8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 1/71

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir  Facultatea de Management Turistic Și Comercial 

Master - Managementul Afacerilor În Turism

Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Vâlcea

Prof.univ.dct. Nicolae Neacşu 

Masteranzi:Aciobăniței Alexandru 

Leca Daniel

București, 2013  1

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 2/71

 

• 1.Consideraţii privind utilizarea concepţiei de marketing în valorificarearesurselor turistice.

• 2.Prezentarea cadrului natural şi social-economic al judeţului Vâlcea. • 3.Prezentarea ofertei turistice din judeţul Vâlcea (resursele naturale, cultural-

istorice-religioase, tehnico-economice şi umane). • 4.Baza tehnico-materială turistică (structură şi dinamică, grad de valorificare

în perioada 2005 –  2011). • 5.Forme de turism practicabile în judeţul Vâlcea • 6.Prezentarea unor aspecte privind cererea turistică din judeţul Vâlcea

(dinamică 2005-2011, structură –  internă/internaţională, motivaţii de călătorie,comportament de consum, structura consumului) .

•

7. Analiza SWOT a judeţului Vâlcea • 8.Priorităţi de dezvoltare turistică a judeţului Vâlcea. • 9.Propuneri privind politicile de produs –   preţ –  distribuţie şi promovare:

studiu de caz –  o societate reprezentativă de turism din Judeţul Vâlcea. • 10.Evaluarea aplicării politicilor de marketing (Orizont 2020). 

Cuprins

2

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 3/71

Capitolul 1. Consideraţii privind utilizareaconcepţiei de marketing în valorificarea

resurselor turistice Turismul reprezintă  un fenomen economico-social specific civilizațieimoderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare influențat în evoluția ei.Adresându-se unor segmente sociale largi și r ăspunzând pe deplin nevoiloracestora, turismul se detașează printr-un înalt dinamism, atât la nivel național cât șiinternațional. De asemenea prin caracterul său de masă  și conținutul complex,

turismul antrenează  un vast potențial material și uman, cu implicații importanteasupra evoluției economiei și societății, asupra relațiilor internaționale. Eforturile pe care le angajează  și efectele pe care le introduce în economie argumentează interesul țărilor, guvernelor și agențiilor economice față de fenomenul factorilor deinfluență și pârghiilor de acțiune, a particularităților acțiunii legalității economice însfera sa de activitate.

Marketingul turistic poate fi explicat atât printr-o accepțiune  economică largă (la nivelul unei statiuni), cât și în cadrul unui areal economic mai restrâns (lanivel de hotel, pensiune, restaurant etc.).În aceste condiții conceptul de marketingturistic macroeconomic reprezintă  procesul prin care se realizeaza schimbul demărfuri  și  servicii turistice la nivelul întregii economii naționale,  a unei regiuni,zone sau stațiuni turistice, putându-se efectua evaluarea acestor procese economice.

3

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 4/71

  Conceptul de marketing turistic microeconomic, reprezintă  funcția marketingului prin care se urmărește  o realizare a profitului pentru o întreprindereturistică.

Conform definiției dată de Merlo L (1978) în cartea "Introducere în studiulmarketingului turistic", marketingul turistic se poate defini și sub urmatoarea formă:"complexul de evaluări  și  decizii care, pe baza unei permanente actualizări  atendințelor înregistrate la nivelul cererii turistice (piață),își propune să realizezecondițiile optime de realizare a ofertei și de amplasare pe piață, prin intermediulunei coordonari permanente a inițiativelor  întreprinderilor private cu acțiunile puterii publice." Marketingul turistic este un marketing integrat atât datorită naturiispecifice produsului turistic, dar

și datorită

  posibilităților 

  de utilizareconcentrată

  aunor acțiuni  de marketing ale unei multitudini de întreprinderi turistice (acțiuni  promoționale  pentru o întreagă  zonă  turistică)  și  a obiectivelor culturale și  sociale,susținute și de inițiativele instituțiilor  statului din acest sector.

Eforturile de sincronizare a activităților  fiecărei verigi a lanțului de prestații servicii turistice, trebuiesc coroborate cu cele de sincronizare a deciziilor luate la

nivelurile superioare, decizii care, deți  mai reduse ca număr,  pot afecta strategiafirmei turistice (politica valutară, modul de acordare a vizelor, politica de investiții etc.). Abordarea activității într-o viziune de macro-marketing turistic, permite o mai bună  corelare cu celelalte sectoare economice, iar prin intermediul unor măsuri adecvate, politica în domeniul turismului poate constitui un suport al dezvoltării naționale durabile.

4

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 5/71

Capitolul 2 . Prezentarea cadrului natural șisocial –  economic al județului Vâlcea 

2.1 IstoricRamnicu Vâlcea este cel mai vechi  judeţ al Ţării Româneşti  , menţionat documentar încă dela 8 ianuarie 1392 ,a cărui  denumire s-a  păstrat neschimbată   până  în prezent. Totuşi  , obârşia 

 judeţului  este mult mai veche decât momentul

atestării  sale scrise ,deoarece , înainte de a fi pomenit în scris , ţinutul  trebuie să  fi avut oîndelungată viaţă socială şi economică anterioară.

De numele lui Mircea cel Bătrân se leagă atestarea documentară  a Râmnicului  –   ca oraş domnesc (4 septembrie 1389) , ridicarea pe malul

Oltului , la nord de Călimăneşti  a mânăstirii Cozia.Soluţia  constructivă  pentru Biserica mare , care poartă hramul Sf .Treime”, - planul triconic  –  facedin Cozia un monument cheie”  pentru întreagaarhitectură mănăstirescă din spaţiul nord-dunărean.

5

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 6/71

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 7/71

  2.2 Așezare geografică 

Municipiul Râmnicu Vâlcea se află așezat pe partea dreaptă a râului Olt, în partea de nord-est a Olteniei. Se găsește  la o altitudine de 240-260 m. Are cavecinătăți următoarele localități: la est comunele Budești și Blidari, la nord comunele

Bujoreni și Dăești,  la vest comuna Vlădești și orașul Ocnele Mari, iar la sud orașul Băbeni. Se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi  sud-est,  judeţul  Dolj la sud-vest,  judeţul  Gorj la vest şi  judeţul Hunedoara la nord-vest.Poziția  sa geografică determină și temperatura care aproapemereu este călduroasă, clima fiind temperat continentală.

2.3. Infrastructura si caile de acces

Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare este de 164 km (județul Vâlceaeste străbătut  de magistrala feroviară  Podul Olt  –   Drăgășani  –   Râmnicu Vâlcea  –  

Sibiu; calea ferată urmărește  îndeaproape Valea Oltului străbătând defileul acestuia,oferind astfel un traseu deosebit de atrăgător  ). Transportul pe calea ferată constituieuna din căile de acces spre stațiunile balneo-climaterice din județ.

În  județ  nu există  aeroporturi. Transportul aerian în scopuri turistice spre județul  Vâlcea este înlesnit de Aeroportul Internațional  din Sibiu, aflat la 89 kmdepărtare de Râmnicu Vâlcea și 65 km de Voineasa.

7

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 8/71

 Infrastructura Județului cuprinde mai mult de 2167km de drumuri publice,

din care 490km sunt drumuri naționale  și  1677 km sunt drumuri  județene  și comunale. Cel mai mare trafic se înregistrează pe drumurile modernizate din lungulOltului (Slatina și Sibiu), peste Dealul Negru (spre Pitești) cât și spre Horezu, Târgu

Jiu. Cele mai importante drumuri pentru turism sunt: E15A, care străbate  județul pe direcția nord-sud între Câineni și Râmnicu Vâlceade unde se indreaptă  spre București  prin Pitești,  ea reprezentând a doua arteră transcarpatică a țării (în ceea ce privește mărimea traficului de călători) și una dintrecele mai importante căi de legătură turistică a capitalei cu centrul țării. DN67   străbate  zona subcarpatica Olteniei pe direcția  est-vest între Râmnicu

Vâlcea –  Targu Jiu –  Zona turistică Porțile de Fier, fiind remarcabil prin frumusețea cadrului natural care se desfășoară în lungul lui și prin valoarea obiectivelor aflate înlungul sau în apropierea sa. DN65  Râmnicu Vâlcea  –   Drăgășani  –   Slatina asigură  legăturile  cu  județele  dinsudul Olteniei. DN703H   Câineni  –   Perisani  –   Șuia  - Curtea de Argeș  asigură  legatura cu zona

turistică Curtea de Argeș, scurtând drumul spre Pitești și parcurgând în același timpun pitoresc traseu turistic. DN7A, DN7  –   Brezoi  –  Voineasa  –   Vidra  –  Obarsia Lotrului, străbate  partea denord-vest a  județului Vâlcea racordându-se la drumul alpin DN67C. Acesta asiguraaccesul la stațiunile Voineasa și Vidra.

8

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 9/71

  2.4. Dezvoltarea economico-sociala

Economia  județului  se caracterizează  printr-o industrie în creștere și o agricultură carevalorifică formele de relief, în majoritate dealuri

și  condițiile  pedo-climatice. Datorită  condițiilor  economice favorabile pentru valorificareasuperioară  a resurselor naturale de care dispune,industria a cunoscut o dezvoltare mare în ultimuldeceniu. În economia Municipiului RâmnicuVâlcea o pondere mare constituie: industria

chimică,  industria  prelucrătoare,  industria producerii energiei electrice și termice, ale căror   producții  s-au situat, ani de zile, în topuleconomiei județului.

 Industria energetică   –   utilizează   potențialul energetic al Oltului și  afluenții  săi,  realizând o

 producție de 1000MW, din care 510 MW numaila stația  Lotru  –   Ciunget, cea mai mareHidrocentrală  din România. În  județ  maifuncționează două hidrocentrale pe râul Lotru, laBrădișor   (115MW), Mălaia  (18MW) și  alte 11hidrocentrale pe râul Olt cu o putere de 469MW.

Hidrocentrala Ciunget

9

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 10/71

 

 Industria chimică  –   județul Vâlcea deține unadintre cele mai mari capacități de prelucrareîn acest domeniu din țară  –  astfel se producmai mult de 70 de repere diferite, printre

care: sodă caustică și praf, P.V.C., insecticide,alocooluri,  policarbonați,  pesticide, etc.Multe din aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri.Principalii reprezentanți ai acestei ramuri din județul  Vâlcea sunt: OLTCHIM S.A. și UZINA DE SODĂ GOVORA.

 Exploatarea  și  prelucrarea lemnului,incluzând  și  producția  de mobilă. Cele maiimportante unități  din acest domeniu sunt:COZIA FOREST S.A. Și CARPATINA S.A., prima având ca obiect de activitateexploatarea lemnului și  cea de-a doua

 prelucrarea acestuia și  producția  de mobilă.Principalii parteneri la export sunt țări  caGermania, Suedia, Belgia, Olanda. Uzina Oltchim

10

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 11/71

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 12/71

  Construcții industriale, civile și de instalații reprezentate de: S.C. SOCOM S.A., S.C.CESAROM S.A., S.C. CONEXVIL S.A., S.C. GOVORA S.A., S.C. AS S.R.L., S.C.ERHAN S.A., S.C. IMSAT S.A.Suprafața  agricolă  a  județului  Vâlcea este de 2463,1 kmp, reprezentând 42,7% dinsuprafața  totală  a  județului  și  1,7% din suprafața  totală  a țării. Din aceasta 37,7%

reprezintă terenuri arabile, 43,3%  pășuni, 12,7% fânețe, 1,7% vii și pepiniere viticoleiar 6,6% livezi și  pepiniere pomicole. Activitatea agricolă  din  județul  Vâlcea esteasistată în teritoriu de două institute de cercetări:

1. Stațiunea  de Cercetare și  Producție  VITI –  Vinicolă  Drăgașani, situat înmijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din țară; viile din această zonă sunt printre cele mai vestite și vechi din țară.

