7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

1/22

1

Potentialul unei cresteri sustenabile a Romaniei

dincolo de provocarile crizei financiare

Rozlia Pl,

Head of Macroeconomic ResearchApril, 2009

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

2/22

2

Aversiunea crescuta fata de risc a penalizat dezechilibrele

acumulate de Romania

Pe 20 Martie, Moodys a pastrat atat ratingul BAA3 pentru

Romania cat si perspectiva stabila, decizie sustinuta dedatoriile moderate ale guvernului. Cu toate ca e constientadevulnerabilitatile ce vin dinspre deficitul de cont curent si din parteariscurilor fiscale, pastrarea ratingului este legata de primirea

imprumutului de la FMI, dar si deajustarile fiscale mult asteptate.

Fitch a anuntat, de asemenea, ca imprumutul de la FMI ar trebuisa ancoreze finantarile externe ale Romaniei si sa reduca risculdeclansarii unei crize financiare, in conditiile in care autoritarile isitin angajamentele politice. Cu toateaceste, Fitch pastreazaratingul de tarade BB+

Pe 10 Noiembrie, Fitch coboratratingul Romaniei pentru creditepe termen lung in valuta cu doua trepte la 'BB+ de la 'BBB.Romania iese astfel din categoria statelor cu calificativ "investmentgrade". Reducereacalificativului Romaniei reflecta temerileagentiei privind cadrul politicilor macroeconomice locale sicapacitatea statului de a evita o criza financiara si economicasevera.

Pe 27 octombrie, Standard & Poor's Ratings a coborat ratingulRomaniei pentru credite pe termen lung in valuta cu doua trepte la'BB+ de la 'BBB, cu perspectiva negativa. Reducerea ratinguluireflecta riscurile in crestere pentru economia Romaniei, ca urmarea datoriei mari a sectorului privat si a dependentei de sursele definantare starine, din ce in ce mai nesigure.

Pe 28 octombrie, Moodys a anuntatca mentine ratingul deinvestment gradepentru Romania

Cont curent vs. Datoria externa in 2008

(% din PIB)

-4.80%

-5.0%

-1.6%

-6%

-5%

-4%

-3%

-2%

-1%

0%

1%

J an. Feb. Mar. April May J une J uly Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

2008 2009

Defic itu l bugetar (% din PIB)

Sursa: BNR, MF, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

3/22

3

Cresterea riscului de tara, a incertitudinii si a costurilor de

finantare in contextul crizei financiare

EVOLUTIA CDS EVOLUTIA ROBOR

EVOLUTIA MONEDELOR DIN REGIUNE RON s-a depreciat cu 10,4% in 2008 si

cu inca 6,4% de la inceputul lui 2009

CDS au atins maximul de 777 bp infebruarie 2009, in timp ce media pentru2008 a fost de 260 bp.

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

1/2/08 2/11/08 3/22/08 5/1/08 6/10/08 7/20/08 8/29/08 10/8/08 11/17/08 12/27/08 2/5/09 3/17/09

PLN / EUR HUF/ EUR RON/ EUR CZK/EUR

1 EUR= 4.238 RON

1 EUR= 3.5971 RON

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

J an-06 Mar-06 May-06 J ul-06 Sep-06 Nov-06 Jan-07 Mar-07 May-07 Jul-07 Sep-07 Nov-07 J an-08 Mar-08 May-08 J ul-08 Sep-08 Nov-08 Jan-09 Mar-09

ROBOR 1M

ROBOR 3M

Policy rate

Max: 51.2%

402

407

304

0

100

200

300

400

500

600

700

800

21/02/2006 13/06/2006 03/10/2006 23/01/2007 15/05/2007 04/09/2007 25/12/2007 16/03/08 04/06/08 04/09/08 15/12/2008 3/11/2009

Romania Croatia Bulgaria

Sursa: Bloomberg, BNR, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

4/22

4

Contractie economica determinata de scaderea cererii externe

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

J an-00 J an-01 Jan-02 J an-03 Jan-04 Jan-05 J an-06 J an-07 Jan-08

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

EU-15 export growth yoy*

RO export growth yoy*

Nota: *medie de 3 luni

Exporturile din ECE sunt puternic corelate cu cele din zona EURO, datorita importantei lor ca bunuriintermediare in lantul de aprovizionare. Romania nu face exceptie, in pofida decuplarii din 2007, faptcepoate fi atribuitscaderii exporturilor produselor agricole, determinata de conditiile meteorologice nefavorabile

Tinand cont de scaderea cresterii economice globale, perspectivele pentru exporturile din zona EUROsunt foarte reduse. Astfel, perspectivele pe termen scurt pentru exporturile romanesti sunt nefavorabile,ceea ce conduce la o contractie a performantelor economice in 2009.

