Valorificarea Potenialului Turistic al Judeului Maramure

UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA DIN BACUSpecializarea: Economia Comerului, Turismului i ServiciilorValorificarea potenialului turistic al Judeului Maramure

Coordonator tiinific,Andreia MelnicStudent: Goga Alina-RoxanaAnul IIBacu2015

Valorificarea Potenialului Turistic al Judeului Maramure

1. Localizarea i caracterizarea zonei, aezare geograficJudetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, cu o suprafat de 6304 km2 si o populatie de 478659 locuitori (2011) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume.

Maramuresul - situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privintatopohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca ocetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruricurg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga rurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si rulNeagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala.

2. Ci de accesReteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor. Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbate traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul n Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasul Guti (989 m), una din ,,porile" de intrare n zon - coboar muntele n serpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt ,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asezrile de pe Valea Marei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul care se constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul Vii Izei, cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele de pe vile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nord-vestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnesc accesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilor de natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului siale lui Dumnezeu.

2. Ci de acces

Cile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferat s-a dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6 decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre Ucraina.

3. Nivelul de dezvoltare economico- sociala. Economia

Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n tranzitie la economia de piat. Numarul mediu de salariati la sfrsitul anului 2013 este de 89,5 mii persone. 3. Nivelul de dezvoltare economico- socialb. Industria

Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezentei zcmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas. Astfel, metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a judetului ct si a trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase.

4. Potenialul turistic al zonei

De la Baia Mare se poate realiza o interesant cltorie n depresiunea numit "ara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Guti si ibles. Pornim, mai nti, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe la Poiana Suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban, teren de camping si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad.4. Potenialul turistic al zonei

Mergnd spre vest, vom ntlni marea comun Mediesul Aurit, unde se nalt un castel (Lonyai) din sec. al XII-lea. ntre zidurile ei, iobagii rsculati n 1848 au nchis mai multilatifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi la sngeroase represalii.

4. Potenialul turistic al zonei

De la Sighet putem cobor spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un numr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti,Nnesti, Brsana, Strmtura,Rozavlea, Sieu. Dup Sieu se afl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean.5. Resurse naturale

Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur, multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic.5. Resurse naturale

Pe lng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate n calcare eocene, rspndite mai ales pe versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul Tusoarelor, descoperit n 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii n lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic Tusoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.

6. Resursele antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea uman. Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic, complex si unitar, reprezentnd o zon renumit prin elemente de etnografie si folclor, n care s-au pstrat aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case, porti, unelte, testuri, ceramic, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desfsurare. Toate acestea sunt ntlnite mai cu seam n asezrile de pe vile Marei, Cosului si Izei, dar prezente si pe vile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevrate muzee n aer liber.

6. Resursele antropice

Orasul Sighetu Marmatiei, asezat la confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-vest a trii, este vechea capital a rii Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat n timp, cu viata sa economic si cultural specific burgurilor transilvane. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vile, asezarea dezvoltndu-se ca o mic capital de judet. Institutii de prestigiu din cldirile trainice, vechi, dau o not specific orasului; centrul vechi s-a pstrat n ntregime.Monumentele de arhitectur. Bisericile si portile maramuresene

Monumentele Maramuresului sunt fr ndoial monumentele neamului romnesc. Maramuresul si-a lsat amprenta pe pmntul milenar prin constructiile de lemn, case si biserici, mori si semne de mormnt, acareturi gospodresti si unelte. Prezenta, n toate satele Maramuresului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor n viata si spiritualitatea romneasc de pe acele meleaguri.

Monumentele de arhitectur. Bisericile si portile maramuresene

ntre monumentele Maramuresului, un loc aparte l au troitele de hotar, att de specifice satelor romnesti. n Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pstreaz elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.

7. Analiza echipamentelor existente i a ofertei de servicii

Pentru realizarea unei activitti turistice ct mai bune este necesar ca pe lng resursele naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate, capabile s asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de baz tehnico-material. Aceasta este reprezentat prin: unitti de cazare si alimentatie, mijloace de transport, instalatii de tratament sau agrement si este conditionat n primul rnd de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. 7. Analiza echipamentelor existente i a ofertei de serviciiCapacitatea de cazare turistic n functiune (numar de locuri) din judetul Maramures

20092010201120122013Maramures 420743684629473048057. Analiza echipamentelor existente i a ofertei de serviciiStructuri de primire turistic

Unitti 20082009201020112012Hoteluri i Moteluri2725263229Vile turistice& bungalouri21221Cabane turistice2725263229Pensiuni urbane3539495353Pensiuni rurale1101121047778Hosteluri23335Total 1831861921721718. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numrul turistilor, numrul mediu zilnic de turisti, numr zile/turist, durata medie a sejurului, ncasrile din turism, densitatea circulatiei turistice si preferinta relativ a turistilor.8. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013Numrul de turisti sositi n judetul Maramures, ntre anii 2009-2013

20092010201120122013Total93 80689 38986 19478 83780 072Romni80 82470 87970 40461 52262 384Strini 12 08215 51015 79017 31517 6888. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013Numrul de nnoptri nregistrate n unittile de cazare turistic din judetul Maramures ntre anii 2009-2013

20092010201120122013Total216 283192 820190 700186 185168 264Romni189 723161 087159 341155 372137 432Strini 26 56031 73331 35930 81330 8328. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013Ritmul de evolutie privind numrul de nnoptri nregistrate de unittile de cazare turistic din judetul Maramures

2010/20092011/20102012/20112013/2012Total 0,890,100,970,90Romni 0,840,980,970,88Strini 1,190,980,981,00Concluziinzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear, cu un patrimoniu cultural istoric si arhitectural de referint mondial, judetul Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor turistice atractive din Romnia si chiar din Europa.

Concluzii

Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai nalt biseric din lemn din Europa (1721).

BibliografieCIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA Romnia. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969;COCEAN P., VLSCEANU GH., NEGOESCU B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003;DNCUS MIHAI Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986;MINCIU RODICA Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000;MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003;POP MIHAI Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968;STEFNESCU I. D. Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968; www.borsa.ro;www.infotravelromania.ro;www.romaniatourism.rowww.insse.ro