritatii chimicotoxicec. Iritatii traumaticed. Leziuni eritemato – congestivee. HiperplaziiRaspun: a pag 278

7*. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor , reactiile imediate totale sunt:a. Hiperplaziib. Leziuni eritemato – congestivec. Alergice si chimicotoxiced. Eroziuni in situe. Eroziuni la insertia protezeiRaspuns: c pag 278

8*. Conform teoriei chimicotoxice stomatopatiile sunt declansate de:a. Factori multipli ce actioneaza concomitentb. Protezele necorespunzatoarec. Tehnica de amprentared. Elementele chimice din materialul acrilice. Materialul de amprentaRaspuns: d pag. 276

9*. Teoria fragilitatii capilare incrimineaza urmatorul factor:a. Factorul enzimaticb. Factorul vascularc. Factorul hormonald. Factorul virale. Factorul ereditarRaspun: b pag.277

10*. Conform teoriei bacteriotoxice stomatopatiile sunt declansate de:a. Dezechilibru in microbiocenoza orala la purtatorii de proteze acriliceb. RC supraevaluatac. Hipersensibilitate la componentele acrilatuluid. Protezele necorespunzatoaree. RC subevaluataRaspuns: a pag. 276

Complement multiplu1. În relaţia proteză-cîmp protetic starea de sanatate a mucoasei depinde de:a. Contactul de lunga durata dintre proteza si mucoasab. Materialul din care este confectionata protezac. Metoda de amprentared. Particularitatile terenului adiacent protezeie. Materialul de amprentaRaspuns: a,d pag. 275

2. Factorii generali incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:

a. Boli generaleb. Inaintarea in vârstac. Inchidere marginala deficitarad. Ocluzie dezechilibratae. Margini subtiri si prea extinse ale protezei totaleRaspuns: a, b pag. 275

3. Bolile generale incriminate in aparitia stomatopatiilor sunt:a. Abces hepaticb. Diabet zaharatc. Bolile vasculared. Valvulopatie mitralae. Insuficienta renala cronica Raspuns: b,c,e pag 275

4. Bolile generale ce creaza premise pentru aparitia stomatopatiilor sunt:a. Miocarditeb. Arteriosclerozac. Hepatita cronicad. Hemopatiilee. Fibrilatia atrialaRaspuns: b,d pag. 275

5. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatopatiilor sunt:a. Inchidere marginala deficitarab. Ocluzie dezechilibratac. Autocuratiread. Cresterea temperaturii locale sub placa acrilicae. Microporozitatile acrilatuluiRaspuns : b,c, d,e pag. 275 – 276

6. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatopatiilor sunt:a. Prezenta unor zone retentive la nivelul câmpului proteticb. Igiena necorespunzatoare a piesei proteticec. Calitatea mucoasei din zona de sprijind. Imperfectiuni de executie a protezeie. Absenta colaborarii medic – pacientRaspuns: b,d pag. 276

7. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatopatiilor protetice sunt:a. Rezilienta scazuta a mucoaseib. Hipertrofia muschilor limbiic. Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzatoared. Microtraumatisme ocluzalee. Suprasolicitarea câmpului protetic subiacentRaspuns: c,d,e pag. 277

8. Teoriile etiopatogenice incriminate in aparitia stomatitelor protetice sunt:a. Teoria parodontalab. Teoria mecano – traumatica

c. Teoria bacteriotoxicad. Teoria Thiellemane. Teoria ocluzalaRaspuns: b,c pag. 276

9. Teoriile etiopatogenice incriminate in aparitia stomatitelor protetice sunt:a. Teoria chimicotoxicab. Teoria alergicac. Teoria biologicad. Teoria enzimaticae. Teoria hormonalaRaspuns: a,b pag. 276 – 277

10. Teoriile etiopatogenice incriminate in aparitia stomatitelor protetice sunt:a. Teoria enzimaticab. Teoria ocluzalac. Teoria fragilitatii capilared. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilore. Teoria biologicaRaspuns: c,d pag. 277

11. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor, reactiile imediate marginale sunt:a. Hiperplaziib. Eroziuni in situc. Eroziuni la insertia protezeid. Alergiie. Tulburari vasculareRaspuns: b,c pag. 278

12. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor, reactiile tardive marginale sunt:a. Ulceratii de decubitb. Hiperplaziic. Eroziuni in situd. Eroziuni la insertia protezeie. Reactii alergice si chimicotoxiceRaspuns: a,b pag 278

13. In functie de topografia leziunilor si de momentul de debut al acestora, reactiile tardive bazale sunt:a. Leziuni eritemato - congestiveb. Eroziuni in situc. Ulceratii bazale tardived. Eroziuni la insertia protezeie. Hipertrofii si hiperplaziiRaspuns: a,c,e pag. 278

14. In functie de topografia leziunilor si de momentul de debut al acestora, reactiile tardive totale sunt:

a. Iritatii chimicotoxiceb. Alergiic. Iritatii traumaticed. Tulburari vascularee. Eroziuni in situRaspuns: a,b,c,d pag. 278

15. Cele mai frecvente localizari ale eroziunilor provocate de marginile protezelor sunt:a. Linia oblica internab. Frenuri si bridec. Creasta zigomato – alveolarad. Zona Ah in cazul gravarii exageratee. Zona linguala centralaRaspuns: a,b,c,d pag. 278

16. Semnele clinice specifice leziunilor de decubit sunt:a. Absenta mirosului fetidb. Flora microbiana moderatac. Consistenta dura, margini indurated. Adenopatie moderata si inconstantae. Asenta diskeratozeiRaspuns: a,b,d,e pag. 280

17. Semnele clinice specifice leziunilor maligne sunt:a. Tumefactie edematoasab. Consistenta dura, margini induratec. Localizare la orice niveld. Halena fetida prezentae. Flora microbiana moderataRaspuns: b,c,d pag. 280

18. Bolile generale incriminate in aparitia stomatopatiilor sunt:a. Hipertensiune arteriala secundarab. Diabet zaharatc. Bolile vasculared. Parkinsone. Insuficienta renala cronicaRaspuns: b,c,e pag. 275

19. Cele mai frecvente localizari ale eroziunilor provocate de marginile protezelor sunt:a. Linia oblica internab. Frenuri si bridec. Creasta zigomato – alveolarad. Zona Ah in cazul gravarii exageratee. Zona vestibulara centralaRaspuns: a,b,c,d pag. 278

20. Teoriile etiopatogenice incriminate in aparitia stomatitelor protetice sunt:a. Teoria chimicotoxica

b. Teoria alergicac. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilord. Teoria fragilitatii vascularee. Teoria enzimaticaRaspuns: a,b,c,d pag. 276 – 277

TEMA 59 - RESTAURĂRI UNIDENTARE INTRACORONARE ŞI EXTRACORONARE- Bratu , Nussbaum- Bazele clinice şi tehnice ale protezării

fixe, Ed. Medicală, 2003

1.*Contactul coroanelor turnate cu grosime dirijată cu bontul dentar se realizează:a. numai în zona coletuluib. pe feţele proximalec. pe suprafaţa ocluzală şi în zona coletuluid. numai pe suprafaţa ocluzalăe. pe toate feţele bontului dentar.Răspuns: c pag 223

2.*Faţetele vestibulare au ca şi contraindicaţii:a. igiena bucală satisfăcătoareb. prezenţa unor fisuri amelarec. bruxismuld. rezistenţa crescută la cariie. închideri de diastemeRăspuns: c pag. 211

3.*Inlay-ul din compozit:a. preparaţia se face cu chanfrein semirotundb. amprenta nu se realizează cu siliconi cu reacţie de adiţiec. prepararea cavităţii este mutilantăd. condiţionarea se face prin gravaj acide. nu necesită model din masă refractarăRăspuns: e pag. 202

4.*Incrustaţiile din răşini compozite realizate prin tehnici directe şi semidirecte prezintă:a. adaptare marginală nesatisfăcătoareb. posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri redusec. realizarea aproximativă a ariei de contact d. realizarea unei suprafeţe ocluzale funcţionalee. toate variantele de mai susRăspuns: d pag. 194

