5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 1/29

 

Sistemele media: Fixarea agendei(agenda setting) şi Framing 

Concepţii cu privire la media=> demersuri distincte A: Liberal pluralist : media- „piaţă a ideilor‟ (Ginsberg 1986). =Media „câinele de bază al democraţiei‟B: Critica marxistă a sistemelor politice : natura societăţilor bazatepe clase + legile şi politicile adoptate => menţinerea dominaţiei

clasei dominante şi a exploatării 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 2/29

 

Opinia publică &Mass media

ORGANIZAŢII POLITICE Partide politice 

Organizaţii publice (sindicate, grupuri deconsumatori, corporaţii) Grupuri de presiune Organizaţii teroriste 

Guverns 

Mass Media

PUBLICUL

Opinion polls Letters

Editorial Comments News Reports Columnists

Editorial Comments News Reports Columnists

Statements Programs

 Publicity Public Relations

Source : Brian McNair, 2oo3

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 3/29

 

Pippa Norris and Sina Odugbemi, Evaluating Media Performance,2010

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 4/29

Manufacturing Consent The Political

Economy of the Mass Media, 1988Tema : O critică instituţională a performanţei media (comportamentul media) Cum funcţionează Modelul propagandei? 5 filtre 

• Dimensiunea şi structura de proprietate ale media (orientate spre profit) =>limitarea subiectelor care vor fi tratate (proprietarii- elite)=corporaţii 

• Publicitatea =principala sursă de venit : Valori ale publicităţii la nivelul producerii

de ştiri• Fundamentarea ştirilor pe PR-ul guvernamental sau al intereselor de grup(menţinerea fluxului informaţional) 

• Critica acerbă ca o manieră de a asigura controlul social: instituţiile întărescdisciplina

• Ideologie care să corespundă intereselor elitelor (anticomunism, capitalism) Cum poate fi analizat modelul propagandei? 

• Exemple perechi de evenimente istorice din aceeasi perioadă de timp

• Explorarea marginilor opiniilor permise spre a fi exprimate cu privire la anumitesubiecte (mainstream vs opinii marginale)

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 5/29

Principalele critici ale Modelului de Propagandă propusde Chomsky&Herman

1. Teoria consipiraţiei, diminuează rolul elitelor plurale şi faptul că massmedia implică un proces de producţie =construcţii sociale, produsenegociate 

1. Caracterul idiosincratic: modelul nu este universal aplicabil în toatesistemele media in ciuda pretenţiilor sale 

1. Excesul structuralist: ignorarea celor care lucrează în sistemul depropagandă şi ignorarea unei analize în profunzime a sistemului deproducţie al media.Dependenţa de sursă nu implică în mod necesar şiconformismul comportamental 

4. Aspecte metodologice. Este dificil de estimat care este pondereadiverselor filtre şi importanţa acestora 

1. Este ignorată distincţia dintre agenda naţională şi locală (accesibilă) şiagenda internaţională

1. Ignoră parte a literaturii cu privire la agenda setting şi framing 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 6/29

Referinţe critice la modelul

Chomsky-Herman• Barsky, Robert 2006. „Anarchism, the Chomsky Effect and the Descent from the IvoryTower.‟ Critical Studies in Media Communication, 23(5): 446–52 

• Entman, Robert 1990b. „Dissent on Manufacturing Consent: A Reply by Robert Entman.‟Journal of Communication, 40(Summer): 190 –2. 

• Klaehn, Jeffery 2003b. „Debate: Model Construction and Various Other EpistemologicalConcerns –  A Reply to John Corner‟s Commentary on the Propaganda Model.‟

European Journal of Communication 18(3): 377 –83. • Klaehn, Jeffery 2002. „A Critical Review and Assessment of Herman and Chomsky‟s„Propaganda Model.‟ European Journal of Communication 17(2): 147–82. 

• Lang, Kurt and Gladis Engel Lang 2004. „Noam Chomsky and the Manufacture of Consent for American Foreign Policy.‟ Political Communication 21: 93–101. 

