Download - Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Transcript
Page 1: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

1

CONSILIUL JUDEŢEAN OLT

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR - JUDEŢUL OLT

Page 2: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

2

CUPRINS

1. Introducere

2. Prezentarea Situaţiei Existente 2.1. Descrierea generală a judeţului Olt 2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor 3. Obiective şi ţinte Judeţene de Gestionare a Deşeurilor 4. Prognoza de Generare a Deşeurilor Municipale şi a Deşeurilor de Ambalaje 4.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale 4.2. Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje 5. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare): 5.1. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale 5.2 Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) 5.3. Vehicule scoase din uz 5.4 . Apa uzată şi tratarea nămolului din canalizare 5.5. Deşeuri din construcţii şi demolări 6. Evaluarea tehnicilor potenţiale privind gestionarea deşeurilor municipale

nepericuloase 7. Calculul Capacităţilor necesare pentru Gestionarea Deşeurilor Municipale 7.1. Proiecte privind gestionarea deşeurilor 7.2. Colectare şi transport

7.3. Tratare şi valorificare 7.4. Depozitarea deşeurilor

8. Estimarea Costurilor 9. Măsuri de Implementare (Plan de Acţiune) 10. Plan de Monitorizare

Anexe ANEXA 1 – Definiţii ANEXA 2 - Legislaţie

ANEXA 3 - Situaţia organizării serviciilor de gestionare a deşeurilor municipale ANEXA 4 - Prevederi privind închiderea depozitelor de deşeuri din mediul urban ANEXA 5 - Amplasamente propuse pentru depozitul zonal de deşeuri ANEXA 6 - Alternative

Page 3: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

3

1. INTRODUCERE

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordană cu prevederile directivelor relevante. Baza legală a PJGD - Legea 27/ 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor(care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilorla nivel naţional, regional şi judeţean. La Articolul 83 se prevede că planurile judeţene de gestionare a deşeurilor vor fi elaborate de către Consiliul judeţean, în colaborare cu Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, sub coordonarea Agenţei Reginale pentru Protecţia Mediului. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor(PJGD), trebuie să fie în deplină concordanţă cu principiile şi obiectivele:

Planului naţional de gestionare a deşeurilor; Conformitate cu Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor din România.

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor – judetul Olt se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională de Management a Deşeurilor. Această strategie include: - Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice - Protecţia surselor primare: reciclarea şi refolosirea este maximizată în timp ce producerea de

deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea şi abia în final eliminarea).

- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat într-o manieră solidă într-un mediu adecvat - Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi eliminarea

deşeului - Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se

managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic - Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se

solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale informative tipărite sunt prezentate publicului

- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi - monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan şi informaţiile privind

deşeurile sunt măsurate în mod regulat şi raportate publicului. Planului regional de gestionare a deşeurilorpentru Regiunea 4 aprobat; Legislaţiei română şi europeană.

Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor- judeţ Olt ,a fost întocmit în baza „Metodologiei pentru elaborarea Planului Judeţean de gestionare a deşeurilor” aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.951/2007. Orizontul de timp al PJGD - Anul 2005 este considerat an de referinţă, reprezentând, la momentul elaborării PJGD, ultimul an pentru care datele referitoare la deşeuri sunt validate de către EUROSTAT. Orizontul de timp al PRGD este 2008 – 2013. PJGD va fi revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani. În cazul în care în cadrul procesului de monitorizare a planului se constată o evoluţie diferită a indicatorilor utilizaţi în prognoză se va realiza revizuirea PJGD. Impactul asupra comunităţii - Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. În cele ce

Page 4: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

4

urmează se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării PJGD asupra comunităţii. În ceea ce priveşte deşeurile municipale şi asimilabile sunt prezentate următoarele aspecte:

închiderea depozitelor neconforme şi amenajarea la nivel judeţean a unui depozit conform cu standardele UE;

amenajarea staţiilor de transfer va contribui la optimizarea costurilor de transport; extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va conduce la reabilitarea terenurilor afectate

de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală; noi reglementări şi cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare şi eliminare pentru

diferite categorii de deşeuri vor conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând implicarea populaţiei;

implicarea activă a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute;

crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor, va asigura un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.

În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi menţionate următoarele aspecte :

sortarea la generator în containere speciale şi transport separat pentru hârtie /sticlă /metale/ plastic/deşeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie, aceasta ducând la implicarea populaţiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor întrucât containerele respectă un cod al culorilor;

se vor folosi containere speciale şi pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi sticlei pentru deşeurilor provenite din comerţ, parcuri şi instituţii publice;

centrele pentru sortarea deşeurilor de ambalaje şi alte deşeuri reciclabile din deşeurile municipale crează noi locuri de muncă şi schimbă destinaţia unor fluxuri de deşeuri;

încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale, precum şi în centrele de compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură; În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare (tocare, mărunţire) sau sisteme de preluare de către distribuitori vor fi urmărite aspectele:

deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn ş.a.m.d.) vor fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării, rămânând ca fracţiile nevalorificabile să fie eliminate controlat: o se va întări controlul şi înăspri din punct de vedere legal autorizarea societăţilor de

construcţii; o se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări; o populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea

vor presupune cheltuieli suplimentare. deşeurile menajere periculoase, deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi

vehicule scoase din uz: - vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri;

Page 5: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

5

- pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase, a materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi electronice creându-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;

- se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeaşi categorie.

În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului: Cetăţenii vor fi informaţi asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor. Ei vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestionare a deşeurilor, fiind de aşteptat ca în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta este necesar: - să se desfăşoare campanii sistematice de informare; - să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităţile, investiţiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare; - să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii autorizaţiilor de mediu.

Evaluarea strategică de mediu Planul a fost elaborat în conformitate cu legislaţia privind Evaluarea Strategică de Mediu,

respectiv:HG1076/2004–Evaluare impact mediu pentru planuri şi programe; Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau

revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate la nivel naţional, regional şi judeţean, aprobată prin Ordinul 1385/ 29.12. 2006 a MMGA. Scopul şi limitele Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilorla nivel judeţean, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilorare ca scop:

- Definirea obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional şi Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

- Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel judeţean.

-

-

Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor, pentru realizarea şi susţinerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean. Să servească ca bază pentru elaborare proiectelor pentru obţinerea finanţării.

Nu fac obiectul PJGD, urmatoarele elemente: Studiile de Fezabilitate; Proiectele tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie; Evaluarea Impactului asupra Mediului; Detaliile procedurilor de operare.

Prevederi legislative privind gestionarea deseurilor

Page 6: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

6

Legislatia europeana care include prevederi relevante referitoare la planificarea deseurilor este reprezentata de: Directiva 2006/12/CE privind deseurile; Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase. Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje cu modificarile si completarile ulterioare; Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. - legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC); - legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri şi PCT-uri; - nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deşeuri de echipamente electrice si electronice, deşeuri de dioxid de titan; - legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor– reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea deşeurilor prin depozitare; - legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor. Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase din deşeurile municipale (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor şi HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Tip de deşeu Cod (Lista europeană a deşeurilor; HG nr. 856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat: fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) 15 01

Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 21*

20 01 23*

20 01 35*

20 01 36

2. SITUATIA EXISTENTA

Page 7: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

7

2.1. Descrierea generala a judetului Olt Judeţul Olt face parte din Regiunea Oltenia este situaţă în zona de sud – vest a României. Este al 24-lea judeţ ca mărime şi face parte din categoria judeţelor care se întind în cea mai mare parte în Câmpia Romana, fiind axat pe cursul inferior al râului Olt, faţă de care are o aşezare simetrica. Spre nord, judeţul Olt se învecinează cu judeţele Vâlcea şi Argeş, în vest cu judetul Dolj, iar la est cu judetul Teleorman. La sud, Dunărea reprezintă atât limita judeţului , cât şi o porţiune din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime. În raport cu liniile matematice ale globului, judeţul Olt este străbătut în partea vestica de meridianul de 24 grade longitudine estica, iar in partea sudică de paralela de 44 grade latitudine nordică. De la nord la sud, el se intinde pe o lungime maximă de 138 km, iar de la vest la est pe o lătime de 78 km. Judeţul Olt se distinge de celelalte judeţe ale ţării nu numai prin intindere şi simetrie faţă de albia Oltului, ci si prin predominarea altitudinii sub 200 m, specifica cîmpiilor, prin simplitatea structurii geologice şi zonalitatea latitudinală a conditiilor bioclimatice şi pedologice. Asezările omeneşti reflectă o strinsă legatură cu relieful şi hidrografia, cu liniile de circulaţie, orientate pe două direcţii principale (nord-sud şi vest-est), cele mai vechi fiind liniile din lungul Dunării şi Oltului. Numar de orase : 8 Municipii : Slatina, Caracal. Orase : Bals, Corabia, Draganesti – Olt, Scornicesti, Piatra Olt, Potcoava. Numar de comune : 104 cu 377 sate. Numar de gospodarii : 37401 Numar mediu de persoane /gospodarie : 4

Fig. 2.1.1 - Teritoriul administrativ al judeţului Olt

Utilizarea terenului

Page 8: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

8

Suprafata totala a judeţului este de 5498,28 Km 2 Tabel 2.1.2 - Fondul Funciar dupa modul de folosinta

Km 2 % Suprafata totala,din care 5498,28 100,0 %

Suprafata agricola 4383,83 79,7 % Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

584,780 10,6 %

Ape si balti 179,69 3,3 % Alte suprafete 349,98 6,4 %

Suprafata locuita 648,00 - Sursa DJS OLT

Tabel 2.1.2 - Populaţia judeţului Olt , 2002-2007

Anii

POPULATIA JUDEŢULUI OLT Locuitori/Km2

Total judet TOTAL (nr. Persoane)

URBAN (nr. Persoane)

RURAL (nr. Persoane)

2002 494707 193970 300737 90,0 2003 491359 193028 298331 89,4 2004 488176 197286 290890 88,8 2005 483674 196258 287416 88,0 2006 479323 194636 284687 87,2

2007 475702 192862 282840 86,5

Sursa DJS OLT Relieful judeţului Olt este descendent de la nord la sud. Caracteristicile fizice includ dealuri în centru şi nord şi câmpii în sud: câmpiile Caracal, Boian şi Burnas (parte din Câmpia Dunării). În judeţ predomina Câmpia joasa a Dunării, care este traversata de Râul Olt. În partea estică a râului se întinde Câmpia Română,iar la vest se afla Câmpia Olteniei sau de Vest. Solul este fertil cu soluri cernoziomice şi formează cea mai importanta regiune agricola din România.

Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă. Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Situată în zona europeană de interferenţă a ecosistemelor complexe carpato-danubian şi danubiano-pontic, România are o zestre naturală şi peisagistică de o frumuseţe, varietate şi echilibru de invidiat. Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili; resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică; resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.

Page 9: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

9

Fig. 2.1.2.- Relieful judetului OLT

Apa. Resursele de apă . Caracterul limitat al resurselor de apă apare mai pregnant în cazul în care se evaluează resursele de apă ale unei anumite zone, în judeţul Olt ,ca urmare a repartizării inegale în spatiu şi în timp a acestor resurse.

Neuniformitatea resurselor de apă în timp se manifestă prin precipitaţii care nu sunt uniform de-a lungul anilor si de-a lungul sezoanelor fiecărui an, iar fenomenele de înghet si dezgheţ contribuie la variaţia în timp a debitelor izvoarelor, râurilor, nivelurilor lacurilor şi apelor subterane.Ca urmare chiar în zone cu resurse de apă însemnate ,ca medie multianuală, apar, aleator, atât perioade de secetă, de lipsa de apă, cât şi perioade de ape mari şi de viituri, care creează riscul efectelor distructive ale inundaţiilor. Clima este continental temperata, influenţata de curenţi reci de aer nord-estici şi de curenţii vestici uscaţi, care reprezintă cauza iernilor aspre şi a verilor foarte uscate. Climatul judeţului Olt este mai umed în partea de nord şi arid în partea de sud. Temperatura medie anuala variază între 11,2°C în sud şi 9,8°C în nord. În sud, la Corabia, pe malul Dunării, se înregistrează cea mai mare medie de temperatura pe timp de vara. Media anuala a precipitaţiilor este de 500 mm, cu valori mai scăzute în sud şi mai ridicate în nord. Vânturile bat predominant de la nord la nord-est şi sunt fierbinţi şi uscate în timpul verii, în timp ce în sezonul de iarna sunt reci şi aspre. Regimul climatic general. Prezinta un grad de continentalism relativ accentuat. Vara, aerul tropical din Sud Vest conditioneaza o vreme deosebit de calduroasa si secetoasa. Aceste efecte se diminueaza pana la disparitie pe treptele de relief subcarpatice mai inalte situate in sect, de Nord a judetului. In general, amplitudinile termice anotimpuale si anuale sunt mari, mai ales in sect, de campie. Temperatura aerului. Parametrii specifici acestui element meteorologic atesta potentialul termic ridicat de care beneficiaza acest teritoriu. Temperatura medie anuala variaza de la

Page 10: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

10

peste 11,0°C in Sud (Corabia 11,2°C), pina la sub 10,0°C in extremitatea de Nord a judetului. Temperatura medie a lunii iul. este cuprinsa pe mai mult de jumatate din suprafata judetului intre 22 si 23,0°C (Striharet—Slatina 22,1°C, Caracal 22,8°C), cu exceptia marginii de Nord a regiunii unde valorile sunt cuprinse intre 20 si 21,0°C si extremitatea sudica unde depasesc 23,0°C (Corabia 23,2°C).

Temperaturile minime absolute coboara sub -30,0°C, indicind prezenta gerurilor deosebit de aspre. Ca urmare, valorile temperaturilor extreme absolute exprima marea amplitudine a regimului temperaturii aerului (cca. 74,0°C), indicind continentalismul climatic caracteristic in special jumatatii de Sud a judetului.

In timpul iernii, temperaturile minime coboara frecvent sub -20°C, numarul mediu anual al zilelor de inghet fiind in cadrul arealului de campie de 95 -100.

Fig.2.1.3 - Temperaturile minime, medii si maxime Precipitatiile atmosferice. Regimul acestora ilustreaza nuante climatice de un continentalism accentuat. Cantitatile medii anuale variaza in jumatatea de Sud a regiunii intre 500 si 550 mm, iar pentru cea de Nord intre 600 si 750 mm. Cea mai mare parte a precipitatiilor atmosferice se produc sub forma de ploi. In ansamblul lor, cantitatile de precipitatii din intervalul cald al anului depasesc cu cca. 70 - 200 mm pe cele inregistrate in perioada rece. In luna iulie precipitatiile atmosferice insumeaza cantitati medii cuprinse intre 50 si 70 mm, mai ridicate fiind in cadrul zonei subcarpatice, unde cantitatile ajung la 75- 85 mm.

Page 11: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

11

Fig.2.1.4 - Precipitatii minime, medii si maxime Vanturile. Indica prin modul lor de manifestare ca pe teritoriul jud. are loc o anumita interferenta a curentilor de aer din E si V ale caror efecte sunt in general nefavorabile. Astfel, Crivatul de la E si Austrul de la V isi disputa aproape in egala masura acest teritoriu Frecventele medii anuale ale vantului au valori de la aprox. 12,0% la 18,5%. Vitezele medii anuale prezinta valori cuprinse intre 2,0 si 5,0 m/s. Hidrologia teritoriul judeţului Olt este traversat de doua râuri mari: Dunărea şi Oltul. Dunărea curge pe teritoriul judeţului pe o distanţa de 47 km. Râul Olt traversează judeţul a cărei denumire o poarta, pe o distanţa de 100 km în direcţia nord-sud. Axul principal hidrografic îl reprezintă Râul Olt. Scurgerea medie a râurilor principale în judeţul Olt este de aproximativ 182.910 mil. m3/an. În judeţul Olt există câteva lacuri. Majoritatea reprezintă rezervoare create prin intermediul digurilor râului Olt. Cele mai mari sunt Lacul Slatina (645 ha), Lacul Strejesti (2.378 ha), Lacul Arcesti (1.754 ha), Lacul Ipotesti (1.692 ha), Lacul Frunzaru (1.280 ha) şi Lacul Izbiceni (1.905 ha). Turism

Judeţul Olt, oferă o mare varietate de atracţii turistice şi puncte de interes de la vestigiile istorice, la cunoaşterea artei populare şi practicarea vânătorii şi pescuitului.

Judeţul Olt este cunoscut pentru vânătoare, prin pădurile Reşca, Brebeni, Seca, Teslui şi Pădurea Sarului, care adăpostesc un bogat fond cinegetic.

Comuna Oboga este un adevărat complex de ceramică pentru meşterii olari din această localitate. Mănastirea Călui înalţată de Vlad Banul unde îşi află mormintele vestiţii Fraţii

Page 12: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

12

Buzeşti. Situată pe DN 64 – 64 Mânăstrirea Brâncoveni o adevărată perlă a arhitecturii româneşti gazduieşte mormântul lui Radu Popa Şapcă.

În comuna Dobrosloveni din jud.Olt, cu ruinele castrului roman Romula se află Casa Memorială Iancu Jianu.

La Corabia pot fi vazute ruinele cetăţii Sucidava de la Celei şi urmele podului construit de Constantin cel Mare.

Turismul rural în Oltenia este la începutul său şi numai câteva case şi pensiuni s-au adaptat cerinţelor specifice acestui tip de turism. Oportunităţi de turism în zonă sunt:

Bisericile de lemn “ Cuvioasa Paraschiva ” situate în satele Momaiu şi Tătuleşti din comuna Tătuleşti. Aceste biserici au formă de corabie şi au fost construite în anii 1812 şi 1817. Accesul către acestea se face prin drumurile comunale.

Biserica fostei mânăstiri Seaca - Muşeteşti, amplasată în afara localităţii Seaca, la aproximativ 1 km de cel mai apropiat drum comunal.Această biserică a fost construită între anii 1518 - 1519, în timpul domnitorului Neagoe Basarab şi în timpul Revoluţiei din timpul lui Tudor Vladimirescu, l-a folosit ca ascunzătoare. Accesul la monument se face din DC 50 parcurgând un drum forestier de 1 km. Biserica din lemn “ Sfinţii Arhangheli ” este amplasată în localitatea Cornăţelul, lângã DJ 703C.

“ Vâlceaua lui Pãius ” care este inclusă în Lista Monumentelor Istorice ca aşezare din epocă geto-dacică, secolul I-II Î. Hr. Aceste ruine sunt amplasate în extravilanul satului Cornăţelul, pe valea Plapcei, la 2 km de sat.

Biserica din lemn cu hramul “ Adormirea Maicii Domnului ” este amplasată izolat faţă de satul Păroşi - Leleasca, accesul fiind asigurat de un drum pietruit, ce traversează pârâul Cungrişoara. Geologie si hidrogeologie

Judeţul Olt face parte din seria judeţelor cu altitudine mica şi care nu depaşeşte 450 m, chiar în punctele cele mai înalte din nordul lui, unde se află curba de 400 m. Analiza curbelor hipsometrice principale (300 m, 200 m si 100 m) indică panta lină a reliefului în aceeaşi direcţie, iar extinderea lor diferită în suprafată ne arată ca cea mai mare parte a judeţului aparţine Câmpiei Române, cu altitudine sub 200m.

Geomorfologic, limita amintită este justificată de energia reliefului, de lăţimea văilor, de eroziunea solurilor, mai accentuate în podiş decât în câmpie. Singura perturbare în mersul normal al curbelor hipsometrice amintite o aduce curba de 100 m. Aceasta înainteaza în lungul văii Oltului pâna în apropiere de Slatina, conturând forma de culoar longitudinal al câmpiei de terase, însoţită de lunca largă a Oltului. Înaltimi mai mari de 300 m se afla in partea nordică, în jurul localităţilor Leleasca, Sâmbureşti, Vultureşti, Topana şi altele.

Sub raport tectonic, judeţul Olt aparţine zonei de vorland, având în partea sudica ca fundament Platforma Moesica (Prebalcanica), iar la nord de Slatina , zona de contact a acesteia cu orogenul carpatic, cazuta in trepte. Peste acest fundament eterogen şi destul de complex stă o cuvertura sedimentară cu litologie şi grosime variate.

Partea superioară a acestei cuverturi, de natură molasica, care corespunde neogenului şi cuaternarului, se îngroasă în zona de contact orogen-platforma şi psezintă o serie de structuri petrolifere (paralele cu cutele subcarpatice), cum sunt cele din nordul judeţului (Ciuresti, Otesti, Potcoava, Iancu Jianu), situate în depozite neogene.