5. *Pentru amprenta unei incrustaţii compozite se utilizează următoarele materiale:a. siliconi cu reacţie de adiţieb. cearăc. alginatd. siliconi de condensaree. materiale termoplastice

Răspuns: a pag. 195

6. *Retenţia unei incrustaţii intracoronare(inlay) se realizează prin:a. încastrarea incrustaţiei într-o cavitate autoretentivăb. gravaj acidc. utilizarea de crampoane ca elemente suplimentare de retenţied. cimentare adezivăe. brunisarea incrustaţieiRăspuns: a pag. 192

7.*Incrustaţiile sunt contraindicate în cazul:a. leziunilor coronare reduseb. igienă corectăc. pacienţi cu indice de intensitate a cariei scăzutd. la tineri, când există riscul deschiderii camerei pulparee. şine fixe de imobilizare în parodontitele marginaleRăspuns. d pag.193

8. *Grosimea inlay-urilor poate fi de:a. 1-2,5 mmb. 0,75mmc. 0,5mmd. 2,75-3mme. 3-3,5mmRăspuns. a pag 203

9. *Suprafaţa preparată pentru o faţetă din compozit se va situa:a. în grosimea dentineib. în grosimea smalţuluic. atât la nivelul smalţului cât şi la nivelul dentineid. la nivelul cementului radiculare. la nivelul punctului de contact cu dintele adiacentRăspuns: b pag. 212

10.*Coroanele parţiale sunt indicate:a. la pacienţii cu indice de carie mareb. ca element de agregare în edentaţii redusec. coroane cu dimensiuni cervico-ocluzale redused. dinţi devitalizaţi, cu modificarea cromaticiie. volum mai mare al camerei pulpare, în special la tineriRăspuns. b pag. 215

Complement multiplu1.Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:a. adaptare marginală bunăb. posibilitate excelentă de reproducere a diferitelor nuanţec. nu provoacă uzura dinţilor antagoniştid. menţinere bună în timp a stopurilor ocluzalee. tehnologie relativ simplă de realizareRăspuns: a,b,c,e pag. 233

2.Coroanele metalice turnate cu grosime totală:a. au pereţi cu grosime inegalăb. pereţii coroanei sunt egal dimensionaţic. prezintă un contact cu bontul întins în suprafaţăd. izolează termic bontul subiacente. ablaţia se realizează cu dificultateRăspuns. a, c,e pag 223

3. Dezavantajele coroanelor mixte sunt:a. agregare mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice turnateb. pretind sacrificii reduse de ţesuturi dentare durec. indicaţii largi de utilizared. pot fi utilizate şi în ocluzii adânci acoperitee. uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc coroana mixtăRăspuns. a,e pag. 238

4. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obţinut prin următoarele procedee tehnologice:a. turnareb. sinterizarec. ambutisare şi sinterizared. fototermobaropolimerizaree. fotopolimerizareRăspuns: a,b,c pag. 236

5.Comparativ cu obturaţiile din amalgam, incrustaţiile din aliaje nobile:a. realizează economie de ţesuturi dure dentare la nivelul istmuluib. colorează ţesuturile dentarec. adaptare marginală redusăd. permit refacerea unei morfologii ocluzale funcţionale optimee. permit refacerea perfectă a zonelor de contact interdentar Răspuns: a,d,e pag. 192

6.Inlay-urile ceramice sunt indicate:a. leziuni carioase mici a căror adâncime are cel puţin 2 mmb. când antagoniştii sunt restauraţi cu ceramicăc. când nu există exigenţe estetice deosebited. leziuni carioase mari, cu margini de smalţ nesusţinutee. numai în cavităţi cu formă retentivăRăspuns: a,b,d pag. 201

7. Indicaţiile coroanei Jachet ceramice sunt:a. fracturi ale marginilor incizaleb. discromii ale dinţilor frontalic. fracturi dentare localizate în treimea mijlocie a coroaneid. ocluzii adânci acoperitee. pacienţi tineri cu exigenţe fizionomice deosebiteRăspuns: a,b pag. 229

