Cuprins

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la SC AJC Ana Maria SRL, Iaşi...........................2

1.1. Scurt istoric................................................................................................................................2

1.2. Obiectul de activitate..................................................................................................................3

13. Structura organizatorică a firmei.................................................................................................5

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)...................................................7

1.5. Structura de personal................................................................................................................17

1.6. Relaţii cu exteriorul..................................................................................................................19

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C.AJC ANA MARIA SRL,

IAŞI în perioada 2006-2008- tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă....................21

Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare.................................................................23

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare..................................................23

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare..............................................................28

2.2.1. Impozitul pe profit…………………………………………………………………….28

2.2.2 Impozitul pe venitul din salarii………………………………………………………..39

2.2.3 Taxa pe valoarea adaugata…………………………………………………………….49

2.2.4 Impozitele si taxele locale………………………………………………………....…62

2.2.5 Contributiile catre buget……………………………………………………………….75

2.3 Impozitele şi taxele locale.........................................................................................................61

2.4 Contribuţiile către buget............................................................................................................73

Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare.........................................................................79

3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare.............................................................................79

3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare...........................................................................82

3.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare............................................83

3.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare..........................................83

BIBLIOGRAFIE:.............................................................................................................90

ANEXE

1

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea agentului economic SC „AJC Ana Maria” SRL, Iaşi

1. Scurt istoric

S.C. AJC ANA-MARIA S.R.L este societate comercială constituită sub formă de societate

cu răspundere limitată. Societatea cu răspundere limitată este acea societate ale cărei obligaţii sunt

garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii sunt obligaţi numai în limita capitalului social subscris.

Valoare totală a firmei este de 1.547.710 RON deţinută în proporţie de 88% de Irimia Jana şi în

proporţie de 22% de Irimia Ana Maria.

Forma juridica a societatii

Firma a fost înfiinţată în anul 1995, având nr. de înregistrare în Registrul Comerţului: J22-

22114/1995; C.I.F.: 6989514.

Sediul societatii

S.C. AJC ANA-MARIA S.R.L are sediul în judeţul Iaşi, str. Mănăstirii, nr. 18. Firma este

una locală, deservind doar judeţul Iaşi şi având 2 puncte de desfacere: primul este situat chiar la

adresa mai sus menţionată, unde se află şi departamentul de producţie, şi este reprezentat de un

supermarket, iar al doilea este situat în incinta Piaţei Nicolina, spaţiu care a fost închiriat pe perioade

determinate.

Fiind o firmă locală, aceasta întocmeşte contracte cu furnizori locali, însă şi cu furnizori din

împrejurimile oraşului Iaşi, atât persoane juridice, cât şi fizice. Firma oferă zi de zi produse de

calitate excelentă clienţilor ei, crezul şi mottoul firmei fiind mulţumirea clientului printr-o calitate

deosebită a produselor. S.C AJC ANA-MARIA S.R.L oferă spre comecializare produse şi preparate

din carne precum şi produse de panificaţie sub brand propriu cu numele AJC ANA-MARIA.

Aceasta are şi calitate de furnizor de produse din carne şi panificaţie pentru alte firme.

2

1.2. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate îl constituie: “Prelucrarea şi conservarea cărnii”– COD CAEN 1011

conform Codului C.A.E.N. revizuit în 2008.

Domeniu de activitate principal (CAEN) al A.J.C. ANA MARIA SRL:

1511 Productia si conservarea carnii

Această clasă include:

- producţia de carne proaspătă, refrigerată sau congelată, în carcasă;

 -producţia de carne proaspătă, refrigerată sau congelată, tranşată;

Această clasă include, de asemenea si:

     - producţia de piei provenite din abatoare, inclusiv scoaterea lânei de pe ovine;

     - obţinerea de grăsimi comestibile de origine animală;

     - prelucrarea organelor şi măruntaielor rezultate din tăierea animalelor;

     - producţia de lână.

Această clasă exclude:

     - obţinerea găasimilor de pasăre, comestibile;

     - ambalarea cărnii, pe cont propriu, de către comercianţii cu ridicata;

     - ambalarea cărnii, pe bază de tarif sau contract.

Practic produce, prelucrează şi comercializează toată gama de produse din această clasă de

bunuri cum ar fi: mezeluri, pastrame afumate uscate, jambon, muşchi afumat, şuncă uscată şi în vid,

parizer, Kaiser etc.. Întreprinderea mai are ca obiect de activitate şi ”Fabricarea pâinii; fabricarea

prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie” cod C.A.E.N 1071: pâine, colaci, covrigi,

prăjituri, torturi etc.

La data înfiinţării deţinea o hală de prelucrare a cărnii, o moară şi o brutărie. Cu timpul s-a

modernizat linia de prelucrare a cărnii, s-a deschis un minimarket unde se comercializează produsele

firmei şi, în plus, s-a deschis un punct de vânzare a cărnii proaspete în piaţa Nicolina.

Misiunea firmei este să ofere clienţilor cea mai diversificată ofertă de produse din carne şi

panificaţie, să răspundă exigenţelor clienţilor actuali, să exceleze pe piaţă, să ofere garanţia

3

consumului unor produse sigure din punct de vedere calitativ. Firma S.C AJC ANA-MARIA S.R.L

este întotdeauna atentă la cerinţele pieţei, la sugestiile şi criticile clienţilor.

Societatea comercială a căutat tot timpul să-şi specializeze personalul, să recruteze persoane

capabile să ocupe postul disponibil. La început avea 15 angajaţi dispuşi, atât în departamentul de

prelucrare a cărnii şi produselor de panificaţie, cât şi în cel administrativ.

1.3 Structura organizatorică a firmei

Societatea S.C AJC ANA-MARIA S.R.L este împărtită în grupuri sau unităţi de muncă.

Structura organizatorică reprezintă elementul esenţial al sistemului de conducere, determinând într-o

proporţie însemnată funcţionalitatea organizaţiei, modul de utilizare a resurselor, nivelul

cheltuielilor şi eficienţa activităţii.

Structura organizatorică favorizează comunicarea, rezolvarea operativă a problemelor,

reducerea consumurilor de muncă, în timp ce organizarea necorespunzătoare duce la apariţia unor

disfunctionalităţi în activitatea firmei, generează dezordine şi ineficienţă.

Aceasta este influenţată de o multitudine de factori de natura economică, politică,

tehnologică, socială, şi are un caracter dinamic, schimbările fiind nu numai inevitabile, ci şi tipice.

Adaptarea structurii se face în funcţie de necesităţile interne şi de resursele umane pe care le are

firma. 1

Tabelul nr.2 Date administrative A.J.C. ANA MARIA SRL

Nr. Administratori

Nr. Asociati

Nr. Sucursale

Nr. Filiale

1 2 0 5

Ca mod de organizare funcţională s-a ales gruparea după procese de muncă şi funcţii.

Majoritatea firmelor care realizează producţie sunt organizate în acest mod. Un număr de oameni

sunt implicaţi în producţie, alţii în vanzări, alţii în finanţe şi contabilitate etc.

Gruparea a determinat o mai stransă interdependenţă între fluxurile de lucru şi procese:

oamenii lucrează mai uşor şi mai repede dacă sunt grupaţi. Uneori gruparea duce la interacţiuni

sociale şi comunicare mai bună, fiind un factor ce stă la baza dezvoltării relaţiilor sociale.

Firma este organizată ca o societate cu răspundere limitată (SRL), condusă de un director

general a cărui competenţă este stabilită prin fişa de post. Directorul general are în subordine toate

1 Nica, P., Iftimescu, A., Management-concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 215;

4

departamentele mari ale firmei, departamente care au la rândul lor alţi directori de department (şefi

de departament).

După cum rezultă din organigramă, (vezi Figura nr. 1-“Organigrama S.C. Ana-Maria

S.R.L.”) activitatea firmei este organizată în 5 compartimente principale conduse de un manager

general, un manager economic, un manager comercial şi un manager al departamentului de

producţie. Drept responsabilili cu marketingul firmei sunt delegaţi angajaţii de la distribuţie.

Toate elementele patrimoniale ale firmei : birourile, halele de prelucrare a cărnii şi fabricare

a produselor de panificaţie, personalul, sistemele informaţionale, asigură continuitate desfăşurării

activităţii curente.

În fiecare departament se efectuează anumite activităţi specifice:

departamentul financiar-contabil elaborează informaţiile financiar contabile şi

gestionează intrările şi ieşirile din patrimoniu, înregistrează încasările şi plătile firmei. În

acest departament sunt angajate trei persoane, fiecare având computerul său, iar cele trei

calculatoare sunt legate în reţea, asigurându-se o comunicare foarte bună şi o împarţire a

sarcinilor ;

departamentul aprovizionare asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale

necesare producţiei;

departamentul distribuţie se ocupă de desfacerea produselor obţinute în cadrul

firmei;

departamentul producţie realizează şi obţine bunurile;

departamentul tehnic aduce la cunoştiinţă parametrii tehnici optimi de funcţionare

a utilajelor şi maşinilor din departamentul de producţie

5

Figura nr.1 Organigrama S.C. Ana-Maria S.R.L.

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Compartimentul financiar –contabil al firmei SC AJC ANA-MARIA SRL este organizat

conform prevederilor articolului 11 din legea contabilitatii NR. 82/1991 pe compartimente distincte

conduse de contabilul sef.

Compartimentele care functioneaza in cadrul unitatii sint:

Compartimentul Aprovizionare – desfacere

Compartimentul contabilitate

Compartimentul financiar

6

In cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se intocmesc comenzile catre

furnizori in vedera aprovizionarii unitatii cu materiile prime necesare activitatii de productie a

produselor pe care firma urmeaza sa le comercializeze.

Aprovizionarea se face prin comanda lansata catre furnizori. Aprovizionarea se face cu

mijloace de transport proprii insotite de delegatii unitatii, sau sunt aduse de catre furnizor, caz in

care sunt percepute cheltuieli de transport. La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre

gestionar care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic. De asemenea se face si o

verificare a calitatii marfurilor primite.

Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie, iar daca se constata

diferente se mentioneaza marfa refuzata la plata si numarul notei de intrare receptie dupa care se

semneaza de cei care au receptionat marfa. Odata facute aceste demersuri documentul ajunge la

departamentul de contabilitate si este inregistrat si contabilizat ca atare.

In cadrul departamentului contabilitate se executa lucrarile de gestionare si contabilizare a

tuturor documentlor contabile. Functionalitatea departamentului de contabilitate este asigurata de 3

persoane. Firma noastra asigura evidenta contabila pentru departamentul de productie si pentru

departamentul comercial. Departamentul de contabilitate foloseste ca suport informational

programul de contabilitate si gestiune financiara WinMentor v434.

In cadrul departamentului financiar se executa incasari si plati pe baza documentelor

contabile. Toate platile sau incasarile efectuate sunt insotite obligatoriu insotite de chitanta fiscala

pentru probarea tuturor operatiunilor in cazul unui control inter sau extern.

În cadrul S.C. AJC ANA MARIA S.R.L. se regăsesc următoarele funcţii: de producţie,

comercială, financiar-contabilă, de personal şi funcţia de cercetare-dezvoltare (într-o formă mai

puţin definită). Domeniul de activitate al firmei presupune interrelaţionarea tuturor celor cinci

funcţii.

O astfel de interrelaţionare există între departamentul comercial şi cel de producţie, în ceea

ce priveşte aprovizionarea cu materii prime în cadrul departamentului de producţie. O bună

desfăşurare a activităţii firmei este condiţionată de existenţa unor specialişti care întreţin toate

sistemele informaţionale ale firmei.

Funcţia de producţie este o combinaţie de procese primare de transformare, conservare şi

transfer, a unor bunuri (inputuri) în alte bunuri (outputuri), fiind şi funcţie de bază a întreprinderii.2

2 Ignat, I., Pohoaţă, I., Luţac, G., Pascariu, G., Economie politică, Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Economica, Bucureşti, 2002, p. 124;

7

Aceasta grupează activităţi referitoare la organizarea de ansamblu a întreprinderii, organizarea

secţiilor şi atelierelor de producţie, organizarea desfăşurării în condiţii bune a proceselor de

producţie auxiliare, de servire. Această funcţie se realizează în departamentul de producţie.

Producţia este activitatea de prelucrare - transformare a bunurilor materiale în produse

finite urmărind realizarea satisfacerii cerinţelor umane. Deoarece producţia trebuie să satisfacă

cerinţele consumatorilor S.C. AJC ANA MARIA S.R.L. urmăreşte:

realizarea organizării producţiei în vederea obţinerii de produse finite şi semifabricate care

să se regăsească în cerinţele consumatorilor;

fabricarea unui produs să nu se depăşească capacitatea de producţie a firmei;

activitatea de producţie să fie organizată pentru satisfacerea vechilor clienţi, dar şi atragerea

de noi clienţi prin calitatea produselor, costuri minime şi o oferta generoasă de produse;

estimarea cererii pentru perioada de programare, programele de producţie anticipând cererea

în scopul scurtării ciclului între primirea comenzii şi livrarea efectivă a produselor;

realizarea unui profit cât mai mare la nivelul întreprinderii. Firma stabileşte programe de

producţie care presupun elaborarea mai multor variante care ţin cont de factorii controlabili

(nomenclatura producţiei, cantităţile, tehnologia de fabricaţie etc.) şi necontrolabili (cererea,

cheltuielile de stocare, preţurile de vânzare etc.) de către conducerea unităţii.

În cadrul acestei funcţii îşi face simţită prezenţa şi funcţia de cerectare-dezvoltare ţinând

cont de faptul că există două persoane responsabile cu stabilirea ambalajelor produselor. Pentru

aceasta ei fac o cercetare pentru a vedea de exemplu ce ambalaj se potriveste unui anumit tip de

produs preparat ( jambon, pâine, etc. ), ţinând cont de destinatarul acelor produse şi de calităţile

organoleptice, fizice, chimice etc. care trebuie bine păstrate.

De asemenea, această funcţie embrionară grupează ansamblul activităţilor prin care se

studiază, concepe, elaborează şi realizează cadrul tehnic, tehnologic şi organizatoric al întreprinderii.

Funcţia de cercetare-dezvoltare este responsabilă de proiectele de modernizare a liniei de

producţie a produselor din carne şi panificaţie, de ambalare şi de depozitare ea realizandu-se în

cadrul departamentului de producţie.