-10

-5

0

5

10

15

20

Jan-01

Jan-02

Jan-03

Jan-04

Jan-05

Jan-06

Jan-07

Jan-08

0

5

10

15

20

25

30

y-o-y EMU export growth, (lhs)

CZK, HUF, PLN, RON, TRY exportgrowth y-o-y (EUR), (rhs)

Cresterile exporturilor in zona EURO si a celor

din ECE sunt puternic corelate

Cresterile exporturilor din zona EURO in

stransa legatura cu cele din Romania

Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

5/22

5

Decelerarea economiei romanesti este puternic corelata cu

deteriorarea increderii din zona EURO

Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

Indicatorii ce masoara sentimentul de incredere in mediul economic indica o puternica deteriorare aperspectivelor de crestere atat in zona EURO, cat si in ECE

Romania nu face exceptie si recentele scaderi ale acestui indicator anticipeaza o scadereeconomica in primul trimestru din 2009.

50

70

90

110

130

J an-97 J an-99 Jan-01 J an-03 J an-05 Jan-07 J an-09

EMU Economic Sentiment Indicator

RO Economic Sentiment Indicator 55

70

85

100

115

130

2002-Q1 2002-Q4 2003-Q3 2004-Q2 2005-Q1 2005-Q4 2006-Q3 2007-Q2 2008-Q1 2008-Q4

0

2

4

6

8

10

12

RO Economic Sentiment IndicatorQuarterly GDP growth

Cresterea PIB si evolutia indicatorului deincredere in Romania

Evolutia indicatori de incredere din zonaEURO si Romania

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

6/22

6

Productia industriala e puternic afectata de scaderea cererii externe

Export, import si productie industriala

(% cresteri anuale)

STRUCTURA IMPORTURILOR IN 2008

aterii prime si

materiale,

3.10%

Combustibili

minerali,

12.60%

Alte produse

manufacturate,

31%

Masini si

echipamente

de transport,

35.80%

Produse

chimice,

10.90%

Produse

agroalimentare

, bauturi, tutun,

6.70%

-27.8%

-35.9%

-13.9%

-50%

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

J an-08 Apr-08 J ul-08 Oct-08 J an-09

Export(FOB) %YoYImport(CIF) %YoY

Indicele Productiei Industriale

STRUCTURA EXPORTURILOR IN 2008

Produse

agroalimentare

, bauturi,

tutun, 4.70%

Produse

chimice,

6.00%

Masini si

echipamente

de transport,

36.20%

Alte produse

manufacturate

, 38%

Combustibili

minerali,

9.10%

Materii prime si

materiale,

6.00%

Sursa: INSSE, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

7/22

7

Scaderea productiei determinata de reducerea exporturilor a condus

la o contractie a cererii interne

2 %

16 %

18 %

3 2 %

3 0 %

3 5%3 0 %

2 4 %

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

Q1 2007 Q2 2007 Q3 2007 Q4 2007 Q1 2008 Q2 2008 Q3 2008 Q4 2008

Investitii neteLucrari de constructii noiUtilaje ( inclusiv mijloace de transport )

Alte cheltuieli

Evolutia investitiilor nete(% cresteri trimestriale)

-8.5

-20

-10

0

10

20

30

40

J an-07 Apr-07 J ul-07 Oct-07 J an-08 Apr-08 J ul-08 Oct-08 J an-09

Indicele CA din comert si servicii

Evolut ia cifrei de afaceri (c.a.) din comertsi servicii(% cresteri anuale)

Evolutia somajului

3.73.8

5.3

4.4

4.9

5.6

3

3.5

4

4.5

5

5.5

6

J an-07 May-07 Sep-07 J an-08 May-08 Sep-08 J an-09

Sursa: INSSE, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

8/22

8

Contractia intrarilor de capital strain din tarile dezvoltate a fost

puternic afectata de criza financiara in tarile emergente cu

vulnerabilitate crescuta

-10000

-5000

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Jan-04

Jul-04

Jan-05

Jul-05

Jan-06

Jul-06

Jan-07

Jul-07

Jan-08

Jul-08

Jan-09

80

85

90

95

100

105

110

115

120

125

130Other investment

Portfolio

FDICEE FX basket, right axis

Bulgaria, Czech R, Poland, Romania, Turkey, Estonia, Latvia capital flows,

USD mn

USD mn

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

J an-

07

Mar-

07

May-

07

J ul-

07

Sep-

07

Nov-

07

J an-

08

Mar-

08

May-

08

J ul-

08

Sep-

08

Nov-

08

J an-

09

50

60

70

80

90

100

110

ISD Inv de portofoiliu

Alte investitii Indice EUR/RON(Ian.07=100)

