8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

1/42

PRINCIPII GENERALE DE TEHNICĂ ÎN ECOGRAFIE

CAPITOLUL I. ULTRASUNETELE.

PRINCIPIUL ECOGRAFIEI. APARATURĂ

  1.1. Definitie

  Ecografia este o metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept vector al informatieimedicale ultrasunetele reflectate în corpul uman.

  Utra!"netee sunt vibratii mecanice ale materiei, transmise ca "n#e ac"!tice sau"n#e!onore. Ultrasunetele au frecvente superioare spectrului audibil (peste 20 KHz) fiind compusedin oscilatori corpusculari longitudinali.

  Un#ee !onore  sunt oscilatii mecanice transmise de catre particulele mediilor solide,licide sau gazoase, fara a !e $ro$aga %n &i#.

1.'. Caracteri!ticie generae ae "n#eor !onore

 

Undele sonore reprezinta variatii de presiune, care determina miscarea particulelor mediului respectiv în !urul pozitiei de ecilibru. "rafic unda sonora poate fi reprezentata subforma unei curbe sinusoide, alcatuita dintr#o oscilatie pozitiva, urmata de una negativa ($ig. %.)

&rincipalele caracteristici ale undelor sonore sunt'

•  %%*2n Perioa#a (+) # reprezinta timpul necesar particulei pentru efectuarea uneioscilatii complete si revenirea la pozitia initiala de ecilibru.

•  %%*2n L"ngi(ea #e "n#a (λ) # reprezinta distanta parcursa de unda sonora în timpulunui ciclu (o perioada) si are unitatea de masura metrul. λ este deci o distanta si se regaseste în binecunoscuta relatie' s v x t (s spatiul, lungimea de unda, v viteza, t timpul sau perioada).

•  %%*2n A($it"#inea (-) # reprezinta deplasarea maxima a particulei într#un senssau altul fata de pozitia de ecilibru.

•  %%*2n Frec&enta ( ν) # reprezinta numarul de oscilatii complete pe unitatea de timp(secunda). Unitatea de masura pentru frecventa este ertz#ul (Hz). Un Hz o oscilatiesecunda.

  /n functie de frecventa undele sonore se împart astfel'

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

2/42

  # infrasunete' 0÷% Hz, unde sonore neaudibile1

  # sunete audibile' %÷20.000 Hz1

  # ultrasunete (U)' 20 KHz÷%0 3Hz (p4na la acest nivel de frecventa fiind operanta

mecanica clasica)1

  # ipersunete' peste %0 3Hz (mecanica cuantica).

  Ultrasunetele utilizate în ecografie au frecvente cuprinse între %÷%0 3Hz (domeniulclasic de frecventa), acest spectru extinz4ndu#se în ultimii ani p4na la 20÷2 3Hz.

•  %%*2n )ite*a (c) sunetului # reprezinta distanta parcursa de unda în unitatea de timpsi se masoara în msec. /n relatia cu celelalte marimi c λ+ sau c  ν x λ.

  /n cazul nostru' λ  c x +, unde' c %50 ms, (viteza medie a ultrasunetelor în tesuturi),iar + perioada.

  6iteza de propagare a ultrasunetelor într#un mediu omogen este constanta la otemperatura data si depinde de caracteristicile mediului, respectiv de elasticitatea si densitateaacestuia. 7eoarece viteza sunetelor într#un mediu este constanta, frecventa si lungimea de unda aultrasunetelor care strabat mediul vor fi invers proportionale (cu c4t frecventa ultrasunetului estemai mare, cu at4t lungimea de unda este mai mica). 6itezele de propagare a ultrasunetelor încorpul uman sunt în medie cuprinse în intervalul %50÷%*0 msec (creier, ficat, rinici, musci,s4nge), cu valori usor mai mici %50÷%50 msec (apa, tesut adipos), între valorile extreme %msec în aer si 5000÷000 msec în os, în functie de tipul anatomic si gradul de mineralizare al

osului.

•  %%*2n Energia ac"!tica. /ntruc4t undele sonore reprezinta variatii de tensiuneexercitate asupra particulelor unui mediu, sursa acustica genereaza o cantitate de energie, caredetermina oscilatiile particulelor si care se transmite o data cu unda. 8nergia se masoara în !ouli(9).

•  %%*2n P"terea ac"!tica  sau fluxul de energie acustica, reprezinta cantitatea deenergie care trece în unitatea de timp printr#o suprafata data a mediului de propagare. Unitatea demasura este !oulesec sau :att (;).

•  %%*2n Inten!itatea ac"!tica reprezinta fluxul de energie pe unitatea de suprafata sise masoara în ;cm2.

  $olosind marimile acustice si relatiile de mai sus' + % ν, unde ν  frecventaultrasunetelor. 7aca notam viteza U cu c din relatia λ  c x + rezulta' λ  c ν

 

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

3/42

  #a demonstrat ca rezolutia axiala (în lungul axului) a unui ecograf nu poate fi mai micadec4t λ2. /nsasi dimensiunea fizica a cristalelor piezoelectrice din componenta traductoarelor audimensiunea fizica de λ2.

  Re*o"tia este distanta minima între doua puncte individualizate (vizualizate distinct).

  Rezulta deci ca pentru o rezolutie cât mai mica avem nevoie sa alegem λ/2 cât mai mic sau,conform formulei, frecventa traductorului cât mai mare.

  &rincipalele con!ecinte ae caracteri!ticior "tra!"neteor si relatiilor dintre ele sunt'

  - Undele acustice cu frecventa mare genereaza o rezolutie mai buna.

  # 6iteza ultrasunetelor depinde de elasticitatea si densitatea mediului (tesutului) traversat,dar si de temperatura acestuia.

  # -tenuarea (absorbtia) transmiterii de energie depinde de distanta parcursa de unda prinmediu, av4nd ca efect scaderea intensitatii, prin conversie în caldura si energie de legaturamoleculara.

  &e masura ce undele se îndeparteaza de sursa si patrund în corpul uman, pierd dinenergie, direct proportional cu distanta de la sursa dar si cu frecventa undelor. =ezulta ca oconsecinta'

  #

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

4/42

•  %%*2n S"r!a ac"!tica. &iesa care emite ultrasunetele si receptioneaza ecourileultrasonore se numeste traductor sau transductor (engl.transducer ). /n limba!ul curent suntutilizate si denumirile de sonda ecografica sau palpator.

•  %%*2n Efect" $ie*o(agnetic reprezinta o alternativa mai rar utilizata de producere

a ultrasunetelor.

•  %%*2n ,ateriaee fi*ice utilizate pentru producerea ultrasunetelor, la nivelultraductorului sunt în principal'

  # materiale electrostrictive # cuart sau ceramici sintetice de tipul zirconatului de plumb,sau titanatului de bariu, precum si derivati de mase plastice de tipul fluorurii de poliviniliden1

  # materiale magnetostrictive # saruri ale unor metale cu proprietati magnetice' >i,

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

5/42

•  %%*2n Den!itatea te!"t"rior influenteaza viteza de propagare. @esuturile mai densevor genera viteze de propagare crescute (os, calcul), tesuturile moi vor genera viteze medii de propagare, iar licidele vor genera viteze mici de propagare.

•  %%*2n Ea!ticitatea reprezinta proprietatea unui corp de a reveni la forma si volumul

initial dupa ce a fost supus unei deformari mecanice. &entru organele parencimatoase eadepinde de proportia de tesut con!unctiv fibros, care intra în structura organului. 8lasticitateacontribuie la generarea ecourilor ultrasonore si este unul dintre factorii determinanti ai vitezei de propagare a U printr#un tesut.

•  %%*2n I($e#anta ac"!tica (A) reprezinta produsul dintre viteza sunetului printr#unanumit mediu si densitatea mediului respectiv' A c x ρ. Unitatea de masura este denumita raBl.Cmpedantele acustice ale mediilor traversate de ultrasunete în corpul uman variaza în functie devitezele mentionate mai sus între 0,000% pentru aer si *,D pentru os, cu valori medii' %,D (tesutadipos), %, (apa), %,%÷%,*0 (s4nge, rinici, ficat, musci).

  1./. Co($ortarea "tra!"neteor %n cor$" "(an

  Undele U se propaga liniar în interiorul corpului uman, av4nd un comportament similar cu cel al unui fascicul luminos. &rin urmare undele U sufera fenomene de refe0ie refractie#ifractie (cu modificarea traiectoriei de propagare), precum si fenomenecomplementare aten"area a-!or-tia !i #if"*ia (cu modificarea energiei ultrasunetelor incidente, initiale).

  &entru definirea comportamentului ultrasunetelor în cursul propagarii este consideratanotiunea de interfata ecografica. >otiunea reprezinta suprafata de separare între doua medii cuimpedante acustice diferite (practic cu densitati fizice diferite).

  Co($orta(ent" "tra!"neteor a ni&e" !"$rafeteor #e !e$arare2

  a3 Tran!(i!ia !i refe0ia "tra!"neteor

  Un fascicul U la nivelul unei interfete se va reflecta, o parte din energia fa!cic"""iinitia, considerat inci#ent, se va întoarce în mediul de provenienta sub forma undelor Ureflectate (fa!cic"" refectat) sau a ecourilor ultrasonore, elemente care definesc diagnosticulecografic.

  /nregistrarea grafica a ecourilor ultrasonore si prin aceasta a caracterizarii tesuturilor care

le#au reflectat, reprezinta rezultanta examenului ecografic. +ermeniide "tra!onografie sau ecografie reprezinta înregistrarea grafica a ecourilor ultrasonorereflectate.

