Download - PROIECTE FS

Transcript

REŢEA DE SIMBIOZĂ INDUSTRIALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE

BROŞURĂ INFORMATIVĂ A PROIECTULUI

UNIUNEA EUROPEANĂ

Uniunea Europeană a fost înfiinţată în conformitate cu Tratatul Uniunii Europene. În prezent sunt 27 de State Membre ale Uniunii. Aceasta se bazează pe cooperarea Comunităţii Europene și a statelor membre în domeniile Politici Comune de Afaceri Externe și Securitate și Justiţie și Afaceri Interne. Cele cinci instituţii majore ale Uniunii Europene sunt Parlamentul European, Consiliul de Miniștri, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie și Curtea Auditorilor.

Uniunea Europeană este un actor important în domeniile cooperare internaţională și ajutor pentru dezvoltare. Este, de asemenea, cel mai mare donator pentru acţiuni umanitare din lume. În prezent, Comunitatea Europeană deține răspunderea politică și financiară pentru peste 11% din fondurile publice de asistenţă la nivel mondial (ODA - asistenţă pentru dezvoltare), comparativ cu 5% în anul 1985.

Principalul scop al politicii proprii de dezvoltare a CE, convenit în noiembrie 2000, este eradicarea sărăciei. Pentru a-şi spori impactul, CE își direcționează asistența către șase domenii prioritare: comerț și dezvoltare; integrare și cooperare regională; sprijin pentru politicile macroeconomice și acces echitabil la serviciile sociale; transport; siguranța alimentară și dezvoltare rurală durabilă; dezvoltarea capacităților la nivel instituțional, bună guvernare și principiul statului de drept. În afară de aceste sectoare de bază, domenii interdisciplinare importante sunt integrate în activitățile de dezvoltare: drepturile omului, egalitatea între sexe, mediul înconjurător și prevenirea

conflictelor. http://europa.eu/

CE ESTE PROIECTUL SYMNET?

Proiectul Rețea de simbioză industrială pentru protecția mediului și dezvoltare durabilă în bazinul Mării Negre (SymNet) urmărește minimizarea degradării mediului ca urmare a efectelor schimbărilor climatice, în același timp maximizând dezvoltarea economică și socială în bazinul Mării Negre, printr-o abordare nouă și inovatoare numită Strategia Simbiozei Industriale.

Astfel, scopul general al proiectului este crearea unui nou sistem de care să beneficieze atât producătorii, cât și consumatorii, în același timp reducându-se amprenta asupra mediului în bazinul Mării Negre. Este extrem de important ca economiile locale și regionale să fie promovate, limitând în același timp impactele negative ale exploatării, producției, consumului și eliminării deșeurilor asupra resurselor naturale.

SymNet analizează în profunzime starea actuală a industriei manufacturiere, logisticii, turismului și sectorului energetic și rețelele comerciale existente în bazinul Mării Negre, precum și dinamica acestor patru sectoare în țările participante. Datele colectate de la companii din cele patru

sectoare vor fi apoi transferate într-o bază de date cu scopul final de consolidare a interacţiunii sociale şi comerciale între comunităţile factorilor de decizie, producătorilor şi comercianților din România, Turcia, Bulgaria şi Moldova, şi crearea unei strategii de simbioză industrială, care va contribui la gestionarea eficientă a resurselor pentru dezvoltarea unor economii locale puternice, ecologice, responsabile din punct de vedere social şi fezabile din perspectivă economică. Prin această bază de date, proiectul îşi propune, de asemenea, să deschidă calea pentru noi colaborări, prin creşterea gradului de conştientizare cu privire la aceste patru industrii în ţările de la Marea Neagră şi prin consolidarea reţelelor şi a cooperării între organizaţiile de cercetare, factorii de decizie politică şi industrie. Proiectul este menit să optimizeze datele colectate prin încorporarea impactului asupra mediului şi a durabilității, pentru a observa modalitatea prin care poate fi dezvoltat comerţul în regiunea Mării Negre, reducând impactul asupra mediului.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Axei Prioritare 1. Sprijinirea parteneriatelor transfrontaliere pentru dezvoltarea economică și socială bazată pe resurse comune, în cadrul Programului Operaţional Comun la Marea Neagră 2007-2013 (http://www.blacksea-cbc.net). Durata proiectului este de 24 luni (2011-2013) și are un buget total de 745.214,34 euro (finanțarea UE 670.692,91 euro, fonduri ENPI și IPA, și 10% co-finanțare asigurată de țările participante în program.

