Download - Profilul socio-economic al Regiunii Sud-Est - cjvrancea.ro de dezvoltare a... · Una din zonele in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este Dobrogea de ... se inregistreza

Transcript
  • 1

    CUPRINS

    PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST ............................2

    1. Prezentarea general a Regiunii .............................................................................................................2 1.1. Cadrul geografic i istoric....................................................................................................................2 1.2. Organizare administrativ....................................................................................................................3 1.4. Resursele naturale................................................................................................................................5

    2. Infrastructura n Regiunea Sud-Est .......................................................................................................7 2.1. Infrastructura de transport ...................................................................................................................7 Coridoarele naionale si internaionale .....................................................................................................7 Reele regionale de drumuri .......................................................................................................................8 Reele regionale de cai ferate .....................................................................................................................9 Transportul naval .....................................................................................................................................10 Transportul aerian....................................................................................................................................11 2.2. Zonele libere ......................................................................................................................................11 2.3. Telecomunicaiile ..............................................................................................................................13 2.4. Infrastructura de utiliti ....................................................................................................................13 2.5 Infrastructura de mediu si calitatea vieii .........................................................................................185

    3. Situaia socio-economica ........................................................................................................................19 3.1 Analiza demografica...........................................................................................................................19 3.2. Forta de munc i omajul .................................................................................................................22 3.3. Infrastructura de educaie i social...................................................................................................27 3.4. Ali factori socio-economici ..............................................................................................................29

    4. Profilul afacerilor la nivel regional .......................................................................................................31 4.1. Trsturile cheie ale sectorului productiv..........................................................................................31 4.2. Analiza activitii i sectoarelor economice ......................................................................................34 4.3. Structura intreprinderilor ...................................................................................................................43 4.4. Sectorul IMM ....................................................................................................................................46 5. Cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare (C.D.I) ...........................................................48 6. Oportunitati Egale.................................................................................................................................50

    ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD EST ................................................................................53

  • 2

    Profilul socio-economic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

    1. Prezentarea general a Regiunii 1.1. Cadrul geografic i istoric Regiunea Sud-Est este situat in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaz la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea Bucuresti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si rmul Marii Negre. Acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafaa total a rii, regiunea este a doua ca mrime din cele 8 regiuni ale Romaniei.

    Regiunea Sud-Est aparine provinciei fizico-geografice a Europei rsritene, subprovincia ponto-danubian si are granie naturale formate de raul Prut, fluviul Dunrea, precum si Marea Neagr. Aceasta regiune cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, campia Brganului in centru si campia Covurluiului in nord, podiul Dobrogei in est si sud. n partea de nord a podiului Dobrogei se afla Munii Mcinului iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpailor de Curbur si a Subcarpailor de Curbur. Totodata regiunea este strbtuta de fluviul Dunrea, cuprinde Delta Dunrii si este marginit la est de intreg litoralul romanesc al Mrii Negre (245 km).

    n aceast regiune, clima este temperat-continental cu ierni geroase n vest i mai moderate n sud. Zona Campiei Romane are de regul veri caniculare i ierni blande. n partea de est, influenat de briza marin care aman rcirea sau nclzirea aerului, sunt toamne lungi i primveri tarzii.

    De-a lungul timpului, geii, populaia majoritar a Dobrogei de Nord, au ntreinut legturi intense cu colonitii (negustorii) eleni, stabilii aici nc din sec.VII-VI .Hr., cu sciii, celii, cu soldaii din legiunile romane i cu misionarii de pretutindeni. De asemenea, aceast zon a constituit drumul de trecere al grupurilor migratoare (bulgari, pecenegi, cumani, huni, slavi etc.) venite din est ctre Balcani, n cutarea de noi teritorii. Dup mai multe stpaniri succesive (bizantin, bulgar, otoman), Dobrogea s-a unit n mod firesc cu Romania (1878).

    Harta 1

    REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMANIA

  • 3

    1.2. Organizare administrativ Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judee: Brila, Buzau, Constana, Galai, Tulcea, Vrancea dupa cum se prezint pe harta:

    Harta 2

    Mrimea fiecarui jude este prezentat n urmatoarea figur Grafic nr.1

    Mrimea judeelor Regiunii Sud-Est

    Braila

    13%

    Buzau

    17%

    Constanta

    20%Galati

    12%

    Tulcea

    24%

    Vrancea

    14%

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti, ediia 2006

  • 4

    Organizarea administrativ teritorial a Regiunii Sud-Est la 31 decembrie 2005

    Tabel nr.1

    Regiunea de dezvoltare Judeul

    Suprafaa total (km2)

    Numrul oraelor

    i municipiilor

    din care: municipii

    Numrul comunelor

    Numrul satelor

    Sud - Est 35762 35 11 354 1447 Brila 4766 4 1 40 140 Buzu 6103 5 2 82 475

    Constana 7071 12 3 58 188 Galai 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133

    Vrancea 4857 5 2 68 331 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti, ediia 2006

    La nivelul fiecarui jude structurile autoritatii locale sunt reprezentate de consilii judetene, consilii locale, municipale, oraeneti si comunale. Localitile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orase si 354 comune avand 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constana cu o populaie (1 iulie 2005) de 306.332 locuitori, urmat de Galai 298.366 locuitori, Brila 218.744 locuitori, Buzu 136.624 locuitori, Focani 101.083 locuitori si Tulcea cu 92.874 locuitori.

    1.3. Caracteristici demografice generale Regiunea Sud-Est are o populatie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, nsemnand 13,16 % din populaia rii, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe ara care este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este ntalnita n judeul Galai (138,9 loc/kmp) iar cea mai mic n judeul Tulcea (29,7 loc/kmp).

    O comparaie a populaiei deinute de fiecare regiune este prezentat procentual n figura de mai jos: Grafic nr.2

    Populaia regiunilor de dezvoltare din Romania la 1 iulie 2005 Total : 21.623.849 locuitori

    17%

    13%

    15%

    11%

    9%

    13%

    12%

    10%

    Nord-Est

    Sud-Est

    Sud Muntenia

    Sud-Vest Oltenia

    Vest

    Nord-Vest

    Centru

    Bucuresti-Ilfov

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti, ediia 2006

  • 5

    1.4. Resursele naturale Din perspectiva bogatiilor subsolului, regiunea dispune de petrol (zcminte de hidrocarburi de la Berca, Srata Monteoru, Paclele, Oprieneti, Ianca), gaze naturale in judetele Braila si Buzau si, de asemenea, in platforma continentala a Mrii Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul in Munii Mcinului, piatra de var in podiul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb si zinc, quart, granit, marmura si varietati de piatra de var, caolin, baritina din dealurile Tulcei, depozitele de loess, sarea in Buzau. O categorie aparte a bogaiilor de subsol o constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brila, Buzau, Constana). Platforma continentala a Mrii Negre conine rezerve semnificative de minerale si hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse in Romania.Rezerve de hidrocarburi lichide si gazoase mai sunt si in judetele Braila, Vrancea si Galati. Singurul depozit de petrol la suprafaa din Europa se afl in zonele Berca si Monteoru din judeul Buzu. Zone specifice ale regiunii

    Avand in vedere un numr de indicatori de analiza, respectiv caracteristicele fizico-geografice, demografice, economice si de producie, infrastructura, locuinele si modul de locuire, echiparea tehnic a locuintelor, problemele sociale si ecologice, au fost identificate mai multe zone care prezinta caracteristici asemanatoare. Una din zonele in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunarii, Dobrogea Centrala si de Sud-Vest, Campia Baraganului, zona Subcarpatilor de curbura si a Moldovei de Sud, care in ciuda potentialului ridicat de dezvoltare, raman totusi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase statiuni balneoclimaterice asezate in vecinatatea unor lacuri cu proprietati curative (Lacu Srat in judeul Brila, Balta Alba in judetul Buzau). O atractie speciala a regiunii sunt siturile cultural-istorice si arheologice precum si manastiri cu valoare etnografica speciala. O alta particularitate a regiunii este prezenta celor mai renumite podgorii si centre de productie a vinului din Romania, acestea gasindu-se in toate judetele regiunii. Zona Campiei Baraganului, in care se includ suprafete din judetele Buzau, Braila si Vrancea, este caracterizata din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicata, precipitatii reduse, risc de inundatii, potential forestier scazut. Demografic, se inregistreaza un declin datorat imbatranirii accentuate a populatiei si se observa o tendinta continua de scadere a numarului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii si sub medii. Totusi, se poate spune ca exista posibilitati de innoire si sporire a fortei de munca mature. Exista o slaba reprezentare a sectorului zootehnic, iar activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate. Atractivitatea turistica este limitata iar ponderea activitatilor neagricole este redusa. Element pozitiv poate fi faptul ca terenul arabil are o pondere ridicata din totalul terenului agricol. In acest spatiu predomina locuintele realizate din materiale nedurabile. Exista un grad slab de echipare a locuintelor cu instalatii de apa, racordarea limitata la reteaua telefonica. Dobrogea de Nord acoperit n exclusivitate de Judeul Tulcea este o zon special datorit, n primul rnd, condiiilor fizico - geografice i anume Delta Dunrii declarat n 1990 rezervaie a mediului nconjurtor, ecologic i a psrilor fiind sub protecie UNESCO i Munii Mcinului Parc Naional, pentru conservarea speciilor rare, de flor i faun specifice interseciei arealelor mediteranean, balcanic, caucazian.

  • 6

    Rezervaia Biosferei cuprinde 5.800 km2, reprezentand 53% din suprafata judetului de 8.498,8 km2 iar parcul naional se ntinde pe o suprafa de 11.321 ha reprezentand singura arie protejat din Romnia unde pdurile de step sud-mediteraneene i balcanice sunt prezente mpreun i se afl ntr-o stare bun de conservare. Caracteristicile demografice arata ca densitatea populatiei in acest spatiu este foarte redusa si se inregistreaza un declin demografic accentuat. n zonele naturale protejate, activitile economice sunt permise numai n anumite zone i n anumite condiii, fapt care a determinat ca activitile industriale s fie slab reprezentate, remarcndu-se i o pondere redus a terenului agricol aflat n proprietate privat, comparativ cu alte zone ale regiunii. n aceste condiii activitile economice preponderente s-au axat pe exploatarea de resurse naturale, turism i activiti tradiionale n concordan cu principiile dezvoltrii durabile. n Dobrogea de Sud-Est, din punct de vedere demografic, predomina comunele cu talie medie si mare, densitatea populatiei in zona rurala fiind ridicata. Se inregistreaza o stabilitate demografica si chiar o usoara crestere. Aspectul economic este caracterizat printr-un grad foarte mare de atractivitate turistica, dimensiuni relativ mari ale exploatatiilor agricole individuale, ponderea ridicata a terenului arabil in total agricol, posibilitati de cooperare cu centrele urbane, forta de munca calificata si o pondere ridicata a activitatilor neagricole. Se constata fenomenul de poluare a plajelor datorat in special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor. Dobrogea Central si de Sud-Vest prezinta precipitatii reduse. In acest spatiu exista rezervatii si monumente ale naturii, precum si resurse complexe. Densitatea populatiei este redusa si predomina comunele care inregistreaza un declin accentuat al populatiei.