-25

-20

-15

-10

-5

0

Bulgaria

Ukraine

Estonia

Hungary

Latvia

Kazakhstan

Rom

ania

Lithuania

Poland

Croatia

Turkey

Czech

R

Russia

Estimated external financing gap,% GDP

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

9/22

9

Transmiterea crizei internationale in economia Romaniei:

efecte directe amplificate si de vulnerabil itatile locale

CRIZA FINANCIARAINTERNATIONALA

- Cresterea costului

capitalului- Disponibilitatea fondurilor

- Lipsa de incredere insistemul financiar

RECESIUNEA GLOBALA

- Scaderea PIB global- Scaderea averii, falimente

pe piata internationala

PRETURILE MARFURILOR

- Scaderea preturilorcauzata de scaderea

cererii (produsemetalurgice, petrol)

Scaderea productiei industriale:dependenta de cerereainternationala. Sectorul industrial

face parte din lantul productieiinternationale. (70% din exportulRomaniei este in zona EURO)

Diminuarea exporturilorsi aimporturilor

Diminuarea fluxului de capital strain

Deprecierea si volatilitatea ridicataa RON

Cresterea primei de risc si a

costului de finantare. CDS, dobanziridicate pe piata interbancara

INTERNATIONAL Romania - efecte directe Romania - efecte indirecte

Stoparea creditarii puternic afectatade costul de finantare si decresterea incertitudinii

Cresterea somajului, scadereaaverii populatiei a condus lascaderea consumului

Diminuarea cererii externe siinterne dar si cresterea costurilorde finantare repozitioneazaplanurile de investitii rezultand in

scaderea sau amanarea investitiilorin economie

Riscuri privind stabilitateafinanciara: cresterea creditelorneperformante, afectata descaderea veniturilor si scadereaaverii populatiei, diminuarea

profitului si lipsa de finantare afirmelorsi expunere la riscul valutar

Scaderea incasarilorbugetarerezultand in deficit bugetar ridicat(venituri fiscale directe: impozitpeprofit si pe venit, indirecte: TVA)

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

10/22

10

Cresterea economica va scadea, dupa o perioada in care cresterea PIB

s-a mentinut la niveluri ridicate

Cresterea economica a Romanieisi a zonei EURO(% cresteri anuale)

Corectie puternica in perioada urmatoare

(% crestere PIB)

1.8

7.1

-3.5-4.0

Eurozone Romania

Media 2006-'08 2009

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Ro man ia Eu ro zo ne

Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

11/22

11

Contractia PIB va aduce, de asemenea, si corectii le necesare ale

dezechil ibrelor macroeconomice

Deficitul de cont curent si acoperirea prin ISD

4.0%2.8% 2.9% 2.5%

3.7%

8.5%

6.6%

8.9%

5.9% 6.6%

3.6% 3.3%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009f 2010f 2011f

CC/PIB neacoperit de ISD

CC/PIB acoperit de ISD

ISD/PIB%

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

Jan-06

Apr-06

Jul-06

Oct-06

Jan-07

Apr-07

Jul-07

Oct-07

Jan-08

Apr-08

Jul-08

Oct-08

Jan-09

Apr-09

Jul-09

Oct-09

CPI (total)

CORE1(total -administrative prices)

CORE 2 (CORE 1-volatile prices*)NBR target

Lower band

Upper band

Evolutia IPC

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

12/22

12

Statele din regiune, dar si instituti ile internationale si-au luat

angajamente pentru refacerea stabilitatii zonei

Tari UESlovenia Slovacia Polonia Cehia Ungaria Bulgaria Romania Estonia Lituania Letonia

Stimulente economice

Suport industrii cheie

Protectia populatiei

Cheltuieli guv./taxe/proiecte infrastructura

Interventie bancara

Increderea pietei

Lichiditate

Garantii si Capital

Preluari, recapitalizari

EMU

Polonia: 24 mld EURsuport pentru economieCehia: 2,5 mld EURsuport pentru economieUngaria: 8,8 mld EURsuport pentru activitatea investitionala