2. Stațiunea de Cercetare și Producție

Pomicolă Râmnicu Vâlcea,care dezvoltă programe intensive pentru:

• Imbunătățirea genetică a speciilor de pomifructiferi ca prunul, nucul și alunul 

• Determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate în zonă 

• Dezvoltarea de noi tehnologii pentruînmulțirea și creșterea puietului 

• Îmbunătățirea metodelor de împădurire a

terenurilor alunecoase 12

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 13/71

  Întinsele suprafețe de  pășuni și fânețe naturale a creat condiții deosebit defavorabile pentru creșterea  animalelor, importantă  ramura și  cu vechi tradiții  îneconomia locală. Așezarea geografică a orașului a favorizat încă din cele mai vechitimpuri creșterea animalelor. Dintre speciile de animale ce se  pretează dezvoltării întoate zonele, de aici sunt ovinele și bovinele. Creșterea porcilor și a păsărilor are

o pondere mai mare în sudul  județului  unde predomină creșterea  albinelor și viermilor de mătase.

Judetul Vâlcea este împărțit  în următoarele unități  administrativ-teritoriale:două  municipii (Râmnicu Vâlcea  –   reședința  județului  și  Drăgășani),  nouă  orașe (Brezoi, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești, Horezu, Ocnele Mari, Berbești, 

la care s-au adăugat  Băbeni  și  Bălcești,  care au fost declarate orașe  în 2002), șaptezeci  și cinci de comune și 562 de sate.

Sub aspect demografic, populația  totală  a  județului  este de 432 375locuitori, din care 40,6% în orase și 59,4% în sate. Populația activă este de 47,2%,din care 40,73% în agricultura și  silvicultură,  32,85% în industrie și  26,32% înservicii.

Județul Vâlcea are o densitate de 75/kmp locuitori. Procentajul mare al populației urbane este dat în primul rând de municipiul Râmnicu Vâlcea, capitală a județului, care are o  populație de 119 000 locuitori, și de orașele Drăgășani (22900locuitori), Băile  Govora (3200 locuitori), Băile  Olănești  (4900 locuitori), Brezoi(7700 locuitori), Călimănești  Căciulata  (9900 locuitori), Horezu (7400 locuitori),Ocnele Mari (3650 locuitori).

13

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 14/71

Râmnicu Vâlcea

Salina Ocnele Mari

Mănăstirea Cozia –  Călimănești 

Muzeul Satului - Bu oreni14

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 15/71

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 16/71

Capitolul 3 Prezentarea ofertei turistice din judeţul Vâlcea

“Potențialul  turistic este definit ca ansamblul elementelor naturale, antropice și 

cultural istorice, care  prezintă  anumite  posibilități  de valorificare turistică  și  caretotodată dau o anumită  funcționalitate pentru turism, generând puncte de plecare pentrudezvoltarea activității de turism.” 

Componenta patrimoniului turistic, resursele naturale reprezintă totalitateavalorilor originale ale unui teritoriu, zestrea sa naturală constituită din: relief, climă,hidrografie, faună, floră, curiozități ale naturii care pot fi valorificate direct ca factori

constitutivi ai unui produs turistic.Resursele naturale sunt completate de resursele antropice care singure nu pot

alcătui un produs turistic, dar prin existența lor, turiștii iau decizii cu privire la anumitedestinații, și ca atare, devin factori de stimulare a provocării activității turistice. Resurseleantropice sunt reprezentate de vestigii arheologice și ruini de cetăți, monumente istorice,de arhitectură și artă cu valoare de unicat, muzee și case memoriale, sate turistice. 

În aprecierea potențialului turistic se ia în calcul nu numai prezența propriu-zisădar și caracteristicile, calitatea și varietatea lor, toate acestea influiențând în modnemijlocit amploarea calatoriei.

Oferta turistică dată de resursele naturale, atracțiile cultural istorice și socialeconomice, constituie materia primă pentru turist, care se materializează în diferite

 produse turistice.16

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 17/71

Resursele naturale1)Relieful

Datorită  poziției sale geografice, relieful se poatecaracteriza după  modul în care este repartizată  suprafața 

 județului,  prin excelența  de munte și  deal. Relieful este

dominat de formele montane din nord ce corespund laturiisudice a munților   Făgărașului  și  Lotrului.  Varietatea priveliștilor   pe care le oferă  acești  munți  fac ca ei să  prezinte un interes remarcabil pentru turiștii care folosesc deobicei drumurile și potecile turistice ce converg spre pisculcentral dominant, vârful Cozia. Datorită  faptului că Munții Cozia se află  în apropierea stațiunii Călimănești-Căciulata, acești munți pot fi vizitați cu  precădere de turiști aflați aicila odihnă și tratament.

 Munții  Făgaăaș, sunt reprezentați  de un sectorcare se desfășoară la nord de Depresiunea Loviștei începânddin vestul vârfului Scara și   până  la Olt.  Depresiunea

 Loviștei  (Brezoi  –   Titești)  este situată  pe Olt, în sectoruldintre Defileul de la Turnu-Roșu  –   Câineni și  cel dintreconfluența Lotrului cu Oltul –  Căciulata. Această depresiune

are un relief cu coline domoale pe care se întind  pajiști, fânețe, pomi. Depresiunea  Loviștei,  închisă  în  Munții Lotrului

și   Munții  Coziei, este unul dintre locurile de străveche locuire unde microclimatul oferă  un cadru placut pentruodihna și  recreere. Potențialul  turistic al subcarpaților   estecaracterizat prin existența izvoarelor minerale care au dus ladezvoltarea unei importante rețele  de stațiuni  balneo-

climaterice, prin concentrarea unor variate obiectiveturistice, naturale și antropice.

M-ții Făgăraș 

M-ții Lotrului 

17

) li

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 18/71

2) Clima

Clima este temperat continentală,  cu veriscurte și  ieni lungi și  geroase. Temperaturamedie anuală  este de 10˚  C cu veri calde de22˚  C favorabile activității  turistice estivale.Iernile au temperaturi mai moderate decât înalte regiuni ale țării,  cu strat de zăpadă  maisubțire  și  cu o  persistență  mai scurtă  careconferă  condiții  prielnice desfășurării  uneiactivități turistice de sejur și de circulație timpmai îndelungat. În zona montană  cu înălțimi de peste 2000 m temperatura medie anuală este de 0˚ C, vânturi puternice și  precipitații 

 peste 1200mm/an; în zona montană  cuînălțime  medie  până  la 2000m temperaturaanuală  variază  între 2˚  - 6˚  C, cu diferențe moderate între vară și  iarnă, perioade în careactivitatea turismului de circulație  este mairedusă. Precipitațiile sunt reduse(800mm/an).În zona dealurilor subcarpatice, temperaturamedie anuală este cuprinsă între 2˚ -10˚ C, iar

 precipitațiile între 600-800mm/an.Temperatura maximă absolută a fost de 42˚ C(în anul 1946  –   la Orlești),  iar minimaabsolută  a fost de -33,5˚  C (în 1942 laDrăgănești). Vânturile predominante bat dindirecția  nord și  nord  –   vest, având viteza de1 7m/s.

Râmnicu Vâlcea iarna

Râmnicu Vâlcea vara18

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 19/71

3) Hidrografia

Apa, sub orice formă  s-ar găsi  ea în natură  (râu,amenajari hidroenergetice, lacuri naturale)constituie element determinant pentru viața 

omului. În  județul  Vâlcea există  resurse de apesubterane cu o compoziție propice unor tratamente balneare. Acestea sunt: izvoare minerale sulfuroase (Călimănești   –   Căciulata,  Govora,Olănești și Muiereasca), izvoare clorurate (OcneleMari –  Ocnița), izvoare iodurate (Gorunești).În ceea ce privesc apele de suprafață,  acestea

compun o rețea   bogată  în zona de munte și subcarpatică, dominant fiind râul Olt , unul dintrecele mai mari râuri din România, care străbate 

 județul Vâlcea pe o lungime de 130km, de la nordla sud, adunînd apele a numeroși afluienți,  dintrecei mai importanți  fiind: Lotru, Olănești, Topologul, Oltețul,  Luncavatul, Bistrița. Cel mai

important râu din zona montană  este Lotrul,  cu principalii săi  afluenți: Lătorița,  Vasilatul,Pascoaia, Voinești. Cele mai importante râuri dinzona subcarpatica sunt: Olănești,  Bistrița  și Muiereasca.Rețeaua  hidrografica este completată  de lacurileartificiale(Vidra, Băbeni,  Zavideni), lacurile

glaciare (Zănoaga  Mare, Gâlcescu, IezerulLatoriței),  precum și  lacurile sărate  de la Ocnele

Lacul Vidra

Lacul glaciar Zănoaga 19

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 20/71

4) FloraVegetația  alpină  se întâlnește  între 2000-2200maltitudine. Este mai extinsă  pe înălțimile  montanedintre vîrfurile Negoiu și  Șuru  și  pe cele de laobârșia  râului Lotru și  mai restrânsă,  sub formă  de petice, pe culmile înalte ale Munților   Lotrului și Căpățânii. Aici  predomină plantele ierboase, pereneși tufărișurile pitice (smîrdarul sau bujorul de munte,salciile pitice și alți arbori).Vegetația  subalpină  coboară  pe versanții  nordici până  la cca.1600m, iar pe cei sudici  până  la cca.1800 altitudine. Este formată mai ales din tufărișuri de  jneapăn,  ienupăr  pitic, anin de munte, la care semai adaugă merișorul, afinul precum și ierburi cumsunt: iarba vântului, firuța și altele.Etajul  pădurilor   se suprapune peste relieful montanși deluros, sub limita etajului subalpin. Pădurile suntalcătuite  din conifere  și  foioase (fag  și  gorun), lacare se adaugă numeroși arbuști. Existența  pădurilor  în apropierea stațiunilor   mărește  importanța  lor.Pădurile  acoperă  aproximativ 45% din suprafața  județului. Ele atenuează  vânturile, filtrează  aerul,reduc intensitatea luminii solare și  atenuează extremele de temperatură,  participând la creareaunor condiții favorabile turismului balnear.În luncile râurilor se întâlnește  o vegetație arborescentă  formată  din salcii, răchite,  anin, care, pe suprafețe  restrânse, este asociată  cu zăvoaie.Dintre plantele ce sunt ocrotite ca monumente alenaturii sau specii rare care necesită  a fi ocrotite,amintim: tisa, laricele, zimbrul, floarea de colț, bulbucii de munte, laleaua pestriță, smîrdanul.