    Delta Dunrii si aria mai larga a judetului Tulcea reprezinta o zona speciala datorita in primul rand conditiilor fizico-geografice. Caracteristicile demografice arata ca densitatea populatiei in acest spatiu este redus si se inregistreaza un declin demografic accentuat. Activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate si se remarca o pondere redusa a terenului agricol aflat in proprietate privata in comparatie cu alte zone ale regiunii. Consecinta acestei situatii este gradul de ocupare foarte redus al populatiei. Ca elemente pozitive pot fi menionate potenialul forestier ridicat si gradul foarte mare de atractivitate pentru turismul de agrement, itinerant, tiinific n Delta Dunrii dar i prin diversitatea si biotopurile unice, monumentele istorice si religioase (in special triunghiul celor trei manastiri aflate in nordul judetului: Celic-Dere, Cocos-Niculitel, Saon si Bazilica paleo-crestina situata in satul Niculitel, ceti romane italieneti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala). Zona Moldovei de Sud, care cuprinde parti din judetele Galati si Vrancea se caracterizeaza prin alunecari de teren frecvente, risc de inundatii si seismicitate ridicata. Procentul de alimentare cu apa a populatiei in sistem centralizat este redus. Accesul direct la reteaua majora rutiera si feroviara este dificil in majoritatea comunelor. Din punct de vedere social se inregistreaza un nivel ridicat al mortalitatii infantile si o oferta precara de asistenta sanitara.

  • 7

    Zona Subcarpailor de Curbur, ce cuprinde arii din judetele Vrancea si Buzau este o zona cu seismicitate ridicata, zona montana reprezentand circa 50 % din suprafata. Se inregistreaza frecvent alunecari de teren. Ca elemente fizico-geografice pot fi mentionate numeroasele rezervatii si monumente ale naturii precum si complexitatea mare de resurse ale naturii. Din punct de vedere demografic, se inregistreza un declin datorat imbatranirii populatiei si a tendintei continue de scadere a numarului de locuitori. n aceasta regiune se inregistreaza o pondere ridicata a activitatilor neagricole, iar terenul agricol se afla cu preponderenta in proprietate privata, fapt ce constituie premise pozitive in dezvoltarea economica locala. Din punct de vedere ecologic, zona este caracterizata prin existenta padurilor pe suprafete intinse, ceea ce contribuie la mentinerea unui echilibru pe termen lung, conditionat de altfel de explotarea rationala a resurselor forestiere. Agricultura domina ca activitate principala, avand o pondere de aprox. 33,2 % din totalul populatiei ocupate, dar sunt o serie de factori care determina randamente agricole slabe: noua clasa de proprietari funciari detine suprafete mici de teren, nu dispune de utilaje tehnologice moderne.

    2. Infrastructura n Regiunea Sud-Est 2.1. Infrastructura de transport

    Coridoarele naionale si internaionale

    Regiunea este strbtut de importante coridoare de transport care asigur legtura centrelor urbane cu capitala rii. Principalele ci rutiere si de cale ferat sunt: pe direcia est-vest Bucureti Constana i Bucureti-Brila-Galai si Bucureti-Buzu-Focani (fie prin Ploiesti, fie prin Urziceni), care se continu spre nord, acestea asigurand legtura intre principalele orae ale regiunii.

    Romania este traversat de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic), VII (Dunrea, cu braul Sulina si Canalul Dunre-Marea Neagr) si IX(Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chiinu-Bucureti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis).

    Harta 3

  • 8

    Unele drumurile naionale continu mari artere rutiere europene (codificate cu initiala E): - E60, care strabate Franta, Austria, Slovacia, Ungaria, intra in tara prin Oradea, strabate Regiunea de la vest la est si se opreste la Constanta; - E85, care strabate Grecia, Bulgaria, intra in tara prin Giurgiu, strabate partea de nord-vest a Regiunii trecand prin Buzau si Focsani; - E87, care strabate Turcia, Bulgaria, intra in tara prin Vama Veche, strabate Dobrogea de la sud la nord, trecand prin Constanta si se opreste la Tulcea; - E70, care strabate Spania, Franta, Italia, Croatia, Serbia, intra in tara prin Stamora Moravita si strabate Regiunea de la vest la est ajungand la Constanta; - E581, care strabate partea de nord a Regiunii pe linia Galati-Tecuci.

    Harta 4 Reeaua de drumuri naionale si internaionale din Romania

    In vederea imbunatatirii accesului si a fluidizarii traficului dintre regiune si tarile cu care aceasta se invecineaza, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care vizeaza in special infrastructura de acces si care au ca obiectiv final dezvoltarea durabila a regiunilor in ansamblul lor. Reele regionale de drumuri n anul 2005, lungimea totala a retelei de drumuri publice din Romania a fost de 79.904 km, distributia fiind relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii. Reteaua de drumuri a regiunii si densitatea retelei in regiune si in fiecare judet al regiunii, impreuna cu principalele caracteristici ale conditiilor acestora sunt prezentate in urmatorul tabel:

  • 9

    Drumurile publice la 31 decembrie 2005 la nivel naional si regional

    Tabel nr. 2 - km - Drumuri

    publice-total Din care

    modernizate Cu imbrcmini

    uoare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 km de

    teritoriu Total 79.904 21.148 20.915 33,5 Regiunea Sud-Est 10.856 2.108 4.016 30,4 Brila 1.187 280 533 24,9 Buzu 2.646 334 883 43,4 Constana 2.324 523 899 32,9 Galai 1.463 285 669 32,8 Tulcea 1.318 339 448 15,5 Vrancea 1.918 347 584 39,5

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Lungimea drumurilor publice din regiune era n anul 2005 de 10.856 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul IV la nivel naional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,4 %, regiunea ocupand ultimul loc la nivel naional. Indicatorul foarte sczut pentru judeul Tulcea nu este relevant pentru un jude din a crui suprafa aproape jumtate o reprezinta Delta Dunrii.

    La nivel regional problemele intampinate de reeaua de drumuri sunt: calitatea slab a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradal. Situaia drumurilor in mediul rural este critic, majoritatea localitilor rurale neavand drumuri pietruite sau asfaltate. Reele regionale de cai ferate n anul 2005, reeaua de ci ferate din Romania avea 10.948 km de linii n exploatare, din care 1.750 km n Regiunea Sud-Est, conform tabelului de mai jos:

    Liniile de cale ferat n exploatare la 31 decembrie 2005 la nivel national si regional

    Tabel nr.3 - km -

    Total Din care electrificate

    Densitatea liniilor pe 1.000 km

    Total la nivel naional 10.948 3.999 45,9 Regiunea Sud-Est 1.750 477 48,9 Brila 174 124 36,5 Buzu 252 113 41,3 Constana 735 79 103,9 Galai 317 63 71,0 Tulcea 108 - 12,7 Vrancea 164 98 33,8

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

  • 10

    Liniile de cale ferat in exploatare la nivel regional la sfaritul anului 2005, nsumau 1.750 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul II la nivel naional i pe locul IV din punct de vedere al densitii liniilor la 1.000 km. Doar 477 km de linie ferat sunt electrificate, regiunea aflandu-se din acest punct de vedere pe locul V la nivel naional.

    nc din sec.XIX a fost realizat calea ferat care unea capitala rii cu Moldova, iar gara Buzu era un important nod feroviar, plecand linii ferate spre Brila, Galai, Constana, Braov, precum i o linie local spre Nehoiu.

    Cele mai importante noduri de cale ferat n regiune sunt: Furei, Buzu si Barboi, care asigur tranzitul spre capitala rii, spre Moldova si Dobrogea. n regiune exist doua magistrale feroviare: Bucureti-Galai (prin Urziceni-Furei-Brila) si Bucureti-Mangalia (prin Feteti-Cernavod-Constana), legandu-se mai departe cu trasee internaionale. Exist doua poduri peste Dunre, care fac legtura cu Dobrogea: Giurgeni-Vadul Oii si Feteti-Cernavod, ultimul fiind strbtut si de cale ferat.

    Principalele probleme care afecteaza caile ferate din regiune sunt legate de conditiile proaste in care se gasesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cat si a conditiilor de confort relativ scazut al vagoanelor de transport persoane. Este necesar sa se imbunatateasca cantitativ si calitativ situatia drumurilor de acces si a cailor ferate spre centrele economice majore i de asemenea, legtura dintre acestea si coridoarele de transport europene. Transportul naval Transportul naval al Romniei cuprinde transportul maritim i transportul pe cile i canalele navigabile. Transportul naval prezint o multitudine de avantaje fa de celelalte moduri de transport: asigur transportul unor cantiti mari de marf la un singur voiaj, este mult mai puin poluant, costurile de transport pe ap sunt mai mici dect cele din transportul rutier i feroviar; amenajarea i ntreinerea infrastructurii necesit costuri relativ reduse, constituie o verig important n dezvoltarea sistemului de transport combinat.

    Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Pe senalul navigabil dintre Sulina si Brila pot intra nave maritime cu pescaj de pana la 7 m. Pe restul cursului pot circula doar vase cu pescaj de pana la 2 m. Transportul maritim Porturile romaneti la Dunare se mpart n dou categorii: maritime (Constana, Mangalia si Midia) si fluvial-maritime (Brila, Galai, Tulcea si Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. Portul Constana este al patrulea port maritim n Europa i cel mai mare la Marea Neagr, situat la intersecia Coridoarelor de Transport Pan-European nr.IV si VII Dunrea prin Canalul Dunre Marea Neagr. Portul Constana asigura toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodat dotat cu depozite si terminale pentru toate tipurile de mrfuri, avand potenial pentru de a deveni principala poarta pentru Coridorul Europa-Asia.