Funcţia comercială cuprinde:3

activităţi de aprovizionare tehnico - materiale acţiuni referitoare la aprovizionarea cu

materii prime şi materiale, precum şi acţiuni de repartizare a acestora în mod organizat, în

cadrul secţiilor şi atelierelor. Dintre aceste activităţi se remarcă:

3 Bob, C.A., (coordonator), Sisteme informatice în comerţ, Editura ASE, Bucureşti, 2003, accesat pe www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1373, accesat la data de 22 martie 2009;

8

determinarea normelor de consum specific de materii prime, materiale, combustibil,

energie, apa, salubritate;

determinarea nivelului diferitelor categorii de stocuri, de resurse materiale (stoc

iniţial, curent, de pregătire, de siguranţă);

aprovizionarea propriu-zisă cu aceste resurse (primirea, recepţia şi depozitarea

acestora);

activităţi de desfacere a produselor:

prospectarea pieţei în vederea stabilirii relaţiilor contractuale de desfacere pentru

produsele fabricate;

încheierea contractelor şi onorarea la timp a comenzilor clienţilor;

rezolvarea reclamaţiilor primite, atât de la furnizori, cât şi de la clienţi;

În cadrul compartimentului comercial se realizează funcţia comercială, acest compartiment

fiind alcătuit din:

biroul de aprovizionare care asigură întreprinderea cu resurse de natura stocurilor necesare

procesului de producţie. De asemenea, acest birou rezolvă cereri de suplimentări, renunţări

sau anulări de comenzi păstrand permanent legătura cu furnizorii firmei în vederea

respectării termenelor de livarare, a ordinii priorităţii şi modului de livrare

biroul de distribuţie care asigură toate activităţile de desfacere a produselor în unităţi proprii

cât şi în alte unităţi străine pe bază de contracte.

Funcţia financiar - contabilă cuprinde activităţi prin care se asigură obţinerea şi folosirea

raţională a mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii de ansamblu a firmei, evidenţa

valorică a mijloacelor materiale precum şi urmărirea modului de organizare a rezultatelor economice

generale.

Această funcţie este organizată în cadrul compartimentului financiar-contabil care se ocupă

de :4

înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor

cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute, atât pentru necesităţile proprii,

cât şi în relaţii cu terţii ;

controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate,

precum şi exactitatea datelor contabile furnizate .

4 Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, p. 17;

9

Divizia financiar- contabilă primeşte avize, aprobări, indicaţii şi dispoziţii de lucru de la

conducerea unităţii şi transimte la rândul ei proiectul planului financiar în vederea aprobării,

proiectele planurilor de credite, modificări de preţuri, informări asupra situaţiei financiare prin

indicatori, alte documente contabile pentru semnare şi aprobare.

Funcţia de personal este îndeplinită în cadru departamentului financiar-contabil (S.C. AJC

Ana Maria S.R.L. nu are departament de resurse umane) şi cuprinde activităţi prin care se asigură

resursele umane necesare realizării obiectivelor întreprinderii, utilizarea raţională a acestora,

dezvoltarea continuă a competenţei personalului şi rezolvarea problemelor de salarizare şi a celor

sociale.

Principalele activităţi cuprinse în cadrul acestei funcţii se referă la: planificarea, recrutarea,

formarea, perfecţionarea, motivarea, promovarea, retribuirea şi protectia personalului.

Obiectivele funcţiei de personal sunt:

gestionarea bazei de date a angajaţilor;

efectuarea recrutării, selecţiilor de personal precum şi orientarea şi pregătirea vechilor şi

noilor angajaţi prin cursuri de specializare şi instruire.

Atribuţiile şi responsabilităţile directorul general sunt următoarele:

conceperea strategiilor şi politicilor de dezvoltare

reprezintă societatea în raporturile juridice cu terţii;

stabilirea tacticii şi strategii de marketing, de cercetare, de asigurare a calităţii şi protecţiei

mediului;

asigură realizarea de produse fiabile, conform cerinţelor şi normelor internaţionale, în

funcţie de restricţiile contractuale;

aprobarea normele de muncă;

selectarea, angajarea şi concedierea personalul salariat;

încheierea de acte juridice în numele şi pe seama societăţii;

negociază cu sindicatele ori de câte ori este necesar şi semnează în numele societăţii

contractul colectiv de muncă;

coordonează activitatea directorilor pe funcţiuni precum şi a compartimentelor de program

director, delegând autoritatea sa cadrelor de conducere aflate pe nivelele ierarhice imediat

inferioare pentru decizii de rutină;

răspunde asupra derulării în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor, operaţiilor pe

nivelele ierarhice, funcţionale şi operaţionale;

10

conlucrează ierarhic cu oficiul juridic pentru rezolvarea problemelor şi lucrărilor curente din

acest domeniu, luând deciziile care se impun;

acordă recompense şi stabileşte sancţiuni disciplinare pentru personal;

urmăreşte derularea programului de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă

corelat cu cerinţele;

îi revine sarcina de a adopta măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a activităţilor de

cercetare, producţie, personal – salarizare, comercial şi financiar – contabil prin directorii

acestor compartimente;

asigură condiţii corespunzătoare de muncă pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor

profesionale.

1. Departamentul de contabilitate:   

Birou nr.1: contabil sef – elaborarea informatiilor financiar-contabileBirou nr.1: gestionar marfuri – consemnarea intrarilor si iesirilor din patrimoniu

Persoana de contact pentru raportari contabile: contabil sef “X”

2.Departamentul Finante Birou nr.1: casierie – responsabil cu incasarile si platile

Persoana de contact: economist casier

3.Departamentul Informatii Tehnice

Aducerea la cunostinta a parametrilor tehnici de functionare a utilajelor si . masinilor din departamentul Comercial(Producţie)

Persoana de contact: inginer ”D”  

CLASIFICAREA INFORMATIILOR ACTIVITATII FINANCIAR-CONTABILE DIN CADRUL FIRMEI “SC AJC ANA-MARIA SRL”

Tip informatii financiar-contabile

Clasificarea informatiilor

financiar-contabile

Motivarea incadrarii

1. Organigrama PUBLICA Organigrama prezinta structura organizatorica a firmei, prin ierarhizarea functiilor detinute de personal. Este important ca intr-o firma sa se

11

cunoasca pozitia si atributiile fiecarui angajat delegate prin fisa postului. Aceasta informatie este publica deoarece face posibila cunoasterea relatiilor departamentale de orice persoana cu intentii de colaborare/ fuziune cu firma in cauza. Multe firme posteaza acest document pe site-urile proprii.

2. Costul de productie

STRICT CONFIDENTIALA

Costul de productie este o informatie SC pentru ca aflarea ei de catre concurenta ar putea duce la scaderea vanzarilor si in acelasi timp la scaderea numarului de clienti. Costul de productie in cazul in care este sub cel al concurentei reprezinta “o reteta vanata” – o avere care face parte din patrimonial firmei. Informatiile despre costul de productie sunt pastrate individual si securizate ca atare.

3. Nota de intrare-receptie

CONFIDENTIALE NIR-ul este completat de persoana responsabila cu primirea marfurilor.Aceste informatii daca ar ajunge pe mana unei personae neautorizate, aceasta ar putea face modificari ale preturilor neexistente care ar denatura relevanta si integritatea informatiilor contabile. Este foarte important ca datele introduce in NIR sa se coreleze cu realitatea economica.

4. Contractele cu furnizorii

CONFIDENTIALA In contractele cu furnizorii sunt stipulate informatii despre cantitatile de bunuri contractate si preturile acestora. Sustragerea sau furtul acestora va aduce imposibilitatea justificarii incheierii acestora in urma unui fiscal. Deasemeni contractele pot fi intocmite ilegal si ar aduce numai neplaceri firmei in cazul aflarii lor de catre concurenta.

5 . Politica de preturi pentru

achizitii

CONFIDENTIALA Tot ce tine de preturi este confidential. Politica de preturi pentru achizitii este de la firma la firma plafonata. Aici ma refer la preturile bunurilor de aceeasi categorie si clasa. Un distribuitor este interesat de firmele care fac comenzi si le onoreaza la timp si la preturi cat mai ridicate. Doua firme concurente cu acelasi domeniu de activitate ar face orice este posibil pentru a castiga teren in fata celeilalte. Sustragerea informatiilor despre preturi si contracte pot constitui “arme de atac” din partea concurentei.

6. Pontaj avans CONFIDENTIALA Informatiile despre salarii in general sunt confidentiale. Un angajat nu trebuie sa stie ce avans ia un alt angajat. Pentru avans si lichidare se aplica politica salariala de recompensa. Informatiile despre pontaje salariale se contabilizeaza cu strictete zilnic.

7.Metoda de criptare STRICT Aceste informatii sunt strict confidentiale deoarece

12

a parolelor CONFIDENTIALE aflarea metodei de criptare a parolelor ar putea duce la infiltrarea in calculatoarele firmei si mai ales in baza de date de und ear putea extrage informatii vitale in cadrul firmei. Se pot sterge date, modifica unele cu altele fictive si sterge date ceea ce ar dauna grav desfasurarea activitatii.

8.Informatii despre plasarea serverului

STRICT CONFIDENTIALE

Pentru persoanele din exterior si pentru persoanele fara atributii de serviciu in acest sens le sunt interzise cunoasterea sau accesul in incaperea unde este plasat serverul. Cel mai in masura de a sti unde este plasat serverul si de a avea acces este administratorul de retea. El este cel care asigura mentenanta si securitatea serverului. Pe server sunt stocate date foarte importante, iar aflarea sau furtul lor ar duce la pagube informationale importante.

9Note predare la magazine

CONFIDENTIALE Acest document este intocmit de catre magazioner sau gestionar si se inregistreaza in departamentul de contabilitate. Este important ca aceste informatii sa nu fie modificate sau insusite de persoane neautorizate pentru a nu denature realitatea economica si informatiile financiar-contabile.

10.Contracte de vanzare

CONFIDENTIALE Contractele contin anumite clauze de contractare care sunt diferite de la firma la firma. Reducerile in urma negocierii contractelor trebuie tinute secrete pentru a nu da de gandit concurentei.In cazul firmelor producatoare de bunuri se da o lupta acerba de atragere de clienti in vederea realizarii celor mai multe sau cat mai multe contracte pentru a le mari vanzarile.Firma care ofera preturi acceptate de clienti va avea parte de acestia si in viitor.

11. PV privind modificarea preturilor

CONFIDENTIALE Modificarea preturilor sunt cauzate de factori tehnologici si factori economici. Se poate accepta reducerea preturilor pentru clientul final atunci cand costul de productie scade, ceea ce este un secret al firmei. Aflarea acestor informatii pot fi studiate de concurenta si aplicate pentru a detrona sau restrange numarul de clienti de partea cealalta. PV de modificare a preturilor se pastreaza in fisete bine securizate.

12. Informatii despre configurarea serverului si despre mentenanta acestuia

STRICT CONFIDENTIALE

Configurarea serverului este realizata de catre administratorul de retea sau operator. Configurarea serverului este realizata cu optiuni avansate de securitate impotriva atacurilor informatice dar si impotriva accesuluii persoanelor neautorizate. Cunoasterea parametrilor de configurare de catre persoane neautorizate poate asigura infiltrarea acestora in sistemele firmei si extrage date deosebit de importante. Pe server se afla stocat un volum

13

foarte mare de informatii, iar daca acestea ar fi pierdute din diferite motive ar periclita desfasurarea activitatii firmei.

13. Factura fiscala INTERNA Factura fiscala circula de la departamentul comercial la departamentul de contabilitate. Este o informatie interna pentru ca au acces la ea mai multe persoane. Chitanta fiscala este documentul care daca ar lipsi ar fi anevoios de probat plata facturii.

14. Etichete coduri de bare ale produselor

PUBLICA Etichetele sunt si o metoda de promovare a produselor. Clientul final ajunge sa cunoasca toate elementele etichetei. Unele informatii oferite de etichete sunt vitale pentru a sti termenul de valabilitate, gramajul etc.

14. Politica de securitate

INTERNA Intregul personal trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de securitate adoptata de firma. Nerespectarea ei poate aduce o multitudine de daune firmei.

15. Oferta catre clienti

PUBLICA Oferta catre clienti este destinata prin numele ei clientilor care vor deveni in urma consultarii consumatori sau nu a produselor firmei. Toate persoanele pot avea acces la aceste oferte. Ofertele difera de la firma la firma.

16 . Capitalul social al firmei

PUBLICA CS este o informatie prezenta pe majoritatea facturilor fiscale si se regaseste si in contul de profit si pierdere. CS poate furniza informatii minime depre CA si amploarea activitatii firmei.

17. Bilantul contabil PUBLICA Bilantul contabil impreuna cu Contul de profit si pierdere sunt informatii publice care ofera informatii despre pozitia si performanta financiara a firmei. Utilizatorii acestor documente sunt foarte multi, dar motivele citirii lor sunt diferite de la utilizator la utilizator.

18. Contul de profir si pierdere

PUBLICA Bilantul contabil impreuna cu Contul de profit si pierdere sunt informatii publice care ofera informatii despre pozitia si performanta financiara a firmei. Utilizatorii acestor documente sunt foarte multi, dar motivele citirii lor sunt diferite de la utilizator la utilizator.

19. Metoda de amortizare

INTERNA Metoda de amortizare este impusa de lege pentru anumite imobilizari. De exemplu metoda de amortizare in cazul constructiilor este cea liniara. In cazul imobilizarilor financiare ne se inregistreaza amortizare, iar in cazul celorlalte imobilizari se poate allege intre amortizarea liniara, degresiva sau accelerate.

20. Solvabilitatea firmei

PUBLICA Solvabilitatea firmei este un indicator care intereseaza pe majoritatea utilizatorilor motivate sa investeasca sa fie partener de afaceri cu firma in

14

cauza. Si bonitatea este un indicator demn de luat in seama atunci cand luam decizii in legatura cu firma in cauza.

21. Instructiuni scrise cu privire la modul de desfasurare a activitatii si protejarea mediului inconjurator.

INTERNA Toti angajatii le-au citit macar odata, inclusive angajatorul. Abaterea de la instructiunile stipulate in contract pot provoca in cel mai rau caz concedierea pe timp nelimitat.

23. Codul furnizorului

CONFIDENTIALE Pentru a se tine evidenta contabila se lucreaza cu un program contabil si cu o baza de date.Fiecare furnizor si client a primit un cod care este unic.

24. Reducerile comerciale acordate clientilor(scont, remiza, rabat)

CONFIDENTIALE Sunt valori ce nu trebuie cunoscute de multe personae , cu atat mai putin de alti clienti.Pentru a acorda : rabaturi, remize, risturnuri si sconturi de decontare trebuie indeplinite anumite conditii si daca un client nu le indeplineste dar vrea si el o astfel de reduceri firma va intra in conflict cu el.

25 Statul de plata(care include pontajele fiecarui angajat + orele suplimentare + salariul tarifar orar).

CONFIDENTIALA Angajatii ceilalti nu trebuie sa cunoasca cuantumul avansului sau chenzinei a doua pentru ca se aplica politica salariala de recompense conform careia fiecare este rasplatit in functie de cat munceste si primeste si bonusuri, astfel se evita ca un salariat sa-I ceara explicatii angajatorului pentru salariul mai mic decat al colegului sau de munca (sau invers pentru un salariu mai mare ).

26.Retetele pentru prepararea produselor de patisserie si din carne

STRICT CONFIDENTIALE

In general orice reteta de fabricatie este o informatie stric secreta , pentru ca daca s-ar afla cocurentii ar fabrica aceleasi produse iar firma va pierde clienti. Retetele sunt considerate secrete comerciale(cum a fost reteta Coca-Cola, divulgata foarte tarziu).