8. Coroanele turnate cu grosime dirijată:a. contactul cu bontul se face pe suprafaţa ocluzalăb. contactul cu bontul se face în zona coletului pe o înălţime de 2 mmc. contactul cu bontul se face în zona coletului pe o înălţime de 3 mmd. au pereţii laterali de dimensiuni egale aproximativ 30 µm e. au pereţii laterali de dimensiuni egale aproximativ 20 µm Răspuns : a,b,d pag. 223

9. Contraindicaţiile coroanelor parţiale sunt:a. indice de carie mareb. dinţi devitalic. elemente de agregare în edentaţii frontale redused. la tineri când volumul camerei pulpare este maree. când nu se poate realiza un paralelism între axul de inserţie al coroanei parţiale şi ceilalţi stâlpi ai unei proteze parţiale fixeRăspuns. a,b,d,e pag 215

10.Indicaţiile faţetelor vestibulare sunt:a. prezenţa de fisuri amelareb. anomalii de formăc. predispoziţii la carii dentared. bruxisme. distrofii dentare de pe faţa vestibularăRăspuns: a,b,e pag. 211

11. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim:a. agregare mai bună comparativ cu coroanele de înveliş metalice turnateb. indicaţii largi de utilizare (tratează aproape toate tipurile de leziuni coronare)c. nu pretind sacrificii mari de ţesuturi dure dentared. pot fi utilizate şi în ocluzii adânci acoperitee. nu apar niciodată fisuri sau fracturi la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc coroanele mixteRăspuns: b,d pag. 238

12. Onlay-urile se indică în următoarele situaţii:a. leziuni coronare întinse, cu cuspizi vestibulari şi/sau orali intacţib. molari trataţi endodontic, care au pereţi vestibulari şi orali sănătoşi, iar ţesuturile restante trebuie protejatec. când istmul reprezintă mai mult sau jumătate din dimensiunea coronară vestibulo-oralăd. la tineri , când există riscul deschiderii camerei pulparee. pacienţi cu indice de intensitate a cariei crescutRăspuns. a,b,c pag. 193

13. Avantajele faţetelor vestibulare din compozit (în cadrul procesului de faţetare)se referă la:a. nu apar modificări cromatice ale faţetei însăşib. nu există posibilitatea dezlipirii faţetelorc. economie de ţesuturi dentare

d. risc minim de iritaţie pulparăe. posibilitatea de relipiri, optimizări Răspuns. c,d,e pag. 211

14. Avantajele inlay-urilor ceramice sunt:a. radioopacitateb. rezistenţă la uzurăc. adaptare marginală bunăd. menţinerea sănătăţii parodontalee. nu există posibilitatea uzurii arcadei antagonisteRăspuns: a,b,c,d pag. 201

15. Dezavantajele coroanelor metalice ştanţate sunt:a. preţul de costb. tehnologie complicată de realizarec. rezistenţa structurală a suprafeţei ocluzale este redusăd. toleranţă mică la imperfecţiunile de preparare a bonturilore. nu permite refacerea morfologiei ocluzaleRăspuns: c,e pag. 227

16. Coroanele Jacket acrilice:a. nu provoacă iritaţii mecanice şi chimice parodonţiului marginalb. nu suferă modificări cromaticec sunt folosite doar ca restaurări provizoriid. se fracturează şi se decimentează cu uşurinţă de pe bonte. nu păstrează stopurile ocluzaleRăspuns c,d,e pag. 230

17.Despre inlay sau incrustaţia intratisulară se poate afirma:a. retenţia se realizează prin încastrarea într-o cavitate preparată astfel încât ea să fie autoretentivăb. cimentul perfectează coaptarea dintre suprafeţele cavităţii şi a incrstaţieic. cimentul îmbunătăţeşte retenţiad. cimentul împiedică percolarea fluidelore. asigură protecţia ţesuturilor restante, prin acoperirea suprafeţei ocluzale realizând aşa numita incrustaţie extratisularăRăspuns: a,b,c,d pag. 192