Obiectivele-cheie ale Proiectului SymNet sunt:

ź Dezvoltarea unei strategii de simbioză industrială, care să contribuie la dezvoltarea de economii locale puternice și consolidarea interacțiunilor sociale și culturale între comunitățile factorilor de decizie, producătorilor, comercianților și consumatorilor din România, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova.

ź Promovarea de cercetări și tehnologii inovatoare, cooperare și conștientizare cu privire la utilizarea eficientă a resurselor naturale în producție, logistică, energie și turism, cu misiunea de a proteja mediul din bazinul Mării Negre.

ź Consolidarea capacității administrative de dezvoltare regională durabilă prin schimbul de informații și crearea unei rețele de cooperare între factorii de decizie, cercetători și organizații industriale și comerciale.

Rezultatele estimate ale proiectului vizează:

ź Factorii de decizie de la nivel local/regional și agențiile de dezvoltare din bazinul Mării Negre;

ź Companiile și asociațiile din energie, logistică, producție și turism din bazinul Mării Negre;

ź Camerele de Comerț și Industrie din regiunile partenere;

ź Universități și instituții de cercetare;

ź Producători, companii și industrii din bazinul Mării Negre;

ź Locuitorii din regiunea Mării Negre.

Principalele instrumente de bază ale proiectului SymNet sunt:

ź Crearea Platformei de Simbioză Industrială la Marea Neagră pentru a pune la dispoziția factorilor interesați din regiune o modalitate de a se întâlni și a lucra în vederea unei utilizări eficiente a resurselor din industria prelucrătoare, transporturi, energie și turism, pentru a contribui la o mai bună protejare a mediului în bazinul Mării Negre.

ź Construirea unei baze de date pentru a crea o platformă ce oferă companiilor din regiune oportunități de a forma o rețea și de a coopera.

ź Crearea de programe online de tipul determinarea amprentei de carbon și optimizarea rețelelor comerciale, în sprijinul cooperării sus-menționate.

ź Crearea unei strategii de simbioză industrială, care va contribui la dezvoltarea unor economii locale puternice și va consolida interacțiunile sociale și culturale între comunitățile factorilor de decizie, producătorilor, comercianților și consumatorilor din România, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova.

CONTEXT

Anul 2008 a fost unul interesant. Anul 2008 a fost cel în care economia s-a aflat pe o pantă descendentă, cu numeroase efecte adverse asupra sectoarelor industriale. A fost un an în care crizele mondiale de hrană, combustibil și financiare au condus la creșterea prețurilor alimentelor cu 43% într-un singur an; creșterea cererii de energie în China, India și în alte părți ale lumii au făcut ca prețurile la energie să urce alarmant; instituțiile financiare s-au clătinat în urma falimentării creditelor ipotecare din Statele Unite și piețele s-au prăbușit, aruncând întreaga lume în recesiune. De asemenea, a fost anul când ideile referitoare la Economia Verde au ieșit în prim-plan. Guvernele naționale au început să investească serios o parte din veniturile lor în acțiuni de mediu, iar economia cu conținut scăzut de carbon și dezvoltarea „verde“ au devenit noi obiective pentru economia viitorului. În cele din urmă, pentru prima oară în istorie, în anul 2008, peste 50% din populația globului a început să locuiască în orașe și municipii. Experiența anului 2008 a demonstrat încă o dată faptul că, dacă durabilitatea economică nu este strâns legată de durabilitatea mediului, nu este posibil să se prevadă un standard de viață ridicat uniform și la nivel global.

