Download - Proiect Vinuri Rosii

Transcript
  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    1/20

    SRBU ALINA

    CEPA

    GRUPA 4302

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    2/20

    O sticl de vin conine mai mult filosofie n ea dect

    orice alt carte din lume,Louis Pasteur

    Vinul este butur obinut exclusiv prin fermentarea alcoolic, complet saupartial a strugurilor proaspei zdrobii sau nezdrobii, ori a mustului destruguri. Tria alcoolic dobndit a vinului nu poate fi mai mic de 8,5% n

    volume.

    Datorit coninutului n sruri minerale (potasiu, magneziu, fosfor), acizi,vitamine (A, B, K, PP), taninuri, antociani vinul este considerat de mulioameni aliment medicament.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    3/20

    Dovezile arheologice sugereaz c cea mai devreme producie de vinuri a aprut nGeorgia i Iran, n perioada 6000 5000 .Hr. Dovezile arheologice devin din ce n cemai clare la nceputurile epocii bronzului n Egipt prin domesticirea viei de vie. nEgipt vinul a jucat un rol important in viaa ceremonial.

    n Europa prima producie de vinuri a fost descoperit n situri arheologice dinMacedonia, care dateaz de 6500 de ani. Aceleai situri conin i rmiele celemai vechi de struguri zdrobii.

    nceputurile viticulturii n Romnia dateaz de cel puin 4000 de ani. Legendaspune c Dionysos, zeul vinului, s-a nscut n Thracia, pe meleagurile ce astzireprezint teritoriul Romniei. Romnia sau Dacia, cum era ea cunoscut de

    Romani, a avut o cultur consolidat a vinului. Abundena bucatelor i faimavinului produs de Daci erau att de cunoscute i tentante, ncat Burebista,regele primului stat Dac centralizat (sec. I .Hr.), a ordonat distrugerea viilorpentru a pune capt invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dup cum lsftuise Marele Preot, Deceneu.

    ISTORIC

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    4/20

    Legenda despre vin

    Pe cnd Dionysos, zeul vinului era tnr, mergnd spre insula Naxos, obositdin cauza drumului lung, se aez pe o pajite s se odihneasc.

    La picioarele lui observ o plant firav necunoscut. i plcu nfaiarea ei i laplecare o smulse, lund-o cu sine. Soarele ardea puternic i dogoarea ar fi pututpli planta smuls. Voind s-o apere de ari, Dionysos folosi un os de pasregsit pe drum, n care a introdus planta firav. inut nsa n mna lui de zeucu puteri supranaturale, planta a continuat s creasc vznd cu ochii i osul depasre deveni tot mai nencptor.

    Dionysos gsi un os de leu n golul cruia puse osul de pasre cu plant cu tot.Planta crescu mereu, mai viguroas i osul deveni i el nencptor. Mergndpe drum gsi o cpn de mgar i puse n ea planta, cu osul de pasre i cucel de leu la un loc.

    In sfrit, ajungnd la Naxos el sdi n pmnt planta care era via de vie. Acesta

    crescu, fcnd struguri minunai pe care Dionysos i transform n vin,nvndu-i i pe oameni s lucreze via i s bea vin. Legenda spune c vinul dinaceast via cptase nsuirile celor trei receptacule n care crescuse i anume:cei ce au baut puin din vinul oferit de zeu, la nceput au fost veseli i au ciripitca psrelele; cei care au but mai mult vin au devenit combativi, bravi iputernici ca leul; iar cei care s-au ntrecut cu bautura au nceput s rag camgarul.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    5/20

    CLASIFICAREA VINURILORVinurile se pot clasifica dup diferite criterii:A) dup originea plantei:

    vinuri obinute din vi nobil;

    vinuri de hibrizi direct productori;B) dup culoare:

    vinuri albe;

    vinuri roze;

    vinuri roii;

    C) dup arom:

    vinuri aromate;

    vinuri nearomate;

    D) dup coninutul n zahr:

    vinuri seci;

    vinuri demiseci;

    vinuri demidulci;

    vinuri dulci;E)dup modul de comportare la consum:

    vinuri linitite (propriu-zise);

    vinuri ce degaj bule de gaz;

    F) dup aspect:

    vinuri limpezi;

    vinuri tulburi;

    G) dup tria alcoolic:

    vinuri slabe;

    vinuri tari.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    6/20

    VINUL ROSU Vinurile roiiprin

    modul de obinerei

    compoziia lor suntvinuri de maceraie. Pe lng culoarea,ele

    se deosebesc gustativ

    de cele albe fiind maicorpolente uneori maiastringente i maicatifelate.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    7/20

    Vinurile roii se mpart, dupcalitile fizico-

    chimice, organoleptice idup strugurii dincare provin, n:-vinuri roii de consum curent;-vinuri roii de calitate.