    O importanta deosebit o are canalul Dunare-Marea Neagr, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunare, asigurand legtura dintre porturile Rotterdam i Constana. Transportul pe caile si canalele navigabile Fluviul Dunrea, cale navigabil internaional, pe sectorul romnesc, de la intrarea n ar i pn la vrsarea n Marea Neagr prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km, dintre care cca. 170 km,

  • 11

    ntre Brila i Marea Neagr, asigurnd condiii tehnice pentru accesul navelor maritime. Datorit regimului natural de scurgere al fluviului, se impun msuri de mbuntire a condiiilor de navigaie pe Dunre, care s asigure exploatarea eficient n condiii de siguran a sectorului maritim al Dunrii precum i asigurarea navigaiei permanente pe Canalul Sulina prin refacerea i aprarea malurilor canalului i implementarea unui sistem de msurtori topohidrografice i semnalizare pe sectorul romnesc al Dunrii.

    Pe cile navigabile interioare, Romnia dispune de un numr de 30 de porturi i puncte de ncrcare amenajate. Dintre acestea, cele care fac parte din reeaua TEN sunt porturile Brila, Galai, Tulcea i Sulina fiind porturi fluvio-maritime. n 2005 traficul portuar a fost de 81.342 mii tone.

    Flota fluvial romneasc este compusa din 1482 nave propulsate i nepropulsate. Mijloacele de transport maritim era compus in 2005 din 70 nave. Transportul aerian n regiune exist patru aeroporturi: international la Mihail Koglniceanu situat la 24 km de Constana, unul la Tulcea (care funcioneaz n prezent numai pentru curse charter), un aeroport utilitar la Tuzla (Constana) si un aeroport utilitar la Buzu. Problemele intampinate de transportul aerian sunt legate in special de lipsa dotarilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in conditii deosebite si de servicii de intreinere tehnic a aparatelor aflate in dotare care nu se ridica la nivelul internaional.

    Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-2000, fiind in mare msura necorespunzatoare cerinelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.

    n ultima perioad, atat in sectorul aeroportuar cat i n cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautic si meteorologic) s-a realizat un numar important de lucrri de reparaii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian n Constana) i s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intreinerea pistei si servicii conexe.

    2.2. Zonele libere Activitatile ce se pot desfasura in zonele libere pot fi realizate de persoane fizice si juridice, romane sau straine, pe baza licentelor eliberate de administratia zonelor libere, in baza contractelor incheiate de acestia cu administratia. Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr.84/1992 activitatile ce se pot desfasura in zonele libere sunt: manipularea, depozitarea, sortarea, masurarea, ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vanzarea-cumpararea, expertizarea, repararea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de expozitii, operatiuni de bursa si financiar-bancare, transporturi si expeditii interne si internationale, inchirierea si concesionarea cladirilor, spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate constuirii de obiective economice si hoteliere, controlul cantitatii si calitatii marfurilor, navlosirea, agenturarea si aprovizionarea mijloacelor de transport, prestari de servicii. Zonele libere, in numar de patru (Constanta, Braila, Galati, Sulina) din cele sase din Romania, constituie puncte de atractie pentru investitorii straini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament.

    In prezent, pe teritoriul Romaniei exista un numar de 4 zone libere, infiintate prin hotarare de Guvern, in temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul juridic al zonelor libere din Romania, dintre care 4 sunt situate in Regiunea Sud-Est.

  • 12

    1.Zona Liber Sulina infiintata prin H.G.nr. 156/1993, este situata la extremitatea estica a Dunarii, respectiv la varsarea bratului Sulina in Marea Neagra si are o suprafata de 100,89 ha, dispunand de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activitatile preponderente desfasurate in aceasta zona fiind cele comerciale, din cauza lipsei drumurilor, cailor ferate sau a unui aeroport in apropiere, orientandu-se si spre alte sectoare cum ar fi cel al productiei si cel al serviciilor. 2. Zona Liber Constana-Sud si Zona Libera Basarabi aflate sub o administratie unica, au fost infiintate prin H.G. nr. 410/1993, modificata si completata prin H.G. nr.191/1997 si H.G. nr.788/1997. Zona Libera Constanta-Sud este amplasata in partea sudica a portului Constanta si are o suprafata de 134,60 ha impartita in trei platforme. Din anul 1997, aceasta s-a extins in complexul portuar Basarabi formandu-se Zona Libera Basarabi, care functioneaza ca o sucursala a Zonei Libere Constanta Sud si are o suprafata de 11,4 ha, din care 0,7 ha acvatoriu. Zona Libera Constanta-Sud beneficiaza de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legatura cu diverse surse de aprovizionare si piete de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulandu-se un trafic intens de marfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO. 3. Zona Liber Galai infiintata prin H.G.190/1994 se situeaza pe malul stang al fluviului Dunarea, la mila 80 in zona digului Badalan in partea de est a municipiului Galati in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina, aflandu-se in legatura directa cu linia ferata larga folosita in tarile fostei URSS, avand deci, acces direct la pietele Comunitatii Statelor Independente si are o suprafata de 136,98 ha teren din care o suprafata portuara de 6,98 ha cuprinzand 3 dane de acostare dotate cu toate instalatiile. 4. Zona Liber Brila a fost infiintata prin H.G. nr. 330/1994 care a fost modificata si completata prin H.G. nr.478/1999 si 535/2000, si are o suprafata totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunand de asemenea de o zona portuara (perimetrul 1 in suprafata de 67,8 ha este situat in zona danelor aval a terminalului de containere propus, intre malul Dunarii si digul de aparare existent; perimetrul 2 in suprafata de 34,3 ha este amplasat in zona Varsatura, la periferia orasului; perimetrul 3, in suprafata de 8,3 ha, situat in sectorul portuar existent, intre Gara Fluviala si Pescarie, care dispune de platforme, constructii, utilitati care pot fi usor adaptate activitatilor de zona libera; si extinderea cu suprafata de 4,01 ha teren portuar pe care se afla depozite S.N.P. Petrom.

    Reglementarea regimului de porto franco n perioada interbelic, zona s-a dezvoltat mai ales prin nfiinarea primei burse de comer din ar, la Brila, unde se stabilea preul mondial al cerealelor. Reluat n 1995 n noile condiii social-economice din Romania, Bursa de Marfuri Generale din Brila i-a propus s joace un rol important n nviorarea activitii economice a judeului. La sfaritul anului 2003, aceast instituie i nchidea activitatea de tranzacionare a mrfurilor generale.

    Puncte vamale sunt in toate judetele regiunii, iar puncte de trecere a frontierei: Directia Regionala Vamala Interjudeteana Constanta (Tulcea, Silina, Mangalia, Midia Basarabi, Negru Voda, Vama Veche, Ostrov), Directia Regionala Vamala Interjudeteana Galati (Braila, Giurgiulesti, Oancea), iar pentru judetul Tulcea, putem mentiona ca Tulcea i Sulina au specific portuar, iar Chilia Veche i Periprava sunt puncte de trecere simplificat.

  • 13

    2.3. Telecomunicaiile Reeaua de telecomunicaii este n general bine dezvoltat, exist acoperire pentru ntreaga regiune. S-au facut investiii importante n ultimii ani, mai ales din partea firmelor private de telefonie mobil. n mediul rural sunt probleme n ceea ce privete conectarea la reele de telecomunicaii i accesul la internet.

    Grafic nr.4

    Numrul de abonamente telefonice din regiune, n perioada 2000-2005 (mii persoane)

    480

    500

    520

    540

    560

    580

    2000 2001 2002 2003 2004 2005

    Numarul deabonamentetelefonice

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediiile 2001-2006

    Se observ c, n perioada 2000-2004, numrul abonailor telefonici din regiune a crescut constant de la an la an. ncepand cu anul 2004 se constat o scdere continu a numrului de abonamente telefonice, fapt ce se datoreaz n special concurenei tot mai accentuate din partea operatorilor de telefonie mobil. n anul 2005 s-au inregistrat in regiune 512.061 abonati telefonici fa de peste 560.000 n anul 2004, ceea ce situeaz regiunea pe locul II la nivel naional.

    2.4. Infrastructura de utiliti Utilitatile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzator. Din datele disponibile la nivel regional i n fiecare dintre judetele regiunii reiese ca exista disparitati semnificative intre judetele regiunii referitoare la dezvoltarea reelei publice de gaz natural i alimentare cu ap potabil. Aceste date sunt prezentate n tabelul urmtor:

  • 14

    Tabel nr.4 Reeaua i volumul gazelor naturale distribuite, n 2005

    Localiti in care se

    distribuie gaze naturale Volumul gazelor naturale

    distribuite (mii m)

    Total Din care: municipii si orase

    Lungimea simpl a

    conductelor de distribuie (km) Total Din care:

    pentru uz casnic

    Total la nivel naional 742 217 27.496 12.963.284 2.827.778 Regiunea Sud-Est 51 17 1.742 1.785.624 169.694 Brila 10 3 327 266.729 44.470 Buzu 15 2 473 174.830 42.557 Constana 4 4 275 299.769 17.376 Galai 10 2 435 923.098 48.357 Tulcea 3 2 59 12.241 1.248 Vrancea 9 4 173 108.957 15.686

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Din datele statistice de la finele anului 2005, se constata ca regiunea se situeaza pe locul VI (pe acelasi loc cu regiunea Sud-Vest) la nivel national in ceea ce priveste procentul localitatilor in care se distribuie gaze naturale (6,9 % din total pe tara) si pe locul VIII in ceea ce priveste lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale (6,6 % din total pe tara).

    Tabel nr.5 Numrul localitilor n care se distribuie energie termic, n 2005

    Localiti n care se distribuie energie

    termic

    Total Din care: municipii si orae

    Total la nivel national 155 129 Regiunea Sud-Est 22 20 Brila 2 2 Buzu 3 2 Constana 10 9 Galai 2 2 Tulcea 2 2 Vrancea 3 3

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    La sfaritul anului 2005, regiunea se situeaz pe locul II la nivel naional (14,19 % din total pe ara) n ceea ce priveste numrul localitilor in care se distribuie energie termic, majoritatea acestora fiind municipiile si orasele (90,9 %), situaie asemntoare la nivel naional.