  8nergia fasciculului incident reziduala dupa reflexie se transmite celui de#al doilea mediuîn care va suferi noi fenomene de reflexie si transmisie. 8nergia U reflectata si cea transmisadupa reflexie mediilor urmatoare se afla în relatie de inversa proportionalitate.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

6/42

mai multa energie la nivelul unei interfete cu at4t se tranmite mai putina energie în cel de#aldoilea mediu. e instaleaza astfel la fiecare interfata o noua atenuare a fasciculului incident.

  7irectia fasciculului reflectat depinde de ungiul pe care#l realizeaza fasciculul incidentcu interfata. 7aca fasciculul incident este perpendicular pe interfata unda reflectata va avea

aceeasi directie perpendiculara. 7aca fasciculul incident este înclinat sub un ungi α fata de perpendiculara pe interfata, fasciculul reflectat va emerge sub acelasi ungi α%, situat de cealalta parte a perpendicularei si nu va putea fi receptat (α  α%). 7atorita acestor consecinte fizicerezulta necesitatea obiectiva ca ungiul incident α sa fie c4t mai aproape de 0 grade, pentru caungiul undei reflectate α% sa fie de asemenea aproape de 0 grade si astfel reflexia respectiva sa poata fi captata. +ot ceea ce se reflecta sub ungiuri mari, apropiate de E0 de grade se pierde,nemaifiind recuperat de traductor.

  Fa nivelul organelor parencimatoase unde exista interfete multiple se produc reflexiimultiple ale unor fascicule de energie din ce în ce mai !oasa. -ceste reflexii sau ecouri depind nunumai de ungiul de incidenta ci si de numarul si calitatea interfetelor. e produc astfel ecouri deîmprastiere (dispersie) care diminua mult energia fasciculului incident.

  -3 Refractia "tra!"neteor

  =eprezinta scimbarea directiei de transmitere a fascicului U incident la traversareaunei interfete. =efractia nu afecteaza examenul ecografic întruc4t acelasi traductor este utilizat caemitator si receptor, iar ecourile se refracta si în sens invers fata de fasciculul incident.

  c3 Difractia "tra!"neteor

  =eprezinta deflectarea undelor U în !urul unei interfete mai mica dec4t largimea de banda a semnalului sonor. -stfel, undele U se vor propaga în spatele obstacolului, fara a#si pierde energia initiala, gener4nd artefacte ecografice care paraziteaza imaginea.

  #3 Dif"*ia fa!cic"""i US

  =eprezinta preluarea de catre unele particule din mediul de propagare a unei cantitati dinenergia incidenta si reemiterea acestei energii în toate directiile. 7ifuzia sau dispersia sta la bazaaparitiei ecourilor de împrastiere importante în generarea imaginii ecografice.

  e3 A-!or-tia "tra!"neteor

  =eprezinta pierderea treptata a energiei fascicului incident, în cursul propagarii printransformarea treptata a energiei acustice în energie termica.

  f3 Aten"area fa!cic"""i "tra!onor

  =eprezinta suma pierderilor de energie acustica rezultate din absorbtie, difuzie sireflexie. Factorii care inf"entea*a aten"area sunt'

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

7/42

  # absorbtia, care determina D0 G din pierderile de energie1

  # difuzia, prin numarul mare de interfete mici (de exemplu în tesutul adipos sau fibros)1

  # reflexia, la nivelul unor interfete dense ecografic, puternic reflectogene (aer, os, calculi,

metal, pasta baritata)1

  # distanta parcursa  influenteaza atenuarea în mod exponential, atenuarea fiind direct proportionala cu patratul distantei parcurse de fasciculul U1

  # frecventa US  este direct proportionala cu atenuarea, frecventele mari vor fi atenuaterapid, dupa un parcurs scurt, iar în profunzime se vor transmite doar U cu frecventa mica.

  1.4. Princi$iie f"n#a(entae #e o-tinere a i(aginior ecografice2

•  %%*2n For(area i(aginii. +raductorul functioneaza alternativ ca emitator si

receptor de U, gener4nd impulsuri cu durata de o microsecunda si reception4nd ecouri timp deEE microsecunde, dupa care ciclul emisie#receptie se reia. 8misia de U are deci un caracter  pulsator, intermitent. Fa nivelul interfetelor o parte din energia acustica se reflecta gener4ndecourile iar restul de energie se propaga mai departe, spre o alta interfata. Undele reflectate parcurg traseul invers al fasciculului incident si la nivelul ceramicii traductorului genereazaimpulsuri electrice prin efect piezoelectric direct.

•  %%*2n ,o#aitati #e %n!criere. -fisarea grafica a impulsurilor electricecorespunzatoare ecourilor se poate face în mai multe (o#"ri ecografice astfel'

  # ,o#" A (modularea amplitudinii) reprezinta grafic o singura linie de informatie în

spatiu cu profunzimea de la care provine.

  # ,o#" 5 (modularea stralucirii, initiala I provine de la termenul brightness # engl.stralucire). $iecare ecou al unei linii de informatie este transformat electronic într#un punctluminos, av4nd stralucirea cu at4t mai mare cu c4t amplitudinea ecoului este mai mare. &rinmiscarea traductorului se obtin mii de astfel de puncte, mai mult sau mai putin stralucitoare caregenereaza imaginea ecografica bidimensionala. Cmaginea ecografica modul I reprezinta otomograma bidimensionala ultrasonora a unei regiuni limitate a organismului, în planul în careeste miscat traductorul. 8cografia bidimensionala (2 7) este modalitatea de diagnostic U ceamai frecvent utilizata în practica medicala.

  # ,o#" , (modularea pozitie timp sau miscare timp # time motion  # modul +3).$asciculul de Us intersecteaza structuri mobile care genereaza ecouri puternice în miscari ritmice pozitive si negative fata de linia de informatie. /nregistrarea este similara celeielectrocardiografice cu doua dimensiuni' pe verticala este prezentata miscarea în spatiu iar peorizontala timpul. 8cograma în modul 3 înregistreaza miscarea tuturor structurilor de pe o liniede informatie în functie de timp.

  1.6. A$arat"ra #e #iagno!tic ecografic

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

8/42

  -paratul utilizat în diagnosticul medical cu ultrasunete se numeste ecograf . &rincipalelecomponente sunt unitatea de baza, standard,traductoarele, modulele auxiliare, unitatileaccesorii si unitatile de arhivare.

•  %%*2n Unitatea #e -a*a este sistemul complex al ecografului, alcatuita din placi si

circuite integrate, care determina transformarea impulsurilor electrice provenite din ecourilereflectate în puncte de imagine, redate pe displaB#ul aparatului, corespunz4nd sectiuniitopografice în corpul uman de la care au fost culese informatiile. e compune la r4ndul ei dinsistem de focalizare al ultrasunetelor, de compensarea atenuarii în functie de timp, un sistem deafisare a informatiei (convertor analog sau digital de imagine) si un computer încorporat.

•  %%*2n Tra#"ctoaree reprezinta dispozitivele de producere a ultrasunetelor si detransformare în impuls electric a ecourilor captate. &ot fi subîmpartite dupa modul de emergentaal fasciculului U în iniare si !ectoriae, fiecare fiind de doua tipuri, mecanice si electronice.+raductoarele liniare produc pe ecran o imagine dreptungiulara iar cele sectoriale o imagine înforma de sector de cerc. +raductoarele mecanice au în structura lor un dispozitiv mecanic de

activare a cristalelor de cuart care poate actiona pendulant sau rotativ. +raductoarele electronice poseda un dispozitiv electronic de activare a cristalelor de cuart fiind în general convexe sauinelare, dupa forma imaginii pe care o genereaza (sector de cerc cu raza de curbura mare sauimagine circulara).

•  %%*2n ,o#"ee a"0iiare separate sunt module tenologic moderne în ecografia7oppler (spectral, continuu, color sau

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

9/42

  # pacientul va retine urina timp de 5# ore înaintea examenelui pentru realizarea repletieivezicii urinare care formeaza o fereastra ultrasonica ce conduce ultrasunetele pentruvizualizarea organelor pelvine retrovezicale1

  # în caz de obezitate sau meteorism se administreaza carbune medicinal, fermenti

 pancreatici, proJinetice1

  # în caz de constipatie se vor administra laxative sau clisme evacuatorii1

  # examenul ecografic se va face la distanta de #5 zile de un examen digestiv baritat1

  # se vor evita regiunile cu pilozitate crescuta (sau se vor epila) si cicatricile celoide, carereflecta initial ultrasunetele împiedic4nd formarea imaginilor ecografice.

  '.'. Te7nica e0a(inarii ecografice

  /n functie de regiunea care urmeaza a fi examinata si de modul de abordare, se potutiliza $o*itii ("ti$e ae -ona&""i' decubit dorsal, lateral sau ventral, pozitie sez4nda sauortostatism. e pot utiliza perne care sa produca extensia unor regiuni (cervical, flancuri, dorsal).

  =egiunea de examinat este acoperita cu un ge !$ecia cu rolul de a realiza un contactintim între traductor si piele, cu rol în îndepartarea interpunerii aerului, care poate parazitaimaginea.