• Mullen, Andrew and Jeffery Klaehn 2010. „The Herman–Chomsky Propaganda Model: ACritical Approach to Analysing Mass Media Behaviour.‟, Sociology Compass 4/4: 215–229 

• Salmon, Charles 1989. „Review of Manufacturing Consent by Herman and Chomsky.‟Journalism Quarterly 66(Summer):494 –5. 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 7/29

Evaluarea PerformanţeiMass Media:

“Câinele de pază al democraţieisau un instrument pentru a

configura opinia publică? 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 8/29

Funcţiile clasice ale Mass Media(Recapitulare)

Brian McNair, An Introduction to Political Communication (3rd edition), London: Routledge, 2003 5 funcţii ale media: 

1. De a informa cetăţenii = supraveghere şi monitoring2. Educa = sensul şi semnificaţia faptelor 3. Furniza platforme pentru discursul politic public = expresie a nemulţumirii =noţiunea consensului

democratic4. Publicitarea instituţiilor guvernamentale şi politice = câine de pază al democraţiei = jurnalism5. Canalizarea acţiunilor de advocacy a punctelor de vedere politice –susţinerea activă a unui partid //

dimensiunea persuasivă a media 

David Boorstin, The Image: A Guide to Pseudo-Events in America , 1961 • Fabricarea consensului = forţă dominantă la nivelul societăţii • Pseudo-eveniment = specularea cu privire la fapte = fapte nereale, evenimente create şi

imaginate, veşti sintetice • 4 caracteristici: Nu sunt spontane, Planificate în principal (nu întotdeauna în mod

exclusiv) în scopul de a fi redate şi reproduse în media, Dezvoltând o relaţie ambiguăpentru a evidenţia realitatea unei situaţii , Având drept scop să devină profeţiiautorealizate 

Astăzi etapa postpseudoevents :W. Lance Bennett, Beyond Pseudoevents: Election Newsas Reality TV, American Behavioral Scientist, American Behavioral Scientist 2005; 49; 364 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 9/29 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 10/29

Responsabilităţile media= o măsură aperformanţei presei 

Raportul de la sfârşitul anilor 1940 Hutchins Commission, in Statele Unite “A Free and ResponsiblePress”

De a furniza “o redare corectă, cuprinzătoare şi inteligentă a evenimentelor zilnice într -uncontext care le furnizează un sens”, un angajament garantat parţial de redarea obiectivă aştirilor;

“un forum unde se schimbă comentarii şi critici,”  însemnând că ziarele ar trebui să fietransmităţori ai discuţiilor publice, cel puţin în sensul limitat de a ilustra opinii contrare;

Proiectarea “ unei imagini reprezentative a grupurile care formează societatea”;

“Prezentarea şi clarificarea scopurilor şi valorilor societăţii”;

Furnizarea unui “acces nelimitat la descoperirile momentului”, respectând astfel dreptulpublicului la informare 3 sarcini sunt centrale în îndeplinirea rolului politic al media: furnizarea de informaţii, iluminareapublicului astfel încât să fie capabil de auto-guvernare, să servească drept câine de bază la adresaguvernului

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 11/29

1. Serviciul Public de Radio şi televiziune – televiziunea si radio-ul de stat – caredomină în mod direct şi televiziunea şi

radiourile comerciale, consecinţainexorabilă a forţelor pieţii 2. Principii 3. Conţinutul programelor 4. Structură şi autonomie 

“In orice comunitate locală, la nivel de stat sau naţional, concentrarea structurii deproprietate media creează posibilitatea ca un decident individual să exercite oputere enormă, inegală şi prin urmare nedemocratică, în mare măsură neverificatăşi potenţial iresponsabilă...Diversificarea cât mai extinsă a structurii de proprietate

reduce riscul de abuz al puterii comunicative, în alegerea şi controlul guvernului.Dispersia structurii de proprietate media are rol de proces constituţional independent  de orice dependenţă pe care media o produce şi o distribuie zilnic.”(C. Edwin BAKER, Media Concentration and Democracy, Cambridge University Press, 2007, p.16)

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 12/29

Controlul media şi legislaţia 

PRINCIPII  Universalism = Televiziunea si radioul public trebuie să fie accesibil fiecărui cetăţean al unei

ţări. Asigurarea faptului că fiecare poate înţelege şi să urmărească programele propuse. 

