7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 1/13

POPOARE IRANIENE

Sarmaţii  (lat. Sarmatae) erau un amestec de popoare  scitice (iraniene), asiatice(mongolice), cu vechii slavi dinspre apus, amestec din care coboara o parte dintre ruşi şiruteni. Sarmaţii au fost mentionati mai intai de Herodot si Hipocrate, pe atunci aflati inca

la est de Don. Pe timpul lui August ei apar pe la gurile Dunarii. riburi i!olate de sarmatiapar si in Dacia" iazigii # intre Dunare si isa si roxolanii # in !ona $oldovei, in sec. al%%#lea si al %%%#lea d.&h. $ai tar!iu s#a dat denumirea de sarmati si popoarelor care locuiaula nord de 'usia sudica. Sarmatii sunt descrisi ca popor ra!boinic, buni calareti si buniarcaşi. Sarmaţii au fost un neam de origine nordiraniană ale crui triburi s#au aşe!at n parte pe teritoriul Daciei de mai t*r!iu. +umele lor s#a pstrat n denumireaSarmisegetusa ( sarmis et getae, aşe!area sarmaţilor şi a geţilor). Sarmaţia, era tara locuitade sarmati, dupa Ptolemeu" Sarmatia europeana tinea din ermania si Dacia pana la Don,iar Sarmatia asiatic, de la Don p*n la -olga.

Sciţii: +umele de sciţi era folosit de scriitorii antici pentru a denumi şi alte popoare de la

rsrit, aşa c trebuie s considerm totalitatea sciţilor de care se vorbeşte ca unconglomerat de popoare. -eniţi dinspre rsrit, &aspica#/us, poporul vechi al sciţilor, aocupat n secolul 0 .&h. regiunea $oldovei de a!i, ntin!*ndu#se pe c*mpia Dunrii şi nDobrogea, lu*nd locul cimerienilor  aşe!aţi aici din timpuri preistorice. Sciţii consideraţicei adevraţi, erau sciţii regeşti de care vorbeşte Herodot, sau 1socoloţi1 (scoloţi) de rasăindo-iraniană, amestecaţi intr#o oarecare msur cu alte neamuri asiatice. riburilertcitoare ale sciţilor au ocupat prţi din Dacia p*n prin secolul 2 .&h., c*nd urma lor se pierde printre geţi.

POPOARE GERMANIE

!astarnii  erau un popor de neam germanic, originar din centrul 3uropei, care spresf*rşitul secolului %% .&h., au plecat din teritoriile lor şi s#au aşe!at n $oldova de a!i, p*n la Dunre  şi $area +eagr. $unţii $oldovei erau cunoscuţi geografilor antici ca4Alpes 5astarnici4. Prima menţiune a bastarnilor datea! de pe la anul 266 .&h. c*ndgeograful Demetrios din &alatis, descriind ţinuturile de la nord de gurile Dunrii,int*lneşte aici 4veniţi din alte prţi4. %storicul Pompeius rogus ne relatea! despreluptele dintre bastarni şi  daci. 7nvinşi la nceput şi pedepsiţi din aceast cau! de regelelor,  roles, s ndeplineasc ndatoriri ce reveneau femeilor, dacii au sf*rşit prin a#invinge pe noii veniţi. Deşi nu se ştie precis c*nd au avut loc aceste evenimente, ast!i ecert c 5urebista este cel care a pus capt 4episodului bastarnic4 din istoria Daciei. 7ncontrast cu momentul roles, dou alte episoade de mai t*r!iu ni#i arat pe bastarni naceeaşi tabr cu autohtonii. Aşa s#a nt*mplat n anul 89 .&h., c*nd bastarnii sosiţi na:utotul geţilor  sud#dunreni au nfr*nt sub !idurile catţii Histria oastea roman condusde proconsulul &aius Antonius H;brida. rei!eci şi doi de ani mai t*r!iu, victoria a fostns a romanilor , şi bastarnii, pier!*ndu#l pe regele lor Deldon pe c*mpul de lupt, au fostnevoiţi s se retrag la nord de Dunre. <aptul c &rassus, comandantul legiunilor nvingtoare, a continuat r!boiul contra regilor geţi din Dobrogea, Dap;/  şi =;ra/es,dovedeşte c aceştia fuseser aliaţi cu bastarnii. De altfel, dup cum ne relatea! istoriculDio &assius, n reşedinţa lui =;ra/es de la enucla se aflau steagurile luate de la &aius

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 2/13

Antonius H;brida, n lupta de l*ng Histria. Dup victoria lui &rassus, bastarnii au pierdut şansa de a se menţine n prim planul istoriei regionale. De aici nainte, hegemonialumii 4barbare4 de la nord de Dunrea de :os, a aparţinut pe r*nd dacilor , sarmaţilor ,carpilor şi goţilor . 7n sf*rşit, pe la 2>2 d.&h. mpratul Probus i#a nvins şi a strmutat,dup spusele 4%storiei Auguste4 o sut de mii dintre ei la sud de Dunre, n imperiu.

Aceasta este ultima relatare despre bastarni.Goţii popor germanic, erau cel mai nsemnat neam din grupul germanilor rsriteni. 7nsecolul % d. &h., goţii locuiau n regiunea -istulei inferioare, l*ng $area 5altic, deunde, aflaţi n e/pansiune, pleac n a doua :umtate a secolului %%, spre mia!!i. Pe laanul 266 d.&h. ei a:ung n stepele din nordul $rii +egre şi ocup n prima :umatate asecolului %%%, şi teritoriul roman dintre Prut  şi gura +iprului (ad $oesiam) cu cetatilelbia (la gura +iprului) si ;ras, (la gura +istrului). Prima nvlire a goţilor spre Dunrea avut loc n anul 2?> d.&h. Din acest moment, ne*ncetat, timp de aproape @6 de ani, au :efuit !ona cuprins ntre Dacia şi recia şi au a:uns chiar şi p*n n nordul Asiei $ici.Printre obiectivele mai importante care le#au c!ut victime s#a aflat şi cetatea Histria din

Sc;thia $inor , situat n sudul Deltei Dunrii, care a fost incendiat. 7n urma acestor atacuri, goţii se retrgeau n grab, ncrcaţi de pr!i. De multe ori au atras n capcanetrupele romane, produc*ndu#le mari daune, dup care, au pustiit iarşi teritoriul cotropit.7n primvara anului 2@6, s#a produs inva!ia sub comanda regelui niva, alturi de care seaflau şi o serie de alte neamuri cum ar fi carpii, şi care a avut ca ţint provinciile romane"Dacia, cele dou $oesii şi racia. 7n timp ce carpii s#au desprţit de goţi şi au urcat prin-alea ltului n Dacia roman, regele niva a trecut Dunrea n $oesia %nferior . Bn altreilea corp de armat condus probabil de Argaithus şi unthericus, trecuse Dunrea deCos şi intrase n Dobrogea pentru ca ulterior s a:ung p*n la oraşul tracic Philippopolis(Plovdiv). egatul roman al $oesiei, rebonianus allus, i#a respins pe goţi la +ovae(Eiştov), ns niva a continuat s nainte!e p*n la Philippopolis pentru a face