Bujorul de munte

Pădure de fa  20

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 21/71

5) FaunaFauna pajiștilor  alpine este formată din păsări cum sunt:

 fâșa de munte, brumărița  și mierla  gulerată, acvila demunte  și rozătoare  ca  șoarecele  alb. Pajiștile  alpine și mai ales cele din versantul Munților   Făgăraș  suntdomeniul caprelor negre. Capra neagră  se întâlnește 

însă și în Munții Căpățânii și Lotrului.Fauna pădurilor  de conifere și fag este mult mai variată, iar unele  prezintă  interes cinegetic. Se întâlnescmamifere ca: ursul, cerbul, râsul, jderul de  scorbură, 

 jderul de  piatră  semnalat în  Munții  Căpățânii, mistrețul,  căprioara,  veverița,  iepurele,  șoarecele 

 gulerat;  păsări  de interes pentru vânători  cum sunt:cocoșul   de munte, potârnichea, reptilele ca vipera

comună,  șopârla de munte, broasca brună.Printre animalele ocrotite se numără: capra neagră, destul de bine reprezentată în Munții Buila Vânturărița, coborând în anotimpurile reci  până  în zona MunteluiBasarabul și  Dosul Pământului,  în Muntele Dobronuldin Munții  Lotrului, în Munții  Făgăraș  și  în Munții Coziei: râsul, întâlnit în întreaga zonă  muntoasă,  cu

 precădere  în Munții  Căpățânii  și  Lotrului; acvila de

munte în zona  pajiștilor   alpine; cocoșul  de munteîntâlnit în Munții  Coziei, Lotrului, Latoriței  și Făgărașului.Fauna acvatică este reprezentată de mai multe specii de

 pești. În apele mai reci și mai limpezi de munte trăiește  păstrăvul . Tot aici se mai întâlnesc: cicarul, grinderul, slavocul, lipanul, moiaga. În Olt și  afluenții  lui seîntâlnesc specii ca:  scobarul, nisipărița,  mreana  și cleanul etc.

Acvila de munte

Capra neagră 

21

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 22/71

Resursele antropice1)Obiective de arheologie si istorie

 Episcopia Ramnicului, complex arhitectonic construit în secolele XVII  –   XIX secompune dintr-o  biserică mare (1851  –  1856), avand picturi murale executate de Gh.TATARESCU si un paraclis (datând din 1751), edificiu în stil postbrancovenesc cu picturi exterioare datorate lui Grigore ZUGRAVU. Parterul paraclisului găzduiește ointeresantă colecție de tipărituri vechi, icoane pe lemn.

Cetățuia, o mică incintă în care se poate vizita un schit ridicat în 1677, pe locul unei biserici mai vechi, unde pe 2 ianuarie 1529 a fost ucis Radu de la Afumați. Schitul afost zugrăvit în 1850 –  1853 de pictorul Gh. TĂTĂRESCU.

 Episcopia Râmnicului  Cetățuia  22

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 23/71

 Biserica Sfânta Parascheva, ctitorie a Voievodului Pătrașcu cel Bun (1554-1557), ea afost terminată de fiul său Mihai Viteazul în 1598.

Casa memorială Anton PANN , “monument de arhitectură tradițională din zona Vâlcea”.Aici a locuit Anton PANN (1794-1854), care a fost profesor de muzică  și  care aînființat o tipografie în 1843.

 Muzeul  Județean  Vâlcea, cu secții  de istorie (ceramică,  unelte, podoabe dacice și romane, colecție de numismatică) și artă  plastică (pictură, grafică și sculptură de artiști români contemporani).

 Monumentul Independenței realizat în 1915 de sculptorul Ion Iordănescu. La aproximativ 3 km sud de Râmnicu Vâlcea se află Complexul Muzeistic Magheru ce

cuprinde casa unde și-a avut reședința  generalul Gh. Magheru în “Tabăra  de laRăureni”  în vremea revoluției  de la 1848, un obelisc și  secția  muzeistică  “Tabăra Militară Revoluționară de la 1848”.

Casa memorială Anton PANN    Monumentul Independenței 23

Băil Olă i i b l li i ă fl ă l 20k d Râ i Vâl

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 24/71

  Băile Olănești, stațiune  balneoclimaterică, aflată la cca. 20km de Râmnicu Vâlcea;aici poate fi vizitată  Biserica din lemn din Albac, numită  și  Biserica lui Horea,construită în 1746 și adusă în localitate în 1954.

Ocnele Mari  –   În satul Ocnița a fost identificată o interesantă așezare dacică,  cu bogate vestigii privind gradul înalt de civilizație al strămoșilor  nostri.

În apropiere de Călimănești  întâlnim  Mănăstirea Cozia, construită  de Mircea celBătrân în anul 1388.

În comuna Costești,  așezare  multiseculară,  vizitatorul este atras de valoroaselemonumente de arhitectură medievală. Primul pe care-l poate vizita este Mănăstirea  Bistrița construită în 1942.

  Mănăstirea  Hurezi, construită  în anul 1697, în satul Românii de Jos, este unuldintre cele mai valoroase monumente de artă feudală din Țara Românească.

 Mănăstirea Cozia   Mănăstirea Hurez i 24

Mă ă ti A t t di t i l tit ii l l i M t i B b fii d

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 25/71

  Mănăstirea  Arnota, este una dintre primele ctitorii ale lui Matei Basarab, fiindconstruită între anii 1633 –  1636. Biserica s-a păstrat din vremea lui Matei Basarab cu

 pictura originală. Mănăstirea Arnota este unul din vechile monumente de arhitectură și de artă,  cu o frumoasă  și  pitorească  poziție. Biserica este construită  în stil bizantin,simplificat și frumos proporționat.

Cula  Măldărești, purtând numele unui sat situat la 50 km de orașul Râmnicu Vâlcea,este una din cele mai interesante din Regiunea Oltenia. Construcții specifice Olteniei,“culele” sunt locuințe fortificate care datează din secolul al XVIII-lea. Numele lor estede origine turcă și înseamnă “turn cu rol de apărare”.

  Mănăstirea Dintr-un Lemn.A fost construită în secolul al XVI-lea într-o vale pitorească și  liniștită,  la marginea unei  păduri  seculare de stejari. Legenda atribuie construcția 

mănăstirii unui călugar  care ar fi întemeiat-o în urma unui vis în care i s-a aratat MaicaDomnului îndemnându-l să  construiască  un locaș  de rugăciune  din trunchiul unuisingur stejar.

Cula Măldăre ti   Mănăstirea Dintr -un Lemn. 25

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 26/71

  Stațiunea  Băile Govora este atestată documentar încă din anul 1485. În apropiere,la cca. 2km de stațiune,  se ajunge la Complexul Mănăstiresc  Govora format dincorpul Chiliilor care înconjoară biserica, turnul, clopotnița și biserica. După tradiție aceasta este una din cele mai vechi mănăstiri  din țară. Ea a fost construită  în

secolele XIV –  XV, parte de Vlad Dracul, la 1440, pustiită de boierul Albu cel Mareîn vremea domniei lui Vlad Țepes  (1456 -1462 -1476), apoi refacută  de VladCălugărul și Radu cel Mare între anii 1492 –  1496.

Dintre monumentele de istorie și arhitectură mai amintim: Monumentul generalului

 David Praporgescu; Muzeul memorial Nicolae  Bălcescu  și  Mormântul lui Stroe

 Buzescu.

 Bîile Govora   Muzeul Nicolae Bălcescu26

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 27/71

2) Tradiții folclorice Învecinandu-se din vechime cu Țara Oltului și mărginimea Sibiului la nord,

Țara  Hațegului  și  Gorjului la vest, Romanații  la sud și  Argeșul  la est, iar astăzi  cu județele  Sibiu, Alba, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt și  Argeș-Vâlcea a cunoscut de-alungul

evoluției  sale social-istorice multiple

interferențe  care, expunându-se în

similitudini de structură  a faptelor etnografice ca și  în confluențe  repertoriale și stilistice, depun mărturie pentru unitatea și continuitatea vieții materiale și spirituale a poporului nostru.

Trăsăturile  unitare ale culturii populare vâlcene sunt prezente în toate celetrei arii etnofolclorice (montană,  colinara, de  șes),  conturate în funcție  de

determinările  geografice și  social istorice, fiecare dintre acestea  păstrând  particularitățile  proprii. Folclorul vâlcean se caracterizează  printr-o mare  bogăție  și diversitate, rezultat al asimilării  confluențelor   cu zonele învecinate și  ale sintezei particulare care îi conferă  originalitate în nord-estul Olteniei. De-a lungul timpului,creația   populară  a cunoscut cristalizări  specifice atât în folclorul ceremonial alobiceiurilor, cât și în folclorul literar, muzical și coregrafic.

Folclorul și  etnografia  județului  se încadrează  în zone specifice de deal și munte, sub raportul construcțiilor   de locuințe,  al covoarelor și  scoarțelor . Costumul popular reprezintă,  de asemenea, specificul zonei, caracterizat printr-un costumnațional   bărbătesc  simplu, spre deosebire de costumul femeiesc foarte bogat înornamentație  și  viu colorat. S-a organizat și  dat în folosință  în comuna Bujoreni,Vâlcea, Muzeul Etnografic cu secția în aer liber, “Arhitectura Populară Vâlceană”.

27

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 28/71

3) Arta și arhitectura populară 

Descoperirile arheologice din perioadadacică și daco-romană, ca și mărturiile etnograficeși  istorice din epoca feudală  atestă  dezvoltareacontinuă  a unei bogate palete de meșteșuguri 

 populare, dintre care arhitectura, prelucrarealemnului, a fierului și a pietrei, zugrăvitul, olăritul, cusutul și  țesutul au cunoscut și cunosc o evoluție artistică  remarcabilă,  cristalizând un stil propriu,original, cu valențe specifice fiecărui gen.

 Prelucrarea artistică  a lemnului are otradiție  îndelungată ca îndeletnicire casnică,  dar și ca meșteșug specializat. Cele mai productive centremeșteșugărești  de artă  a lemnului se afla în ariilecare oferă din plin materia primă necesară: în zonamontană Poiana Perișani și Călinești  –  Brezoi, și înzona centrală, la Românii de Sus, Horezu, Bistrița, Costești, Slătioara.

Textilele populare cunosc în Vâlcea otradiție străveche și o varietate tipologică, datorită 

 pe de o parte  bogăției  materialelor, funcționalității diverse a produselor precum și  tehnicilor de lucruutilizate.

28

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 29/71

 

Portul popular , deși  de o foarte mare diversitate tipologică  în ceea ceprivește componenta pieselor și compozițiilor decorative, are o serie de trăsături 

generale care-i conferă unitate și originalitate.Meșteșug de tradiție milenară, olăritul  are în Vâlcea o largă răspândire în

ariile centrală și sudică, în care se realizează ceramică de uz curent (Buda, Dăiești, Slătioara, Lungești), dar și ceramica artistică (Horezu, Vlădești).