Diversitatea = În privinţa tipurilor de programe oferite, audienţele vizate şi subiectelediscutate Independenţa = libertatea de a difuza vs presiuni comerciale sau influenţe politice Caracter distinct = inovativă, de a crea noi genuri şi de a atrage noi alte reţele de difuzare. Conţinuturile programelor. Problema calităţii în televiziunea şi radioul public Informarea corectă şi lămuritoare

Interesul general şi programe puse în slujba cetăţeanului Programs that Leave Their Mark Producţii interneConţinut naţional-care să vizeze problematici interesante pentru toţi cetăţenii

Reglementarea conţinului televiziunilor private: Germania 1991 Curtea Constituţională(North Rhine- Westphalia) . Guvernul a creat o listă de valori care trebuie să fie onoratede către difuzorii privaţi  

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 13/29

Independenţa: Dimensiunea finanţării 

Existenţa unei legături puternice între nivelurile de finanţare şi abilitatea de amenţine o audienţă suficientă şi de a menţine influenţa asupra pieţii. Care este finanţarea ideală ?: (a) multianuală = garantată pe mai mulţi ani, astfel încât oamenii politici să nu poatăinterveni; (b) Suficientă pentru a conduce la indeplinirea activităţile multiple pe care difuzorul public trebuie să le îndeplinească; (c) Permite anumite mecanisme care să verifice responsabilitatea în cheltuirea banilor .

Sursele standard de finanţare: taxa de licenţă, fonduri de la bugetul de stat, publicitate şicontribuţii voluntare ale contribuabililor (donaţii –caritate, sau spectatori-ascultători ) 1993 anchetă cu privire la finanţarea difuzorilor realizat de McKinsey&Co: 

• Dependenţa de veniturile rezultate din publicitate => poate genera un conflictde interese care impiedică postul să realizeze vocaţia de serviciu public; 

• Donaţii => nu generează o finanţare suficientă pentru a susţine un post mare; • Finanţare directă specificată în bugetul anual tendinţă de descreştere, depindede veniturile colectate la bugetul de stat, diminuarea finanţării, mai ales în anii 80 acondus la descreşterea calităţii programelor; 

• Taxe-licenţe, variază de la ţară la ţară, cele mai mici dezavantaje.

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 14/29

Forma de proprietate pe care Grecia a dorit să o restricţioneze în mod înţeleptpermite trusturilor să-şi urmărească interesele economice sacrificând în schimbintegritatea operaţiunilor sale media. Chiar şi trusturile media în forma lor purăsunt supuse unei astfel de vulnerabilităţi. Companiile media îşi vând în generalprodusele media pretinzând că reprezintă judecăţile unei preseindependente şi creative - către public, vânzând în acelaşi timp publiculcelor care fac publicitate. Acest lucru poate să nu fie adevărat pentru un număr limitat de forme media, dar astăzi plasarea de produse a invadat într-o maremăsură filmele şi îşi construieşte drumul către cărţi. Amestecul dintre public şi ceicare fac publicitate crează o vulnerabilitate cu privire la presiunile ce pot conduce

la coruperea conţinutului din partea celor din urmă, o problemă constantă....A fi untrust media exacerbează această problemă. O entitate externă sau un grup, fie unguvern care oferă licenţe sau o corporaţie de publicitate sunt adeseori capabili săimpună o presiune pe un element al trustului media pentru a obţine rezultatul doritsau pentru a pedepsi o a treia parte. Preşedintele Nixon, dorind să se răzbune

 împotriva Washington Post  pentru dezvăluirea cu privire la subiectul

Watergate a îngreunat obţinerea de către Post a reînnoirii licenţelor dedifuzare. Cel mai mare pericol este însă că această vulnerabilitate va influenţa,adeseori la nivel subconştient, deciziile iniţiale ale jurnaliştilor - o formă deautocenzură.”(C. Edwin BAKER, Media Concentration and Democracy, Cambridge University Press, 2007, p.38)