 :oncţiunea cu cealalt armat. Decius, care a devenit mai t*r!iu mprat ntre 2F0 # 2@9, areuşit s#i resping pe carpi din Dacia roman, a ncercat s depresuri!e!e fr succes şiPhilippopolisul, ns a fost nevoit s se retrag n fortificaţia lui rebonianus. raşulasediat a cedat n vara anului 2@6. Brmtoarea confruntare dintre romani şi goţi a avut locn vara anului 2@9, n care cad pe c*mpul de lupt at*t Decius c*t şi fiul su. rebonianusa salvat cu greu resturile armatei, care l#a proclamat mprat (2@9 # 2@?), dar care a fostnevoit s#i lase pe goţi s plece cu o prad bogat. nou inva!ie important a avut locn 2@?, an n care guvernatorul moesiei %nferior, Aemilianus c*ştig, dup care devinemprat (2@?). 7n mod ciudat, victoriile lui Aemilianus nu i#a speriat pe goţi, neput*ndmbuntţi situaţia provinciilor romane din 5alcani, şi mai mult, n anul urmtor, inva!iagoţilor a a:uns p*n la Salonic, produc*nd mari pagube. 7n timpul domniei imparatuluiallienus  (286 # 28>), c*nd %mperiul 'oman  era slabit datorita tulburarilor interne, provocate de mai multi pretendenti la tron, cea mai mare parte a Daciei a c!ut in mainilenavalitorilor (goţii si alţi migratori). 7mparatul Aurelian (2G6 # 2G@), incercandrestaurarea granitelor imperiului, face o e/peditie impotriva goţilor din Dacia, dar cutoata victoria repurtata asupra lor, in urma careia ia titlul de 4othicus ma/imus4 şi4Dacicus ma/imus4, el nu mai poate restabili ordinea de mai inainte in Dacia. Astfel c,Aurelian incheie pace cu goţii, ced*ndu#le Dacia ca unor federati ai %mperiului 'oman,cu indatorirea de a pa!i limita dunareana (2G9). Asadar, gasim in Dacia urmatoarele

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 3/13

triburi de goti" taifalii  şi victoalii. Aşe!rile goţilor n Dacia cuprindeau numai c*mpiarsritean ($oldova cu partea estic a rii 'om*neşti), in timp ce n partea central şimuntoas a provinciei, care fusese cel mai mult coloni!at şi romani!at n timpulguvernrii romane, continua s locuiasc populaţia daco#roman, rmas aici dupretragerea legiunilor şi a administraţiei romane peste Dunre (n Dacia Aurelia). Aceasta

 populatie daco#roman a ramas sub stapanire gotic. Dupa ase!are, goţii se imparteau in"izigoţi ( goţi apuseni, ramura tervingilor ), care locuiau in campia rasariteana a Daciei si pe +istru, si in ostrogoţi (goţi rsriteni), care locuiau la est de +istru. Prin contactul cu%mperiul 'oman, printre goţi se propaga, mai ales la vi!igotii din Dacia, creştinismul.Primul episcop Iulfila (Blfilas), care in ?F> d.&h. este silit sa se retraga cu o ceata decredincioasi peste Dunre in %mperiul 'oman din cau!a persecutiilor din partea pg*nilor,traduce 5iblia n limba gotic. Alti propovaduitori ai crestinismului la goţi, intre care suntcunoscuti Sf*ntul +ichita şi Sf*ntul Sava (gotul), au suferit martira:ul in Dacia. Dar, cutoate persecutiile, creştinismul se rsp*ndeşte, aşa c, in curand cea mai mare parte avi!igoţilor devin crestini, deosebindu#se astfel tot mai mult de ostrogotii pg*ni.strogoţii condusi de regele lor 3rmanric (Hermanric), i#a supus pe slavii şi finii vecini si

formau un imperiu puternic ce cuprindea aproape toata 'usia meridional. %nva!iahunilor  din ?G@ d.&h. i gaseste pe goţi divi!aţi religios si politic. Astfel ca ostrogoţii cadsub lovitura hunilor si devin supusi acestora. -i!igoţii se retrag peste Dunre, unde primesc pm*nt in $oesia si racia, pe cand Dacia parasita de ei cade in mainile noilor navalitori. %n Peninsula 5alcanic, dar si in Dacia, vi!igoţii au fost condusi de regeleAthanaric. Sub regele Alaric ei au trecut in %talia, si de acolo (dupa moarte lui Alaric inF96), au trecut in alia, fiind condusi de Ataulf , unde au infiintat un regat avand capitalala osola (F9@ # @6G d.&h.). %n cele din urm, ei au ocupat Spania, infiintand acolo unregat avand capitala la oledo, unde s#au mentinut multa vreme sub heodoric % şiheodoric %%, pana cand sunt infranti si supusi de arabi (G99). strogoţii au ramas substapanirea hunilor pana la moartea lui Attila  (F@? d.&h.). Dupa aceea, ei se ridica

impreuna cu rudele lor, gepi!ii, şi iau in stapanire Dacia, ca federati ai %mperiului 'oman.Sub regele heodoric cel $are, ostrogotii au trecut apoi in %talia, unde au infiintat'egatul strogot avand capitala la 'avenna (F0? # @@@) si care a fost supus in cele dinurma de imparatul Custinian %. Bltimul rege al ostrogotilor a fost Athalaric.

Ostrogoţii sunt ramura rsritean a  goţilor . 7nvinşi de huni şi obligaţi s#i urme!e ne/pediţiile lor, ostrogoţii se gseau, dup moartea lui Attila, n  Panonia. Sub conducerealui heodoric, n F>0, ostrogoţii sunt trimişi de mpratul =enon n ccident, acolo unden FG8 doacru l depusese pe ultimul mprat, 'omulus Augustulus. heodoric şi armatasa reuşesc s#l nving pe doacru  şi n F0? ostrogoţii devin stp*nii %taliei. Din'avenna, heodoric guvernea! peste goţi şi romani. Dup moartea sa, n @28, succesoriinu mai reuşesc s asigure echilibrul statului, iar tulburrile interne furni!ea! prete/tulintervenţiei lui %ustinian. Armata bi!antin lupt mpotriva goţilor  din %talia din @?F p*nn @@@, reuşind s desfiinţe!e statul ostrogot, dar epui!*nd şi toate resursele peninsulei,care n cur*nd va fi cucerit de longobar!i.