Portul popular

Ceramică Cocoșul de Hurezi 

29

4) M if ă i l l i i

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 30/71

4) Manifestări cultural artistice Muiereasca (ianuarie)Râmnicu Vâlcea (25 februarie  –   15 martie)  –   Pridvor vâlcean, concurs al creației 

 populare;Pietrari (10 aprilie) –  Hora Costumelor –  concursul creatoarelor populare;Vlădești  –  (mai) –  Mâini de aur –  concursul tinerilor meșteri populari;Tomșani  –  (mai) –  Fagurele de aur –  Sărbătoarea apicultorilor;Horezu (6 iunie) –  Cocoșul de Hurez –  Târg de ceramică  populară românească;Văideeni (iunie) –  Învârtita dorului –  Sărbătoarea folclorică  păstorească;Bunești (iunie) –  Sărbătoarea căpșunelui;

Govora (2-3 iunie) –  Florile Govorei –  manifestări cultural-educative și folclorice;Bujoreni (iulie) –  Rapsodia plaiului vâlcean –  manifestare etno-folclorică;Râmnicu Vâlcea (august) –  Cântecele Oltului –  Manifestare folclorică interjudețeană cu

 participare internațională;Băbeni (septembrie) –  La izvorul fermecat –  Festival aritistic;Tețoiu (octombrie) –  Festivalul viei și al vinului;

Crețeni (octombrie) –  Strugurelul de aur –  Manifestare cultural folclorică;Ionești (octombrie) –  Toamna merelor –  Sărbatoarea pomicultorilor;Oteșani (octombrie) –  Cântecul Luncavatului –  manifestare cultural –  folclorică;Malaia (decembrie) –  Flori dalbe –  Concurs al obiceiurilor de iarnă din Țara Loviștei;Bărbătești (decembrie) –  Festival “Gheorghe BOBEI”  –  Reuniunea rapsozilor populari.

30

C it l l 4 B t h i t i lă t i ti ă t t ă i di i ă d d l ifi î

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 31/71

Capitolul 4. Baza tehnico-materială turistică – structură şi dinamică, grad de valorificare în

perioada 2005-2011;

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazareturistică 

în Judeţul Vâlcea (2005-2011) - număr - 

Judeţul VALCEA  2005  2006  2007  2008  2009  2010  2011 TOTAL  147  163  168  165  173  179  211 Hoteluri  33  38  39  39  39  40  41 Hanuri şi moteluri  11  10  10  10  10  7  11 Cabane turistice  3  3  3  3  3  3  3 Vile turistice  42  43  42  41  41  43  46 Campinguri  9  9  9  9  9  7  7 Pensiuni turisticeurbane  23  34  36  34  37  40  48 Pensiuni turistice rurale  18  22  25  25  29  32  39 Popasuri turistice  1  1  1  1  2  2  4 Tabere  7  3  3  3  3  3  4 

Tabel nr.1

Sursa: www.valcea.insse.ro 

Baza tehnico- materială a turismului este reprezentată de totalitatea mijloacelor fixe şi circulantedestinate satisfacerii nevoilor cotidiene şi specifice ale turiştilor, mijloace materiale de care se foloseşteturismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale.Acesta cuprinde: constructii (hoteluri,moteluri, cabane, casuţe etc.), instalaţii (mijloace de comunicare prin interfon, instalaţii sanitare, mijloace deagrement, etc.), mijolace de transport şi alte mijloace fixe.

Judeţul Vâlcea dispune de o bază tehnico-materială dezvoltată. Cele peste 11000 locuri în unităţile decazare sunt gata oricand să primeasca turişti doritori să beneficieze de un tratament profilactic şi curativ, deun sejur de odihnă sau de practicarea unor sporturi de iarnă rezultate prin confortul asigurat, prin spaţiile decazare, printr-o alimentaţie şi un agrement pe masură. Pentru o mai bună valorificare şi măsurare a realitaţiidin activitatea de turism desfăşurată pe teritoriul judeţului Vâlcea este necesară analiza ofertei turistice din

 punct de vedere al bazei materiale, a cererii turistice, prin măsurarea volumului şi a dimensiunilor circulaţieituristice.

31

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 32/71

Grafic nr.1

33

113

42

9

2318

1

41

113

46

7

48

39

4

Hoteluri   Hanuri şimoteluri

Cabane

turistice

Vile turistice Campinguri Pensiuni

turistice

urbane

Pensiuni

turistice

rurale

Popasuri

turistice

Evoluţia în timp a structurilor de primire turistică, pe diferite grupuri de

cazare din judetul Vâlcea în perioada 2005-2011

2005

2011

Grafic nr.2

Din datele tabelului nr. 1 rezultă că activitatea de turism în judeţul Vâlcea se desf ăşoara în 2011 în 211 structuri de

primire turistică, pe urmatoarele tipuri de unităţi: 41 hoteluri (19,43% din total), 11 hanuri şi moteluri (5,21% din

total), 46 vile turistice (21,80% din total), 7 locuri de campare (3,32%din total ,3 cabane (1,42% din total),48 pensiuni

turistice urbane (22,75% din total) ,39 pensiuni turistice rurale(18,48) , 4 tabere de elevişi preşcolari (1,90% din total)

şi 4 popasuri turistice(1,90% din total). Atât datele din tabel, cât şi reprezentarea grafică (Graficele nr.1 si nr.2) evidenţiază clar o creştere generală a

unităţilor de cazare în fiecare an . Faţă de anul 2005,in anul 2011 numărul unităţilor de cazare a crescut cu 43,53%.

32

i i ă

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 33/71

Tabel nr.3

Sursa:I.N.S.S.E

Capacitatea existentă 

 Ani  Capacitatea

existentă

(locuri) Modificările

absolute  Indicii de dinamică

%  Ritmul de dinamică % 

2005  10380  - - - - - -

2006  10223 -157 -157 98,5 98,5 -1,5 -1,5

2007  10556 176 333 101,7 103,3 1,7 3,3

2008  10596 216 40 102,1 100,4 2,1 0,4

2009  10877 497 281 104,8 102,7 4,8 2,7

2010  10719 339 -158 103,3 98,5 3,3 -1,5

2011  11526 1146 807 111,0 107,5 11,0 7,5

Total  74877 1146

Din datele prezentate in tabelul nr.1 se poate observa că în anul 2011 capacitatea de primire turistică a crescut în anul 2011 cu 11%

faţa de anul 2005. 

Nivelul capacitaţii de cazare a crescut de la an la an , dar cea mai mare crestere faţa de anii anteriori s-a inregistrat in anul 2011 cu1146 locuri respectiv cu 7,5% .

Pe ansambul nivelul mediu al locurilor de cazare în judeţul Vâlcea în perioada 2005-20011 a fost de 10696 locuri/an , cu o creş tere

medie absoluta de 191 locuri/an respectiv 1,7 %.

1038010223

10556   10596

1087710719

11526y = 169,68x + 10018

9500

10000

10500

11000

11500

12000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

    N   u   m   a   r    l   o   c   u   r    i

Evoluţia capacitatii de cazare existente, în judeţul

Vâlcea, în perioada 2005-2011

Grafic nr.4

33

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 34/71

Ani  t(x) 

Valori ajustate dupa funcţia y=169,68x+10018 

2012  8  11375,44 

2013  9  11545,12 

2014  10  11714,80 

2015  11  11884,48 

2016  12  12054,16 

Cu ajutorul funcţiei de ajustare Y=169,68x+10018,obţinută prim metoda grafică, putem estima nivelullocurilor de cazare pentru următorii cinci ani. 

Tabel nr.3

 În condiţiile în care factorii de influenţa în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm şi în urmatorii

cinci ani ,în anul 2016 în Judeţul Valcea vor exista aproximativ 12 mii locuri de primire turistica. 

Capacitatea în funcţiune

 Ani Capacitatea

în funcţiune 

( locuri-zile) 

Modificările absolute  Indicii de dinamică % Ritmul de

dinamică % 

2005  2648189  - - - - - -

2006  2771481 123292 123292 104,7 104,7 4,7 4,7

2007  2625499 -22690 -145982 99,1 94,7 -0,9 -5,3

2008  2639045 -9144 13546 99,7 100,5 -0,3 0,5

2009  2446611 -201578 -192434 92,4 92,7 -7,6 -7,3

2010  2376073 -272116 -70538 89,7 97,1 -10,3 -2,9

2011  2664215 16026 288142 100,6 112,1 0,6 12,1

Total  18171113 16026

Tabel nr.4

•Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti   34

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 35/71

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 36/71

Ani  t(x) 

Valori ajustate dupa funcţia Y=-32915x+2727534

2012  8  2464212 

2013  9  2431297 2014  10  2398382 

2015  11  2365466 

2016  12  2332551 

Tabel nr.5

 În condiţiile în care factorii de influenţă vor rămâne aceeaşi în activitatea turistică, în anul 2016 înJudeţul Vâlcea capacitatea de cazare în funcţiune va fi de 2,3 milioane de locuri -zile (o scădere cu12,44 % faţa de anul 2011) .Acest rezultat este ingrijorător , iar dacă nu se vor face investii masive

capacitatea de cazare în funcţiune va scadea de la an la an .  Analiza echipamentelor de alimentatie 

Serviciile de alimentaţ ie publică fac parte din categoria serviciilor de bază oferite turiştilor.În practică specialistii se lovesc de o problemă: separarea serviciilor de alimentatie pe două categorii distincte deconsumatori, turişti şi rezidenti. în final s-a ajuns la un compromis, considerandu-se ca servind nevoile turistilortoate unitatile amplasate în incinta hotelurilor şi cele din staţiuni turistice şi adresandu-se rezidentilor celeamplasate în restul localit ăţ ilor. Serviciile de alimentaţ ie trebuie să fie prezente în toate momentele cheie ale

derulării vacanţ ei, respectiv în mijlocul de transport, la locul de petrecere al vacanţ elor şi la punctele deagrement.Reteaua unitatilor de alimentaţ ie din judeţ ul Vâlcea este foarte diversificat ă, fiecare staţ iune dispunând denumeroase restaurante, patiserii, braserii, bufete, terase, cofet ării etc.

De mare popularitate se bucură restaurantele cu specific ,dar mai ales cele care oferă gastronomie locală.Aceste unitati de alimentatie sunt clasificate pe categorii de confort satisf ăcand cele mai diverse gusturi şipreferinte.

Un obiectiv care trebuie avut în vedere în acest domeniu este pregătirea cadrelor care activează în alimentaţ iapublică: ospătari, bucatari etc. Luând în considerare că în Călimaneşti exist ă un liceu care pregăteşte personal în

turism, se poate aprecia că în judeţ ul Vâlcea forţ a de munca din alimentaţ ia publică v-a întruni condiţ iile impuseîn acest domeniu. 36

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 37/71

1) Turismul balnear

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 38/71

1) Turismul balnearVâlcea se înscrie printre  județele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a făcut caactivitatea balneară să aibă o veche tradiție și să cunoască o amplă dezvolatareaici.Dincolo de evoluția  circulației  turistice din ultimii ani, determinată  de factori

conjuncturali, neconcludenți  pentru tendințele  pe termen lung ale turismului balnear, cercetările și studiile efectuate asupra cererilor turistice relevă existența unei importante cereri  potențiale  a  populației  românești  pentru turismul desănătate.Prin urmare, turismul balnear vâlcean are sarcina de a-și  menține  tradiția  și renumele în condițiile unei concurențe tot mai aprige de a se dezvolta și adaptatendințelor  internaționale,  păstrând însă produsul turistic balnear local nealterat.Turismul balnear este principala formă de turism practicabilă în județul  Vâlcea,datorită  valorii resurselor baleneo-turistice, respectiv, a factorilor de cură localizați în arealele culoarului Oltului și Depresiunea Govora –  Olănești. Apeleminerale de mare varietate fizico-chimică și bioclimatul benefic terapiei crează condițiile  cele mai favorabile tratamentului afecțiunilor   aparatului digestiv,renale, reumatice, respiratorii și de metabolism.