  &entru evidentierea organelor abdominale este frecvent utilizata e0a(inarea %n in!$ir$rof"n# -ocat.

  e vor alege fere!tre ecografice, zone anatomice care permit abordul direct alorganului de examinat, evit4ndu#se interpozitia elementelor care împiedica penetrarea U (aer,os). 7e exemplu, fereastra ecocardiografica obisnuita este localizata în spatiul CCC#C6 intercostalst4nga parasternal, în zona de matitate cardiaca absoluta.

  Inter$retarea !ecti"nior e0a(inate se face în mod conventional astfel'

  - sectiunile transversale sunt privite dinspre picioarele bolnavului astfel încât viscereabdominale situate în dreapta bolnavului de eemplu vor " vizualizate în stânga imaginii!

  # !ecti"nie ongit"#inae sunt privite dinspre dreapta bolnavului astfel înc4t pe ecranuldisplaB#ului regiunile craniale, superioare, apar situate la st4nga imaginii, iar cele caudale

inferioare apar la dreapta imaginii1

  # de obicei se utilizeaza $oaritatea nor(aa a i(aginii, respectiv fon#" negr" pe careecourile apar reprezentate ca puncte albe cu straluciri diferite, în diverse nuante de gri.

  '.+. Con#itii care fac #ificia e0a(inarea ecografica

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

10/42

•  %%*2n &rezenta pansamentelor, a cicatricilor deformante, fibrozante, a gipsului saumetalelor care nu permit penetrarea U în tesuturi.

•  %%*2n &rezenta continutului digestiv, alimentar, a pastei baritate sau a aerului la pacientii meteorizati.

•  %%*2n 6ariatiile sursei de alimentare în tensiune si frecventa.

•  %%*2n -rtefacte de reverberatie în cazurile unei interfete puternic reflectogene.

•  %%*2n =eglari incorecte ale compensarii ecografice, contrastului si luminozitatii,focalizarii.

•  %%*2n 8rori datorate examinatorului' precipitarea, un examen incomplet, examinareîn conditii improprii de pregatire a bolnavului, necunoasterea unor repere anatomice,nerecunoasterea unor aspecte ecografice caracteristice.

'.. Inter$retarea con&entionaa a i(aginior ecografice. Ter(inoogie ecografica

#ornind de la codi"carea conventionala a imaginii ecogra"ce pe fond negru, pe displa$-ul ecografului, în sectiunile eaminate, vor " vizualizate structurile biologice re%ectogene cu nuante de gri, în asanumita scala de gri, cuprinzând nuante progresive de la negru pâna la alb.

Str"ct"rie -ioogice ic7i#iene (de ex. continutul veziculei biliare, al vezicii urinare,continutul vascular), care nu produc nici un fel de reflexie a ultrasunetelor, vor fi redate pe ecranîn c"oarea neagra. -semenea structuri vor fi denumite anecogene, transsonice.

Structurile biologice solide cu densitate mare la re%eia ultrasunetelor &de e. osul, calculii,incluziunile metalice', care produc o re%eie intensa a ultrasunetelor datorita densitatii "zice crescute,vor " redate pe ecran în culoarea alba. (semenea structuri vor " denumite hiperecogene sausonolucente.

tructurile biologice cu densitati parencimatoase vor reflecta diferit ultrasunetele, proportional cu densitatea lor, pe mai multe $aiere #e ecogenitate'

- primul palier de ecogenitate corespunde structurilor dense, fbroase cu continut crescut de tesutconjunctiv  &de e. fascii, capsule de organ, pereti vasculari, peretii unor organe cavitare, peretiicaliceali grupati în sinusurile renale'!

# a #oiea $aier #e ecogenitate îl reprezinta structurile glandulare, datorita multiplelor 

interfete produse de structura tubuloacinoasa, care determina reflexii multiple repetate (de ex. parencimul glandelor submandibulare, parotide, tiroida, pancreas, endometru, placenta)1

# a treiea $aier #e ecogenitate  este reprezentat de parenchimul splenic, urmat decel hepatic  (în mod normal, desi comparabil cu parencimul splenic, parencimul epatic esteusor mai ipoecogen)1

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

11/42

# "r(atoaree $aiere #e ecogenitate corespund structurilor parenchimatoase, cudensitati fizice mai mici dec4t cele enumerate, fiziologic sau în conditii patologice prin procent mai mare de apa sau prin potential congestiv1 se vor prezenta ipoecogene parenchimul renal ,format din corticala si medulara, structurile musculare  fiziologice sau proliferarile musculare,datorita procentului mare de apa, dar si ficatul de staza sau unele structuri tumorale congestive

sau intens vascularizate.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

12/42

ECOGRAFIE HEPATICĂ

ELEMENTE DE ANATOMIE HEPATICĂ

$icatul este situat în lo!a subfrenica dreapta cu forma unui trunci de con, prezinta 2 fete'superioara sau diafragmatica convexa extern si postero#inferioara, concava.

$ata superioara este divizata în doi lobi prin ligamentul falciform, care uneste ficatul cudiafragmul, iar fata inferioara prezinta trei santuri, cu distributie în configuratia literei H care odivizeaza în patru lobi'

1. !ant" antero9$o!terior !t:ng, în care se gasesc'

  # anterior # ligamentul rotund # provenit din obliterarea arterei ombilicale1

  # posterior # ligamentul venos # provenit din obliterarea canalului -rantius.

  '. !ant" antero9$o!terior #re$t, care prezinta'

  # anterior # foseta veziculei biliare1

  # posterior # santul venei cave inferioare.

  +. !ant" tran!&er!, la nivelul caruia se afla ilul epatic cu pediculul vasculo#biliar epatic format din trunciul comun al venei porte, situat posterior, artera epatica situata antero#medial si ductul comun epatic # coledocul, care este situat antero#lateral.

 

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

13/42

)a!c"ari*atia ficat""i. Arteree # provin din artera epatica, ce ia nastere din trunciulceliac (ram din aorta la nivelul +%0, din care se mai desprind artera coronara gastrica st4nga siartera splenica). -rtera epatica proprie urca pe l4nga vena porta spre ilul epatic si se divide îndoua ramuri, st4nga si dreapta si o serie de colaterale' artera cistica si artere terminale.

Si!te(ee &enoa!e 7e$atice port si cav inferior pot fi vizualuzate concludent ecografic,iar distributia lor anatomica trebuie corect reperata'

a3 )ena $orta colecteaza s4ngele din tubul digestiv subdiafragmatic prin intermediulcelor trei ramuri care o formeaza' &ena (e*enterica !"$erioara inferioara si &ena !$enica.Cntra în ficat la nivelul ilului epatic si se desparte în doua ramuri' st4nga si dreapta, iar acesteadau nastere la ramurile terminale.

  -3 )enee !"$ra7e$atice culeg s4ngele adus la ficat de artera epatica si vena porta, careeste drenat de la nivelul lobilor în venele centrolobulare si apoi în vene din ce în ce mai mari p4na se formeaza cele ramuri supraepatice, dreapta, st4nga si medie. 7e remarcat faptul ca, în

timp ce venele supraepatice au o directie sagitala, sunt situate cranial si au o tunica muscularadezvoltata, venele porte, dimpotriva, au o directie transversala, sunt situate mai caudal si au otunica musculara mai slab dezvoltata cu predominenta în perete a substratului con!uctiv.

  Li(faticee 7e$atice se constituie în doua grupuri mari' superficiale si profunde.

  a3 Li(faticee !"$erficiae provin de la suprafata ficatului si merg pe sub peritoneu pentru a se drena în statii ganglionare' no#"rie i(fatice $ara!ternae no#"riefrenice si gangionii i(fatici #in 7i" 7e$atic.

  -3 Li(faticee $rof"n#e iau nastere în interiorul ficatului si formeaza 2 grupe principale'

un grup cu directie ascendenta, patrunde în torace si se termina în ganglionii limfatici frenici, iar al doilea grup cu directie descendenta, însotind vasele portale, se termina fie în nodulii limfaticidin ilul epatic, fie în ganglionii limfatici coeliaci.

  Caie -iiare

  %. Caie -iiare intra7e$atice încep cu canaliculele biliare, apoi canaliculeleintralobulare, perilobulare, interlobulare, bilifere, care, p4na la urma se unesc în cele doua ducteepatice (drept si st4ng). -cestea, prin unire, la iesirea din il, dau nastere cana""i 7e$aticco("n.

  2. Caie -iiare e0tra7e$atice cuprind' vezicula biliara, canalul cistic, canalul epaticcomun ce se continua cu canalul coledoc, caea -iiara $rinci$aa 9 C.5.P.

  INDICA;IILE ECOGRAFIEI HEPATICE

•  %%*2n D"rerea în ipocondrul drept.

•  %%*2n Starie fe-rie de etiologie neelucidata.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

14/42

•  %%*2n Sin#ro(" icteric.

•  %%*2n 7epistarea clinica a 7e$ato(egaiei pentru detectarea t"(orior 7e$atice,stadializarea neoplasmului epatic primar, diagnosticul pozitiv si diferential al 7e$ato$atiei#if"*e.

•  %%*2n

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

15/42

  Frec&entee $entr" e0a(inare sunt cuprinse între +/ (standard) si / 3Hz (la pacientiislabi si la copii).

  =ezulatele obtinute se trec în -"etin" ecografic, care trebuie sa cuprinda'

  %. Anai*a (orfoogica a suprafetelor epatice.

  2. 5io(etria ficat""i (forma si diametre).

  . Anai*a eco!tr"ct"rii epatice' parencimul epatic are o structura omogena, cuecouri de aceeasi intensitate, indiferent de profunzimea sectiunii, iar ecogenitatea se apreciza înraport de ecogeniatea parencimului renal (care e mai mica).