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 15/29

Structură şi Autonomie 

Organizarea posturilor publice

De diferenţiat – structura administrativă între două niveluri de management :activităţile de zi cu zi pe de o parte, şi politicile generale pe termen lung, pe de altă parteConsiliul administraţie este de obicei responsabil pentru politicile generale (aprobăbugetul şi politicile difuzorului public şi îşi numeşte personalul executiv al acestora-directorii).Directorul executiv este responsabil pentru managementul zilnic atunci când este vorbadespre resursele umane şi materiale sau deciziile legate de programe.

Pentru a evita interferenţa politică în funcţionarea zilnică a difuzorilor publici, directoruleste responsabil în faţa Consiliului administaţie. Acesta din urmă prezintă activităţilegenerale autorităţilor politice.

Responsabilitatea   Asigurarea conţinutul şi caracterul serviciilor difuzate astfel încât să reflecte nevoile şidorinţele publiculuiSă asigure că posturile publice îndeplinesc un important rol politic şi socialSă asigure că există mijloace pentru o alocare judicioasă şi mecanismele de a răspundela plângerile publicului

 

RESPONSABILITATEA vs INTERFERENTA

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 16/29

RESPONSABILITATEA vs INTERFERENTAPOLITICA

Scopul este transparentizarea relaţiei dintre difuzorii publici şi guvern şi descurajarea

oricărei încercări a guvernului de a interveni. În teorie postul public trebuie să fieresponsabil în faţa Parlamentului, nu în faţa executivului şi să elaboreze rapoate laintervale regulate, în general anual. Multe ţări au de asemenea un organism responsabil pentru reglarea şi supraveghereaactivităţilor de difuzare. Acestea au un mandat acordat de către legislativ pentru aconduce şi a supraveghea toate componentele difuzării şi sistemului de telecomunicaţii,acest organism poate să fie un alt buffer între guvern şi difuzorul public. (Ex: Canada = organismul regulator eliberează licenţe şi comentează maniera în carepostul public îşi îndeplineşte obiectivele; The Canadian Broadcasting Corporation (CBC)a creat organismul ombudsmanului. Cetăţenii pot prin urmare să-şi facă cunoscutepunctele de vedere la nivelul ombusmanului şi să facă auzite criticile lor. In FranţaConseil supérieur de l’audiovisuel  evaluează la nivelul raportului său anual cum reţelelepublice şi-au îndeplinit obligaţiile care le revin prin lege. 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 17/29

De ce şi Cum? Corpurile regulatoare ale media 

Curtea Constituţională germană a enunţat trei motive care pot justifica tratamentul special aldifuzorilor. Acestea sunt:

1. Caracterul potenţial periculos al puterii şi influenţei transmisiei;

2. Lipsa frecvenţelor;3. Lipsa resurselor economice. În scopul monitorizării al exigenţelor difuzorilor publici, legile au oferit două organe interne : Consiliul de Difuzare (Rundfunkrat ) = pentru a asigura pluralismul şi monitorizarea independenţei şidiversităţii programelor Consiliul Administrativ (Verwaltungsrat ) = pentru a asigura că administrarea şi finanţareamanagementului în acord cu legislaţia.

• Mai precis Curtea a statuat:

“O dată cu dezvoltarea tehnologiei televiziunii, difuzorii au devenit unul dintre cele mai puternice mijloace decomunicare, precum şi unul dintre cele mai importante mass media. Din pricina întinderii potenţialului şiefectului său, şi ca urmare a pericolului de a fi prost instrumentat în scopul de a exercita o influenţăunidirecţională asupra publicului, difuzorul nu poate fi lăsat la îndemână a jucătorilor liberi.”  “Liberatetea de difuzare este în principal libertatea…în serviciul libertăţii formării opiniei. In condiţiile comunicăriimoderne de masă, libertatea de difuzare constituie un supliment necesar şi sporirea libertăţii formării de opinie,libertatea de difuzare serveşte obiectivului de a garanta formarea opiniei libere şi cuprinzătoare prin difuzare.Ca şi serviciu ce sprijină libertatea, libertatea de difuzare este garantată nu doar pentru a proteja interesuldifuzorilor, ci mai ales pentru formarea opiniei individuale şi publice. Legislativul este, prin urmare, subconstrângerea de a structura sistemul public de radio şi televiziune publică într -o astfel de manieră încât săgaranteze că scopul acesteia este atins.” 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 18/29