18.Despre etapele clinico-tehnice de realizare a incrustaţiilor metalice se poate afirma:a. rezultatele deficienţelor sunt mai evidente decât la obturaţiile plasticeb. reconstituirea cu ajutorul incrustaţiilor nu presupune o deosebită acurateţe în toate fazele clinice şi tehnicec. pentru amprentă se utilizează alginatuld. prepararea cavităţii pentru incrustaţie are particularităţi specifice pentru fiecare tip de cavitatee. adaptare şi cimentarea incrustaţiei este urmată de brunisare pentru perfectarea adaptării marginaleRăspuns: a,d,e pag. 193-194

19. Indicaţiile pilay-ului sunt:

a. cavitate de clasa a III-a când pereţii acestora nu oferă retenţie bunăb. cavitate de clasa a IV-a când pereţii acestora oferă retenţie bunăc. cavitate de clasa I când pereţiiacestora oferă retenţie bunăd. cavitate de clasa a V-a când pereţii acestora nu oferă suficientă retenţie prin fricţiunee. cavitate de clasa a II-a când incrustaţia trebuie să acopere o suprafaţă mareRăspuns: d,e pag. 193

20. Indicaţiile coroanelor de înveliş metalice sunt:a. ca element de agregare în protezarea fixăb. pe dinţi cu mobilitate dentară avansatăc. pe dinţi izolaţi fără antagoniştid. pe dinţi cu distrucţii coronare întinse sau cu obturaţii multiplee. pentru prevenirea proceselor de uzură dentară datorate fricţiunii exercitate de elementele de menţinere şi stabilizare a protezelor mobilizabileRăspuns: a,d,e pag. 222

TEMA 60 - ÎNREGISTRAREA RELAŢIILOR INTERMAXILARE ÎN PROTEZAREA FIXĂ

Biliografie: D. Bratu, R. Nussbaum – Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, 2003, pag. 142 - 162

1.* Reperele care determină relaţia centrică sunt:a. reperul auricularb. reperul labialc. reperul musculard. reperul frontale. reperul temporalRăspuns: c pag. 148

2.* Poziţia de intercuspidare maximă:a. este o poziţie de referinţăb. este o poziţie diagnosticăc. electromiografic, în poziţia de intercuspidare maximă, se înregistrează o contracţie voluntară maximă a muşchilor coborâtori ai mandibuleid. electromiografic, în poziţia de intercuspidare maximă, se înregistrează o contracţie involuntară maximă a muţchilor coborâtori ai mandibuleie. se numeşte şi poziţie de forţăRăspuns: e pag 157

3.* Grosimea materialului cu care se înregistrează ocluzia în protetica fixă este de:a. 0,5-1 mmb. 1,5-2 mmc. 2,5-3 mmd. 0,75 mme. 1,25 mmRăspuns: b pag.158

4.*Metoda Gysi de determinare a relaţiei centrice utilizează înregistrarea:a. unghiului Bennett

b. arcului goticc. unghiului goniacd. pantei tubercului articulare. ghidajului dentar în mişcarea de lateralitateRăspuns: b pag. 142

5.* Termenul de „wide centric” defineşte:a. existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică în sens transversal de cca 1mmb. coincidenţa poziţiei de intercuspidare maximă cu cea de relalţie centricăc. existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică atât în sens sagital, cât şi în sens laterald. poziţia de posturăe. distanţa dintre suprafeţele ocluzale ale dinţilor când mandibula se găseşte în poziţia de posturăRăspuns: a pag. 148,148

6.* Libertatea de mişcare a mandibulei în relaţie centrică atât în sens sagital, cât şi în sens lateral se defineşte prin termenul:a. point centricb. wide centricc. freedom in centricd. long centrice. short centricRăspuns: c pag. 148,148

7.* Poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin metoda bimanuală:a. este o tehnică cu un degetb. este o tehnică cu două degetec. este o tehnică cu trei degeted. a fost descrisă de către Dawsone. foloseşte sistemul OSURăspuns: d pag.150,151