  5. tudiul !tr"ct"rior canaare intraepatice' arborele venos portal, arborele cavinferior intraepatic (venele supraepatice), artera epatica si ramurile, arborele biliar intra siextraepatic.

  . 7aca exista o e*i"ne $ro-a-i sau sigur neo$a*ica examinarea se continua cuexplorarea gr"$eor gangionare c"no!c"te, a !$ineisi a &enei ca&e inferioare.

  ASPECTUL ECOGRAFIC NOR,AL

 

Ca$!"a 7e$atica ("lisson) este continua, lineara, sub forma unei fine inii ecogene, perfect regulata si bine trasata. ?rice neregularitate indica o epatopatie cronica activa sau cirozaepatica sau o patologie tumorala difuza sau localizata.

  For(a ficat""i este oarecum triungiulara, cu îngustare progresiva spre lobul st4ng,raportul dintre lobul drept si cel st4ng fiind de aproximativ %. Ung7i"rie o-ior 7e$atici suntîn general de aproximativ / #e gra#e între fata anterioara convexa si fata posterioara concava.

  Di(en!i"nea ficat""i este apreciata în ecografie pur orientativ. e delimiteazac4teva #ia(etre !tan#ar#' diametrul anteroposterior al lobului st4ng 5# cm, diametrulcraniocaudal E cm, diametrul anteroposterior al lobului drept D#%0 cm, diametrul craniocaudal(prerenal) %2#% cm. &entru o-" ca"#at se masoara toate cele trei diametre' diametrultransversal 5 cm, diametrul antero#posterior 5 cm si diametrul longitudinal cm. Fobul caudat,segmentul C, prezinta o vascularizatie autonoma, fiind primul care sufera în toate epatopatiile

 prin 7i$ertrofie go-"oa!a vizualizata ecografic.

  Eco!tr"ct"ra 7e$atica este omogena, cu a!$ect fin (icrogran"ar, prezent4ndo ecogenitate (e#ie, cu aceeasi returnare de ecouri din suprafata ca si din profunzimeatesuturilor. 8cogenitatea parencimului este mai !oasa dec4t cea a pancreasului si mai înaltadec4t cea a a parencimului riniciului drept.

  Str"ct"rie anato(ice intra7e$atice normale vizualizate ecografic sunt'

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

16/42

  # &enee $ortae apar ca structuri tubulare, transonice, cu pereti ecogeni, cu orientareorizontala, convergenta spre ilul epatic1

  # caie -iiare intra7e$atice (

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

17/42

  emnele ecografice principale, ce traduc o steatoza, sunt'

  # creste !tra"cirea ecografica a parencimului (bright liver sau foie brillant cu diversegrade p4na la gradul trei, c4nd stralucirea este egala cu a diafragmului1 stralucirea e data decantitatea mare de grasime intraepatica1

  # frecvent apare 7e$ato(egaie, cu contururi regulate1

  # &enee !"$ra7e$atice $ar #iatate, fiind bine vizibile p4na în periferie, în contrast maimare cu parencimul epatic ecogen1

  # aternanta de zone ipoecogene cu zone iperecogene (ce apar în formele de steatozaeterogene sau !teato*a focaa)1

  # no#"i 7i$erecogeni # mai ales la nivelul ilului, anterior de bifurcatia venei porte saul4nga zona infundibulara a veziculei biliare1

  # no#"i 7i$oecogeni rar înt4lniti în formele de steatoza focala, ce pot mima formatiunitumorale1 diagnosticul diferential de certitudine cu epatocarcinomul, metastazele epatice,emangiomul, iperplazia focala sau adenomul epatic se face numai prin biopsie1

  # uneori la locul de bifurcare a venei porte, se poate gasi o (ica $a

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

18/42

  b) active # epatomegalie, mai ales a lobului st4ng, cu aspect de steatoza (încarcaregrasa), uneori structura neomogena, cu caracter nodular, eterogen1

  # splenomegalie usoara cu dilatarea sistemului venos port, cu pastrarea modificarilor decalibru în inspirexpir.

  . Ciro*a 7e$atica

  3etoda ecografica participa la stabilirea diagnosticului, fara a fi suverana.

  8cografic putem decela urmatoarele modificari'

  a3 (o#ificari ae $arenc7i(""i 7e$atic'

  # 7e$ato(egaie în etiologia etanolica a cirozei, atrofie 7e$atica în etiologia postvirala1de notat ca aproximativ 0 G din cirozele epatice au &o"( 7e$atic nor(a1

  # !"$rafata 7e$atica -o!eata, neregulata cu noduli de regenerare sub forma unor zoneipoecogene ce deformeaza capsula "lisson1

  # rot"n

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

19/42

  # re$er(ea-ii*area &enei o(-iicae ce poate avea un diametru de p4na la 5 mm1

  # modificarea permeabilitatii (aspectului transonic) axului splenoportal prin $re*entatro(-o*eor1 nevizualizarea unui ram portal intraepatic este un semnal de alarma si poatesugera obstruarea lui completa1

  # ecografia 7oppler apreciaza #irectia f"0""i $orta, vitezele de circulatie în sistemul port care scad semnificativ cu cresterea vitezelor de circulatie în artera epatica(arteriarizarea epatica)1

  # $re*enta a!citei  în cantitate variata1 în cantitati mici ascita se cauta preferential înrecesurile peritoneale cele mai declive, în raport cu pozitia bolnavului (recesul epatorenal3orrisson, spatiile subfrenice, fundul de sac 7ouglas)1

  # în ortostatism ascita libera în cantitati mici se mobilizeaza decliv, în ipogastru1

  # $eretee &e*ic"ei -iiare  se prezinta net îngrosat, mai bine vizualizat în prezentaascitei, cu aspect dedublat, datorat edemului ipoproteinemic si varicelor parietale.

  /. Ficat" #e !ta*a ?car#iac32

  # epatomegalie dureroasa la palparea cu traductorul1

  # aspect difuz ipoecogen comparabil cu parencimul renal drept1

  # dilatarea 6H1

  # uneori epansament pleural (imagine transonica situata în afara diafragmului) sauepansament pericardic.

  C. He$ato$atii circ"(!cri!e

 

Feziunile focale epatice pot fi grupate în mari categorii' calcificari, leziuni focalelicidiene, leziuni focale solide (la acestea adaug4ndu#se si leziunile eterogene).

  %. Cacificarie sunt relativ frecvente si pot fi' fine gran"are (în unele

metastaze), congo(erate, (în diverse formatiuni eterogene, rar în epatocarcinom si în cisteleidatice) si arcifor(e (de obicei sunt specifice cistului idatic de gradul 6, veziculei biliarecalcificate # vezica de portelan.

  2. Le*i"nie focae ic7i#iene pot fi congenitale sau dob4ndite.

  Le*i"nie congenitae2

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

20/42

  a) c7i!t" -iiar este o formatiune de obicei mica, de %# cm, rotund#ovalara, peretiregulati, fini si interiorul perfect transonic, situata imediat l4nga o ramificatie biliaraintraepatica1 uneori leziunea poate prezenta o amplificare posterioara1

  b) c7i!t" !ero! # poate fi simpu sau multiplu (poliJistoza)1 poliJistoza cuprinde

numeroase formatiuni transonice, cu dimensiuni variabile, care, de regula, se regasesc si în alteorgane' rinici (≈0G din cazuri), splina (≈20G), pancreas.

  Le*i"nie #o-:n#ite2

  (cestea sunt reprezentate de formatiunile parazitare, abcese, )ematoameleintraparenc)imatoase si bilioamele*

  # C7i!t" 7i#atic # este o boala parazitara generata de +aenia ecinococus granulosuscare se transmite de la animale la om. -spectul ecografic al cistelor este relativ eterogen,

functie de v4rsta acestuia. tadializarea dezvoltarii cistelor au impus, în general 2 clasificari'

Ti$"?gra#"3

Ca!ificarea Le@a

,c CorBe

Ca!ificarea G7ar-i

C

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

21/42

Ti$"?gra#"3

Ca!ificarea Le@a

,c CorBe

Ca!ificarea G7ar-i

6 $ormatiune cu structura eterogena cu un segment de contur  (sau ciar în totalitate ) calcificat arciform # indica de obiceiun cist inactiv, mort. 7aca aceasta calcificare arciforma nuse observa diagnosticul diferential cu adenocarcinomulepatic se impune.

  # A-ce!" a(oe-ian. Feziunea este voluminoasa, localizata predominant în lobul dreptepatic cu aspect variabil.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

22/42

  # carcino(" 7e$atoce"ar  (forma nodulara) cu dimensiuni variabile, ce comprima,deformeaza sau invadeaza vasele intraepatice sau din vecinatate.