Situaţie mai complicată de ex: Washington Post l-a susţinut peObama pe perioada campaniei electorale –fara a fi in modnecesar un ziar al Partidului Democrat

USA6

La Libre BelgiqueLe SoirBelgium5

Il GiornaleIl Manifesto (Comunist) La Repubblica Italy4

El Mundo La Razon ABC

El PaisSpain3

Le FigaroLe Monde La Liberation L‟Humanite 

France2

Daily TelegraphTribune (saptamanal) Morning Star (comunist) The Guardian

UK1

DREAPTASTANGATARA

Ex. Ziare şi politici editoriale 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 19/29

Compoziţia comisiilor de monitoring a activităţii televiziunii : GERMANIA 

Comisia cuprinde 41 de membri Femeile trebuie să fie în mod corect reprezentate. Membrii sunt

selecţionaţi conform legii şi sunt responsabili pentru asigurareareprezentării tuturor poziţiilor politice şi sociale. Procesul de selecţie: 

• 11 membrii sunt aleşi de către parlament • 18 membrii sunt selectionaţi dintre următoarele organizaţii (un membru din

fiecare categorie). Protestanti, catolici, evrei, membri ai sindicatelor,

angajaţi ai statului, angajatori, muncitori necalificaţi şi fermieri, profesionişti,membrii administraţiei oraşelor şi regiunilor, persoane active în opere debinefacere, atleţi, consumatori,ecologişti, tineri, organizaţii tradiţionale şifolclorice, persoanele cu disabilităţi, grupuri feministe, rezidenţi străini 

• 11 membrii selecţionaţi din domeniile publicisticii, culturii, artei şi ştiinţelor după cum urmează : un scriitor care este membru al sindicatului unei editurisau ziar, un membru al sindicatului difuzorilor de film sau a organizaţieiactorilor de teatru, un muzician, un jurnalist, un antreprenor de film, unsculptor, o persoana care lucrează în învăţământul superior, un manager educaţional, un editor de ziar, un membru al Societăţii Germane pentruPedagogia Media şi Cultura Comunicării, cineva activ în acest sector lanivel local sau central. 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 20/29

Marea BRITANIE Trei organizaţii au avut un rol central în guvernanţa televiziunii britanice.  

1. Responsabilitatea guvernului pentru difuzare ţine de Departamentul Moştenirii Naţionale care numeşte

membrii tuturor organismelor regulatoare, supraveghează politica de dezvoltare (uneori laolaltă cuMinisterul Comerţului şi Industriei) şi iniţiază legislaţie şi dezbateri în Parlament. 2. Consiliul celor 12 Guvernatori care are drept sarcină să conducă Corporaţia de Difuzare Britanică cu respectareainteresului public (reglementarea BBC) 3. Orice post de televiziune care se finanţează pe baza publicităţii se află sub jurisdicţia Comisiei Independente deTeleviziune cuprinzând 12 membri numiţi de către guvern Principalele obiective: franciza companiilor de televiziune comercială printr -un proces şi urmărirea condiţiilor deatribuire a licenţelor  Guvernul propune măsuri radicale în White Paper: crearea “unui singur organism de reglementare pentru comunicaţii şiindustria media- un Oficiu de Comunicare OFCOM care va acoperi telecomunicaţiile, televiziunea şi radio. Mandatul său vaviza atât conţinutul cât şi reţelele de comunicare. Va promova competiţia şi va gera frecvenţele.” 