    Dupconinutul n zaharuri, exist:-vinuri dulci;

    - demidulci;-demiseci;-seci.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    8/20

    SCHEMA TEHNOLOGICA AVINURILOR ROSII

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    9/20

    Fermentarea-macerarea mustuielii- Este determinant n tehnologia obinerii vinurilor roii

    i are ca scop fermentarea alcoolicintegral a zaharurilorfermentescibile din mustuialiprevenirea altorfermentaii, iar macerarea urmreteextraciaselectiv asubstanelordin botin care confer tipicitatea vinuluirou.

    -Dirijarea maceraiei are ca scop extraciaselectiv,fracionat, a substanelor din prile solide ale strugurelui

    care-i confer vinului caracteristicile specifice: substanecolorante, tanante, de aromi alte substane cecontribuie la extractivitatea vinului.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    10/20

    Corectarea mustului

    1. Corectarea zahrului: operaia se numeteaptalizareiconst n atingerea unei cantiti de zahr, care s asigureobinerea unui vin cu o trie de minim 9% vol. alcool.

    2. Corectarea aciditii: reducerea aciditii se face prinprecipitarea tartrailor cu carbonat de calciu, iar aciditatea nutrebuie redus cu mai mult de 2 g/l.

    3. Corectarea musturilor insuficiet colorate: se face prin cupajricu soiuri tinctoriale sau prin adugare de coloraniextrai din

    pieli

    4. Corectarea musturilor srace n tanin: se face prin adugareaunei soluii alcoolice cu l0% tanin

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    11/20

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    12/20

    Caracteristicile principalelor soiuri de vinuri

    rosii:

    Cabernet sauvignon poate fi considerat drept vinulrosu cu cea mai aleasa si mai solida reputatie. Soiul

    este originar din Franta, iar la noi este raspandit intoata zona viticola a tarii datorita conditiilorpedoclimatice al pe care le ofera arealele viticole aletarii noastre.Vinul exprima vigoare, forta, are culoaraintense rosu cu nuante de violaceu cand este tanar,rusu rubiniu inchis cand are peste 2 ani, corpulent,extractiv, astringent cu un caracter gusto-olfactivierbos, de buruiana.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    13/20

    Merlot este un vin ales, delicat cu fructuozitate adus

    in Romania ca si cabernetul tot din Franta. Soiul sebucura de o buna reputatie, situindu-se imediat subCabernet. Culoarea este mai putin intense decat acabernetului,este rubinie si sugereaza olfactiv aroma

    de zmeura proaspata. Pinot noir este un vin fin amplu, rotund, moale cu

    culoare rubinie. Are o catifelare, o eleganta si o finetecare-i da un mare blazon de noblete.Vinul de Pinot

    noir merita invechit 1-2 ani la vas si 2-3 ani la sticla sise recomanda a se consuma alaturi de orce friptura depasare sau alaturi de branzeturi la sfarsitul mesei.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    14/20

    Feteasca neagra este un soi autohton care da in

    zonele mai generoase termic vinuri de inalta calitate cepastreaza bine aroma strugurelui din care provine,imprimand o nota de originalitate si autenticitate. Estearmonios constituit cu acel amestec de noblete si

    salbatic ce-l face unic.Este onctuos si fructuos. Estebine colorat, amplu, catifelat, armonios cu uncharacter olfactiv discret dar specific, ceva caresugereaza mirosul de prune uscate, iar cand este

    invechit apar si usoare nuante de scortisoara. Seconsuma alaturi de friptura la gratar dar si la sfarsitulmesei alatuti de cascaval afumat sau branzeturispeciale.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    15/20

    Feteasca neagra se cultiva cu succes in

    principal in Moldova si in Muntenia. Celemai reusite vinuri din acest soi provin insa dincentrele viticole Urlati-Ceptura, Tohani dinpodgoria Dealu Mare, unde vinurile obtinutesunt de tip DOCC (adica vinuri cu denumire deorigine controlata si trepte de calitate).

    Strugurii apartinand acestui soi au ciorchinede forma conica, cu boabele asezate des peciorchine. Bobul e sferic, cu pielita groasa, deculoare negru violaceu.