Baza detratament

Tisa

38

2) T i l h l

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 39/71

2) Turismul monahal

Aici, în “Oltenia  de sub munte”  se află  câteva din perlele României,construcții arhitectonice unicat, de o inestimabilă valoare, simboluri ale trecutului și 

 prezentului ortodoxiei pe aceste meleaguri. Să  amintim Sfânta Mănăstire  Cozia,ctitorie a lui Mircea cel Bătrân,  Mănăstirile  Govora, Bistrița,  Arnota, Surpatele,Mănăstirea Dintr-un Lemn și nu mai puțin celebra Mănăstire Hurez, cel mai frumos și elocvent exemplu de arhitectură  brâncovenească.

Mulțimea  mănăstirilor   și  schiturilor de pe actualul teritoriu al EpiscopieiRâmnicului se constituie în tot atâtea mărturii  ale credinței  și  evlaviei noastrestrăbune,  asupra istoriei naționale,  cât și  asupra puterilor creatoare ale poporuluiromân. Fiecare în parte reprezintă un act de identitate națională, dovada preemptoriecă,  dacă  națiunea  română  s-a  plămădit  odata cu creștinismul  ei, acesta s-a plantatorganic într-un mediu a cărui spiritualitate, mergând împreună și contopindu-se, puteanăzui  spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei “popor   ortodox de

limbă latină”

.Turismul la “mănăstiri” se dezvoltă constant și merită apreciate aici, în mod

deosebit, eforturile depuse de Episcopia Râmnicului pentru reconstrucția  unormănăstiri  (Bistrița) și pentru reamenajarea altora unde s-au creat condiții deosebite,atât pentru viața monahală, cât și pentru vizitatori (Hurez, Mănăstirea Dintr-un Lemn,Turnu, etc.).

39

Obiective turistice monahale : Biserica Sf. Îngeri din Românii de

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 40/71

Obiective turistice monahale :Mănăstirea  Cozia –  Călimănești  – Căciulata Mănăstirea Govora - GovoraAnsamblul Mănăstirii Hurez – HorezuBiserica Adormirea Maicii Domnului – BujoreniBiserica Adormirea Maicii Domnului – Râmnicu ValceaBiserica Cuvioasa Paraschiva –  Râmnicu

VâlceaBiserica Buna Vestire – Râmnicu VâlceaDuminica Tuturor Sfinților  –  RâmnicuVâlceaBiserica Episcopiei Râmnicului Sf.Nicolae– Râmnicu VâlceaBiserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul – Bistrița Biserica Sf. Îngeri din Românii de Jos – HorezuBiserica Sf. Nicolae – Băile Olănești 

Biserica Buna Vestire

Jos

40

Biserica Sf Voievozi – Călimănești – Mănăstirea Stănișoara 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 41/71

Biserica Sf. Voievozi      Călimănești     Căciulata 

Biserica Viorești  –  Gorunești (Slătioara) 

 Cula Duca –  Horezu

 Cula Greceanu –  Horezu  Mănăstirea Dintr-un Lemn –  Surpatele

 Mănăstirea Arnota –  Bistrița 

  Mănăstirea Stănișoara  –  Călimănești  –  Căciulata 

Mănăstirea Surpatele –  Surpatele

Schitul Cornetu Tăierea  Capului Sf.Ioan Botezatorul –  Brezoi

Schitul Iezeru –  Băile Olănești 

Schitul Pahomie  –   Sf. Proroc Ilie  –  Băile Olănești 

Schitul Turnul  –   Călimănești   –  Căciulata 

Biserica Dintr-un Lemn Sf. Nicolae  –  

Govora Biserica Corne u 41

3) Turismul cultural

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 42/71

3) Turismul cultural

Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificareaintegrală  a resurselor turistice antropice și  în primul rând a patrimoniului

cultural. Patrimoniul cultural istoric județean  care înglobează  bunuri mobile și imobile cu valoare deosebită, este o mărturie a potențialului creator al oamenilorde pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, ale “Olteniei de sub munte”.

Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferită  atât decomponentele arheologice (situri și  inventarul acestora, între care trebuie să 

amintim cetatea dacică  de la Buridava și  castrul român de la Arutela situat pecelebra “Cale a lui Traian”), cât și etnografice, respectiv monumentele, muzeele cuinventarul lor, muzeele în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele de laMăldărești)  precum și  splendida arhitectura de cult reprezentativă  pentru evulmediu românesc.

Aceasta formă  de turism se poate practica în arealele: Depresiuneasubcarpatică Horezu (Mănăstirea Hurezi, Centrul de ceramică Populară Horezu),Depresiunea subcarpatică Govora – Olănești (cu numeroase monumente istoriceși arhitecturale), Dealurile subcarpatice, culoarul Oltului, Munții Coziei.

42

Obiective turistice culturale:

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 43/71

Obiective turistice culturale:Centrul Etnografic din Bărbătești   –  Bărbătești  Centrul Etnografic din Gorunești   –  Gorunești (Slătioara) Centrul Etnografic din Horezu –  HorezuCentrul Etnografic din Vlădești  –  Vlădești Manifestări  populare tradiționale  în Horezu  – HorezuCentrul folcloric din Bărbătești  –  Bărbătești Muzeul Etnografic din Măldărești  –  HorezuCasa memorială Anton Pann –  Râmnicu VâlceaCasa memorială  Nicolae Bălcescu  –   NicolaeBălcescu Casa memorială  Gheorghe Magheru  –  Râmnicu VâlceaColecția de arheologie și arta din Băile Govora –  Băile GovoraMuzeul de artă  medievală  și  modernă  -Râmnicu VâlceaMuzeul județean de istorie - Râmnicu Vâlcea

Muzeul de arta din Vâlcea 43

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 44/71

Zona montană a județului VâlceaLacul Vidra

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 45/71

  Zona montană  a  județului  Vâlceacuprinde de fapt patru perimetre oarecumdistincte:

1. Stațiunile  de pe Valea Lotrului:

Voineasa, Vidra și Obârșia Lotrului;2. Țara Loviștei din stânga Oltului;

3. Parcul Național Cozia;

4. Zona Munților  Căpățâni.

OBIECTIVE TURISTICE MONTANE:

Piramidele din Valea Stănicioiului   –  Râmnicu Vâlcea

Pădurea Latorița  –  Voineasa

Piramidele din Valea Stanicioiului45

5) Agroturismul

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 46/71

Agroturismul este cea de-a patra direcție de dezvoltare a turismului vâlcean. Casă cunoști cu adevărat Vâlcea și să descoperi bogăția peisajelor și patrimoniul cultural, să întâlnești locuitorii săi (români ortodocși) cu modul lor de viață, cu tradițiile și obiceiurilelor, există cu adevărat o singură posibilitate, vacanța la țară.

Fermele și  pensiunile agroturistice răspândite  pe întreg teritoriul  județului,  practică un turism rural bine organizat, vâlcenii fiind recunoscuți pentru ospitalitatea lor. Înzona rurală  a  județului poate fi admirată o extraordinară arhitectură  populară  (în lemn și 

 piatră)  foarte bine  păstrată,  mai ales în satele de deal și  munte (case cu pridvor,  porți monumentale, mobilier țărănesc etc.).

Aceeași vocație pentru frumos o vădește și ceramica populară de la Horezu, arta

țesutului  covoarelor, costumele populare etc. Asociația  pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural, Râmnicu Vâlcea propune doritorilor vacanțe  idilice, organizate în zone cu aer patriarhal, în contact direct cu natura, cu cazare în pensiuni agro – turistice de 2 și 3 stele înlocalitățile: Călimănești, Govora, Horezu, Olănești, Malaia, Văideni, Vlădești și Voineasa.Prețurile  convenabile sunt un argument în plus pentru turiști  pe lângă  frumusețile 

 peisajului  păduros  (vânătoare),  existența  lacurilor de acumulare (pescuit), izvoareleminerale și masivele de sare (tratament), munții cu traseele lor turistice, țuica de Vâlcea și 

cramele Drăgășanilor .Din frumusețile naturii vâlcene mai amintim: frumoasa Poiană  a narciselor, dinsatul Milostea (lângă  județul Gorj), lacul cu nuferi albi, galbeni, iriși de baltă și alte planteacvatice din comuna Mihăești. În afara plantelor și animalelor menționate și care au fost

 puse sub ocrotire remarcăm și câteva rezervații geologice cum sunt: șiroirile și piramidelede pământ de pe valea Stăncioiului, comuna Goranu, șiroirile de pe Măgura Slătioarei, înzona văii Cerna, comuna Slătioara.

. 46

  Satul turistic Văideeni

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 47/71

Comisia Județeană  pentruOcrotirea Monumentelor Naturii a luat înevidență și microrelieful de eroziune creat în

tuful dacitic în punctul “La  evantai”  de laOcnele Mari, trovanții sferici și ovoidali dindealul Costeștilor,  comuna Costești,  cheileBistriței  vâlcene, cheile râului Cheia și  ale pârâului Costești,  mărmițele  de pe valeaJiblei de la Călimănești.

OBIECTIVE AGROTURISTICE:

Satul turistic Văideeni  –  Văideeni 

Muzeul satului tradițional  vâlcean  –  Bujoreni

Satul turistic Văideeni 

Muzeul satului tradițional vâlcean 47

6) Turismul de agrement

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 48/71

6) Turismul de agrement

Când vorbim despre sport, avem tendința  să ne gandim imediat la fotbal,tenis sau gimnastică, ca să enumerăm doar câteva dintre disciplinile sportive în care

românii excelează. Totuși,  mai există  și  alte forme de a atrage turiștii,  în afaraorganizării marilor competiții sau din sălile de sport. Pădurile și lacurile din Vâlceaoferă un cadru natural deosebit de activ pentru împătimiții de vânătoare și pescuit.

Vânătoarea,  sportul regilor, a fost  practicată   până  la revoluție  de ominoritate, care și-o putea permite. Acum lucrurile se schimbă; tot mai multe

 persoane, cu  posibilități materiale, doresc să  intre în tagma vânătorilor   sportivi. În plus, în codrii României întâlnim din ce în ce mai mulți vânători italieni, germani saufrancezi. Vâlcea are de la natură o bogăție mare, aurul verde,  pădurea ce se întinde pe multe hectare.

Pescuitul sportiv, pe lacurile și râurile județului, este un domeniu ce se cere

grabnic organizat, reglementat și  exploatat în beneficiul comunității  locale. Dacă astăzi se practică, din pacate, un pescuit haotic și de multe ori în afara legii, existândîntotdeauna scuza “sărăciei” braconierilor de ocazie, în anul viitor acest sport poateevolua către forme civilizate.