CANADA Toate posturile de televiziune din Canada sunt declarate “serviciu public, esenţial pentru menţinerea şi întărirea identităţii

naţionale şi a suveranităţii culturale” ( Canadian Broadcasting act, 1991, art.3)  Sistem unitar cuprinzand elemente publice, private şi ale comunităţii Deţinute şi controlate de către canadieni (proprietatea străinilor este restricţionată la 20% per difuzor)  

• Supravegherea şi implementarea acestora de către o autoritate publică independentă pentru regularizarea şisupravegherea sistemului de difuzare canadian, CRTC 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 21/29

CROATIA Law on Croatian Radio and Television (HRT), Zagreb, 26 February 2001 Consiliul HRT va reprezenta şi va proteja interesele televiziunii şi radio-ului public în ceea ce priveşteproducerea şi supravegherea canalelor  25 membri. Un membru pentru fiecare dintre următoarele :Academia Croată de Ştiinţe şi Arte, Asociaţia Universităţilor, Societatea Centrală Culturală şi dePUblicare Croată, Institutul de Emigraţie Croată, Uniunea Scriitorilor Croaţi, AsociaţiaJurnaliştilor Croaţi, Comitetul Olimpic Croat, minorităţile naţionale croate, Biserica catolică, altecomunităţi religioase, sindicate, asociaţii patronale, asociaţii profesionale de filmografie,asociaţii profesionale teatru, asociaţii profesionale arte frumoase, iniţiative civice şi ecologice,asociaţii de muzicologi, asociaţii ale războiului pentru apărarea patriei, asociaţii de prizonieri,asociatii consumatori, asociatii tarani. Trei membri dintre demnitarii respectabili fără afiliere politică vor fi numiti de către Speaker -ulParlamentului Croat, cu avizul unui grup de lucru compentent al unui organ al Camerei inferioare, alPrimului ministru şi al Preşedintelui REpublicii : “Candidaţii din Consiliul Audiovizualului Croat trebuie săfie demnitari respectabili care s-au făcut remarcaţi în viaţa publică prin promovarea respectăriiprincipiilor democratice şi a statului de drept, crearea şi întărirea celor mai înalte valori ale sistemuluiconstituţional al Republicii Croaţia stabilit de către Constituţia Republicii Croate, apărarea drepturilor omului şi libertăţilor, precum şi apărarea libertăţii de exprimare.” Trendul European. The European Union, the Council of Europe and Trends in Public Service Broadcasting 

Difuzorii trebuie să furnizeze, prin programele lor, un punct de referinţă pentru toţi membrii publicului şiun factor al coeziunii sociale şi integrarea tuturor indivizilor, grupurilor şi comunităţilor; trebuie săfurnizeze un formum pentru discutarea publică în care să fie exprimate cele mai variate opinii şipoziţionări , şi trebuie să dezvolte programe pluraliste, inovatoare şi variate care respectă standardeimportante etice şi de calitate care nu trebuie sacrificate, respectarea calităţii forţelor pieţii etc.  

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 22/29

Dincolo de dimensiuneastructuralistă. Rolul sistemelor 

media. Partea 1

 AGENDA SETTING Şi FRAMING 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 23/29

Funcţiile media în democraţiile

contemporanePippa Norris and Sina Odugbemi, The Public Sentinel,2010 Câine de pază = responsabilitatea de a apăra interesul public şi a de vegheaasupra responsabilizarea factorului politic => creşterea transparenţei şi a eficienţeiguvernării (checks and balances cu privire la liderii politici şi cei privaţi) Agenda setters(cei care fixează agenda) = responsabilitatea de a aduce în conştiinţa publică problemele sociale majore =a. Chestiuni de interes public; b.Informarea guvernanţilor cu privire la nevoile cetăţenilor; c.informarea comunităţiiinternaţionale cu privire la problemele dezvoltării.

