Download - proiect comunitate

Transcript

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI“

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SECŢIA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

EVALUAREA COMUNITĂŢII STUDENŢEŞTI HAŞDEU

PROIECT REALIZAT ÎN CADRUL SEMINARULUI DE METODE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ: DEZVOLTARE COMUNITARĂ

STUDENŢI: CORNIA ALEXANDRA

POPA DIANA

ZAVALIC ANTONIA

Cluj-Napoca

2011

Cuprins

1. Aşezarea comunităţii studenţeşti Haşdeu....................................................................................3

2. Elemente care diferenţiază această zonă de altele aflate în apropiere.........................................3

3. Densitatea populaţiei în complexul studenţesc Haşdeu, compoziţia etnică a acesteia, măsura în care aceasta cunoaşte limba oficială, orientarea religioasă, categoria de vârstă ce mai bine reprezentată în acea populaţie..........................................................................................................5

4. Existenţa unor probleme sociale în campusul Haşdeu...............................................................6

5. Modul în care arată aspectul căminelor, existenţa spaţiilor verzi în comunitatea studenţească Haşdeu.............................................................................................................................................8

6. Descrierea infrastructurii campusului Haşdeu.............................................................................9

7. Tipul şi numărul mijloacelor de transport precum şi accesibilitatea populaţiei comunităţii Haşdeu la acestea.............................................................................................................................9

8. Numărul şi tipul instituţiilor de sănătate din perimetrul complexului studenţesc Haşdeu (spitale, clinici, dispensare, cabinete stomatologice etc.)..............................................................10

9. Tipurile instituţiilor de stat din perimetrul complexului studenţesc Haşdeu şi organizaţiile neguvernamentale..........................................................................................................................11

10. Nivelul de poluare din zona campusului Haşdeu....................................................................11

11. Existenţa câinilor vagabonzi sau a pisicilor fără stăpân..........................................................12

12. Date care privesc valorile şi tradiţiile în comunitate, modalităţi de comunicare....................12

13. Relaţia campusului Haşdeu cu instituţiile formale şi cu organizaţiile non-guvernamentale...13

14. Propuneri de intervenţie...........................................................................................................15

15. Concluzii..................................................................................................................................16

Bibliografie....................................................................................................................................17

ANEXE..........................................................................................................................................18

1. Aşezarea comunităţii studenţeşti Haşdeu

Complexul studenţesc Haşdeu se află în zona centrală a localităţii Cluj-Napoca, între

cartierele: Zorilor şi Mănăştur, la confluenţa străzilor: Clinicilor, Victor Babeş, Mărginaşă şi

Gheorghe Marinescu.

2. Elemente care diferenţiază această zonă de altele aflate în apropiere

Atunci când aduci în discuţie comunitatea Haşdeu primul lucru care îţi vine în minte este

studenţi şi aproape automat se face conexiunea cu tineri.

Zonele învecinate ale comunităţii Haşdeu sunt: zona Mănăştur, zona Grigorescu. Aceste

doua cartiere sunt printre cele mai vechi cartiere ale Clujului şi populaţia din aceste zone este una

preponderent cu vârsta de peste 50 de ani. Vârsta medie a studenţilor din comunitatea Haşdeu

este de 23 de ani. Prin faptul că membrii care compun această comunitate sunt tineri este evident

că există o muţime de localuri care oferă posibilităţi de distracţie şi de petrecere a timpului liber.

Aici întâlnim vestita „Piezişă” care s-a făcut remarcată prin oferta bogată de terase, cluburi şi

restaurente studenţeşti.

Ţinând cont că studenţii au nevoie să citească un numar mare de materiale pentru

facultate în zonă s-a dezvoltat o întreagă reţea de xerox-uri având cea mai bună ofertă din oraş.

În zonele aflate în vecinătatea acestei comunităţi reţeaua de xerox-uri este mult mai puţin

dezvoltată. Biserica din comunitatea de studenţi este una specială în sensul că desfăşoară o serie

de activităţi pentru tinerii cu scopul de a promova valorile moral creştine. Tinerii sunt încurajaţi

să participe la următoarele activităţi: atelier de cioplituri în lemn, atelier de muzică psaltică,

atelier de proiecţie de film, atelier de tocă, atelier de încondeiat ouă, atelier de pictură,

voluntariat cu copii şi adolescenţi. Un element deosebit în activităţile pentru studenţi este

constituit din discuţiile duhovniceşti pe care preotul le ţine cu studentţii. Aceste discuţii se

desfăşurau în ziua de marţi timp de două ore urmând ca pe parcurs discuţiile să capete contur şi

să fie nevoie de încă două întâlniri şi anume joi şi duminică. Se poate observa faptul că există o

diferenţă între bisericile din zonele învecinate şi biserica comunităţii Haşdeu. Diferenţa majoră

constă în fapul că biserica din Haşdeu şi-a pliat activitatea pe nevoile studenţilor pe când cele din

cartierele învecinate au rămas simple instituţii cu un program clasic.

Luându-i-se un interviu preotului bisericii din complexul Haşdeu, acesta a afirmat specificul

aparte al acestei zone, declarând că numărul mare de tineri nu constituie neapărat un dezavantaj,

ci dimpotrivă este un lucru benefic datorită faptului că: „[...] tinerii sunt plini de viaţă,

entuziaşti, vin mereu cu ceva nou şi reuşesc mai întotdeauna să provoace schimbări benefice

acolo unde nimeni nu credea că se mai poate... şi toate astea pentru că sunt aşa dornici să înveţe

şi în principal să se implice...”