Un rol deosebit are curba hipsometrică de 200 m, care marchează limita geografică între Podişul Getic si Câmpia Română, pe direcţia Balş, Piatra Olt, Slatina, Corbu, aproximativ pe traseul liniei ferate. De la limita de nord a judeţului până la acest aliniament se intinde zona de dealuri, reprezentând din punct de vedere geomorfologic un compartiment al Podişului Getic, cunoscut sub denumirea de Platforma Cotmeana şi având ca subdiviziuni dealurile Balşului la vest şi Podişul Spinenilor la est de culoarul longitudinal al Oltului.

Page 13: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

13

Fragmentarea reliefului, mai accentuată în partea de nord a judeţului, evidenţiază, ca formă proeminentă, Dealul Dobrii - 383 metri altitudine situat în apropierea com. Sîmbureşti. În cadrul celor mai mari unităţi de relief - Podişul Getic şi Câmpia Română - caracteristic este sistemul de văi şi interfluvii de diferite ordine, rezultate din acţiunea reţelei hidrografice asupra reliefului iniţial, fluvio-lacustru de acumulare piemontană şi eoliană. Văile principale cu lunci şi terase bine conturate sunt Dunărea, Oltul, Olteţul şi Vedea, catre care se dirijeaza văi secundare mai puţin evoluate sub raport geomorfologic.

Valea Dunării, orientată de la vest la est, are un evident caracter asimetric, cu versantul drept al Podişului Prebalcanic înalt si abrupt, care domină şesul coborât al Dunării cu terase întinse, de pe malul românesc. Albia Dunării are laţimi ce variază între 1 si 1,5 km şi se bifurcă în numeroase braţe care închid ostroave cu dimensiuni diferite, cum sunt: Păpădia, Grădiştea, Dragaveiul, Băloiu, Calnovăţ, iar lunca atinge o lăţime de 8-9 km, în dreptul localităţii Potelu, şi se îngustează la Corabia, unde este mai extinsă pe malul bulgăresc.

Valea Oltului reprezintă o adevarată axă orohidrografică şi economică a judeţului, caracterizată prin asimetrie morfologică, cu versantul stâng înalt şi abrupt, iar cel drept prelung, cu terase neinundabile şi terenuri bune pentru asezări omeneşti şi agricultură. Albia Oltului reprezintă elementul cel mai dinamic al vaii şi în special al luncii caracterizându-se printr-o meandrare puternică şi despletire în brate care închid ostroave de dimensiuni variate.

Valea Olteţului, a doua ca mărime din bazinul hidrografic al Oltului, este mai îngustă în zona de deal şi se lărgeşte în cuprinsul Câmpiei Române, unde primeşte apele pârâului Bîrlui. Lunca este destul de extinsă, atingând 3-4 km, în care Olteţul meandrează puternic, iar terasele bine dezvoltate pe partea stinga sunt prielnice asezărilor omeneşti - terasa Leoteşti-Braneţ, terasa Teiş - Bîrza, terasa Pîrşcoveni, terasa Voineasa - Mărgăriteşti.

Valea Vedei, deşi aparţine judeţului Olt numai pe un sector foarte mic, prezintă o lunca destul de largă şi o albie meandrată, intens aluvionată, dominată de doua terase joase mai evidente la Potcoava şi Sineşti.

Valea Tesluiul de Reşca este paralelă cu valea Olteţului şi se ramarcă printr-o albie minoră meandrată şi cu terase joase bine dezvoltate la Hotărani. De la aliniamentul Balş - Slatina până la Dunăre se desfaşoară o parte a Câmpiei Române, care pe teritoriul judeţului Olt se divizează în câteva zone cu caracteristici specifice şi cu o altitudine de 70 - 100 m. Acestea sunt Câmpia Burnasului, Câmpia Caracalului, Câmpia Boianului.

Câmpia Caracalului, situată în dreapta Oltului, se întinde de la limita de vest a judeţului până la Dunăre şi se caracterizează printr-o fragmentare mai accentuată în nord, creată de văile Tesluiului şi Olteţului, şi prin o serie de văi seci şi paralele în sud, care imprimă reliefului un aspect larg vălurit în care se întâlnesc frecvent gorgane şi mici ochiuri de apă ale iazurilor. Câmpia Boianului este limitată la vest de râul Olt, iar la est de Vedea, în sud învecinându-se cu Câmpia Burnasului, el reprezentând astfel o prelungire spre sud a platformei Cotmeana. Acest interfluviu se remarcă prin numărul mare de crovuri, în care se formează lacuri, cum sunt: Bujorul, Cerda, Speteaza, Telegari din apropierea localităţii Alimăneşti, precum şi numeroase gorgane. Câmpia Burnasului, deşi are o suprafaţă restrânsă în teritoriul judeţului, la sud de comuna Radomireşti până la graniţa sud-estică a judeţului, se individualizează prin înălţime ceva mai pronunţată faţă de zonele înconjurătoare.

Microrelieful, variat şi extins, este format din dune de nisip în zona Obârşia – Potelu, crovuri în Câmpul Boianului, grinduri şi microdepresiuni în special în lunci, surpări şi alunecări de teren, ogaşe şi bazine de recepţie torenţiale, conuri de dejecţie, iar în sudul judeţului numeroase forme antropice de tipul gorganelor.

Page 14: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

14

Fig.2.1.5 - Geologia Fig. 2.1.6 - Hidrogeologia

Arii naturale protejate de interes naţional şi regional 1. Valea Olteţului; 2. Pădurea Călugărească; 3. Pădurea Topana (cu cei 19 stejari seculari din Topana); 4. Corabia-Turnu Măgurele; 5. Coridorul Jiului; 6. Pădurea Sarului; 7. Padurea Branistea Catârilor, 8. Pădurea Seaca Optăsani; 9. Pădurea Vlădila; 10. Casa pădurii din pădurea Potelu; 11. Rezervaţia de arborete de gârniţă; 12. Padurea Resca, 13. Iris - Malu Roşu; 14. Lacul Strejeşti; 15. Lacul Izbiceni; 16. Lacul Slatina; 17. Rezervaţia de bujori a Academiei din Comuna Stoicănesti

Page 15: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

15

Arii de protecţie avifaunistică 1. Confluenţa Olt-Dunăre 2. Confluenţa Jiu-Dunăre 3. Valea Oltului inferior. Situri Natura 2000 în judeţul Olt Următoarele situri Natura 2000 au fost identificate în judeţul Olt: - Seaca Optasani , - Lacul Strejesti , - Resca – Padurea Hotarani , - Padurea Topana , - Lacul Arcesti , - Lacul Ipotesti , - Lacul Frunzaru , - Lacul Izbiceni , În partea de nord vest a judeţului Olt exista o mică Arie de protecţie Specială (APS) pentru ocrotirea pasărilor, denumita Malu Roşu în Comuna Măruntei. Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 12 situri protejate de interes naţional) Habitatele naturale Teritoriul judeţului Olt se caracterizează prin prezenţa habitatelor antropice, împădurite, deschise, acvatice şi neafectate antropic. Habitatele antropice sunt în cea mai mare măsura formate din habitatele agricole care sunt cele mai larg răspândite pe teritoriul judeţului. Pe hotarele dintre parcele se observa apariţia vegetaţie şi faunei specifice silvostepei. În zone în care în urmă cu circa 15 ani se practica agricultura intensivă se observă o ameliorare a numărului de specii care s-au instalat în aceste habitate. Habitatele împădurite la nivelul judeţului Olt sunt sub optim datorită defrişării terenurilor ce au fost redate agriculturii. Datorită scăderii suprafeţei ocupate de păduri în zona de sud a judeţului Olt în ultimi 10 ani a fost observat fenomenul de aridizare. Habitatele deschise sunt reprezentate de pajişti şi păşuni, care în cele mai multe cazuri sunt ocupate de vegetaţia specifică zonei de silvostepă. Aducând argumente istorice, pedologice, climatice şi de florã şi faunã, s-a demonstrat că în judeţ nu existã stepã. În judeţul Olt se poate vorbi de stepã numai pe o porţiune redusã din partea de sud-est a comunei Radomiresti. Habitatele acvatice reprezentate de lacuri, râuri, bălţi, mlaştini, sunt reprezentate de cele două bazine hidrografice, Dunărea şi Oltul. Oltul în urma amenajării pentru producţia de energie electrică a atras un număr mare de specii ale faunei României, întâlnite în perioada de iarna şi de pasaj, unele devenind locuitori permanenţi ai acestor habitate. Habitatele neafectate antropic sunt în mică măsură reprezentate la nivelul judeţului şi sunt reprezentate de ostroavele dunărene în formare, în care în prezent nu se poate intra datorită inundării, în cea mai mare parte a anului. Pe teritoriul judeţului Olt au fost identificate 5 specii de plante, arbori seculari şi 4 specii de animale care sunt considerate monumente ale naturii şi corespund categoriei III IUCN.

Page 16: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

16

Pe raza judeţului Olt sunt inventariate şi declarate ca monumente ale naturii specii de plante cum sunt: bujorul românesc, laleaua pestriţã, brânduşa galbenã, stânjenelul de stepã, stejarul brumãriu, etc. Specii de animale monumente ale naturii întalnite pe teritoriul judeţului Olt: pelicanul comun, egreta mare, egreta micã, corbul, etc. Situri de importanta comunitara şi de protecţie speciala avifaunistică se găsesc la distante relativ mari faţă de investiţiile propuse şi sunt protejate de relieful din zonă.

Fig.2.1.7 – Distribuţia ariilor protejate în judeţul Olt Infrastructura

Page 17: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

17

Reteaua de drumuri Judetul Olt dispune de o retea bine reprezentata de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt: drumul european E 70, ce strabate judetul de la N-E la S-V si o axa importanta amplasata de-a lungul raului Olt. Transportul public Principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul. S-a dezvoltat foarte mult serviciul de taximetrie. Lungimea căilor de comunicaţii : 2043 km şosele şi 7537 km căi ferate.

Fig. 2.1.8 - Lungimea drumurilor publice din judetul Olt pe categorii. Tabel nr. 2.1.8 – Lungimea drumurilor din judetul Olt

ANUL 2006 Lungimea drumurilor publice - total judet KM 2058 Lungimea drumurilor judetene si comunale KM 1757 Lungimea drumurilor nationale KM 301

Sursa DJS OLT

Tabel nr. 2.1.9 - Lungimea cailor ferate din judetul Olt.

Page 18: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

18

ANUL 2006 Lungimea cailor ferate – total KM 237 Linie normala KM 237 Din linie normala: cu o cale KM 179 Din total cai ferate: electrificate KM 61

Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.10 - Reteaua de distributie a apei potabile in judetul Olt

ANUL 2006 Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila Nr. 48 Urban Nr. 8 Rural Nr. 40 Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile Km 873

Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.11- Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Olt

ANUL 2006 Apa potabila distribuita - total mii m3 13428

Din care pentru uz casnic mii m3 10985 Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.12 - Canalizare publica in judetul Olt.

ANUL 2006 Localitati cu instalatii de canalizare publica numar 10 din care municipii si orase numar 8 Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica

Km 258

Tabel nr. 2.1.13 - Reteaua si volumul gazelor distribuite in judetul Olt in anul 2006

ANUL 2006 Localitati in care se distribuie gaze naturale – la sfarsitul anului

numar 10

Din care: municipii si orase numar 8 Lungimea totala simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale

Km 292

Volumul gazulor naturale distribuite- total mii m3 11190

Din care: pentru uz casnic mii m3 27975

Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.14- Localitati in care se distribuia energie termica in judetul Olt în 2006

ANUL 2006 Localitati in care se distribuie energie termica numar 4

Sursa DJS OLT Sistemul de încălzire al gospodăriilor

Page 19: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

19

Datorită climatului cele mai multe locuinţe sunt încălzite. Lemnul este cel mai des utilizat în mediul rural unde se întâlneşte o creştere a gazului natural (uneori prin centrale electrice care furnizeaza incalzire urbana) Tabel 2.1.15 : Combustibil de încălzire în Regiunea 4 si in Judetul Olt

Total gospodării încălzite

Cărbune Lemn şi deşeuri provenite din lemn

Gaz natural(încălzire urbană prin centrale termoelectrice

CLU

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Regiunea 4 696314 88756 12,7 463369 66,5 274187 39,4 1649 0,2 Olt 185385 26695 14,4 110860 59,8 47459 25,6 371 0.2

Sursa: Date teritoriale statistice SITUATIA SOCIO-ECONOMICA Profilul socio-economic al judetului Olt Structura administrativa In 2005 judetul avea doua municipii (Slatina si Caracal), 6 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Potcoava si Scornicesti) si 104 comune cu 377 sate. Tabel nr. 2.1.16 – Structura administrativă şi densitatea populaţiei, 2005

Judeţ/ Regiune

Oraşe şi municipii

Municipii Comune Sate Densitate populaţie

(număr) (loc/km2) Olt 8 2 104 377 88,0

Reg.4 40 11 408 2066 79,0 Romania 319 103 2851 12946 90,7

Sursa DJS OLT Populatia Conform INS in anul 2006 judetul Olt avea o populatie de 482.000 locuitori (reprezentand 21% din populatia Regiunii de Sud-Vest) mai scazuta cu 3586 persoane sau 0,74% fata de anul 2005. Tabel nr. 2.1.17 – Evoluţia populaţiei în perioada 2001-2005 Populatia stabila la 1 iulie

Judeţ

Anul 2001 2002 2003 2004 2005

OLT

Total din care: 506297 494707 491359 488176 483674 În mediul urban 202328 193970 193028 197286 196258 În mediul rural 303969 300737 298331 290890 287416

Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.18 – Populaţia stabilă pe localităţi urbane

Page 20: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

20

2001 2002 2003 2004 2005Total judeţ 506297 494707 491359 488176 483674

din care urban: 202328 193970 193028 197286 196258Slatina municipiu 86184 81674 81342 80613 80282

Caracal municipiu 38612 36753 36573 36263 36225Corabia oraş 21628 21344 21086 20793 20559

Balş oraş 22476 22444 22393 22192 22066Scorniceşti oraş 13654 12829 12795 12724 12634

Drăgăneşti Olt oraş 13081 12652 12648 12542 12500Piatra Olt oraş 6693 6274 6191 6116 5992Potcoava oraş 6304 6082 6040 6043 6000

Sursa DJS OLT Tabel nr. 2.1.19 – Sporul natural

2001 2002 2003 2004 2005 Sporul natural -1960 -3085 -2590 -2380 -2821

rata la 1000 locuitori -3,8 0,9 -5,2 -4,9 -5,7 • Nascuţi vii 4644 4209 4328 4127 4113 • Decese 6604 7294 6918 6507 6934

Sursa: INS Activitatea Economica Tabelul nr. 2.1.20 - Evolutia PIB (2001—2005) in judetul Olt

2001 2002 2003 2004 2005

Sud - Vest Oltenia 10485,1 13000,1 17931,4 22003,2 24126,3 Olt 1915,5 2045,6 2820,9 3771,8 4010,1

Sursa: INS Economia locala in judetul Olt este dominata de agricultura, principala ocupatie in judet. In judet agricultura este practicata la scara mare sau mica pentru producerea de legume, cereale si fructe. In sectorul industrial, subsectoarele predominante sunt:

• Metalurgia, in special industria de producere si prelucrare a aluminiului • Echipament de transport • Industria alimentara • Industria textila • Industria componentelor mecanice

Dintre toate subsectoarele industriale reprezentate in judetul Olt, industria metalurgica si in particular productia si prelucrarea aluminiului, are o importanta aparte. Industria metalurgica contribuie cu 90% la produsele livrate la export. In industria metalurgica cele mai importante companii sunt: S.C.ARLO S.A. Slatina, unicul producator de aluminiu din Romania, prelucreaza aluminiul in table, laminate, profile, benzi, folii, aliaje, etc. Forta de munca si venituri Olt prezinta o distributie a angajatilor oficiali tipica pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, unde agricultura este pe primul loc (cu 50% in judetul Olt si 42% in regiune) iar industria

Page 21: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

21

se situeaza pe locul trei (cu 25% in judetul Olt si 27% in regiune) asa cum se poate vedea in tabelul urmator. Tabel nr. 2.1.21 - Indicatorii fortei de munca in judetul Olt , mediile nationale si regionale

Indicatori Judetul Olt Regiunea SV Romania

Angajati oficial - in % din totalul populatiei 35 37 38 - in sectoarele economice

Agricultura (%) 50 42 32 Industrie (%) 25 27 30 Servicii (%) 26 31 38

Rata somajului (%) 7,7 7,5 6,3 Someri care nu beneficiaza de

indemnizatii (%) 64,3 61,4 58,0

Sursa: INS Tabel nr.2.1.22 – Evoluţia ratei şomajului

Judeţ Olt Rata şomajului (%) – Număr şomeri 2001 2002 2003 2004 2005

Rata şomajului % 7.4 9.9 10.6 7.7 7.1 Din care: - Femei 5.8 7.8 8.0 5.8 5.5 - Bărbaţi 8.8 11.7 12.9 9.4 8.6 Nr. şomeri 15344 19326 20677 14102 13292 Din care: - Femei 5754 7101 7350 4988 4843 - Bărbaţi 9590 12225 13327 9114 8449

Sursa: INS Graficul nr.2.1.1- Evolutia ratei somajului in judetul Olt, Ianuarie 2005 – Ianuarie 2006

Sursa : INS

Page 22: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

22

Tabel nr.2.1.23 – Căştigul salarial nominal , mediu net lunar şi numărul de salariaţi, pe actitvităţile din judeţ se prezintă astfel:

AN 2005 lei/salariat

2005 Număr mediu de

salariaţi Total economie 707 68620

Agricultură, vanatoare si silvicultura 495

3040

Pescuit si piscicultura 342 1 Industrie Din care

756

28540

Industrie extractiva 1355 1835 Industrie prelucratoare 693 24728

Energie electica si termica, gaze si apa

979

1977

Constructii 599 5301 Comert 407 6399

Hoteluri si restaurante 393 672 Transport, depozitare si comunicatii 783 3406

Intermedieri financiare 1655 774 Tranzactii imobiliare si alte servicii 579 1882

Administratie publica si aparare 888 3923 Invatamant 889 7386

Sanatate si asistenta sociala 629 6113 Celelalte activitati ale economiei

nationale 381 1183

Sursa DJS Olt Inca de la inceputul anului 2005, salariile nete in judetul Olt au crescut simtitor, aceasta crestere a salariilor a continuat la fel in 2006, salariile ajungand la 877 RON/luna in mai 2006 (aproximativ 247 Euro), reprezentand o crestere cu 11,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Salariul brut lunar mediu in mai 2006 era de 1168 RON/luna (aproximativ 329 Euro). Tabel nr.2.1.24 – Numărul de unităţi active , numărul mediu de angajaţi, An 2005

Activitati Total 2004

Total 2005

Cifra de afaceri

(milioane lei (Ron )

preturi curente

2004

Cifra de afaceri

(milioane lei (Ron ) preturi curente 2005

Personal (numar

persoane) ANUL 2004

Personal (numar

persoane ANUL 2005

Total 4884 5126 4778 5329 50471 50465 Industrie extractiva 11 10 4 5 64 57

Industrie prelucratoare

660

675

2798

3307

28310

28530

Construcţii 236 269 309 325 5175 4999 Energie electrica si

Page 23: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

23

termica, gaze si apa 14

12

296

175

1838

1758

Transporturi depozitare si comunicatii

198

229

190

163

3152

2568 Tranzacţii

Imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestatein principal

intreprinderilor

285

322

45

61

1728

1689

Comerţ cu ridicata si amanuntul, repararea si intretinerea

autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale

si casnice

3065

3138

1089

1233

8723

9300

Invatamant * 12 15 1 1 47 59 Sanatate si asistenta

sociala*

140

158 5

7

279

320

Alte activitati de servicii collective,

sociale si personale

75

89

18

24

497

536 Hoteluri si

restaurante

188

209

23

28

658

649 Sursa DJS Olt Tabel nr.2.1.25 – Turismul in judetul Olt 2000-2006

TURISM UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 unitati de cazare turistica existente– total

nr 11 10 10 11 11 10 8

din care: -hoteluri nr 7 7 7 8 7 6 5 -hanuri si moteluri nr - - - - - - - -campinguri nr - - - - - - - -tabere de elevi si prescolari nr 3 2 2 2 2 2 2 - pensiuni turistice urbane nr - - 1 1 2 2 1 sosiri ale turistilor in unitatile de cazare turistica

mii 17,3 13,1 13,9 15,8 18,6 19,8 19,9

innoptari ale turistilor in unitatile de cazare turistica

mii 31,8 33,4 32,6 35,9 39,7 44,4 52,1

2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Acest capitol privind, situaţia actuală în generarea şi gestionarea deşeurilor municipale în judeţul Olt, este considerată ca punct de referinţă şi identifică necesităţile de dezvoltare ulterioare în cadrul sistemului de gestionare deşeuri.