2 mld EURdisponibile pt banci, parte din suportul de 20 mld EURprimit de la FMI/BM/UESlovenia: 12 mld EURdisponibile pentru banci si 0,8 mld EURsuport pentru economie

Bulgaria: 450 mil EURproiecte de investitii +250 mil EURinjectie de capital in banca de stat specializata pe IMMRomania: 20 mld EURsuport de la FMI/UE +9 mld EURin infrastructuraLetonia: preluarea bancii Parex Bank si masuri aditionale de 7,5 mld EURde la FMI/ UE

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

13/22

13

Factori stabilizatori in Romania

IMPRUMUT FMI Romania va primi un imprumut in valoare de 20 mld

EUR, format din 12,9mldEUR de la FMI, 5mldEURde la Uniunea Europeana, 2mld EUR de la BERD siBanca Mondiala. Rambursarea suportului financiar va fifacuta pana in 2015.

ANGAJAMENTUL LUAT DE BANCI

Noua banci internationale care opereaza in Romaniasi-au angajamentul de a mentine liniile de creditare, dea continua activitatea in Romania si de a acordafinantare suplimentara daca se va dovedi necesar.

ISD: ISD de 1,37mld RON in primele 2 luni ale anului. Ford a

investit 200 mil EUR, producatorul de componente autoSchaeffler a 50 mil EUR, Pirelli, producator de anvelope

47mil EUR. Transferurile curente au crescut cu 65% in primele 2

luni din 2009 (EUR 972 mil).

IMPRUMUT FMI Suportpentru stabilitatea cursului

Surse asigurate pentru lichiditatea sistemului financiar

Angajamente ferme pentru restructurarea publicasi transparentabugetara

ANGAJAMENTUL LUAT DE BANCI

Eliminareaposibilitatii unui flux puternic de iesiri de capital Asigurarea finantarii economiei

Asigurarea solvabilitatii sistemului bancar romanesc

ISD: Acoperire de 100% a deficitului de cont curent

Industria auto pastrarea competivitatii pe plan international.

Motor al cresterii economice Surse aditionale pentrupopulatie compensarea scaderii

veniturilor populatiei

PLANURI DE INVESTITII

Banca Europeana de Investitii va sprijini economia Romaniei cu 1 miliard de euro anual, pentru proiecte de investitii. In acest an, Ford

si Renault ar putea atrage peste 600 milioane de euro, credite garantate de statul roman.

BERD intentioneaza sa majoreze la 500 mil EUR volumul anual al finantariloracordate in Romania si chiar sa depaseasca acest nivel,jumatate din suma urmand a fi directionata in sectorul financiar

Guvernulare un plan de investitii in valoare de 7% din PIB, iar banii vor fi investiti in infrastructura din transport, educatie, sanatate,mediu, agricultura.

Productia Dacia opereaza la capacitate maxima, dupa ce dealerii germani au facut comenzi pentru 30 000 de vehicule in primele 2luni ale anului fata de 25 000 comenzi in 2008, o data cu demararea programului de inlocuire a parcului auto in Germania

Romgaz Medias, unul dintre cei doi mari producatori locali de gaze naturale, intentioneaza sa construiasca o termocentrala de 600MW, investitie estimata la circa 720 mil EUR

In perioada ianuarie-martie 2009, ARIS a inregistratun numar de 12 intentii de proiecte de investitii in valoare de 719mil EUR,impactul social fiind de 3.400 noi locuri de munca.

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

14/22

14

Puncte tari: datoria externa a Romaniei inca la un nivel sustenabil

Total datorie externa, mld EUR Structura datoriei externe 2008, mld EUR

11.213.7 15.0

15.9 18.3

24.628.5

38.5 39.944.8

48.1 50.051.4

20.521.1

20.8

22.022.5 20.3

0.91.1

1.22.0

3.2

6.312.5

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008-

Q1

2008-

Q2

2008-

Q3

2008-

Q4

2009

2M

Datorie externa pe termen scurt

Datorie externa pe termen mediu si lung

10.2

14.4 13.2 12.2

0.1

10.6

7.7

3.8

Guvern Banci Alte sectoare Investitii

directe-

Creditare

Intracompanii

Datorie externa pe termen scurt-2008

Datorie externa pe termen mediu si lung-2008

Sursa: BNR

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

15/22

15

Puncte tari: sistem bancar solid, cu un angajament puternic

Sistemul bancar joaca un rol activ in selectia firmelor performante ce vor primi credite, ceea ce duce la eficientizarea procesului decreditare