   Leziuni focale solide multiple, hiperecogene sunt prezente în'

  # poliemangiomatoza1

  # carcinomul epatocelular (forma multinodulara)1

  # unele metastaze (provenite mai ales din neoplasmele de rect, colon).

   Leziuni focale solide unice, hipoecogene apar în'

  # abcese1

  # carcinom epatocelular1

  # determinari secundare ale limfoamelor1

  # metastaze.

   Leziuni focale solide multiple hipoecogene apar în'

  # metastaze (cel mai des) mai ales ale unor cancere de s4n, tiroida, gastric1

  # ganglioni limfatici ilari invadati1

  # mai rar cistele idatice (în stadiul C6 "arbi)1

  # nodulii de regenerare pe ficatul cirotic.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

23/42

ECOGRAFIA CĂILOR 5ILIARE INTRA !I E8TRAHEPATICE

 

Ecoanato(ie

  6ezicula biliara este un organ rezervor biliar cu aspect piriform, cilindric situat în fosetaveziculei biliare pe fata postero#inferioara a ficatului, asezat într#un plan oblic dinspre medialspre lateral, de sus în !os si dinapoi # înainte. &entru acest motiv sectiuni intracolecistice în axullung vor fi oblice si vor vizualiza anterior spre sonda !eg(ent" f"n#ic neaderent epatic, cu pozitie variabila si $o!terior corpul, apoi colul sau coletul siinf"n#i-"" &e*ic"ar, fixateepatic. $iind un organ cilindric intersectat de planul ultrasonor colecistul va prezenta douadimensiuni identificabile ecografic' un a0 "ng # diametrul longitudinal si un a0 !c"rt #diametrul antero#posterior superpozabil cu cel transversal.

  -natomic între colul vezicular si infundibul se afla un sant regasit ecoanatomic sub formaunui $!e"#o!e$t (sept incomplet) cu prezenta si vizualizare dependente pozitional.

  Peretee colecistului format anatomic din !trat"ri' seros periferic, apoi subseros,muscular si mucos intern cu o ecogenitate continua uniforma at4t transparietal c4t sicircumferential are o gro!i(e de p4na la + ((, variabila postprandial.

  7upa ingestia alimentara în afara reducerii volumului vezicular si a modificariiconfiguratiei piriforme într#una ovoida turtita, lenticulara, peretele vezicular se îngroasa si îsimodifica bistratificat ecogenitatea parietala.

  Di(en!i"nie nor(ae  ale colecistului identificate ecografic sunt' a0 "ng /96 c(, a0!c"rt în medie '/9+ c(, cu un volum mediu preprandial de aproximativ %*#20 cm si postprandial de aproximativ *#%0 cm.

  )ariatiie #i(en!ionae fiziologice si patologice sunt'

•  %%*2n #i(en!i"ni (ai (ici se constata postprandial  sau în situatii patologice' colecist scleroatrofic, colecistite cronice, colesteroloze1

•  %%*2n #i(en!i"nie (ai (ari în gama' ax lung 6 9 1> c(, ax scurt # 5 cmcorespund în general colecistului hipoton sau aton cu sau fara prezenta unei malformatii

organice1

•  %%*2n #i(en!i"nie (ai (ari în gama' 1> 9 1' c( ax lung si 5 cm ax scurtcorespund situatiilor cert patologice' hidrops vezicular, colecistite acute, piocolecist, litiazecistice obstructive.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

24/42

  Caie -iiare intra7e$atice  (

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

25/42

  e) "nei (a!e $a$a-ie în ipocondrul drept, epigastru' hidrops vezicular, litiaze, piocolecist, neoplasm al veziculei biliare.

  2. Icter"  (cu valori ale bilirubinei mai mari de mg G) pentru formularea unuidiagnostic etiologic si de sediu al obstructiei biliare.

  . E0a(en" !creening al tabloului dispeptic si dureros nesistematizat si al abdomenuluisuperior în depistarea unei malformatii, litiaze.

  5. E0$orarea colecistului, a sferei ipocondrului drept si a epigastrului %n!it"atii fiziologice care contrain#ica e0$orari in&a*i&eradiologice' sarcina, alaptarea sau patologice care necesita un control # monitorizare ecografica # colecistitele acute sub tratament antibiotic si drena".

  . E0$orarea f"nctionaa a colecistului prin realizarea evaluarii ecografiei înainte sidupa pr#nzul Bo$den.

  E0a(en" ecografic co($et al veziculei biliare trebuie sa cuprinda date privind'

  a) pozitia, forma si dimensiunile colecistului1

  b) grosimea peretelui vezicular si aspectul ecografic al peretelui (leziuni parietale # edem,infiltratie, stratificare, proliferari, solutii de continuitate)1

  c) confirmarea sau infirmarea unor malformatii veziculare organice sau mentionareamodificarilor functionale de forma, contururi, pozitie si a pseudosepturilor cu caracter variabil pozitional1

  d) continutul vezicular transonic sau cu variantele sale de sediment biliar mobilizabil,m4l, sau sludge biliar, litiaza unicamultipla cu morfotipurile ei1

  e) modificarea aspectului si pozitiei elementelor patologice intraveziculare în raport cu pozitia de examinare a bolnavului (evidentierea caderii gravitationale a calculilor).

  ELE,ENTE DE SE,IOLOGIE ECOGRAFICĂ

  A. ,o#ificari #e $o*itie2

  # coeci!t" !"! !it"at, intraepatic sau anterior (vizualizat în special prin sectiuni obliceintercostale înalte)1

  # colecistul situat %n gro!i(ea iga(ent""i facifor(1

  # $to*a ecto$ia sau coeci!t" a-erant (rar, pozitie st4nga, precava sau prevertebrala).

  5. ,o#ificari #e n"(ar2

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

26/42

  # duplicitate incompleta # cu un singur cistic1

  # duplicitate completa # cu doua canale cistice distincte.

  C. ,o#ificari #e for(a2

  # diverticul fundic # aspectul de boneta frigiana1

  # septari complete # multiloculari, vezicula în bisac1

  # septari incomplete#cuduri pozitionale reversibile si organice, ireversibile.

  D. ,o#ificari #e &o"(2

  a) ,arirea #e &o"(  # de peste %00 cm1 diametre modificate # ax lung peste %0 cm1diametrul anteroposterior peste , cm. &rincipalele cauze sunt'

  # constitutionala si în iperalimentatie1

  # acromegalie si diabet zaarat1

  # colecistite ipertrofice si obstructii de cistic sau coledoc distal1

  # dupa vagotomie

  b) ,ic!orarea #e &o"(' sub 0 cm, ax lung mai mic de cm si diametrulanteroposterior mai mic de 2 cm (în examinarea repetata a !eun). &rincipalele cauze sunt'

  # ipoplazii constitutionale, congenitale1

  # procese infectioase (C7-)1

  # colecistite litiazice scleroatrofice si obstructii înalte ale cailor biliare1

  # compresiuni biliare intrinseci sau extrinseci la nivelul arborelui biliar (adenopatii,metastaze, colangiocarcinom primitiv).

  E. ,o#ificarie #e !tr"ct"ra sunt' modificari parietale, de continut  si ale spatiului

 pericolecistic.

  ,o#ificarie $erete"i &e*ic"ar vizeaza gro!i(ea, a!$ect" si !tr"ct"ra $erete"i.

  Gro!i(ea peretelui vezicular în mod normal de p4na la mm, se poatemodifica #if"* si !eg(entar.

  Îngro!area #if"*a apare prin'

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

27/42

  a) E#e(" $arieta determinat de staza venoasa si limfatica în' cirozele epatice cu H+&,ascitele si ipoalbuminemiile de alte etiologii (sindroamele nefrotice, insuficienta renala cronica,insuficienta cardiaca, procesele metastatice epatice, carcinomatoza peritoneala).

  b) E#e(" infa(ator determinat de procesele infectioase' epatite acute si cronice,

colangite si colecistite acute, peritonite, C7-.

  c) Infitrarea (eta-oica !i $roiferati& difuza a peretelui' colesteroloza,adenomiomatoza.

  d) Contractia $erete"i &e*ic"ar2 postalimentar, postmedicamentos, în conditii de stres.

  A!$ect" !i !tr"ct"ra peretelui vezicular sunt diferite în functie de mecanismeleamintite.

  8demul parital determina dedublarea conturului parietal cu laminarea sau stratificarea,

denumita frecvent de tip sand:ic, în care stratul intermediar ipoecogen este reprezentat deedemul propriu#zis (tri!tratificarea $erete"i) încadrat de cele doua straturi ecogene parietale(seroasa si mucoasa).

  &rocesul infiltrativ parietal nu determina stratificare ci o crestere neomogena aecogenitatii peretelui vezicular.

 

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

28/42

  b) ,o#ificarie #e contin"t &e*ic"ar

  =educerea transsonicitatii normale a continutului biliar are ca substrat densificarea îngrade variate a acestuia prin cresterea v4scozitatii bilei, uniform sau segmentar.

•  %%*2n De$en#ente #e $o*itie2

  # ecouri fine, izolate, flotante, mobilizate la scimbarea pozitiei pacientului, cetraduc !e#i(ent" re*i#i" -iiar în cantitate mica, impropriu denumit nisip1

  # ecouri organizate în $a

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

29/42

în dimensiuni si structura, cu invazivitate progresiva la nivelul peretelui vezicular si stergereatreptata a conturului ecogen al acestuia.

  c) ,o#ificarie $ericoeci!tice pot fi ocae, în patul veziculei biliare si a #i!tanta.3odificarile ocae constau în edem, lichid în patul colecistic, invazie în parenchimul adiacent,

adenopatii.

  E#e(" si prezenta licidului în patul colecistic sunt caracteristice colecistitelor acute sise prezinta ca un 7ao" 7i$oecogen sau anecogence încon!oara colecistul în întregime sau îlmargineste numai în anumite portiuni. 8demul este sugerat de aloul ipoecogen difuz delimitat,în timp ce licidul este o banda transsonica cu contururi clare, nete.