Page 24: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

24

Scopul descrierii situaţiei existente ( an referinţă 2005), este de a identifica starea prezentă , tipuri şi cantităţi de deşeuri şi punctele slabe în cadrul sistemului, privind :

Organizarea sistemului de gestionare a deşeurilor; Generarea deşeurilor; Colectarea şi transportul deşeurilor; Tratarea şi valorificarea deşeurilor; Eliminarea deşeurilor.

Autorităţile pentru protecţia mediului din România colectează date privind gestionarea

deşeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel naţional datând din anul 1995. Până în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deşeurilor s-a realizat de către agenţiile judeţene de protecţia mediului pe bază de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică PHARE RO 0107.04.03, a fost realizată ancheta statistică pilot pentru deşeuri, în cadrul căreia fiind îmbunătăţită şi metodologia şi chestionarele de anchetă. Începând cu anul 2005 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică realizează cercetare statistică anuală. Conform menţiunilor din publicaţia statistică privind deşeurile, calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor este influenţată în mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unităţilor raportoare, şi anume:

disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor (în principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri);

organizarea managementului deşeurilor; înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici; competenţa şi angajamentul responsabilităţilor pentru completarea chestionarelor

statistice. In analiza datelor existente , disponibile, trebuie să facm menţiunea că datele au fost estimate şi nu măsurate, în principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri;

2.2.1. Generarea şi Gestionarea deşeurilor municipale

Prezentarea surselor de generare a deşeurilor, cantităţi, compoziţie, generate şi colectate la nivelul judeţului Olt

Acest capitol este considerat ca punct de referinta si identifica necesitati pentru dezvoltari ulterioare in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.

Scopul descrierii situatiei actuale este de a identifica starea prezenta (tipuri si cantitati de deseuri) si punctele slabe in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.

Datele disponibile in acest capitol au fost estimate. Generarea deseurilor

In acest capitol se gasesc informatii referitoare la : - Cantitati de deseuri municipale generate; - Indicatori de generare a deseurilor municipale; - Compozitia deseurilor menajere; - Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale.

Organizarea colectării şi transportul deşeurilor la nivel de judeţ.

Page 25: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

25

În mediul urban, activităţile de colectare şi transport a deşeurilor menajere sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, nr. populaţiei deservite, dotarea, forma de proprietate. Astfel:

- Slatina - SC Salubris SA Slatina. - Balş - SC Salubris SA Slatina - Caracal – SC IGO SA Caracal. - Scorniceşti–Serviciu de salubritare în cadrul primăriei - Drăgăneşti Olt – Direcţia de salubritate din cadrul Primăriei Drăgăneşti Olt - Corabia – Direcţia de salubritate din cadrul Primăriei Corabia - Piatra Olt – Direcţia din cadrul Primăriei Piatra Olt - Potcoava nu există organizată activitatea de colectare şi transport a deşeurilor de la

populaţie. Principalele surse de generare a deşeurilor: deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii publice, deseuri din constructii si demolari, deseuri din piete, gradini, parcuri, stradale, deseuri de ambalaje, namoluri de la statiile de epurare. Evoluţia cantităţii de deşeuri generate: Tabel nr.2.2.1 -Date privind cantitatile de deseuri municipale generate in perioada 2001-2005

Nr. Crt

Tipuri principale de deseuri

Cod deseu

Anul 2001 -tone-

Anul 2002 -tone-

Anul 2003 -tone-

Anul 2004 -tone-

Anul 2005 -tone-

1. Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii,din

care : 201501 233214 241511

135519 196142 200145

1.1.

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

200301 121053 122148 57000 68624 69260

1.2.

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert industrie,institutii

200301 27008 35663 18928 21326 21497

1.3.

Deseuri municipale si asimilabile colectate

separat , din care:

20011501

- - 2229 23990 25389

-hirtie si carton 200101150101

42 6357 6593

-sticla 200102150107

- 4798 5178

-plastic 200139150102

22 7197 7217

-metale 200140150104

2165 2819 3101

- lemn 200138150103

2819 3101

-biodegradabile 200108 -altele 200115

Page 26: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

26

1.4.

Deseuri voluminoase 207 60 69 70

1.5.

Deseuri din gradini si parcuri

2002 905 1155 2517 2537 2557

1.6.

Deseuri din piete 200302 1227 1031 1576 1589 1601

1.7.

Deseuri stradale 200303 5631 7631 6179 6228 6278

1.8.

Deseuri generate si necolectate

20011501

77390 73883 47030 47789 48303

2. Namoluri de la statiide epurare orasenesti, din care:

190805 1874 236 4757 1864 1542

2.1.

Cantitate valorificata(s.u) 190805 - -

2.2.

Cantitate depozitata(s.u) 190805 1874 236 4757 1864 1542

3. Deseuri din constructii si demolari din care:

17 480 1743 3150 3200 3320

3.1.

Deseuri inerte - -

3.2.

Deseuri in amestec - -

235568 243490 143426 201206 205007

Sursa : APM Olt, operatori de salubritate, staţii de epurare Cantitati de deseuri municipale generate

Deseurile municipale generate cuprind atat deseurile generate si colectate (in amestec sau selectiv) , cat si deseurile generate si necolectate. Deseurile generate si necolectate sunt reprezentate in cea mai mare parte de deseurile menajere din zonele in care populatia nu este deservita de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare deseuri menajere in mediul urban si rural utilizati sunt specifici judetului si sunt obtinuti din estimari. Intrucat la nivelul judetului Olt nu s-au facut masuratori s-au luat in considerare urmatorii indicatori de generare :

- 0,4 kg/loc/zi in mediul rural ; - In mediul urban aproximarea s-a facut in functie de capacitatea mijloacelor de

transport utilizate de operatorii de salubritate. Lista actualelor depozite menajere

1. Depozitul menajer Slatina 2. Depozitul menajer Caracal 3. Depozitul menajer Balş 4. Depozitul menajer Corabia 5. Depozitul menajer Scorniceşti 6. Depozitul menajer Drăgăneşti Olt

În mediul rural nu există depozite menajere organizate. Depozitarea se face în general în anumite locuri stabilite prin Hotărâre de Consiliu Local, suprafaţa ocupată de deşeuri la nivel rural fiind de aproximativ 58 ha.

Page 27: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

27

2.2.2. Indicatori de generare a deseurilor municipale Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte scazut, indicatorii de generare prezinta, de asemenea, un grad de increde foarte scazut. In figurile de mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de colectare a deseurilor menajere, calculati pe baza datelor furnizate de catre APM. Indicatorul de generare a deseurilor municipale a fost calculat pe baza estimarilor realizate in cadrul grupului de lucru. Deşeuri colectate şi necolectate În zonele rurale ale judeţului nu exista o acoperire 100 % a populatiei cu servicii de salubritate.

Tab. 2.2.2. Deseuri menajere colectate 2003-2006 şi indici de generare a deşeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc 27728 0,55 25512 0,50 41489 0,81 40830 0,79

Indicele de generare a deşeurilor este ascendent şi este de 63%. Rata medie de generare a deşeurilor variază substanţial de la un oraş la altul. Fără statistici raportabile, rata de generare pentru aceste zone se bazează pe doi indici

utilizaţi frecvent. Aceştia sunt: - 0,9 kg/locuitor/zi în zonele urbane ; - 0,4kg/locuitor/zi în zonele rurale

Tab. 2.2.3. Deşeuri menajere colectate din comerţ, industrie şi instituţii, cantităţi şi indici privind generare a deşeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc 12871 66,29 11643 60,25 19090 97,00 18813 95,93

Tab. 2.2.4. Deseuri din parcuri şi grădini , cantităţi şi indici privind generare a deşeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc

943 4,86 705 3,65 231 1,17 206 1,05 Tab. 2.2.5. Deseuri de piaţă, cantităţi şi indici privind generare a deşeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc

874 4,50 1080 5,59 1380 7,01 1512 7,71 Tab. 2.2.6. Deseuri stradale, cantităţi şi indici privind generare a deşeurilor

2003 2004 2005 2006 tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc tone/an kg/zi/loc 3339 17,20 2970 15,37 3855 19,59 5121 26,11

Page 28: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

28

Tab. 2.2.7 - Rata de generare a deşeurilor şi previziuni

Rate de generare a deşeurilor casnice (kg/loc/zi)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96 0,97 0,97

rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43 0,43 0,43

2.2.3. Compozitia deseurilor menajere Compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita , definind potentialul pentru valorificarea deseurilor si ajuta la stabilirea sistemelor de colectare.

Compoziţia deşeurilor pentru deşeurile menajere colectate a fost raportată de către operatorii de salubritate.

Nu s-au facut determinari la nivel rural si urban pentru compozitia deseurilor prin masuratori in anul 2007 desi era imperios necesara.

Compoziţia deşeurilor in aceste conditii a fost estimata la nivel judetean pentru anul 2005 din experienta si date la nivelul altor judete. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Vest Oltenia prezinta o compozitie medie a deseurilor menajere raportate de deseurile de ambalaje la nivel regiunii atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural. Tabel nr.2.26 - Compoziţia estimată a deşeurilor menajere

Urban Rural Media % % %

Deşeuri provenite de la hartie şi carton 12.49 7.91 10.83

Deşeuri din sticlă 4.61 3.54 4.22 Deşeuri din metal 5.51 2 4.24 Deşeuri din plastic 7.83 8.46 8.06 Deşeuri din lemn 2.77 4 3.22

Deşeuri biodegradabile 57.86 65.63 60.67 Deşeuri reciclabile şi

altele 8.93 8.5 8.76

Total 100 100 100.00 Sursa: PRGD

2.2.4 . Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. Cunoasterea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate. Datele evidenţiază o pondere mai mare a deşeuri biodegradabile în deşeurile menajere din mediul rural faţă de mediul urban. În acelaşi timp materialele reciclabile (hârtie şi carton,

Page 29: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

29

sticlă, plastic şi metale) au o pondere mai mare în deşeurile menajere din mediul urban faţă de mediul rural.

Tabel nr.2.27 - Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

1.1 Deseuri menajere

Urban 72

deseuri alimentare si de gradina 58

hartie+carton, lemn, textile 14

Rural 78

deseuri alimentare si de gradina 66

hartie+carton, lemn, textile 12 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii

45

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 95 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 20

Legislatie DEEE Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE la legislaţia naţională. Aceasta arată după cum urmează:

Legislatia UE şi românească cu privire la DEEE

La nivelul oraselor cu mai mult de 20000 locuitori s-au infiintat puncte de colectare a DEEE de la populatie. Colectarea DEEE din aceste puncte se face de catre operatorii de salubritate.

Legislaţia UE Legislaţia românească

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005).

Ordinal 1223/715/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor ,modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice;

Ordinul 1225/2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare,reutilizare,reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice

Informatiile privind punctele de colectare-in tabelul atasat. Tabel nr.2.28 – Puncte de colectare DEEE

Page 30: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

30

Amplasament punct de colectare

Punct Judeţean/ oraş peste 100.000 de

locuitori/oraş peste 20.000 de

locuitori

Nr. Deciziei Consiliului

Judeţean/Primariei prin care a fost stabilita locaţia

Societatea care administrează punctul de

colectare stabilit, nr. contractului/ protocolului încheiat între Primărie şi

societatea care administrează punctul de

colectare, persoana de contact (nume, prenume,

tel., fax., e-mal

Autorizaţia pentru

colectare DEEE

(nr./data)

Amenajare punct de colectare conform 448/2005 (DA/NU)

Slatina str.Cazarmii

nr.42

Punct colectare oras cu peste

20 000 locuitori

adresa 19633/28.09.2007 SC SALUBRIS SA SLATINA

autorizatia de mediu

nr.193/20.07.2007

Da

Caracal str.Infratirii

nr.1A oras cu peste 20.000 locuitori

adresa nr.5674/03/08/2006 IGO Caracal _

Platforme betonate

,imprejmuite cu plasa de

sarma,pe stilpi de teava

Corabia Corabia,

str.C.A.Rosetti nr.42;

oras cu peste 20.000 locuitori HCL 31/24/05/2006 SC Termocor Corabia,

str.C.A.Rosetti nr.42 -

Platforme betonate

,imprejmuite cu plasa de

sarma,pe stilpi de teava

Corabia str.Cezar Boliac

nr.32 oras cu peste 20.000 locuitori HCL 31/24/05/2006 DGCDPP, str.Cezar Boliac

nr.31 -

Platforme betonate

,imprejmuite cu plasa de

sarma,pe stilpi de teava

Bals str.Ciresului

nr.59 oras cu peste 20.000 locuitori

adresa nr.4719/27/06/2006 SC SALUBRIS SA SLATINA -

Platforme betonate

,imprejmuite cu plasa de

sarma,pe stilpi de teava

Sursa APM Olt

Prevenirea generarii deseurilor “Prevenirea generarii deseurilor” presupune actiuni si ţinte care urmăresc reducerea generării la sursa. Initiativele privind prevenirea generarii deseurilor se adreseaza atat sectorului industrial, prin promovarea tehnologiilor curate si a reciclarii interne, cat si in scoli si gospodarii private in cadrul campaniilor de constientizare. Unul din principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor este principiul prevenirii care stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei

evitarea apariţiei – prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri

Page 31: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

31

minimizarea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri

tratarea în scopul recuperării – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei

tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu – prin incinerare şi depozitare.

Autorităţile administarţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului.

Prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora se realizează prin: dezvoltarea de tehnologii curate şi economice în utilizarea resurselor naturale dezvoltarea tehnologiei în vederea obţinerii de produse astfel proiectate încât prin

caracteristicile lor de fabricaţie, prin comercializarea acestora pentru utilizare şi prin eliminarea lor după utuilizare să nu contribui sau să contribuie în măsură cât mai mică la creşterea riscului de poluare şi a gradului de nocivitate a deşeurilor

dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizatrea substanţelor periculoase conţinute în deşeurile destinate valorificării

valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.

Prevenirea generării de deşeuri sau minimizarea trebuie discutată sau planificată în strânsă corelare cu gospodărirea resurselor şi produselor. Prevenirea deşeurilor, ca şi generarea deşeurilor, depinde de factori ca:

activităţile economice; modelul de producţie şi consum; modificările demografice; inovaţiile tehnologice.

Primul pas spre o strategie globală în ceea ce priveşte prevenirea generării deşeurilor îl reprezintă corelarea tuturor instrumentelor disponibile. Domeniul-ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria . Toate ramurile industriale trebuie informate şi sprijinite pentru a minimiza generarea de deşeuri prin modificarea tehnicilor de producţie şi prin reutilizarea şi reciclarea internă a “produselor” nedorite, în special respectarea cerinţelor directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluarii (IPPC). Pe de altă parte sunt necesare campanii de informare a agenţilor economici şi a consumatorilor privaţi privind prevenirea generarării deşeurilor. Campaniile de informare publică vor conţine informaţii specifice şi motivaţii pentru diferiţii factori implicaţi. Prevenirea reprezintă principalul pas într-un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, pe termen lung. De aceea trebuie introdusă în viitoarele planuri de dezvoltare economică. În al doilea rând prevenirea reprezintă principala obligaţie/responsabilitate a tuturor consumatorilor de bunuri. Colectarea şi transportul deşeurilor Activitatea de salubrizare

La nivelul judetului Olt sunt 7 agenti de salubrizare. Activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judet sunt organizate diferit, in functie de marimea localitatii, numarul populatiei deservite, dotare, forma de proprietate.

Redam mai jos numarul agentilor de salubrizare din judet dupa natura proprietatii deservite.

Page 32: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

32

Principalele informatii referitoare la colectarea si transportul deseurilor municipale sunt: - date privind agentii de salubrizare - gradul de acoperire cu servicii de salubrizare - doatarea agentilor de salubrizare

Tabel 2.29 - Date privind operatorii de Salubrizare la nivelul anului 2006

Judet

Numar agenti de salubrizare

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu capital mixt

Publica de interes local

Total

Olt 1 - 1 - - 5 7

Sursa : Operatori de Salubritate, autorităţi locale Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Cele mai multe dintre centrele urbane ale regiunii beneficiază de servicii de colectare în timp ce multe dintre cele din regiunea rurală nu beneficiază încă de asemenea servicii. Procentul de populaţie care este deservit în mod regulat de servicii de colectare a deşeurilor este planificat să crească până la 84% din totalul cantităţii de deşeuri generate în 2013. Tabel 2.30 - Populaţie cu colectare regulată de deşeuri (2005)

Regiune/ Judeţ

Populaţie Populaţie deservită

Populaţie nedeservită

Suprafata acoperita

Total Urbană Rurală Urbană Rurală Urbană Rurală Urbană Rurală

Olt 485936 196812 289124 140080 0 56732 289124 70,1% 0,0% Sursa : Operatori de Salubritate, autorităţi locale

Sisteme de colectare selectiva a deseurilor Un sistem de colectare selectiva a fost implementat doar in Municipiul Slatina prin proiectul PHARE 2001. Colectarea deseurilor municipale trebuie facuta pe doua categorii :

- de tip organic (biodegradabil) in containere de culoare verde ; - de tip inert in containere de culoare gri ;

Deseurile reciclabile : - de tip hartie se colecteaza in containere de culoare albastra ; - de tip plastic (PET) se colecteaza in containere de culoare galben ; - de tip sticla se colecteaza in containere . La nivelul municipiului Slatina exista amenajate 72 puncte de colectare selectiva a

deseurilor provenite de la populatie. Dotarea agentilor de salubrizare

Dotarea agentior de salubrizare se refera atat la colectare, cat si la transport. In acest subcapitol sunt prezentate date privind tipul de recipienti pentru colectare in

amestec si colectare selectiva, precum si volumul acestora.

Page 33: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

33

Tabel nr. 2.31 - Containere de colectare disponibile la operatorii de salubritate pentru deşeuri menajere mixte la nivelul anului 2006

Judeţ

Tipul containerului

Containere resturi

(0.1-0.2 m3) plastic; metal

Containere

(4- 5 m3)

Euro containere (1.1-1.2 m3)

Altele

Olt

822 350 243 180

Sursa: Operatori de salubritate

Tabel nr. 2.32 Vehicule de transport pentru deşeurile menajere la nivelul anului 2006 Tipul vehiculelor număr

Judeţul Olt

Camion compactor

Autotransp.containere

Tractoare Camioane basculante

Altele Vehicul Capacitatea medie totală

mc

10 8 20

6

4 43

300

Sursa: Operatori de Salubritate Deseurile colectate de catre operatorii de salubritate sunt transportate direct la depozitele menajere de pe raza fiecărei localitati deservite. Tabel nr. 2.33 - Agenti economici implicati in actiunea de reciclare

Denumire agent economic

Adresa Localizare Tip echipament Autorizatie de mediu

Capacit proiectata to/an

Tip deseu

SC REMAT SA OLT

Str.Depozitelor nr.13

Slatina, Bals,Corabia Iancu –Jianu, Caracal, Izbiceni, Piatra-Olt

-cantare -taiere, aparate de sudura, rese de balotat fier si hirtie

DA 5000 Metale feroase si neferoase Hartie Mase plastice

SC SALUBRIS SA Slatina

Str.Ionascu nr.9 Slatina Presa de balotat DA 300 Hartie Mase plastice

SC MIRANIC PROD Slatina

Str.Constructorului nr.3

Slatina Cantare DA 200 Hartie

SC Metarovi SRL Slatina

Str. Constructorului nr.5

Slatina Cintar Containere

DA 500 Ambalaje PET; DEEE;metal;hartie

SC IETA SRL Slatina

Str. Constructorului

Slatina Baraca DA 300 Ambalaje PET

SC SIMCOR EXIM SRL Scornicesti

Str. Principala Scornicesti DA 2000 Metale; ambalaje PET;sticla;hartie

Sursa : APM Olt - Agentii din tabelul de mai sus efectueaza doar colectarea deseurilor. Ulterior le baloteaza si le trimit la reciclatori.

Page 34: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

34

Situatia namolurilor. Namolurile de la statiile de epurare din judet nu sunt tratate. Dupa uscare,acestea sunt

evacuate la depozitele menajere. Nu se face analiza namolurilor in laboratoarele statiilor de epurare. Compozitia namolurilor

- pH 8,9 - umiditate 15,6% - cenusa 84,4% -subst. organica 10,4% - subst. anorganica 89,6% - azot total 27500 mg/kg - fosfor total 456 mg/kg - calciu 43 mg/kg - fier total 161350 mg/kg - mangan 7815 mg/kg - magneziu 31 mg/kg - cadmiu 67,5 mg/kg - cupru 3300 mg/kg - nichel 445,5 mg/kg - zinc 17650 mg/kg - crom total 318,5 mg/kg

Sursa: APM Olt

Minimizarea si recuperarea deseurilor

Locaţia/tipul Anul 2004 tone

Anul 2005 tone

Anul 2006 tone

Statia de epurare Slatina - mecano-biologica

884 612 700

Statia de epurare Caracal - mecano-biologica

650 560 480

Statia de epurare Bals - mecano-biologica 180 220 260 Statia de epurare Corabia - mecanica 150 150 160 Cantităţi nămoluri 1864 1542 1600

Sortare La nivelul judeţului Olt nu există instalaţii de sortare. Compost şi reciclabile In judet nu exista statii de compost.