Fiind o zonă foarte cunoscută şi plină de controverse, complexul Haşdeu şi locuitorii

acestuia rareori sunt descrişi în mod unanim de către persoanele din exterior. Aşa se face că dacă

preotul comunităţii este încântat de prezenţa multor studenţi în această zonă, unii oameni care îşi

au casele în apropiere de campus sunt nemulţumiţi de populaţia de aici, în timp ce alţii au o

viziune ambivalentă asupra existenţei unui număr atât de mare de studenţi în apropierea

imobilelor. Din ultima categorie face parte şi doamna M., în vârstă de 50 de ani, care locuieşte în

apropierea căminelor de fete din Haşdeu. Aceasta afirmă că: „ se cunoaşte că locuiesc tot felu ’

de studenţi pe aici... tot timpu’ e gălăgie... dacă nu răsună tot felu’ de muzici... sigur se aud ţipete

de fete sau râsete şi hărmălaie mai ceva ca la nebuni” dar că „ pe timpu verii sau în vacanţe e tare

pustiu pe aicea şi-i aşa o linişte... că mi se face dor de studenţi... când îs ei mai simţi că trăieşti

printre oameni şi că nu eşti singur, mai auzi râsete şi te binedispui şi tu”. Cu toate că recunoaşte

faptul că studenţii din campus alungă monotonia cotidiană, doamna M. nu poate accepta anumite

comportamente ale acestora devenite o modă în rândul lor : „[... ] nu-mi place că acuma cu

căldurile astea... iară o să înceapă să se dezbrace fetele astea pe aicea şi o să stea goale ca

neruşinatele ...de n-o să-mi pot lăsa nepoţelul să se joace în curte... nu se face aşa ceva că nu

suntem la ştrand sau la mare...”

Printre localnicii nemulţumiţi de prezenţa studenţilor în zona Haşdeu se numără şi

domnul P. Acesta se consideră foarte mulţumit de faptul că administraţia căminului XVI i-a cerut

acordul şi chiar a amplasat o cameră de luat vederi pe casa sa, întrucât era foarte deranjat de

gunoaiele, sticlele şi borcanele aruncate de către studenţii de la etajele superioare ale căminului

XVI. Domnul P. a depus multe plângeri la Poliţie, atât din cauza gunoaielor cât şi din pricina

gălăgiei produse de studenţi, ba chiar a vrut să se şi mute din zonă atunci când în curtea sa

aterizat un monitor de la calculator. Întrebat fiind de cunoaşterea vreunor evenimente speciale

care s-au petrecut în campusul Haşdeu, domnul P. a menţionat de sinuciderea unui student în

căminul XVI în urmă cu câţiva ani şi mai recent, de moartea studentei care a căzut din lift în

acelaşi cămin, evenimente enumerate şi de doamna M. de asemenea locuitoare din zona Haşdeu.

De remarcat este faptul că imaginea campusului Haşdeu este asociată cu aceste morţi tragice,

constituind astfel un alt element care diferenţiază campusul Haşdeu de alte comunităţi şi anume:

prezenţa şi propagarea unor evenimente nefericite.

De regulă studenţii din acestă comunitate au venituri de la părinţi, din bură şi unii dintre

ei din job-uri part-time. Acest lucru este o particularitate pentru o comunitate de studenţi.

3. Densitatea populaţiei în complexul studenţesc Haşdeu, compoziţia etnică a acesteia,

măsura în care aceasta cunoaşte limba oficială, orientarea religioasă, categoria de vârstă ce

mai bine reprezentată în acea populaţie

Complexul studenţesc Haşdeu cuprinde în total 13 cămine deţinute de UBB ce oferă

condiţii de cazare diferite în funcţie de gradul de confort. Căminele ce intră în componenţa

Complexului Haşdeu sunt: căminele de fete, cu camere pentru cinci persoane şi anume: căminele

1-6; căminele mixte (de băieţi şi fete) 14 şi 17 cu camere proiectate pentru două persoane;

căminul 16 de băieţi, cu camere pentru cinci persoane; şi patru cămine tip garsonieră (A1- A4).

Aceste cămine sunt puse la dispoziţia studenţilor, doctoranzilor şi cadrelor didactice (în limita

locurilor disponibile) de la facultăţiile Universităţii Babeş-Bolyai.

Capacitatea de cazare deţinută de UBB în complexul Haşdeu este între 5700-5800 de

locuri acordate studenţilor aflaţi la forma de învăţămât zi/buget, dintre care: căminul 1 suportă

aproximativ 600 locuri, căminele 2-6 suportă fiecare aproximativ 470 locuri de cazare, căminul

14 ce deţine 500 de locuri, căminul 17 cu 300 locuri şi căminele A 1-4 cu câte 135 locuri fiecare.

Vorbim aşadar de o densitate ridicată a populaţiei în regiunea Haşdeu, datorită numărului

mare de persoane pe unitatea de suprafaţă.

În ceea ce priveşte configurarea etnică a campusului studenţesc Haşdeu, aproximativ 85%

sunt cetăţeni de etnie română, 10% cetăţeni de etnie maghiară, 4% alte etnii (germani, romi etc.)

şi 1% studenţi de altă naţionalitate.