Gatekeepers (Filtre de acces)  = responsabilitatea de a reflecta şi de a incorpora o pluralitate de puncte de vedere şi de a maximiza diversitatea argumentelor pentru aîmbogăţi sfera publică (Aplicată prima oară de către Casa Albă în 1950). Se referăla procesul de selecţie fie la nivel micro – deciziile editoriale cu privire la titlurile deprimă pagină, imaginile şi subiectele tratate, sau la un nivel macro cu privire laechilibrul opinilor exprimate, reprezentarea actorilor politici

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 24/29

Setarea agendei şi problema temelor dominante (issues sallience)

Premiza tare a teoriilor cu privire la setarea agendei (1 fază): Problemele expuse de cătremedia trebuie să sublinieze importanţa temelor expuse pentru publicul larg şi pentrupoliticieni. Presa funcţionează ca un dispozitiv de alarmă în momente de criză.  Demersul : Ce subiecte sunt tratate de către media? McCombs and Shaw (1972; Shaw& McCombs, 1977) Expunerea media = predictor al importanţei percepute cu privire la anumite teme la nivelulopiniei publice = influenţa interacţiunii dintre mass media, decidenţi şi public în vedereaidentificării temelor principale la un anumit moment (issue salience)  Agenda setting= un tip de învăţare socială. Cetăţenii învaţă care este importanţa relativă adiverselor subiecte la nivelul societăţii în funcţie de gradul de prezentare al acestor teme înmediaIn ce măsură mass media determină sau co-determină agenda politică?Agenda politică – depinde de specificul naţional 

1. Teme simbolice = fără consecinţe la nivel practic =sensibile la expunerea media 

2. Teme substanţiale = proces legislativ, alocări bugetare =cu cât e mai substanţialăagenda cu atât este mai puţin sensibilă expunerii media

Distincţie între chestiunile non vizibile =>efecte maximale de agenda setting

Importanţa obiectelor la nivelul relatărilor media =>transferul dinspre ştiri cătrepublicul larg (McCombs & Reynolds, 2002).

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 25/29

Construcţia “imaginilor din mintea noastră” 

Studiile de a doua generaţie cu privire la setarea agendei: Cum atenţia media cuprivire la anumite obiecte din ştiri poate fi relaţionată cu atitudinile publicului

vizând aceleaşi obiecteObiectul de analiză: Cum relatează presa anumite evenimente Astăzi: influenţa importanţei acordate atributelor= attribute salience (ex atributeleliderilor politici portretizaţi la nivelul relatărilor presei coincid cu atributele pe care votanţiile identifică atunci când sunt interogaţi cu privire la anumiţi candidaţi)  Cum relatarea anumitor teme primează în individualizarea portretelor unor lideri

(Iyengar&Kinder, 1987). Cum sunt construite imaginile candidaţilor şi prioritizate pentrupublicul larg

Punctul de plecare: Obiectele din ştiri au diverse caracteristici care alcătuiesc imaginealor. Atenţia media asupra unora dintre acestea determină importanţa pe care publicul oacordă acestor atribute (McCombs 1996)

Relaţia dintre importanţa acordată unor anumite subiecte de către media şi percepţiile şiafectul votanţilor = o corespondenţă puternică între valenţa expunerii media (pozitivă,neutră, negativă ) a atributelor candidatului (ideologie, poziţionări, caracteristicibiografice, calificărea sa, personalitate şi imagine) şi valenţele atribuite de către votanţi. 2mari efecte ale expunerii mediatice pot fi identificate însă : dispersia = apariţia unor atitudini care nu este neutră, b. Polarizarea atitudinilor  – creşterea intensităţiipoziţionării faţă de subiect, fie într -o maniră pozitivă, fie negativă 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 26/29

Priming şi construcţia agendei (agendabuilding)

Priming (efect al setării agendei): concentrarea atenţiei media asupra chestiunilro politicefurnizează criterii în evaluarea liderilor politici de către opinia publică