48

OBIECTIVE TURISTICE DE AGREMENT

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 49/71

OBIECTIVE TURISTICE DE AGREMENTPotgoria Drăgășani – Drăgășani 

Muzeul viei și vinurilor – Drăgășani 

Podgoria Drăgășani 

Muzeul Viei și Vinului Drăgășani 

49

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 50/71

  Capitolul 6. Prezentarea unor aspecte privind cererea turistică din judeţul Vâlcea

Dinamica sosirilor

Tabel nr.5

 Ani Numărturişti 

Modificările

absolute 

Indicii de

dinamică % 

Ritmul de dinamică

% 

2005  189844  -  -  -  -  -  - 

2006  208917 19073 19073 110,0 110,0 10,0 10,0

2007  223326 33482 14409 117,6 106,9 17,6 6,9

2008  233812 43968 10486 123,2 104,7 23,2 4,7

2009  205473 15629 -28339 108,2 87,9 8,2 -12,1

2010  184264 -5580 -21209 97,1 89,7 -2,9 -10,3

2011  225997 36153 41733 119,0 122,6 19,0 22,6

Total  1471633 36153

•Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti  

Analizând datele din tabelul de mai sus putem observa o creştere a numărului de turişti în perioada 2005 -

2011.Dacă în anul 2005 numărul de turişti din judeţul Vâlcea a fost de 189 de mii , în anul 2011 numarul deturişti a fost de 225 de mii ceea ce înseamna o creştere cu 19%.Dacă până în anul 2008 s-a înregistrat o tendinţă de creştere a numărului de turişti sosiţi , putem observa că

 în perioada 2008-2010 numărul de turişti s-a diminuat , cea mai mare scădere s-a produs în anul 2010 cand au

fost înregistraţi 184264 turişti , cu 21,19 % mai putini faţă de anul 2008 şi cu 10,3 % fată de anul 2009.  

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în judeţul Vâlcea în perioada 2005-2011 a fost

de 210233 turişti/an , cu o creştere medie absolută de 6025 turişti /an respectiv 36%. 

50

Grafic nr.6

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 51/71

Grafic nr.6

189844  208917

  223326   233812205473

184264

225997

y = 1475x + 204333

0

100000

200000

300000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

   N   u   m   a   r   T   u   r   i   ş

   t   i

Dinamica turiştilor sosiţi în judeţul

Vâlcea în perioada 2005-2011

Pentru a estima numărul de turişti pentru următorii cinci ani vom utiliza funcţia de ajustare y= 1475x+204333 obţinut prin

metoda grafică .Tabel nr.6

 Ani  t(x) 

Valori ajustate dupa funcţia y= 1475x+204333

2012  8  216133 

2013  9  217608 

2014  10  219083 

2015  11  220558 

2016  12  222033 

 În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm, în 2016 în Judeţul Vâlcea se vor

 înregistra peste se vor înregistra peste 220 de mii de turişti. 

51

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 52/71

Pentru a estima numarul de înnoptari pentru urmatorii cinci ani vom utiliza funcţia de ajustare y= -52651x+13788708 obţinuta prin

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 53/71

 Ani Total sosiri(persoane) 

Total înnoptări(zile) 

Populaţia JudeţuluiVâlcea 

Durata medie asejurului (zile) 

Densitateaturistică la

(100 persoane) 

0  1  2  3  4=2/1  5=1/3 

2005  189844  1273529  416234  6,71  45,6 

2006  208917  1271596  415047  6,09  50,3 

2007  223326  1257688  412337  5,63  54,2 

2008  233812  1280263  410309  5,48  57,0 

2009  205473  1086589  408518  5,29  50,3 2010  184264  960520  407431  5,21  45,2 

2011  225997  1046532  405822  4,63  55,7 

Pentru a estima numarul de înnoptari pentru urmatorii cinci ani vom utiliza funcţia de ajustare y 52651x+13788708 obţinuta prin

metoda grafica .

 Ani  t(x) 

Valori ajustate dupa funcţia y= -52651x+1378708

2012  8  957500 

2013  9  904849 2014  10  852198 

2015  11  799547 

2016  12  746896 

Tabel nr.8

 În condiţiile în care factorii de influenţă în activitatea turistică vor menţine acelaşi ritm, în Judeţul Vâlcea în urmatorii cinci ani

se observa o diminuare a numarului de înnoptari.În anul 2016 se preconizează ca vor fi fi înregistrate 746 de mii înnoptări.  

Durata medie a sejurului

Tabel nr.9

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurlui.

În anul 2011 durata medie a sejurului a fost de 4,63 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii şapteani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2005 6,71 zile/turist.Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că persoanele care practicaturismul in judeţul Vâlcea au tendinţa de a scurta durata sejurului, preferand mai multe sejururi de duratamai mică în timpul unui an.Unul dintre motive ar putea fi şi criza economica existenta la nivel mondial. 

53

Densitatea turistică 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 54/71

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă,densitatea turistică rămane constanta de-a lungul timpului. : în medie la zece locuitori există cinci turisti.

Anul 2005  2006  2007  2008  2009  2010  2011 Total turişti

sosiţi 189844  208917  223326  233812  205473  184264  225997 

Români  185029  205180  220057  230555  202431  181063  222412 Străini  4815  3737  3269  3257  3042  3201  3585 

Ponderea %Români  97,46  98,21  98,54  98,61  98,52  98,26  98,41 Străini  2,54  1,79  1,46  1,39  1,48  1,74  1,59 

Dinamica faţăde 2005 

Români  -  110,89  118,93  124,60  109,41  97,86  120,20 Străini  -  77,61  67,89  67,64  63,18  66,48  74,45 

Tabel nr.10 Nivel , structura si dinamica turiştilor sositi in judetul Vâlcea in perioada 2005-2011

85,00

90,00

95,00

100,00

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

97,46   98,21   98,54   98,61   98,52   98,26   98,41

2,54   1,79 1,46   1,39 1,48   1,74   1,59

Structura sosirilor după provenienţa turiştilor în judeţul Vâlcea ,

 în perioada 2005-2011

Străini

Români

Grafic nr.7

Din datele prezentate mai sus putem observa numarul mic de turişti străini care au vizitat judeţul Vâlcea . Cel mai mare numar de

turist a fost inregistrat în anul 2005 cand au fost 4815 turişti (2,54% )  

54

Capitolul 7

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 55/71

ANALIZA SWOT A TURISMULUI DIN JUDEŢUL VÂLCEA 

PUNCTE TARI  PUNCTE SLABE 

Geografie şi mediu 

· Relieful muntos în partea nordică; 

· Clima temperat continentală; 

· Izvoarele minerale şi geotermale şi nămolurile

terapeutice (3 din cele 9 staţiuni balneare din ţară se

află în judeţul Vâlcea); 

· Existenţa a două parcuri naţionale: Parcul Naţional

Cozia

şi Parcul Naţional Buila-Vânturariţa; 

· Existenţa Oltului şi a Văii Oltului; · Diversitatea florei şi faunei; 

· Existenţa peşterilor. 

- Poluarea industrială; · Poluarea râurilor;

· O slabă implementare a legislaţiei de mediu; 

· Densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone; 

· Utilizarea abuzivă a bazei forestiere; 

· Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite

sau

insuficiente.

Cultură şi patrimoniu cultural 

· Diversitatea obiectivelor de patrimoniu – mănăstiri, aşezări

fortificate etc., inclusiv un obiectiv în patrimoniul mondial alUNESCO;

· Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă  

tradiţional; 

· Muzee - pe diverse tematici;

· Păstrarea meşteşugurilor tradiţionale; 

· O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor.  

· Lipsa investiţiilor în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor 

culturale - muzee, monumente etc.;· Lipsa unei baze de date şi a unor calendare ale festivalurilor  

şi ale evenimentelor culturale care să permită o promovare  

eficientă pentru turişti; 

· Neimplementarea legislaţiei privind conservarea clădirilor şi 

păstrarea caracteristicilorarhitecturale. 

55

Infrastructură, transport şi comunicaţii 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 56/71

· Numărul structurilor de cazare; 

· Reţea de drumuri amplă cu legături bune în toate direcţiile;  

· O reţea feroviară destul de cuprinzătoare; 

· Autocare de calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de

transport prin turoperatori;

· Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon, radio,

GSM, satelit.

· Dotări uzate în numeroase staţiuni balneare;  

· Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase

obiectiveturistice;

· Accesul limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase

hoteluri şi puncte de atracţie turistică; 

· Neelectrificarea reţelei de căi ferate;  

· Calitatea slabă a trenurilor; 

· Dotarea slabă a gărilor; 

· Necorelarea rutelor şi a orarelor de transport în special a celor 

intermodale;

· Lipsa reţelei de centre de informare turistică; · Calitatea slabă a drumurilor; 

· Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor cu mare potenţial  

turistic;

· Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice;  

· Lipsa unui aeroport;Folosirea foarte slabă a surselor de energie alternativă. 

Resurse umane

· Populaţie cu abilităţi lingvistice, ce oferă un potenţial pentru

resursele umane din turism

· Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Călimăneşti, care contribuie la pregătirea profesională din 

industria hotelieră; · Oameni primitori şi cu ospitalitate tradiţională; 

· Numeroşi operatori turistici calificaţi şi experimentaţi. 

· Salarii mici şi condiţii de muncă grele, care stimulează migraţia

forţei de muncă din industria hotelieră; 

· Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde întocmai nevoilor angajatorilor;

· Lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu; · Conştientizarea slabă a oportunităţilor şi a potenţialului 

de dezvoltare a carierei în industria turismului;

· Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru 

economie;

· Educaţia insuficientă în şcoli îndomeniul turismului şi

protecţiei mediului. 

56

Cadrul legal şi organizarea 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 57/71

· Cadru legal şi strategic solid pentru gestionarea ariilor  

protejate şi pentru protecţia mediului 

· Lipsa parteneriatelor publicprivate în turism;

· Organizarea slabă a operatorilor de turism în asociaţii de profil;  

· Lipsa structurilor instituţionale de dezvoltare regională a  

turismului;

· Lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a  

oraşelor/staţiunilor; 

· Lipsa stimulentelor şi a mecanismelor de sprijin pentru 

investitori;

· Nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea 

asupra terenurilor şi a proprietăţilor imobiliare care  

limitează dezvoltarea; · Implementarea legislaţiei curente este adesea inadecvată  

- este necesară stabilirea de priorităţi. 

Marketing şi Promovare 

· Sector dinamic al operatorilordin turism;

Un număr însemnat de propuneri de proiecte care vizează

turismul vâlcean, rezultat al preocupării permanente a

autorităţilor locale 

în acest sens.

· Lipsa unui plan de marketing oficial la nivel judeţean,regional

şi naţional; 

· Lipsa unui brand judeţean şi a brandurilor locale; 

· Lipsa unui „pieţe” virtuale unice a turismului vâlcean -

Cercetarea insuficientă a pieţei; · Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a

internetului pentru informare, marketing şi rezervare; 

· Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing.

57

Oportunităţi   Ameninţari 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 58/71

· Asocierea unui număr cât mai mare de operatori de turism în 

vederea realizării intereselor comune; 

· Finanţarea proiectelor de instruire a personalului din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; 

· Finanţarea dezvoltării turismului cu ajutorul finanţărilor 

nerambursabile şi al programelor de finanţare naţionale. 

· Mentalitatea nefavorabilă constituirii şi lucrului în parteneriat

între autorităţile publice locale şi mediul de afaceri; 

· Fondurile reduse pentru investiţii şi neprioritizarea acestoradatorită lipsei strategiilor; 

· Costurile mari ale reabilitării infrastructurii rutiere; 

· Migraţia personalului din sectorul turismului; 

· Lipsa angajamentului clar al membrilor parteneriatului pentrurealizarea acţiunilor asumate. 