Page 35: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

35

Prelucrare in vederea reciclarii In judet se face: Prelucrare in vederea reciclarii deseurilor de hartie prin unitati tip REMAT Prelucrare in vederea reciclarii deseurilor de metal prin unitati tip REMAT Prelucrare in vederea reciclarii deseurilor tip PET

Tabel nr. 2.35 - Agenti economici reciclatori si dotarea acestora cu echipamente

Denumire agent economic

Adresa Localizare Tip echipament

Autorizatie de mediu

Capacite proiectata to/an

Tip deseu

SC REMAT SA OLT

Str.Depozitelor nr.13

Slatina Bals Corabia Iancu -Jianu Caracal Izbiceni Piatra-Olt

-cantare -taiere -aparate de sudura -prese de balotat fier si hirtie

DA 5000 Metale feroase Si neferoase Hartie Mase plastice

SC SALUBRIS SA Slatina

Str.Ionascu nr.9 Slatina Presa de balotat DA 300 Hartie Mase plastice

SC MIRANIC PROD Slatina

Str.Constructorului nr.3

Slatina Cantare DA 200 Hartie

SC ANAPET SRL Caracal

Str. Vornicu Ureche nr.2

Caracal Cantar Masina maruntit

DA 182 Mase plastice

Sursa : APM Olt Tratarea deseurilor Tratare mecano-biologica La nivelul judeţului Olt nu există tratare mecano – biologică. Tratare termica În judeţ nu există tratare termică Agentii economici tip REMAT realizeaza colectarea deseurilor si o prelucrare mecanica primara a acestora in vederea reciclarii . Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea manuala, pe grupe de materiale, dezmembrarea ,fasonarea, presarea, balotarea si transportul la agentii economici specializati in reciclarea acestora. Tabel nr. 2.36 - Cantitatile de deseuri valorificabile prelucrate in anul 2003

Statie prelucrare Tip deseu valorificat de la populatie

Hartie si carton - tone - Mase plastice - tone- Metale- tone-

SC REMAT Olt 346 - 11734

Sc Salubris SA Slatina 42 16.59 -

SC Anapet SA Caracal - 30 -

Sc Miranic prod SRL Slatina 128.74

Sursa : APM Olt Valorificarea deseurilor reciclabile de la populatie s-a facut prin unitati tip REMAT .

Page 36: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

36

Eliminarea deseurilor Capitolul privind eliminarea deseurilor cuprinde date despre:

depozite amplasamente existente evolutia cantitatilor depozitate capacitati disponibile standarde privind depozitarea echipamente.

În acest subcapitol se prezintă modul de eliminare a deşeurilor, furnizându-se date privind depozitele existente precum şi date referitoare la cantităţile depozitate în anul 2003.

Tabel nr. 2.37- Depozite - date generale şi cantităţi de deşeuri depozitate

Nr.crt

Denumire depozit /localitate

Tip An deschidere /an inchidere

Suprafata proiectata (ha)

Capacitate proiectata (mc)

1. Depozit municipal Slatina

b 1990/2007 4 1020000

2. Depozit orasenesc Caracal

b 1999/2017 6 120000

3. Depozit orasenesc Corabia

b 1998/2017 2.3 81500

4. Depozit orasenesc Bals

b 1969/2017 3.2 85000

5. Depozit orasenesc Draganesti Olt

b 1975/2009 2 200000

6. Depozit orasenesc Scornicesti

b 1999/2009 2 45000

Sursa : APM Olt Depozitele existente in judetul Olt sunt neamenajate. Nici unul din aceste depozite nu are autorizatie de mediu. Fiecare oras din judet are depozit menajer propriu administrat de operatori de salubritate. În Slatina a început în anul 1995 construcţia unui depozit municipal cu o suprafaţă de 10,5 ha şi o capacitate de 123.000 mc care nu a fost finalizat. Propunerile pentru anii de inchidere a depozitelor sunt prevazute in tabelul anterior.

Page 37: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

37

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Formularea obiectivelor şi ţintelor judetene implică definirea necesităţii de acţiune în

gestionarea deşeurilor, ţinând cont de aspectele locale. Formularea obiectivelor şi scopurilor locale implică mult mai mult decât o simplă

transpunere a politicii europene intr-o politică regională. Pentru obţinerea unor rezultate concludente, este crucială aplicarea în această etapă a

datelor referitoare la specificul local. Din această cauză, ţintele locale constau în: Ţinte care derivă doar din politica naţională / ţinte naţionale; Ţinte specifice care descriu cerinţe suplimentare specifice judetului determinate

de posibilităţile şi cerinţele teritoriale; Formularea obiectivelor şi ţintelor locale ar trebui să aibă în vedere (printre altele):

aspectul care trebuie abordat (obţinerea compostului din deşeuri biodegradabile, turismul, zonele izolate)

intenţia referitoare la acest aspect ( implementarea colectării selective pentru deşeurile menajere)

dimensiunile proiectate (capacitatea) regiunile şi sub-regiunile implicate durata de timp avuta în vedere

La nivel de teritoriu trebuie îndeplinite cel puţin obiectivele şi ţintele naţionale. În cazul în care există un potenţial local de depăşire a ţintelor naţionale, teritoriul îşi poate stabili propriile ţinte. Referitoar la ţintele din tabelul de mai jos menţionăm că ele sunt cele naţionale întrucât teritoriul nu dispune de potenţial care să permită depăşirea ţintelor naţionale. Privind ţinte de recuperare a deşeurilor de ambalaje, facem menţiunea că acestea au fost preluate din HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje care transpune Directiva 94/62/CE . Ţintele în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate sunt stabilite conform Hotărârii 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva nr. 1999/31/EC . De asemena, închiderea şi remedierea depozitelor existente de deşeuri se va face în conformitate cu angajamentele asumate prin negocierea Capitolului 22 Mediu. Obiectivul general al Planului Judeţean de Gestionare a Deseurilor îl reprezintă dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. Obiectivele gestionării deşeurilor au la bază ordinea priorităţilor stabilite la nivel european şi anume:

Prevenirea/Minimizarea generării deşeurilor Reutilizare/Reciclare Valorificare energetică Tratare/Depozitare Adaptarea capacitatii de colectare la numarul de locuitori si la cantitatea de deseuri

generate extinderea ariei de acoperire a sistemului de colectare a deseurilor municipale in zona

urbana la 100% pana in 2013 extinderea ariei de acoperire a sistemului de colectare a deseurilor municipale in zonele

rurale , rata de acoperire 90% pana in 2009 Alegerea celor mai bune optiuni de colectare si transport, corelate cu reciclarea si

depozitarea finala a deseurilor

Page 38: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

38

implementarea sistemului de colectare selectiva pentru materialele recuperabile, cu respectarea legislatiei privind deseurile biodegradabile si cele din ambalaje.

Cuprinsul obiectivelor şi ţintelor propuse Ţintele operaţionale sunt indicatorii folosiţi pentru atingerea obiectivelor propuse şi

monitorizarea progresului. Cele mai importante zone sunt: - ţinte pentru mărirea colectării deşeurilor din zonele rurale nearondate unor servicii de

salubritate, - închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică, - construirea şi operarea unor depozite noi conforme, - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite, - ţinte de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice şi electronice,

vehicule scoase din uz. Tabel nr. 3.1 Obiective si tinte pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Olt

Nr. crt

Obiectiv Obiective subsidiare / tinte Termen

1. Politica si cadrul legislativ privind gestionarea deseurilor 1. 1.1. Dezvoltarea politicii la nivel

judetean si local in vederea implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor

1.1.1 Elaborarea de acte normative specifice la nivel judetean si local în concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat de management, eficient din punct de vedere economic si ecologic

Permanent revizuiri periodice

1.1.2 Încurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora împreuna cu sectorul privat o strategie comuna în vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pâna la eliminarea finala. 1.1.3 Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management adecvat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei

1.2. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

1.2.1 Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul acesteia

permanent

1.2.2. Întarirea cooperarii între institutii în vederea aplicarii legislatiei 1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel judetean si local, definirea clara a responsabilitatilor 1.2.4. Informarea tuturor factorilor interesati /implicate referitor la legislatia de protectie a mediului în general si cea de gestionare a deseurilor în particular 1.2.5. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM Craiova, APM Olt, Garda de Mediu, în concordanta cu responsabilitatile acestora 2. Aspecte institutionale si organizatorice

2. 2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric ptr. îndeplinirea cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene

2.1.1 Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor

Permanent

2.1.2. Întarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivelul institutiilor judetene si locale cu competente si responsabilitati în aplicarea legislatiei

3. 3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si de dotari corespunzatoare la nivel judetean si local

Începând din 2008

4. 4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor în

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si eliminare finala

Permanent

4.1.2. Optimizarea utilizarii fondurilor nationale si internationale Permanent

Page 39: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

39

conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii

disponibile ptr. cheltuieli de capital în domeniul gestionarii deseurilor (Fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale, fonduri de coeziune, institutii bancare etc)

4.1.3. Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor prin elaborarea unor mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetateni, care de asemenea, sa acopere costurile de colectare, tratare si depozitare controlata

Incepand din 2008 cu

4.1.4. Încurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico -financiare în vederea promovarii colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz

2008 si o atentie permanenta

4.1.5.Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile pentru deseurile reciclabile

Permanent

5. 5.1. Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate

5.1.1. Intensificarea comunicarii între toti factorii implicati Permanent 5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare

Permanent

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (massmedia, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea autoritatilor administratiei publice locale si a publicului si pentru constientizarea grupurilor tinta (autoritati si cetateni) cu privire la masurile de implementare a PJGD Olt.

Permanent

5.2 Campanii publice referitoare la gestionarea deseurilor

5.2.1 Elaborarea de materiale informative si realizarea de campanii de constientizare a populatiei privind gestionarea deseurilor

Permanent

5.2.2 Informarea publicului asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor prin depozitarea necontrolata a acestora

Permanent

6. Date si informatii privind gestionarea deseurilor 6. 6.1. Obtinerea de date si

informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare la nivel national si european

6.1.1. Îmbunatatirea sistemului judetean de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind generarea si gestionarea deseurilor (inclusiv a fluxurilor specifice de deseuri)

Permanent

6.1.2. Îmbunatatirea raportarii directe, prin mijloace IT, a datelor colectate la nivel judetean si transmiterea acestora la nivel local (APM Olt), regional (ARPM Craiova) si national (ANPM)

Permanent

6.1.3. Îmbunatatirea sistemului de validare a datelor primite, cresterea responsabilizarii întregului personal implicat în colectarea, procesarea si validarea datelor

Permanent

7. Prevenirea generarii deseurilor 7. 7.1. Maximizarea principiului

prevenirii deseurilor la producatori prevenirii generarii deseurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea si implementarea principiului prevenirii deseurilor la producatori

Permanent

7.1.2. Promovarea, încurajarea si implementarea principiului prevenirii deseurilor la consumator

Permanent

8. 8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor

8.1.1. Dezvoltarea unei piete viabile pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate

Permanent

8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica

8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare) si reciclarea deseurilor menajere altele decât cele de ambalaje, în masura posibilitatilor tehnice si economice

Permanent

8.2.2 Promovarea valorificarii energetice prin coincinerare si incinerare în cazul în care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnicoeconomic

Permanent

9.Colectarea si transportul deseurilor 9. 9.1. Asigurarea de capacitati de

colectare si de sisteme de transport adaptate numarului

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale în mediul urban – aria de acoperire 100%

2013

9.1.2 Extinderea sistemului de colectare a deseurilor municipale în mediul 2009

Page 40: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

40

de locuitori si cantitatilor de deseuri generate. 9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala (sistem integrat de colectare si transport al deseurilor)

rural – arie de acoperire minim 90% 9.1.3 Licentierea agentilor de salubrizare din judet 2009 9.1.4 Asigurarea infrastructurii necesare si modernizarea sistemelor de colectare si transport

Permanent

9.2.1 Implementarea sistemelor de colectare selectiva a materialelor valorificabile astfel încât sa se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile

Permanent

9.2.2 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente în deseurile municipale

Permanent

9.2.3 Introducerea unor mecanisme financiare pentru stimularea colectarii selective

Permanent

9.2.4 Construirea de statii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate si în corelatie cu anii de închidere a depozitelor existente, în cadrul carora sa se realizeze si operatii de sortare a deseurilor

2008-2013

10. Tratarea deseurilor 10. 10.1. Promovarea tratarii

deseurilor în vederea asigurarii unui management ecologic rational

10.1.1. Încurajarea tratarii deseurilor în vederea: valorificarii (materiale si energetice), diminuarii caracterului periculos si diminuarii cantitatii de deseuri eliminate final

Permanent

11. Deseuri biodegradabile 11. 11.1. Reducerea cantitatii de

deseuri municipale biodegradabile depozitate

11.1.1. Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile municipale colectate. Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in 1995 în judet

2010

11.1.2. Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii deseurilor biodegradabile. Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2013

11.1.3. Construirea unor statii de tratare bio-mecanica, incinerare şi ompostare avansată.Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in 1995

2016

12. Deseuri de ambalaje 12. 12.1. Prevenirea

producerii deseurilor de ambalaje 12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata

12.1.1 Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat Permanent 12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reciclarea deseurilor de ambalaje, în sensul unei bune organizari a colectarii selective

Permanent

- Reciclare şi recuperare deşeurilor de ambalaje cu costuri mici. - Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton - Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal

2008

- Recuperare 50% din masa deseurilor de ambalaje 2011

- Recuperare 60% din masa deseurilor de ambalaje 2013 - Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic - Reciclarea a 15 % din masa deseurilor din lemn 2010

- Reciclarea a 55% , recuperare 60%din masa totala a deseurilor de ambalaje, din care: 60% din masa deseurilor din sticla; 22.5 % din masa deseurilor plastic 2013

13. Deseuri din constructii si demolari 13. 13.1. Gestionarea

corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

13.1.1 Colectarea separata a deseurilor din constructii si demolari, pe categorii (deseuri periculoase si deseuri nepericuloase)

Începând cu 2008

13.1.2. Tratarea deseurilor periculoase din constructii si demolari în vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii în conditii de siguranta

Permanent

13.1.3. Crearea de capacitati de tratare si valorificare Permanent 13.1.4. Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate Permanent

14. Deseuri voluminoase

Page 41: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

41

14. 14.1. Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

14.1.1. Înfiintarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase de la populatie

Începând cu 2008

14.1.2. Valorificarea potentialului util din material si valorificarea energetica a deseurilor voluminoase

Începând cu 2008

15. Namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate oraseneti 15. 15.1. Gestionarea

corespunzatoare a namolului provenit de la statiile de epurare, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului în apele de suprafata

Permanent

15.1.2. Promovarea prioritara a valorificarii în agricultura în conditiile respectarii prevederilor legislative

Permanent

15.1.3. Promovarea tratarii prin presare/deshidratare în vederea co-incinerarii Permanent

16. Vehicule scoase din uz (VSU) 16. 16.1. Crearea si

dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1. Asigurarea functionarii punctelor de colectare VSU si trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate

Permanent

16.1.2. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la vehiculele scoase din uz si valorificarea energetica a acelor materiale ce nu pot fi reciclate

Permanent

16.1.3. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din greutatea vehiculelor fabricate înainte de 01.01.1980

Începând 01.01.2007

16.1.4. Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 01.01.1980

Începând 01.01.2007

17. Deseuri de echipamente electrice si electronice 17. 17.1. Colectare separata,

reutilizare, reciclare si valorificare

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva în vederea colectarii DEEE provenite de la gospodariile particulare, dupa cum urmeaza:

1 punct de colectare în judet; 1 punct de colectare în fiecare oras cu >100000 locuitori;

1 punct de colectare în fiecare oras cu > 20.000 locuitori.

31.12.2005 31.12.2005 31.12.2006

17.1.2. Asigurarea functionarii punctelor de colectare DEEE conform legislatiei Permanent 17.1.3. Organizarea colectarii selective a deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor acestora, cu o tinta (rata medie anuala) de cel putin: 2 kg/locuitor si an (obiectiv intermediar) 3 kg/ locuitor si an (obiectiv intermediar) 4 kg/ locuitor si an

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

17.1.3. Îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare si reciclare a deseurilor din echipamente electrice si electronice colectate selectiv conform prevederilor HG nr. 448/2005

Permanent

17.1.4. Încurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii deseurilor din echipamente electrice si electronice si a componentelor si materialelor din care sunt realizate

Permanent

18. Deseuri periculoase din deseuri municipale 18. 18.1.Implementarea

serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

18.1.1. Informarea si încurajarea cetatenilor în vederea colectarii separate a componentelor periculoase din deseurile menajere

Începând cu 2008

18.1.2. Instalarea unor de puncte de colectare a deseurilor periculose din deseurile menajere

Începând cu 2008

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase în mod ecologic rational

18.2.1. Tratarea deseurilor periculoase în vederea reciclarii Permanent 18.2.2 Asigurarea de capacitati si instalatii în conformitate cu standardele europene

Permanent

19. Eliminarea deseurilor 19. 19.1. Eliminarea

deseurilor în 19.1.1 Încetarea activitatii sau conformarea celor 6 depozite neconforme clasa “b” din zona urbana a judetului Olt

Etapizat pâna în

Page 42: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

42

conformitate cu cerintele legislatiei în domeniul gestiunii deseurilor în scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

2017 19.1.2 Închiderea si monitorizarea post închidere a depozitelor neconforme Corelat cu

calendarul de încetare a activitatii

19.1.3 Închiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare din zona rurala Pâna la 16 iulie 2009

19.1.4 Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal

Permanent

4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE

4.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori:

Evoluţia populaţiei

Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

Evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale

Evoluţia populaţiei Datele privind evoluţia populaţiei se obţin din studiile pe medii (urban şi rural) elaborate de către Institutului Naţional de Statistică. La calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale se recomandă să se ia în considerare varianta medie, ca şi scenariu de prognoză a populaţiei. În plan se va prezenta evoluţia populaţiei (din mediul urban, rural şi total) pentru întreg orizontul de timp al planului. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie. Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica.

Tabel 4.1.1: Estimarea populaţiei din jud.Olt (Mii)

Sursă:DJS Olt

2008 2009 2010 2011 2012 2013Total Populatie 478250 475290 472330 469370 466622 463662 Urbană 208383 208690 208953 209260 209567 209830- deservită 183377 187821 196416 200890 205376 209830- nedeservită 25006 20869 12537 8370 4191 0Rurală 269866 266601 263378 260111 257055 253832- deservită 202401 239941 237040 234100 231349 228449- nedeservită 67467 26660 26338 26011 25705 25383

Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 4, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a

Page 43: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

43

deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri municipale. Tabel nr.4.1.2- Regiunea 4, Estimarea Generării de Deşeuri Solide Municipale ( tone/ an)

Indice de creştere anual

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.80% indice Urban 0.9 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

0.80% indice Rural 0.4 0.40 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43 Sursă:INS

Tabel nr. 4.1.3- Estimarea generării de Deşeuri Solide Municipale (tone/ an)

Crt. No. Flux deşeuri

Indice de creştere anual 2003 2006 2008 2010 2011 2013

1

Deşeuri menajere

mixte

urban

0.80%63410 64932 65971 67027 67563 68644

rural 0.80%

43556 44601 45315 46040 46409 47152

2

Deşeuri similare din comerş, industrie şi

instituţii* 0.80% 21157 21665 22012 22364 22543 22904

4 Deşeuri verzi din parcuri şi grădini 0.80% 2517 2577 2618 2660 2681 2724

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 1576 1614 1640 1666 1679 1706

6 Deşeuri din străzi 0.80% 6179 6327 6428 6531 6583 6688T O T A L 138395 141716 143984 146281 147458 149818

4.2. Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale. Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc: • deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie,

sunt similare cu deşeurile menajere”;

• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.

Legislaţia europeană şi naţională nu defineşte deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi, combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeuri biodegradabile municipale înseamnă deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri biodegradabile, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile biodegradabile din gospodării. Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase. Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.