#izigoţii (tervingii) sunt ramura apusean a goţilor . 7n urma inva!iei hunilor , vi!igoţii,care se gseau n teritoriul de ast!i al 'om*niei, trec Dunrea  n %mperiul 'oman de'srit. Dup ce :efuiesc timp de mai multe decenii provinciile balcanice, merg sub

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 4/13

conducerea lui Alaric n nordul %taliei, unde :efuiesc n F96 'oma. %ncheie apoi pace curomanii şi se aşa! n sud#vestul aliei, de unde ncep şi cucerirea Spaniei, de la vandali.'epliaţi din secolul al -%#lea n Spania, ei organi!ea! un regat cu capitala la oledo, caredispare n urma inva!iei arabe din G99.

Gepizii erau un popor de origine germanică din nem$l gotic, care locuiau l*ng $area5altic pe la gura -istulei. $ut*ndu#se odat cu goţii spre mia!!i, gepi!ii s#au aşe!at lahotarele de mia!noapte ale Daciei, unde se gsesc pe timpul c*nd goţii stp*neau Dacia.Apoi, ei devin supuşii hunilor  (?G@ # F@?) şi au, mpreun cu ostrogoţii, un rol importantn oastea lui Attila. Dup moartea acestuia, gepi!ii au fost cei dint*i care au ridicat armelempotriva hunilor. 7nvingtori, ei iau n stp*nire Dacia av*nd consimţm*ntul romanilor,şi n calitate de federaţi ai %mperiului roman. Astfel s#a restabilit raportul federal al Dacieicu %mperiul 'oman, aşa cum fusese şi pe timpul goţilor. Aşe!rile gepi!ilor n Dacia, eraun c*mpia apusean, pe isa, &riş, $ureş, 5ega şi imiş. otuşi stp*nirea lor se ntindeaşi asupra prţii centrale a Daciei p*n la r*ul lt şi &arpaţii rsriteni, parte care fusesecel mai mult romani!at n timpul dominaţiei romane, n timp ce partea de la rsrit de

lt şi de &arpaţi era ocupat dup retragerea hunilor, de slavi. 7n afar de Dacia, gepi!iiau ocupat, dup mutarea ostrogoţilor din Panonia  n %talia (F>0), şi teritoriul de l*ngSirmium şi Singidunum n dreapta Dunrii, care a fost n posesia ostrogoţilor.  Aceastsituaţie a generat ostilitţi cu ostrogoţii şi cu %mperiul roman. 7n cele din urm, n Panonias#au aşe!at longobar!ii care continu ostilitţile cu gepi!ii, p*n c*nd longobar!ii uniţi cuavarii au distrus regatul gepi!ilor (@88). Avarii au luat nstp*nire Dacia, dup celongobar!ii s#au mutat n %talia (@8>) şi Panonia. 'esturile gepi!ilor au disprut substp*nire strin. 7n secolul al -%%#lea, scriitorii bi!antini, foloseau pentru ltenia#5anatnumele de epidia. Bltima lor menţionare a fost fcut n secolul al %J#lea, c*nd ncmai e/ista un rest de populaţie gepid p*n dup cderea avarilor.

%rancii" a gurile 'inului, pe malul su drept, se gseau francii, o con&ederaţie deneam$ri 'nr$dite $nele c$ altele( indi"id$alizate 'n masa germanică relativ recent subacest nume comun. Din a doua :umtate a secolului al %%%#lea au ncercat mereu sinvade!e alia, fiind respinşi cu mare greutate de mpraţi. Bn mare numr dintre ei intrn r*ndurile armatei romane din alia, iar unii sunt aşe!aţi de %mperiu  n regiunilenordice ale acestei provincii, pentru a pune n valoare terenurile agricole abandonate.Spre deosebire de alţi migratori, ei nu au ntrerupt niciodat contactul cu locurile deorigine, ceea ce a contribuit la ntrirea perma#nent a elementului barbar aşe!at n alia.7n F>9, la conducerea unuia din regatele din !ona 5elgiei actuale vine &lovis, din dinastiamerovingian, care reuşeşte s#i elimine pe ceilalţi şefi barbari din fosta alie roman.&onvertirea sa de la  pg*nism la confesiunea populaţiei galo#romane a facilitat sinte!antre cele dou civili!aţii. a moartea sa, urmaşii şi mpart regatul, dar unitatea, teoretic,se menţine şi ea va fi restaurat n secolul al -%%%#lea de ctre dinastia Pippini!ilor, dincare se trage &arol cel $are.

#andalii repre!int o $ni$ne de tri)$ri germanice constituit din * ram$ri: asdingii +isilingii. 7n secolul % coboar de pe ţrmul $rii 5altice ctre cursul superior al isei.7mpreun cu sarmaţii atac provincia Panonia, iar alturi de goţi $oesia. 7n secolul %%%sunt nfr*nţi de goţi pe -alea $ureşului. &ei din nord#vestul vechii Dacii vor locui n

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 5/13

 prea:ma autohtonilor romani!aţi, chiar mpreun cu aceştia (cum dovedesc descoperirilearheologice de la $edieşul Aurit). Alte grupuri de vandali s#au ndreptat spre alia pecare au distrus#o n F68, apoi au ocupat Spania (F60). Au fost singurii barbari care au avuto flot cu a:utrul creia, sub conducerea lui enseric (F2>#FGG) au constituit un regat nnordul Africii, de unde fceau incursiuni peste mare n sudul %taliei. Aici au :efuit şi au

distrus valori artistice timp de 2 sptm*ni, fapt ce a generat e/presia „vandalism“.'egatul din nordul Africii va fi cucerit de armatele bi!antice conduse de generalul5eli!arie n @??#@?F.

Alanii sunt un tri) nomad de origine indogermană. Sunt atestaţi n i!voarele istoricencep*nd cu  secolul %  n !ona &auca!ului. Descendenţii acestei populaţii,  oseţii, triesca!i n pe coasta estic a $rii +egre, pe teritoriul eorgiei, n !ona localitţii 5atumi.Alanii se deplasea! n  perioada migraţiilor   spre vest, intr n diverse coaliţii cu alte popoare migratoare, cu hunii, avarii şi, ulterior, cu pecenegii sau cumanii, sunt coloni!aţi pe teritoriul %mperiului 'oman şi slu:esc adesea n calitate de mercenari. Pre!enţa alanilor  pe teritoriul actual al 'om*niei este atestat, printre altele, de numele aşe!rilor %aşi, care

repre!int etnonimul slav atribuit lor.,RAI

,racii erau o m$ltit$dine de tri)$ri Indo-E$ropene, care s#au rsp*ndit n :urul $rii +egre (Pontus 3u/inus n antichitate), n Peninsula 5alcanic şi Asia $inor n mileniul%%%#%% .c. Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicat de scriitorii elenici popoarelor din aceast parte a lumii, considerate  barbare,   strine de  3lenism. reptat, tracii auntemeiat regate precum drid, 5;thinia, ;caonia, <rigia, Dacia, n cadrul unui pseudoimperiu K racia. Herodot i considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor dup indieni. 3l i descrie ca av*nd n general aceleaşi obiceiuri, dar fiind foarte