27. Numarul de inregistrare la Registrul Comertului

PUBLICA Apare pe documentele publice ale unitatii. Acest cod este unic si probeaza legalitatea functionarii firmei.

28. Numele si prenumele salariatilor

CONFIDENTIALA Proprietarul s-a angajat sa respecte confidentialitatea datelor cu caracter privat al angajatilor sai.

29. Obiectul de activitate al firmei

PUBLICA Obiectul de activitate al firmei este o informatie publica. Este posibil ca firma sa se promoveze prin mijloacele media sin u numai, iar precizarea obiectului de activitate este primordial.

1.5. Structura de personal

15

Structura personalului şi toate datele despre angajaţi - cărţile de muncă contractele de

angajare, evoluţia performanţelor - sunt contabilizate de către personalul de resurse umane, în cazul

firmei în discuţie de contabilul şef, neavând un departament specializat de resurse umane.

În prezent SC. AJC. ANA MARIA SRL, Iaşi are un număr de 46 .

Tabelul.3. Conducerea Operaţională - Executivă

FUNCŢIA SPECIALITATEA

1 director general economist

1director producţie agromonist

1 director economic economist

1 contabil şef economist

1 contabil Economist

1 casier ecomonist

1 director comercial marketer

1 administrator economist

1 secretar agronomist

Sursa : SC. AJC. ANA MARIA SRL

16

Obligaţiile managerilor S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI:

Obligaţiile managerilor sunt prezentate în Regulamentul de Ordine Interioară

îndeplinirea ritmică şi integrală a sarcinilor stabilite;

gospodărirea eficientă a bunurilor încredinţate salariaţilor;

luarea tuturor măsurilor necesare pentru buna aprovizionare şi desfacere a activităţii de

preluare, depozitare şi expediere a mărfurilor;

stabilirea normelor de muncă;

luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

organizarea de acţiuni de popularizare a legislaţiei în rândurile întregului personal;

examinarea şi luarea în considerare a propunerilor făcute de personalul angajat în

vederea îmbunătăţirii activităţii;

aducerea la cunoştinţă a fiecărei persoane a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce-i revin.

Obligaţiile salariaţilor în cadrul S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI

Sunt menţionate în Contractul Colectiv de Muncă, Contractul Individual de Muncă, în

Fişa Postului, precum şi în Regulamentul de Ordine Interioară. În ceea ce priveşte protecţia

muncii salariaţii au ca obligaţii:

prezentarea la serviciu în deplină capacitate de lucru;

utilizarea mijloacelor de protecţie individuală din dotare în acord cu scopul acordării

lor;

însuşirea5 şi respectarea Regulamentului de Ordine Interioară şi a normelor PSI;

să folosească materialele din dotare numai pentru activităţile ce corespund domeniului

de activitate;

să nu pretindă şi/sau să nu primească de la colegi, superiori sau subalterni avantaje

materiale pentru a favoriza anumite servicii;

să intervină rapid în caz de avarii, accidente tehnice sau umane;

să anunţe şefii ierarhici imediat ce s-a produs un accident;

să înregistreze corect timpul lucrat;

să folosească concediile medicale şi indemnizaţiile pentru refacerea sănătăţii, conform

prescripţiilor medicului;

să nu lase fără supraveghere utilajele şi instalaţiile de lucru;

5 obligaţii generale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă17

să nu deterioreze voit sau prin neglijenţă mijloacele de producţie din dotare;

să răspundă civil şi financiar pentru daune aduse societăţi;

să-şi îndeplinească obligaţiile din fişa postului.

Figura nr. 3. Evoluţia nr. de angajaţi

Sursa S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI

1.6. Relaţii cu exteriorul

Firma relaţionează cu următoarele categorii de entităţi:

Furnizorii . Principalii furnizori ai firmei S.C AJC ANA-MARIA S.R.L sunt

producătorii de animale (persoane fizice şi juridice), furnizorii de făină, ambalaje de

carton şi plastic, materiale auxiliare, echipamente tehnologice, echipamente de protecţie,

furnizorii de obiecte de inventar, furnizorii de piese pentru repararea echipamentelor şi

maşinilor, furnizorii de energie electrică, energie termică, internet, telefonie, televiziune,

combustibil, apă potabilă, salubrizare etc. În ceea ce priveşte contractele cu furnizorii de

materii prime, acestea se stabilesc pe un an cu micile şi marile ferme de animale sau pe

câteva luni (depinde de condiţiile de negociere), contracte care se pot prelungi la

consimţământul celor două părţi ;

Tabelul nr.4. Furnizori, produse vândute şi termene de plată

18

Nr.Crt. Nume furnizor Produse vândute Termen de plată

1. SC. AGROFRUCT PLUGARI OVINE, TAURINE 30 zile

2. SC. DISTRAL SRL CARCASA PORC 45 zile

3. SC. MARCHAND SRL CARNE 45 zile

4. SC. SUPREMIA SRL PREPARATE 45 zile

5. SC.DB. DANCU SA. CARNE ŞI PREPARATE 45 zile

Clienţii . Clienţii principali ai produselor firmei AJC ANA-MARIA sunt atât

persoane fizice cât şi persoane juridice;

Tabelul nr.5 Principalii clienţi persoane juridice, produse livrate şi termene de plată

Nr.Crt. Nume client Produse vândute Termen de plată

1. D.A..S.P. IAŞI Carne,preparate din carne 30 zile

2. SP.SF.SPIRIDON IAŞI Preparate din carne 45 zile

3. SP.PNEUMOFTIZOLOGIE IAŞI Carne 45 zile

4. UNIV.AL.I.CUZA. IAŞI Preparate 45 zile

5. SP.SOCOLA, IAŞI Carne,preparate din carne 45 zile

Statul căruia întreprinderea îi virează taxele, impozitele şi contribuţiile, stabilite

conform legii. Aceeaşi legătură există şi în ceea ce priveşte bugetul local, doar că

impozitele, taxele şi contribuţiile sunt locale;

Instituţii publice : de exemplu întreprinderea are ca şi clienţi câteva spitale din

Iaşi : Spitalul CFR, Spitalul Sf. Spiridon etc.

Alte entităţi: cum sunt de exemplu societăţile financiare (băncile de unde îsi

procură capitalul necesar apelând la împrumuturi bancare, care îi gestionează

disponibilităţile din conturile de disponibil. În prezent societatea operează cu BCR IAŞI,

OTP BANK IAŞI.

Barierele de intrare pe piaţă sunt numeroase, însă societatea a reuşit în cei 9 ani de

existenţă să câştige un segment considerabil şi sigur pe piaţa produselor din carne şi panificaţie

datorită calităţii, profesionalismului, promtitudinii, garanţiilor, preţurilor competitive practicate

de aceasta, dar se află într-o permanentă concurenţă cu alte firme mult mai mari, cu întindere

geografică naţională care au domeniu de activitate identic.

În analiza acestui aspect se au în vedere următoarele elemente: nivelul veniturilor

populaţiei, al preţurilor precum şi calitatea produselor. Un punct slab al firmei este faptul ca nu

19

promovează suficient produsele şi imaginea firmei, dar pentru aceasta sunt necesare : întocmirea

unui buget, conştientizarea necesităţii aplicării strategiilor de marketing. Toată atenţia trebuie

îndreptată către client, deoarece el este cel ce asigură, în final, reuşita firmei.

Concurenţa este reprezentată pe plan intern de celelalte firme producătoare de produse din

carne şi panificaţie locale şi naţionale, precum: Aldis, Caroli, Kosarom, Ifantis, CrisTim, Marcel,

Vel Pitar, Panifcom, Regatto, Compan etc.

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI în perioada 2006-2008 - tabel comentat

cu identificarea factorilor de influenţă

Tabelul 6. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate

Nr.crt. Impozite, taxe, contribuţii 2006 2007 2008

1 Bugetul de stat

1.1 Impozitul pe profit20870.60 26116 6665

1.2 Impozitul pe venituri din salarii 9566.87 10270.00 18189,95

1.3 Impozitul pe venituri din devidende - -

1.4 Taxa pe valoare adăugată 26696.81 32495.90 31805.71

1.5 Taxe vamale - - -

1.6 Alte impozite şi taxe majorări 179.00 152.23 32365.76

TOTAL 1 57313.28 42918.13 70836.67

2 Bugetul asigurărilor sociale de stat

2.1Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor

sociale de stat35502.35 28391.00 54355.00

2.2Contribuţia angajatului la fondul asigurărlor

sociale de stat14594.92 13199.00 23977.00

2.3 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 4819.46 6317.00 5190.00

2.4 Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj 1627.76 1425.00 2506.00

TOTAL 256544.49

49332.00 86028.00

3 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate

3.1 Contribuţia angajatorului la fondul de sanătate 11233.76 10984.00 18511.00

3.2 Contribuţia salariaţilor la fondul de sănătate 12054.76 9044.00 16490.00

TOTAL 3 23288.52 20028.00 35001

4 Bugetelul fondurilor special

TOTAL 4 3577.35 1694.00 2329.00

20

5 Bugetul local

5.1 Impozitul pe clădiri 2350.85 2320.45 2916.00

5.2 Impozitul pe teren 98.05 123.87 21.137

5.3 Taxa asupra mijloacelor de transport 510.00 1010.00 3679.00

5.4 Alte impozite şi taxe 184.78 265.21 4153.84

TOTAL 5 31043.68 37195.3 31930.84

TOTAL GENERAL

Sursa S.C AJC ANA-MARIA S.R.L

Tabelul nr.7 Categorii de bugete

Categorii de bugete 2006 2007 2008

Bugetul de stat 57313.28 42918.13 70836.67

Bugetul asigurărilor sociale de stat

56544.49 49332.00 86028.00

Bugetul asigurărilor sociale de sănătate

23288.52 20028.00 35001

Bugetul fondurilor speciale 3577.35 1694.00 2329.00

Bugetul local 31043.68 37195.3 31930.84

TOTAL 171767.32 151167.43 226125.51

Sursa : S.C AJC ANA-MARIA S.R.L

Analizând graficul de mai sus, observăm ca veniturile vărsate de firmă în principalele

bugete înregistrează o scădere in anul 2007 faţă de anul 2006, însă în anul 2008 se observă o

creştere a acestora devansând anii anteriori.

21

Cauzele şi factorii ce au dus la această evoluţie sunt specifici pe fiecare categorie de buget

şi depind în mare măsură de politica bugetară şi fiscală a statului, dar şi de politica de salarizare

a firmei.

Se poate observa că în toţi cei 3 ani de analiză, ponderea cea mai mare o deţin veniturile

vărsate în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale de stat.

Modificarea venitului din impozite pe salarii la firmă este deterninată de sporirea nr. de

salariaţi in 2008 faţă de 2007-vezi Fig 3.-si de , de modificarea structurii personalului în functie

de preg. profesională, vechime, toţi aceşti factori influentând direct mărimea fondului de salarii-

in 2006(258468.38), in 2007(219395), iar in 2008 de 298071.08.

Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare

22

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul

prezente, în general, în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine

elaborarea proiectelor de bugete publice. Calculele se cer a fi riguroase şi bazate pe certitudini

care ţin, în principal, de dimensiunile şi caracteristicile „materiei” de aşezare a obiectului de venit

bugetar. La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de utlizat care exprimă cel mai bine sursa

de formare a fiecărui venit în parte potrivit cu ipostazele în care se găseşte obiectul de impunere.

În plan practic, fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are ca susţinere

raportările statistice ale contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale

finanţelor publice din teritoriu, în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi

baza de calcul.

Din punct de vedere juridic6, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este

susţinută de acte normative şi procedurale ce pot fi grupate în două categorii:

acte normative institutoare ori de bază – se referă la legi fiscale specifice (ex: Legea

impozitului pe salarii, Legea impozitelor şi taxelor locale etc.), precum şi codul fiscal de

referinţă şi susţinere juridică pentru mai multe categorii de venituri;

acte normative completatoare- se referă la normele metodologice ori instrucţiunile de

aplicare a celor dintâi, elaborate de obicei de Ministerul Finanţelor Publice, la care se pot

adăuga soluţii procedurale emise de acelaşi minister.

Mai întâi, principial în prima categorie de acte normative şi apoi, metodologic ori

procedural, în a doua, sunt reflectate anumite noţiuni ori elemente care definesc, în ansamblu,

ceea ce înseamnă aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale cât şi

în execuţie. Reprezentative, în acest sens, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul,

obiectul, baza de calcul, unitatea tehnică de calcul (ori de evaluare), înlesnirile la plată, termenul

de plată, drepturile şi obligaţiile plătitorilor (Fig. nr. 1).

Elementele tehnice cele mai importante folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt:

subiectul, suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului.

Subiectul venitului bugetar reprezintă o persoană fizică sau juridică deţinătoare a unor

bunuri sau obiecte, implicată în anumite acte sau fapte ori care obţine venituri şi potrivit legii are

obligaţia să plătească anumite sume de bani către bugetele publice cu titlul de impozit, taxă,

6 Ştefura G., Proces bugetar public, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p.65

23

contribuţie, vărsământ, prelevare. În plan fiscal şi juridic persoana – subiect de venit bugetar

trebuie să îndeplinească unele condiţii minimale pentru această calitate (încadrare). Astfel,

persoanei fizice i se cere să aibă capacitatea exercitării depline a drepturilor civile iar, persoanei

juridice să organizeze şi să conducă evidenţă proprie având, totodată, şi personalitate juridică. În

legislaţia fiscală ca şi în practica de specialitate noţiunea de subiect apare mai mult cu caracter

implicit decât explicit. Altfel spus, termenul ca atare nu este folosit în lege şi nici în normele de

aplicare lăsându-se, uneori, a fi subînţeles. Derivate de la subiect şi mai des folosite sunt noţiunile

de plătitor şi contribuabil.

Plătitorul prezentat prin actele normative are, fără a fi prezentat explicit de legiuitor,

sensul de subiect cu obligaţie de plată, în cele mai multe situaţii. De regulă, potrivit exprimărilor

teoretico-metodologice, plătitorul este una şi aceeaşi persoană cu subiectul. Cazul tipic, mai

cunoscut în acest sens, este la impozitul pe salarii, unde salariatul este subiect de venit bugetar

iar, angajatorul (persoană fizică sau juridică) apare cu calitatea de plătitor.

Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta

efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin efectul de

diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut şi

sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală.

Contribuabilul, cealaltă noţiune derivată de la subiect ori de la plătitor este fixată de

practica fiscală şi apoi preluată în acte normative, de multe ori cu sensul de plătitor.