Page 44: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

44

Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale. Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PJGD Regiunea 4 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor. Tabel nr. 4.2.1 : Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

1.1

Deseuri menajere Urban 69

deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 15

Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

hartie+carton, lemn, textile 12 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii 60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 44

1.8

Deseuri generate si necolectate Urban 69

deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 15

Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

hartie+carton, lemn, textile 12

4.2.1 - Estimarea generării de deşeuri municipale biodegradabile Deşeurile Biodegradabile Municipale din Deşeurile Solide Municipale provin din mai multe surse. Aceste sunt: deşeuri biodegradabile menajere şi deşeuri similare, fracţiunile colectate separat de hârtie şi carton, lemn, textile, şi din alte surse de deşeuri: piese municipale, curăţenia străzilor şi altele generate din parcuri publice şi grădini. Tabelul 4.2.1. – Prognoza generării deşeurilor, [t]

Olt 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Deşeuri generate în zona urbana

80.612 80.957 81.368 81.785 82.145 82.506 82.878 82.873 82.886

Deşeuri generate în zona rurala

64.045 64.365 64.779 65.202 65.582 65.964 66.362 68.363 70.440

Total Deşeuri generate 144.657 145.322 146.147 146.987 147.728 148.470 149.240 151.236 153.326Deşeuri de depozitat 58.893 78.277 100.213 110.620 107.881 105.116 102.021 107.467 108.416

Page 45: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

45

Deşeuri reciclabile - 1.751 3.749 5.419 7.205 9.024 11.202 11.352 11.509Compostate individual - - - 5.640 11.311 17.012 22.744 23.430 24.142Depozitate necontrolat 85.765 65.294 42.185 25.308 21.331 17.318 13.272 8.987 9.260

Tabel nr.4.2.2. Conţinutul de deşeuri biodegradabile în fluxurile deşeurilor municipale

2003 2006 2008 2010 2011 2013 1.1 Deşeuri menajere

Urban 72 72 72 72 72 72

Deşeuri biodegradabile 58 58 58 58 58 58Hârtie+carton+lemn 14 14 14 14 14 14 Rural 78 78 78 78 78 78

Deşeuri biodegradabile 66 66 66 66 66 66

Hârtie+carton+lemn 12 12 12 12 12 12 1.2 + 1.3

Deşeu similar (colectare selectivă sau mixtă) 45 45 45 45 45 45

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 95 95 95 95 95 95 1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 90 90 1.7 Deşeuri stardale 20 20 20 20 20 20

În acest Plan, nu sunt incluse deşeurile Biodegradabile prezente în nămolul rezultat de la instalaţiile de tratare a apei uzate, şi deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Tabel nr. 4.2.3. Deşeuri Municipale Biodegradabile, prognoza de generare (t/a)

Crt No. Flux de deşeuri

Conţinut de deşeuri biodegradabile 2006 2010 2013

1

Deşeu menajer

mixt

urban urban 58% 37661 38876 39814 14% 9091 9384 9611

rural rural 66% 29437 30387 31121 12% 5352 5525 5659

2 Deşeu similar provenit din industrie, comerţ, instituţii 45% 9750 10064 10307

4 Deşeuri din grădini şi parcuri 95% 2448 2527 25885 Deşeuri din pieţe 90% 1453 1500 15366 Deşeuri stardale 20% 1266 1307 1338

T O T A L 96458 99570 101974 Tabel 4.2.4. Obiectivele Cantitative ale Colectării Deşeurilor Casnice Amestecate, Rurale

şi Urbane Ponderea deşeurilor menajere mixte, t/an

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Urban 64429 64944 65464 65988 66516 67048 67584 68125 68670 Rural 44256 44610 44967 45327 45689 46055 46429 46795 47169

Page 46: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

46

Deşeuri generate 108685 109554 110431 111315 112205 113103 114013 114920 115839

% populaţia conectată la serviciile de salubritate

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Colectare în

mediul Urban % 85 86 87 88 90 94 96 98 100 Colectare în

mediul Rural % 3 5 15 75 90 90 90 90 90 % Colectare pe

judet 44% 45.5% 51% 91% 90% 92% 93% 94% 95%

% tone colectate Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Colectare Urbană 54765 55852 56954 58069 59865 63025 64881 66762 68670

Colectare Rurală 1327.7 2230.5 6745 33995 41120 41449.5 41786.1 42116 42452 Colectare pe

judet 56092.7 58082.5 63699 92064 100985 104474.5 106667.1 108878 111122 % tone

colectate 55% 57% 61% 84% 90% 93% 94% 95% 97%

4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: • cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate; • structura deseurilor de ambalaje. Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 - Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor date. Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de 1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD). Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe baza următorilor factori: populaţia fiecărei regiuni în anul 2005 si cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare, a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor. S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie. Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza se realizeaza in functie de veniturile salariale totale. Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate - Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a crescut cu 13 % fata

Page 47: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

47

de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume: • pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %; • pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %; • pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %. Structura deseurilor de ambalaje Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel national, si anume: Tabel nr. 4.3.1 - Structura deseurilor de ambalaje

Structura deseurilor de ambalaje (%)

Hartie si carton 26,90Plastic 33,00Sticla 17,90Metale 7,40Lemn 9,90

Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera - Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de ambalaje. Tabel nr. 4.3.2 - Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare Populatie (%) Industrie, comert, institutii (%) Hartie si carton 55 45 Plastic 75 25 Sticla 80 20 Metale 75 25 Lemn 0 100

Tabel nr. 4.3.3- Estimarea generării de Deşeuri provenite din Ambalaje, judetul Olt ( t/an)

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Judetul Olt 35150 37611 39493 41467 43541 45718 Hârtie şi carton 8747 9359 9827 10319 10834 11376 Plastic 9905 10599 11128 11686 12270 12885 Sticlă 6600 7061 7414 7786 8175 8585 Metal 3879 4151 4357 4575 4806 5046 Lemn 3879 4151 4357 4575 4806 5046

Page 48: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

48

Obiectivele deşeurilor exprimate în tone Această secţiune stabileşte scopurile cantitative ale obiectivelor judeţene exprimate mai sus în procentaje. Un rezumat al obiectivelor referitoare la Deşeurile Solide Municipale, deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile prezentate în capitolul 3 . Obiective cantitative sunt următoarele:

Tabel nr. 4.3.4 : Sarcinile Obiective ale Deşeurilor Prezente (%)

Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013% deşeuri colectate de la populaţia urbană 90 % deşeuri colectate de la populaţia rurală 100 Reducerea deşeurilor biologice prin greutate faţă de 1995 (4ani amânaţi între 2006 şi 2009)

75 50

Recuperarea Deşeurilor din Ambalaje/Incinerarea cu Energie recuperată 50 60

Reciclarea totala a Deşeurilor din Ambalaje după greut. 25 55 Din care sticlă, hârtie/carton, metal 15 Din care hârtie/carton 60 Din care metal 50 Din care materile plastice 15 22.5 Din care sticlă 60 Din care lemn 15

Sursă: Planul Naţional al Strategiei Deşeurilor din România. 4.4. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje

4.4.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 mil.tone. In tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior. Tabel nr.4.4.1 - Tinte pentru deşeurile biodegradabile

Anul 2008 2010 2013T O T A L 544 553 559

OBI

EC

TIV

E Cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile admisă pentru depozitare (mii tone ) 387 258

Page 49: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

49

În procente exceptând cantitatea depusă în 1995 (4800000 t) 75% 50%Cantitatea necesară care trebuie tratată (mii tone) 166 301

4.4.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut perioada de derogare. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv. Tratatul de Aderare stabileşte ţinta naţională pentru perioada 2008-2013, pentru colectarea/ reciclarea deşeurilor de ambalaje, conform Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. Tabel nr.4.4.2 : Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Ţinte de reciclare/valorificare (%)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Hârtie şi carton 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Sursa: Tratatul de aderare al României Tabel 4.4. 3 – Ţintele de reciclare a deşeurilor, [t]

Sursa: MP

Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare. Tabel 4.4.4 – Rezultatele preconizate pentru colectarea deşeurilor din ambalaje, [t] Zona urbană 2010 2011 2012 2013

Densitatea sistemului de colectare la punct fix

HÂRTIE/ CARTON (DIN AMBALAJE) 1432 1719 1985 2369

Obiective 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Recuperate sau incinerate cu recuperarea energiei 3822 5867 7281 9605 11732 13615

Total reciclate 2491 4444 6133 7967 9939 12445Hârtie şi carton 2774 2968 3117 3273 3436 3608 Plastic 1745 1760 1624 1470 1297 778 Sticlă 233 676 1157 1529 2099 2723 Metal 840 898 943 990 1040 1092 Lemn 156 251 369 484 435 305

Page 50: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

50

(1 punct colectare/500 de locuitori)

STICLĂ 946 1961 1953 2331

PLASTIC 2392 2871 3316 3958

METAL 484 581 671 801

TOTAL ZONA URBANĂ 5869 7292 8196 9457

Zona rurală 2010 2011 2012 2013

Compostare individuală în gospodării

HÂRTIE/ CARTON (DEŞEURI DIN AMBALAJE) 163 343 541 757

Sistem la punct fix (1 punct colectare/500 de locuitori)

STICLĂ 558 989

Total zona rurală 163 343 1099 1746

Sursa: MP – Cap.5

5. Fluxuri Specifice de Deşeuri (situaţie existentă, metode de gestionare):

5.1. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc în depozite, mai tîrziu contaminează solurile şi fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă. Toate trebuie sortate cu atenţie şi colectate selectiv pentru a fi tratate corespunzător în viitor. Acestea necesită o colectare specială, tratare si căi de eliminare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale.

5.1.1 Sumar al legislaţiei relevante România a transpus legislaţia prezentă în Acquis-ul Comunitar în ceea ce priveşte deşeurile menajere periculoase, în legislaţia naţională. Cadrul legal românesc este echivalent cu cel al UE cu privire la deşeurile menajere periculoase, corespondenta cu directivele fiind redată în tabelul de mai jos.

Tabel 5.1.1: Legislaţie specifică Legea UE Legislaţia românească

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva no. 87/101/EEC şi Directiva no. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completată şi modificată de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate .

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Page 51: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

51

Legea UE Legislaţia românească Decizia nr. 2000/532/EC, modificată de Decizia nr. 2001/119 care stabileşte o listă a deşeurilor*.

HG nr. 856/2002 privind păstrarea unei evidenţe în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi aprobarea unei liste a deşeurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deşeurile din industria dioxidului de titan, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordin Comun al MMGA şi al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor provenite din industria dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eşantioanelor de azbest şi metodele de prelevare a eşantioanelor şi de determinare a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

5.1.2 Tipuri de deşeuri periculoase generate de gospodării Catalogul European de Deşeuri transpus în legislaţia Românească este vast. În general aceste deşeuri sunt toxice pentru mediu şi sănătatea umană. Acestea includ substanţe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deşeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanţe care posedă aceste proprietăţi. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenţi, lichide de curăţare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri şi alte lichide. În ceea ce priveşte Catalogul European de Deşeuri, o listă simplificată cuprinzând cele mai des întâlnite deşeuri menajere este dată mai jos.

Tabel nr.5.1.2 - Deşeuri municipale periculoase, în conformitate cu Catalogul European de Deşeuri

Referinţă UE Categorie 20 01 13 Solvenţi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Alcali 20 01 17 Fotochimice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23 Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 20 01 26 Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase 20 01 29 Detergenţi care conţin substanţe periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice şi citostatice 20 01 33 Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele

menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase 20 01 37 Lemn conţinând substanţe periculoase

Page 52: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

52

5.1.3 Generarea de deşeuri menajere periculoase şi alte deşeuri similare Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM, a realizat un studiu asupra generării de deşeuri menajere periculoase în România. În urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia că România generează o medie per capita de 0,5 % din deşeurile menajere periculoase. Totuşi experienţa internaţională arată că în condiţiile în care se ţine o evidenţă mai riguroasă a cantităţilor de deşeuri generate, cantitatea de deşeuri periculoase generate este de 0,5% din totalul deşeurilor menajere. În momentul de faţă, deşeurile periculoase din cele municipale nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaşte exact cantitatea generată. Estimarea acesteia se va realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din alte ţări europene, şi anume : 2,5 kg/persoană x an - în mediul urban 1,5 kg/persoană x an - în mediul rural.

Tabel nr.5.1.3 : Estimarea generării de deşeuri menajere periculoase 2008-2013

Generation ratio / inh. 0,50% 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Household MSW Generation, Tonnes Urban 366 367 368 370 371 372 373 Rural 180 180 180 181 181 181 181

Deseuri generate 546 548 549 550 552 553 554 Populatia 2275 2262 2248 2234 2220 2207 2193

Regiunea 4 2732 2738 2745 2751 2758 2764 2771 Olt 490 576 577 579 580 581 583 584

(1) Deşeuri proveninte din deşeuri menajere şi similar, prognoză ICIM

5.1.4 Colectarea actuală a deşeurilorr menajere periculoase şi similare

La ora actuală, în judeţul Olt nu colectează separat deşeurile menajere periculoase. Aceste deşeuri sunt amestecate cu Deşeurile Solide Municipale, la care, aşa cum am descris mai sus, apar probleme semnificative la depozitare. În present, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite la staţiile service şi acumulatori uzaţi provenitţi de la magazine şi din centrele de reparare a automobilelor.

5.1.5 Schema de colectare pentru deşeuri periculoase

Există mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deşerilor menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:

1. colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare se desfăşoră sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin orare de colectare specifice pentru fiecare zonă în parte sau la cerere

2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale), şi

3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzaţi, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente. O descriere mai detaliată este cuprinsă în tabelul următor:

Page 53: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

53

Tabel nr.5.1.5 : Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor menajere periculoase

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE 1a) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4000 până la 5000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare trimestrială. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene. Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase. Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unitaţile mobile

1b) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

2a) Punctel de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie funcţionarea permanentă. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

2b) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Controlul colectării deşeurilor periculoase în recipienţi specifici este dificil, vandalismul şi folosirea neadecvată fiind impedimentele principale. Deci, containerele de colectare necesită protecţie. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 3) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 2a).

Sistemul de colectare trebuie controlat şi este viabil când este combinat cu un sistem de control de prevenire a vandalismului .

3) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu unităţile care comercializează aceste produse şi care pot fi răspunzătoare pentru colectarea acestor articole dupa utilizarea lor de către clienţi.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a acumulatorilor de maşină şi a bateriilor.

Datorită faptului că eficienţa colectării deşeurilor menajere periculoase este scăzută, este recomandat să se organizeze campanii publice de conştientizare a populaţiei. Se aşteaptă ca

Page 54: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

54

agenţii economic şi celilalţi generatori persoane juridice să plătească pentru transport şi tratare, iar populaţi prin sistemul special de taxare pentru serviciul de salubritate ori prin taxele locale.

5.1.6 Facilităţi şi metode de tratare Tratarea deşeurilor menajere periculoase este complexă, şi cere facilităţi şi metode de tratare specifice. În primul rand, firmele de colectare trebuie:

- să sorteze în mod adecvat deşeurile menajere periculoase pe diferite fracţii; - să stocheze temporar deşeurile (de obicei până la 30 de zile) în clădiri acoperite şi bine

aerisite, cu o podea de beton, clădirea având facilităţi de colectare a apei uzate, şi - să contracteze tratarea fiecărui flux de deşeuri numai cu firme autorizate Tratamentul general al deşeurilor menajere periculoase urmăreşte două căi principale:incinerarea termică pentru fracţii organice, în conformitate cu Directivele UE tratare fizico – chimică pentru acizi şi baze. În prezent România beneficiază de facilităţi autorizate pentru tratare a deşeurilor periculoase – chiar în Craiova există un incinerator pentru deşeuri medicale şi periculoase cu o capacitate de 1600 t/an, aflat într-un proces de extindere de până la 6000 t/an. În mod frecvent, deşeurile menajere periculoase colectate vor trebui să fie transportate şi depozitate în conformitate cu regulile şi licenţele OECD care sunt funcţionale în Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, etc. Datorită faptului că tratarea şi logistica sunt costisitoare (aşa cum este specificat în Convenţia de la Basel şi în transpunerea Directivei UE cu privire la transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase), este recomandat ca România să accelereze construirea unor facilităţi specializate necesare folosind alternative cea mai ieftină. Excepţii ale celor relatate mai sus sunt detaliate în paragrafele următoare.

Baterii uzate - Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm pâna la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Este recomandată şi puusă în practică organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către firmele specializate de reciclare.

Acumulatori uzaţi (Baterii auto) - Reciclarea bateriilor auto este ieftina din punct de vedere economic, de obicei prin unităţi specializate manuale sau atutomate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzaţi unor firme specializate de reciclare şi colectare. Colectorii neautorizaţi vor colecta de asemenea, acumulatori uzaţi pentru revinderea lor către reciclatori. În orice caz, reciclarea acumulatorilor uzaţi pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajată deoarece:. - poluează mediul înconjurător - expune sănătatea şi igiena umană unor riscuri mari, şi - subminează firmele autorizate de reciclare care au investit în măsuri de protecţie a mediului

şi sănătăţii umane In UE, Germania promovează în mod frecvent reciclarea acumulatorilor scoşi din uz, printr-o taxă la cumpărare care este mai târziu îndreptată către reciclatori. În orice caz, prin creşterea semnificativă a costului materiilor primet, s-a ajuns la creşterea atractivităţii economice a reciclării acumulatorilor.

Page 55: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

55

Numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi uşor exprimat prin împărţirea la 5 a numărului de vehicule înregistrate, considerând o medie a vieţii acumulatorilor de 5 ani. Această cerinţă necesită o colectare anuală şi o capacitate de reciclare estimată la 11900 baterii pentru Judeţul Olt. Ulei de motor uzat - Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare şi amestecare în instalaţii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obţienerea de energie, aşa cum este menţionat în Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca sistemul să fie complet operaţional, sistemul de colectare trebuie să se extindă la toate staţiile service şi la toate magazinele unde se comercializează ulei de motor. Mai mult, consumatorii care îşi schimbă singuri uleiul de motor trebuie să fie instruiţi cu privire la depozitarea corespunzătoare a uleiului de motor uzat. Bazându-ne pe numărul de autovehicule estimat în judetul Olt şi calculând că fiecare vehicul foloseşte aproximativ 5 litri de ulei pe an, judetul va genera o cantiate de 297t de ulei uzat. Aproximativ jumătate din această cantitate ar putea fi recuperată.

Medicamentele expirate - Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt mai periculuase decât cele noi, dar necesită o depozitare atentă deoarece pot afecta sănătatea umană dacă sunt folosite (în special de copii). În plus, câteva medicamente sunt dăunătoare pentru mediu sau se pot transforma în biohazarde. În consecinţă, medicamentele expirate trebuie să fie colectate de către firmele de medicamente sau farmacii şi returnate la sursa de unde provin sau la circuitele specializate de recuperare, care în general incinerează medicamente expirate, sau, în cazul în care nu este posibil le depun în depozite. specializate Totuşi, datorită problemelor apărute în cazul colectării neoficiale şi al revânzării acestora, incinerarea este considerată cea mai bună tehnică posibilă (BAT) în UE.

5.1.7 Reducerea cantităţii de substanţe periculoase România are o legislaţie care promovează înlocuirea sau reducerea de pe piaţă a substanţelor periculoase. Exemple privind aceste restricţii sunt:

- reducerea/eliminarea plumbului din combustibil şi vopsele, eliminarea plumbului din ţevi - eliminarea benzenului şi reducerea cantităţilor de alte substanţe aromatice din vopsele ori

adezivi - reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline, - reducerea cadmiului şi a altor metale grele din masele plastice - reducerea solvenţilor clorinaţi - eliminarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire, - reducerea metalelor grele din tonnere-le pentru copiatoare şi imprimante, - interzicerea de a folosi insecticide cu DDT, POP, şi altele - înlocuirea materialelor ce conţin azbest, PCB din transformatoare, etc. Această acţiune îmbunătăţeşte protecţia consumatorului, igiena şi sănătatea. Se fac eforturi continue în acest domeniu. Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD sunt menţionate în tabelul de mai jos:

Tabel 5.1.7 -Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Cod deşeu (conform HG nr.

856/2002) Tip deşeu

20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur 20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorcarburi)

20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi

Page 56: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

56

Cod deşeu (conform HG nr.

856/2002) Tip deşeu

periculoşi

20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35

5.2. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

5.2.1 Legislaţie - Romania a adoptat Directiva UE privind DEEE în legislaţia naţională. Aceasta arată după cum urmează:

Tabel nr.5.2.1: Legislatia UE şi românească cu privire la DEEE Legislaţia UE Legislaţia românească Directiva nr.