  In&a*ia în parencimul epatic pericolecistic este exprimata în prezenta unei formatiuniintra sau extraveziculare, cu aspect tisular cu ecogenitate medie, ce sterge sau întrerupe conturul peretelui vezicular, prelungindu#se difuz, fara contur, în parencimul epatic.

  A#eno$atiie sunt prezente în context neoplazic epato#biliar, pancreatic sau tub digestivsuperior prin prezenta unor imagini rotund#ovalare, relativ bine delimitate, ipoecogene cudimensiuni cuprinse între %# cm, cu caracter de confluenta si constituire în bloc ganglionar (înevolutie). unt vizualizate înapoia patului colecistic în raport cu ilul epatic sau subepatic #retroperitoneal în raport cu capul pancreatic sau bifurcatia celiaca. 3odificarile pericolecistice a#i!tanta constau în a#eno$atii (peripancreatice, celiace dar si lomboaortice), procese localizateepatice # (eta!ta*e, modificarea capului pancreatic de exemplu prin prezentaunui $!e"#oc7i!t, ce pune de asemenea problema diagnosticului diferential cu "n $roce!$roiferati& 7i$oecogen.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

30/42

ECOGRAFIA SPLINEI

+cogra"a este o metoda imagistica importanta de diagnostic în patologia splinei, cu o bunasensibilitate în special în patologia localizata splenica, comparabila de altfel patologiei localizate)epatice si cu o speci"citate limitata mai ales în privinta evaluarii patologiei difuze.

  Princi$aee in#icatii ale ecografiei în patologia splinei sunt'

  %. E&a"area !$eno(egaiior, clinic manifeste cu relatii morfologice complete,evolutive prin repetabilitatea metodei si de integrare într#o patologie complexa' boli de sistem,suferinte epatice cronice, emopatii maligne.

  2. Diagno!tic #e "rgenta în tra"(ati!(ee ipocondrului st4ng pentru diagnosticul pozitiv sau negativ al rupturilor splenice (rupturi în doi timpi # ematoame subcapsular,emoperitoneu)

  . Sin#ro(" fe-ri în suferintele prelungite, etiologic neprecizat, pentru cercetarea unor colectii intra sau perisplenice si confirmarea splenomegaliei de cauza infectioasa.

  5. E&a"area for(ati"nior t"(orae în ipocondrul st4ng pentru diagnostic topografic,evolutiv si precizarea diagnosticului în cazul asocierii altor elemente patologice' alte localizaritumorale, adenopatii, ascita.

  . E0a(en" !creening al tabloului general astenic, infectios sausi dureros # dispeptic alabdomenului superior, c4nd examenul ecografic îsi rezerva posibilitatea constatarii unor  probleme concrete de patologie difuza si localizata splenica.

  . E0a(en" !creening în evolutie, al epatosplenomegaliilor diagnosticate anterior siîncadrate într#un context patologic cert, în special în diagnosticul complicatiilor (tromboze axspleno#portal, progresiunea iper#tensiunii portale cu elemente de circulatie colaterala, proceselocalizate splenice).

,eto#oogie #e e0a(inare

/n general doua situatii clinice sunt considerate distinct în patologia splenica'

a. examenul ecografic al unei spline nepalpabile.

 b. examenul unei splenomegalii certe.

/n e0a(en" !$inei c" #i(en!i"ni nor(ae traductorul este aplicat sub rebordul costal,la nivelul liniilor axilare st4ngi, în inspir profund blocat realiz4ndu#se o usoara rotatie craniala afascicolului ultrasonor cu vizualizarea splinei în totalitate.

/n e0a(en" "nei !$eno(egaii cinic (anife!te (cel putin gr. CC clinic) abordul subrebordul costal st4ng este mult mai usor si mai putin dependent de respiratie.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

31/42

Ecoanato(ie !$enica

 

For(a cont"r"ri. &ot fi apreciate în ansamblu de la primele sectiuni transversale si

longitudinale la nivelul liniilor axilare st4ngi. $ata externa splenica laterala este convexa,subdiafragmatica, confund4ndu#se cu peretele toracic bazal st4ng. $ata interna, mediala este îngeneral mai bine individualizata. 8ste în general rectilinie sau usor concava, realiz4nd înansamblu pe sectiune configuratia de semiluna a splinei.

  7atorita proiectiei sinusului costodiafragmatic st#ng  (prima masca de gaze), nu pot firealizate asemenea sectiuni transversale cranial si cele care sunt realizate prezinta în special !umatatea inferioara a splinei. ? a doua masca de gaze este adusa de unghiul splenic al colonului.

  ectiunile splenice ce pot fi realizate în ipocondrul drept sunt mult influentate de mai

multi factori' 

# mobilitatea splinei în inspir1

  # raporturile splinei în ipocondrul st4ng # în special raporturile cu tubul digestiv (cucorpul gastric în diferite stadii de repletie uneori sau cu ungiul splenic al colonului)1

  # multiplele variante anatomice ale splinelor accesorii care pot da uneori imaginiinterpretabile1

  # proiectia în zona ilului splenic a unor adenopatii si elemente de circulatie colateralaspleno#portala.

  Ra$ort"rie !$inei. &rimul raport usor de evidentiat este cel $o!terior cu rinic7i"!t:ng, cele doua viscere realiz4nd un cuplu magentic usor de interpretat. -u practic acelasiordin de marime, un ax lung de aproximativ %0#%2 cm, în ambele situatii dependent sau corelatcu morfotipul constitutional. Un al doilea element imagistic al primei observatii este contrastulde ecogenitate, (contrast practic si în ipocondrul drept), cu un aspect net mai ecogen al parencimului splenic fata de cel renal st4ng.

  Ra$ort" !$inei c" coa#a $ancrea!""i este vizualizat pe sectiuni transrenale posterioare care vizualizeaza polul inferior al splinei imediat cranial fata de coada pancreasului.

  Ra$ort"ri ic7i#iene $artic"are

  8xista trei tipuri de imagini licidiene !uxta#splenice ce pot crea probleme de diagnosticdiferential'

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

32/42

  a) &i*"ai*area cor$""i ga!tric destins cu continut licidian (dupa ingesta de licideimediat înaintea examenului ecografic)' corpul gastric se vizualizeaza între polii superiori aisplinei si riniciului st4ng anterior de coada pancreasului, care în general se vizualizeaza cudificultate' imaginea poate intra în diagnostic diferential cu o formatiune sonotransparenta, binedelimitata, de tip cistic (eventul cist caudal pancreatic, cist polar superior al riniciului st4ng

sau pseudocist retroperitoneal)

  b) $re*enta "nei a!cite %n cantitate (ica se releva printr#o imagine transonica întresplina si perete1 grosimea acestei zone licidiene se poate modifica o data cu scimbarile de pozitie si poate intra într#un important diagnostic diferential cu un ematom posttraumatic sauemoperitoneu.

  c) $re*enta "nei i(agini ic7i#iene %n ca&itatea $e"raa  st4nga poate da nastere unor imagini interpretabile si este necesar sa fie verificata prin abord transtoracic posterior bazal st4ngcu pacientul în pozitie asezata la marginea patului.

Di(en!i"nie !$inei. plina cu dimensiuni normale nu depaseste în general rebordul costal sieste deosebit de corelata în dimensiuni # în special în ax longitudinal si în volum # cu tipulconstitutional. /n acest plan consideram #i(en!i"nie nor(ae, corelate întotdeauna cumorfotipul constitutional, cuprinse între %0#%2 cm, axul lung, 5# cm axul scurt.

  Eco!tr"ct"ra !$inei

8ste în general reflectogena, cu o ecogenitate situata între cea a pancreasului si ceaepatica. -spectul parencimului splenic în ansamblu este omogen, fin granular, asemanator celui epatic. Hilul splenic concav poate prezenta ramificatii vasculare, ale venei splenicedilatate în contextul ipertensiunii portale sau elementele circulatiei colaterale.

  Patoogie !$enica

  %. S$eno(egaiie ne!$ecifice reprezinta cresterea în volum a splinei în principal dupadiametrul antero#posterior dar si a diametrului longitudinal cu realizarea unui aspect globulos alorganului.

  /n aceste splenomegalii ecostructura ram4ne omogena cu o scadere de ansamblu aecogenitatii, reflectivitatea sa devine comparabila sau inferioara celei a ficatului. -spectulreflecta !$eno(egaia conge!ti&a constatata %n 7i$erten!i"nea $ortaa.

  ? cauza frecventa a splenomegaliei nespecifice este ciro*a, situatie în care se constata sidilatarea calibrului venei splenice si ramificatiilor venoase în il.

  plenomegalii nespecifice se pot înt4lni în !tarie infectioa!e 7e(o$atiie (aigne.Fimfoamele fara procese focale deternina uneori splenomegalii considerabile si adenopatii înilul splenic sau retroperitoneal.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

33/42

  2. Li(foa(ee c" atingere focaa prezinta structural focare, pla!e de parencim maimult sau mai putin circumscrise sau vizualizarea unor noduli bine delimitati. &la!ele tisulareiperecogene de tip infiltrativ alterneaza cu parencim normal realiz4nd în ansamblu un aspecteterogen.

. T"(orie !$inei. plenomegaliile pot fi în aceste cazuri importante, cu boselurimarginale, aspect polilobat al splinei si ecostructura intens eterogena. &rincipalele tumorisplenice sunt diferitele varietati de !arcoa(e !$enice !i (eta!ta*ee. -mbele tipuri de proceselocalizate sunt în general mai ipoecogene dec4t parencimul, prost delimitate cu producereaunor infarctizari în structura si aparitia unor mici ematoame.