  • 15

    Tabel nr.6

    Reeaua de distribuie a apei potabile, n 2005

    Nr. localiti cu instalaii de alimentare cu ap potabil

    Total Din care: municipii si orae

    Lungimea total simpl a reelei

    (km)

    Total la nivel national 1.935 315 47.778 Regiunea Sud-Est 311 35 8.335 Brila 35 4 1.154 Buzu 62 5 1.352 Constana 69 12 2.206 Galai 38 4 1.139 Tulcea 49 5 1.099 Vrancea 58 5 1.385

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Alimentarea cu ap potabil n regiune are un procent mai ridicat decat cel la nivel naional. La sfaritul anului 2005, regiunea a ocupat locul II la nivel naional n ceea ce privete lungimea simpl a reelei de distribuie a apei potabile (17,4 % din total pe ar) si locul III la nivel naional n ceea ce priveste numrul localitilor cu instalaii de alimentare cu ap potabil (16,1 % din total pe ara). Totui, sunt localiti unde nu exista instalatii de alimentare cu apa, iar in foarte multe localitati aceste instalatii au un grad avansat de uzura. 2.5 Infrastructura de mediu i calitatea vieii 2.5.1 Calitatea apelor subterane

    n Regiunea Sud-Est, s-a urmarit calitatea apelor subterane din straturile acvifere amplasate n 9 bazine hidrografice (Prut, Barlad, Dunarea, Litoral, Siret, Putna, Milcov, Ramna, Ramnicu Sarat). Majoritatea hidrostructurilor au suferit procese de contaminare cu azotai datorita naturii solului din aceasta zona a arii. Poluarea se resimte difereniat, existand zone n care acviferul este puternic poluat. Datorita fondului natural, resursele acvifere freatice prezinta un risc ridicat de poluare, atat pe termen lung, cat i pe termen scurt. Din aceste considerente, ele nu pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populaie. n general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil i ca atare, depoluarea acestui tip de apa este anevoioasa, daca nu chiar imposibila. Sursele de purificare provin din impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje; impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impirificarea dispersata a surselor de suprafata; impurificari produse in sectiune de captare a apelor datorita nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie. Poluarea cu azotai (NO3): spalarea solului de catre precipitaiile contaminate cu oxizi de azot (NO2); ape de suprafaa n care s-au evacuat ape uzate ncarcate cu azotai; aplicarea ngraamintelor chimice pe diverse categorii de terenuri agricole.Prezena n apa a azotailor este un indicator al unei poluari mai vechi. Prezena simultana n apa a azotailor i a amoniului este un indicator al unei poluari continue.

  • 16

    Situatia apelor uzate. n Regiunea Sud-Est exista 75 de statii de epurare municipale si industriale (Braila 16, Buzau 23; Constanta 12, Galati 10, Tulcea 7, Vrancea 7). La acestea s-a realizat receptia partiala, urmand a se finaliza lucrarile in cursul anul 2007. 2.5.2 Calitatea atmosferei

    Starea generala de calitate a atmosferei este determinata sunt: urbanismul, industrializarea, motorizarea, chimizarea, densitatea demografica. Singurul jude din regiune n care au fost realizate determinari de metale grele la imisii a fost Galai. Concentraia medie anuala a fost de 0,208 g/m3, mai mica decat valoarea limita indicativa de 0,5 g/m3. Teritorial doar n Constana exista echipament pentru monitorizarea poluarii de fond. Din punct de vedere al poluantilor gazosi monitorizarea se realizeaza la nivelul tuturor judetelor (SO2, NO2, NH3, fenoli, etc.) Nu s-au semnalat depairi ale valorilor limita stipulate n Ord. 592/2002, respectiv STAS 12574/87. Valorile medii ale pH-ului indica lipsa ploilor acide n regiune (valorile nregistrate la acest indicator sunt, n general, superioare valorii de 5,6, valoare considerata normala pentru precipitaiile din zonele neafectate de poluare). La indicatorul pH, valori mai mici decat 5.6 pH au fost nregistrate la Buzau, respectiv una la Tulcea. Conductivitatea, care da informaii asupra coninutului total de saruri, se caracterizeaza prin coninut ionic total ,,mare, in toate punctele de monitorizare din regiune. Sursele de poluare cu pulberi n suspensie PM 10 specifice Regiunii Sud-Est sunt industriile metalurgica i siderurgica, la care se adauga centralele termice pe combustibili solizi i transportul rutier.Pentru anul 2004 limitele intre care au variat concentraiile medii anuale au fost de 0,070mg/mc pentru Braila si 0,0328 mg/mc pentru Buzau. Nivelul de poluare al atmosferei cu pulberi sedimentabile n Regiunea Sud Est pe anul 2004 a fost mai scazut decat n anul precedent. Sursele de poluare sunt n general aceleai ca n cazul pulberilor n suspensie, la acestea adaugandu-se construciile de drumuri, industria materialelor de construcie, eroziunea solului etc. Nu s-au nregistrat depairi ale concentraiei maxime admisibile de 17 g/m2/luna conform STAS 12574/1987-Aer din zonele protejate, decat n judeul Constana punct de prelevare Constana unde valoarea medie pentru anul 2004 a fost de 36,79 (g/m2/luna). La nivelul Regiunii Sud-Est exista 21 staii automate de monitorizare a calitaii aerului aflate n diferite stadii de funcionare (5 statii la Braila, 1 statie la Buzau, 7 statii la Constanta, 5 statii la Galati, 2 statii la Tulcea si 1 statie la Vrancea, situate in urban si rural). 2.5.3 Deeuri municipale i asimilabile La nivelul anului 2005, n Regiunea Sud-Est, conform datelor furnizate de cele 6 agenii locale de protectia mediului, au fost generate 1.183.109 tone deeuri. La nivelul regiunii exist un numr de 30 de operatori de salubritate (din sectorul privat si public), care deservesc aproximativ 51% din populaia total. Din ancheta statistica pentru anul 2004, cantitaile de deeuri municipale colectate au crescut de la 795.100 tone la 885.414 tone.

    Tabel nr.7 Deeuri municipale generate i colectate, n anul 2005

    - tone - Deeuri municipale Cantitate deeuri

    Deeuri menajere colectate 739.872 n amestec 732.774 de la populaie 569.841

  • 17

    de la agenii economici 162.933 separat 7.098 Deeuri din servicii publice 100.852 Deeuri din construcii/demolri 55.818 Altele 67.034 Total deeuri municipale colectate 963.576

    Total deeuri necolectate 219.533 Total deeuri municipale generate 1.183.109

    Sursa: Agentiile Locale de Protectia Mediului din Regiunea Sud-Est

    Grafic nr.5 Deeuri municipale generate n anul 2005

    Cu toate acestea se poate observa ca exist n continuare o mare cantitate de deeuri necolectate aprox.19% din total deseuri generate n 2005, acestea provenind mai ales din mediul rural, unde colectarea i depozitarea lor se face necontrolat. n regiunea noastra nu se realizeaza o colectare selectiva a deeurilor biodegradabile i nu exista instalaii de compostare. Tocmai de aceea s-a propus construirea unui numar de 41 staii de compostare n regiune.

    Tratarea deeurilor municipale n regiunea Sud-Est nu exist staii de tratare mecano biologica i staii de compostare. Cu excepia compactarii realizate n utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabila naintea eliminarii finale. n judeul Vrancea deeurile municipale sunt compactate zilnic la platformele de deeuri oraeneti, iar n judeul Constana deeurile sunt balotate doar n cadrul depozitului ecologic de la Costineti. n anul 2005, n municipiul Constana a fost pus n funciune o instalaie pentru sortarea deeurilor reciclabile din deeuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/or.

    Tabel nr.8 Sortarea deeurilor menajere, n anul 2005

    Tone/an Capacitatea instalaiei de sortare 25.920 Cantitatea de deeuri sortate 6.571,16 Cantitatea de deeuri menajere supus sortrii 11.238,4

    Sursa: Agentiile Locale de Protectia Mediului din Regiunea Sud-Est

    Deeuri

    municipale

    necolectate

    19%

    Deeuri

    municipale

    colectate

    81%

  • 18

    n cadrul Regiunii Sud-Est, aproximativ 90% din deeuri municipale sunt eliminate prin depozitare. Conform datelor existente la nivelul regiunii au fost identificate un numar de 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 sunt pentru deeuri nepericuloase i 7 sunt depozite pentru deeuri periculoase. O alta categorie de deseuri sunt deeurile de producie metalice si neferoase, de hartie si carton si deeurile din materiale plastice colectate din judetul Constana (976.985 tone din total deseuri generate reprezinta deseurile de steril provenite din activitatea de exploatarea minereurilor nemetalifere), Tulcea (slam rosu, piatra de var, zgura si praf) si Galati (fier vechi prin prelucrearea cantitatii de zgura negranulata).

    Deeuri generate din activiti medicale La nivelul regiunii 75-80% din deeurile medicale generate sunt deeuri nepericuloase asimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deeuri periculoase. Din datele furnizate de ageniile judeene, n anul 2005 au fost generate la nivel de regiune aproximativ 900 tone deeuri medicale periculoase, care au fost eliminate prin incinerare n crematoriile din dotarea spitalelor sau prin intermediul unor ageni economici autorizai. La nivelul regiuni s-au inchis deja 24 de instalaii de incinerare din totalul de 44.Pn la sfritul anului 2006 se vor mai nchide nc 4 instalaii.

    Nmoluri provenite de la epurarea apelor uzate La nivelul regiunii au fost generate aproximativ 633.565 tone nmol umed i 16.050 tone nmol uscat, provenite de la epurarea apelor uzate oreneti se deshidrateaz pe paturi de uscare i apoi se elimin prin depozitare la platformele de deeuri sau n incinta productorului.

    Nmoluri generate de apele uzate industriale n anul 2005 au fost identificai un numr de 77 ageni economici care dein staii de epurare a apelor uzate industriale i care au generat 46.360,3 tone nmol. Acest nmol a fost depozitat n depozitele de deeuri industriale. Pn la aceast dat, n regiunea noastr nu au fost eliberate permise de mprtiere a nmolului n agricultur.