2002/95/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005). Directiva 2002/95/CE, va fi transpusă în legislaţia naţională înainte de 2006 prin HG. De asemenea,vor fi transpuse reguli ale Directivei 2002/95/CE cu privire la restricţiile pentru câteva substanţe periculoase utilizate în echipamentele electrice şi electronice.

Directiva DEEE conduce la: - prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi electronice şi

promovarea reutilizării reciclării şi a altor forme de recuperare pentru reducerea marii majorităţi a cantităţii de deşeuri,

- îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi agenţi economicii direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric şi electronic.

5.2.2 Obiective DEEE Generale:

o crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună DEEE la punctele de colectare;

o colectarea DEEE în momentul livrării de noi EEE; o capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg/loc/an de DEEE până la 31 Dec.2008; o sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru zonele dens populate;

Tinte pentru recuperare: − 80% din greutatea medie pe echipament şi 75% material recuperat pentru:

echipament electric menajer de dimensiuni mari distributori automaţi

- 75% din greutatea medie pe echipament şi 65% material recuperat pentru Echipament informatic şi de telecomunicaţii Echipamente de larg consum;

− 70% din greutatea medie pe echipament şi 50% material recuperat pentru Echipamente menajere de dimensiuni mici.

Perioade de implementare Până la 31 Decembrie 2006 cel puţin 50% din cantităţile reutilizate/reciclate şi

recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/95/CE (2 kg/locuitor şi an);

Page 57: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

57

Până la 31 Decembrie 2007 cel puţin 75% din cantităţile reutilizate/reciclate şi recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/95/CE (3 kg/locuitor şi an;

5.2.3 Generarea DEEE Estimări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea 4 În anul 2005 numărul de locuitori din regiune era de 2,303,500 sau 10,8% din populaţia României. Numărul echipamentelor electrice şi electronice este luat din recensământul statistic realizat în anul 2005.

Tabel nr.5.2.3 : Estimări privind echipamentul electric şi electronic în R 4 (folosind media României)

Categorie Unităţi per / 1000 loc

Număr total (1000s)

Radio / casetofoaneTelevizoare

FrigidereMaşini de spălat

Aspiratoare Fiare de călcat

Telefoane mobile

381 885 292 678 224 520 158 367 105 244 80 186

205 476 Tabel nr. 5.2.4: Estimări privind echipamentul electric şi electronic în judetul Olt (folosind media României)

Categorie Unităţi per / 1000 loc Număr total (mii bucati)

Radio / casetofoaneTelevizoare

FrigidereMaşini de spălat

Aspiratoare Fiere de călcat

Telefoane mobile

381 187 292 143 224 110 158 78 105 52 80 40

205 101 Tabel nr.5.2.5: Rata medie de viaţă a EEE

Categorii Medie de viaţă, ani

Greutate medie - Kg/unit-

1 Frigidere, lăzi frigorifice 15 62 2 Maşini de spălat 10 75 3 Cuptoare electrice 10 50 4 Aspiratoare 8 15 5 Televizoare 6 25 6 Computer, monitor 5 20

Tabel nr.5.2.6: Greutate totală a echipamentului consumat EE pentru România Categorii Unităţi

produse sau importate

Tone Media Kg/unit

Radio/Casetofoane 879.879 10.559 1,2

Page 58: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

58

Categorii Unităţi produse sau

importate

Tone Media Kg/unit

Televizoare 674.982 23.624 35 Frigidere, lăzi frigorifice 516.516 32.024 62Maşini de spălat 365.442 18.272 50Aspiratoare 241.857 2419 10Fiare de călcat 184.107 9205 50Telefoane mobile 474.012 47 0,1Maşină de spălat vase 1.365 49 36Cuptor 32.397 1749 54 Cuptor cu microunde 33.745 455 13,5Calorifer 283.148 1699 6Aer condiţionat 47.325 1514 32Fax 17.257 86 5Video Camera 42.063 36 0,850Lampă fluorescentă 2.666.692 182 0,08Lăzi frigorifice pt magazine 2.201 286 130SFrigidere mici 1.100 77 70Boiler 19315 1545 80Calculator, monitor, 18.996 266 14Total tone 19699.479

Din cele mai sus menţionate, media curentă de consum şi generare de DEEE a României este de aproximativ 9 kg/loc/an.

5.2.4 Colectarea DEEE În anul 2005 Regiunea 4 a stabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. După colectarea lor, DEEE sunt transferate către operatorii de DEEE sau către producătorii indicaţi de către MMGA. În Regiune, sunt în general agenţi economici de tip REMAT care au facilităţi pentru bunuri albe. Un sistem de reciclare pentru bunuri brune este încă în studiu la nivel naţional, nefiind încă definit.

5.2.5 Obiective cuantificate Obiectivele judetene cuantificate pentru colectarea DEEE sunt date mai sus. Implementarea celor mai sus menţionate cere o capacitate de dezasamblare până la 1800 t/an pentru DEEE din judeţ.. Deşi salariul minim pe economie din România este sub media europeană, preţul de dezasamblare este mai mare decât valoarea materialelor recuperate. În consecinţă o suprataxă pe bunurile EEE este în studiu, taxă ce va acoperi costurile viitoare de dezasamblare şi reciclare.

Tabel 5.2.7: Obiective cuantificate ale DEEE, judeţul Olt

Obiective

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/loc./an 3 Kg/loc./an 4 Kg/loc/an

Populaţie (mii) 488 475 461 Colectare DEEE (t/an) 976 1425 1844

Page 59: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

59

5.3 Vehicule scoase din uz România a transpus Directiva cu privire la vehiculele scoase din uz în legile sale sub HG 2406/2004 Tabel nr.5.3.1: Legislatie

Legea UE Legea Romanească Directiva no. 2000/53/CE despre vehiculele scoase din uz (VSU)

HG nr. 2406/2004 privind managementul vehiculelor scoase din uz. (Monitorul Oficial nr

32din 11.01.2005.). Acte normative:

În ceea ce priveşte deşeuri provenite din vehicule - transpusă în OUG, no. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată şi modificată prin legea nr. 426/2001 şi OUG nr. 61/2006;

În ceea ce priveşte recuperarea – transpusă prin OUG, nr. 78/2000 privind sistemul de deşeuri aprobat şi modificat prin legea nr. 426/2001 şi OUG nr. 61/2006;;

În ceea ce priveşte Materialele – transpusă prin OUG, nr. 78/2000 privind sistemul de deşeuri aprobat şi modificat prin legea nr. 426/2001 modificată şi completată cu OUG 61/2006;

În ceea ce priveşte substanţele periculoase - transpusă prin OUG, nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi împachetarea substanţelor periculoase şi produselor chimice aprobate prin legea nr. 451/2001.

-Radierea şi certificatul de distrugere: În concordanţă cu Art.47 litera d) din HG 85/2003 privind aprobarea regulamentelor de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, a fost stabilită necesitatea prezentării unei dovezi că aceste vehicule au fost dezmembrate de către un agent economic autorizat şi, acolo unde este necesar, au fost radiate deoarece acest lucru era cel mai indicat din punct de vedere tehnic. Acesta este în concordanţă în mare parte cu articolul 5 aliniatul 3 al Directivei privind eliberarea certificatelor. Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar permite autorităţilor publice să identifice, să ridice şi să recupereze deşeurile provenite de la vehicule

5.3.1 Directiva privind vehiculele scoase din uz: Directiva stabileşte: • Măsurile referitoare la prevenirea deşeurilor provenite de la vehicule la fel ca şi reutilizarea, reciclarea precum şi alte forme de deşeuri provenite de la vehicule şi componente ale acestora, pentru a reduce cantităţile de deşeuri eliminate ca de altfel şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor economici care sunt implicaţi în ciclul de vieţă al acestor vehicule. • Directiva se referă la vehicule şi deşeuri provenite de la acestea, inclusiv componentele şi materialele lor • Impune reutilizarea, reciclarea şi recuperarea energetică a acestor deşeuri provenite din vehicule. Principalele cerinţe ale Directivei 1. Colectarea liberă a deşeurilor provenite din vehicule de la fostul proprietar 2. Certificat de distrugere a vehiculelor scoase din uz 3. Limitarea folosirii substanţelor periculoase pentru construcţia vehiculelor şi scăderea numărului celor care folosesc acest concept.

Page 60: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

60

4. Integrarea unei cantităţi ridicate de materiale reciclate care provin din deşeurile vehiculelor scoase din uz, în noile vehicule şi alte produse, pentru dezvoltarea pieţelor de materiale provenite din deşeuri. 5. Dezvoltarea de sisteme de colectare de către operatorii economici de reciclare a deşeurilor provenite de la vehicule, componentele fiind necesare reparării altor vehicule în cazul în care aceasta este tehnic fezabilă.

5.3.2 Generarea vehiculelor scoase din uz În anul 2005 Regiunea 4 genera aproximativ 30,000 vehicule scoase din uz. Acest lucru

presupune că media de viaţă a unui vehicul înainte de eliminare este de 13 ani şi erau aproximativ 380,000 camioane, autobuze, automobile înregistrate în regiune. Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de aşteptat să crească cu aproximativ 4 %/an de-a lungul perioadei de programare, direct proporţional cu creşterea numărului de vehicule motorizate din regiune. Tabel nr.5.3.2: Vârsta şi numărul de vehicule motorizate în Regiunea 4

Regiunea 4, Numâr de vehicule motorizate, automobile,camioane şi autobuze, 2003 Vârsta 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15

ani 16 – 20

ani >20 ani Total

Număr 72200 76000 68400 72200 91200 380 000 % 19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %

Sursa: PRGD Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de aşteptat să crească cu aproximativ

4 %/an de-a lungul perioadei de programare, direct proporţional cu creşterea numărului de vehicule motorizate din judet.

5.3.3 Colectarea În prezent, echipamentul actual al facilităţilor, pentru dezasamblare şi reciclare a

vehiculelor scoase din uz este în general de un nivel tehnic scăzut şi încă nu sunt respectate cerinţele operaţionale tehnice minime descrise în anexa 1 a Directivei privind Vehiculele scoase din uz. Acestea ar trebui îmbunătăţite, dar vor cere investiţii în plus şi sprijin economic pentru operatori. În Regiunea 4 în anul 2005 au fost colectate 1203 vehicule. Alte 544 au fost stocate pentru tratamentul viitor. Din acestea un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Tabel nr.5.3.3 - Vehicule procesate.

Judeţ An 2005 Vehicule colectate Vehicule tratate Vehicule

stocate Olt 158 140 18

Tabel nr. 5.3.4 Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz 15.1 Colectarea şi recuperarea S-a stabilit o reţea de colectare 2005

15.2. Creşterea cantităţeii de componente reciclate şi recuperate provenite din dezasamblare,

Recuperarea şi reciclarea a cel puţin 75 % din greutatea vehiculelor scoase din uz construite înainte de 01.01.1981

2007

Page 61: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

61

Recuperarea şi reciclarea a cel puţin 85 % din greutatea vehiculelor scoase din uz construite după 01.01.1981

2007

5.4 . Apa uzată şi tratarea nămolului din canalizare

5.4.1 Legislaţie România a transpus legislaţia relevantă cu privire la apa uzată şi tratarea nămolului. Aceasta este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr.5.4.1 : Legislaţie

Legislaţia UE Legislaţia Românească Directiva nr. 86/278/CE privind protecţia mediului, şi în special a solului, atunci când nămolul din canalizare este folosit în agricultură

Ordinul ministerial comun al MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (M O no.959 din 19.10.2004).

5.4.2 Obiective Ţintele pentru nămolul provenit din tratarea apei uzate sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 5.4.2 - Obiective

Obiective

15.1.1. Prevenirea depozitării ilegale Incepând din 2007 15.1.2. Prevenirea deversării de nămol în apele de suprafaţă Incepând din 2007 15.1.3. Promovarea folosirii nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură

Incepând din 2007

15.1.4. Deshidratarea şi pretratamentul în vederea coincinerării în instalaţiile de obţinere a cimentului

Incepând din 2007

5.4.3 Starea actuală În regiunea 4 există doar o instalaţie de tratare a apelor uzate , instalaţia produce 15000 t/an de nămol, care este depozitat într-un depozit temporar. În judeţ există 5 staţii de epurare a apelor uzate:(Slatina,Balş,Caracal,Scorniceşti,Corabia). Producţia de nămol din instalaţiile de tratare a apei uzate va fi:

Tabel 5.4.3: Estimari privid nămolul uscat produs la instalaţiile de tratare a apei uzate, pe an

uscat t/zi 2003 2007 2010 2013

Olt 13 4757 4757 4757 4757 Sursa: Estimările Consultantilor

5.4.4 Opţiuni privind valorificarea energetica a nămolului Anterior, folosirea nămolului de la instalaţiile de tratare a apei uzate ca fertilizator pentru terenurile agricole a fost o soluţie pentru eliminarea nămolului. Ordinul ministerial comun al

Page 62: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

62

MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (M O no.959 din 19.10.2004) prevede următoarele limite:. .

Tabel nr.5.4.4 : Limite permise privind metalele grele în soluri Metal greu Limita mg/ kg materie

uscată (pH>6.5) Plumb 50 Cadmiu 3 Crom 100 Cupru 100 Nichel 50 Mercur 1 Zinc 300

Tabel nr.5.4.5 :Concentraţiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură

Metal greu Limita

mg/kg substanţă uscată

Plumb 300 Cadmiu 10 Crom 500 Cupru 500 Nichel 100 Mercur 5 Zinc 2000 Cobalt 50 Arsenic 10 PCB 0,8 Hidrocarburi aromatice policiclice 5 Compusi organici halogenati 500

Tabel nr.5.4.5 : Valori limită pentru cantităţile de metale grele care pot fi adăugate annual în sol pe baza unei valori medii la 10 ani (kg/ha/an) Parametri Valori maxime

Plumb 15 Cadmiu 0,15 Crom 12 Cupru 12 Nichel 3 Mercur 0,1 Zinc 30

Intrucât nămolurile provenite din instalaţiile de tratare a apei uzate sunt relativ

consistente pot fi uşor de incinerat. Pentrul transportul acestora într-un mod economic, sunt filtrate şi apoi uscate. Apoi nămolul este pompat în incinerator, sau stocat, dacă este solid.

Page 63: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

63

Posibilităţile de incinerare sunt în fabricile de ciment sau in instalaţiile care folosesc drept combustibil lignitul. Pentru cantităţi mari, se poate utiliza incinerarea în pat fluidizat chiar pe amplasamentul instalaţiilor de tratare a apei uzate.

Incineratorul cu pat fluidizat necesită o pre-tratare şi uscare pentru a permite particulelor de nămol să fie distribuite pe toată suprafaţa patului fluidizat. În general, fiecare incinerator consumă între 2 şi 8 tone pe oră din totalul solidelor. Principalii paşi sunt:

deshidratarea mecanică a nămolului uscarea termică a nămolului combustia în pat fluidizat recuperarea căldurii/generator de abur filtrare uscată precipitator electrostatic filtrarea fluxului de gaz

5.5 Deşeuri provenite din construcţii şi demolări Deşeurile din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD sunt următoarele:

Cod deşeu (conform HG nr.

856/2002) Tip deşeu

17 0101 Beton 170102 Cărămizi 170103 Ţigle şi materiale ceramice

170106* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase

170107 Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 170107

17 0201 Lemn 170202 Sticlă 170203 Materiale plastice

170204* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase

17 0401 Cupru, bronz, alamă 170402 Aluminiu 170403 Plumb 170404 Zinc 170405 Fier şi oţel 170406 Staniu 170407 Amestecuri metalice 170409* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase

170410* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase

170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 170410

Page 64: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

64

5.5.1 Legislaţie şi obiective Regiunea nu are încă obiective specifice pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Obiectivele propuse sunt date mai jos împreună cu sarcinile specifice care trebuie atinse. Tabel nr.5.5.1 - Obiective propuse 13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/şi eliminarea finală în siguranţă

Începând cu 2007

13.1.2. Tratarea deşeurilor contaminate provenite din drumuri, clădiri şi săpături pentru valorificare sau/şi eliminare finală în siguranţă

În permanenţă

13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări dacă nu au fost contaminate.

În permanenţă

13.1.4. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor provenite din săpături, dacă acestea nu au fost contaminate

În permanenţă

13.1.5. Implementarea tehnologiei de reciclare şi valorificare materială pentru 50% din deşeurile rezultate în urma construcţiei de drumuri

În permanenţă

13.1.6. Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate.

În permanenţă

5.5.2 General Deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sunt constituite din două componente individuale: deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Aceste deşeuri provin din: infrastructura construcţiilor şi clădirilor, total sau parţial demolate, din reparaţia drumurilor, etc. - Cantitate şi conţinut Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă în ţările UE aproximativ 25 % din deşeuri, ele provenind în mare parte din demolări şi renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcătuite din materiale cum ar fi cărămizi, beton, lemn, sticlă, metale, plastic, solvenţi, azbest, sol excavat, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul.

Grafic 5.5.1- Conţinutul deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

(Sursa, EIONET 2005) - Căi de gestionare Principala metodă ce va fi utilizată pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări este reciclarea, cu o rată de reciclare de peste 80 % . -Acţiunea asupra mediului

Page 65: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

65

Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deşeuri de către UE. Datorită volumului mare de deşeuri provenite din construcţii şi demolări este necesar un spaţiu mare de depozitare. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, tehnologii accesibile şi în general puţin costisitoare.

5.5.3 Generarea În prezent doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată. De exemplu, aceste deşeuri se utilizează ca material de umplutară (împtumut), fapt mai mult sau mai puţin legal. Datele statistice privind generarea anuală a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, lipsesc. Deşi statele membre sunt neconsecvente în definirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, acestea sunt totuşi considerate ca fiind cca. 25% din totalul deşeurilor generate.

5.5.4. Colectarea Multe din deşeurile porvenite din construcţii şi demolări sunt reciclabile şi pot fi reutilizate în producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite în producerea de ciment, dacă există facilităţi adecvate. UE a raportat o descreştere a depozitării de deşeuri provenite din construcţii şi demolări când taxele de depunere sunt mai mari decât cele încasate de firmele de reciclare. Cantitatile pot fi reduse seminificativ prin folosirea unei simple mărunţiri şi a unei facilităţi de sortare care poate recupera de la 60 la 70% din deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Asemenea facilităţi pot costa între 3-4 milioane EURO pentru o structură ce suportă 500t/zi de deşeu mărunţit. Este de dorit ca costurile de reciclare să fie mai mici decât costul de depozitare. Acest lucru ar putea da un impuls pentru creşterea reciclării.

Figura 5.5.1-Instalaţie de mărunţire a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

(Sursa: Nordberg) Tabel nr.5.5.2- Costul de colectare şi de depunere

Cantităţi de deşeu/m³ de clădire m³/m³ de volum

% %

0,01-0,05 0,5-0,8 -Lucrări de structură 25-33 -Lucrări de finisaje 67-75

Renovare şi modificare 0,1-0,5 1,2-1,9

Page 66: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

66

În Europa, de la lucrările de construcţie a unei clădiri de mărime medie de 1000m2, poate fi colectată o cantitate de deşeu de 10-50m3, în timp ce de la lucrările de renovare ale aceleiaşi clădiri rezultă cantităţi de deşeuri de cca zece ori mai mari. Pentru deşeurile nesortate costurile de depozitare pot fi de până la 100 €/tonă, în timp ce pentru cele sortate sunt îin jurul valorii de 30 €/tonă. - Introducerea sistemului de colectare În timpul introducerii sistemului de colectare, aceasta ar trebui să fie lipsite de taxe pentru colectarea unor cantităţi mici de deşeu de la proprietarii de gospodării. Mai târziu, după ce sistemul va fi implementat şi acceptat în totalitate, o taxă va putea fi aplicată. Cantităţi mari de deşeuri provenite din construcţii şi demolări ar trebui transportate direct la depozite prin firme de construcţie cu taxe care să reflecte costurile reale de tratare şi depozitare Un sistem de colectare pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări necesită o implementare adecvată. Campanii publice de informare ar trebui desfăşurate, având ca scop identificarea clară a taxelor şi procedurilor

5.5.5.Depozitarea Deşeurile provenite din construcţii şi demolări trebuie depuse pe un depozit controlat dar nu neapărat conform, în special dacă materialul este în mare parte inert. Presupunând o colectare de 90% şi o rată de reciclare de 60% pentru 2013, următoarele cantităţi vor trebui depuse. Tabel nr.5.5.3 - Deşeuri din construcţii şi demolări. Kt/an

Deşeuri provenite din construcţii şi demolări, Kts/an 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Rata de generare kg/loc./an 250 123 119 116 112 109 105 102 98 95 92 88

Rata de reciclare 0% 0% 0% 0% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Rata de colectare 10% 15% 20% 25% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Reciclate kt 0 0 0 0 0 4,2 10,2 17,6 26,6 36,8 47,5

Depozit kt 12,3 17,8 23,2 28 32,7 37,8 40,8 41,2 39,9 36,8 31,7

Depozit m3 densitate 2 6,15 8,9 11,6 14 16,4 18,9 20,4 20,6 19,9 18,4 15,8

5.5.6 Recomandări privind aplicarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări Deşeurile provenite din construcţii şi demolări (C&D) provin de la lucrări de construcţie, renovare, reparaţie, demolarea caselor, structurilor de clădiri mari, drumuri, poduri, diguri. Deşeurile C&D conţin lemn, oţel, beton, gips, zidărie, tencuială, metal, şi asfalt. De remarcat faptul că deşeurile din C&D pot conţine materiale periculoase cum ar fi azbest şi plumb. Deşeurile din construcţii şi demolări fac parte din categoria deşeurilor provenite din industrie. PRGD include următoarele obiective şi ţinte pentru DCD, dintre care următoarele sunt principale.