Monitorizare vigilenta si adoptarea de masuri de prudentialitate. Acoperireaprin provizioane a creditelor incadrate dreptindoielnicsi pierderese situeaza la un nivel stabil in ultimii 2 ani. Imbunatatirea raportului credite/ depozite

Folosirea schemelor de garantare si stimularea atragerii fondurilor de la institutii internationale

Adaptarea rapida a sistemului bancar la conditiile schimbate:

- Stimularea economisirii si demotivarea consumului prin atragerea depozitelor cu dobanzi atractive si inasprirea conditiilorde creditare (in ultimele 2 luni, depozitele populatiei au crescut in medie cu 2,8% )

- Atragerea lichiditatii de la populatie pentru a suporta nevoile de finantare a companiilor

Integrarea buna a capitalului atras

Angajamentul conducerii bancilor de a dezvolta strategii pe termen lung

Acces la pietele internationale prin intermediul bancilor mama

Procesulde intermediere financiara vacontinua sa conveargacatre nivelul din Europa de Vest

Procesul de intermediere financiara

2008

NLBE

DK

FR ATES SE

PT

NO

FIEL

RO

EELV

HULT

BG

0

100

200

300

400

500

0 50 100 150 200PIB per capita

Active

sistem

b

ancar%

din

PI

Europa de Vest

Nota: * valori corectate de efectul de depreciere al RON

0.3%

-0.7%

-2.4%

0.2%

2.3%2.5%

1.2%

2.6%2.6%

3.2%

4.0%

1.6%

3.0%

0.4%

18%

19%22%29%

32%35%37%38%

40%41%43%44%44%

46%

-3 . 0 %

7 . 0 %

J an.08 Mar.08 J un.08 Sept.08 Feb.09

-2 0 %

5 0 %

MoM Growth YoY Growth

3.2%2.4%

4.0%

1.2%

2.3%3.1%

1.6%

2.3%

1.4%

-2.3%

0.5%1.2%

0.0%

1.8%

19%20%19%22%

27%33%

35%36%39%41%41%40%42%43%

J an.08 Mar.08 J un.08 Sept.08 Feb.09

-70 %

25 %

MoM Growth YoY Growth

Depozite populatie*Credite companii*

Termen lungTermen scurt

TS

TL

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

16/22

16

Angajamente luate: cresterea competitivitatii si eficientei prin reforme structurale

Crester ea anuala a salariilor in EUR

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

Latvia

Ukraine

Hungary

Poland

Russia

Lithuania

Serbia

Rom

ania

Turkey

C

zech

Rep.

K

azahstan

Bulgaria

Croatia

Estonia

Bosnia

-H

Slovenia

Slovakia

2008 2009f

RESTRUCTURAREA SECTORULUI PRIVAT RESTRUCTURAREA SECTORULUI PUBLIC

Guvernul a aprobat prima rectificare din acest an

Deficitul bugetar proiectat pentru 2009 a fostcrescut de la 2% din PIB la 4,6% din PIB, in urma

discutiilor cu misiunea FMI

Veniturile vor atinge 32.9% din PIB , fata de om33,5% initial stabilit de catre guvern, in timp ceguvernul asteapta ca totalul de cheltuieli sa atinga37,5% din PIB.

Rectificarea bugetara va reduce cheltuielilepentru toate ministerele, exceptie facandMinisterul Muncii, unde Fondul de protectiesociala a fost suplimentat.

Guvernul isi va reduce cheltuielile cu personalulde la 7,8% din PIB in 2008 la 5%, in acord curecomandarile FMI. In 2009, pensiile vor fiinghetate, fiind indexate doar cu rata inflatiei

Guvernul a alocat 7% din PIB pentru investitii ininfrastructura.

Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

17/22

17

EVOLUTIA FONDURILOR POST-ADERARE (2007-2013, mln )

Romania va avea nevoie de resurse aditionale pentru a-si acoperi contributia la bugetul comunitar, dar sipentru a-si co-finanta proiectele UE

In 2007, capacitatea de absorbtie a Romaniei ramane scazuta, fiind de 21,7%, jumatate din valoarearealizata de tari precum Cehia, Polonia, Ungaria.