    Situaia mediului si indicii de poluare n Regiunea de Sud-Est, datorita conditiilor de relief, n care predomina campiile, a vecinatii cu Marea Neagr si fluviul Dunrea, s-au dezvoltat de-a lungul timpului ocupaii specifice bazate pe agricultur i comert care nu au dus decat intr-o mica masura la fenomene de degradare a mediului inconjurator. n zonele de deal i de munte din judeele Vrancea, Buzu si Galai, despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor, in Delta Dunarii poluarea complexa a afectat habitatul natural, iar litoralul Marii Negre necesita interventii majore pentru combaterea poluarii marine, dar si pentru prevenirea erodarii plajelor. O parte a malurilor raurilor din regiune necesit lucrri de ndiguire si protejare, pentru ca n perioadele cu precipitaii abundente sau dezghe, cotele apelor depesc albiile naturale, producand inundaii. Asezarile umane sunt afectate de probleme legate de modul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere, multe localitati avand statii invechite de epurare a apelor uzate si spatii insuficiente de depozitare a deseurilor. Poluarea mediului in regiune se datoreaza atat existentei unor tehnologii uzate moral si fizic cat si insuficientei mijloacelor financiare pentru achizitionarea unor echipamente corespunzatoare de protectie a mediului. Dei pdurile reprezint 8,3% din suprafaa forestier a rii, regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protecia mediului nconjurtor, atat factorilor naturali cat si antropici. Acest fapt a

  • 19

    dus la poluarea aerului prin depirea concentraiei maxime admisibile a substantelor poluante n aer la pulberi sedimentabile, pentru municipiile Galai si Constana. Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului inconjurator, atat datorita factorilor naturali, cat si celor antropici: degradarea padurilor, poluarea marina, eroziunea plajelor, poluarea cauzata de substantele industriale sau de pesticide si ingrasaminte chimice. Avand in vedere vecintatea regiunii cu ri care se confrunt n parte cu aceleai probleme de mediu (poluri industriale, eroziuni costiere, defriri masive etc.), se vor dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontalier ntre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est i regiuni nvecinate din Ucraina, Republica Moldova i Bulgaria.

    3. Situaia socio-economica 3.1 Analiza demografica Transformrile economice i sociale care au avut loc n Romnia ncepnd din anii `90 au determinat schimbri importante n evoluia fenomenelor demografice, n numrul i structura populaiei. Populaia Romniei a sczut continuu, cauzele acestui fenomen fiind multiple, ncepnd de la o scdere a ratei naterilor, combinat cu o mrire a ratei deceselor, emigrare etc. De remarcat, c n regiune se afl trei din primele 10 orae ale rii dup numrul de locuitori la 1 iulie 2005 i anume: Constana, Galai i Brila. n anul 2005, populaia urban reprezenta 55,5 % din totalul populaiei regiunii. n trei judete ale Regiunii (Constana, Galai si Brila) se observa o concentrare a populaiei in mediul urban, datorit industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite n ultimii ani (grafic 6).

    Grafic nr.6 Populaia judeelor din Regiunea Sud-Est

    Total : 2.846.379 locuitori

    Constanta

    Buzau

    Braila

    Tulcea

    Galati

    Vrancea (370.428 loc.)

    (494.052loc.)

    (715.148 loc.)

    (620.500 loc.)

    (252.485 loc.)

    (393.766 loc.)

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Structura pe sexe a populaiei din regiune arat schimbri uoare, dar semnificative. n mediul urban reducerea populaiei s-a nregistrat n randul brbailor (764.327 persoane n 2004, fa de 761.994 persoane de sex masculin, n 2005). Acelai fenomen s-a produs i n mediul rural, 635.728 persoane fa de 635.023 persoane. Preponderena populaiei de sex feminin se remarc n toate judeele

  • 20

    regiunii. Cele mai importante scderi ale populaiei masculine se nregistreaz n judeele Constana i Galai. Pe judee, cea mai important scdere a populaiei s-a nregistrat n judeul Constana, aceasta fiind de aproximativ 30.893 persoane. n schimb, judeul Vrancea a nregistrat o cretere a populaiei totale, respectiv 393.766 persoane n 2004 fa de 391.220 persoane n anul 2000 (Tabelul nr.9).

    Tabel nr.9 Populaia pe judee la nivelul Regiunii Sud-Est

    - persoane - 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Variaia

    2005-2000 Brila 385749 385066 375898 374318 371749 370428 -15321 Buzu 504540 503451 500160 498085 495878 494052 -10488 Constana 746041 746908 713783 713563 713825 715148 -30893 Galai 644077 643253 626277 622936 621161 620500 -23577 Tulcea 262692 262124 255816 254455 253419 252485 -10207 Vrancea 391220 391322 396002 395330 394286 393766 2546

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediiile 2001-2006

    Din punct de vedere al distribuiei pe cele dou medii rezideniale, n anul 2005, ntre judeele Regiunii Sud-Est se disting diferene notabile: judee ca Brila, Constana, Galai, cu populaie rezident preponderent n mediul urban i judee ca Buzu, Tulcea i Vrancea, cu populaie rezident preponderent n mediul rural (Tabelul nr.10).

    Tabel nr.10 Indicatorii demografici de baz n Regiunea Sud-Est

    - % - Regiune Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea Romania Procentul populatiei urbane 55,5 65,3 41,4 70,9 56,9 49,1 37,8 54,9Rata mortalitatii infantile (la 1,000 nasteri)

    16,5 10,6 18,8 19,8 16,4 16,6 12,7 15,0

    Durata de viata anticipata (ani)

    71,69 71,61 72,38 71,02 71,67 70,37 72,83 71,76

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Scaderea ratei natalitatii poate fi atribuita conditiilor economice in general si lipsei de servicii medicale in particular, in special in zonele rurale. Se observa ca cea mai mare scadere a acestor indicatori s-a inregistrat in judetele unde gradul de urbanizare este foarte scazut. Un fenomen social ce se constata in ultimii ani este migratia demografica, in special a populatiei tinere si mature (19-49 ani), din mediul rural in mediul urban, motivati de condiiile de viat i munca oferite de centrele urbane, fapt ce conduce la mbtrnirea populaiei in mediul rural.

  • 21

    Grafic nr.7

    Populaia regiunii pe medii rezideniale

    0

    1000000

    2000000

    3000000

    4000000

    5000000

    6000000

    7000000

    2000 2001 2002 2003 2004 2005

    Rural

    Urban

    Total

    n ceea ce privete populaia pe grupe de vrste, s-au nregistrat aceleai valori la nivel naional i regional. Grupa de varst 15-64 ani reprezinta 70.2% din total populaie, atat la nivel naional cat i la nivel regional.

    Regiunea Sud-Est se caracterizeaz printr-o mare diversitate etnic, lingvistic i religioas. Datele de la recensmntul populaiei i locuinelor din 2002, arat c 4,8% din populaia Regiunii Sud-Est reprezint minoriti etnice. Structura etnic la nivelul regiunii se prezint astfel : etnia rom (1,7 % ); comunitatea ruilor lipoveni (0,9% ) - concentrat n judeul Tulcea reprezentnd 16.350

    persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii; comunitatea grecilor (0,1% ); comunitatea turc (1%) concentrat n judeul Constana reprezentnd 27.914 persoane n acest

    jude fa de 32.098 persoane la nivel regional; comunitatea ttar destul de numeroas, concentrat la nivelul judeului Constana, unde au fost

    nregistrai 23.230 persoane din 23.935 persoane la nivelul ntregii ri. Grafic nr.8

    Sursa: Direcia Regional de Statistic Brila (Recensmntul populaiei i al locuinelor 18

    martie 2002, vol. IV- populaie structura etnic i confesional 2004, INS)

    0

    10000

    20000

    30000

    40000

    50000

    60000

    pe

    rso

    an

    e

    Structura etniilor

    la nivelul Regiunii Sud-Est

    romi

    rusi lipoveni

    turci

    tatari

    greci

    alte etnii

  • 22

    3.2. Forta de munc i omajul

    3.2.1 Piaa forei de munc Piaa forei de munc, joac un rol hotrtor n asigurarea creterii economice i a productivitii pe termen lung. Crearea condiiilor pentru creterea competenelor profesionale, n scopul asigurrii unui proces de producie performant, care s dea natere unor produse competitive, capabile s fac fa cerinelor pieei, devine o prioritate absolut. Problemele cu care se confrunt Regiunea Sud-Est, i n egal msur ntreaga ar, sunt legate, n special de scderea populaiei totale, active i ocupate. Scderea numrului total al populaiei, a avut repercursiuni majore i asupra pieei forei de munc. n 2005 in regiune exist un numr de 1.147 mii persoane populaie ocupat, ceea ce reprezent 12,5 % din totalul la nivel naional. Att la nivel naional, ct i la nivelul Regiunii Sud-Est, se remarc n anul 2005 o scdere foarte accentuat (173000 persoane fa de anul 2000) a populaiei ocupate.

    Grafic nr.9

    Populaia ocupat la nivelul Regiunii Sud-Est i la nivelul rii n perioada

    2000-2005 (mii persoane)

    1000

    1050

    1100

    1150

    1200

    1250

    1300

    1350

    1400

    2000 2001 2002 2003 2004 2005

    0

    2000

    4000

    6000

    8000

    10000

    12000

    populatie ocupata regiune populatie ocupata tar

    Polinomial. (populatie ocupata tar) Polinomial. (populatie ocupata regiune)

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Totodat, se observ i tendina de mbtrnire a acesteia, 23,2% din populaia ocupat n anul 2005, reprezent persoane n vrst de 45-54 ani.

  • 23

    Grafic nr.10

    55-64 ani

    9,0%

    45-54 ani

    23,2%

    35-44 ani

    25,2%

    25-34 ani

    27,9%

    15-24 ani

    10,2%

    65+ani

    4,5%

    Structura populaiei ocupate pe grupe de varsta in anul 2005

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    mbtrnirea populaiei poate genera ieirea unor competene importante de pe piaa forei de munc, n domenii de interes, ca: domeniul cercetrii, n care se observ o scdere vertiginoas a numrului de salariai, nvmnt pre/universitar, industrie etc., i totodat nevoia de formare initiala i/sau continua n domenii slab dezvoltate n prezent: asisten medical specific vrstei a III-a, activiti de ntreinere i profilactice, activiti de socializare dedicate persoanelor vrstnice, activiti de tip part time. Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidarea si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra omajului) i nfiinarea de ntreprinderi mici si mijlocii. Conform datelor statistice la nivel regional, n ultimii ani ponderea n economia regiunii o dein micro ntreprinderile, ntreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea ntreprinderilor mari activeaza n industria prelucratoare, construcii, transport si depozitare.

    n anul 2005, repartiia populaiei ocupate pe activiti ale economiei naionale la nivelul fiecrui jude din Regiunea Sud-Est, evideniaz sectoarele CAEN, care concentreaz cea mai mare parte a populaiei ocupate, n urmtoarea ordine: agricultur, industrie prelucrtoare, comer. Dup aceste trei poziii se constat c intervin particulariti de la un jude la altul n ceea ce privete ordinea sectoarelor de activitate, n funcie de numrul populaiei ocupate. (Grafic nr.11).