− Colectarea separată a DCD periculoase şi nepericuloase, începând cu anul 2007;

− Tratarea DCD contaminate pentru a reduce pericolul astfel încât să fie depozitate în siguranţă, în curs de realizare;

Page 67: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

67

− Crearea de capacităţi de tratare şi recuperare: în curs de realizare;

− Depozitarea adecvată a deşeurilor care nu pot fi recuperate, începând cu anul 2007. MTCT, ARPM şi ALPM sunt responsabile pentru inventarierea cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări şi de asemenea au responsabilitatea de a raporta cantităţile de deşeuri recuperate din C&D. Se recomandă ca autorităţile locale să motiveze companiile private sau companiile locale de construcţie de a recicla deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Aceste companii vor fi responsabile pentru colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. Se sugerează ca în cursul procedurii de Evaluarea a Impactului asupra Mediului anterioară emiterii Aurorizaţiei de Construire să se stabilească cu claritate locul de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Este recomandat ca Consiliile Locale să introducă un paragraf în contractele lor cu privire la repararea străzilor, construirea străzilor, construirea unor noi clădiri, ca şi lucrările de renovare şi modificare, prin care să se impună depozitarea deşeurilor numai la depozitele autorizate. În licitaţii, firmele ar trebui să specifice fondurile necesare pentru depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări.

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE Acest capitol evaluează altenativle tehnice, operaţionale şi financiare pentru judeţul Olt, în vederea colectarării, reciclării, tratării şi depunerii deşeurilor. Ca bază, acest capitol consideră Obiectivele specificate în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt date în capitoul 4. În ceea ce privesc previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 şi nevoile de tratare, este acordată aici o atenţie specială atingerii tintelor de deversare a deşeului bioderadabil şi de reciclare a ambalajelor. Bazându-se pe date ,alternativele tehnice, operaţionale şi financiare explicate aici, este de aşteptat că fiecare judeţ va alege şi va dezvolta printre tehnicile sale alternative aici menţionate, planul local sau judeţean de implementare, în vederea atingerii ţintelor . În aces sens, se aşteaptă ca fiecare judeţ/municipalitate să-şi bazeze decizia pe : - puterea de plată a judeţului sau a municipalităţii; - eficienţa costului (soluţia costului cel mai mic) şi - impactul socio-economic. Pentru a atinge aceste cerinţe, generatorii de deşeuri vor fi nevoiti să-şi schimbe semnificativ practicile curente de gestiune a deşeurilor, care numai parţial sau local îndeplinesc obiectivele locale. Dintre aceste obiective, cel mai important se referă la practicile noi de operare şi cost:

1. colectarea a aproape 100% de deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depunerea lor pe terenuri de depozitare judeţene, salubre;

2. sortarea extinsă pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013;

3. deversarea a 50% din deşeurile biologice de pe terenurile de depozitare până în 2013, bazându-ne pe date (cantităţi) din 1995;

4. obiective specifice pentru fracţii de deşeuri colectate separate (discutate în capitolul 5, Fluxuri Specifice de Deşeuri).

Decizia de a responsabiliza autorităţile regionale, Judeţene, Municipale şi Comunale despre Planul de Gestiune a deşeurilor bazându-se pe:

Page 68: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

68

- ţinte locale şi naţionale; - conjunctura geografică şi contexul socio-economic; - nivelul de servicii pe care îl doresc; - capacitatea de plată şi posibilităţile de finanţare; - Planul de Gestiune a Deşeurilor Naţional, Regional, implementare, norme şii calendar.

-Arii de operare şi decizie în gestionarea deşeurilor Pentru a atinge ţintele cuantificate ale managementului deşeurilor, respectând capacitatea lor de plată şi găsirea nivelului de servicii dorit, municipalităţile şi comunele vor trebui să ia în considerare numeroase formulări ale Planului de Implementare pentru Managemetului Deşeurilor. Printre cele mai relevante se numără:

- Obiective şi ţinte - Colectare şi sortare selectivă pentru gospodării, containere necesare, mărime, culoare,

parteneriat, etc. - Frecvenţa serviciilor de colectare a deşeurilor (inclusiv mărimea echipajului, măsura,

caracteristici tehnice, număr de vehicule pentru colectare), - Utilizarea punctului verde pentru sistem (impactul asupra manufacturilor, celor care

vând cu amănuntul, gospodăriilor) - Locaţii, specificaţii tehnice, şi planuri pentru: puncte de colectare, staţii de transfer, staţii

de sortare, staţii de compostare, facilităţi de tratare (incineratoare / TBM), facilităţi de reciclare, terenuri de depozitare,

- Structura tarifelor şi taxelor - Finanţarea şi posibile fonduri obţinute prin scheme de grant / contribuţia locală la

principalele facilităţi - Gradul de implicare al operatorilor sectorului privat (concesiuni, acorduri de construcţie,

transfer şi operare, contracte de gestiune, contracte de servicii) - Monitorizarea funcţiilor sistemului, participarea publicului şi diseminarea informaţiei.

Bazându-se pe deciziile de mai sus, fiecare localitate va alege alternative tehnice pentru investiţiile ţintite pentru:

- Vehicule de colectare şi sortare şi containere mixte pentru deşeuri - Staţii sau zone de transfer şi colectare - Echipament de sortare şi centre de sortare - Centre de tratare (staţii de compostare, incineratoare, scheme bio-mecanice), - Terenuri de depozitare salubre în zona rurală.

6.1. Prezentarea tehnicilor potenţiale Plecând de la analiza situaţiei existente studiază mai multe opţiuni pentru componentele sistemului de gestionare a deşeurilor a ales următoarele variante: a. Colectarea selectivă a deşeurilor şi transportul specializat, care includ: Colectarea deşeurilor are în vedere asigurarea capacităţilor de colectare în concordanţă cu numărul de locuitori şi cantităţile de deşeuri generate: − colectarea exhaustivă:

în zonele urbane, în care în prezent sunt colectate doar cca. 73% din deşeurile generate, se vor construi platforme betonate pe care să fie amplasate containerele, vor fi înlocuite containerele vechi şi deteriorate cu altele noi, astfel încât să fie îndeplinit obiectivul ca până în anul 2013 aria de colectare a deşeurilor municipale să fie de 100%;

Page 69: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

69

în zonele rurale în care doar 1% din populaţie beneficiază de servicii de colectare, şi acelea efectuată cu mijloace rudimentare va fi asigurată extinderea colectării deşeurilor municipale până la acoperirea în anul 2009, a 80% din aria de colectare;

− colectarea deşeurilor reciclabile În prezent colectarea deşeurilor reciclabile este organizată numai în principalele trei oraşe din judeţul Olt. În oraşe colectarea este organizată de companii private. În proiect este prevăzută amenajarea unor platforme speciale pentru 3 sau 6 containere în care să fie colectate diferitele tipuri de deşeuri reciclabile. Deşeurile reciclabile care se vor colecta sunt: În zona urbană se va colecta:

• hârtie/carton (provenită din ambalaje sau nu), • ambalaje de sticlă , • ambalaje de plastic şi de metal.

În zona rurală se va colecta: • ambalaje de sticlă .

− colectarea fluxurilor speciale de deşeuri • deşeuri menajere periculoase în proiectul ISPA este prevăzut numai serviciul de colectare

nu şi procesarea lor ulterioară. În depozitele judeţene nu vor fi primite deşeurile periculoase, managementul lor ulterior colectării urmând sa fie încredinţat unui operator autorizat care să asigure tratarea, reciclarea şi/sau depozitarea în amplasamente autorizate. În zonele urbane vor fi înfiinţate unităţi mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spaţii speciale în incinta staţiilor de transfer;

• nămol de la staţii de epurare - depozitele ecologice ce fac parte din proiectul de management al deşeurilor solide sunt proiectate pentru a primi numai nămoluri uscate, numai nămoluri inerte şi numai într-o proporţie de maximum 1:10 cu celelalte deşeuri solide acceptate (cum este stipulat de Ord. 757/2004). În mod normal tipul de nămol care este prevăzut a fi acceptat este doar cel rezultat în urma epurării levigatului, dar prevederea de acceptare a nămolurilor în proporţie de o zecime din volumul total de deşeuri creează posibilitatea de depozitare a unei anumite cantităţi de nămoluri;

• deşeuri voluminoase - în proiect este prevăzută numai colectarea acestor deşeuri, urmând ca procesarea lor ulterioară să fie realizată de o companie autorizată de reciclare;

• vehicule scoase din uz - în mod curent deşeurile voluminoase nu constituie un flux separat de deşeuri. În viitor în zonele urbane vor fi înfiinţate unităţi mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spaţii speciale în incinta staţiilor de transfer. În proiect este prevăzută numai colectarea acestor deşeuri, urmând ca procesarea lor ulterioară sa fie realizată de o companie autorizată de reciclare;

• deşeuri din construcţii şi demolări - în viitor acesta va fi unul din fluxurile de deşeuri care vor fi reciclate şi valorificate;

• deşeuri de echipamente electrice şi electronice – DEEE - în judeţ există puncte de colectare a acestor deşeuri. Teoretic acest fux de deşeuri va trebui să se întoarcă la producător pentru recuperarea componentelor, dar nu se realizează întotdeauna acest deziderat. În viitor în zonele urbane vor fi înfiinţate unităţi mobile iar în zonele rurale se vor amenaja spaţii speciale în incinta staţiilor de transfer, in cadrul prezentului proiect fiind prevăzută numai organizarea colectării DEEE nu şi procesarea ulterioară, care va fi încredinţată unei companii autorizate de reciclare. − transportul deşeurilor

Page 70: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

70

Obiectivele privind colectarea şi transportul deşeurilor sunt: asigurarea sistemelor de transport adaptate la numărul de locuitori şi la cantitatea deşeurilor generate (modernizarea sistemelor de transport); asigurarea celor mai bune opţiuni pentru transportul deşeurilor, corelate cu activităţile de reciclare şi de depozitare finală; construirea de staţii de transfer, corelată cu anii prevăzuţi pentru închiderea depozitelor existente. În prezent transportul deşeurilor se face direct la depozitele de gunoi care există la marginea fiecărui oraş. Mijloacele de transport sunt învechite şi în număr insuficient. La sate, acolo unde se face colectarea deşeurilor, transportul se face cu căruţe. Proiectul prevede achiziţia de vehicule de transport în număr şi capacitate suficientă fiecărei zone de colectare. Se vor folosi:

• compactoare cu 3 axe EURO4 CAT de 16m³ şi 24m³, pentru colectare exhaustivă a deşeurilor;

• compactor cu 3 axe EURO4 CAT 24m³, pentru colectarea deşeurilor reciclabile; • camioane EURO4 CAT cu 3 axe şi remorci cu 2 axe cu capacitate maximă de

transport de 43,5 t (2 containere, acoperite de 27,8 m³),pentru transfer. Deşeurile vor fi transportate la Staţiile de transfer ce urmează să fie construite. Stocarea în staţiile de transfer va fi pentru maximum 24 h. Şi apoi vor fi încărcate în containere de capacitate mai mare, cu care vor fi trimise la depozitul ecologic judeţean, pentru sortare şi/sau depozitare definitivă. b. Sortarea deşeurilor;

Staţia de Sortare a deşeurilor va fi amplasată în incinta depozitului judeţean, şi va fi compusă din instalaţii de sortare (automată şi manuală), instalaţii de balotare şi ambalare a produselor reciclabile şi facilităţi de expediere a materialelor spre unităţile de reciclare. Materialele sortate sunt:

• hârtie şi carton; • ambalaje de plastic şi metal;

Reziduurile de la sortare vor fi depozitate în depozitul ecologic. c. Depozitarea Deşeurilor Solide − stocare temporară – staţii de transfer;

• în prezent nu există staţii de transfer în judeţul Olt; • se vor construi staţii de transfer în localităţile Balş, Caracal, Corabia şi Scorniceşti; • distanţele de la aceste staţii de transfer la depozitul judeţean ce se va construi la

Bălteni vor fi: Balş: 45 km, Caracal: 60 km, Corabia: 101 km şi Scorniceşti: 32 km; • se vor folosi şi proiectele realizate deja prin programele PHARE – pentru Caracal,

Corabia şi Scorniceşti. − depozitare finală – depozit deşeuri

Au fost analizate două amplasamente disponibile pentru depozitul ecologic judeţean de deşeuri, la Bălteni şi la Perieţi . A fost aleasă varianta Bălteni. La alegerea amplasamentului şi proiectarea depozitului s-a urmărit îndeplinirea solicitării Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor – PRGD- privind evacuarea deşeurilor în concordanţă cu reglementările legislative, astfel încât să se asigure protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului. Amplasamentul se află în partea central-nordică a judeţului Olt, într-o zonă agricolă, la 12 km est de Slatina între satele Barca, Recea şi Bălteni.

Page 71: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

71

Drumurile dintre satele Valea Mare, Barca şi Recea fac legătura între drumul judeţean DJ653 şi drumul naţional DN65. Drumul din satul Bălteni şi accesul direct la amplasament trebuie refăcute pe o distanţă de aproximativ 1,5 km. Depozitul de la Bălteni va fi un depozit de clasa „b”, va avea o suprafaţă de 30 ha şi va deservi o populaţie de cca. 490000 persoane. Depozitul va fi construit conform cerinţelor Directivei europene 1999/31/CE, transpusă în legislaţia românească prin HG 349/2005,şi Ord. MMAP 757/2004. d. Compostarea deşeurilor, la sursă

Procentul de deşeuri biodegradabile în judeţul Olt este de 52% în zonele urbane şi 66% în zonele rurale. În zonele urbane deşeurile biodegradabile colectate sunt amestecate cu deşeurile menajere. Deşeurile din parcuri şi grădini sunt depozitate. Deşeurile din parcuri şi grădini sunt, în prezent depozitate, urmând ca în viitor să fie compostate în situ, în parcuri şi grădini, unde se vor amenaja arii special destinate acestui scop. În zonele rurale deşeurile din grădini sunt arse primăvara şi toamna. O parte semnificativă din deşeurile biodegradabile este folosită în gospodăriile individuale ca îngrăşământ şi mâncare pentru animale şi păsări. Restul deşeurilor biodegradabile este de asemenea amestecat cu deşeurile menajere la rampele de gunoi.

Se poate concluziona că în mediul rural există doar o experienţă în ceea ce priveşte prevenirea generării de deşeuri biodegradabile prin reutilizarea în propria gospodărie, dar nu există experienţă în domeniul compostării deşeurilor. Judeţul nu are unitate de compostare sau staţie de tratare mecano-biologică. Obiectivele PRGD prevăd promovarea tratării deşeurilor biodegradabile pentru a asigura o gestiune ecologică raţională şi o reducere a cantităţii depozitate includ:

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile orăşeneşti depozitate la 75% din cantitatea totală produsă în 1995 până în 2010;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile orăşeneşti depozitate la 50% din cantitatea totală produsă în 1995 până în 2013;

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile orăşeneşti depozitate la 35% din cantitatea totală produsă în 1995 până în 2016.

Analiza opţiunilor de compostare s-a făcut pentru: • compostarea centralizată, • compostarea individuală.

A fost aleasă varianta compostării individuale, la sursă a deşeurilor biodegradabile, care este aplicabilă în zonele rurale. Metoda prezintă avantajele:

• reduce cheltuielile de colectare; • reduce cheltuielile de transport; • reduce cheltuielile de tratare şi evacuare finală. Dezavantajele introducerii compostării individuale: • necesită costuri ridicate pentru conştientizarea opiniei publice, informarea şi asistenţa

şi monitorizarea tehnică; • este probabilă o rată de răspuns scăzută la introducerea noului sistem de tratare a

deşeurilor; • cuantificarea fluxurilor de deşeuri biodegradabile deviate de la depozitare prin

compostare individuală va fi dificilă, ceea ce va implica şi controlul eficienţei acestei acţiuni.

Pentru regiunile urbane, soluţia aleasă ar trebui să fie compostarea centralizată. În combinaţie cu sortarea şi reciclarea, compostarea duce la o reducere semnificativă a cantităţii de deşeuri, care nu va mai fi depozitată.

Page 72: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

72

Au fost analizate şi variante de tratare a deşeurilor biodegradabile din zonele urbane, prin compostarea centralizată. S-a ajuns la concluzia că, pentru moment, nu există cerinţă de implementare a colectării separate a “bio-deşeurilor” din gospodăriile zonelor urbane. e. Inchiderea depozitelor şi rampelor care nu corespund legislaţiei de depozitare a

deşeurilor. În judeţul Olt sunt în prezent 6 depozite şi au fost inventariate un numar de 351 rampe de gunoi în zona rurală. Dintre acestea doar depozitul de la Caracal are o suprafaţă mai mare, 6 ha, dar cantitatea de deşeuri depozitate este doar de 120000 m3, depozitul Slatina, deşi nu are o suprafaţă decât de 4 ha are o capacitate proiectată de 1020000 m3. Depozitul Drăgăneşti–Olt are o suprafaţă de 2 ha şi un volum de 200000 m3. Restul depozitelor au suprafeţe şi volume mici, majoritatea fiind chiar mai mici de 1 ha. Obiectivele PRGD privind închiderea depozitelor şi rampelor de gunoi sunt:

• reducerea activităţii depozitelor de clasă “b” din zona urbană care nu sunt conforme, • supraveghere închidere şi post-închidere a depozitelor care nu sunt conforme, • închiderea şi salubrizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zonele rurale, • asigurarea capacităţii necesare pentru evacuarea deşeurilor prin promovarea

instalaţiilor de evacuare primară la nivelul zonei. Închiderea rampelor şi a depozitelor este o combinaţie între procedura standard de închidere şi procedura simplificată. Astfel: depozitele vor fi închise conform Ord 757/2005 iar rampele vor fi închise prin metoda simplificată prezentată în Ord. 1274/2005. Situaţia depozitelor municipale şi orăşeneşti existente poate fi descrisă după cum urmează:

• capacitatea depozitului este pe cale de a se termina sau este deja depăşită; • nu există izolarea bazei la nici un depozit; • nu există tratarea levigatului; • nu au autorizaţie de funcţionare;

Termenul limită de închidere a depozitelor şi a rampelor de gunoi a fost stabilit deja şi a început cu depozitul Slatina închis în 2007, depozitele Drăgăneşti Olt, Scorniceşti şi toate rampele de gunoi din zonele rurale vor fi închise în 2009, iar depozitele Caracal , Corabia şi Balş în 2017.

Staţii de transfer Diferite tipuri de tehnologie de transfer

O soluţie mai potrivită pentru zona rurală ar putea fi instalarea staţiilor de colectare care pot fi instalate pentru 5-10% din costul staţiilor de transfer.

În unele cazuri, puncte de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate staţii simple de transfer, ce necesită doar o baza de ciment şi containere de 1,1 mc sau de 5-10 mc pentru transferul într-un vehicol de compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct într-un container deschis de 45 mc odată la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi localizate împreună mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fracţiunilor separate de deşeuri. Această soluţie ar fi cea mai bună din punct de vedere economic pentru aşezările mai mici sau izolate şi evită costul unei staţii de transfer dezvoltate complet. Pentru staţiile de colectare, fiecare comună trebuie sa determine numărul şi locaţiile fiecărei staţii. Trebuie acordată o atenţie specială selecţiei acestor locaţii. Dacă sunt prea aproape de locuitori, aceştia ar putea avea de obiectat în privinţa mirosului, a traficului vehiculelor şi a zgomotului.

Page 73: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

73

VEHICULE DE COLECTARE Utilizarea vehiculelor motorizate trebuie să îndeplinească cerinţele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/1997 privind starea drumurilor.