Obiectul venitului bugetar este elementul tehnic de la care sau funcţie de care se

procedează la calculul, aşezarea şi plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor, vărsămintelor şi

prelevărilor către bugetele publice. Împreună cu subiectul, acesta declanşează impunerea, ca

acţiune fiscală sau, altfel spus, reprezintă împreună momentul zero („0”) în aşezarea, calculul şi

perceperea de venituri bugetare. Practic, „imaginaţia” specialistului în finanţe publice aplicate

trebuie să conducă la acel element concret, sigur, stabil, cu extensie pronunţată la o mare

categorie de persoane, funcţie de care să poată fi preluată o sumă de bani importantă ca mărime la

bugetul public în condiţiile respectării principiilor impunerii. Reprezentative şi cu regăsire în

actualitatea zilelor noastre sunt: venitul, valoarea, preţul, bunuri şi obiecte, acte şi fapte, persoana.

Venitul, la rândul lui, poate fi regăsit în practica fiscală sub mai multe forme de

exprimare: brut, net, profit (net sau brut), beneficiu, încasări totale, drepturi salariale, etc. De

unde şi categorii de impozite, vărsăminte, taxe, contribuţii ca: impozit pe venit, impozit pe salarii,

impozit pe profit (impozit pe venit), vărsăminte din profit.

Valoarea poate constitui, raportat la politica economică şi fiscală, obiect de aşezare pentru

venituri bugetare.24

Preţul apare posibil ca ipostază de determinare a unor venituri bugetare, când reprezenta

o mărime fixă în preţul de livrare şi se determina în cele mai multe cazuri ca o diferenţă între

acesta şi preţul de producţie.

Obiecte, bunuri, elemente materiale concrete apar în diferite situaţii ca generatoare de

venituri bugetare chiar de la primele manifestări ale finanţelor publice. De aici denumiri ca:

impozit pe terenuri, impozit pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozit funciar etc.

Actele şi faptele sunt o altă exprimare a obiectului de aşezare pentru veniturile bugetare,

îndeosebi, în raporturile cu instituţiile statului care prestează diferite servicii cu privire la:

eliberarea de permise sau autorizaţii; acordarea sau renunţarea la cetăţenie;acţiuni de divorţ;

litigii în instanţele de judecată; succesiuni, etc. De aici şi o diversitate de situaţii care generează

ceea ce se numesc taxele de timbru.

Persoana, cu deosebire cea fizică, poate reprezenta în anumite situaţii, motivate de

politica socială, fiscală ori demografică, obiect de aşezare pentru venituri bugetare. Aici s-ar

încadra ca expresie fiscală mai veche, capitaţia ori mai recent contribuţia persoanelor fără copii.

Baza de calcul poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului întrucât, la

impozitele directe şi la unele indirecte, se suprapune integral sau parţial cu acesta. Ea poate fi

definită ca element de tehnică fiscală concret efectiv, asupra căruia se aplică unitatea tehnică de

evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor băneşti datorate către bugetele publice.

În teoria de specialitate dar şi în metodologie, pornind de la actele normative specifice, se

folosesc cu acelaşi sens şi alte noţiuni ca bază de impunere, bază de impozitare (taxa pe valoarea

adăugată). La acestea se poate adăuga şi noţiunea de materie impozabilă (sau de impunere) care

vizează, în fapt obiectul de aşezare a venitului bugetar.

Baza de calcul se suprapune (integral sau parţial) cu obiectul în ipostaza acestuia de venit.

Diferenţele, în această situaţie, care ar explica sensul de parţial, pot fi rezultante ale politicii

fiscale de ordin economic (pentru a stimula anumite activităţi ori acţiuni sau pentru a limita

anumite consumuri ori cheltuieli, cum este cazul la impozitul pe profit) ori de ordin social

(anumite drepturi băneşti ori venituri sunt scoase de sub incidenţa impunerii prin raportarea lor la

subzistenţă sau la anumite situaţii defavorizante în care se află subiectul, cum este cazul la

impozitul pe salarii şi chiar impozitul pe venit).

Diferenţele evidente între baza de calcul şi obiectul venitului bugetar apar în cazul unor

obligaţii băneşti ca: impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe de timbru,

etc.)

Unitatea tehnică de evaluare reprezintă elementul tehnic fixat în actele normative prin

care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de 25

impunere. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare valorică (lei pe metru pătrat

suprafaţă teren), o mărime convenţională (cilindri, la taxa asupra mijloacelor de transport cu

tracţiune mecanică), o sumă absolută (pe obiect sau pe unitatea de măsură a acestuia) ori, în cele

mai multe cazuri o mărime relativă (cu exprimare prin procente).

Cotele î n materie de cuantificări ale obligaţiilor bugetare sunt prezente sub trei forme:

fixe, proporţionale, progresive. Cele fixe privesc aceeaşi unitate de calcul pentru baza de

impunere în întregul ei sau potrivit cu anumite structuri şi situaţii care obligă la unele diferenţieri

ca rezultat al politicii fiscale. Progresivitatea în materie de venituri bugetare vizează îndeosebi

veniturile obţinute pe diferite căi (impozitul pe salarii, impozitul pe venit, taxa asupra

succesiunilor etc). La rândul ei, progresivitatea poate fi simplă sau pe tranşe (impozitul pe venit,

impozitul pe salarii), pe verticală şi pe orizontală (taxa asupra succesiunilor) potrivit cu cerinţe de

echitate fiscală sau de ordin social care sunt în atenţia instituţiilor statului într-o anumită perioadă

de timp.

Înlesnirile la plată reprezintă un element tehnic în aşezarea şi perceperea de venituri

bugetare cu determinare de politică financiară, socială ori fiscală ce apare prezent în anumite

situaţii pornind de la subiect (sau plătitor) ori obiect etc exprimă atitudinea statului într-o anumită

perioadă de gestiune bugetară faţă de unele categorii de contribuabili sau faţă de obiectul

venitului ori funcţie de ambele elemente tehnice în acelaşi timp potrivit cu unele caracteristici ale

acestora. Înlesnirile la plată se concretizează în reduceri şi scutiri ale obligaţiilor calculate potrivit

reglementărilor legale.

Termenul de plată este elementul tehnic care poziţionează în timp, concretizarea ca plată

a obligaţiei băneşti rezultată din corelarea celorlalte elemente tehnice menţionate cu referire la

veniturile bugetare existente în bugetele publice şi potrivit cu actele normative ce le

reglementează, termenul de plată se poate găsi în una din următoarele situaţii: ca o zi fixă de plată

sau sub forma unui interval de timp. Prima situaţie, ziua fixă de plată a sumelor datorate, care

este şi cea a scadenţei la plată se regăseşte la majoritatea veniturilor bugetare. Intervalul de timp

vizează o perioadă în care se poate face plata şi în care ultima zi din cadrul acesteia este şi cea a

scadenţei la plată.

Termenul de plată produce efecte asupra încasării veniturilor în bugetele publice şi

totodată, este o rezultantă a condiţiilor şi situaţiilor concrete în care se găsesc în timp şi spaţiu

subiectele şi obiectele acestora.

26

Bugetele publice reclamă, pe de altă parte, încasarea de mijloace băneşti potrivit cu o

anumită mărime şi ritmicitate determinate de nevoia de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor

aprobate.

Sursa impozitului reprezintă substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă

impozitul, presupunând o diminuare a ei.

U nitatea de impunere reprezintă unitatea de măsură în baza căreia se dimensionează

materia impozabilă. La impozitele pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea

monetară a statului respectiv, iar în alte cazuri (de exemplu terenuri, clădiri) unitatea de

impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă.

Veniturile bugetare pe care le datorează S.C. AJC ANA MARIA SRL., în conformitate cu

Codul Fiscal sunt:

impozitul pe profit;

impozitul pe venitul din salarii;

taxa pe valoarea adăugată;

accizele;

taxele vamale;

impozitele si taxele vamale;

contributiile agentului economic SC AJC ANA MARIA SRL.

Complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor bugetare şi plata

cheltuielilor bugetare poartă numele de execuţie de casă a bugetului.

Execuţia de casă a bugetelor pervăzute de Legea nr.500/2002 privind finanţele publice se

realizează prin Trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor

Publice.Fiind concepută ca o instituţie financiară prin care prin care sectorul public îşi efectuează

operaţiunile de încasări şi plăţi, Trezreria Statului cuprinde o treyorerie centrală organizată in

jurul Ministerului Finanţelor Publice şi o pluralitate de trezorerii înfiinţate in cadrul direcţiilor

generale ale finanţelor publice judeţene, administraţiilor finanţelor publice municipale,

orăşeneşti, comunale.

Serviciul de Trezorerie asigură7 încasarea veniturilor bugetare in conturi de venituri

deschise pe bugete, ordonatori de credite sip e subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Execuţia de casă a bugetelor prevazute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Romaniei

nr.45/2003 privind finanţele publice locale se efectuează tot prin unităţile teritoriale ale

Trezoreiei statului, evidenţiindu-se in conturi distincte.

7 ***Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, Monitorul Oficial al României, nr. 597/13.08.200227

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare

2.2.1. Impozitul pe profit

Cadrul normativ utilizat

Legea nr.57/2003 privind codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 privind

modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

LEGEA bugetului de stat pe anul 2009, nr. 18/2009, nu prevede nicio modificare a

cotelor de contribuţii sociale aplicabile în anul 2009.

Elementele tehnice ale asezarii si perceperii impozitelor din venituri de natura

salariilor

Obiectul impozitului este reprezentat de profitul obţinut de către S.C. AJC ANA-MARIA

SRL. în urma desfăşurării activităţii productiv- comerciale.

Contribuabilii care intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit sunt entităţile -

persoane juridice sau persoanele fizice asociate lor- care prin activitatea desfăşurată obţin profit,

atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate. Astfel, sunt obligate la plata impozitului pe profit

următoarele persoane:

persoane juridice române pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România,

cât şi din străinătate;

persoane juridice străine care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în

România ;

persoane juridice străine şi persoane fizice nerezidente care desfăşoară activitate în

România într-o asociere fără personalitate juridică;

persoane juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare

situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană

juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate

atât în România, cât şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice, caz

28

în care impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către

persoana juridică română.

Perioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde cu anul calendaristic. Când un

contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada

impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Unitatea de evaluare unitatea monetară în care se exprimă profitul – lei (RON).

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu

excepţia contribuabililor care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de

noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care

realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, sunt obligaţi la plata unui impozit de

5% aplicat acestor venituri realizate.

Sursa impozitului coincide cu obiectul impozitului, şi anume profitul obţinut de către S.C

AJC ANA-MARIA SRL.

Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă,

atât din România, cât şi din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară

activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul

impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătura cu

proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de

participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent

acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează

venituri atât în România, cât şi în străinatate, din asocieri fără personalitate juridică,

asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Scutiri

Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi

disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, 29

cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.45/2003 privind

finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede

altfel;

c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;

e) cultele religioase, pentru veniturile obtinuţe din activităţi economice care sunt utilizate

pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi

produselor necesare activităţii de cult, şi pentru veniturile obtinute din chirii, cu condiţia

ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întreţinerea

şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de

consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru

acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma

bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind

reconstituirea dreptului de proprietate;

g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile

utilizate, în anul curent sau în anii următori, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea

finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;

h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari

recunoscute ca asociaţii de proprietari, pentru veniturile obţinute din activităţi economice

şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei

clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;

i) fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii ;

k) Banca Naţională a României;

l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.

Venituri neimpozabile

Conform art.20 din Codul Fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul

profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea,

neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o

persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine

minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă

de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului; 30

b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a

încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se

deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen

lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii

titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care

se deţin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se anulează în

schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din

reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile

din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin

acte normative.

Cheltuieli deductibile8

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin

acte normative în vigoare :

a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către

contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate

pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli

profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri

profesionale

d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,

produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii

materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor

de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre,

pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi

servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

8 Codul fiscal 200931

e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi

administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii

precedenţi;

f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele

normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului

colectiv de muncă;

h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi,

participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc

condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,

introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea

atestării conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi

industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;

n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele

cazuri:

    1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

    2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

    3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau

lichidat, fără succesor;

    4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg

patrimoniul.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:9

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate

dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele

decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări

în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice,

în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi.

9 Codul fiscal 200932

Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului

care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal

stabilit pentru instituţiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii

cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele

pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi

protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi

aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul

bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee,

biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care

le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: cadouri în

bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate

salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii

proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi

în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor,

ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei

centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile

profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual.

g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22/C.F.;

h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art.

23/C.F.;

i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 24/C.F:

j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii

ocupaţionale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal,

pentru fiecare participant;

k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume

reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate

în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în

limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din

33

punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari,

respectiv chiriaşi/locatari;

m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa

proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita

corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi,

în acest scop;

n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de

angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel

mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi

deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Următoarele cheltuieli sunt nedeductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau

pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în

numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere

datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalităţile

sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu

persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor

al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate

lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de

asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub

forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de

plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste

bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,

potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz,

potrivit normelor;

34

g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul

de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia

realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de

participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele

nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor

determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate

prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu

sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de

servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul

desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum

şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile

reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este

autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit

clauzelor contractuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu,

neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile

înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii

decât cele prevăzute la art. 21. În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii

neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor

respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.

Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor

legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele

aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;

nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

35

r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un

contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în condiţiile legii –

timp de 12 luni consecutive nu a depus declaraţiile fiscale şi situaţiile financiare periodice şi nu a

efectuat plăţi la bugetul statului.

Calculul profitului impozabil

  Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi

cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile

neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din

gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metodele contabile de

evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal. În cazul contribuabililor care produc

bunuri mobile şi imobile, execută lucrări sau prestează servicii, valorificate pe baza unui contract

cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la

determinarea profitului impozabil, pe măsură ce ratele devin scadente, conform contractului.

Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente,

proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită în

momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor şi este irevocabilă.

Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit

Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data

de 15 aprilie inclusiv a anului următor.

O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi o

declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde

scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declaraţie

sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional.

Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

Plata impozitului 10

Plata impozitului se face astfel:

a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele

din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual,

cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie estimat cu ocazia

10 Codul fiscal 200936

elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la

care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind

impozitul pe profit.

b) organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până

la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

c) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,

pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data

de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

d) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele

din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial

plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în suma de o pătrime din impozitul pe profit

datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, până la data de 25 inclusiv a lunii

urmatoare trimestrului pentru care se efectuează plata

e) contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului

financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit

aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.

f) persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să

depună, declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plăteasca impozitul până la data depunerii

situaţiilor financiare la registrul comerţului.

Exemplu de calcul pentru impozitul pe profit

Profitul impozabil se determină după următoarea formulă :

Pi = ( Vt - Ct ) – Vni + C nd , unde:Vt = venituri totale;

Ct = cheltuieli totale;

Vni = venituri neimpozabile;

C nd = cheltuieli nedeductibile.