  ,eta!ta*ee !$inei pot îmbraca aspectul unor imagini izolate sausi cu tendinte laconfluare si constituirea unor blocuri tumorale cu structura eterogena. &rocesele izolateîmbraca mai frecvent ca si în cazul ficatului aspectul de cocarda delimitate de un alouipoecogen peritumoral.

  C7i!tee !$inei sunt în ma!oritatea lor parazitare prezent4nd o structura licidiana claraîncon!urata de un perete cistic calcificat cu evidentierea unor vezicule fiice si calcificari. 3ultmai rar înt4lnita în raport cu ficatul este înt4lnita aspectul septat multiloculat.

  He(atoa(ee $o!ttra"(atice îmbraca aspecte extrem de variate de la structuraeterogena splenica în toata masa organului p4na la insule de parencim splenic delimitate delame transonice.

  /n fata unui traumatism splenic recent ecografia poate fi extrem de transanta'

  # splina pastreaza un aspect normal, situatie în care o leziune traumatica este eliminata1

  # pot apare anomalii de structura de mici dimensiuni, intrasplenice1

  # splina este în mod evident afectata, fragmentata cu indicatie cirurgicala rapida.

  8xplorarea splinei trebuie completata în ultrasonografie prin scanografie contrast sauarteriografie.

  Diagno!tic" #iferentia

  ? splina moderat marita se identifica usor prin forma, il, între peretele toracic si

riniciul st4ng. /n fata unei mase importante în ipocondrul st4ng se pune însa problema originiiacestei formatiuni. 7iagnosticul se formuleaza pornind de la i#entificarea %n $ri(" r:n# a!$inei !i rinic7i""i !t:ng, în raport cu eventuale procese de deformare, aplatizare saudislocuire posterioara pe care le suporta. /n principiu o splina ciar ipertrofiata îsi conservaforma abituala, fata sa interna ram4n4nd concava.

  Diagno!tic" #iferentia a 7e(atoa(eor $o!ttra"(atice ridica unele probleme particulare' evidentierea unei lame de ascita sau de emoperitoneu sau prezenta unui ematom

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

34/42

traumatic al riniciului. 7iagnosticul este în general valabil pentru ematoamele mici care permitreconstruirea configuratiei organului. Hematomul voluminos care ocupa tot ipocondrul st4ng beneficiaza de interventie cirurgicala rapida.

  Strategia #iagno!tic""i #iferentia distinge în final trei directii'

%. afectiunea splenica este clar definita de la început' traumatism, cist idatic, ciroza,limfom cu adenopatii asociate

2. ecografia arata o leziune splenica izolata neelucidata diagnostic, apel4ndu#se si la altemetode imagistice.

. ultrasonografia nu ne permite sa afirmam ca anomalia decelata este splenica, careia i#am examinat de!a etapele diagnostice.

&-+?F?"C- +UIUFUC 7C"8+C6

  &rimele indicatii si valori ale ultrasonografiei în patologia viscerala au fost multi ani înstudiul viscerelor de tip parencimatos, metoda fiind numita $arenc7i(ografie.

  &osibilitatea analizei modificarilor de contur ale unor organe cavitare, fiziologic curepletie licidiana, ce constituiau un bun mediu de contrast' colecistul si vezica urinara, aucondus la extensia practicii examenului cu contrast licidian si la nivelul tubului digestiv.3etoda este denumita astazi7i#ro!onografie si se adreseaza segmentelor tubului digestiv ce potfi pregatite pentru examenul ecografic prin evacuare alimentara si umplere cu licid, bun mediude contrast pentru peretele tubului digestiv. Fa aceste tenici se adauga afectiunile care prinetiopatogenia si manifestarea lor clinica realizeaza acelasi mediu de contrast patologic' stenoza

 pilorica, ocluziile intestinelor, apendicitele acute, tumori infiltraterovegetante, stenozante, cudilatatii supratumorale.

  Ecoanato(ie

  )o"(" nor(a ga!tric este cuprins între 1>>>91/>> (. Fipsit de continut alimentar,complet evacuat, stomacul se prezinta ca un organ tubular cu pereti cu aspect stratificat alipiti.tratificarea se datoreaza dispozitiei alternante a straturilor peretilor gastrici cu predominentatesutului glandular sau con!unctiv (cu aspect ecogen) sau a tesutului muscular (ipoecogen).-stfel !eroa!a, cu suport con!unctiv, va fi redata prin stratul extern ecogen, urmat de t"nica("!c"ara hipoecogena, apoi !"-("coa!a, care datorita structurilor glandulare va avea un

aspect hiperecogen, ("!c"ari! ("co!ae cu aspect hipoecogen si ("coa!a hiperecogena,datorita glandelor mucoasei. 3ucoasa prezinta în general contururi neregulate anfractuoase, cu planuri care se destind în momentul umplerii.

  /n repletie moderata, #i(en!i"nie ga!trice sunt' "ngi(e '>9'/ c(, în functie de tipulconstitutional, ati(e 1>91' c( gro!i(e =91> c(. 8vacuat stomacul prezinta în lungime %#%Dcm, latime *#D cm.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

35/42

  oncti"nea e!ot"-ero*itara se evidentiaza usor pe sectiunea longitudinala prin aorta, însegmentul posterocranial al lobului st4ng epatic. -parenta sa este de imagine de cocarda, cuun contur ipoiperecogen stratificat si un lumen ecogen.

  Antr" ga!tric $ior" si primele segmente duodenale se examineaza deplas4nd încet

spre dreapta transductorul, pastr4ndu#se structura tubulara si aspectul laminar al peretilor.

  tomacul, fara continut alimentar sau licidian, este un organ tubular cu peretiipoecogeni stratificati, iar sectionat longitudinal la nivelul !onctiunii esotuberozitare sauantrului, prezinta aspecte de cocarda. ecretia gastrica apare ca o lama transonica la nivelulcavitatii modificata în timp de miscarile peristaltice. "rosimea normala a peretilor este de #5mm.

  Sfincter" $ioric, mai greu de evidentiat în conditii normale, este bine vizualizat în prezenta unui pilor spastic cu miscari peristaltice, ample, periodice.

  D"o#en", în forma de potcoava, cu concavitatea orientata cranial si medial, este situatretroperitoneal (cu exceptia bulbului), prezent4nd trei flexuri' superioara # în contact cu colulveziculei biliare, inferioara # în contact cu polul inferior al riniciului drept si duodeno!e!unala peflancul st4ng al vertebrei 2 lombare. 7uodenul prezinta patru portiuni departa!ate de cele treiflexuri' superioara (bulbul duodenal), descendenta, orizontala si ascendenta.

  &rincipalele raporturi anatomice ale duodenului sunt extrem de importante în ecografie'

  # bulbul duodenal' superior prezinta raport cu ficatul si colecistul, posteior cu coledocul sivena poarta si inferior cu capul pancreatic1 în perspectiva acestor raporturi este importantdiagnosticul diferential între un eventual megabulb stazic si colecist sau între bulbul destins si un

eventual cist al capului pancreatic1 principala diferentiere se realizeaza prin observarea peristalticii sau a modificarilor de forma si volum ale bulbului pe sectiune1

  # portiunea descendenta' medial prezinta raport cu capul pancreatic si ampula 6ater1

  # portiunea transversa este cuprinsa în pensa aortomezenterica si poate ridica probleme dediagnostic diferential între duodenul sectionat transversal si adenopatiile din grupurileaortomezenterice.

  7uodenul continua sfincterul piloric fiind caracterizat prin continutul mixt idroaeric, bulele de gaz fiind exprimate prin imagini iperecogene cu postura antigravitationala, aderente

 peretelui anterior, prezent4nd conuri de umbra si put4nd determina astfel false imagini de calculiveziculari (dat fiind raportul direct între duoden si patul veziculei biliare).

  e

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

36/42

  Inte!tin" gro!, cu o "ngi(e medie de 1/ ( si cu un cai-r" în scadere de la 6 c(, lanivelul cecului, la +/ c( în zona rectala, prezinta un cadru în !urul intestinului subtire pe care îlcontinua cu o portiune ascendenta si una descendenta, acolate la peretele abdominal posterior  prin peritoneu. $iecare portiune a colonului se învecineaza anterior cu peretele abdominal si posterior cu musculatura posterioara si riniciul omolateral.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

37/42

un regim alimentar de pregatire cu reducerea aportului pentru flatulente, tratament laxativ cu %2ore înaintea examenului si regim idric în preziua examenului. e mai practica administrareaînaintea examinarii a unei solutii de orbitol cu apa.

  Po*itiie #e e0a(inare ale pacientului sunt decubitul dorsal sau, uneori, decubit lateral

drept sau st4ng, calea uzuala de abord fiind cea epigastrica. /n prima faza se recunoaste corpulgastric, antrul, prin angularea craniala a traductorului se exploreaza regiuneaesocardiotuberozitara, iar prin angulare caudala, regiunea antrului. 3area curbura a stomaculuise evidentiaza transsplenic prin spatiile intercostale.

  &rincipalii $ara(etri evaluati în e0a(en" ecografic ga!tric sunt' grosimea peretilor sistructura lor stratificata sau ipoecogena, cantitatea secretiei si peristaltica ei cu aprecierearitmicitatii.