de!binaţi, şi iubitori de r!boi. Despre !eul r!boiului $arteLAres, miturile si legendeleantice pretindeau c s#a nscut ntre raci. $itul &avalerului rac. Dup cucerireaultimului regat tracic de ctre %mperiul 'oman n anul F8 d.c., denumirea de Trac  anceput s dispar, doar numele provinciei racia pstr*ndu#i amintirea. +eamuri şi triburi tracice" agriani,  albocensi, aletoi, ansamensi,  appiarensi,  apuli,apsinthioi, arsietai,  artaci,  asti,  ausdecensi(usdecensi),  bebrici,  beni,  berec;nti,  bessi, bettegeri,  biefi,  bisalti ( pe r*ul Str;mon),  bistoni,   bithini (stabiliţi dincolo de 5osfor), bottiai,  brianti  (priantti M),  brigi,  brisi,  buri(buridavensi), b;thini, caeni  (caini), carpi,carpodaci, calcidieni, caucoensi, ceiagisi,  celegerri,  ciconi, coilaletae, coralli,  corpili,costoboci, cotensi, crestoni, crobi!i,  crusaei,  daci,  dantheleti, dardani, darsi(darsai),derroni,  digerri, dii, dimensi,  diobessi, dioi, dolonsi(dolongi), drosi, drugeri, edoni,geţi(getae), harpi  h;psalti,  lai, maedobith;ni, moesi(m;si, me!i),  m;gdoni  (m;gdanoi),napei, nipsaioi  (tranipsioi),  obulensi,  odomanti, odrisi  (locuiau pe ţ*rmurile r*uluiArticus, affluent al 3brului, ast!i $ariţa), oinensi, oitensi, oli!oni, orresci, paiopli, paiti, panaioi, paeoni, piarensi, piefigi, piengeti, pieri, pirogeri, pliasti, potulatensi, pradavensi,ratacensi(racatensi) rondaloi,  saboci,  saci, sapei, sargeti, satri, serdi, siensi, sigini,  singi,sithoni,  suci, tagri,  teri!i,  thunati, tilati,  thini  (stabiliţi dincolo de 5osfor), trausi, treri,tribali, t;nteni, t;rageti, uti, !aieli (!elei), !baleoni, !erani.

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 6/13

Ilirii este un termen ce defineşte un grup larg de popoare ce au locuit n antichitate nvestul peninsuleui 5alcanice şi probabil şi n sudul %taliei. Provincia roman* %liria estenumit dup aceştia. %lirii au fost un popor indoeuropean mprţit n mai multe neamuri,care s#au aşe!at n locuri diferite" n 3pir   şi $acedonia  n secolul al J%%#lea .&h. ntimpul migrrii doriceN n sudul %taliei # neam$l iapigilor care traversaser $area %onicN

şi n nordul %taliei # neam$l "eneţilor. 7ncep*nd din secolul %%% .&h., romanii au nceputs se impun n faţa ilirilor, astfel nc*t, ctavian i#a supus definitiv n anii ?@#?? .&h.%lirii romani!aţi din Peninsula 5alcanic au contribuit la formarea poporului rom*n at*t prin pre!enţa coloniiilor romane din Dacia, n care ei repre!entau un numr nsemnat, c*tşi prin e/istenţa istrorom*nilor   şi a macedorom*nilor . Brmaşii vechilor ilirinede!naţionali!aţi sunt al)anezii de ast!i, n a cror limb se nt*lnesc şi multe elementelatine, dar se remarc şi o influenţ celtic şi greceasc.

imerienii  erau un popor 'nr$dit c$ traco-ilirii care n sec. 98#99 .&h. se aflau peteritoriul ce se ntindea de la nordul şi nord#vestul $rii +egre spre apus şi spre Dunre.

 +umele lor s#a pstrat aici nc din timpuri preistorice, p*n n sec. 92#99 .&h., c*ndsciţii veniţi n urma lor le#a luat locul n !ona şesurilor, n timp ce cimerienii din celelalte!one de relief au continuat s rm*n sub alt nume. Scriitorii antici greci vorbesc de tribultrerilor prin sec. 92 .&h. ca fiind un trib cimerian de la Dunrea de :os. Se crede c daciisunt urmaşii lor.

,rerii erau tri) tracic din sudul Dunrii. ucidide, cel mai vechi i!vor, spune c treriilocuiau spre ţara tribalilor  (adic la vest sau nord#vest de Sofia de a!i). parte dintretrerii din racia  s#au desprins la nceputul secolului -%% de neamul lor şi au ptrunsmpreun cu cimerienii, n Asia $ic, unde dup ce au fost nfr*nţi de sciţi s#au aşe!at ncolţul de nord#vest al Anatoliei.

,ri)alii erau un tri) tracic, situat n sudul Dunrii, n !ona Plevnei de a!i.

Ap$lii, erau un tri) dacic, care locuiau n !ona $ureşului mi:lociu, cu centrul laApoulon, aşe!are cunoscut a!i sub numele de Piatra &raivii, aflat n apropiere de Alba%ulia.

Astii repre!entau un tri) tracic.

A$sdecensii $sdecensii. repre!entau un tri) tracic situat probabil n regiunea :udeţului&onstanţa.

!essii  erau tri) tracic, care tria pe teritoriul cuprins ntre $unţii 'odopi  şi cursulsuperior al r*ului $ariţa (Hebrus). Au opus o re!istenţ d*r! macedonenilor   şi apoiromanilor , nc*t numai dup lupte ndelungate au putut s fie supuşi. 3i au trecut şi nnordul Dunrii, cci i nt*lnim şi n &arpaţii septentrionali.