Exemplu 1: In anul 2007 SC AJC ANA –MARIA SRL a calculat şi a plătit impozit pe

profit după cum urmeaza:

Pb=Vt -Cht

Pb=7.440.205-7.322.321

Pb =117.884 RON

Imp profit =16*117884

=20871 RON37

Profit net= Profit brut- Impozit profit

Profit net=117884-20871 RON

= 97013 RON

Exemplu 2 :

O societate comerciala inregistreaza, la sfarsitul anului, venituri totale 445000 RON,

cheltuieli totale in valoare de 295035 RON. De asemenea, societatea a inregistrat o serie de

cheltuieli cu amenzile 2900 RON si cheltuieli de protocol 4500 RON.

Rezolvare :

Venit total = 445000 RON

Cheltuieli totale = 295035 RON

Venit neimpozabil = 0

Cheltuieli cu amenzile = 2900 RON

Cheltuieli de protocol = 4500 RON

Profit brut = venituri totale - cheltuieli totale = 149965 RON

Chelt de protocol deductibile = 2% ( profit brut + chelt neded) = 2% ( 149965 + 4500 ) =

3089,3 RON

Chelt de protocol nedeductibile = chelt de protocol – chelt de protocol deductibile = 1410,7

RON

Chelt nedeductibile totale = chelt de protocol + chelt cu amenzile = 1410 + 2900 = 4310 RON

Profit impozabil = profit brut + chelt neded totale = 149965 + 4310 = 154275 RON

Impozit pe profit = 16% 154275 = 24684 RON

Fig. nr.4. Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea venitului din

impozitul pe profit

38

Veniturifinanciare

Venituri din exploatare

Venituriextraordinare

Cheltuielifinanciare

Cheltuieli din exploatare

Cheltuieliextraordinare

VENITURI CHELTUIELI

Compartimentul financiar-contabilSC AJC ANA-MARIA SRL

Vt-Cht-Vneimp+Chneded Profit impozabil

* 16%

ProImpozitde profit datorat

BCRDeclaratiede impunere

Administratiafinanciara

2.2.2. Impozitul pe venitul din salarii

Cadrul normativ utilizat :

Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare apentru plata

creanţelor salariale, Codul Fiscal. OUG nr. 226/2008 din 30 decembrie 2008 privind unele masuri

financiar-bugetare,LEGEA nr. 18/2009 din 26 februarie 2009 a bugetului de stat pe anul

2009,LEGEA nr. 19/2009 din 26 februarie 2009 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul

2009 .

Elemente tehnice ale asezarii si perceperii impozitelor din venituri de natura salariilor

39

Plătitorul impozitului pe venitul din salarii este firma, iar suportatorul şi subiectul este

angajatul.

Perioada impozabilă este de o lună, cota de impunere este de 16%.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o

persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut

special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de

forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Potrivit legislaţiei din Codul Fiscal sunt asimilate salariilor următoarele11:

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor

juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale

personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la

companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a

administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie

publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în AGA, în consiliul de administraţie şi în comisia de

cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii (impozitul este final,

neintrând în calculul venitului anual global);

h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări

sociale;

i) sumele acordate de personale juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de

impozit pe profit, peste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primita

pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul

serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în

înţelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca

11 Codul fiscal 200940

urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele

pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor,

cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al

salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru

salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii

proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de muncă.

b) cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia

Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbatorilor similare ale altor culte religioase,

precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în

măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai

sus, nu depaseste 150lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile realizate de

persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget:

a) tichetele de creşă acordate potrivit legii;

b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor,

c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit

repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activitaăţii prin cadrul

normativ specific domeniului de activitate;

d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor

publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate

cu legislaţia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de

lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a

altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de

echipament;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care

angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora;

g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a

indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în

străinatate, în interesul serviciului.

h) sumele primite, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singura dată, la incadrarea intr-o unitate situată

într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea

studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare;41

j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe

unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca

urmare a concedierilor colective;

k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate

personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de

reducere şi de restructurare;

l) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la

funcţia de bază;

m) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;

n) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-

un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile

salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are

sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a

activitatii in strainatate;

o) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea

angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

p) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se

reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul

determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a

contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la

nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în RON a 200 euro;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei

de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare

loc de realizare a acestora;

42

În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru

perioade anterioare, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, şi se virează până

la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din

salarii, pentru fiecare contribuabil. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume

reprezentând până la 2% din impozit, pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit, unităţilor de cult,

precum şi pentru acordarea de burse private.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului

fiscal competent.

Deducerea personală 12

Persoanele fizice prevăzute au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei

sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile

numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de

până la 1000 lei inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 RON;

- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 RON;

- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 RON;

- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 RON;

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 RON.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000

lei şi 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc

prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 ron

nu se acordă deducerea personală.

Tabelul nr.8 Deduceri personale în funcţie de venitul lunar brut şi de nr. de pers. în întreţinere

Venit lunar brut

Fara pers in intretinere

1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 pers sau mai multe

12 Codul fiscal 200943

1000*X1 250Ron 350Ron 450Ron 550Ron 650Ron

1000-3000RON

Dp=Di*[sal brut-1000)/200]

Dp=Di*[sal brut-1000)/200]

Dp=Di*[sal brut-1000)/200]

Dp=Di*[sal brut-1000)/200]

Dp=Di*[sal brut-1000)/200]

Peste 3000ron

- - - - -

i=numar persone în întreţinere

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele

contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,

impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar. În cazul în care o persoană este întreţinută

de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur

contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai

contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi. Suma reprezentând deducerea personală se acordă

pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul

fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea

contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere :

persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în

zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;

persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor

şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat,

din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi

din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

Deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.

Termen de plata a impozitului - plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au

obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării

plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Fise fiscale

44

Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele

fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durata de

efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a

angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a

lunii februarie a anului în curs, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se

aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Obligaţiile angajatorilor

Angajatorii participanţi la sistemul public de pensii au urmatoarele obligaţii:

să reţină din salariu şi să vireze lunar contribuţia individuală de asigurari sociale;

să respecte termenele de plată a contributiilor;

să depună în bancă contribuţiile datorate o dată cu documentaţia pentru plata salariilor;

să calculeze, să evidenţieze şi să urmărească plata majorărilor de întarziere;

să asigure evidenţa contribuabililor şi a contribuţiilor pe baza codului numeric personal;

să depună declaraţia lunară de asigurare privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a

obligaţiilor de plată către BASS;

să stabilească locurile de muncă cu conditţi deosebite şi/sau speciale;

să calculeze şi să plătească lunar contribuţiile de asigurări sociale;

să depună cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare pentru persoanele

prevăzute în Legea nr. 19/2000 la art. 5, alin. (1), pct. I, II si III, în termen de 90 de zile de

la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, la casa teritorială de pensii în raza căreia se

află domiciliul asiguratului.

Termene

Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfaşoară activitatea, asiguraţii prevăzuţi în

Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. I si II, precum şi instituţiile care efectuează plata

drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi în Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III

sunt obligate să depună la Casa judeţeană de pensii până la data de 25 a fiecărei luni,

declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligţiilor de plată către bugetul

asigurărilor sociale de stat.

Depunerea declarţtiei de asigurare socială

Persoanele prevăzute în Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. IV si V, care au împlinit

vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declaraţia de asigurare la casa teritorială de pensii în

termen de 30 de zile de la încadrarea în situţiile menţionate.

45

Termenele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt:

data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care

efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii

următoare celei pentru care se datorează plata;

data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata

drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii următoare celei

pentru care se datorează plata;

până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi în Legea nr.

19/2000 la art. 5 alin.(1) pct. IV si V şi alin.(2). până la data de 25 a lunii următoare celei

pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru

şomaj, în cazul asiguraţilor prevăzuţi în Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III.

Cotele de contribuţie

Începand cu ianuarie 2010 LEGEA nr. 11/2010 – Legea bugetului de stat pe anul 2010 si

LEGEA nr. 12/2010 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 aproba cotele de

contribuţii sociale 2010 aplicabile incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010., sunt

urmatoarele:

a) 20,8% - condiţii normale de muncă;

b) 25,8% - condiţii deosebite de muncă;

c) 30,8% - condiţii deosebite de muncă;

Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr.

19/2000, cu modificarile şi completările ulterioare

- 9,5% (indiferent de condiţiile de muncă) - aplicabilă în luna ianuarie 2009 - conform

OUG nr. 226/2008;

-10,5% (indiferent de conditiile de munca) - aplicabila in perioada februarie 2009 -

decembrie 2009 - conform LEGEA nr. 19/2009;

Contribuţie individuală de asigurări sociale aferentă fondurilor de pensii administrate privat,

prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare:

-2,5% (inclusă în cota de 9,5%) - aplicabilă în luna ianuarie 2009 - conform OUG nr.

226/2008;

-2,0% (inclusa in cota de 10,5%) - aplicabile în luna februarie 2009 - decembrie 2009 -

conform art. 18 din LEGEA nr. 19/2009;

Contribuţia datorată de angajator în funcţe de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind

asigurarea pentru accidente de munca şiboli profesionale, cu modificarile si completarile 46

ulterioare:

- între 0,15% si 0,85%, aplicate asupra veniturilor brute realizate lunar - aplicabila in luna

ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;

-intre 0,15% si 0,85%, aplicate asupra veniturilor brute realizate lunar - aplicabile in luna

februarie 2009 - decembrie 2009 - conform LEGEA nr. 19/2009;

Contribuţiade asigurari de sanatate datorata de angajator, potrivit art. 258 din Legea nr.

95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare:

- 5,2% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009 - conform OUG nr.

226/2008;

-5,5% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009 - conform OUG nr.

226/2008

Contributia pentru concedii si indemnizatii datorata conform art. 4 alin (1) din Ordonanta

de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de

sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare

- 0,85% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009 - conform OUG nr.

128/2005;

Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 26

din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:

0,5% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;

0,5% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.

19/2009;

Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 27 din

Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:

0,5% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;

0,5% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.

19/2009;

Contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre persoanele asigurate în

baza contractului de asigurare pentru somaj:

1% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;

1% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.

19/2009;

Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificarile ulterioare:

0,25% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;47

0,25% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.

19/2009.

Exemplu de calcul

Exemplu 1: venitul lunar al unei persoane cu o singură persoană în întreţinere, angajată cu carte de

muncă la SC. AJC ANA-MARIA SRL se calculează:

Venit brut (Vb)= 800RON

CASS =800*5.5%=44 RON

CAS = 800* 10,5%= 84 RON

FŞ = 800* 0,5=4 RON

CASS – contribuţia la asigurări sociale de sănătate ;

CAS –contribuţia la asigurări sociale ;

FŞ – contribuţia la fondul de şomaj.

Venitul net (Vn) se determină prin deducerea din salariul brut a: CASS, CAS, FŞ,

Vn= Vb – (CASS + CAS + FŞ)

Vn = 800 – 44-84-4= 668 RON

Vimp = Sb – CAS –CASS- Ş – Dp

Vimp = 800 -44 - 84 - 4 – 250 =418 RON

Dp ( deducerea personală) = 250 RON

Impozitul = 16% * Vimp ;

Impozitul = 16% * 418 = 66.68RON

Salariu net : Vn – Impozit

Salariu net : 418 – 66.68 = 351.12 RON

Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea acestui tip de venit bugetar

este reprezentat în figura de mai jos:

Fig. Nr. 5 Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea venitului din salarii

48

Sectii

Fise de pontaj

Serviciu Personal-Salarizare

State de plata

Serviciul financiar-contabil

1• Borderou• centralizator

2• Impozit pe venit• din salarii (Vi*16%)

3• Ordin de plata• File cec

4• BCR

1

• Declaratii privind• obligatiile de plata• catre bugetul de stat

2• Administratia Finantelor• Publice Iasi

2.2.3 Taxa pe valoarea adăugată

Cadrul normativ utilizat :

Lega nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 privind

modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003

Elementele tehnice ale TVA

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect datorat la bugetul statului.

Condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca o operaţiune să intre sub incidenţa TVA:

să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plata sau o operaţiune

asimilată acestora;

49

să fie efectuată de persoane impozabile, adică orice persoană, indiferent de statutul său

juridic, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice;

să rezulte dintr-o activitate economică ;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România.

Sfera de aplicare a TVA

livrarea de bunuri;

prestarea de servicii ;

importul.

Bunurile care fac obiectul livrării:

bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,

mijloacele fixe care pot fi detaşate;

bunurile imobile, cum sunt: locuinţele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau

cele destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi cele

adiacente construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt

amplasate construcţii sau alte amenajări;

bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena

deteriorarea imobilelor înseşi sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie;

energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific.

Obiectul impozitului îl constituie bunurile şi serviciile supuse comercializării , care îmbracă

forma a diferite tipuri de operaţiuni.

Suportatorul impozitului : persoana care cumpără bunurile şi serviciile impozabile.

Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică.

Persoanele impozabile – plătitorii impozitului

Este considerată persoana impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră

independentă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei

activităţi.

Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor

de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate

acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau

necorporale în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de

angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care

creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte

obligaţii ale angajatorului. 50

Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfaşurate în

calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii,

onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni

concurenţale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile

Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de

autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă.

Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activităţi:

a) telecomunicaţii;

b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termica, agent frigorific şi altele de

aceeasi natură;

c) transport de bunuri şi de persoane;

d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f) activitatea târgurilor şi expozitiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activităţile organismelor de publicitate comercială;

i) activităţile agenţiilor de călătorie;

j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri

asemănătoare;

k) operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.

Orice persoană care efectuează ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi

considerată persoana impozabilă pentru orice astfel de livrare.

Sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite în Romania care,

independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de

vedere financiar, economic şi organizatoric.

Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizţtii fara personalitate juridica este

considerat persoana impozabila separata pentru acele activităţi economice care nu sunt

desfăşurate in numele asocierii sau organizaţiei respective.

Operţiuni impozabile

Livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un

proprietar.

Următoarele operatiuni sunt considerate, livrari de bunuri,

51

a) predarea efectivă a bunurilor catre o alta persoană, ca urmare a unui contract care

prevede că plata se efectueaza în rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea

este atribuita cel mai tarziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de

leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;

c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in

conditiile prevazute de legislaţia referitoare la proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia,

în schimbul unei despagubiri.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata următoarele operaţiuni:

a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse

de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică

desfaşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă

total sau parţial;

b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse

de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă

bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

c) preluarea de către o persoana impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau

produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital pentru a fi utilizate in scopul unor

operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost

dedusă total sau parţial la data achiziţiei;

Nu constituie livrare de bunuri :

a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră,

astfel cum sunt prevazute prin norme;

b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum

şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;

c) perisabilităţile, în limitele prevazute prin lege;

d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale,

pentru incercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate

în scopul stimularii vanzarilor;

f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de

sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în

condiţiile stabilite prin norme.