  E&ac"area ga!trica se poate aprecia ecografic dupa administrarea unui pr4nz mixt licidsolid cu masurarea în axe ortogonale a antrului si introducerea acestora într#o formula de volum.

  E0a(en" ecografic a inte!tin""i !"-tire apreciaza' existenta aeroenteriei, secretiaintestinala, grosimea peretilor, peristaltica. 8cografic este evaluat retroperitoneul pentrudeterminarea eventualelor comprimari, dislocuiri.

  E0$orarea ecografica a coon""i va urmari evaluarea calibrului, a grosimii peretilor sia continutului idroaeric normal.

  E0a(inarea tran!$erineaa este o tenica utila pentru examenul regiunii anorectale cutraductoare cu frecventa de ,# 3Hz de tip sectorial. &ozitia pacientului este de dcubit lateralst4ng cu aplicarea sondei pe perineu. e evalueaza grosimea peretilor rectului, aspectul prostatei

sau uterului, evaluarea unor colectii perirectale sau adenopatii.  E0a(inarea en#oca&itara  cu traductoare dedicate cu emisie axiala, transversala saumixta, se practica dupa evidentierea endoscopica a unei leziuni suspect maligne. +raductorul esteinclus într#o baie de apa. e urmaresc extinderea leziunii în profunzime, cu analiza straturilor interesate, imvazia viscerelor vecine cu aparitia unor fistule si prezenta adenopatiilor  perilezionale.

  In#icatiie ecografiei %n $atoogia t"-""i #ige!ti&

  %.

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

38/42

  5. Urmarirea recidivelor neoplazice dupa interventii cirurgicale si a semnelor deextensie.

  Patoogie

7in $atoogia -enigna e!ofagiana se poate evidentia ecografic dilatarea marcata aesofagului în acaa*ie, prezent4nd un continut iperecogen aeric. Ref"0" ga!troe!ofagian estestudiat ecografic predilect la copil datorita particularitatilor anatomice.

  &entru examenul optim al $eretior ga!trici pacientul ingereaza înaintea examinariiaproximativ 00#%000 ml apa degazata sau ceai neîndulcit. Ficidul va umple corpul gastric caredevine fereastra ultrasonica epigastrica at4t pentru peretii stomacului c4t si pentru spatiulretroperitoneal. 8xamenul se realizeaza la %#20 de minute dupa ingesta pentru a asteptaacumularea licidului gastric si debarbotarea produsa de îngitire. 8xamenul se poate începe cuun traductor cu frecventa de , 3Hz pentru imaginea de ansamblu a stomacului, iar pentrustudiul peretelui gastric se continua cu o sonda de #* 3Hz.

  Peretee ga!tric masoara în mod normal 5# mm, iar în prezenta distensiei gastrice poateatinge 2#5 mm.

  8xamenul ecografic distinge la nivelul antrului procesele tumorale vegetant infiltrativeextinse sau ciar circumferentiale care determina îngrosarea marcata a peretelui la valori de %0#20 mm.

  Neo$a!(" ga!tric este evidentiat de obicei în stadii avansate cu localizare antrala saula nivelul portiunii verticale. &rincipalele semne ecografice sunt'

  # îngrosarea localizata a peretelui gastric, regulata sau neregulata, cu dimensiuni de pesteD#%0 mm1

  # stergerea stratificarii obisnuite a peretelui gastric1

  # aspectul ipoecogen al segmentului parietal îngrosat1

  # aspectul protruziv, anfractuos sau vegetant înspre cavitate la nivelul segmentuluiîngrosat1

  # antrul infiltrat tumoral este vizualizat pe sectiune transversala ca o cocarda cu

dimensiuni deosebit de mari prin îngrosarea segmentului periferic ipoecogen1  # prezenta unei distensii gastrice importante cu staza mixta solido#licido#aerica,mobilizabila la scimbarea pozitiei pacientului, aspect sugestiv pentru o stenoza pilorica malignace poate fi generata de un neoplasm antropiloric.

  8cografia poate tenta !ta#iai*area TN, a "nor t"(ori (aigne ga!trice prin'

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

39/42

  # precizarea invaziei straturilor peretelui gastric de catre procesul tumoral (situatie în careecografia endoscopica este deosebit de utila)1

  # evaluarea adenopatiilor locoregionale sub forma unor imagini rotund ovalare,ipoecogene, cu dimensiuni minime de mm (sunt decelati ecografic numai ganglionii

 patologici)1

  # evidentierea metastazelor epatice, de obicei cu dimensiuni mici medii, decelabile de la mm diametru, cu aspect ipoecogen sau în cocarda1 este acceptata o sensibilitate a ecografiei îndecelarea metastazelor epatice de aproximativ E0 G, cu o specificitate însa mai redusa.

  8cografia nu poate diferentia leziunile maligne gastrice în plan istopatologic întruc4taspectul ecografic descris este similar pentru adenocarcinom, care este tumora cea mai frecventa,ca si pentru tumorile rare' leiomio, fibro sau liposarcomul, carcinoidul, sarcomul Kaposi.

  Ucer" ga!tric poate fi decelat ecografic în anumite situatii extrem de dependente de

multe variabile' dimensiunea ulcerului, localizarea, experienta ecografistului, respectareametodologiei de examinare (frecventa adecvata, tip de sonda adecvat, ingesta de apa, pozitiecorecta a pacientului).

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

40/42

abdominale. 8lementele de certitudine privind apartenenta gastrica a proceselor localizate sunt prezenta aerului în lumenul gastric, implicit intra sau intertumoral sau vizualizarea liciduluitransonic dupa ingestia de apa. 7iagnosticul este optimizat de examinari repetate în momentedigestive diferite, cu realizarea mai multor sectiuni, cu sonde cu frecvente variate în pla!a ,#*,3Hz.

Patoogia #"o#enaa (ulcerul si stenozele duodenale), este vizualizata inconstant înecografie, put4nd fi sugerata în special prin prezeta unor semne indirecte (îngrosarea peretelui prin edem cu aspect ipoecogen, modificarea peristalticii si, mai rar, vizualizarea nisei) sau poatefi vizualizata datorita dilatarii duodenului în amonte fata de eventuala obstructie.

  Patoogia inte!tin""i !"-tire este sugerata în general prin dilatarea anselor, vizualizareavalvulelor conivente, peristaltica vie, continutul semilicidian al ansei (obstructia intestinala,ileusul, invaginarea intestinala) sau vizualizarea îngrosarilor localizate ale peretelui intestinal, lanivelul unor ematoame posttraumatice sau tumori.

5oaa Cro7n este evaluata complet în ecografia abdominala, utilitatea diagnosticuluiecografic fiind de prima marime pentru întreaga patologie intestinala inflamatorie. 8xamenulecografic ofera informatii discriminatorii între colita ulceroasa si boala

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

41/42

muscularei. &eretele apendicular este îngrosat peste * mm, cu stergerea stratificarii normale. /nlumen, se evidentiaza zone iperreflectogene, cu umbra posterioara, produse de apendicoliti.

  8xamenul ultrasonografic al coon""i a fost extins si perfectionat odata cu practicarea 7i#ro!onografiei, care implica instilarea unei cantitati de licid în colon dupa

 pregatirea corespunzatoare de evacuare a continutului colic.

  8xaminarea se face cu traductor de , si 3Hz, eventual #* 3Hz, la persoanele slabe,dupa administrarea unor antispastice pentru relaxarea colonului.

  e identifica ecografic lumenul transonic, peretele stratificat în cinci straturi cu o grosimede #5 mm, cu decelarea austratiilor anatomice, iar în patologie cu vizualizarea îngrosarii peretelui sau a proceselor protruzive în lumen # polipii si tumorile colonice.

  8xamenul ecografic al colonului implica #o"a circ"(!tante si grupuri de indicatii'

  # !in#ro(" oc"*i& !a" !"-oc"*i&, unde ecografia, ca indicatie de urgenta, cerceteaza prezenta unui colon dilatat deasupra unei zone de stenoza sau a unei formatiuni tumorale1

  # observatia pentru t"(ora a coon""i, c4nd ecografia cerceteaza la nivelul colonuluiaparitia aspectului de pseudorinici, generat de un neoplasm colonic.

  Neo$a!(" coonic poate fi evidentiat sub forma unor mase ipoecogene cu caracter anfractuos, contururi neregulate policiclice. /n vecinatate sunt decelate adenopatii. 7iagnosticul poate fi sugerat si de îngrosarea localizata ipoecogena a peretelui.

  >eoplasmul sigmoidian poate apare sub forma descrisa în general sau sub forma

 particulara de Bi#ne iBe # o masa ovoida cu structura mixta # iperecogena central, datoratacontinutului colonic si ipoecogena periferic datorata peretelui infiltrat tumoral.

  Poi$o*a coonica poate fi evidentiata prin idrosonografie, pentru dimensiuni ale polipilor ce depasesc * mm, sub forma unor mase tisulare protruzive în lumen, cu pozitie fixa lanivelul peretilor.

  Di&ertic"ii apar cu aspectul unui deget de manusa, care depaseste lumenul în exterior, prezent4nd în idrosonografie un aspect transonic clar sau neomogen, în prezenta aerului îndiverticul.

  /n -oaa infa(atorie a coon""i se poate vizualiza dilatarea sau îngustarea lumenuluicolonic, pierderea austratiilor, prezenta pseudopolipilor, îngrosarea ipoecogena a peretilor,caracteristica bolii

8/18/2019 Principii Generale de Tehnică În Ecografie

42/42