McCombs and Reynolds (2002): efectul de bază al priming-ului= importanţa acordatăcandidaţilor pe agenda media obligă cetăţenii să exprime opinii conturate cu privire la aceştiaPriming cu privire la atribute- “priveşte influenţa mass media cu privire la competenţaevaluativă a publicului ….anumite atribute identificate de către presă devin dimensiuniseminificative ale evaluării.” Kim et all (2002: 11–12) Schimbarea atitudinilor vs Intensitatea atitudinilor a. Relaţia este mai puternică cu privire laintensitatea atitudinilor decât la nivelul schimbării acestora b. Legătura dintre importanţaacordată de către media şi atitudinile publice se face la nivelul evaluativ McCombs (2004) există 5 faze ale cercetării cu privire la setarea agendei- corespund evoluţiei

cronologice (a) efectele de bază ale setării agendei (b) cercetarea cu privire la atribute şiefectele lor, (c) condiţiile contingente cu privire la aplicarea teoriilor cu privire la agendasetting, (d) sursele construirii agendei media= agenda building  gândit ca “întregul proces al creării agendei media-interacţiunea dintre jurnalişti şi specialiştii in PR ai partidelor în urmărirescopului comun de relatare a campaniilor electorale =“ eforturile surselor de informaţii de acrea, de a modifica agenda prin diminuarea costurilor-eforturilor jurnaliştilor de a ajunge lainformaţii” (e) consecinţele efectelor setării agendei la nivelul presei şi al sistemului politic 

 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 27/29

Framing şi construirea evenimentelor politice

Setarea agendei priveşte în principal importanţa temelor dezbătute, framingul vizeazămodul în care acestea sunt portretizate în media Framing: Entman (1989, 1993, 2003), media au puterea de a selecta, de a interpreta şi de adefini cadrele ştirilor (frames)

Prima definiţie: A cadra înseamnă a selecta anumite aspecte ale realităţii percepute şi de ale acorda o mai mare importanţă la nivelul comunicării textului astfel încât să promoveze o

anumită definiţie a unei probleme, o interpretare cauzală, o evaluare morală sau soluţie-recomandare pentru subiectul în cauzăRolul iniţial : acela de a pune un anumit accent într -un tablou general (unghiul de tratare alsubiectului), determinarea agenţilor cauzali şi ai surselor acestora, evaluarea acestora şigăsirea unor posibile soluţii  A doua definiţie 2003: Cadrarea presupune sublinierea unor faţete ale evenimentelor sautemelor şi realizarea de conexiuni între acestea pentru a promova o anumită interpretare,

evaluare sau soluţie; Utilizarea anumitor cuvinte şi imagini puternice la nivelul culturii politice,memorabile şi cu putere emoţională Consecinţele efectelor stabilirii agendei: depăşirea analizelor în termeni de agendă .Studiul capacităţii publicităţii, a declaraţiilor de presă şi a evenimentelor de a influenţaagenda media (ONGuri, grupuri de interes, elite guvernamentale)

 

Proces care implică mai multe faze: (1)Construcţia cadrajului 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 28/29

Framing( ) j

Frame-building = factorii care influenţează calităţile structuraleale cadrelor ştirilor (rolul jurnaliştilor) +factori externi (elite) sauGrupuri de interes (2) Setarea cadrelor Frame-setting= interacţiunea dintre cadrele media şi cunoaşterea prealabilă şi 

predispoziţiile auditorului  

Cum pot fi identificate cadrele? Entman: „Prezenţa sau absenţa unor cuvinte cheie, fraze şoc, imagini stereotipice, surse de informaţii saupropoziţii care susţin anumite raţionamenteTankard (2001) 11 mecanisme de framing:( 1. titluri 2. subtitluri 3. fotografii, 4. instantanee 5. introuri, 6.selectarea surselor, 7. selectarea citatelor 8. citate eludate 9. loggo-uri, 10. statistici şi grafice 11.declaraţiifinale şi concluzive). Ex: Ştirile strategice din perioada electorală – portretizarea unui front de luptă ((1) formulări în termeni de învingători vs perdanţi (2) limbaj de luptă, jocuri şi competiţie (3) implică critici, audienţe şi actori centrali(4)se concentrează asupra stilului candidaţilor şi a percepţiei acestora (5) acordă importanţă sondajelor şiafirmaţiilor candidaţilor (Jamieson, 1992 in Claes H. de Vreese(2005) ). 

5/12/2018 Power Point 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/power-point-3-55a35b65957b5 29/29