Primul centru de monitorizare a
polenului din Timişoara (România).
Flora alergenă din mediul urban
(1999-2010)
Nicoleta IANOVICI
Universitatea de Vest din Timişoara,
Facultatea de Chimie, Biologie şi Geografie,
Departamentul de Biologie şi Chimie
www.hungary-romania-cbc.eu, www.huro-cbc.eu
Cele mai importante bioparticule sunt
granulele de polen provenind de la plante
anemofile.
Bioparticulele din aer cu o anumită concentraţie,
pot declanşa reacţii alergice importante.
Aeroalergenii provenind de la plante pot fi polen,
seminţe, resturi de frunze şi tulpini sau molecule
proteice. Aceşti alergeni sunt o componentă
naturală a atmosferei.
Cunoaşterea prezenţei, distribuţiei şi timpul înfloririi plantelor
spontane şi cultivate alergene, comparativ cu monitorizarea
polenului din aer într-o anumită zonă, sunt necesare pentru un
diagnostic etiologic.
Schimbările de conţinut alergen din aer ar trebui
să fie cunoscute, pentru a reacţiona suficient de
devreme, cu schimbări în diagnostic şi
tratament, ori de câte ori apare un alergen nou.
Abundenţa alergofitelor este influenţată de activitatea umană, corelată cu
condiţii ecologice şi geografice ale mediului urban şi de nivelul de
stabilitate atins.
Prezenţa zonelor neglijate favorizează specii oportuniste.
Utilizarea pe scară largă a unui număr mic de specii de arbori de-
a lungul drumurilor dă naştere la producţia de cantităţi mari de
polen alergen monospecific.
Dezvoltarea urbană intensivă a creat pustiurile urbane cu
site-uri de construcţii nefinalizate, în special în perioade de
criză, oferind o nişă care îndeplineşte cerinţele lor.
Alergofitismul teritoriului urban poate creşte prin
"zone verzi" cultivate, formate de plante exotice.
Evitarea speciilor alergene la planificarea de noi spaţii
verzi urbane ar putea asigura un mediu sănătos.
Creşterea biodiversităţii urbane a fost
puternic cerută ca o prioritate.
Acesta este un raport al concentraţiilor de polen din aer între anii
1999 -2010 din Timişoara. Centrul nostru de la Universitatea de
Vest a fost singurul centru de monitorizare a polenului pentru
această perioadă în România.
Folosind datele privind caracteristicile aerobiologice ale alergofitelor
în mediul urban, un indice alergenic este prezentat. Pe baza acestui
indice, plantele sunt grupate în puternic alergene, moderat de
alergene, uşor alergene sau cu efect incert. Indicele poate fi folosit
pentru a efectua o anchetă rapidă a potenţialului fitoalergenic al unui
oraş.
Această monitorizare ne-a furnizat informaţii
valoroase cu privire la diseminarea unor specii
alohtone şi invazive (Ambrosia artemisiifolia), al
căror polen este cunoscut ca fiind alergen.
Metoda volumetrică de
recoltare, identificare şi
cuantificare a aeropolenului
(Ogden et al., 1974; Faegri &
Iversen, 1992; Mandrioli et al.,
1998).
Capcana volumetrică VPPS Lanzoni
Rezultatele monitorizării concentraţiei de polen aeropurtat în perioada 1999-2010 în Timişoara (România) a evidenţiat prin metoda volumetrică un total de 23 tipuri de polen provenind de la taxoni anemofili, potenţial alergeni.
Dintre acestea, patru prezintă mare
importanţă sub aspect alergenic având în
vedere indexul polinic: Ambrosia, Poaceae,
Artemisia şi Betula.
Tipul polinic Alnus
Tipul polinic CORYLUS
Tipul polinic TAXACEAE/CUPRESSACEAE
Tipul polinic ULMUS
Tipul polinic ACER
Tipul polinic FRAXINUS
Tipul polinic POPULUS
Tipul polinic SALIX
Tipul polinic CARPINUS
Tipul polinic BETULA
Tipul polinic QUERCUS
Tipul polinic Platanus
Tipul polinic PINACEAE
Tipul polinic JUGLANS
Tipul polinic MORUS
Tipul polinic TILIA
Tipul polinic URTICACEAE
Tipul polinic RUMEX
Tipul polinic PLANTAGO
Tipul polinic CHENOPODIACEAE/AMARANTHACEAE
Tipul polinic ARTEMISIA
Tipul polinic POACEAE
Tipul
polinic
Ambrosia
Index aeropolinic pentru anul 2008
Index
aeropolinic
pentru anul 2009
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
III IV V VI VII VIII IX
tipuri polinice cu
semnificaţie alergenică
majoră
tipuri polinice cu
semnificaţie alergenică
minoră
neidentificate
Pentru a calcula indexul alergenic al unei singure
specii, următorii parametri au fost luaţi în
considerare:
• lungimea fenofazei,
•prezenţa fenomenului de reactivitate încrucişată
•abundenţa speciilor din punct de vedere
aerobiologic
Comparând indicii alergenici cu manifestările de rinită
alergică la pacienţi (Hruska, 2003), valorile numerice au
fost divizate în patru gupuri:
AI până la 2 – efect nesigur;
AI de la 2,5 la 5,5 – specii cu polen uşor alergenic;
AI de la 6 la 6,5 – specii cu polen moderat alergenic;
AI 7 – specii cu polen puternic alergenic
Tipul de polen
Fenofaza
de
înflorire
Abundenţa stabilită în funcţie de
indexul polinic mediu
Reactivitate
încrucişată
Valoarea
AI
PUTERNIC ALERGENIC
Poaceae (graminee) 2 4 1 7
Ambrosia 2 4 1 7 MODERAT ALERGENIC
Artemisia 2 3 1 6
Urticaceae 2 3 1 6
Betula 2 3 1 6
SLAB ALERGENIC
Carpinus 2 2 1 5
Rumex 2 2 1 5
Chenopodiaceae/Amaranthaceae 2 2 1 5
Plantago 2 2 1 5
Pinaceae 2 2 1 5
Taxaceae/Cupressaceae 2 2 1 5
Populus 2 3 0 5
Acer 2 2 0 4
Salix 2 2 0 4
Alnus 2 1 1 4
Corylus 2 1 1 4
Quercus 2 1 1 4
Fraxinus 2 1 1 4
Ulmus 2 1 0 3,5
Tilia 2 1 0 3
Morus 0,5 2 0 2,5
EFECT INCERT
Juglans 0,5 1 0 1,5
Platanus 0,5 0,5 0 1
Identificarea şi cuantificarea aeroalergenilor poate
contribui la:
orientarea măsurilor de profilaxie specifică
evaluarea rolului jucat de alergeni în sensibilizare
direcţionarea planurilor terapeutice imediate
şi de perspectivă
orientarea producţiei de extracte şi vaccinuri
alergenice în funcţie de prezenţa alergofitelor
într-un anumit areal
calendarele polinice evidenţiază dinamica
plantelor producătoare de polen alergen şi a
plantelor invazive anemofile
managementul parcurilor şi zonelor verzi.
Vă mulţumesc
pentru atenţie!
Top Related