Structura populaţiei studenţeşti în funcţie de apartenenţa religioasă este configurată în felul

următor: aproximativ 70% de confesiune ortodoxă, 10% de confesiune catolică (greco catolică şi

romano-catolică), 10% protestanţi şi 10% neoprotestanţi.

Complexul studenţesc Haşdeu este prin excelenţă format dintr-o populaţie tânără, grupa

de vârstă care reprezintă cel mai bine acestă zonă este grupa de vârstă pre-adultă (emerging

adulthood) ce cuprinde intervalul de vârstă 18-25 de ani, o nouă categorie de vârstă introdusă de

Jeffrey Arnett, profesor de psihologie la Universitatea Clark din SUA pentru a reflecta

instabilitatea şi lipsa de siguranţă ce caracterizează viaţa persoanelor aflate în această categorie

de vârstă. Aşadar, nu putem vorbi despre studenţi în calitate de adulţi în adevăratul sens al

cuvântului deoarece lipsesc criteriile pentru definirea vârstei adulte cum ar fi: deţinerea unei

slujbe cu normă întregă, capacitatea de a trăi pe cont propriu, independenţă financiară şi

materială şi întemeierea unei familii. Pe de altă parte, pentru majoritatea, viaţa de student nu

înseamnă distracţie ci grija zilei de mâine, lipsa unui acoperiş deasupra capului, incertitudini,

taxe, bani pentru cărţi şi materiale necesare studiului deci o similaritate cu adultul propriu-zis.

4. Existenţa unor probleme sociale în campusul Haşdeu

În complexul studenţesc Haşdeu nu se poate vorbi despre existenţa unor probleme sociale

propriu-zise aşa cum sunt acestea descrise în literatura de specialitate, ci mai mult se reliefează

existenţa unui risc de dezvoltare ale unor comportamente deviante indezirabile, pe fondul

exacerbării repercusiunilor factorilor de mediu asupra indivizilor. Cu alte cuvinte, fiind o zonă

extrem de aglomerată şi simultan foarte atomizată, caracterizată de un flux mare de persoane cu

trăsături comune şi cu un simţ al apartenenţei nociv de scăzut, campusul Haşdeu poate fi oricând

predispus unor acţiuni antisociale (vandalizare, violenţă stradală etc.). Acest risc de este foarte

bine explicat de reprezentanţii şcolii de la Chicago ( Merton şi alţii) care au descris apariţia

fenomenelor de delincvenţă, puse pe seama modului în care este organizat mediul.

În primul rând, pornind de la faptele concrete observate în comunitatea Haşdeu, se delimitează

clar furturile ca fiind o mare problemă semnalată atât de mass-media cât mai ales de locuitorii

campusului. În al doilea rând, consumul de alcool şi de droguri reprezintă un alt factor de risc

infracţional. Existenţa a numeroase persoane fără locuinţă „oameni ai străzii”, cunoscuţi şi sub

denumirea englezească de „ homeless”) în perimetrul campusului constituie o problemă în plus

pentru siguranţa publică. Este destul de controversat cazul „ perversului” din Haşdeu, o persoană

fără locuinţă care trăieşte în campus şi obişnuieşte să spioneze pe la geamurile căminelor de fete.

În plus, în campus se regăsesc şi numeroase animale fără stăpân (câini, pisici), uneori putând fi

observate şi alte animale cum ar fi găini şi chiar porci, neuitând şi de nelipsitele ciori care

constituie un factor disturbant.

Comportamentele de autovătămare şi sinuciderile, la care se adaugă actele de vandalism

şi violenţa stradală şi nu numai, întregesc gama variată de probleme existente în campusul

Haşdeu.

Nu în ultimul rând, însăşi dezavantajele vieţii de cămin (lipsa intimităţii, baie, duş

la comun, ş.a.m.d.) cumulate cu neajunsurile vieţii de student sunt probleme reale ale

comunităţii Haşdeu. Trebuie menţionat faptul că aceste ultime probleme prezentate, cu precădere

neajunsurile vieţii de student sunt declanşate pe fondul lipsei locurilor de muncă, mulţi studenţi

reuşind să-şi găsească doar locuri de muncă part-time, mai prost plătite, accesul către locurile de

muncă din domeniul lor de specializare, fiind restricţionat pe baza unor criterii de selecţie rigide

precum experienţa în lucru sau chiar vârsta.

Pe de altă parte, studenţii reclamă în general problemele legate de acomodarea cu

viaţa de cămin sau cu spaţiul universitar sau lipsa accesului la resurse precum biblioteca, sau

abonamentele gratuite la principalele mijloace de transport.

Din punctul de vedere al personalului căminelor, studenţii beneficiază de nişte condiţii de

locuit mult mai bune decât ale celor din generaţiile anterioare, singurele probleme existând poate

pe piaţa muncii şi în ceea ce priveşte nivelul de trai scăzut al societăţii actuale, aspect care de

altfel afectează marea masă a populaţiei. Această concluzie este întărită şi de o femeie de servici

dintr-un cămin din Haşdeu cu care s-a realizat un scurt interviu chiar la locul de muncă. Femeia

în cauză, doamna S., consideră că: „ [...] este normal ca studenţii să aibă nemulţumiri,... da’ nu

din cauza condiţiilor de aicea din cămine... că acuma e foarte bine, is renovate au apă caldă,

curent, tot ce le trebuie... ce mai... ei fac mizerie şi strică lucrurile, dar nu toţi sunt şi copii

cuminţi aicea şi respectuoşi... da’ problema cea mai mare e ca peste tot acuma... că n-au săracii

unii dintre ei unde lucra şi n-au bani nici de pâine... da’ eu nu vorbesc aicea de ăştia de prin

căminu’ asta piloşi şi cu bani, de ăia care săracii vin şi învaţă şi se descurcă tare greu că bursele

astea is mici...350-400 Ron o nimica toată...”