În ceea ce privește prosperitatea globală, trebuie amintite două definiții simple: a dezvoltării umane și a dezvoltării durabile. Dezvoltarea umană se referă la a da posibilitatea oamenilor să trăiască mult, sănătos, să beneficieze de educație și să se simtă împliniți. Dezvoltarea durabilă, pe de altă parte, se referă la asigurarea că și generațiile viitoare vor putea face acest lucru. În acest sens, dezvoltarea umană, dacă nu este durabilă, nu este dezvoltare umană reală. Națiunile Unite, Uniunea Europeană și alte organizații multi-guvernamentale au încercat de multă vreme să cuantifice indicatorii de dezvoltare, pentru a putea determina și monitoriza metode de reducere și adaptare la perioadele de crize economice și de mediu, inclusiv la schimbările climatice. În septembrie 2000, cea mai mare adunare a liderilor mondiali a întâmpinat noul mileniu prin adoptarea Declarației Mileniului. Declarația, ratificată de 189 de țări, a fost apoi transpusă într-o hartă ce stabilește obiective ce trebuie atinse până

în 2015. Aceste obiective sunt cunoscute ca Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului (ODM) și acoperă 8 domenii: sărăcia și foametea, educația, egalitatea între sexe, rata de mortalitate infantilă, sănătatea maternă, bolile, durabilitatea mediului înconjurător și un parteneriat la nivel global. Doar aruncând o privire la cifrele referitoare la sărăcie, conform datelor ONU, numărul oamenilor care trăiesc sub pragul sărăciei, de 1,25 dolari pe zi, a scăzut de la 1,8 miliarde la 1,4 miliarde între 1990 și 2005. Însă, numai crizele economice din 2008 au împins un număr estimativ de 64 milioane de oameni la sărăcie extremă.

În același context, studiile referitoare la efectele schimbărilor climatice sugerează o perspectivă și mai sumbră. Bazinul Mării Negre va fi cu siguranță una dintre regiunile grav afectate de schimbările climatice. Adaptarea la schimbările climatice, minimizarea degradării mediului, având în același timp o economie puternică și prosperă, va încuraja dezvoltarea durabilă a bazinului Mării Negre. Măsurile și strategiile luate la nivel național pot avea doar efecte limitate asupra acestei dezvoltări. Este evident că, numai prin coordonare și cooperare regională în bazinul Mării Negre, în ceea ce privește tehnologiile și sistemele inovatoare, se poate găsi o soluție în beneficiul reciproc al tuturor țărilor din zonă.

Conștienți de toate acestea, partenerii în cadrul proiectului SymNet din Bulgaria, Turcia, România și Republica Moldova s-au reunit în 2009 și au dezvoltat principiile de bază ale unei platforme program de simbioză industrială, în cadrul căreia, prin sporirea cooperării între industrii și factorii de decizie din bazinul Mării Negre, poate fi obținut un beneficiu reciproc atât pentru comerț, cât și pentru mediul înconjurător. Pe scurt, un Program de Simbioză Industrială este un ecosistem industrial în cadrul căruia este întreprins un demers colectiv în interesul competitivității și beneficiului reciproc prin schimbul fizic de materiale, energie, apă și/sau produși secundari ori utilizarea comună a bunurilor, logisticii și competențelor.

CE ESTE SIMBIOZA INDUSTRIALĂ?

La prima vedere, simbioza industrială pare a fi o expresie pompoasă, clădită pe structuri și mecanisme complexe, însă, în realitate, este derivată din funcționarea naturii însăși. Prima întrebare care ne trece prin minte se referă la termenul „simbioză“, deci ce este simbioza? Termenul „simbioză“ provine de la conceptul de reciprocitate în cadrul comunităților biologice, unde cel puțin două specii, de altfel neînrudite, fac schimb de materie, energie sau informație într-un mod reciproc benefic. Un exemplu elocvent sunt pești-clown și anemonele - gândiți-vă numai la filmul „Nemo“. Peștele-clown se hrănește cu nevertebrate mici care ar putea fi dăunătoare anemonei de mare, iar materiile fecale ale peștelui-clown sunt sursă de nutrienți pentru anemonă. În plus, peștele-clown este protejat de prădători de celulele pișcătoare al anemonei, la care acesta este imun.