    Cat priveste asortarea acestui vin cu mancarea-un soi romanesc se potriveste cupreparate culinare romanesti . Feteasca neagra face o combinatie excelenta cu ofriptura din carne de porc sau miel, rata cu varza rosiesi chiar si un peste mai gras.Cel mai bine isi scoate in evidenta aromele atunci cand este servit alaturi decombinatia carne fructe: piept de curcan umplut cu prune uscate si nuci sau miel cusos de fructe de padure. Acest vin poate fi folosit cu succes la gatit, mai ales lapreparatele marinate si la sosuri, acesta avand proprietatea de a fragezi carnea si a iida un plus de savoare.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    16/20

    FETEASCA NEAGRADIN GAMA 3 HECTARETrei Hectare este o gama exclusivista de vinuri seci super -

    premium si super medaliate, care pot fi gasite doar inrestaurantele si locatiile de lux.Feteasca Neagra, din gama TreiHectare, este un vin sec clasic si rafinat, in adevaratul sens alcuvantului. Adanc, profund si de o culoare rosie intensa, acestvin combina aroma proaspata a fructelor, cu parfumul distins albutoaielor de stejar. Gustul rafinat este completat de taninurifine.

    Vin Feteasca Neagra sec ,gama Domeniile Dealu MareUrlati

    Vin sec, cu o culoare rosu-rubiniu intensa, care se remarcaprin aroma fina, in care gustul acestui soi nobil de struguriinterfereaza cu acela de coacaze negre si prune uscate.Este un soi autohton cultivat din timpuri stravechi, el fiindextins in zone generoase din punct de vedere termic, cum estepodgoria Dealu Mare care face din vinul Feteasca Neagra un

    sortiment de inalta calitate.Gustativ este savuros, rotund siextrem de catifelat.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    17/20

    Vinul, aliment medicament Vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica bautura. El nu ese considerat drept unadin sursele majore de energie din alimentatia omului ci se poate conta pe el ca unimbogatitor in potasiu sau ca vitaminizant.

    n 1970 Institutul Naional de Sntate din S.U.A. a elaborat Framingham Heart

    Study o piatr de hotar n studiul afeciunilor cardiovasculare n care sedemonstra c vinul consumat n cantiti moderate scade cu 50% riscul decesuluide boli de inim.

    Se pare c vinul rou, pe lng faptul c binedispune, face minuni pentru organism:menine inima tnr, reduce nivelul de colesteroli, dac este consumat cumoderaie, reduce ansa de apariie a bolilor ficatului.

    oarecii hrnii cu mici cantiti de substane extrase din vin (resvatrol) au trit maimult, iar cercettorii de la Endocrine Society au artat c aceste substane reducformarea celulelor grase. Resvatrolul se regsete cu precdere n vinuri seci, cumsunt Cabernet Sauvignon i Pinot Noir. Tot resveratrolul are efecte miraculoase ncazul persoanelor obeze i crete considerabil longevitatea.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    18/20

    Un studiu din 2007 a constatat c vinuri albe i roii sunt ageni anti-bacterieni eficaceimpotriva tulpinilor de Streptococcus. De asemenea, un raport din octombrie 2008,

    prezentat in emisiunea Cancer Epidemiology, Biomarkers, postuleaz faptul cconsumul moderat de vin rou poate reduce riscul de cancer pulmonar la barbati.

    Efectul asupra creierului este, de asemenea, foarte interesant. Un studiu aconcluzionat c vinul fcut din Cabernet Sauvignon de struguri reduce riscul de boalaAlzheimer.

    n cantiti moderate, vinul poate fi consumat i in regimul de slbire pentru ca nuconine grsimi, colesterol sau fibre, fiind n acelai timp furnizor de energie i un bundigestiv. n funcie de culoarea, tria i tipul vinului, variaz i aportul acestuia. Cel maiindicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb sec, deoarece este cel mai srac

    n proteine i calorii. De asemenea, vinul este recomandat i n anemii deoarece poatestimula pofta de mncare contribuind totodat la echilibrarea balanei nutriionale.

    Dac se adaug fructe la buturile alcoolice (cpuni n ampanie sau mere n sangria),se ajunge la un efect benefic crescut al antioxidanilordin fructe. Efectul obinutdepinde de fructele folosite (murele sunt cele mai bogate n antioxidani) i de ct demulte sunt introduse n butur.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    19/20

    TIAI C ? Dei vinul rou pot fi produs numai din strugurii roii, vinul alb poate fiprodus att din strugurii albi ct i din cei roii.

    n medie, exist aproximativ 75 struguri n fiecare ciorchine.

    Vinul este considerat mai complex dect serul sanguin, deoarece are maimuli compui organici. Dei durata de via medie a viei de vie este de 25 de ani, aceasta este de

    fapt capabil s produc struguri timp de 100 de ani. Un pahar de vin conine aproximativ 85 de calorii.

    Tirbuonul a fost inventat la mijlocul anilor 1800. n Frana exist o meserie, aceea de somellier, omul care tie s aleag

    vinurile, tie s recomande la fiecare mncare ce vin se potrivete, sauinvers, ce mncare trebuie servit alturi de un vin.

  • 7/29/2019 Proiect Vinuri Rosii

    20/20

    V

    mulumesc pentru

    atenie!