Prestarea de servicii52

Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.

Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de

leasing;

b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor,

mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfăsura o activitate economică, de a nu concura cu alta

persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;

d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi

publice sau potrivit legii;

e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul

altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plata următoarele:

a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în

scopuri care nu au legatură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în

vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost

dedusă total sau parţial;

b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în

mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.

Schimbul de bunuri sau servicii

În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în

schimbul unei livrari de bunuri şi/sau prestării de servicii, fiecare persoană impozabilă se

consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată este constituită din:

a) pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c),

din tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori

prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct

legate de preţul acestor operaţiuni;

b)preţul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa

unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care

bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform procedurii

stabilite prin norme;

53

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de

servicii;

Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea

adaugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi

asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile

facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul

unui contract separat şi care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestările de servicii în

cauză, se consideră cheltuieli accesorii.

În baza de impozitare a TVA nu se cuprind:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preş acor date de

furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele

încheiate. Condiţiile pentru ca aceste reduceri să nu fie incluse în baza de impozitare a TVA sunt:

să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;

sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestaţie

oarecare;

să fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.

b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre

judecătorească definitive, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor

contractuale. Acestea sunt excluse din baza de impozitare numai dacă sunt percepute peste preţurile

sau tarifele negociate.

c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni

de leasing. În cazul vânzărilor cu plata în rate, baza de impozitare se determină integral la livrarea

bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, aceasta fiind înregistrată ca TVA neexigibilă, urmând ca, pe

măsură ce ratele să fie scadente, să devină TVA deductibilă.

d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se

decontează acestuia;

e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără

facturare;

f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile

publice locale prin intermediul prestatorilor.

54

Cotele de taxă

  Cota standard este de 19% se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile

impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.

Cota redusă este de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări

de servicii şi/sau livrari de bunuri:

Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României

pentru livrarea aceluiasi bun.

Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul

României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine

exigibilitatea taxei.

Operatiuni scutite de taxa pe valoare adăugată

Urmatoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de

unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale,

sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,

centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament si recuperare, staţii de salvare şi

alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi;

b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi

tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi şi de tehnicieni

dentari;

c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical,

conform prevederilor legale aplicabile în materie;

d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în

acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;

e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţa umană;

f) activitatea de învăţămant prevăzută în Legea învăţământului, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de

servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau

de alte entităţi autorizate;

g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate

pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate în folosul exclusiv al persoanelor direct

implicate în activităţile scutite ;

55

h) meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului

şcolar, preuniversitar şi universitar;

i) prestările de servicii şi/sau livrarile de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia

socială, efectuate de institţtiile publice sau de alte entiţăti recunoscute ca având caracter social;

j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a

tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor

colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial

care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,

patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor

lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,

efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia

fizică;

m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,

efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute

ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;

n) prestările de servicii şi/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni

sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în

profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decît activităţile de

natură comercială;

p) serviciile publice postale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;

q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror

operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării

către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care

aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în

limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură

a produce distorsiuni concurenţiale.

Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare

a) importul şi achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este in orice

situatie scutita de taxa in interiorul tarii;

b) achizitia intracomunitara de bunuri al caror import in Romania este in orice situatie

scutit de taxa, conform prezentului articol; 56

c) achizitia intracomunitara de bunuri pentru care, persoana care cumpara bunurile in

orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a taxei care s-ar datora, daca respectiva

achizitie nu ar fi scutita;

d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare care

beneficiaza de scutire de taxe vamale;

e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si

interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre membrii acestora, in limitele si in

conformitate cu conditiile stabilite in conventiile de infiintare a acestor organizatii;

f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru

uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor,

in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare.

g) reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara

Comunitatii, in aceeasi stare in care se aflau la momentul exportului, si care beneficiaza de

scutire de taxe vamale;

h) reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara

Comunitatii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari, cu conditia ca

aceasta scutire sa fie limitata la valoarea bunurilor in momentul exportului acestora in afara

Comunitatii;

i) importul in porturi de capturi, neprocesate sau conservate in vederea comercializarii

inainte de a fi livrate, realizate de persoane care efectueaza pescuit maritim;

j) importul de gaze naturale prin sistemul de distributie a gazelor naturale si importul de

energie electrica;

k) importul in Romania de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert, atunci

cand livrarea acestor bunuri de catre importator constituie o livrare scutita

l) importul de aur efectuat de Banca Nationala a Romaniei.

Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare, pentru livrari intracomunitare si

pentru transportul international si intracomunitar

a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau

de alta persoana in contul sau;

b) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre

cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia

bunurilor transportate de cumparatorul insusi si care sunt folosite la echiparea sau alimentarea

ambarcatiunilor de agrement si a avioanelor de turism sau a oricarui alt mijloc de transport de uz

57

privat. Este scutita, de asemenea, si livrarea de bunuri care sunt transportate in bagajul personal al

calatorilor care nu sunt stabiliti in Comunitate;

c) prestarile de servicii de transport, prestarile de servicii accesorii transportului si alte

servicii decat cele prevazute la art. 1441, direct legate de importul de bunuri, daca valoarea

acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139;

d) prestarile de servicii efectuate in Romania asupra bunurilor mobile achizitionate sau

importate, plasate in regimul vamal de perfectionare activa,;

e) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din si in insulele care formeaza regiunile

autonome Azore si Madeira, precum si serviciile accesorii acestuia;

f) transportul international de persoane;

g) in cazul navelor destinate navigatiei maritime, utilizate pentru transportul international

de persoane si/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economica sau pentru salvare ori

asistenta pe mare, urmatoarele operatiuni:

livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, navlosirea, leasingul si inchirierea de nave,

precum si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea de echipamente

incorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;

livrarea de carburanti si provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu exceptia navelor

folosite pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de razboi care parasesc tara

si se indreapta spre porturi straine unde vor fi ancorate;

prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 144 1, efectuate pentru

nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora;

h) in cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, in principal pentru transportul

international de persoane si/sau de marfuri, efectuat cu plata, urmatoarele operatiuni:

livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul si inchirierea aeronavelor, precum

si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea echipamentelor incorporate sau

utilizate pe aeronave;

livrarea de carburanti si provizii destinate utilizarii pe aeronave;

prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 1441, efectuate pentru

nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora;

j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor

consulare, a personalului acestora, precum si a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau consular

in Romania ori intr-un alt stat membru, in conditii de reciprocitate;

k) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea reprezentantelor organizatiilor

internationale si interguvernamentale acreditate in Romania sau intr-un alt stat membru, precum 58

si a membrilor acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de

infiintare a acestor organizatii;

l) livrarile de bunuri netransportate in afara Romaniei si/sau prestarile de servicii efectuate

in Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau al

personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor, daca

fortele iau parte la efortul de aparare comun; scutirea se acorda prin restituirea taxei, potrivit unei

proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;

m) livrarile de bunuri transportate sau expediate catre alt stat membru NATO, destinate

uzului oficial al fortelor armate ale unui stat, altul decat Romania, sau al personalului civil care

insoteste fortele armate ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, daca fortele iau parte

la efortul de aparare comun;

n) livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei;

o) livrarile de bunuri catre organismele recunoscute care transporta sau expediaza aceste

bunuri in afara Comunitatii, ca parte a activitatilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea

se acorda prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor

publice.

Dreptul de deducere

  Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.

Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt

destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

a) operatiuni taxabile;

b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se

considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi

fost realizate in Romania;

Nu sunt deductibile:

a) taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se

decontează acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei

persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate.

b) taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu

excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzarii sau pentru a fi utilizate pentru

prestari de servicii.

Achiziţiile pentru care nu se cunoaste destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru

realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de

deducere, ori pentru care nu se poate determină proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru 59

operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere se evidentiaza

intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibila aferentă acestor

achizitii se deduce pe baza de pro-rata.

Pro-rata se determină ca raport între suma totală, a operaţiunilor constând în livrări de

bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi suma

totală, fără taxa, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit

exercitarea dreptului de deducere, la numitor.

Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8),

determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi

realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea

operaţiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul

precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul

fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie precum şi modul de determinare a

acesteia.

Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică.

Perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care in cursul

anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu

drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al carui echivalent în lei se

calculeaza conform normelor.

Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului trebuie să declare, cifra de

afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă pînă la sfârşitul anului

calendaristic.

Persoana impozabilă are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la

organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare în care să

menţioneze cifră de afaceri din anul precedent, obtinută sau, dupa caz, recalculată.

Decontul de taxă

Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare

perioada fiscală, un decont de taxa, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se

încheie perioada fiscală respectivă.

Decontul de taxă intocmit de persoanele inregistrate va cuprinde suma taxei deductibile

pentru care ia nastere dreptul de deducere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei

pentru care se exercita dreptul de deducere, suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere in

perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa in decontul

60

perioadei fiscale in care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute in

modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice.

Plătitorii taxei pe valoarea adăugată:

a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA, pentru operaţiuni taxabile;

b) titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane

juridice care acţionează în numele său din ordinul titularului operaţiunii de import, indiferent

dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de TVA la organele fiscale, cu excepţia importurilor

scutite;

c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal aplicabil

acestora;

d) persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România,

beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în

străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent daca sunt sau nu

înregistrate ca plătitori de TVA la organele fiscale.

În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul

stabil în România, aceasta este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România,

care se angajează să îndeplinească obligaţiile ce fi revin conform prevederilor legii privind taxa pe

valoarea adăugată.

Beneficiarii prestărilor de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în

România sunt obligaţi la plata taxei pe valoarea adăugată, daca prestatorii din străinătate nu au

îndeplinit obligaţia desemnării unui reprezentant fiscal domiciliat în România.

Societăţile plătitoare de TVA vor trebui să aplice cota de 19 %(9% în turism,presă) la

preţul oricarui produs vândut sau serviciu prestat, cota ce este colectată (incasata) şi virată la

bugetul de stat până la data de 25 ale lunii următoare, indiferent dacă factura a fost sau nu

incasată. În acelaşi timp societătile plătitoare de tva au dreptul să isi deduca TVA-ul platit la

plata bunurilor sau serviciilor cumparate, astfel incat la bugetul de stat se va vira diferenta dintre

TVA-ul colectat, aplicat la valoarea facturată şi valoarea TVA-ului plătit la achitarea bunurilor şi

serviciilor achiziţionate.

Exemplu de calcul a taxei pe valoarea adăugată

Tabelul 9. Exemplu de calcul pentru TVA (fără pro-rată)

61

Nr. crt. Indicator Valoare ( RON)

1. Vânzări în interiorul ţării 300

2. Cumpărări în interiorul ţării 120

3. TVA colectată (19% din vânzări) 57

4. TVA deductibilă (19% din cumpărări) 22.8

5. TVA de plată (3-4) 34.2

Fig. nr. 6 Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea venitului din taxa pe valoare

Jurnalul de cumparari

Jurnalul de vanzari

TVA de recuperat TVA de plata

Decontul de TVA

Administratiafiscala

Aprobare

Rambursare

BCR Iasi

Trezoreria Iasi

Ordin de plata Extras de contCerere de rambursare

Cumparari

CompartimentAprovizionare

DepartamentulFinanciar-contabil

DepartamentulFinanciar-contabil

Vanzari

ComaprtimentulProductie (desfacere)

Facturi primite Facturi trimise

2.2.4 Impozitele şi taxele locale

Impozitul pe clădiri

62

Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează bugetului

local, al comunei, al oraşului sau municipiului de către persoanele ce deţin în proprietate clădiri,

în raza căruia este situată clădirea.

Subiectul impunerii sau contribuabilul coincide cu plătitorul impozitului şi este, de

regulă, proprietarul clădirii, indiferent de locul unde este situată în România și de destinația

acesteia.

Pentru clădirile proprietate publică și privată a statului ori a unităților administrativ-

teritoriale aflate în administrarea sau în folosința,după caz, a contribuabiilor, în calitate de

subiecți ai impunerii, apar cei care le au în administrare sau în folosință.

În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multor persoane,

fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea

din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale

proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru

clădirea respectivă.

În cazul unei clădiri aflate în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane și

pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se

datorează de proprietar.

Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile proprietate a persoanelor fizice şi juridice situate

în comunele, oraşele şi municipiile din România.

Clădirile noi, dobândite în cursul anului, indiferent de formă se impun cu începere de la

data de întâi a lunii urmatoare celei în care au fost dobândite.

Clădirile demolate, distruse, clădirile transmise în administrarea sau în proprietatea altor

contribuabili în cursul anului se scad de la impunere cu începere de la data de întâi a lunii

următoare celei în care s-a produs una din situaţiile menţionate. Scăderea de la impunere se

acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel situaţii şi în funcţie de perioada

rămasă până la sfârşitul anului fiscal.

Clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri:

clădiri proprietate a statului, a unităților administrativ- teritoriale sau a oricaror institutii

publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case

memoriale;

63

clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase

recunoscute oficial în Romania şi componentelor locale ale acestora;

clădirile care constituie patrimoniul unitătilor şi instituţiilor de învaţământ de stat,

confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia

încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

clădirile unitatilor sanitare publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru

activitati economice;

clădirile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;

clădirile care constituie patrimoniul Academiei Romane;

construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţă acestora şi turnurile de

extracţie;

clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercarii, silozuri pentru furaje,

silozuri si/sau patule pentru depozitarea si conservarea cerealelor, cu exceptia incaperilor

care sunt folosite pentru alte activitati economice;

clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de

mostenitori legali sau testamentari;

clădirile utilizate pentru activităţi social umanitare, de către asociaţii, fundaţii şi culte,

potrivit hotărârii consiliului local.

Baza de calcul este determinată diferit pentru persoanele fizice față de cele juridice.

La persoanele juridice, baza de calcul a impozitului pe clădiri o reprezintă valoarea de inventar a

clădirii, adică valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea lor care

poate să exprime:costul de achiziție pentru clădirile dobândite cu titlul oneros;

costul de producție pentru clădirile construite de persoana juridică;

valoarea actuală, în funcție de evaluarea clădirilor ce au caracteristici tehnice și

economice similare și apropriate, la clădirile dobândite cu titlu gratuit;

valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii,

determinată prin expertiză, potrivit legii;

valoarea negociată între părți ( la contractele de leasing financiar, potrivit înscrierilor din

acestea).

La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor

elementelor și instalațiilor funcționale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele,

instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de

64

telecomunicații prinfir și altele asemenea; aparatele individuale de climaterizare nu fac parte din

categoria elementelor și instalașiilor funcționale ale clădirii.

Baza de calcul şi cotele de impozitare se stabilesc diferit în anumite situații, cum sunt:

în cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare,

valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului

imediat după reevaluare;

în cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea

impozabila se reduce cu 15%.