8.* Pe baza înregistrării poziţiei de lateralitate se va programa pe articulator:a. amplitudinea miţcării Bennett de partea contralateralăb. unghiul Bennett de pe aceeaşi partec. unghiul goticd. unghiul simfizare. unghiul Bennett de pe partea contralateralăRăspuns: e pag. 162

9.* Plasarea Jig-ului universal crează o dezocluzie molară de:a. 1 mmb. 1 cmc. 0,5 mmd. 0,5 cme. 1,5 mmRăspuns: a pag. 152

10.* Triunghiul lui Mario Spirgi reprezintă:a. situaţia de short centricb. situaţia de long centricc. situaţia de point centricd. situaţia de wide centrice. situaţia de freedom in centricRăspuns: e pag.148,149

Complement multiplu1. Factorii care determină modificarea ocluziei în relaţie centrică (ORC) în cursul vieţii sunt:a. tratamente protetice corecte b. edentaţia terminală bilaterală întinsăc. uzura accentuată a arcadelor dentared. procese patologice cronice dento-parodontalee. uzura redusă a arcadelor dentareRăspuns: b,c,d pag.144

2. Cauzele care produc o ocluzie instabila sunt:a. migrări orizontale sau verrticale ale dinţilorb. edentaţii parţiale redusec. inserţia unor proteze parţiale fixe sau mobilizabile defectuoased. medicaţia anxioliticăe. uzura exagerată a dinţilorRăspuns: a,c,e pag.145

3. Poziţia de relaţie centrică este:a o poziţie articulară cranio-mandibularăb constantă toată viaţac nedeterrminabilă în absenţa dinţilord o poziţie ocluzalăe o poziţie ligamentarăRăspuns: a,b,e pag. 146, 147

4. Relaxarea musculară în vederea înregistrării relaţiei centrice se obţine prin:a stimulare electricăb utilizarea localizatorului centricc utilizarea unor miorelaxanted utilizarea tehnicii Jig-ului anteriore utilizarea separatorului ocluzalRăspuns: a,c pag 150 - 153

15. Metodele de poziţionare a mandibulei în relaţie centrică sunt:a. metoda mini-implantului incisivb. metoda Dawsonc. metoda unimanualăd. metoda bimanualăe. metoda poziţionării autoghidateRăspuns: b,c,d,e pag. 150

6. Tehnica unimanuală de poziţionare a mandibulei în relaţie centrică:a. a fost descrisă de către Dawsonb. a fost descrisă de către Dupasc. poate fi efectuată cu un singur degetd. poate fi efectuată cu două degetee. poate fi efectuată cu trei degeteRăspuns: c,e pag 150, 151

7. Metoda bimanuală de conducere a mandibulei în relaţie centrică prezintă următoarele dezavantaje:a. este o tehnică cu trei degeteb. depinde de capacitatea pacientului de a-şi relaxa musculatura masticatoriec. nu depinde de îndemânarea operatoruluid. depinde de poziţia fotoliului dentare. nu se poate utiliza decât în situaţia în care pacientul are incisivii prezenţi pe arcade.Răspuns: b,d pag. 151

8. Tehnica ce utilizează rigla curbă progresivă pentru poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prezintă următoarele caracteristici:a. a fost imagintă de Woelfelb. a fost imaginată de Longc. utilizează sistemul OSUd. creşte activitatea electromiograficăe. produce dezangrenarea dinţilor lateraliRăspuns: a,c,e pag. 153

9. Sistemul OSU folosit pentru poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prezintă următoarele caracteristici:a. este un sistem complicatb. utilizează o riglă curbă progresivăc. utilizează separatorul ocluzal imaginat de Longd. stabileşte şi menţine o dimensiune verticală selecţionatăe. facilitează diagnosticul şi deprogramarea mandibulară rapidăRăspuns: b,d,e pag. 153, 154

10. Tehnica de înregistrare grafică a relaţiei centrice prezintă următoarele caracteristici:a. este o tehnică exclusiv intraoralăb. înregistrarea obţinută este comună tuturor indivizilor cu point centricc. permite înregistrarea diagramei mişcărilor limită în plan orizontald. necesită prezenţa ghidajelor dentaree. plăcuţele de înregistrare folosite trebuie să fie fixate strict paralel cu planul lui CamperRăspuns: c,e pag.155,156