Pornind de la raționamentul naturii, simbioza industrială aparține unui domeniu relativ nou, denumit ecologie industrială. Ecologia industrială se ocupă în principal de fluxul materie i și energiei în

cadrul sistemelor la diferite niveluri, de la produse la fabrici până la nivel național și global. Simbioza industrială conectează industriile separate în mod tradițional în cadrul unei abordări colective, cu scopul unor avantaje competitive ce implică schimburi fizice de materie, energie, apă și/sau produși secundari.

Există trei posibilități de bază pentru schimbul de resurse:

1) Reutilizarea produșilor secundari - schimbul de materiale specifice între două sau mai multe părți, pentru a fi utilizate ca substitute ale produselor comerciale sau materiilor prime. Componenta de schimb de materiale a fost definită și ca schimb de produși secundari, sinergie de produși secundari sau schimb de deșeuri și poate fi descrisă și ca o rețea industrială de reciclare.

2) Partajarea utilităților/infrastructurii - utilizarea și gestionarea la nivel de bazin a resurselor comune, precum energia, alimentarea cu apă și apele menajere.

3) Furnizarea de servicii comune - satisfacerea nevoilor comune în firme de activități auxiliare precum combaterea incendiilor, transport și furnizarea de produse alimentare.

Termenul „simbioză industrială“ a fost inventat în micul orășel Kalundborg, din Danemarca. În Kalundborg, principalii parteneri erau o rafinărie, o centrală electrică, o fabrică de plăci de ipsos și o companie farmaceutică. Conceptul a început să capete formă în anii 1980 și, în loc să fie rezultatul planificării și al unui proces ce implică mai mulți factori interesați, simbioza din Kalundborg s-a născut ca urmare a auto-organizării în sectorul privat, în vederea atingerii anumitor obiective, precum reducerea costurilor, creșterea veniturilor, extinderea afacerilor și asigurarea accesului pe termen lung la apă și energie.

Au fost atinse niveluri crescute de eficiență economică și în ceea ce privește mediul, conducând la numeroase beneficii mai puțin tangibile legate de personal, echipamente și schimbul de informații. Fiecare schimb se desfășoară ca o înțelegere de afaceri atractivă între firmele participante, prin contracte bilaterale. Simbioza nu este bazată pe un proces de planificare și de aceea evoluează continuu. Reglementarea joacă un rol indirect, ea nu impune cooperarea. Auto-organizarea și spontaneitatea sunt considerate elementele de bază ce garantează succesul în cadrul unei simbioze industriale.

De-a lungul timpului, au existat numeroase exemple de activități de simbioză industrială în întreaga lume. Majoritatea exemplelor de succes au o trăsătură comună, și anume „proximitatea geografică“. După cum se poate observa, proximitatea geografică are un efect direct asupra costurilor, ceea ce, la rândul său, determină nevoia de cooperare. Din această cauză, ca și în situația orașului Kalundborg, majoritatea exemplelor de „simbioză industrială“ s-au limitat la zone mai restrânse. Cu toate acestea, o mișcare inovatoare din Regatul Unit s-a concretizat într-un program oficial în 2005. Programul Național de Simbioză Industrială (NISP) din Regatul Unit oferă servicii de brokeraj, punând companiile în legătură cu potențiali parteneri de sinergie și colaborând cu instituțiile guvernamentale naționale și locale.

PLATFORMA DE SIMBIOZĂ INDUSTRIALĂ LA MAREA NEAGRĂ

Platforma de Simbioză Industrială la Marea Neagră (PSIMN) are drept scop să pună la dispoziția companiilor din regiunea Mării Negre o platformă de comunicare și cooperare. Aceasta este susținută de o bază de date ce va fi creată pentru înființarea unei platforme care să dea posibilitatea companiilor din regiune să interacționeze și să coopereze, sunt create instrumente online (calcularea amprentei de carbon și optimizarea rețelelor comerciale) în sprijinul cooperării sus-menționate și este dezvoltată o strategie de simbioză industrială care contribuie la dezvoltarea de economii locale puternice și la consolidarea interacțiunilor sociale și culturale între factorii de decizie, producătorii, comercianții și consumatorii din România, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova. Fiecare companie membră a PSIMN poate utiliza aceste instrumente gratuit, în propriul folos. PSIMN este o organizație non-profit, iar participarea la PSIMN și utilizarea instrumentelor platformei sunt gratuite pe perioada 2011-2013.