!$rii  au fost un tri) geto-dac  situat n ltenia, a cror capital era la 5uridava(actualmente cnele $ari). egenda spune c pe timpul primului r!boi dintre Decebal şi

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 7/13

raian, dup ce acesta a trecut Dunrea şi a cucerit cetatea ibisco, burii i#au trimis osolie mpratului roman. Aceasta i#a nm*nat un burete pe care era scris n limba latin,un binevoitor sfat, n fond o ameninţare mascat, cum c marele &e!ar face ru c rupe pacea, şi mai cuminte lucru ar face de s#ar ntoarce de unde a venit.

arpii erau un tri) dacic care tria n $oldova,  de la $unţii &arpaţi (despre care secrede c au moştenit numele de la carpi) p*n la +istru, cele mai multe situri arheologicegsindu#se n partea de vest a !onei . &uceriţi de romani,n anii 969#962 şi 96@#968, eifceau parte din acei aşa#!işi daci liberi, e/traprovinciali, fiind consideraţi de romani, maiales din secolul %%% p. &hr., unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunriide Cos, ei de altfel se presupune c au recucerit o parte din teritoriile provinciei romaneDacia dup retragerea Aurelian. Bltima menţionare a fost a istoricului grec =osimos n?>9 sub numele de carpo-daci, scriind despre nfr*ngerea incursiunii acestora de ctrempratul heodosie %. Pre!enţa carpilor, ca daci liberi, este constant la est de &arpaţi petoat perioada de dominaţie roman n Dacia, unde au creat cultura arheologic Poieneşti#=vor*ştea manifest*ndu#se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi ntre

 populaţiile dacice 4libere4 şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice.  parte a carpilor, mai ales din prţile sudice ale $oldovei, au fost strmutaţi n diferite prţi ale %mperiului. Diferitele sisteme de dominaţie roman, n cadrul 4hotarelor invi!ibile ale %mperiului4 h. $ommsen au determinat asimilarea de ctre carpi a culturiinet superioare romanice, urmare a acestui proces, carpii nsuşindu#şi limba latin,favori!*nd unitatea etnico#lingvistic n ntreg spaţiul dintre  +istru, Dunre şi isa.'etragera aurelian din +ordul Dunrii din 2G@ a favori!at aceast sinte!. arpodaciierau trib dacic situat dincolo de isa. a un moment dat, o parte din tribul carpilor  situatn $oldova de a!i, au migrat spre vest şi s#au aşe!at peste isa.

a$coensii ca$cii. repre!entau $n$l dintre tri)$rile dacice, situat n partea deluroas a

rii 'om*neşti, probabil n :udeţul 5u!u.orpilii, erau trib tracic care locuia la est de $unţii 'odopi şi pe cursul inferior al '*ului$ariţa  (Hebrus), fiind menţionat de numeroase i!voare antice (Strabon, Appianus1Herodianus, Solinus).

osto)ocii, erau tri) dacic  situat n nordul $oldovei  şi n 5asarabia (ntre Prut  şi +istru). 3i au locuit n !ona &arpaţilor nordici şi au rmas independenţi p*n la sf*rşitulsecolului %% d.&h., ca şi alte triburi geto#dacice.

otensii sau coţii repre!entau tri) dacic, amintit de Ptolemeu, aflat prin partea de rsrita rii 'om*neşti.

ro)izii sunt un tri) dacic sa$ getic( de neam tracic , care locuia fie la sud de Dunre(conform lui Hecateu), fie n Dobrogea (Sciţia $inor) ntre omis şi &allatis (conform luiStrabon) fie l*ng Dion;sopolis  (conform lui Pseudo#SO;mnos). Aceast locali!area iface pe nvţaţii moderni s#i considere geţi, locuitorii principali ai ţinutului dintre munţii&arpaţi şi Haemus. -. 5esevliev, renumit lingvist bulgar, considera c toponimeleterminate n dina  ( Adina,  Amlaidina  # ast!i probabil localitatea 2? August din

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 8/13

&onstanţa şi $angalia # şi  Asbolodina # menţionat n teritoriul callatian) pot fi atribuitecrobi!ilor, ceea ce, dup cum se vede, ar coincide cu locali!area acestora de ctreStrabon.Despre istoria acestora nu ştim dec*t c au avut un conductor, %santhes renumit pentru frumuseţea, puterea şi bogţia lui (mrturia se gseşte la istoricul Ph;larchos şi laAthenalos). e/icograful bi!antin Suidas le atribuia credinţa n nemurirea sufletului, larg

rsp*ndit la neamurile getice./ant0eletii  dent0eletii.  repre!entau un tri) tracic  situat n regiunea Sofiei  de a!i,capitala 5ulgariei.

Geţii (getae), erau popor de neam tracic, care pe la ??0 .e.n. locuiau pe ambele maluriale Dunrii de :os. Herodot i introduce n istorie cu urmtoarea menţiune" 4eţii sunt ceimai brbaţi, şi mai drepţi dintre traci4. Pe timpul e/pediţiei lui Darius % (@22 # F>8 .e.n.)contra sciţilor  (@9? .e.n. ), geţii se opun cuceritorului persan, ns n cele din urm suntsupuşi, mpreun cu celelalte neamuri tracice din dreapta Dunrii. Dup nlturareaocupaţiei persane (prin sec. - .e.n. ), geţii din dreapta Dunrii fceau parte din %mperiul

Odrisilor neam tracic., p*n ce acesta a fost supus de <ilip %%, regele $acedoniei, pe la?F6 .e.n. Deoarece geţii din dreapta Dunrii au devenit dependenţi de $acedonia, regiimacedoneni formulea! pretenţii de supremaţie şi asupra geţilor din nordul Dunrii, ns,ncercrile lui Ale/andru cel $are ??@ .e.n. şi ?2G .e.n. ) şi isimah (?96 .e.n. ) de a#isupune, rm*n fr re!ultat. $ai t*r!iu, geţii din st*nga Dunrii au lupte cu )astarniipopor germano-celtic., care ntre anii 266 şi 966 .e.n. ocup poalele nord#estice ale$unţilor &arpaţi şi malurile +istrului. Dup lupte ndelungate, bastarnii sunt nvinşi dedaci, locuitorii prţilor muntoase, care mai apoi rm*n stp*ni şi pe c*mpia rsritean p*n la +istru. eţii şi dacii, erau dup vechii istorici, neamuri de aceeaşi limb, put*ndfi deosebiţi numai dup locuinţe. ocuitorii şesului de la cataractele Dunrii n :os eraunumiţi geţi, iar cei de peste munţi p*n la isa, erau daci. Din sec. % .e.n. , n nordul

Dunrii predomin numele şi neamul dac, iar numele geţilor se pstrea! mai ales nsudul Dunrii. otuşi n Dobrogea (Sciţia $inor), mai domneau trei mici regi geţi" 'oles,Dap;/ şi =;ra/es. Dup ce romanii au ocupat teritoriile tracice din s$d$l /$nării( geţiide aici( era$ n$miţi moesi. De#a lungul timpului, unii cronicari, voit sau nt*mpltor, i#au confundat pe geţi cu goţii. Primul care a utili!at termenul de 4got4 ca echivalentul lui4get4, a fost mpratul filo!of %ulian Apostatul (?89#?8? e.n.). 7n secolul %-, echivalenţa afost adoptat şi de alţi autori, iar prin scrierile istoricului latin &laudianus  (nceputulsecolului -) şi mai ales ale lui rosius (autor spaniol de origine got), apoi prin aleistoricilor &assiodor şi %ordanes, aceast confu!ie a cptat o larg rsp*ndire. rebuiemenţionat c lucrarea lui %ordanes numit 4etica4, era de fapt consacrat goţilor. altlucrare important este 4&artea eroilor naţiunii germane4 scris de Heinrich Pantaleonis,n care regii daci sunt pre!entaţi ca fiind goţi.