11. Prin metoda grafică se poate înregistra:a. poziţia de cap la cap în protruzieb. poziţia de relaţie centricăc. poziţia de cap la cap în lateralitated. diagrama mişcărilor limită în plan verticale. diagrama mişcărilor limită în plan orizontal

Răspuns: b,e pag.156

12. Atunci când ocluzia pacientului este stabilă, ea se înregistrează cu:a. cheie de ocluzie din silicon cu reacţie de adiţieb. şabloane de ocluzie cu bordura din cearăc. şabloane de ocluzie cu bordura din masă termoplasticăd. cheie de ocluzie din cearăe. cheie de ocluziee din masă terrmoplasticăRăspuns: a,d,e pag. 158

13. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:a. obţinerea stabilităţii ocluzale à la longb. funcţionalitatea aparatului dento-maxilar satisfăcătoare pentru pacientc. eliminarea simptomatologiei disfuncţiei temporo-mandibulared. împiedicarea recidivei simptomatologiei disfuncţiei temporo-mandibularee. neapărat revenirea la raporturile ocluzale iniţialeRăspuns: a,b,c,d pag.158

14. Unghiul utilizat la înregistrarea relaţiei centrice prin metoda înscrierii grafice intraorale se numeşte:a. simfizarb. goniacc. goticd. Bennette. BrodieRăspuns: a,c pag.155,156

15. Conservarea relaţiilor intermaxilare în cazul unei protezări fixe de amploare la pacienţii ce realizează iniţial stopuri ocluzale stabile, se poate face prin:a. prepararea simultană a tuturor dinţilor stâlpib. efectuarea seriată a elementelor de agregarec. folosirea unor şabloane de ocluzie confecţionate înaintea preparării dinţilord. realizarea simultană a intermediarilor protezei fixe şi a elementelor de agregaree. purtarea timp de 24 de ore a unei gutiere ocluzaleRăspuns: b,c pag. 145

16. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face prin:a. test foneticb. test de deglutiţiec. aspectul armonios al feţeid. utilizarea poziţiei de posturăe. administrarea de miorelaxanteRăspuns: a,c pag. 145

17. În literatura de specialitate, pentru a desemna poziţia de relaţie centrică se mai utilizează următorii terrmeni:a. poziţie ligamentarăb. poziţie antigravitaţionalăc. balama terminală

d. intercuspidare maximăe. poziţie retrudatăRăspuns: a,c,e pag 146

18. Conform definiţiei lui Dawson, relaţia centrică se caracterizează prin:a. situarea condililor mandibulari într-o poziţie cât mai retrudată în cavităţile glenoideb. situarea condililor mandibulari în poziţia cea mai înaltă în cavităţile glenoidec. situarea discurilor articulare în contact cu suprafeţele articulare ale condililor şi tuberculii articularid. deplasarea anterioară a discurilor articularee. contracţia simetrică a muşchilor ridicători ai mandibuleiRăspuns: b,c pag147

19. Suprafeţele dentare de ghidaj, pe care alunecă suprafeţele de sprijin în cursul mişcărilor mandibulare, sunt reprezentate de:a. versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibularib. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibularic. suprafeţele palatinale şi marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilarid. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari maxilarie. versanţii ocluzali ai cuspizilor palatinali maxilariRăspuns: a,c,d pag. 160

20. Metoda de înregistrare grafică cu placă şi pivot central a relaţiei centrice:a. utilizează un ac de înregistrare care se fixează perpendicular pe planul de ocluzieb. necesită plasarea plăcuţei strict paralel cu planul lui Camperc. necesită plasarea plăcuţei strict perpendicular pe planul lui Camperd. permite centrarea celor doi condili mandibulari în absenţa ghidajelor dentaree. permite înregistrarea mişcărilor limită în plan verticalRăspuns: a,b,d pag. 155, 156