  • 24

    Grafic nr.11

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    80

    90

    Brila Buzu Constana Galai Tulcea Vrancea

    Populaia ocupat civil pe judee i pe activiti ale economiei naionale la

    nivel de seciune CAEN, n anul 2005

    (mii persoane)

    Agricultur, v ntoare i silv icultur

    Pescuit i piscicultur

    Industrie ex tractiv

    Industrie prelucrtoare

    Energie electric i termic, gaze i ap

    Construcii

    Comer

    Hoteluri i restaurante

    Transport, depozitare i comunicaii

    Intermedieri financiare

    Tranzacii imobiliare i alte serv icii

    Administraie public i aprare

    nv mnt

    Sntate i asisten social

    Celelalate activ iti ale economiei naionale

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    n perioada 2000-2005 se constat c activitile care concentreaz cea mai mare parte a populaiei ocupate sunt: Agricultur, Industrie prelucrtoare, Comer , Transport, depozitare i comunicaii, Construcii, nvmnt, Sntate i asisten social. n anul 2005, se produce o mutaie astfel, numrul populaiei ocupate n Construcii fiind mai mic dect numrul persoanelor ocupate n sectorul Transport, depozitare i comunicaii.(Grafic nr.12).

  • 25

    Grafic nr.12

    Populaia ocupat la nivelul Regiunii Sud-Est, pe activiti ale economiei

    naionale (mii persoane)

    0

    50

    100

    150

    200

    250

    300

    350

    400

    450

    500

    2000 2001 2002 2003 2004 2005

    Agricultur, vntoare i silvicultur

    Pescuit i piscicultur

    Industrie extractiv

    Industrie prelucrtoare

    Energie electric i termic, gaze i ap

    Construcii

    Comer

    Hoteluri i restaurante

    Transport, depozitare i comunicaii

    Intermedieri financiare

    Tranzacii imobiliare i alte servicii

    Administraie public i aprare

    nvmnt

    Sntate i asisten social

    Celelalte activiti ale economieinaionale

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediiile 2001-2006

    Statistica Teritorial, INS, Bucureti, 2006. Populaia ocupat n activiti industriale, la nivelul regiunii se situeaz ntr-o poziie secundar. Astfel, agricultura deine prima poziie din punct de vedere structural, cu 35,1 %, n timp ce activitatea industrial reunete numai 21,59 %, din totalul populaiei ocupate n teritoriul economic analizat (industria prelucrtoare fiind activitatea dominant i concentrnd prin procentul deinut de 19,1 % majoritatea persoanelor ocupate n industrie).

  • 26

    Trebuie susinut, n continuare, efortul de dezvoltare al sectorului Servicii, capabil s genereze noi locuri de munc n contextul dezvoltrii durabile, chiar dac se constat o cretere a populaiei ocupate n sectorul Servicii i o scdere accentuat a populaiei ocupate n Agricultur i n Industrie, agricultura concentrnd cea mai mare parte a populaiei ocupate. 3.2.2 omajul Schimbrile structurale n economia regiunii au determinat scderea somajului. Astfel, se observ o scdere semnificativ a ratei omajului n regiune n 2004 fa de 2003, care continu i n 2005. n Regiunea Sud-Est rata omajului a sczut de la 8,1 % n 2003 la 6,4 % n 2005.

    Grafic nr.13 Evoluia ratei omajului la nivel naional

    9

    8,1 8,3

    9,1

    7

    8,37,8

    5,4

    2,8

    5,8

    7,8

    4,2

    2,8

    7,57,46,9

    2,4

    7,3

    5,1

    7,47,3

    6,4

    6,8

    4

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    Nord-Est Sud-Est Sud

    Muntenia

    Sud-Vest

    Oltenia

    Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-

    Ilfov

    2003

    2004

    2005

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediiile 2004, 2005 i 2006

  • 27

    Grafic nr.14 Evoluia ratei omajului la nivel regional

    7,4

    5,7

    8,7

    7,48,1

    8,7

    11

    7

    8,5

    4,2

    5,6

    9,6

    5,96,76,9

    4

    6

    8,3

    5,6

    6,86,4

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    Sud-Est Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

    2003

    2004

    2005

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediiile 2004, 2005 si 2006

    De asemenea, se observ o scdere a ratei omajului n 2005 fa de 2003 n toate judeele regiunii, cu excepia judetului Buzu unde dupa o scdere uoara n 2004, nivelul omajului a atins n 2005 din nou nivelul din 2003. La nivelul regiunii, cea mai mare rat a omajului la sfaritul anului 2005 s-a nregistrat n judeul Galati (8,3%). Reducerea somajului poate fi explicata prin amploarea pensionarilor, plecarilor la munca in strainatate, muncii in economia subterana, dar si prin faptul ca cei mai multi someri nu se mai inregistreaza la Oficiile Fortei de Munca.

    Din totalul omerilor nregistrai n anul 2005, aproximativ 43% reprezint omeri de sex feminin, respectiv un numr de 30283 persoane. n privina segmentelor de omaj specifice, ponderea femeilor n total omeri precum i a tinerilor n total omeri la nivel regional depesc valorile nregistrate la nivel naional. Avand n vedere c n anul 2005 fa de anii precedeni, se nregistreaz o scdere n ceea ce privete personalul din agricultur, industrie, construcii, comer i alte servicii, judeele Constana i Galai se menin pe primele locuri n ceea ce privete numrul persoanelor ocupate, depind media pe regiune. Rata de participare la fora de munc, reprezentand raportul dintre populaia activ civil i populaia total n varst de munc, a fost apropiat de valoarea la nivel naional. 3.3. Infrastructura de educaie i social 3.3.1. Educaia n ceea ce priveste educatia la nivelul regiunii, se constata existenta institutiilor de invatamant de toate gradele (prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) aflate atat in sector public cat si privat, a centrelor de reeducare si reorientare profesionala, inclusiv a institutiilor de invatamant special pentru copiii cu deficiente. Ceea ce este important si trebuie sa se sublinieze este lipsa infrastructurii de invatamant in unele zone rurale izolate. Prin urmare, in aceste zone copiii familiilor sarace au acces limitat sau de loc in institutiile de invatamant.

  • 28

    La nivel regional, n anul colar 2005/2006, nvamantul public s-a desfurat n urmatoarele uniti: - 570 grdinie (cu program normal, cu program prelungit si cu program saptamanal); - 1000 coli primare si gimnaziale (din care 790 coli n nvmantul gimnazial); - 176 uniti de nvamant liceal; - 9 uniti de nvamant profesional; - 11 uniti de nvamant postliceal; - 7 universiti cu 66 facultati.

    n regiune nvmantul superior de stat este prezent prin numeroase facultai, principalele centre universitare fiind la Constanta si Galati. La Constana sunt urmatoarele universiti: Universitatea Ovidius, Universitatea Maritim, Academia Naval Militar "Mircea cel Btrn", iar n centrul universitar Galai funcioneaz Universitatea Dunrea de Jos cu numeroase faculti.

    nvmantul superior privat este prezent n Galai prin Universitatea Danubius, la Brila prin Universitatea Constantin Brncoveanu, la Constana functioneaza Universitatea Spiru Haret, avand 2 facultati, la Tulcea funcioneaza Universitatea Ecologica Bucureti, iar la Buzu funcioneaza Universitatea George Bariiu Bucureti cu Facultatea tiine Economice i Universitatea Spiru Haret funcionnd cu 12 specializri la Centrul Teritorial Buzu.

    Gradul de cuprindere scolara la toate nivelele a fost, in perioada 2004/2005, apropiat de gradul inregistrat pe tara. S-a inregistrat o crestere a gradului de cuprindere in invatamantul superior. La acest fenomen a contribuit si dezvoltarea invatamantului superior particular, care a cuprins in 2005 aproximativ 30% din numarul total de studenti. Exista diferente foarte mari intre gradele de cuprindere in diferite forme de invatamant. Acestea se pot explica prin faptul ca sumele alocate de la bugetul de stat destinate invatamantului primar pot fi considerate ca fiind mai bine focalizate in raport cu familiile cu venituri foarte scazute, iar cele destinate invatamantului superior tind sa favorizeze mai ales grupurile cu venituri mai ridicate. Aceasta regresivitate a serviciilor educationale indica o inegalitate a sanselor copiilor proveniti din diferite medii sociale. Avand in vedere istoria bogata a regiunii, aflata la confluenta vechilor regiuni istorice, dar si diversitatea minoritatilor nationale, zestrea culturala a Regiunii Sud-est este extrem de bogata. Cultura este reliefata si prezentata de vestigiile arheologice, manastirile, muzee locale si judetene, biblioteci, casele memoriale si teatrele presarate in toata regiunea. Trebuie mentionat si faptul ca in centrul Regiunii Sud-Est, mai exact la Braila, se organizeaza, odata la doi ani, Concursul International de Canto "Hariclea Darcle", eveniment de mare rezonanta atat in Europa cat si in toata lumea.

    Diversitatea sectoarelor in restructurare si tendintele schimbatoare de pe piata fortei de munca conduc la necesitatea adaptarii permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern si extern, inclusiv institutiile de invatamant si pregatire profesionala. Este necesar sa se dezvolte un sistem de instruire profesionala care sa raspunda noilor nevoi, atat pentru persoanele tinere cat si pentru cele adulte si in special pentru femei si someri aflati in somaj de lunga durata. 3.3.2. Serviciile de sntate Serviciile de sntate au continuat s se degradeze de la an la an, atat din punct de vedere al dotrii i cheltuielilor curente alocate acestora, cat si din punct de vedere al calitii serviciilor. Indicatorii ce reflecta calitatea si nivelul asistentei sanitare nregistreaz o nrutire: numrul de paturi n spitale la 1.000 locuitori scade continuu n regiune n raport cu 1990, nregistrand o cretere n anul 2000. In anul 2005 se inregistreaza un numar de 5,5 paturi la o mie de locuitori, regiunea ocupand locul VI la nivel naional. Numrul consultaiilor la dispensare cunoate o scdere uoar.