Moesii mai erau cunoscuţi sub numele de m1si. De la tribali, situaţi n !ona Plevnei, peambele maluri ale Dunrii se aflau geţii. &ei din dreapta Dunrii erau numiţi moesi.

Sacii repre!entau un tri) geto-scitic, aflat n estul Daciei. Aurelius -ictor , ntr#o relataredespre mpratul raian" quippe primus aut solus etiam vires Romanas trans Istrum

 propagavit, domitis in provinciam Dacorum pileatis Sacisque nationibus, Decebalo rege

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 9/13

ac Sardonio. riburile de Saci mai erau cunoscute şi sub denumirea de Sacani (de la cares#a format şi numele de Sacidava pentru o localitate n Dacia antic).

Satrii erau tri) tracic, amintit de Herodot n racia veche.

Siginii erau un tri) geto-scitic, aflat n estul Daciei.Sindii repre!entau un tri) tracic.

S$cii era$ $n tri) geto-dacic, av*nd centrul la cetatea Sucidava, situat l*ng actualuloraş  &orabia, n satul &elei,  :udeţul lt. Din diferite cau!e, sucii migrau n grupuri,uneori n locuri deprtate cum ar fi ermania  p*n la der, n Asia $ic  p*n la&apadocea, n  Peninsula 5alcanic  p*n n valea 3brului, precum şi n Dobrogea. 7nmunţii Haemus se cunoaste trectoarea Succilor, controlat mult timp de acest trib şiidentificat a!i cu Sulu Derbend sau Demir apu. Despre importanţa ei strategicvorbesc Ammiannus $arcelinus şi alţi istorici. Dup unii filologi, printre care şi

omascheO, toponimicul este de ob*rşie indoeruropean nsemn*nd 4despictur4. Se pare c din pasul S$ccilor balcanici au emigrat dou grupe de populaţie spre Dunre.Bnii dintre suci s#au aşe!at la rsrit de Durostorum (Silistra) şi au creat acolo unimportant centru politico#militar denumit Sucidava, ce se va identifica a!i cu satul%!voarele (fost P*r:oala), din :udeţul &onstanţa, Sucidava dobrogean este menţionat deabula Pentigeriana de %tinerarium Antonini, de ctre o inscripţie din vremea lui Aurelianşi a alte i!voare antice. a Sucidava, ceramica dacic a sucilor şi alte materiale pot fiurmrite din sec.%% .e.n., p*n n sec.%- e.n.

,ra$+ii  erau un tri)  tracic  care locuia n !ona $unţilor 'odopi. Primul care i#amenţionat a fost Herodot. Se crede c ei au cobor*t din $unţii &arpaţi şi c se 'nr$dea$

c$ agat2r+ii.,1rageţii erau un tri) dacic de pe teritoriul ransnistriei actuale.

3tii, ca neam geto-dacic sunt cunoscuţi prin deducţie. Ptolemeu a citat printre aşe!rilemai importante din Dacia, cetatea Btidava. At*ta vreme c*t a e/istat un centru geto#daciccu un astfel de nume, e de presupus c vine de la populaţia utilor. 7n legtur cu utii,-asile P*rvan  pune şi  '*ul Btus  din  $oesia, ca urmare a cobor*rii geţilor n acesteregiuni din sud.

4$nii  sunt un popor nomad de origine t$ranică. Se presupune c !ona primar delocuire a acestui popor, compus probabil dintr#o uniune de tri)$ri altaice, a fost &hinasau teritoriile de nord nvecinate cu aceasta. Aceast populaţie pare s fi fost identic cutriburile amintite de i!voarele chine!e ntre secolele %- a. &hr. şi %. d. &hr. sub numele4i$ng-n$, care au ntemeiat imperiul de mare e/tindere omonim. Hunii par s fi fostnrudiţi, sub aspect antropologic şi lingvistic, cu mongolii, ipote! care nu a putut fi nscomplet verificat p*n n pre!ent. 7n :urul anului ?G6 hunii sub conducerea Ohaganului5alamir  sau 5alamer  traversea! -olga, distrug statul ntemeieat de alani şi se stabilesctemporar pe teritoriile de pe -olga %nferioar. 7n anul ?G@, hunii distrug regatul goţilor de

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 10/13

rsrit  # ostrogoţi  condus de 3rmanarich, iar n anii ?G8LGG inving şi trupele regeluigoţilor de vest  # vi!igoţi Athanaric. imp de c*teva decenii hunii s#au re!umat laincursiuni de prad n !onele nvecinate, trupele hune fiind evocate n anul ?0@ n &auca!şi la Dunrea de Cos, fapt care nu i mpiedic ns s#şi e/tind, treptat, sfera de influenţspre vest, dincolo de $unţii &arpaţi, p*n n &*mpia Panoniei. &*ţiva ani mai t*r!iu, n

anul F66 hunii conduşi de  Bldin  reapar la Dunrea de Cos, traversea! fluviul şi seimplic de partea romanilor n luptele cu goţii lui ainas, stabiliţi n anul ?G8, cuasentimentul mpratului -alens (?8F#?G>), n Peninsula 5alcanic. Hunii sunt din nouevocaţi n anul F62, de data aceasta pe der  şi Ieichsel, unde atac tribul germanic al burgun!ilor . 7n anul F6G trec prin foc şi sabie prţi din alia. &oncomitent cu nceputulguvernrii lui eodosius  (F6>#F@6), %mperiul 'oman de 'srit devine ţinta favorit aatacurilor hoardelor hunice. prim inva!ie se produce n anul F6> n !ona Dunrii deCos, oca!ie cu care este atacat şi ocupat fortificaţia &astra $artis. 7n schimbul uneiimportante sume de bani, solicitat de huni, heodosius ncheie n anul F92 pacea cuOhaganul araton. Bn nou atac hunic are loc n anul F2F, oca!ie cu care sunt pustiite prţiimportante din racia. 7n anul F2F, n timpul Ohaganului 'ugila, centrul de putere al

hunilor a fost transferat n Panonia, n apropierea Dunrii. Dominaţia asupra Panoniei afost recunoscut hunilor printr#un tratat ncheiat cu Aetius probabil n anul F?F. Atacurilehunilor mpotriva %mperiului 'oman de 'srit sunt stopate temporar n cadrul pciisemnate ntre prţi n anul F?@ pe malul nordic al Dunrii, la &astra &onstantia. 3coulnfr*gerii de!astruoase provocat de hunii lui 'ugila burgun!ilor n anul F?G s#a perpetuat posteritţii n celebrul &*ntec al +ibelungilor  sau +ibelungenlied. 7ncep*nd dinanul FF9 şi, mai ales, dup FF@#FF8, conducerea statului hunic a fost asumat treptat deAttila n detrimentul fratelui su Ohaganul 5leda.