Unii dintre membrii personalului, accentuează ideea conform căreia studenţii cazaţi în

căminele din Haşdeu au pe lângă problemele menţionate şi anumite resurse de care dispun.

Astfel, administratoarea unui cămin din Haşdeu este de părere că studenţii sunt ajutaţi mult de

slujbele part-time existente pe piaţa muncii, dar şi de numeroasele afaceri în care o parte dintre

ei, în special cei de sex masculin, sunt implicaţi: „ mereu îi văd fie cu diverse lucruri de vânzare,

fie implicaţi în repararea anumitor obiecte electrocasnice, ori în special a calculatoarelor...că

astea reprezintă domeniul multora de specializare...deci se descurcă”.

Pe de altă parte, alt membru al personalului din cămin, doamna S., femeie de

servici, aduce în discuţie o altă resursă importantă a studenţilor: „ cei mai mulţi is ajutaţi

permanent de părinţi sau de alte rude că nu se descurcă ei altfel... că-s scumpe toate...”

5. Modul în care arată aspectul căminelor, existenţa spaţiilor verzi în comunitatea

studenţească Haşdeu

Întrucât căminele Campusului studenţesc Haşdeu aparţin proprietăţii UBB şi a statului

implicit, cazarea este oferită contracost: căminele 1-6 şi 16 au tarif de cazare 80 lei, căminele 14

şi 17 au tarif de cazare 100 lei iar căminele A1-A4 au tarif de cazare 150 lei; studenţii români fii

de cadre didactice, studenţi/doctoranzi străini şi bursieri ai statului roman au tarif special,

reducere 50%. Aspectul exterior al căminelor este îngrijit, majoritatea căminelor fiind renovate.

Campusul studenţesc Haşdeu are amenajat un spaţiu verde cu băncuţe dar acest spaţiu

este insuficient pentru numărul de persoane cazate în acest perimetru, studenţii ar avea nevoie de

mai mult spaţiu pentru destindere: săli de gimnastică, terenuri de fotbal sau baschet, iar în

interiorul căminelor ar fi nevoie de săli de lectură mai încăpătoare, grupuri sanitare şi pentru

gătit, mai multe dotări în cameră (nu există birouri pentru fiecare student din cameră), rafturi

pentru materiale didactice, dulapuri de haine (în căminele de 5 persoane există doar 4 dulapuri de

haine); în rest sunt şi alte lipsuri: cheile de la cameră sunt insuficiente (pentru fiecare cameră

sunt puse la dispoziţie 3 chei), paturile suprapuse sunt incomode, lipsesc electrocasnicele pentru

traiul decent: frigider, aspirator, maşină de spălat, televizor. Cu alte cuvinte căminele (în special

1-6 şi 16) oferă strictul necesar pentru supravieţuire însă la capitolul confort fizic, psihic şi social

se confruntă cu un şir infinit de neajunsuri.

6. Descrierea infrastructurii campusului Haşdeu

Având trăsăturile unei micro-societăţi, complexul studenţesc Haşdeu dispune şi de o

„quasi-infrastructură” specifică. Am folosit această denumire deoarece la modul teoretic

infrastructura campusului ar fi formată doar din ansamblul de alei şi străduţe care asigură

legătura între cămine şi exteriorul campusului studenţesc. Însă, în mod practic şi celelalte străzi

mai mari din perimetrul campusului fac parte din infrastructura acestuia,constituind principalele

căi de acces către oraş şi fiind zilnic utilizate de locuitorii Haşdeului.

Dacă este să facem referire strict la interiorul campusului, putem afirma că aleile

şi străduţele de legătură se află într-o stare foarte bună. Aceasta se datorează în mare parte şi

faptului că în anul 2008 a început pavarea aleilor şi îndiguirea principalelor canale de scurgere

care până atunci se aflaseră într-o continuă degradare. În acest proces de modernizare au fost

incluse şi străduţele de legătură inclusiv celebra Piezişă. Odată cu finalizarea lucrărilor în cauză

în anul 2009, campusul şi împrejurimile sale au căpătat o nouă înfăţişare: aleile largi pavate cu

pavele din beton, digurile din beton care ţin sub control canalele de scurgere, numeroasele scări

pavate cu dale conferă spaţiului coerenţă şi-l fac să pară mai îngrijit şi mai organizat.

În ceea ce priveşte străzile din jurul campusului, din perimetrul acestuia(cum ar

fi:Str. B.P.Haşdeu, Str.Victor Babeş, Str. Clinicilor,s.a.m.d.) sunt de asemenea, disponibile la un

înalt grad al funcţionalităţii. Este important de evidenţiat străzile mai sus menţionate întrucât au

o importanţă aproape primordială pentru comunitatea Haşdeu, fiind parte integrantă a traseului

zilnic al oricărui student din campus.

7. Tipul şi numărul mijloacelor de transport precum şi accesibilitatea populaţiei

comunităţii Haşdeu la acestea

Locuitorii Haşdeu au la dispoziţie un număr destul de mare de mijloace de transport

datorită faptului că acest campus este amplasat în centrul oraşului, în apropierea celei mai

importante artere din Cluj-Napoca.