Echipa proiectului SymNet funcționează ca un organism coordonator și furnizează, în cadrul proiectului, factori corespunzători pentru crearea și funcționarea platformei. Echipa SymNet evaluează situația existentă, identificând părțile/factorii interesați majori din regiune, informându-i în legătură cu diferite aspecte ale Platformei de Simbioză Industrială și stabilind platformele de comunicare propriu-zise.

Se considera că o astfel de platformă este necesară pentru bazinul Mării Negre, iar scopurile PSIMN de a optimiza rețelele comerciale între statele Mării Negre și de a reduce efectele degradării mediului sunt semnificative pentru întregul bazin al Mării Negre.

Una dintre activitățile cruciale legate de PSIMN este colectarea de date referitoare la sectoare industriale, pentru a crea o bază de date care să conțină destule informații pentru instituirea de cooperări între companii. Astfel de date pot fi colectate, iar platforma poate fi pe deplin funcțională numai prin contribuția și bunăvoința companiilor din sectoarele vizate și a factorilor de decizie.

Este la latitudinea companiilor membre dacă furnizează, în cadrul PSIMN, informații complete sau parțiale referitoare la activitatea lor. Datele vor fi gestionate în conformitate cu politicile legate de informații/confidențialitate ale fiecărei companii. Orice informație catalogată drept confidențială nu va fi împărtășită cu ceilalți membri PSIMN, iar datele colectate ulterior vor fi utilizate într-o manieră consolidată, pentru dezvoltarea strategiei de simbioză industrială regională. Datele catalogate drept libere vor fi împărtăşite în mod deschis cu celelalte companii participante la PSIMN.

Datele generale ale Companiei participante (denumire, adresă, activitate generală) vor fi libere pentru accesul publicului, în vederea stimulării unor legături ulterioare între membrii existenți și cei potențiali.

Odată cu înregistrarea în baza de date a companiilor membre PSIMN şi a instrumentelor PSIMN, acestea trebuie să dea dovadă de bunăvoință în promovarea PSIMN şi găsirea de modalități de cooperare cu alte companii membre, pentru a da exemple pozitive de identificare a noi mecanisme pentru o dezvoltare ulterioară a PSIMN.

Prin semnarea Protocolului PSIMN și/sau alimentarea bazei de date, fiecare companie participantă va avea dreptul să acceseze instrumente esențiale specifice ale Proiectului SymNet.

Baza de date este conectată la GIS pentru o mai bună vizualizare și utilizare a datelor. Există, de asemenea, link-uri către calculatorul de carbon și instrumentele de optimizare din baza de date care asigură acces direct la companii.

Baza de date permite administratorilor PSIMN să transmită, prin intermediul unei liste de adrese, newsletter-uri și/sau anunțuri care conțin oportunități pentru membri și permite, de asemenea, membrilor să comunice între ei. Există un link spre site-ul proiectului pentru un acces facil.

ACTIVITĂŢI DETALIATE

Există două grupuri majore de activități:

1. Colectarea de date și analiza acestora

2. Dezvoltarea Strategiei & Diseminare

ACTIVITĂȚI DE COLECTARE ȘI ANALIZĂ A DATELOR

Acest grup de activități vizează analizarea și înțelegerea caracteristicilor prezente și viitoare ale producției și modelelor de consum din regiunea Mării Negre. Baza de date este extrem de utilă pentru crearea unor legături comerciale intra-regionale, pentru sporirea eficienței resurselor naturale și a dezvoltării regionale, în vederea creării de centre de dezvoltare, controlând și protejând în același timp rezervele naturale. Drept urmare a acestor activități, factorii de decizie vor deține informațiile necesare pentru crearea de politici de dezvoltare și de mediu aplicabile și funcționale, iar organizațiile private și companiile vor vedea noile oportunități de consolidare a legăturilor comerciale cu regiunile partenere, reducând în același timp costurile de mediu directe și indirecte.