  • 29

    Numrul de medici n regiune reprezenta n anul 2005 doar 8,9 % din numarul total al medicilor la nivel naional, (ntr-o uoar scdere fa de anul 2004, unde numrul medicilor reprezenta 9,4%), din acest punct de vedere regiunea ocupand ultimul loc la nivel national. Acesti indicatori arata o serie de inegalitati teritoriale in starea de sanatate si in asistenta medicala. Sistemul sanitar nu a reusit sa diminueze dezechilibrele intre serviciile sanitare oferite in mediul rural si cele oferite in mediul urban. Se inregistreaza si o crestere a polarizarii tipurilor de servicii de sanatate cat si a cheltuielilor per capita legate de acestea, in functie de veniturile populatiei. Cresterea proportiei de servicii de sanatate privata, neacoperite cu nici un fel de asigurare medicala, tinde sa accentueze aceasta polarizare. In ultimii ani in toate marile orase din regiune au fost infiintate institutii sanitare particulare.

    n ceea ce privete numrul de spitale, regiunea ocupa locul VI la nivel naional, cu doar 47 de spitale (11,1 % din totalul la nivel national), toate spitalele fiind proprietate de stat. n regiune isi mai desfasoara activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sanatate, 704 farmacii (majoritatea apartinind sectorului privat). De asemenea, in regiune mai functioneaza 1.325 cabinete medicale de familie, 17 societi medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentara.

    Infrastructura de sanatate este slab reprezentata, dispensarele medicale au o dotare precara cu echipamente medicale si medicamente; in unele localitati, mai ales din mediul rural, numarul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, in special al celor cu studii superioare, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate in regiune, principala cauza fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltarii acestor servicii.

    3.4. Ali factori socio-economici 3.4.1. Dispariti intraregionale Uneori, discrepantele dintre judetele din cadrul regiunii sunt mai mari decat disparitatile dintre regiuni. n ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Est, procesul de restructurare industriala are un puternic impact negativ asupra economiei regiunii de dezvoltare Sud-Est, exista ramuri industriale n declin, cum ar fi: industria prelucrtoare (n toate judetele regiunii) i n domeniul comer (Constana, Galai, Vrancea). n anul 2000 au existat n judeul Tulcea un numr de 3941 ntreprinderi active, din care 97% cu capital majoritar privat. Din numrul total de ntreprinderi active dup activitatea principal, ponderea industriei era de 7,9%, n timp ce serviciile deineau 82%. n anul 2005, unitile cu pn la 10 salariai sunt majoritare, reprezentnd 87,61% din total, n judee ca Buzu i Tulcea depind 89%. Rata somajului in judeul Tulcea a fost de 6,0%, n anul 2005, situand judeul pe locul VI din regiune..

    Economia judeului Constana are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuar i transportul maritim, turismul, industria alimentar, comerul, industria construciilor de maini, industria chimic i petrochimic, industria energiei electrice i termice, industria de prelucrare a lemnului si a producerii hrtiei, industria confeciilor. Distribuia agenilor economici pune n eviden zona industrial situat pe axa Constana-Nvodari, pe de o parte i zona industrial situat pe axa Constana-Medgidia-Cernavod, pe de alt parte. Dup numrul total al agenilor economici nmatriculai, municipiul Constana ocup locul al doilea pe ar, dup Bucureti. n prezent, n municipiul Constana sunt nregistrai peste 18.000 de ageni economici. Datorit prezenei oraului Constana i a sectorului serviciilor diversificat si relativ dezvoltat, judeul Constana a suferit mai putin impactul declinului economic general i a reuit s absoarb mari pari

  • 30

    din excedent. Portul Constanta este n momentul de fa plmanul comerului exterior al Romaniei, prin care este realizat cea mai mare parte a activitilor de import si export. Companiile de operare din Portul Constana presteaz toate tipurile de servicii pentru manipularea mrfurilor generale, astfel, prin Portul Constana pot fi tranzitate produse alimentare, buturi i tutun, celuloz i hrtie, laminate, piese de schimb, ciment n saci i alte mrfuri.

    n plus fa de problemele aprute datorit restructurrii industriale, judeele Buzu si Vrancea se confrunta cu probleme n zona rural, daca lum n considerare c procentul populaiei rurale n aceste judee este unul din cele mai mari din ara. Mult vreme agricultura a reprezentat, n judeul Buzu, ramura de baz a economiei. Cu toate acestea, judeul Buzu este singurul productor din Romania de echipamente i aparate pentru cale ferat, tot aici realizandu-se cea mai mare parte din producia de cord metalic, sarm i produse din sarm. Se mai produc obiecte decorative din sticl tip Galee, mobil, textile, zahr, ulei, vinuri. Agricultura n Vrancea are cu adevarat o tradiie i reprezint sursa principal a economiei judeului dispus pe cele 3 forme de relief: munte, deal si campie. Dei ponderea n Vrancea a deinut-o si o deine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc n tara, agricultura nu se reduce numai la atat. Atat silvicultura cat i exploatrile agricole i ndeosebi, agricultura, reprezinta sursa principal pentru ramurile industriale cu pondere n economia judeului respectiv industrializarea lemnului i industria alimentar.

    Tabel nr.11 Populaia pe sectoare economice la nivel regional

    Judee / regiune Populaie (nr. de

    locuitori)

    Populaia urbana

    (%)

    Populaia ocupat pe sectoare economice (mii persoane)

    Industrie Agricultura Construcii Servicii

    Brila 370428 65,3 34,7 42,6 7,1 39,0 Buzu 494052 41,4 40,4 81,0 7,7 48,3 Constana 715148 70,9 51,0 69,9 23,9 132,6 Galai 620500 56,9 47,7 65,1 14,6 71,9 Tulcea 252485 49,1 20,4 32,8 3,1 25,6 Vrancea 393766 37,8 27,8 69,0 3,4 39,1 Regiunea Sud Est 2846379 55,5 222,0 360,4 59,8 356,5

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Judeele cu cea mai numeroas populaie din regiune sunt Constana i Galai, la polul opus situandu-se judeele Brila i Tulcea. O cauza principal de disparitate n cadrul regiunii Sud-Est o reprezint omajul. n anul 2005, n regiunea Sud-Est rata omajului (omeri nregistrai) era de 6,4% fa de 5,9% la nivel naional. Cele mai afectate judete din regiune sunt Galai (8,3%), Constana (5,6%), Buzu (7,4%). Disparitatea poate fi msurat i cu ajutorul altei variabile cum ar fi ponderea populaiei ocupate pe sectoare economice. Analizand acest indicator n cadrul regiunii se observ c cea mai mare parte a populaiei ocupate se concentreaz n agricultur (35%), servicii (34,6%) si industrie (21,6%). Judeele cu ponderea cea mai mare a populaiei ocupate pe domenii sunt Galai i Constana pentru industrie, Constana si Buzu pentru agricultura, Constana si Galai pentru construcii, Constana si Galai pentru servicii (Tabel nr.11).

    Zonele traditional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaie de rate nalte ale unui omaj structural si cu ponderi mari ale fortei de munca ocupate in agricultura. La acesti doi factori se adauga elemente care caracterizeaza tendintele actuale si de perspectiva, cum ar fi: migrarea catre alte regiuni,

  • 31

    in cautare de locuri de munca, infrastructura slab dezvoltata (judetul Tulcea), nivelul mai scazut al investitiilor directe pe locuitor. 4. Profilul afacerilor la nivel regional 4.1. Trsturile cheie ale sectorului productiv 4.1.1. Produsul intern brut Cu un PIB care reprezint 11,93% (2004) din economia rii, Regiunea Sud-Est se situeaz pe locul 6, n timp ce, pe locuitor acest indicator se situeaz sub media naional. Pn n 2003, productivitatea muncii deinea o poziie de mijloc ntre regiunile rii, cu valorile cele mai ridicate n judeul Constana.

    Grafic nr.14

    0

    50000

    100000

    150000

    200000

    250000

    mili

    oane

    lei

    Produsul Intern Brut

    ROMNIA 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8

    Regiunea Sud - Est 9286,8 13165,2 17112,3 22263,8 29413,1

    2000 2001 2002 2003 2004

    Sursa:Statistica Teritorial, INS, Bucureti ediia 2006

  • 32

    Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a participat la realizarea PIB-ului Romniei ntr-o proporie cuprins ntre 11,55%, respectiv 11,27% la nceputul perioadei analizate ajungnd n 2004 la 11,93%.

    Grafic nr.15

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    Raportul dintre PIB regional i PIB naional (procente)

    (nivelul PIB naional=100)

    PIB naional 100 100 100 100 100

    PIB regional 11,55 11,27 11,30 11,27 11,93

    2000 2001 2002 2003 2004

    Sursa:Statistica Teritorial, INS, Bucureti ediia 2006

    4.1.2. Formarea PIB-ului sectorial Specificul Regiunii Sud - Est l reprezint disparitile dintre nodurile de concentrare a activitilor industriale i teriare (Brila - Galai; Constana - Nvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul i Delta) i ntinsele zone cu suprafee de culturi agricole i viticole (Buzu, Focani).

  • 33

    Grafic nr.16

    0%

    10%

    20%

    30%

    40%

    50%

    60%

    70%

    80%

    90%

    100%

    2000 2001 2002 2003 2004

    Structura PIB, pe categorii de resurse (procente)

    Sntate i asisten social

    nv mnt

    Administraie public i aprare

    Tranzacii imobiliare, nchirieri i activ iti deserv icii prestate n principal firmelorIntermedieri financiare

    Transport, depozitare, comunicaii

    Hoteluri i restaurante

    Comer

    Construcii

    Industrie

    Pescuit i piscicultur

    Agricultur, v ntoare i silv icultur

    Sursa:Statistica Teritorial, INS, Bucureti ediia 2006 Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut regional (PIB) au avut evoluii diferite. Astfel, ncepnd cu perioada 2000-2002, sectoarele: Construcii i Industrie au nregistrat creteri ale ponderilor n PIB regional, n timp ce sectoarele: Comer, Hoteluri i restaurante, Agricultur, vntoare i silvicultur, au nregistrat diminuri ale ponderilor n PIB regional. n perioada 2003-2004 sectoarele: Construcii i Industrie cunosc o diminuare a ponderii n PIB, n timp ce sectoarele: Comer, Hoteluri i restaurante, Agricultur, vntoare i silvicultur au nregistrat creteri ale ponderilor n PIB regional. (Grafic nr.16). Se constat c evoluia alternant a valorii PIB-ului a fost rezultatul direct al privatizrii, ct i al lichidrii acelor ntreprinderi de stat care s-au dovedit lipsite de viabilitate economic, al efortului investiional intern i extern n restructurri, modernizri i retehnologizri i, nu n ultimul rnd, al mutaiilor structurale majore din economia naional i a regiunii.