Principalele mijloace de transport ce pot fi utilizate sunt fie cele de transport

public în comun, dintre care amintim autobuzele şi troleibuzele, fie cele private precum taxiurile,

cele mai populare firme de taxi fiind Diesel şi Taxi Nova.

În ciuda faptului că în această zonă nu circulă toate mijloacele de

transport existente în oraş (spre exmplu tramvaiul), studenţii din campus au la dispoziţie

numeroase alte surse de deplasare, circulând des pe această rută în jur de şase autobuze(24,24B,

30,9,52,29) şi patru troleibuze (1,6,7 şi 25). Acestea circulă la intervale de timp destul de scurte,

cel mai rar venind autobuzele 24 şi 24 B (cu aproximaţie la interval de 15-20 de minute).

Chiar dacă principalele staţii de autobuz se află la distanţe

destul de mari faţă de campus, majoritatea studenţilor cărora li s-au aplicat chestionare s-au

declarat mulţumiţi de transportul în comun, considerându-l „accesibil” sau chiar „ foarte

accesibil”. Pe de altă parte, există probleme destul de

grave în legătură cu trecerile pietonale, înspecial cu cea de la staţia Agronomia, unde au avut loc

multe accidente, deosebit de grave, unele soldate chiar cu pierderea de vieţi omeneşti. În acest

sens, trecerea de pietoni în cauză este cunoscută şi datorită prezenţei unui şir de cruci, postate în

apropiere, care atestă periculozitatea sa.

8. Numărul şi tipul instituţiilor de sănătate din perimetrul complexului studenţesc Haşdeu

(spitale, clinici, dispensare, cabinete stomatologice etc.)

În perimetrul complexului studenţesc Haşdeu, există un cabinet de asistenţă medicală la

parterul căminului 3, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic Judeţean Cluj, trei

cabinete stomatologice şi trei farmacii.

Majoritatea instituţiilor de sănătate adresate exclusiv studenţilor se află în afara

perimetrului campusului Haşdeu: dispensarul policlinic pentru sportivi, preventoriu TBC

studenţesc şi dispensarele medicale 1-7.

9. Tipurile instituţiilor de stat din perimetrul complexului studenţesc Haşdeu şi

organizaţiile neguvernamentale

Instituţiile principale de stat din perimetrul compusului Haşdeu sunt: Universitatea de

Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, Casa de cultură a studenţilor şi Biblioteca Centrală

Universitară „Lucian Blaga” şi Direcţia de Ordine Publică (a cărui sediu se află situat la parterul

căminului XIV).

Organizaţiile neguvernamentale din campusul studenţesc Haşdeu sunt: CRS (Centrul de

Resurse pentru Studenţi), OSUBB (Organizaţia Studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai)

ASPR şi Asociaţia AEGEE.

Centrul de Resurse pentru Studenţi oferă consultanţă studenţilor interesaţi, de către voluntarii

OSUBB iar Asociaţia AEGEE promovează liberă mobilitate şi eliminarea prejudecăţilor legate

de diferenţele istorice şi sociale ale Europei Centrale şi de Est, bazându-se pe munca voluntară a

membrilor săi.

Magazinul Tovani este cel mai ieftin magazin având o gamă variată de produse. Magazinul Paco

este boicotat de studenţi deoarece de multe ori vânzătoarele nu calculează corect valoarea

cumărăturilor achiziţionate de studenţi. Magazinul este în permanenţă gol cu excepţia începutului

de an când studenţii boboci nu au acumulat pe propria piele experienţa înşelătoriilor.

Pe lângă fiecare cămin există câte un fast-food de unde studenţii pot să-şi cumpere mâncere la

preţuri aventajoase dar foarte dăunătoare pentru sănătatea lor. Există şi cantină pentru studenţi

unde mâncarea este foarte bună şi ieftină, singurul dezavantaj fiind aşteptarea la coadă în vederea

procurării mâncării doreite. În privinţa calităţii mâncării nu existp plângeri, din contră printre

studenţi se observă şi asistenţi medicali de pe salvare, poliţişti, jandarmi care aleg să mănânce la

această cantină.

10. Nivelul de poluare din zona campusului Haşdeu

Ca în orice zonă ce aparţine unui oraş mare şi foarte aglomerat, complexul studenţesc

Haşdeu se află sub imperiul fenomenului poluării.

În această arie se regăsesc o varietate de forme ale poluării. În primul rând, se

demarcă poluarea sonoră, provocată atât de numeroasele terase şi magazine din campus( în

special de pe Piezişă) care utilizează muzica dată la volum maxim pentru a-şi atrage clienţii, cât

şi de mijloacele de transport, inclusiv de către avioanele, care circulă în această arie foarte

aglomerată. De asemenea, aceleaşi mijloace de transport provoacă şi poluarea atmosferei.

Poluarea aerului din această zonă mai este declanşată si de către gazele

emanate de la fabrica de bere Ursus situată în apropiere. De multe ori această fabrică se face

vinovată de cauzarea unor mirosuri grele, înţepătoare care întregesc galeria factorilor stresori

prezenţi în această arie. Ghenele de gunoi din campus, veşnic suprasolicitate, contribuie la

perpetuarea unei poluări a aerului ridicată.