1. Se realizează o cercetare bibliografică referitoare la Simbioza Industrială. Informațiile detaliate și studiile de caz se publică într-un newsletter al proiectului.

2. Se realizează investigarea stării prezente a 4 sectoare (Producție, Logistică, Energie și Turism). Rapoartele existente la aceste sectoare sunt cercetate și clasificate în conformitate cu lista activităților CAEN. Rapoarte pe sectoare, care analizează fiecare sector și posibile oportunități de simbioză specifice fiecărui domeniu, sunt elaborate în urma realizării rapoartelor de cercetare.

3. Sunt întocmite liste ale companiilor existente, ale sub-domeniilor în care acestea activează, iar societățile sunt clasificate în consecință.

4. Sunt determinate datele necesare pentru analiza modelelor de producție și consum. În urma acestor rezultate, sunt identificați parametrii pentru categoriile de intrări și ieșiri, GIS și optimizarea comercială, sunt întocmite chestionare cu răspunsuri multiple și întrebări deschise, iar metoda de colectare a datelor este determinată.

5. Se organizează întâlniri cu organizațiile din diferite sectoare, pentru a le informa în legătură cu proiectul și a obține sprijinul acestora pentru activitățile viitoare din proiect.

6. Este realizată Platforma de Simbioză Industrială la Marea Neagră (PSIMN).

7. Se realizează interviuri cu fiecare companie, sunt colectate date din 4 regiuni partenere (Istanbul, Varna, Constanța, Chișinău), de la cel puțin 20 de societăți din fiecare sector în fiecare regiune, însumând un minimum de 320 de companii.

8. Este realizată o bază de date specifică SymNet și serverul pentru această bază de date este setat, datele colectate sunt introduse în baza de date, odată cu informațiile GIS.

9. Datele colectate sunt analizate de experți și se întocmește un raport.

10. Sunt create instrumente de optimizare a comerțului și de determinare a amprentei de carbon.

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A STRATEGIEI ȘI DISEMINARE

Dat fiind că activitatea de colectare a datelor și analiza acestora sunt procese științifice, ceea ce rezultă în urma acestora trebuie să îmbrace forma unor concluzii/rezultate ce pot fi înțelese și utilizate de factorii de decizie publici și privați, decidenți politici locali și regionali ca instrumente de suport decizional. În acest context, trebuie întreprinse două acțiuni extrem de importante: 1) dezvoltarea de scenarii cu posibile legături comerciale și, la schimb, integrarea gestionării resurselor și mediului în procesul de producție, și 2) participarea factorilor interesați și dezvoltarea capacității autorităților locale și regionale, precum și dezvoltarea de sisteme inovatoare, așa cum este simbioza industrială.

1. Rezultatele analizei datelor sunt studiate în vederea realizării unui context pentru Strategia de Simbioză Industrială.

2. Sunt determinate cadrul și structura Strategiei de Simbioză Industrială.

3. Sunt analizate 2 scenarii alternative, pentru a descoperi legăturile comerciale optime între organizații și regiuni. Sunt calculate, de asemenea, amprentele de mediu și de carbon ale acestor scenarii.

4. Sunt organizate 2 întâlniri cu participarea factorilor interesați. Minimum 100 de factori interesați vor analiza scenariile alternative și vor redacta raportul Strategiei de Simbioză Industrială. Opiniile reprezentanților diferitelor sectoare și ale factorilor de decizie referitoare la analiza sistemelor actuale sunt colectate și documentate.

5. Pe baza analizelor, discuțiilor și informațiilor colectate, este elaborată Strategia de Simbioză Industrială. Raportul Strategiei de Simbioză Industrială analizează starea actuală a celor 4 sectoare în 4 regiuni și posibilele metode de instituire a simbiozei industriale între companii.

6. Raportul Strategiei de Simbioză Industrială este publicat în 4 limbi.

7. Este organizată o instruire de o zi a trainerilor referitoare la analiza realizată, datele disponibile și utilizarea posibilă a acestora, instrumentele create și Strategia de Simbioză Industrială.