în cazul unei clădiri care nu a fost în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă, cota

impozitului pe clădiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului

Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în

contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima

reevaluare.

Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de

inventar a cladirii.

Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre

0,25% si 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului

General al Municipiului Bucuresti.

Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in

functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea

amortizarii.

Dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor

în cazul unei clădiri care a fost dobandita sau construita de o persoana in cursul anului,

impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu incepere de la data de

intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita.

în cazul unei clădiri care a fost înstrainată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul

anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere

de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau

distrusă.

în cazul extinderii, îmbunaţătirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei

clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începand cu data de întâi a lunii

următoare celei în care a fost finalizată modificarea.

65

Orice persoană care extinde, îmbunătaţeste, demoleazp, distruge sau modifică în alt mod o

clădire existenta are obligatia sa depuna o declaratie in acest sens la compartimentul de

specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data la care s-

au produs aceste modificari.

Contribuabilii persoane juridice își calculează singuri impozitul pe clădiri annual datorat,

prin Declarația de impunere care îndeplineste în acelasi timp și funcția de proces verbal de

impunere.Această declarație de impunere se depune până la data de 31 ianuarie a fiecărui an

fiscal la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază

teritorială se află clădirea.

Contribuabilii persoane juridice au obligația să depună declarațiile fiscale, chiar dacă

aceștia beneficiază de reducere sau de scutire de la plata impozitului pe clădiri ori pentru clădirile

respective nu se datorează impozit pe clădiri.

În situația in care contribuabil detine cladiri situate la adrese diferite sau in alte localități

decât localitatea în care se află sediul , declarația de impunere se depunde separat pentru fiecare

clădire în parte.

Impozitul pe cladiri se plateste anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie şi 30

septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de catre

contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,

stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie

revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de catre contribuabili, persoane

fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi

unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulate.

Exemplu de calcul

S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI (valoare de inventar) = 117000 RON

Cota stabilita de consiliul local = 1,5 %

Impozit datorat = valoarea de inventar * cota stabilita = 1,5% * 117000 = 1753RON

66

Fig. nr. 7 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea impozitului pe clădiri

DepartamentulFinanciar-contabil

BCR Iasi

Trezoreria FP Iasi

Directia Impozitesi taxe Primaria

Iasi -CLADIRI

Hotarare ConsiliuLocal Iasi

Inventar cladiri

Impozitul pe teren

Impozitul pe teren este datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în

România, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

Contribuabilii impozitului pe teren sunt atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice

care dețin în proprietate în România terenuri situate în municipii, orașe și comune atât în

intravilanul, cât și extravilanul localităților.

în cazul în care terenul este inchiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de

închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de

proprietarul său.

în cazul terenului care este deținut în comun de 2 sau mai multe persoane, fiecare

proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în poprietatea sa.

încazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata

a acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar.

In cazul in care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta,

impozitul pe teren este datorat de locator. 

67

Obiectul impunerii este reprezentat de terenurile deținute de contribuabili în poziționare

intravilan sau extravilan din localitățile urbane și cele rurale, potrivit cu încadrarea lor în zone.

Scutiri de impozit:

terenul aferent unei clădiri

teren al unui cult religios recunoscut de lege

teren al unui cimitir, crematoriu;

teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau

acreditata;

orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul

autoritatilor locale;

orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia

suprafetelor folosite pentru activitati economice

orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat

dureaza ameliorarea acestuia;

terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura

sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai

navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea

apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele

folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru

exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in

care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;

Impozitul pe teren se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al

municipiului in care este amplasat terenul.

Calculul impozitului pe teren

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul

localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform

incadrarii facute de consiliul local.

Impozitul se stabileste diferit, după cum terenul este amplasat în intravilan sau în

extravilan, iar pentru terenurile amplasate în intravilan cotele de impozitare ( lei/mp) sunt

diferite, după cum terenurile sunt acoperite de construcții sau, după caz, reprezintă orice altă

categorie de folosință decât cea de terenuri de construcție.

Teren amplasat în intravilan – categoria de folosin ț ă terenuri cu construc ț ii

68

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de

folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei

terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in lege , rezultantă a

încadrării terenului în zona din cadrul localității ( de la A-D) și în rangul acesteia ( de la 0 –V)

pentru care sunt prevăzute sume fixe în lei/ha :

Calculul impozitului

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul

localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform

incadrarii facute de consiliul local.

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de

folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei

terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:

Zona din cadrul localitatii

Rangul localitatii(lei/ha)

  0 I II III IV VA 7.404 6.148 5.401 4.681 636 509B 6.148 4.648 3.768 3.180 509 382C 4.648 3.180 2.385 1.511 382 254D 3.180 1.511 1.261 880 249 127

 

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie

de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea

suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta iar acest rezultat se

inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut.

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie

de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea

suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta la alin. (4)( unde

terenul este structurat pe categorii de folosință precum teren arabil, pășune, vie și pe zone de

fertilitate de la A la D) , iar acest rezultat se inmulteste cu coeficientul de corectie în func ție de

rangul localității corespunzator prevazut.

Pentru stabilirea impozitului pe teren, se folosesc sumele din tabelul urmator:

 Nr   Zona (lei/ha)

69

. crt.    A B C D1 Teren arabil 20 15 13 112 Pasune 15 13 11 93 Faneata 15 13 11 94 Vie 33 25 20 135 Livadã 38 33 25 206 Padure sau alt teren cu vegetatie

forestiera20 15 13 11

7 Teren cu apa 11 9 6 x8 Drumuri si cai ferate x x x x9 Teren neproductiv x x x x

 

Suma stabilita se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut in

urmatorul tabel:

Rangul localităţii Coeficientul de corecţie0 8,00I 5,00II 4,00II 3,00IV 1,10V 1,00

 

Plata impozitului

Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si

30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre

contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de

pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta

atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane

fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. in

cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi

unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.

Exemplu de calcul

70

S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI are în proprietate un teren amplasat în intravilanul unei

localități încadrat în categoria de folosință terenuri cu construcții pt care se cunosc următoarelor

date:

rangul localității unde este situt terenul: III

zona în cadrul localității: C

categoria de folosință: terenuri cu constructii

suprafața terenului: 1359 mp

Pt determinarea impozitului pe teren anual datorat de persoana juridică se parcurg urm etape:

1) determinarea suprafeței de teren pt care se datorează impozit pe teren: din suprafața

terenului se scade suprafața construită la sol a clădirii (1359-568=791 mp teren cu

constructii)

2) se identifică nivelul impozitului pe ha corespunzător unui teren amplasat în zona C din

localitatea de rang III, respectiv 1511 RON/ mp

3) Impozitul pe teren datorat: 0.0791 ha*1511 RON/ha=119,52RON

4) Rezultatul obtinut se imnulteste cu coeficientul de corectie corespunzator din tabelul de

mai jos :

Tabelul nr. 10 Coeficienţi de corecţie în funcţie de zona şi rangul localităţii pentru categoria de teren cu construcţii

Zona in cadrul localitatii

Rangul localitatii

0 I II II IV VA 2.60 2.50 2.40 2.30 1.10 1.05B 2.50 2.40 2.30 2.20 1.05 1.00C 2.40 2.30 2.20 2.10 1.00 0.95D 2.30 2.20 2.10 2.00 0.95 0.90

Fig. nr. 8 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea impozitului pe teren cu constructii

71

DepartamentulFinanciar-contabil

BCR Iasi

Trezoreria FP Iasi

Directia Impozitesi taxe Primaria

Iasi –TEREN CONSTRUCTII

Hotarare ConsiliuLocal Iasi

Inventar cladiri

Taxa asupra mijloacelor de transport

Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in

Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor in care in

prezentul capitol se prevede altfel.

Impozitul se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana isi

are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.

In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe

intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de locatar.

In cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta,

impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.

Impozitul asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:

a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi motocicletele care aparţin persoanelor cu handicap

locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;

b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice

cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;

c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate.

72

Calculul taxei

Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de

transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.

In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se

calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de

cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

 

Tipuri de autovehicule Suma, in lei, pentru fiecare grupa de 200 cm3 sau fractiune din aceasta

1. Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cm3 inclusiv

7

2. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cm3 si 2000 cm3 inclusiv

15

3. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cm3 si 2600 cm3 inclusiv

30

4. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cm3 si 3000 cm3 inclusiv

60

5. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cm3 1206. Autobuze, autocare, microbuze 207. Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv, precum si autoturismele de teren din productie interna

25

8. Tractoare inmatriculate 15

Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se constată din cartea de

identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau alte documente legale.

In cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote impozitul pe mijloacele de transport

este egal cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

 

Masa totala maxima autorizata Impozit (lei)a) Pana la 1 tona inclusiv 7b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone 24c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 37d) Peste 5 tone 46

73

Dobândiri si transferuri ale mijloacelor de transport

In cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe

mijloacele de transport se datoreaza de persoana de la data de intai a lunii urmatoare celei in care

mijlocul de transport a fost dobandit.

In cazul unui mijloc de transport care este instrainat de o persoana in cursul unui an sau

este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autoritatii de administratie

publica locala, impozitul pe mijloacele de transport inceteaza sa se mai datoreze de acea persoana

incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost instrainat sau

radiat din evidenta fiscala.

Orice persoană care dobandeste/instraineaza un mijloc de transport sau isi schimba

domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie fiscala cu privire la

mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale

pe a carei raza teritoriala isi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, in termen de 30 de zile

inclusiv de la modificarea survenita.

Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu

poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport

respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu,

cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de

transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc

instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de

compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se

instraineaza mijloace de transport cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de

drept.

Plata taxei

Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de

31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul

an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o

bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a

mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data

solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in

care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.

74

In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie

a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral

impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:

in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;

in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1

decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si

data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.

Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre

contribuabili, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In

cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care

impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei

se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

Exemplu de calcul pt. taxa asupra mijloacelor de transport:

De exemplu, pentru un o autoutilitara cu o capacitate cilindrica de 2990 cm3 la SC. AJC

ANA-MARIA SRL va plati o taxa calculata astfel:

1)capacitatea cilindrica de 2990 cm3 se imparte la paritatea de 200 cm3, stabilita cf.

Codului fiscal:2990/220=14,95~15

2)se inmulteste rezultatul de la 1) cu suma in lei, pentru fiecare grupa de 200 cm3 sau

fractiune din aceasta :15*25 Ron=375RON sise obtine taxa anuala.

Fig. nr.9 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea taxei pe mijloacele de transport

75

DepartamentulFinanciar-contabil

BCR Iasi

Trezoreria FP Iasi

Directia Impozitesi taxe PrimariaIasi – MIJLOACE

TRANSPORT

Hotarare ConsiliuLocal Iasi

Inventar MIJL. TRANSPORT

2.2.5 Contribuţiile către buget

Contribuţia de asigurări sociale

Cadrul normativ utilizat : Legea 387/ 2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat

pe anul 2008, O.U.G. 91/2007.

Contribuabili   :

persoanele angajate pe baza unui contract individual de munca şi funcţionarii publici;

angajatorii persoanelor de la punctul

persoanele alese în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive,

legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o

organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;

persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele de la punctul

Agenţia naţională pentru ocuparea forţei de muncă, pentru persoanele aflate în şomaj;

persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii

medii brute, şi care se afla în una dintre situaţiile următoare:

asocial unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;

administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de

management;

membri ai asociaţiilor familiale;

persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;

76

persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;

alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;

Metoda de calcul  : CAS = Cota x Baza impozabilă ( venitul brut).

Cota contribuţiei de asigurări sociale datorată de contribuabili este diferenţiată în funcţie de doi

factori:

condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii;

tipul de contribuabili.

Cotele de contribuţie de asigurări sociale la 01.01 -30.11.2009, în funcţie de condiţiile de muncă :

pentru condiţii normale de muncă – 28%

pentru condiţii deosebite de muncă – 33%

pentru condiţii speciale de muncă – 38 %

În funcţie de tipul de contribuabil, cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt :

CAS angajator : - 01.IAN- 30.NOV.2008 = 19,5%

- 01 DECEMBRIE 2008 = 18%

CAS angajat : 9,5%

Exemplu de calcul:

a) pentru angajaţi :

Venit brut (Vb) = 870 RON

CAS = 9.5% * Vb = 82,65 RON

b) pentru angajator :

Salarii brute :

Grupa l de muncă ( condiţii speciale)= 1.200 RON;

Grupa ll de muncă ( condiţii deosebite) = 800 RON;

Grupa lll de muncă (condiţii normale) = 700 RON.

Obligaţia iniţiala :

I. 1.200* 38%= 456RON

II. 800 * 33% =286RON

III. 700 * 28%=196RON

Indemnizaţii pentru incapacitatea temporara de munca = 750;

Suma de virat = 2.091,5-750= 1.341,5 RON

Fig. nr.10 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea contribuţiilor la asigurările sociale 77

Casa Judetean

a de Pensii

Administratia

Financiara

BCR Iasi

TrezoreriaIasi

ServiciulFinanciarContabil

Fond salarii

realizat

Salariu brut nominal

realizat pefiecare angajat

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)

Cadrul normativ utilizat : Legea 95/ 2006 – Legea privind reforma sănătăţii şi Legea

388/2007 – Legea bugetului de stat.

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond special anexă

la legea bugetului de stat. Pe baza acestuia se finanţează activităţile medicale oferite gratuit

asiguraţilor.

Sunt consideraţi asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii

străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţă în România.

Contribuabili   :

persoanele fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit;

persoanele fizice care exercită profesii liberale;

persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;

persoanele fizice care obţin venituri din agricultură şi silvicultura care nu au calitatea de

angajator şi nu se regăsesc într-una din situaţiile de la punctele b şi c;

persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din

dividende şi dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în

care nu realizează venituri de natura celor de la punctele a)-d) şi nu beneficiază de

indemnizaţie de şomaj sau alocaţie de sprijin;

persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii

78

persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuţiei pentru următoarele categorii

de asiguraţi:

o satisfac serviciul militar în termen;

o se afla în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie sau

o concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;

Metoda de calcul   : CASS = Cota x Baza impozabilă

angajator : baza impozabilă este reprezentată de fondul de salarii ;

angajat : baza impozabilă este reprezentată de venitul brut.