Capitolul 8.Priorităţi de dezvoltare turistică 

Sursa: Prefectura Vâlcea -Planul de priorităti de dezvoltare a Judeţului Vâlcea pe anul 2013  

Priorităţi de dezvoltare în turismul montanTurismul montan deţine un uriaş potenţial de dezvoltare: domenii schiabile, domeniul alpin şi subalpin, gradul ridicat deîmpădurire, relieful munţilor înalţi cu toată gama de forme ale reliefului glaciar şi periglaciar, lacuri, lacuri de acumular e, chei,defilee, depresiuni intramontane, culoare.Se impune atragerea şi fidelizarea turiştilor din ţară şi din străinătate, pentru toate formele de turism montan: sporturi de iarnă,drumeţia montană, turismul de aventură, silvo-turismul.Priorităţile principale vizează :• echiparea la standarde internaţionale a domeniilor schiabile cu înfiinţarea unui centru salvamont în zonă, condiţie obligator ie înatestarea oricarei pârtii de schiamenajarea drumului intre Vidra şi Obârşia Lotrului• realizarea retelei de canalizare în zona Vidra –  Obârşia Lotrului• realizarea de investitii noi în structuri de cazare în zona domeniului schiabil•asigurarea condițiilor pentru un turism integrat - locuri de cazare, de petrecere a timpului liber, restaurante, baruri•cooperarea staţiunilor montane în sistem de staţiuni integrate

58

• refacerea, renovarea infrastructurii de cazare existenta, agrement, masă şi echiparea la standarde europenei f j l i l i i

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 59/71

•  marcarea şi refacerea marcajului traseelor turistice montane• amenajarea punctelor de belvedere, de unde se deschid pentru turişti privelişti unice• înfiinţarea unei reţele de comunicare şi intervenţie rapidă în zona montană (dispecerat integrat de alarmare şi comunicare

interactivă între unităţi de intervenţie: poliţie, jandarmerie, ambulanţă –  112, pompieri, protecţia civilă, gardieni publici,salvamont, spital de urgenţe etc.).

• încurajarea şi susţinerea investitorilor români şi străini în domeniul turismului montan

R efacerea instalaţiilor de forare, captare, transport a apelor minerale, izvoarelor, denisiparea şi curăţarea periodică a fora jelor,realizarea de noi prospecţiuni geologice pentru găsirea de noi surse hidrominerale pentru păstrarea unui debit relativ constant;• realizarea periodică de buletine de analiză fizico-chimice şi biologice pentru calitatea apelor minerale şi trecerea în conserva re a

celor care nu mai corespund din punct de vedere calitativ şi terapeutic;•  modernizarea reţelei tehnico-edilitare din toate staţiunile balneare cu asigurarea preluării apelor uzate şi epurarea acestora; •  extinderea posibilităţilor de tratament prin mijloace alternative şi neconvenţionale, naturiste, fitness;• o asigurarea unui grad bun de ocupare a structurilor de cazare şi limitarea de noi construcţii pentru a nu aglomera localitatea

 balneară din punct de vedere urbanistic şi a nu agresa ambiental spaţiile verzi şi peisajele naturale învecinate;•  reabilitarea structurilor de cazare şi alimentaţie care au statut de monumente istorice şi păstrează specificul arhitectural -

urbanistic din staţiunea balneară);•  extinderea amenajărilor pentru activităţi sportive uşoare şi de agrement în aer liber, în spaţii închise pentru a acoperi cer inţele de

recreere şi divertisment pe toată durata anului;•  intensificarea activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice la nivelul staţiunilor prin conferinţe tematice, dezbateri, spectacole de

teatru, folclor, expoziţii de carte, pictură, desene, artizanat autentic;

Priorităţi de dezvoltare în turismul balnear

Priorităţi de dezvoltare în turismul din ariile protejate

Spaţiile naturale protejate, prin valenţele lor estetice, recreative, educaţionale, ştiinţifice, se constituie ca obiective turisticedeosebit de atractive, unele cu caracter de unicat pe plan internaţional.Valorificarea lor turistică îmbracă forme diferite, complexe. Ea trebuie să ţină cont de structura ariei protejate, de obiectivele demanagement, de varietatea resurselor etc. Sistematizarea acestor areale variază de la o ţară la alta, aşa cum diferă şiechipamentele turistice de la un parc la altul.

59

Dotările turistice cuprind în general echipamente de cazare diverse (terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hot eluri, tabere de

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 60/71

tineret, sate de vacanţă etc.), unităţi de alimentaţie, instalaţii sportive, trasee de plimbare, de călărie, poteci, centre d e informare, ş.a.Toate trebuie să fie concepute astfel încât să nu se depăşească nivelul suportabilităţii ecologice, să fie satisfăcute nevoile turiştilor, să seasigure realizarea obiectivelor de management.

Activităţile recreaţionale ce pot fi dezvoltate în interiorul ariilor protejate sunt: studierea naturii, florei şi faunei; fo tografierea, pictura peisajelor; drumeţii montane, alpinism, speologie, practicarea scufundărilor, plimbări pe jos sau, iarna, cu schiurile, ciclism şi canotaj,vizite la anumite obiective speologice.

Fiecare arie protejată îşi stabileşte propriile reguli de comportament pentru vizitatori. De exemplu, unele parcuri naţionale  interzic pătrunderea autoturismelor, deplasarea făcându-se numai cu mijloace de transport ecologice aflate în proprietatea administraţiei   parcului.De asemenea, regulile se pot referi la depozitarea deşeurilor, la impunerea unor trasee, la mărimea grupurilor de vizitatori,  la nivelulzgomotelor, la hrănirea animalelor, la culegerea de "amintiri naturale" etc.

Priorităţi de dezvoltare în turismul cultural-istoric

Pentru mai buna valorificare a patrimoniului arhitectural-istoric, etnografic şi artistic se impun o serie de iniţiative, precum:

•  restaurarea şi conservarea siturilor arheologice, istorice, a bisericilor de piatră şi lemn, a vechilor edificii pentru a put ea fi înscrie încircuite turistice viabile

•  analiza detaliată a zonelor etnografice pentru cunoaşterea ocupaţiilor tradiţionale şi a meşteşugurilor populare, a meşterilo r şirealizarea unor CD-uri de prezentare

• inventarierea legendelor şi a miturilor şi asimilarea lor în programe turistice şi în materialele de promovare turistică permanentizarea manifestărilor cultural-artistice din judeţ şi realizarea unui catalog de prezentare în 2 -3 limbi de circulaţie care să fie

 pus la dispozitia turiştilor sau prezentat la târgurile şi expoziţiile de turism• elaborarea şi afişarea în fiecare ansamblu monahal, biserică –  monument de arhitectură valoroasă, muzeu, colecţie, casă memorială a

unei scurte prezentări în principalele limbi de circulaţie europeană - limbile engleză, germană, franceză•  realizarea unor spaţii de popas şi campare, parcare pentru vizitatorii care doresc să cunoască ansamblurile monahale sau să p articipe

la pelerinaj religios la marile sărbători din calendarul ortodox şi construirea de noi structuri de cazare în apropierea aces toraşezăminte

•  asfaltarea drumurilor comunale care fac legătura dintre ansamblurile monahale, satele etnografice, pentru a se putea realiza circuiteturistice

•  perfectionarea profesionala a ghizilor din muzee, colecţii şi case memoriale care să poată oferi şi date despre caracteristicile mediuluinatural şi antropic ale localităţii pe teritoriul căreia se află un bun cultural sau natural sau cu valenţă turistică

•   principalele trasee rutiere de tranzit ale judeţului să fie bine semnalizate din punct de vedere al distanţelor şi siguranţei, să includă panouri de semnalizare pentru rezervaţii naturale şi obiective culturale în limbile română şi engleză .

60

Priorităţi de dezvoltare în turismul rural si agroturism

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 61/71

•  omologarea pensiunilor şi a fermelor agroturistice existente pentru a se cunoaşte calitatea serviciilorturistice oferite

• ameliorarea şi modernizarea drumurilor comunale, a dotărilor tehnico-edilitare, de servicii comerciale,sanitare, poştă şi telecomunicaţii

•

includerea patrimoniului turistic rural în programe şi circuite turistice alături de alte obiective naturale şiculturale de interes turistic• dezvoltarea posibilităţilor de agrement specific în mediul rural cu participarea la activităţi agricole uşoare,

ateliere artizanale, sporturi de vară, plimbări cu caii, concursuri locale etc.•  susţinerea artizanatului şi a atelierelor meşterilor locali, acordarea de diplome pentru măiestria artistică,

numirea ca cetăţeni de onoare in localităţile din care fac parte şi sprijinirea participării lor la târguri deturism, naţionale şi internaţionale valorificarea resurselor agricole locale, ecologice şi naturale, pentru

consumul turistic şi în comercializarea lor pe piaţa judeţului• diversificarea produsului turistic rural prin includerea de manifestări folclorice: interpreţi de muzică populară, instrumentişti, dansatori şi posibilitatea ca turiştii să înveţe câte ceva din aceste acţiunifolclorice tradiţionale

•  realizarea de noi oferte turistice axate pe trasee tematice: Drumul vinurilor, Drumul ţuicii, Drumul brânzei, Drumul olarilor, etc. prin care sunt vizitate gospodării care mai practică producerea în modtradiţional a unor asemenea produse

•

reamenajarea şi modernizarea vechilor case de cultură, a căminelor rurale atât în centrele de comună, câtşi în satele aparţinătoare comunei, care pot găzdui manifestări folclorice locale (manifestări de genul ,,Fiisatului„„, nedei, festivaluri locale)

• asigurarea unei minime pregătiri a proprietarilor de pensiuni rurale care doresc să practice turismul rural,agroturismul şi să primească turişti români şi străini

• realizarea unei mai bune colaborări între administraţiile publice locale, a administratorilor pensiunilorrurale şi a reprezentanţilor aşezămintelor religioase în susţinerea, prin eforturi comune, a dezvoltăriiturismului pe plan local .

61

Capitolul 9 Propuneri privind politicile de produs preţ

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 62/71

62

Capitolul 9. Propuneri privind politicile de produs – preţ – distribuţie şi promovare 

Hotel PARÂNG –Băile Olăneşti 

PRODUSUL TURISTICHotel Parang - Băile Olănesti Situat în centrul staţiunii balneoclimaterice Băile Olănesti, un oraş bogat prin istorie şi printr -un turism prosper, ambianţa fiind dată degenerozitatea spaţiilor şi atenţia la detalii, şi orientarea către client,

 pentru că a întampina oaspeţii de pretutindeni cu renumitaospitalitate româneasca.Informaţii şi dotări hotel: Hotelul are un număr de 366 camere dotate cu TV, telefon, grup

sanitar propiu respectiv 732 locuri din care:- 358 camere respectiv 718 locuri, cu 2 paturi individuale, cameredistribuite în 5 corpuri de hotel.- 7 apartamente cu dormitor;Hotelul dispune de o parcare proprie, cu o capacitate de 40 delocuri, pentru parcare nu se percepe taxa.

•La 50 m de hotel, Primăria oraşului are amenajată o parcare cu plata cu o capacitate de 200 locuri.Servicii masă 

•Serviciile de masa sunt asigurate in cele doua restaurante:-Restaurant Parang - Dietetic, cu o capacitate de 420 locuri (toatelocurile in saloane) clasificat la 2 stele aflat la mezaninul hotelului,fiind folosit pentru servirea mesei in regim DIETA, conform

 prescriptiei medicale.

- Restaurant Parang - Clasic, cu o capacitate de 420 locuri (dincare 320 în saloane şi 100 pe terasa acoperită), restaurant clasificatla 2 stele, aflat la parterul hotelului, restaurantul fiind folosit pentru

servirea mesei in regim CARD VALORIC.