8. Materialele de la această instruire sunt revizuite și finalizate, în vederea utilizării viitoare a acestora de către factorii de decizie și organizațiile din sectoarele respective. Materialele vor fi, de asemenea, disponibile pe pagina de Internet a proiectului.

CONFERINŢE

1. O conferință de progres organizată la Constanța, Romania, care anunță demersurile

efectuate și activitățile viitoare ale proiectului.

2. O conferință finală se organizează la Istanbul, pentru diseminarea concluziilor proiectului

și anunțarea rezultatelor după încheierea proiectului.

PARTENERII ÎN PROIECT

Institutul de Oceanologie - Academia Bulgară de Științe (Varna, Bulgaria)

Institutul de Oceanologie din Varna a fost înfiinţat în 1973 şi este afiliat Academiei Bulgare de Ştiinţe (http://www.io-bas.bg). Principalele activităţi de cercetare sunt orientate spre domeniile proceselor costiere şi geomorfologiei costiere, GIS marin/costier, fizică marină, chimie marină, geologie şi arheologie marină, biologie şi ecologie marină şi tehnologii oceanologice. Implicat în mod tradiţional în toate aspectele legate de investigaţiile marine şi costiere, oferă, de asemenea, servicii de consultanţă şi expertiză, realizează evaluări de impact de mediu şi expertiză în Managementul Integrat al Zonei Costiere (ICZM), educaţie şi formare profesională. Numărul total de angajaţi este de 116, iar numărul total al personalului ştiinţific se ridică la 45.

IO-BAS deţine o bază de cercetare, situată pe coastă la aproximativ 50 km sud de Varna, şi oferă posibilităţi de monitoring şi studiu în teren al proceselor costiere, testează şi adoptă diferite tehnologii oceanografice, oferă servicii educaţionale studenţilor/doctoranzilor. O altă unitate suport este “R/V Akademik” - o navă multifuncţională, concepută pentru a efectua expediţii ştiinţifice pe mare şi dotată cu echipamente moderne de navigaţie şi de cercetare. IO-BAS a fost implicat în aproape toate programele Fondului Global de Mediu (GEF) şi ale Uniunii Europene (UE) la Marea Neagră implementate în regiune.

Universitatea Özyeğin - Centrul pentru Energie, Mediu și Economie (Istanbul, Turcia)

Ozyegin University (OzU) founded in 2007 is a young and vibrant university in Istanbul. OzU's mission Universitatea Ozyegin (OzU), fondată în 2007, este o universitate tânără şi dinamică din Istanbul. Misiunea OzU este de a crea, împărtăşi şi pune în aplicare cunoştinţele în serviciul societăţii. Agenda de cercetare aplicată a OzU generează cunoştinţe utile pentru a sprijini acest obiectiv. OzU are 12 departamente academice.Centrul pentru Energie, Mediu şi Economie (CEME) a fost înfiinţat în cadrul OzU în 2009. Obiectivul principal al CEEE este acela de a studia problemele legate de energie, mediu şi economie într-un mod coerent. CEEE are scopul de a servi ca mijloc multi şi inter disciplinar de investigare a tuturor proiectelor din punctul de vedere al Energiei, Mediului şi Economiei, în scopul de a oferi o zonă solidă în cadrul căreia toate aspectele legate de durabilitate sunt studiate şi discutate.CEEE generează know-how şi de experienţă prin efectuarea de proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare şi servicii. Rezultatele acestor eforturi sunt diseminate în beneficiul industriei, mediului de afaceri, cercurilor academice şi societăţii în general. Activităţile CEEE pot fi împărţite în şase zone distincte, deşi toate se înscriu în domeniile energiei, mediului şi economiei: Aplicaţii în Producţie şi Energie la Scară Mică; Transfer de Căldură şi Ştiinţe Termice; Conservarea Energiei şi Durabilitatea în Clădiri; Aplicaţii Industriale Multi-Disciplinare; Aplicaţii pentru Districte şi Oraşe; Durabilitate Cantitativă.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ (Constanţa, România)

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa” (INCDM), sub-unitate a Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, este prinicipala instituţie de cercetare marină din România, precum şi coordonator naţional şi punct focal cu privire la sarcinile şi responsabilităţile de cercetare internaţionale în domeniul ştiinţelor marine.