5ongo)arzii" Originari din Scandina"ia, longobar!ii se gseau n secolul al -%#lea nPanonia, pe care o prsesc n urma conflictelor cu avarii şi datorit perspectivei de a se

aşe!a n %talia. Solicitaţi de bi!antini ca mercenari mpotriva ostrogoţilor , longobar!iiconduşi de Alboin  ntreprind din @8> cucerirea pe cont propriu a peninsului italiene.<oarte rapid cuceresc oraşele din nord, stabilindu#şi centrul la Pavia, şi continue/pansiunea spre sud. +u reuşesc ns s pun stp*nire nici pe 'oma, sediul papalitţii,nici pe 'avenna, reşedinţa e/arhului bi!antin, repre!entant al mpratului de la&onstantinopol, nici pe sudul %taliei sau pe Sicilia, rmase sub control bi!antin. De aceea,stp*nirea longobard nu poate niciodat s asigure unificarea ntregii %talii,   iar conflictele cu papii de la 'oma, n ncercarea de a cuceri vechea capital a %mperiului, idetermin pe aceştia din urm s cear a:utorul regilor franci. %n GGF, &arol cel $are,viitorul mprat, l nvinge pe ultimul lor rege, punnd capt istoriei longobarde.

POPOARE ,3RE

A"arii  sunt un  popor migrator  din  E$rasia care şi#a stabilit un stat pe r*ul -olga  nsecolul -%. 7n secolul -, PrisOos 'hetor  a fost primul care a scris despre tribul avarilor care loc$ia 'n "est$l Si)eriei. Aceasta susţine teoria conform creia originea lor este dinregi$nea !al6a+, aşa cum sursele chine!eşti susţin  'nr$direa c$ tri)$rile 4$a.&onform lui Priscos, avarii şi hunii au fost forţaţi de sa)iri s se mute spre vest p*n spre-olga, astfel c n @@6, istoricul bisericii =aOharias 'hetor  menţionea! comunitţi avare

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 11/13

n vest. 7n anul @@G( 'n 3craina a$ apăr$t a"arii( de origine t$rcă , care fiind nvinşi nAsia &entral de ctre alte triburi turce, au migrat n 3uropa. Avarii vor nvinge tri)$rilesla"e ale anţilor dintre 5ug şi +istru şi a:ung n anul @82, sub conducerea hanului 5aian,la Dunre şi cer subsidii de la bi!antini pe care mpratul Custin %% (@8@#@G>) le refu!.Avarii vor prsi stepele Bcrainei, chemaţi de longobar!i şi presaţi de turci, i nfr*ng pe

gepi!i şi se stabilesc temporar n fosta Dacie 'oman. Apariţia lor n forţ n nordul $rii +egre a oprit atacurile anţilor, sclavinilor  şi bulgarilor  asupra provinciilor 5i!anţului. 7nurma a trei campanii din anii @8>, @G6 şi @G? avarii, care şi constituiser centrul politic nPannonia n locul longobar!ilor, ncheie pace cu bi!antinii. 7n anul @G0, sub iberiu %%(@G>#@>2), o sut de mii de sclavini au nvlit n %ll;ria, au :efuit patru ani imperiul şi s#au aşe!at peste tot. 7mpratul a fcut apel la avari, care traversea! %ll;ria, urmrescarmata slav condus de Dauritas şi o nving, probabil, n ltenia. 7n anul @>2, avariicuceresc Sirmium, unde hanul lor 5aian şi va muta reşedinţa. 7n anul @>F, sclavinii subconducerea lui Ardagast pustiesc racia p*n la AdrianopolN n anii @>@#@>> aceiaşisclavini a:ung p*n la Salonic. a r*ndul lor, avarii atac $oesia şi a:ung p*n la omis.

!$lgarii, $n tri) t$rcic din Asia central, au fost asimilaţi de popoarele slavice situate pe actualul teriotriu al 5ulgariei n secolul -%%, urm*nd s se forme!e primul stat bulgar.7n secolele ce au urmat, 5ulgaria s#a luptat cu %mperiul 5i!antin spre a#şi afirma un loc n5alcani, dar la sf*rşitul secolului J%-, ţara a fost cucerit de %mperiul toman.

Pecenegii, erau un popor semi-nomad  originari din stepele Asiei &entrale şi carevorbeau o lim)ă t$rcă7

$manii  (comani) erau un popor asiatic( mongol( din gr$p$l t$rcilor-6ipciac . 7nsecolul al %J#lea, cumanii se aflau l*ng fluviile Bral şi -olga, n dosul  pecenegilor ,aproape nrudiţi cu ei. Dup mutarea pecenegilor ntre +istru şi &arpaţi, pe la finele

secolului al %J#lea, cumanii au ocupat locul acestora dintre Don şi +ipru. 7n a doua :umtate a secolului al J%#lea, dup ce hoardele pecenegilor s#au mutat peste Dunre,cumanii au luat n stp*nire (96@G) şi ţara pecenegilor dintre +istru şi &arpaţi, underesturile pecenegilor s#au contopit cu ei. Au fcut o incursiune şi n ransilvania n 9602.otuşi, centrul puterii lor a rmas şi mai departe ntre Don şi +ipru (cumania alb) p*nc*nd ttarii, dup btlia de la alOa (922?) i#a silit s se retrag n apus. 7n acel momentcumanii s#au aşe!at (92?0 # 92F6) n numr mai mare, la vest de +ipru p*n la Dunre(cumania neagr), prţi stp*nite de ei nc din a doua :umtate a secolului al J%#lea. &uaceast oca!ie unii dintre cumani s#au strecurat printre rom*ni, alţii au trecut n Bngariasub şeful lor &uten, n timp ce alt parte a trecut peste Dunre sub Conas. De:a n secolulal J%#lea au avut lupte cu bi!antinii şi cu ungurii, vecinii lor, conflicte care continu maiales cu bi!antinii şi n secolul urmtor. Pe timpul Asneştilor, cumanii au luat parte, caaliaţi ai rom*nilor   şi  bulgarilor , la luptele acestora mpotriva bi!antinilor. 7n cele dinurm, dup ceau fost nfr*nţi de ttari, n btlia de la alOa, ei s#au apropiat mai mult deunguri, de la care o parte din ei primesc creştinismul (922G). Pentru cumanii creştinaţi, n$oldova activa episcopatul cuman, infiinţat mai nainte (prima menţiune 929G) pentru propagrea catolicismului n acele locuri, dar acţiunea are loc n mod organi!at abia lacreştinarea cumanilor şi pus (922G) sub protectorarul Bngariei. 'egele ungar şi#a luat din92?? şi titlu de rege al &umaniei. Aşa dup cum s#a preci!at anterior, inva!ia ttarilor i#a

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 12/13

silit pe cumani s se retrag, o parte peste Dunre, iar o alta n Bngaria, unde regele 5elaal %-#lea, i#a aşe!at l*ng isa  (92?0). 'isipit n toate direcţiile, n scurt timp poporulcuman a disprut. 4&umanii negri4, de care se vorbeşte n secolul al J%%%#lea, erau probabil amestecaţi cu rom*ni din -alahia, care era cunoscut n acea vreme sub numelede &umania şi care era locuit de rom*ni, care au absorbit şi resturile cumanilor, iar 

relatrile scrise rmase de atunci nu au ştiut s#i deosebeasc pe unii de alţii. 7n toponimia$oldovei şi $unteniei au rmas multe locuri care pstrea! denumiri care amintesc decumani, cum ar fi" &omani, &omana, &omanca, eleorman, &aracal, dar şi numele propriu &oman. Despre limba lor, s#a pstrat un glosar al uniu veneţian din secolul alJ%%%#lea.