Cotele sunt stabilite prin lege, existentând două cote de contribuţie la asigurările sociale

de sănătate :

cota de contribuţie individuală plătită de persoanele fizice asigurate :

01 IAN- 30 IUNIE 2008 = 6,5 %

01 IULIE 2008 = 5,5%

cota de contribuţie plătită de angajator - persoana juridică sau fizică la care îşi

desfăşoară activitatea asiguratul :

01 IAN- 30 NOV 2008 = 5,5%

01 DEC 2008 = 5,2%

Exemplu de calcul:

Angajator: - fond de salarii = 40.000 RON

CASS = 5,5% * 40.000= 2200RON

Angajat : - venitul brut = 800 RON

CASS = 6.5% * 800= 52RON

Fig.nr.11 Fluxul informaţional privind aşezarea şi perceperea contribuţiei la asigurări de sănătate

79

5,5 %

6,5 %

Administratiafinanciara

BCR Iasi

TrezoreriaIasi

Fond salariirealizat

Salariul brut nominal pe

fiecare angajat

Contribuţia de asigurări la fondul de şomaj

Cadrul normativ utilizat : Legea 76/2002 privind contribuţia asigurării pentru şomaj, şi

O.U.G. 91/2007.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj se constituie în scopul plăţii indemnizaţiilor de şomaj în

cazul în care o persoana nu-şi poate găsi loc de muncă. Veniturile acestui buget sunt constituite în

principal din contribuţia de asigurări pentru şomaj plătită lunar de către contribuabili.

Contribuabili :

persoanele angajate pe baza unui contract individual de muncă;

funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective şi care sunt numite în cadrul

autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

militarii angajaţi pe bază de contract,

angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele de la

punctele de mai sus

persoanele care se regăsesc în una din situaţiile de mai jos:

-asociat unic, asociaţi;

-administratori care au încheiat contracte potrivit legii;

-persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;

-membrii a unei asociaţii familiale;

-cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii;

80

-alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se

regăsesc în una dintre situaţiile anterioare.

Metoda de calcul : CŞ = Cota x Baza impozabilă

angajator : baza impozabilă este reprezentată de fondul de salarii ;

angajat : baza impozabilă este reprezentată de venitul brut.

Cota de contribuţie :

Şomaj angajator:

o 01 IAN- 30 NOV.2008 = 1%

o 01 DEC 2008 = 0,5%

Şomaj angajat = 0,5%

Nivelul cotelor de contribuţii de asigurări de şomaj se stabileşte anual prin legea bugetului

asigurărilor sociale de stat.

Fig.12Fluxul informaţional privind aşezarea şi perceperea contribuţiei de asigurări pentru şomaj

Somaj1%

Somaj0,5 %

A.J.O.F.M. Iasi

AdministratiaFinanciara

BCR Iasi

Fond salariirealizat

Salariul brut nominal pe

fiecare angajat

Trezoreria FP Iasi

Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare

81

3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare

Termenul de realizare a impozitul pe profit se face astfel:

contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din

România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit

anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie estimat cu

ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate.

Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a

declaraţiei privind impozitul pe profit.

organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la

data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,

pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până

la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din

România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a declara şi efectua

trimestrial plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în suma de o pătrime din

impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, până la

data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectuează plata.

contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului

financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe

profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.

persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună,

declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plăteasca impozitul până la data depunerii

situaţiilor financiare la registrul comerţului.

Termen de plata a impozitului pe venituri din salarii - plătitorii de salarii şi de venituri

asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei

luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data

de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

82

Plata taxei pe valoare adăgată se face astfel :

Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are

obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevazute la art. 1562 si 1563.

Taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la

organul vamal, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import.

Nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in

scopuri de TVA.

In cazul in care persoana impozabila nu este stabilita in Romania si este scutita, de la

inregistrare, organele fiscale competente trebuie sa emita o decizie in care sa precizeze

modalitatea de plata a taxei pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate

ocazional, pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei.

Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30

septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre

contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,

stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie

revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane

fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi

unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulate.

Plata impozitului pe terenuri :

Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si

30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili,

pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,

stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie

revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si

juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. in cazul in

care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati

administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.

Plata taxei pe mijloacele de transport

83

Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de

31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul

an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o

bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a

mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data

solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in

care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.

In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie

a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral

impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:

in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;

in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1

decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si

data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.

3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare

Vărsarea veniturilor bugetare

Veniturile bugetare se varsă şi se plătesc prin mai multe procedee, deosebindu-se aşadar

mai multe modalităţi de vărsare şi plată, unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor

fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate.

Între aceste modalităţi enumerăm:

calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar

care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată

şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile

operative ale Trezireriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se

încadrează: TVA, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.

metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare, fiind

caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la

subiect la o terţă persoană, plătitorul .

84

impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun,

mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în

cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în

momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe

locale).

Plăţile efectuate de SC. AJC. ANA MARIA SRL se realizează prin intermediul

următoarelor documente:

ordin de plată;

state de plate;

filă C.E.C;

plăţi în numerar cu chitanţă

avans cheltuieli deplasare.

Încasarea veniturilor bugetare

Încasarea, evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele

sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). În cadrul acestora, evidenţa este

organizată pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori.

SC. AJC. ANA MARIA SRL poate folosi în plata veniturilor bugetare următoarele

modalităţi:

depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;

dispoziţii de plată (generale şi specifice) prin care banca comercială virează sumele

datorate în conturile bugetare.

SC. AJC. ANA MARIA SRL poate solicita amânarea sau eşalonarea la plată a unor

obligaţii bugetare printr-o solicitare scrisă adresată organelor fiscale care au obligaţia, într-un

anumit termen să se pronunţe. În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare şi amânarea

la plată se comunică trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală. Pentru sumele

respective nu se percep majorări de întârzieri la plată privind perioada aprobată.

3.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare

Recalculare şi regularizarea plăţilor intervine în momentul în care, pe parcursul execuţiei

bugetare, referitor la dimensiunea şi structura obiectului de impunere, se înregistrează modificări

sau erori. În acest caz, SC. AJC. ANA MARIA SRL are obligaţia să inforeze organele fiscale,

85

care la rândul lor trebuie să procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în

cele din urmă la recalcularea şi regularizarea plăţilor.

Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va

cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.

Comparativ cu această situaţie, în cazul în care sumele vărsate sunt într-un cuantum mai

mare decât cel cuvenit, SC. AJC. ANA MARIA SRL poate solicita ca acestea să fie trecute în

contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se

poate practica, tot la cerere justificată, restituirea pentru care se cer documentele din care rezultă

că suma a fost vărsată necuvenit bugetului.

Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul

veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde

propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei,

pentru SC. AJC. ANA MARIA SRL se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul

de venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul

corespondent al trezireriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia

3.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare

Fig.nr.12 F luxul privind realizarea venitului din impozitului pe profit

Impozit peprofit datorat

Declaratie de impunere

BCR Iasi Administratiafinanciara

86

După calculul impozitului de profit pe care SC. AJC. ANA MARIA SRL trebuie să-l

verse la bugetul, efectuat de către personalul Compartimentului Financiar –Contabil, se depune

declaraţia de impozit pe profit la Administraşia Financiară Iaşi, până la data de 15 aprilie

inclusiv a anului următor,

O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilul au obligaţia să depună şi o

declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde

scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declaraţie

sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional.

Ulterior, are loc vărsarea către BCR impozitului pe profit datorat de SC. AJC. ANA MARIA

SRL.

Contribuabilul13 trebuie să plătească impozitul pe profit care a fost stabilit de organul

fiscal, în baza inştiinţării de plată şi la locul stabilit de acesta.În cazul în care orice sumă

reprezentând obligatie fiscală nu este plătită la termenul legal, contribualilul trebuie să plătească

majorări de întârziere în cuantum de 0,16% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere-

potrivit H.G.nr.8725 ianuarie 1997.

Termenul de prescripţie pentrustabilirea impozitului pe profit este de 5 ani de la data la

care a expirat termenul de depunere a declaraţiei de impunere.Contul în care se virează

impozitulpe profit la bugetul de stat este format din cifre care indică codul contului sintetic de

venituri din clasificaţia bugetară şi codul fiscal al platitorului.Astfel impozitul pe profit se virează

în contul 200101+codul fiscal al plătitorului.

Fig.nr.13 Fluxul privind realizarea venitului din impozitului pe salarii

Serviciulfinanciarcontabil

Borderoucentralizator

Impozit pe venitdin salarii(Vi*16%)

Declaratii privindobligatiile de plata catre

bugetul statului

AdministratiaFinantelor Publice

Iasi

Ordin de plataFaile cec

BCR Iasi

13 Mihăiescu.S., Controlul financiar-bancar, Editura Universităţii”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p.11187

Ulterior efectuării calculelor privind vărsarea impozitului pe salarii de către personalul

Departamentul Financiar – Contabil, înregistrarea acestora în borderoul centralizator, se

procedează la depunerea declaraţiilor de plată către bugetul statului la Administraţia Finanţelor

Publice Iaşi, şi vărsarea impozitului prin intermediul BCR.

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa

fiscală. Aceasta va fi completată de către plătitorul de venituri cu datele personale ale

contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile dinsalarii obţinute şi

impozitul reţinut şi virat încursul anului,precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe

venitul anual sub formă de salarii. Impozitul pe salarii se calculează lunar pe fiecare loc de muncă

de către angajatori, acestia având obligaţia efectuării vărsămintelor la bugetul de stat.

Statele de salarii se întocmesc lunar de persoana însărcinată cu această atribuţie. Are

obligaţia să calculeze şi să inscrie salariul brut realizat, impozitul datorat, deducerile personale

aferente. Ulterior şeful compartimentului sau o altă persoană insărcinată cu această atribuţie va

efectua o verificare a statului de plată întocmit, în scopul depistării eventualelor erori de calcul şi

înregistrare.

Virarea la termen a impozitelor intră insarcina compartimemtului financir-contabilitate.

Impozitul pe venituri din salarii se poate achita la casieria trezoreriei sau prin virament din

contul bancaral plătitorului în contul bancar trezoreriei finanţelor publice de la organul fiscal

teritorial. Contul în care se virează acest impozit este 20060102+contul fiscal al plătitorului.

Fig.nr.14 Fluxul privind realizarea venitului din taxa pe valoarea adăugată

Pentru determinarea sumei care urmează să fie vărsată la buget,plătitorii de T.V.A sunt

obligaţi să întocmească un decont care se depune la organul fiscal teritorial până la data de 25 a

88

luni următoare pentru luna expirată.Taxa pe valoarea adăugată se virează la trezoreria organului

fiscal teritorial în contul 20130101+codul fiscal al plătitorului.

Pe baza decontului de TVA întocmit de către personalul Departamentului Financiar- contabil,

se stabileşte TVA –ul de recuperat sau TVA- ul de plată. În cazul în care societatea are de

recuperat TVA, se depune la Administraţia Financiară Iaşi o cerere de rambursare a TVA- ului,

iar după aprobarea acesteia are loc rambursarea TVA- ului în contul societăţii deschis la banca cu

care aceasta are relaţii contractuale(BCR IAŞI, Alfa BANK IAŞI.)

În caz contrar, când societatea are de plătit TVA, se emite un ordin de plată către BCR, şi

ulterior se varsă TVA-ul la Trezoreria Iaşi, fiind transmis societăţii extrasul de cont.

Fig.nr.15 Fluxul privind realizarea venitului din impozitul pe clădiri

Departamentulfinanciar-contabil

BCR Iasi

Trezoreria FP Iasi

Directia de impozite si taxelocale din cadrul

Primariei

După stabilirea impozitului pe clădiri de către Departamentul Financiar –Contabil, se

procedează la depunerea declaraţiei de impunere la Direcţia de impozite şi taxe locale din cadrul

primăriei Iaşi, şi vărsarea impozitului prin intermediul BCR Iaşi la Trezoreria Finanţelor Publice

Iaşi.

89

Fig.nr.16 Fluxul privind realizarea venitului din impozitul asupra mijloacelor de transport

Departamentulfinanciar contabil

Declaratia pentrustabilirea taxei asupra

mijloacelor de transport

Consiliul local Iasi

Ordin de plata

BCR Iasi

Trezoreria Iasi

Departamentul Financiar – Contabil depune la Consiliul Local Iaşi declaraţia de stabilire

a taxei asupra mijloacelor de transport după calculul impozitului, iar pe baza ordinului de plată

emis se varsă la Trezorie impozitul prin intermediul BRD.

Fig.nr.17 Fluxul privind realizarea venitului din contribuţia la Fondul de Şomaj

A.J.O.F.M. IASI

Administratiafinanciara

BCR Iasi

Serviciul financiarcontabil

Trezoreria FP Iasi

Contribuţia la Fondul de Şomaj este stabilită prin lege, atât salariaţii societăţii cât şi

societatea sunt obligaţi la plata acesteia. După efectuarea calculelor privind suma de vărsat la

90

bugetul statului, vărsarea efectivă se realizează diferit. Contribuţia angajaţilor se reţine de către

angajator, urmând ca societatea să verse la Trezoreria Iaşi ambele contribuţii, prin intermediul

BRD.

Fig.nr.18 Fluxul privind realizarea venitului din contribuţia la asigurări sociale

Casa Judeteana de

Pensii Iasi

Administratiafinanciara

BCR Iasi

Serviciul financiarcontabil

Trezoreria FP Iasi

Ca şi în cazul contribuţiei la fondul de şomaj, contribuţia la asigurările sociale se

datorează de angajator şi de anagajat, prin aplicarea unei cote stabilite prin lege la baza

impozabilă. Astfel, după efectuarea calculelor în cadrul Departamentul Financir- Contabil privind

cuantumul de plată, se efectuează vărsarea către Trezoreria Iaşi, prin intermediul băncii.Se

trasmite totodată informaţii către Casa Judeţeană de Pensii şi Administraţia Financiară cu privire

la plata contribuţiei de către contribuabili.

91

BIBLIOGRAFIE:

Gabriel Ştefura – „Proces bugetar public”, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2008;

Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Editura

Sedcom Libris, Iaşi, 2005

Nica, P., Iftimescu, A., Management-concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004

Vacărel Iulian - Politici fiscale şi bugetare în România –1990-2000, Ed. Expert, Bucureşti, 2001

Voinea Gheorghe şi alţii – Impozite, taxe şi contribuţii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002

*** Codul fiscal 2009*** Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare apentru plata creanţelor salariale*** LEGEA nr. 19/2009 din 26 februarie 2009 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul

2009 .

*** Legea nr 500/2002 a finanţelor publice

*** Ordonanţa de urgenţă nr.45 din 5 iunie 2003 privind finaţele publice locale

*** Legea 387/ 2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008,

O.U.G. 91/2007

*** Legea 95/ 2006 – Legea privind reforma sănătăţii

*** Legea 388/2007 – Legea bugetului de stat.

*** Legea 76/2002 privind contribuţia asigurării pentru şomaj, şi O.U.G. 91/2007.

*** Legea 387/ 2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, O.U.G.

91/2007.

*** Legea 95/ 2006 – Legea privind reforma sănătăţii şi Legea 388/2007 – Legea bugetului de

stat.

92

Fundamentarea şi realizarea

veniturilor bugetare la agentul

economic

SC „AJC ANA MARIA” SRL

Îndrumător: Realizat :

Prof. Univ. Dr. Gabriel Ștefura Sulugiuc Laura-Alexandra

Lect. Drd. Sebastian Lazăr

93