În cadrul restaurantului, divertismentul şi bunadispozitie sunt asigurate zilnic, după ora 19:00 de

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 63/71

63

dispozitie sunt asigurate zilnic, după ora 19:00 decătre formaţia muzicală a restaurantului. La cerere,restaurantul poate fi compartimentat, putându-seorganiza, în paralel cu servirea mesei,şi DISCOTECA cu o capacitate maximă de 200 locuri.În cadrul Restaurantului Clasic funcţionează un bar dezi pe toata perioada programului de lucru a

restaurantului.În cadrul hotelului functionează la parter Barul de zi"PARâNG", unitate clasificată la 2 stele cu o capacitate60 locuri (toate în saloane). În cadrul barului puteţigăsi masa de biliard, internet caffe (contra cost) şijocuri mecanice.Pe perioada sejurului estival poatefuncţiona COFETăRIA PARâNG, unitate clasificată la 2stele, aflată la mezaninul hotelului, avand o capacitatemaximă de 40 locuri, din care 28 locuri în saloane. 

TratamentBaza medicală proprie a hotelului aflată în incinta hotelului are osuprafaţă de 580 mp şi poate asigura zilnic un număr de 1448 de proceduri medicale.

În baza de tratament sunt asigurate tratamente pentru afecţiunirenale, afecţiuni ale căilor urinare, afectiuni ale tubului digestiv,afecţiuni hepato- biliare, afecţiuni respiratorii, afecţiunidermatologice şi afecţiuni asociate. Factorii de cură sunt reprezentaţi de apele minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, unele hipotone iaraltele izotone.

Baza de tratament dispune de spaţii amenajate special şi aparaturămedicală pentru asigurarea următoarelor tratamente: hidroterapie,kinetoterapie, masoterapie, electroterapie, terapie respiratorie.

Tratamentele sunt prescrise şi se efectuează sub

supravegherea personalului medical specializat. Contra cost, turiştii pot solicita efectuarea unor proceduri de

wellness: duş subacval, băi cu bule, băi cu plante, masaj şireflexoterapie, împachetări cu parafina. 

• Galvanizare simplă • Baie galvanică partială 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 64/71

64

a e ga a că pa t a ă• Ionogalvanizare • Curenţi diadinamici • TENS • TRABERT • Curenti interferenţiali • Microunde 

• Ultrasunet  • Sonodynator • Solux • Aerosoli individuali • Aplicaţii cu parafină • Laserterapie • Masaj regional • Magnetoterapie • Hidroterapie parţiala şi generală cu dus subacval • Kinetoterapie individuală , de grup pe afecţiuni şi cu aparaturăspecială 

Distracţie şi Agrement: •discotecă (în weekend) •seri muzicale asigurate de formaţie (cu exceptia zilei deluni),• închiriere jocuri distractive (contra cost): table,

remmy, sah,•sală de spectacole • Club Internet• biliard in barul de zi• tenis de masă 

Lista serviciilor oferite

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 65/71

65

Lista serviciilor oferite

Recepţie Păstrarea obiectelor de valoare ale

turiştilorServiciu gratuit  

Primirea şi transmitereamesajelor şi a

corespondenţeiServiciu gratuit  

Acordarea de prim ajutor în caz deurgentă (trusă medicală)Serviciu

gratuit

Parcare Trezirea clienţilor la cerereServiciu

gratuit

Sala de conferinţe  Duş 

Radio Rezervarea de bilete pe mijloace de

transportServiciu gratuit

Discotecă 

Informaţ ii privind orarulmijloacelor de transportServiciugratuit

Restaurant  Climatizare în săli de seminarii şi

conferinţ e 

Telefon în camera  Bar de zi 

Cablu TV  Ascensor 

Bază Tratament Balnear  Spălătorie/curăţatorie 

Serviciu pentru curaţ at şilustruit încaltaminteaServiciu cuplata

Reviste şi ziare, gratuite, pe hol, ladispoziţ ia turiştilor 

Informatii turistice siculturaleServiciu gratuit

Rezervare de bilete la recepţie(spectacole, teatru, film) 

Sursa:Sindromania.ro

Recepţia hotelului 

Cameră hotel Parâng 

Politica de preţ  Â

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 66/71

66

Hotel Parâng ** OlaneştiPreţ uri în lei / zi / persoană 

Extrasezon15.03-30.06.201301.09-15.12.2013Loc in

DBL SGL

Cazare cu mic dejunmeniu fix

61 94

Cazare mic dejun şi masă fişă cont 30 lei 91 124

Cazare mic dejun si masă fişă cont 30 lei+Tratament 2 proceduri

108 141

Supliment cameră Balcon  17 17"Zi Balneară" - pachetul conţ ine: cazareDBL, masă pensiune completa (diet ă) şitratament balnear 2 proceduri/zi L-V.

88 121

Hotel Parâng ** OlaneştiPreţ uri în lei / zi / persoană 

Sezon01.07-31.08.2013

Loc inDBL SGL

Cazare cu mic dejunmeniu fix

66 103

Cazare mic dejun şi masă fişaă cont 30 lei96 132

Cazare mic dejun şi masă fişa cont 30 lei+Tratament 2 proceduri

118 154

Supliment camera Balcon 22 22"Zi Balneară" - pachetul conţ ine: cazareDBL, masă pensiune complet ă (diet ă) şitratament balnear 2 proceduri/zi L-V.

99 136

Servicii cu plat ă (închiriere frigider, în limita disponibilului)

4 4

*Pentru tartament documentele solicitate sunt: bilet de trimitereformular CAS, dovada de asigurat, adeverint ă de salariat

Sursa:Sindromania.ro

OFERTE SPECIALE 2013 Hotel PARÂNG :1. HAI LA BĂI - 625 lei/persoană/pachet  . Pachetul include: 6nopţi cazare, masă pensiune completă (dietă) 6 zile,tratament * 10 proceduri/pachet + cură de ape. Pachetul se vindeîn perioada de sezon.2. DECADA BALNEARă- 710 lei/persoană/pachet  . Pachetul

include: 9 nopti cazare, masă pensiune completă (dietă),tratament * 14 proceduri /pachet.Pachetul se vinde în perioadelede extrasezon şi sezon. 3. O SAPTĂMÂNA DE REFACERE MD-330lei/persoană/pachet. Pachetul include: 6 nopţi cazare cu micdejun (meniu fix dietă), tratament *10 proceduri/pachet. Pachetulse vinde în perioadele de extrasezon şi sezon. 4. O SAPTĂMÂNA DE REFACERE DP-470lei/persoană/pachet. Pachetul include: 6 nopţi cazare cu

demipensiune ( fişa cont, 215 lei), tratament * 10proceduri/pachet. Pachetul se vinde în perioadele de extrasezonşi sezon. 5.OFERTA SENIORI (55+ sau pensionarilor)- 66lei/zi/persoana , sejur minim 6 nopţi. Perioada de extrasezon - 66 lei/zi/pers. pentru sejur deminim 6 nopţi : cazare loc în cameră dublă,masă pensiune completă (dietă) : 35lei/pers/zi +10 lei/zi/pers. supliment trecere la FC (se achită lareceptie),tratament 2 proceduri/zi.Supliment single - 30 leiPerioada de sezon - 87 lei/zi/pers. pentru sejur de minim 6nopţi :cazare loc în cameră dublă,masă pensiune completă(dietă) : 35 lei/pers/zi +15 lei/zi/pers. supliment trecere la FC(se achită la recepţie),tratament 2 proceduri/zi. Suplimentul single nu se valorifică în perioada de sezon. Oferta este adresată persoanelor cu varsta de peste 55 de ani, pensionarilor. În acest scop se solicită adeverinţa de

asigurat/cuponul de pensie,bilet de trimitere model CNAS.

Politica de distribuţie 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 67/71

67

Distribuţia directă- Vinde produsul în mod nemijlocitclientelei turistice, în conformitate cu solicitările şipretenţiile acesteia,la un preţ mult mai accesibil. Orice turist poate rezerva fie direct la recepţia hoteluluiParâng , fie telefonic.

Distribuţia prin canale scurte, prin intermediul unuisingur intermediar de regulă turoperator În cazul Hotelului Parâng urmatorii tur-operatori se ocupăcu distribuţia : •3 Bis Olăneşti •Sind Romania•EximturDistribuţia prin canale lungi Cu cel puţin doi intermediari, de natura tur-operatorilor şi, respectiv, agenţiilor de turism, ceea ce permite o mai bunăacoperire a pieţei, o simplificare a eforturilor comerciale şi promoţionale a prestatorilor serviciilor de bază, chiar dacăpreţul final al produsului turistic este mai mare,recompensand activitatea fiecărui participant. În cazul hotelului Parâng cei trei tur-operatori3 Bis Olănesti ,Sind România şi Eximtur vând serviciilecătre agenţiile de turism (detailişti) : Balneo turism , Hello Holidays , Eco Voyage Tour,InfinityTravel etc.(sursa: touristinfo.ro)

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 68/71

68

Politica de Promovare

În cazul hotelului Parâng publicitatea se

realizează în cea mai mare parte înmediul online.Pe site-urile agenţiilor tur -operatoare:http://www.sindromania.ro http://www.eximtur.ro http://www.olanesti-romania.ro Pe site-urile de profil:www.infoturism.ro Pe site-ul ANAT prin programele :O saptămână de refacere ,Decada

balneară, Hai la băi ,Wellness balnear. 

Mass – media locală •Materiale publicitare tipărite, acesteafiind dovada existenţei ofertei cu careamatoriide turism pot lua cunosţ int ă;•Participări la targuri şi expoziţ ii de

turism;

10.Evaluarea aplicării politicilor de marketing (Orizont 2020) 

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 69/71

69

Puncte tari Puncte Slabe

Staţiunea Olăneşti , una dintre cele mai renumitestaţiuni balneoclimaterice din ţară Locaţia hotelui este una centrală Diversitatea serviciilor oferiteUnicitatea tratementelor oferite în cadrul bazeide tratament

Slaba dotare a camerelorMobilier învechitSlaba dotare a bazei de tratamentAngajaţii hotelului nu işi indeplinesc întotalitate sarcinile de serviciuCalitatea serviciilor oferite în restaurantelehotelului lasă de dorit 

 Neexistenţa unui site propriu

Oportunităţi  Ameninţări 

Având în vedere că exista o bază dejaexistentă , daca s-ar investi în aceasta calitateaserviciilor ar creşteDaca ar creşte calitatea serviciilor oferiteautomat ar creşte numărul turiştilor  sidiversitatea acestora

Având în vedere unicitatea tratamentelor ar putea apărea şi turişti străini printr-o bună  promovare externă 

Pierderea competitivităţii Turistii vor evita hotelul citind recenziile de

 pe forumuriÎncasările vor fi din ce in ce mai slabeFalimentul companiei care administreazahotelul

ANALIZA SWOT A HOTELULUI PARÂNG

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 70/71

70

Bibliografie:

1.http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Dezvoltarea-turismului-in-jude66.php 2. http://www.prefecturavalcea.ro/buletin-informativ/rapoarte-activitate.html 3.Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Vâlcea 2008-20134.www.sindromania.ro

5.www.olanesti-românia.ro6.www.insse.ro7.www.valcea.insse.ro

8/13/2019 Program de marketing pentru valorificarea optimă a potenţialului turistic din judeţul Ramnicu Valcea varianta finala

http://slidepdf.com/reader/full/program-de-marketing-pentru-valorificarea-optima-a-potentialului-turistic 71/71