Institutul funcţionează sub coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, iar activităţile sale de cercetare sunt în principal orientate spre sprijinirea managementului şi protecţiei adecvate ale zonelor marine şi costiere. INCDM întreprinde cercetări fundamentale aplicate şi de dezvoltare tehnologică în domeniile oceanografie, inginerie marina şi costieră, ecologie şi protecţia mediului, precum şi gestionarea resurselor vii din Marea Neagră şi în alte zone oceanice.

Fiind operatorul tehnic al reţelei marine de monitorizare (fizice, chimice şi biologice), precum şi pentru studiul eroziunii costiere, INCDM deţine un volum global de date şi informaţii marine, care sunt schimbate în cadrul mai multor proiecte internaţionale.

Agenţia Pentru Inovare şi Transfer Tehnologic - Academia de Știinţe a Moldovei (Republica Moldova)

Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) a fost creată pentru a coordona, stimula şi pune în aplicare mecanisme de inovaţie şi activităţi de transfer tehnologic. Agenţia organizează colectarea de proiecte de transfer tehnologic, expertiză independentă, selecţie pe bază de concurs, finanţare publică, monitorizarea punerii în aplicare şi fiabilitate a co-finanţării, evaluarea şi diseminarea rezultatelor. AITT monitorizează şi evaluează activităţile parcurilor ştiinţifico-tehnologice, a incubatoarelor de inovare; sprijină dezvoltarea acestora prin punerea în aplicare a politicilor şi strategiilor de inovare şi transfer de tehnologie.

AITT RM cooperează îndeaproape cu operatorii economici din Republica Moldova, ocupându-se cu punerea în aplicare a inovaţiilor şi transferului de tehnologie în următoarele direcţii de activitate: Dezvoltarea parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare și Implementarea proiectelor de transfer de tehnologie.

Asociația de Pionierat a UE din Istanbul (Istanbul, Turcia)

Asociaţia de Pionierat a Uniunii Europene din Istanbul (ISAB) a fost înfiinţată în anul 2006. ISAB a fost înfiinţată cu scopul de a lua iniţiativa necesară în Istanbul în procesul de adaptare la UE, care este un proiect comun de transformare, ce depinde de cooperarea administraţiilor locale, instituţiilor societăţii civile, întreprinderilor şi organizaţiilor publice, a sectorului privat şi a cetăţenilor.

ISAB a fost creată pentru a compune infrastructura necesară în procesul de adaptare la UE în zona Istanbul, pentru a pregăti locuitorii oraşului pentru cetăţenia UE şi pentru a oferi colaborare, comunicare şi coordonare în scopul de a asigura şi aplica acquis-ul comunitar.

ISAB a implementat anterior proiectele: Creşterea gradului de conştientizare a funcţionarilor publici cu privire la UE și Îmbunătăţirea abilităţilor de pregătire a proiectelor de către funcţionarii publici.

SymNet — Broşură informativă a proiectului

Iulie 2012

REŢEA DE SIMBIOZĂ INDUSTRIALĂ PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI Ş I DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE - SYMNET

Publicație editată de Institutul de Oceanologie - Academia Bulgară de Științehttp://www.io-bas.bg

Această publicație a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene. Conținutul acestei publicații este exclusiv responsabilitatea Institutului de Oceanologie - BAS

și nu reflectă în nici o măsură poziția Uniunii Europene.

Institul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină

"Grigore Antipa"

Agenția pentru Inovare și Transfer TehnologicAcademia de Științe a Moldovei

Asociația de Pionierat a UE din Istanbul

Institutul de OceanologieAcademia Bulgară de Științe

Universitatea Özyeğin UniversityCentrul pentru Energie, Mediu și Economie

Dr. Margarita Stancheva(Coordinator Proiect/Beneficiary)

CP Box 152, 9000Varna, Bulgaria

[email protected]

Dr. Pınar Özuyar(Coordonator Proiect/beneficiar principal IPA )

Çekmeköy CampusNişantepe Mah. Alemdağ-Çekmeköyİstanbul, Turkey