    4.1.3. Veniturile populaiei n anul 2005 veniturile totale ale populaiei regiunii (374,10 lei RON lunar/persoan) se situeaz cu puin sub media naionala (-0,9%). Salariile contribuie cu 21% la formarea veniturilor totale ale populaiei regiunii.

  • 34

    Grafic nr.17

    Salariul mediu net lunar n judeele regiunii

    (lei/pers.)

    534 526

    625

    564529

    702

    622 639

    780735

    652 632

    418457

    512530

    423418477

    583

    620

    0

    100

    200

    300

    400

    500

    600

    700

    800

    900

    Sud-Est Brila Buzu Constana Galai Tulcea Vrancea

    2003

    2004

    2005

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediiile 2005 i 2006

    Ctigul salarial mediu net lunar din Regiunea Sud-Est a crescut de la 530 lei/persoana n 2003 la 780 lei/persoana n 2005, datorit unor activiti din industrie, transport si depozitare, agricultur, construcii, hoteluri i restaurante (Grafic nr.17).

    Din total cheltuieli bneti, cele aferente produselor alimentare reprezint 25%, cheltuielile pentru cumprarea de marfuri nealimentare 25,7%, iar cele pentru plata serviciilor 21,9%. Cheltuielile totale lunare pe o persoan din regiune au fost n anul 2005 mai mici dect media pe ar (7%). 4.2. Analiza activitii sectoarelor economice 4.2.1. Agricultura i mediul rural Prin tradiie Regiunea Sud-Est este o zon agricol. Condiiile pedoclimatice din regiune favorizeaz cultivarea porumbului (n principal n nord), a grului (n special n centrul regiunii), a orzului, a plantelor industriale, a florii soarelui, mai ales n Constana (regiunea ocupa locul I la nivel naional). Suprafaa cultivat reprezint peste 45% din total. La aceasta au contribuit i lucrrile de mbuntiri funciare executate n Balta Brilei, n special asanri, ce au permis reintroducerea n circuitul produciei agricole o suprafa important de soluri aluvionare. Astfel, n regiunea Sud-Est se afl cea mai mare exploataie agricol din Romnia.

    n pofida potenialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicat. Fragmentarea suprafeelor arabile n poriuni mici este un alt obstacol n calea dezvoltrii agriculturii. Potenialul economic sczut al micilor ferme i managementul ineficient al exploatrilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.

  • 35

    Agricultura deine o pondere importanta n economia regiunii, 33,22% din populaia ocupat a regiunii fiind ocupat n acest sector. Suprafaa agricol deine 65,23% din suprafaa total a regiunii. Sectorul privat deine cea mai mare pondere a terenului agricol i totodat produce cea mai mare parte a produciei agricole (92,3% din producia agricol total a regiunii, n 2005).

    n anul 2005 producia agricol n regiune a nregistrat o valoare de 6980180 mii RON, reprezentand 15% din producia agricol la nivel naional. Componenta productiei agricole regionale a fost similara cu cea nationala (Grafic nr.19).

    Grafic nr.19

    Componenta produciei agricole (animal i vegetal) regionale comparativ cu producia agricol naional

    96,9

    82,5

    93,6

    78,8

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    80

    90

    100

    nivel naional nivel regional

    Productia animala

    Productia vegetala

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006 Valoarea total a produciei agricole situeaz regiunea n anul 2005, pe locul III la nivel naional. n anul 2005 producia agricol regional era n proporie de 95% n proprietate majoritar privat, situndu-se peste valoarea procentual corespunzatoare la nivel naional (94 %).

  • 36

    Grafic nr.20

    Contribuia judeelor din regiune la producia agricol (Valoarea total: 6980180 mii lei)

    18

    17.5

    20.420.0

    10.7

    13.5 Brila

    Buzu

    Constana

    Galai

    Tulcea

    Vrancea

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Culturile agricole reprezint o caracteristic principal a regiunii, regiunea ocupnd n anul 2005, primul loc n producia de leguminoase pentru boabe, mazre, plante textile, plante uleioase, floarea-soarelui, legume, tomate, struguri i locul II la nivel naional n producia de cereale pentru boabe.

    Regiunea Sud-Est se situeaz pe primul loc n ar ceea ce privete suprafaa viilor pe rod, deinnd 41,2% din suprafaa viticol a rii (numai judeul Vrancea deine peste 14% din suprafaa viticol a rii. Regiunea Sud-Est este recunoscut, att pe plan intern ct i pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se gsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeti, Pietroasele, Nicoreti, Niculiel, Murfatlar, nsurei.

    Producia animal obinut reprezint 12% din producia naional. Numrul animalelor existent la sfritul anului 2005 a fost de 328 mii capete bovine (locul V la nivel naional), 823 mii capete porcine (locul V la nivel naional) i 1276 mii capete ovine (locul II la nivel naional).

    n ceea ce privete zootehnia, regiunea ocup primul loc la producia de carne de ovine i caprine i la producia de ln, locul III la nivel naional la producia de ou i carne de pasre.

    Volumul de lemn recoltat n anul 2005 n regiune era de 1.160,9 mii m, reprezentnd 7,4% din volumul de materie lemnoas exploatat la nivel naional, regiunea situndu-se pe penultimul loc ntre regiuni.

    Suprafaa agricol a regiunii (2.332,8 mii ha) reprezinta 15,8 % din suprafaa agricol a rii, situndu-se pe locul doi la nivel naional, dupa Regiunea Sud-Muntenia. Suprafaa agricol a regiunii reprezint 65,2% din suprafaa total a acesteia.

  • 37

    Grafic nr.21

    Repartizarea suprafeei agricole regionale pe categorii de folosin (Total 2.332.847 ha)

    puni

    14%

    teren arabil

    78%

    livezi

    1%fnee

    3%

    podgorii

    4%

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    Grafic nr.22 Repartizarea suprafeei agricole regionale pe judee

    Tulcea

    16%

    Buzu

    17%

    Constana

    24%

    Galai

    15%

    Brila

    17%

    Vrancea

    11%

    Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureti ediia 2006

    S-au constatat n ultimii ani uoare creteri ale suprafeelor arabile, a punilor i a livezilor, concomitent cu scderi ale suprafeelor fneelor i viilor. Judeul Brila se remarc prin calitatea solurilor (cernoziomuri) unde se obin producii mari la porumb, floarea-soarelui, soia, cereale pentru boabe, valoarea produciei agricole vegetale reprezentnd 2,6% din producia agricol vegetal a rii. Suprafaa amenajat pentru irigat deine peste 86,1% din totalul suprafeei agricole, ocupnd din acest punct de vedere locul I la nivel naional.

  • 38

    Mult vreme n judeul Buzu ramura de baz a economiei era agricultura. Suprafaa agricol la sfritul anului 2005, a fost de 402,2 mii ha, din care teren arabil 64%. n zona de cmpie, unde predomin cernoziomul, exist condiii favorabile cultivrii cerealelor, florii soarelui, sfeclei de zahr, cartofului i legumelor. n zona colinar, predomin plantaiile de vie (locul II la nivel naional, la suprafeele cu vii pe rod), cunoscute mai ales prin podgoriile Dealu Mare i Dealul Clnului, specializat n producerea vinurilor roii. Condiiile favorabile existente n jude au creat posibilitatea dezvoltrii zootehniei. La sfritul anului 2005, efectivele de bovine erau de 77660 capete, ocupnd primul loc la nivel regional. Pe raza judeului i desfoar activitatea dou herghelii pentru creterea cailor de ras - Cislu i Rueu, o staiune de cercetare i cretere a bovinelor (Dulbanu-Amaru) i o staiune de cretere i cercetare a oilor de ras. Agricultura este un sector secundar n judeul Constana. n anul 2005, suprafaa cultivat a fost de peste 76% din ntreaga suprafa agricol a judeului. Principalele culturi au fost cerealele boabe (locul IV la nivel naional), porumb boabe, primul loc la nivel naional pentru leguminoase pentru boabe, plante textile (locul II la nivel naional), floarea-soarelui (locul I la nivel naional). La sfritul anului 2005, efectivele de animale au fost: 299426 capete ovine (locul I la nivel regional i locul III la nivel naional), 68802 capete caprine (locul I la nivel naional), 44050 capete bovine. Agricultura constituie una din componentele principale ale peisajului geografic din jude, fiind totodat una din cele mai vechi activiti economice ale populaiei. Suprafaa agricol la sfritul anului 2005 a fost de 358,6 mii ha din care teren arabil 338,9 mii ha. Padurile i alte terenuri cu vegetaie forestier ocupau 7,6% din totalul suprafeei la nivel regional. Poziia natural-geografic a judeului i condiiile climatologice au permis ca succesiunea introducerii culturilor de cmp i a creterii animalelor n practica agriculturii s se integreze, s se dezvolte intensiv. n anul 2005, producia de cereale boabe a fost de 670,1 mii tone, floarea-soarelui de 69,6 mii tone (locul IV la nivel naional) iar cea de legume 321,7 mii tone (locul I la nivel naional). De asemenea, producia de tomate ocup locul la nivel naional cu o producie de 59,2 mii tone. Creterea animalelor este i ea o ocupaie straveche, practicat de la pstorit pn la ferme moderne de cretere n stabulaie. Agricultura este o ocupaie n judeul Tulcea, alturi de pescuit i extracia pietrei. Terenurile agricole ocupau, n anul 2005, 364,6 mii ha - respectiv 42.8% din suprafaa judeului fiind n majoritate teren arabil, 292,2 mii ha. La sfritul anului 2005, Tulcea se afl pe primul loc la