,ătarii snt un grup de popoare turcice (ttarii din a!an, ttarii siberieni, ttarii dinAstrahan, ttarii din &rimeea). ocuiesc n mai multe ţri din 3uropa şi Asia. 7n pre!ent,n lume triesc circa 92 milione de ttari, dintre care cei mai mulţi se afl n 'epublicaatarstan  (@#8 milioane), urcia(F#@ milioane),n celelate regiuni e/sovietice (9#9,@milioane),centru şi sudul 'usiei şi n 5ulgaria,  &rimeea, &hina,  a!ahstan. tarii din

&rimeea, care au fost deportaţi n totalitate, n 90FF, au nceput s se rentoarc n patriastrbunN de:a 2@6.666#286.666 dintre ei locuiesc n &rimeea. De asemenea, aproape ntoate ţrile din lume e/ist comunitţi ttreşti mai mari sau mai mici. 7n 'om*nia triescapro/imativ ?@.666#F6.666 de ttari. $a:oritatea sunt musulmani. 7n privinţa etnogene!eittarilor de ast!i sunt, n principal, dou puncte de vedere" prima opinie, mai veche,datorat ndeosebi autorilor ruşi şi, prin ei, rsp*ndit şi n alte ţri, i consider pe vechiittari de origine mongol. Al doilea punct de vedere, care capt o pondere din ce n cemai mare ţin istoriografia mondial de specialitate, i aprecia! pe ttari, de la bunnceput, ca element component de seam al lumii turce. &unoscuţi de:a de cronicariichine!i sub numele de Da#daQ sau a#taQ, de cronciarii persani sub numele de atarQ,ei nşişi se numesc atarQ, n cronica autohton R%storia secret a $ongolilorQ , epopee

contemporan intrrii lor pe scena istoriei universale la nceputul sec.al J%%%#lea.tarii,care n secolul - triau n deşertul  obi şi care dup sub:ugarea n secolul %J de ctredinastia iao  au migrat spre sud şi au participat la fondarea %mperiul $ongol  al luienghis Han.

POPOARE E5,IE

elţii" +umele celt  denumeşte pe oricare dintre popoarele antice care foloseau una dintrelimbile celtice, (care formea! o ramur a limbilor indo#europene), dar la fel de bine poate s denumeasc alte popoare a cror limb vorbit este necunoscut dar care aulegturi culturale cu lumea celtic, legturi dovedite prin descoperirile arheologice.eoriile istorice afirm c aceşti factori indic originea comun, dar teorii recente aleinfluenţelor culturale asupra popoarelor indigene au fost spri:inite de cur*nd de studiilegenetice. Deşi cuceririle romane au fcut ca celţii continentali s adopte cultura roman,de!voltarea creştinismului celtic n %rlanda şi $area 5ritanie a adus o renaştere medievala culturii celtice ntre anii F66 şi 9266. %nteresele anticarilor din secolul al J-%%#lea a dusla de!voltarea şi afirmarea termenului celt, şi de!voltarea naţionalismului  a dus la orevigorare celtic n secolul al J%J#lea n !onele n care limbile de origine celtic maierau nc vorbite. 7n !ilele noastre, prin 8celtic8  sunt de cele mai multe ori descrise

7/17/2019 Popoare - Wikipedia (1)

http://slidepdf.com/reader/full/popoare-wikipedia-1 13/13

culturile şi limbile din Irlanda, Scoţia, 9ara Galilor, ornall, Ins$la Man şi regiunea!rittan1 din <ranţa. (A se vedea şi articolul el!ii moderni).

Galia (n latin Gallia, şi n greac Galatia) a fost regiunea 3uropei de -est care includenordul %taliei  moderne, <ranţa, 5elgia, 3lveţia  occidnetal şi prţi a landei  şi a

ermaniei pe partea vestic a r*ului 'in. 7n antichitate, galii( $n popor eltic locuia peacest teritoriu, precum şi n alte prţi a 3uropei, vorbind limba galic. 7n afar de galii,e/istau şi alte popoare pe teritoriul nordului %taliei moderne, ca epontii care locuiau pe poalele sudice a Alpilor   italieni, n 'aetia. alii sub comanda lui 5rennus au ocupat'oma ca. ?06 .Hr. 7n lumea egee, o migraţiune a galilor rsriteni a aprut n racia, lanordul  reciei, n 2>9 .Hr. Bn alt cpitan numit  5rennus, la capul unei armate largi, arenunţat s distrug emplul lui Apollo  n Delfi  doar n ultimul minut, v!*nd duplegend o ameninţare n form de fulger. 7n acelaşi timp o band migratorie de celţi, ca.96.666 de lupttori, mpreun cu femeile, copiii, şi sclavii lor treceau prin racia. reitriburi galice au trecut din racia n Anatolia la invitaţia domnitorului bitinian +icomedes%, care a cerut a:utor pentru lupta sa contra fratelui su. Blterior ei s#au stabilit n <rigia şi

&appadocia n Anatolia central, o regiune care de atunci nainte s#a numit "alatia.

ER4E;II

<a)ardinii repre!int partea estic a popor$l$i cerc0ez din &auca!ul de nord (acum n<ederaţia 'us). 3i triesc n 'epublica Autonom abardino 5alOarea din &auca!ul denord. &eilalţi cherche!i triesc n republicile Adighei, AbOha!ia, aracevo şi &erche!ia.&erche!ii din aceste F republici numr aproape 9 milion de oameni şi toţi vorbesc aceaşilimba. &erche!ii din afara &auca!ului triesc n multe alte tri (mai ales urcia # unde segsesc @#G miloane de cerche!i, ţrile arabe # 6.@ de milioane de cerche!i). +umrul totalal cerche!ilor din toate lumea a:unge la >#96 miloane. imba cerche!  face parte din

familia limbilor cauca!iene. imbile cauca!iene repre!int o familie de limbi i!olate caredifer de limbile indo#europene şi turcice.