Totodată se regăseşte şi poluarea solului concretizată prin

prezenţa a numeroase deşeuri de la materialele de construcţii folosite pentru edificiile recent

construite în zonă, plus diverse alte reziduuri, ce coexistă inevitabil într-o arie extrem de

aglomerată precum Haşdeul. Am putea afirma că însuşi specificul campusului

Haşdeu, văzut ca o zonă extrem de aglomerată şi atomizată, constituie un factor poluant, cu

repercusiuni asupra sănătăţii indivizilor.

11. Existenţa câinilor vagabonzi sau a pisicilor fără stăpân

În această zonă există câini vagabonzi şi pisici fără stăpân care se plimbă în voie pe străzile

Haşdeului. Studenţii care stau la parter întâmpină probleme cu aceştia şi anume că le este furată

mâncarea, care este de multe ori depozitată la rece şi pe pervazul geamului. Studenţii care stau la

etajele superioare au probleme cu ciorile şi porumbeii care le mănâncă tot aşa mâncarea

depozitată pe pervazul geamului.

12. Date care privesc valorile şi tradiţiile în comunitate, modalităţi de comunicare

La capitolul tradiţii, campusul Haşdeu se remarcă mai degrabă prin prezenţa aşa-

numitelor „isprăvi” ale studenţilor pe care atât locatarii căminelor cât şi unii membri al

personalului le transmit din generaţie în generaţie mai mult sau puţin modificate şi adaptate

propriului stil. Astfel, domnul V. portarul pe care l-am intervievat, a enumerat numeroase

întâmplări petrecute în căminele de studenţi care i-au avut ca şi protagonişti pe aceştia. Cele mai

multe asemenea evenimente s-au petrecut atunci când domnul V. lucra în căminul XVI, căminul

în cauză fiind renumit pentru astfel de întâmplări. Portarul şi-a amintit de modaliatea ingenioasă

prin care studenţii fără resurse făceau rost de mâncare: pescuiau cu undiţele mâncarea de pe

pervaz a celorlaţi colegi. Alte asemenea exemple ar mai fi: plimbatul pe holuri cu bicicletele,

petrecerile monstruoase din sălile de lectură, încercările de mituire a portarilor cu băuturi

alcoolice pentru a permite accesul fetelor în incinta căminului după lăsarea serii şi în caz de eşec

introducerea iubitelor pe geam prin utilizarea sforilor confecţionate din cearşafuri.

Studenţii declară că experienţa căminului îi ajută în crearea de relaţii sociale având posibilitatea

să se distreze şi să-şi petreacă timpul liber cu studenţi cam de aceeaşi vârstă. Fiind toţi studenţi

preocupările sunt asemănătoare şi de aici şi zicala că viaţa de studenţie e cea mai frumoasă

perioadă diin viaţă.

13. Relaţia campusului Haşdeu cu instituţiile formale şi cu organizaţiile non-

guvernamentale

În general, relaţiile locuitorilor din campusul Haşdeu cu instituţiile formale sunt de colaborare.

Prin urmare, majoritatea studenţilor utilizează serviciile oferite de către Biblioteca Centrală

Universitară „Lucian Blaga”, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea acesteia prin taxele

plătite, prin diversele donaţii sau activităţi de voluntariat. Totuşi, există şi cazuri în care relaţia

bibliotecă-student este deficitară în mare parte datorită accesului restricţionat de la bibliotecă sau

din pricina lipsei de responsabilitate a unora dintre studenţi care nu respectă termenele de

împrumut, deteriorează sau nu mai restituie cărţile primite.

Casa de Cultură a Studenţilor constituie un punct de referinţă pentru locuitorii complexului

universitar, fiind deseori utilizată în folosul acestora.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” are în componenţa sa numeroşi

studenţi care locuiesc în căminele aferente acestei universităţi amplasate tot în campusul Haşdeu.

Biroul de Poliţie al Centrului Universitar, care îţi îşi are sediul la parterul

căminului numărul XIV constituie o instituţie formală foarte importantă cu care studenţii

colaborează, în special în cazul reclamaţiilor pentru desele furturi din cămine sau pentru

agesiunile de orice fel care se pot petrece în campus. Câteodată, relaţiile cu acest birou de poliţie

sunt şi conflictuale odată cu sancţionarea studenţilor ce disturbă liniştea publică sau în cazul cel

mai des întâlnit atunci când reclamaţiile studenţilor cazaţi în cămine rămân nerezolvate, atât

obiectele furate sau pierdute, cât şi persoanele culpabile nefiind descoperite.

În ceea ce priveşte relaţiile cu organizaţiile non-

guvernamentale, acestea sunt extrem de strânse mulţi studenţi din campus fiind membri deplini

ale ONG-urilor în cauză. Prin intemediul acestor asocieri, studenţii încearcă să se reunească şi

să-şi apere drepturile în societate prin diverse acţiuni, un loc special ocupându-l activităţile

specifice formării profesionale. Privind aceste relaţii mai îndeaproape şi la

un nivel mult mai focalizat, la nivelul de microsistem, interacţiunile studenţilor cu o instituţie

destul de importantă cum este căminul în care locuiesc, sunt destul de complexe. Pe de o parte,

membrii personalului din cămine sunt adesea nemulţumiţi de comportamentul unora dintre

studenţi. Spre exemplu, unul din portarii de

la căminul XIV intervievat fiind enumeră furios şi dezamăgit o serie de dificultăţi întâmpinate în

munca sa de 4 ani cu studenţii din Haşdeu: „e foarte greu domnişoară, că e multă

responsabilitate, când se întâmplă ceva pe cine dă vina?... Pe portar... că de ce n-o fost acolo să

vadă... eu am fost de servici în căminul XVI atunci când s-o sinucis băiatul ăla, apăi mi-o dat o

amendă de nu vă spun... mă doare capul câţi bani şi pentru ce? Eu ce vină am avut? Nu pot fi în