Sumele atrase de Romania au crescut, urcand pana la 1,2 mld EUR, suma ce include si programele de pre-aderare. Din cei 3,1 mld EUR alocate pentru perioada 2007-2008, Romania a folosit 176mil EUR. Guvernula proiectat ca sumele atrase din fondurile europene vor atinge 2,4 mld EUR in 2009, sau 1,7% din PIB.

Reformele structurale pot fi sustinute si de fondurile europene

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Dezvoltarea Resurselor Umane Dezvoltarea Capacitatii Umane

Regional Cresterea Competitiviatii Economice

Transport Mediu

Asistenta Tehnica Fond pt Agricultura si Dezvoltare Rurala

12,661

7,522

6,552

455

0

5,000

10,000

15,000

Convergenta Fondul European

pt Agricultura su

Dezvoltare

Rurala

Fond de

Coeziune

Fondul european

pentru

cooperare

teritoriala

Sursa: Comisia Europeana

Potentialul structural al Romaniei este intact. Convergenta economica, precum si

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

18/22

18

g , p

cea a veniturilor catre standardele tarilor din Vestul Europei va continua sa

functioneze doar prin cresterea eficientei, accelerarea reformelor si imbunatatirea

competitivitatii tarii.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

EU-27

CzechR

epubSl

ovak

i

Eston

i

Croati

Hung

ar

Lithu

ani

Latvi

Polan

Roma

niTu

rke

Bulga

ri

Mace

doni

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

EU-27

Slovakia

Croatia

Hungary

CzechRe

public

Turkey

Polan

d

Estonia

Lithu

ania

Latvia

Romania

Bulga

ria

Convergenta veniturilor reale in ECE-2008

PIB per capita, PPS (EU-27=100)

Productiv itatea muncii per capita, 2008

EU-27=100

Sursa: Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

19/22

19

Activitatea investitionala isi va reveni in 2010, dupa scaderea

preconizata in 2009.

0

20

40

60

80

100

120

140

2006 2007 2008 2009 2010

ECE ESE&T.ba lti ce Al te

Investitii straine directe

mld EUR, 2006-09Activitatea investi tionala

% crestere anuala

ISD vor scadea atat in regiune, cat si in Romaniain 2009, dar o revenire-stabilizare este asteptata in

2010

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

80%

2007 2008 2009 2010

ECE ESE&T.baltice

Alte Romania

Sursa: BNR, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

20/22

20

Cresterile tarilor din ECE vor depasi din nou cresterile din zona

EURO incepand din 2010

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Eurozone CEE 17

Cresterea economica

(2005-2010)

Sursa: Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

21/22

21

Astfel, scaderea PIB din majoritatea tarilor emergente - inclusiv

Romania - tinde sa fie de durata scurta

-15

-10

-5

0

5

10

Kazahstan

Slovakia

Poland

CzechRe

p.

Turkey

Romania

Slovenia

Russia

Ukraine

Croatia

Serbia

Bulgaria BH

Estonia

Hungary

Lithuania

Latvi

a

2008 2009 2010

Cresterea economica previzionata pentru 2008-2010

Sursa: INSSE, Eurostat, UniCredit Research

7/29/2019 Potentialul Unei Cresteri Sustenabile a Romaniei Dincolo de Provocarile Crizei Financiare

22/22

22

Concluzii

Vulnerabilitatea crescuta a Romaniei are o structura ciclica si puternic corelata cucriza internationala - puncte slabe: decelerarea rapida a activitatii economice,dependenta de capital strain, nevoia de finantare externa destul de ridicata siexpunere la volatilitatea cursului valutar (pasivele denominate in valuta).

Factori stabilizatori - puncte tari: apartenenta la UE, sistembancar solvabil incare marii jucatori cu capital strain si-au asumatun angajament pe termen lung inRomania, rezerva valutara la un nivel ridicatsi stabil, datoria externa sub nivelcritic.

Suport - puncte tari: angajamente ferme luate pentru reforme structurale siinvestitii publice, fonduri structurale europene, suportasigurat din parteainstitutiilor financiare internationale: FMI, EU, BERD, BM, BEI.

Outlook: Corectia rapida a dezechilibrelor (deficitcont curent, inflatie, cheltuieli

guvernamentale, cresteri exagerate de real estate, cresteri salariale pesteproductivitate) deja simtita in 2009 si crearea unor fundamente mai solide pentrucrestere sustenabila incepand din 2010 pe baza convergentei reale. Pe termenmai lung revenirea cresterii economice la PIB potential (5%).