şapte locuri, mai ales că unii is nesimţiţi din cale afară ...tot vin în vizite şi-mi zic că nu stau mult

numa un pic şi numai pleacă cu zilele şi poate să se întămple cine ştie ce nenorocire... şi cine-i de

vină? ...Eu că am fost de treabă şi l-am lăsat să intre numa un pic să ducă cică plasa... şi se fură

mult şi tot vine câte o fată că i s-o luat nu ştiu ce... eu ce pot să fac? Sună la Poliţie...da păi nu

sunăm că nu ştiu ce... şi nu mai zic de zăpăugii ăştia cu chefurile lor că... s-or luat o dată şi o

spart tot pe la oficiu... apăi domnişoară căminu asta are şase etaje ... până m-am dus eu cu

scandal să înceteze ăia o şi fugit toţi... eu m-am săturat... că-s mulţi studenţi care-s tare nesimţiţi

şi farmă tot că doar nu-i a lor... şi nici un Bună ziua nu ştiu să dea da vin după aia cu nişte

pretenţii că de ce am lăsat Poliţia să-i ia Merţanu care şi l-o parcat ca din plop...că de ce n-am

făcut nimica...eu pentru ce is pus aicea... şi de astea... e greu domnişoară să lucrezi şi să ai grijă

de atâţia... că dacă ar fi toţi înţelegători..”

Totodată acest portar, ca şi de altfel toţi ceilalţi membri al personalului

intervievaţi cred în unanimitate faptul că interacţiunile cu studenţii ce locuiesc în cămin şi mai

ales calitatea acesteia le influenţează în mod vizibil activitatea. De pildă, administrataoarea

intervievată a remarcat faptul că sunt mai puţini datornici şi mult mai puţine petreceri şi

scandaluri de când şi-a schimbat modul de a intercaţiona cu studenţii; înainte aceasta apela la

excluderea studenţilor din cămin pentru a-i potoli pe cei prea petrecăreţi, acum a început să

utilizeze mustrări şi un sistem de argumentare a acestora şi aspectele legate de ordine şi

disciplină s-au mai îmbunătăţit după spusele acesteia.

Un element specific interacţiunii dintre

studenţii din cămin şi personal este acela al modului în care cei din urmă sunt apreciaţi de către

studenţi mai ales dacă membrii personalului sunt conştienţi de felul în care studenţii îi percep.

Portarul pe care l-am intervievat, acelaşi de adineaori, cunoaşte destul de bine modul în care

studenţii îl privesc, ştiind fiecare poreclă pe care a avut-o la fiecare din căminele unde a lucrat.

Domnul V. consideră existenţa acestora ca fiind una normală, mai ales că percepţiile pe care le

au studenţii sunt în marea lor majoritate unele negative. Pe de altă parte studenţii declară că

releţia cu persoanlul administrativ al căminlelor se rezumă la o simpla formulă de adresare „bună

ziua”. De regulă portarul este cel care intră cel mai des în contact cu studenţii, dar calitatea

relaţiei cu aceştia este una slabă deoarece studenţii nu manifestă un inters faţă de acesta. Imi

permit să spun că totul se rezumă la simple releţii sociale.

La întrebarea care viza desrierea relaţiei studentului cu persoanalul administrativ al căminului

studenţii au declarat : „administratoarea căminului este o femeie extraorinară, dispusă să asculte

doleanţele studenţilor, femeile de servici sunt foarte sociabile iar portarii sunt de treabă”, „am o

relaţie bună cu personalul căminului. Nu am avut conflicte cu nimeni din personalul căminului”,

„o relaţie deschisă dar limitată în acelaşi timp, se rezumă la saluturi sau întrebări cu privile la

mici nelămuriri din partea mea sau a lor”.

De cele mai multe ori în momentul în care apar conflicte administratorul este cel care este

anunţat în primul rând. Un student din cei chestionaţi a declarat că apelează la „legea punului”

dar că apoi apelează la administator. Din afirmaţiile studenţilor administratorul reprezintă o

figură importantă în cadrul persoanlului administrativ al comunităţii de studenţi Haşdeu.

14. Propuneri de intervenţie

Nevoile şi problemele cu care se confruntă studenţii complexului Haşdeu se regăsesc pe

toate dimensiunile existenţei umane, cu precădere pe: dimensiunile: biologico-fiziologică,

psihologică, socială şi economică. Dintre problemele amintite mai sus, enumerăm:

Nevoi neacoperite: lipsa intimităţii, oboseală frecventă şi surmenaj;

Comportamente autodistructive pe fondul problemelor amoroase şi depresie precum:

consum de alcool şi alte droguri, autovătămare, sinucidere;

Frecvenţa ridicată a comportamentelor antisociale: infracţionalitate (cu precădere

agresiune şi furt);

Inserare dificilă pe piaţa muncii cu normă întreagă, pe fondul lipsei de experinenţe,

frecvente neajunsuri financiare etc.

În vederea abordării acestor probleme multidimesionale, am propune o intervenţie cu caracter

complex, în care să existe interdisciplinaritate şi colaborare între specialişti precum: asistenţi

sociali, psihologi, sociologi, agenţi de control social (poliţişti, jurişti), medici etc. Cu alte

cuvinte, considerăm a fi oportun aplicarea managementului de caz, în care rolul asistentului

social ar fi planificarea intervenţei şi medierea colaborării cu specialiştii amintiţi anterior.

În acest sens am recomanda: deschiderea unui cabinet de psihologie care să ofere consiliere

psihologică gratuită studenţilor din complexul Haşdeu, creşterea gradului de siguranţă în

perimetrul studenţesc Haşdeu prin sporirea patrulelor şi razilor de poliţie, consiliere profesională

şi de carieră pentru absolvenţi etc.

15. Concluzii

Studenţii cazaţi în cămin, constituie o categorie socială ce poate constituii obiectul

intervenţei de asistenţă socială, la fel ca orice altă categorie de clienţi, însă din păcate nu există

propuneri de intervenţie în acest sens, deşi complexitatea de probleme care apar în această

comunitate ar necesita existenţa a unui asistent social cel puţin, care să reprezinte interesele

acestei categorii sociale. Totuşi, din fericire aceste lispuri sunt contracarate prin existenţa

numeroselor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale care suplinesc oarecum absenţa

specialiştilor necesari acestei comunităţi.

Bibliografie

http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=9019

http://studentpenet.ro/campus/student-in-campus-cluj/tarife-cazare-studenti-cluj-universitatea-babes-bolyai/

http://www.studentie.ro/campus/

CAMINE___UNIVERSITATEA_BABES_BOLYAI_CLUJ_NAPOCA/c-244-a-42571

http://noiceinoi.blogspot.com/2009/03/problemele-studentilor-legate-de.html

http://aegeecluj.ro/?page_id=4

http://studentpenet.ro/campus-cluj-informatii-studenti/

http://aegeecluj.ro/?page_id=4

http://noiceinoi.blogspot.com/2009/03/problemele-studentilor-legate-de.html

http://www.studentie.ro/campus/CAMINE___UNIVERSITATEA_BABES_BOLYAI_CLUJ_NAPOCA/c-244-a-42571

http://studentpenet.ro/campus/student-in-campus-cluj/tarife-cazare-studenti-cluj-universitatea-babes-bolyai/

http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=9019

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR

În acest chestionar sunt întrebări despre tine ca membru al complexului studenţesc Haşdeu,

atitudinea ta privind viaţa de cămin şi eventuale dificultăţi cu care te confrunţi în calitate de

student. Informaţiile oferite de tine sunt confidenţiale şi identitatea ta rămâne anonimă. Te rog să

răspunzi la întrebările formulate mai jos.

Mulţumesc.

A. Informaţii personale

a.1.Vârstă:

a.2. Sex: Masculin

Feminin

a.3. Ocupaţie:

a.4. Facultate:

a.5. Specializare şi an universitar:

a.6. Mediul de domiciliu: Urban

Rural

a.7. Naţionalitate: Română

Maghiară

Romă

Alta, care:

a.8.Religia:

a.9. La ce cămin eşti cazat?

a.10. Dacă ai mai stat şi în alte cămine în afară de cel în care eşti cazat la ora actuală

a.11. Ai apropiaţi care stau la cămin? Bifează în căsuţa corespunzătoare.

Prieteni

iubit/ă

fraţi/surori

colegi de facultate

B. Viaţa în calitate de student la cămin

b.1. De cât timp stai în cămin?

b.2. Ai mai avut şi experienţa locuirii în chirie? DA NU

Dacă ai bifat DA, treci la întrebarea b.3, dacă ai bifat NU, treci la întrebarea b.4.

b.3. Ce te-a făcut să te muţi la cămin?

b.4. Dă o valoare de la 1-10 (unde 1 este valoarea minimă şi 10 valoarea maximă) caracteristicilor

căminului în care locuieşti, în funcţie de importanţa lor pentru tine.

preţ scăzut cazare

socializare: posibilitatea de a-ţi face noi prieteni

siguranţă personală

disponibiliatea de a te distra

posibilitatea de a sta în preajama unor persoane de vârsta ta 19

b.5. Consider că, cel mai important avantaj privind viaţa de cămin este

b.6. Consider că, cel mai important dezavantaj privind viaţa de cămin este

b.7.Ce anume te deranjează la cămin.:

foarte mult

mult puţin deloc

Lipsa de intimitate

Lipsa confortului

Utilităţile la comun (baia, duşul şi bucătăria)

Problemele cu internetul (viteză mică de navigare, căderi frecvente de net)Zgomotul frecvent de pe culoar

Spaţiul (camera) redus de care dispui

Colegul/a, colegii/le de cameră

Oamenii care îţi bat la uşă cu „oferte”

Condiţii insalubre (igrasie, mizerie ogiciu, baie etc.)

Furturile din cămin

b.8. Cum vedeţi accesul la principalele mijloace de transport: foarte dificil dificil accesibil foarte accesibilb.9. Care sunt principalele tale surse de venit?

b.10. Descrie relaţia ta cu personalul căminului (administratorul, femeile de servici, portarii etc.) în

rândurile de mai jos?

b.11. Cunoşti anumite evenimente deosebite (pozitive/negative) care au avut loc în acest cămin pe

perioada cazării tale?