Tonajul maxim total permis vehiculelor este: Vehicule motorizate: – cu 2 osii: cu lungime mai mică de 4m = 16t; cu lungime egală sau peste 4m = 17t; – cu 3 osii: 22t; Remorci: – cu 2 osii: cu lungime mai mică de 4m = 16t; cu lungime egală sau peste 4m = 17t; – cu 3 osii: 22t.

Alegerea vehiculelor se va face cu grijă, astfel încât greutatea lor să nu depăşească limitele de greutate ale drumului sau podului (se vor folosi mai multe osii pe camion sau camioane mai mici). Calculul necesarului de vehicule se bazează pe balanţa de timp a unui drum de la garaj, la zona încărcare la capacitate cu deşeuri, transport la staţia de transfer sau depozit şi descărcare deşeuri. Vehiculele ce se vor achiziţiona pentru colectarea deşeurilor vor fi de generaţie nouă, cu motoare Diesel, cu zgomot redus şi poluare conform standard Euro 4. Vehicule utilizate la transport se împart în următoarele categorii funcţionale:

- compactoare cu 3 axe EURO4 CAT de 16m³ şi 24m³, pentru colectare exhaustivă a deşeurilor;

- compactor cu 3 axe EURO4 CAT 24m³, pentru colectarea deşeurilor reciclabile; - camioane EURO4 CAT cu 3 axe şi remorci cu 2 axe cu capacitate maximă de transport

de 43,5 t (2 containere, acoperite de 27,8 m³),pentru transfer. Cele 2 containere, acoperite de 27,8 m³ transportă în total 43,5 t repartizate pe un total de 5 axe.

Figura 6.3 – Camion cu remorcă Figura 6.4: Vehicul de compactare a deşeurilor tipic UE

CONTAINERE DE COLECTARE Judeţul Olt deja foloseşte cele mai obişnuite containere de colectare. Acestea includ

pubele de plastic pe roţi de capacitate 120 si 240L pentru cele mai multe gospodării şi pentru firmele mici. Aceste vehicule sunt de obicei în proprieatea gospodăriilor sau a firmelor. Firmele mai mari, zonele comerciale şi pieţele pot folosi euro pubele mai mari, de 1,1 litri (fie din metal sau plastic, deşi cele din metal sunt mai robuste). În sfârşit, instituţiile, supermarket-urile şi industria folosesc de obicei containere de metal de 5-10 mc pe care le pot împrumuta de la un operator de colectare a deşeurilor şi pentru care pot plăti o sumă adiţională pentru

Page 74: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

74

fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate). Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi de asemenea echipate cu containere de compactare care sunt colectate prin ridicarea cu un cârlig. Fiecare container poate avea o capacitate de 1-1,5 sau 10 m3. Deşeurile sunt colectate periodic.

Pe baza predominării populaţiei urbane sau rurale, frecvenţa colectării deşeurilor, fiecare comună necesită determinarea unui număr, tip, locaţie sau parteneriat cu operatorii serviciilor de salubritare în colectarea deşeurilor Sortarea deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării

Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din amestecuri de deşeuri municipale şi din comerţ a fracţiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, lemnul şi metalele. Instalaţiile de sortare a deşeurilor de ambalaje colectate în amestec (plastic, sticlă, metale) sunt instalaţii mai complexe din punct de vedere constructiv decât instalaţiile de sortare a hârtiei. În urma procesului de sortare rezultă:

deşeuri care sunt valorificate material – circa 60 %; deşeuri care sunt valorificate energetic – circa 15 %; o parte din resturile de sortare, materialele deranjante şi cele cu conţinut de poluanţi, care

trebuie eliminate – circa 25 %. Alternative tehnice de tratare a deşeurilor biodegradabile Compostarea

Deşeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnării deşeului înapoi în cadrul ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în staţii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazează pe omogenizarea şi amestecarea deşeurilor urmată de aerare şi adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obţinerea unui material stabilizat de culoare închisă, bogat în substanţe humice şi fertilizanţi. Soluţiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu preţ scăzut fără aerare forţată şi prin cea mai avansată tehnologic, cu aerare forţată şi controlul temperaturii.

Staţiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staţii de compostare este de 10.000 până la 30.000 tone pe an.

Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi, într-o anumită măsură hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bună.

Staţiile de compostare includ unele / toate unităţile tehnice următoare: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/şi balistice, grătare (locaţie), tocătoare, echipament de amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare.

Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt stivuite cu o structură ce permite difuzia oxigenului şi cu un conţinut de substanţă uscată ce favorizează creşterea microbiană. Temperatura biomasei creşte datorită activităţii microbiene şi proprietăţilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile şi apoi descreşte încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene şi a seminţelor de buruieni. Avantaje şi dezavantaje Avantaje

Tehnologie simplă, durabilă şi ieftină (cu excepţia compostării în container);

Page 75: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

75

Aproximativ 40-50% din masă (greutate) este recuperată pentru dezvoltarea plantelor; Recuperare maximă a fertilizanţilor cerută de sistemele agricole de intrare mică (adică P,

K, Mg şi microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului; Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice şi azot care se eliberarează

încet, necesară în cazul gradinăritului de peisaj şi a horticulturii; Elimină seminţele şi agenţii patogeni din deşeu; Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe instalaţii fără aerare

forţată); Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu filtre).

Dezavantaje Necesită separarea la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea

continuă a generatorilor de deşeuri; Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului; Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează deşeuri

municipale biodegradabile; O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid

de carbon; Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani, muşte) când se

tratează deşeuri municipale biodegradabile; Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale biodegradabile.

Compostarea individuală Din procesul de compostare rezultă compostul, produs ce contribuie la îmbunătăţirea

structurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi composteze deşeurile organice proprii. Deoarece în această zonă majoritatea deşeurilor produse sunt de natură organică, compostarea individuală este cea mai recomandată opţiune.

Principale opţiuni tehnice de compostare individuală sunt compostarea în grămadă sau compostarea în container. Fermentarea anaerobă

Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conţinută în deşeurile municipale biodegradabile. În plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă.

Deşeurile pot fi separate în fracţii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracţia lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea necesară pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute astfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care este o resursă valoroasă şi insuficientă la nivel global. Fermentarea separată, metoda uscată

În fermentarea separată, metoda uscată, deşeurile organice sunt mai întâi mărunţite într-un tocător pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deşeul este apoi sitat şi amestecat cu apă înainte de a fi introdus în tancurile de fermentare (conţinut de substanţă uscată de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatură de 25-55oC rezultând în producerea de biogaz şi biomasă. Gazul este purificat şi folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratată şi, deci, separată în 40% apă şi 60% fibre şi reziduuri (având 60% substanţă uscată). Fracţia rejectată este eliminată, de exemplu trimisă la depozitare. Apa uzată care se produce în timpul procesului este reciclată în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare.

Page 76: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

76

Fermentarea separată, metoda umedă În fermentarea separată, metoda umedă, deşeurile organice sunt încărcate într-un tanc

unde sunt transformate într-o pastă (12% substanţă uscată). Pasta este mai întâi supusă unui proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratată. Pasta deshidratată este apoi hidrolizată la 40oC înainte de a fi deshidratată din nou.

Lichidul rezultat în treapta secundară de deshidratate este direcţionat către un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz şi apă uzată. Această apă este reutilizată pentru formarea pastei sau poate fi utilizată, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracţia fibroasă din treapta secundară de deshidratare este separată în compost şi fracţii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesită, de obicei, o procesare ulterioară, înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat şi utilizat într-un motor, rezultând electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură poate fi utilizată pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare şi de filtrare biologică.

În acest proces, o tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în compost. Co-fermentarea, metoda umedă

În co-fermentare, metoda umedă, deşeul organic este mărunţit şi sitat înainte de tratare. Deşeul mărunţit este apoi amestecat fie cu nămol de la staţia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecată este supusă întâi unui proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuată la o temperatură de 35-55oC. Procesul generază biogaz şi o biomasă lichidă, ce este stocată înainte de a fi folosită ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat şi utilizat într-un motor rezultând electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare şi de fermentare.

O tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare şi utilizare a elementelor nutritive. Totuşi, trebuie subliniat faptul că fertilizanţii lichizi obţinuţi din nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obţinut din gunoiul de grajd. Avantaje şi dezavantaje

Următoarele avantaje şi dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobică. Avantaje

Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică (azot, fosfor şi potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după împrăştiere pe terenul arabil;

Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;

Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile în comparaţie cu împrăştierea materialului nefermentat;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de electricitate şi căldură

Inlocuirea fertilizanţilor comerciali. Dezavantaje

Necesită separarea deşeurilor la sursă; Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează folosirea în

horticultură sau grădinărit;

Page 77: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

77

Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică;

Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1- 4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.

Incinerare Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la

aproximativ 5% din volumul iniţial şi se sterilizează componentele periculoase, generând, în acelaşi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur), de electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca şi la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. În unele cazuri se generează şi ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanţele organice. Avantaje şi dezavantaje Avantaje:

Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi condiţii stabile de operare;

Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%, dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldură

Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;

Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, şi se compune în special din zgură ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se sortează şi se spală;

Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, substituind arderea

combustibililor fosili. Dezavantaje:

Investiţii mari; Sistem mare de curăţare a gazelor de ardere; Generarea de cenuşi zburătoare şi a produselor de la curăţarea gazelor de ardere, care

trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare);

Generarea NOx şi a altor gaze şi particule. Piroliza şi gazeificarea Piroliza

Piroliza este o metodă termică de pre-tratare, care poate fi aplicată pentru a transforma deşeul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid şi o fracţie carbonizată ţintind la separarea sau legarea compuşilor chimici pentru a reduce emisiile şi levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metodă de tratare propriu zisă, dar, de cele mai multe ori, este urmată de o treaptă de combustie şi, în unele cazuri, de extracţia de ulei pirolitic.

Deşeurile sunt încărcate într-un siloz în care o macara amestecă materialul de intrare şi mută acest material într-un tocător şi de aici într-un alt siloz. Deşeul amestecat este introdus apoi într-o cameră etanşă printr-un alimentator cu pâlnie, şurub sau piston. Deşeul mărunţit grosier întră într-un reactor, în mod normal un tambur rotativ încălzit extern funcţionând la presiunea atmosferică. In absenţa oxigenului, deşeurile sunt uscate şi apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimică, de exemplu distilare distructivă, cracare termică şi

Page 78: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

78

condensaţie, în hidrocarburi (gaz şi uleiuri/gudroane) şi reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conţin carbon, cenuşă, sticlă şi metale ne-oxidate.

Dacă temperatura procesului este de 500oC sau mai mică, procesul se numeşte uneori termoliză. Timpul de retenţie al deşeurilor în reactor este tipic de 0,5-1 oră. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o staţie de boilere, unde conţinutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat folosirii într-un motor cu ardere internă ,din cauza conţinutului mare de gudroane din faza gazoasă, care va condensa în momentul în care gazul este răcit înainte de intrarea în motorul cu ardere internă. Cracarea termică a gudroanelor din gaz, urmată de curăţarea gazului, poate rezolva necesităţile de purificare. Avantaje şi dezavantaje Avantajele pirolizei

O mai bună reţinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenuşa de la arderea convenţională (la 600oC, temperatura procesului, reţinerea este după cum urmează: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel şi 70% cadmiu);

Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide; Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate

fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie mic şi emisii foarte scăzute;

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili;

Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale; Acidul clorhidric poate fi reţinut în sau distilat din reziduul solid; Nu se formează dioxine sau furani; Procesul este adecvat fracţiilor dificile de deşeuri; Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile.

Dezavantajele pirolizei Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliză pentru a

preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport; Uleiurile/gudroanele pirolitice conţin compuşi toxici şi carcinogeni, care, în mod normal,

vor fi descompuşi în timpul procesului; Reziduul solid conţine aproximativ 20-30% din puterea calorifică a combustibilului primar

(deşeurile solide municipale), care, totuşi, poate fi utilizată într-o următoare zonă de ardere (unitate de incinerare/gazeificare);

Cost relativ ridicat; Alimentarea cu combustibil de rezervă este necesară cel puţin în timpul pornirii.

Gazeificarea Gazeificarea este o metodă de tratare termică, care poate fi aplicată pentru a

transforma deşeurile organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile şi reziduuri. Gazeificarea este, în mod normal, urmată de combustia gazelor produse, într-un furnal şi în motoare cu ardere internă sau în turbine simple de gaz după o purificare corespunzătoare a gazului produs. Deşeurile mărunţite grosier, câteodată deşeuri de la piroliză, intră într-un gazeificator, unde materialele ce conţin carbon reacţionează cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub formă de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1.400-2.000oC) depinzând de puterea calorifică, şi include un număr de reacţii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenuşa este, de cele mai multe ori, vitrificată şi separată ca reziduu solid.

Principala diferenţă dintre gazeificare şi piroliză este că prin gazeificare carbonul fixat este, de asemenea, gazeificat. Staţiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2

Page 79: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

79

trepte. Gazeificatorul însuşi poate fi în contracurent sau nu, de tip cu strat fix sau fluidizat sau, pentru staţii mari, de tipul strat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcţionând la presiunea atmosferică sau sub presiune, atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. În unele cazuri, prima treaptă este o unitate de uscare, în alte cazuri, o unitate de piroliză. Atât unităţile de piroliză cât şi cele de gazeificare pot fi instalate în faţa unui cazan ce funcţionează cu cărbune dintr-o uzină de producere a energiei, lucru ce favorizează arderea combinată cu un foarte mare raport energie/căldură. Avantajele gazeificării

Grad înalt de recuperare şi folosire bună a deşeurilor ca resursă energetică (se poate obţine o recuperare energetică de până la 85%, dacă se cogenerază electricitate şi căldură sau numai căldură, este posibil un câştig energetic de 25-35%);

Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili;

O mai bună reţinere a metalelor grele în cenuşă în comparaţie cu alte procese de combustie, în special pentru crom, cupru şi nichel;

Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide (vitrificate); Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile; Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10

MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie mic şi emisii foarte scăzute (sau poate fi curăţat de particulele de gudron şi utilizat într-un motor cu combustie internă);

Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale; Sistemele de curăţare a gazelor de ardere pot reţine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2

etc., ceea ce conduse la emisii scăzute; Procesul este adecvat lemnului contaminat.

Dezavantajele gazeificării Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare

pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport; Gazele conţin urme de gudroane cu compuşi toxici şi carcinogeni care pot contamina apa

de răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de spălare sau de tratare a acesteia ca deşeu chimic;

Proces complicat de curăţare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere internă;

Arderea gazului produs generează NOx; Reziduul solid poate conţine carbon neprocesat în cenuşă; Costuri mari; Disponibile pe piaţă sunt numai puţine unităţi, care nu sunt prototip.

Tratarea mecano-biologică Alături de incinerarea deşeurilor, tratarea mecano-biologică reprezintă o tehnică

importantă în gestionarea deşeurilor municipale. În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale colectate în

amestec printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar, în final, restul de deşeuri sunt inertizate biologic. Deşeurile inertizate biologic, care reprezintă circa 40 % din cantitatea totală introdusă în proces, sunt eliminate.

Depozitarea

Construirea, amplasarea şi cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind depozitarea deşeurilor. În esenţă, un depozit

Page 80: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

80

ecologic este o locaţie care asigură o protecţie a mediului şi a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu:

O zonă intermediară; Un drum bun şi uşor accesibil pentru camioane; O cabină de pază pentru păstrarea evidenţei şi a controlului; Un cântar; Un mic laborator pentru controlul deşeurilor; Membrane de impermeabilizare (geomembrane şi geotextil) pentru a asigura

hidroizolarea şi preluarea sarcinilor mecanice; Un sistem de monitorizare; Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri); Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (zilnic); Eliminarea şi captarea gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de

electricitate). Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:

înregistrarea cantităţilor de deşeuri; controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise; acoperirea zilnică a deşeurilor; compactarea suprafeţelor de acoperire; asigurarea acoperirii şi închiderii; controlul apei freatice; monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

6.2. Analiza comparativă a tehnicilor aplicabile În tabelul de mai jos se prezintă analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare

a deşeurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaerobă, incinerare, piroliză şi gazeificare.

Tabel 6.2. - Analiza comparativă a tehnicilor aplicabile

Metodă biologică Metodă termică

Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare

Tehnologie cu rezultate dovedite, folosire

Da; foarte folosită Da; folosită Da; foarte folosită

Parţial; puţine staţii

Parţial; puţine staţii

Principiul de bază Degradare prin acţiunea

microorganismelor aerobice

Degradare prin acţiunea

microorganismelor

anaerobice

Combustie Conversie termochimi

că anaerobă

Conversie termochimic

ă

Costul tratării Mic până la mare Mediu până la mare

Mediu până la mare

Mediu până la mare

Mare până la foarte mare

Adecvabilitate Bună Bună Bună Medie Depinde de tehnolgie

Deşeuri acceptate Numai deşeuri separate la sursă din cauză că doar

substanţa şi nutrienţii vor fi

Numai deşeuri umede

separate la sursă din

cauză că doar

Toate deşeurile deoarece tehnologia de curăţare

În particular

convenabilă pentru

fracţiile de

Numai deşeuri uscate

separate dacă nu este

Page 81: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

81

Metodă biologică Metodă termică

Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare

recuperaţi pe cât posibil puri

substanţa şi nutrienţii vor fi recuperaţi pe cât posibil puri

a gazelor este bună iar

reziduurile solide sunt minimizate

prin reducerea volumului

deşeuri contaminat

e, bine definite

combinată cu o

tehnologie de curăţare mai bună a gazelor de

ardere

Acceptă deşeu menajer umed?

Da Da Da Posibil, dar în mod

normal nu

Posibil, dar în mod normal

nu Acceptă deşeu menajer

uscat? Da Da Da Da Posibil

Acceptă deşeuri din grădini şi parcuri?

Da Nu Da Da Posibil

Acceptă deşeuri de la hoteluri şi restaurante?

Da Da Da Da Posibil, dar în mod normal

nu Acceptă hârtie şi

carton? Mici cantităţi de

hârtie Nu Da Da Posibil

Fracţii de deşeuri excluse

Metal, plastic, sticlă (staţii fără o tratare

avansată: nu se acceptă deşeuri de

origine animală)

Metal, plastic, sticlă, deşeuri

din grădini (staţii fără o

tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de

origine animală)

Nu există Deşeu menajer

umed

Deşeu menajer

umed

Disponibilitatea datelor de mediu

Solide Mare Medie - Mare Medie - Mare Medie Medie Aer Scăzută Medie Medie - Mare Medie Medie – MareApă Medie – Mare Mare Mare Medie –

Mare Medie – Mare

Controlul mirosurior Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun

Bun

Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu - bun Bun Bun Bun

Recuperarea energiei Nu Da; 3200 MJ/t de

deşeu

Da; 2700 MJ/t de

deşeu

Da; Aproximativ 70% din incinerare + energia conţinută

în produsul secundar

Da; La fel ca la incinerare

Ciclul carbonului (% din greutate)

50% în compost 50% în aer

75% în fibre/lichide

25% ca biogaz

1% în solide

99% în aer

20-30% în solide

70-80% în

2% în solide 98% în aer

Page 82: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

82

Metodă biologică Metodă termică

Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare

aer Recuperarea

fertilizanţilor (kg fertilizant/tona de deşeu

la intrare)

Da; 2,5-10 kg N 0,5-1 kg P 1-2 kg K

Da; 4,0-4,5 kg N 0,5-1 kg P 2,5-3 kg K

Nu Nu Nu

Produse pentru reciclare sau

recuperare, (% din greutatea deşeurilor

introduse)

40-50% compost 30% fibre 50-65% fluide

15-25% cenuşă (inclusiv

zgură, sticlă)

30-50% produse

carbonizate (inclusiv cenuşă, zgură, sticlă)

3% metale

15-25% cenuşă

vitrificată (inclusiv

zgură, sticlă)3% metale

Reziduuri către altă tehnică de tratare a

deşeurilor sau pentru depozitare (% din

greutatea deşeurilor introduse)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă,

pietre)

3% cenuşă zburătoare

(inclusiv reziduuri de la curăţarea

gazelor)

2-3% reziduuri

de la curăţarea gazelor

2% reziduuri de la

curăţarea gazelor

Sursa: Managementul deşeurilor biodegradabile municipale, Agenţia Europeană de Mediu, ianuarie 2002 Tabel nr.6.3.Proiecte privind gestionarea deşeurilor în derulare în judeţul Olt

Program Localizare Denumire proiect An estimat

implementare Observaţii

Phare CES 2004

Municipiul Caracal

Organizare sistem de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul

Municipiului Caracal 2008

implementat

Phare CES 2004

Orasul Corabia Comuna Izbiceni

Sistem de colectare selectiva în oraşul Corabia si comuna Izbiceni 2008

implementat

Phare CES 2004

Orasele Scornicesti si Potcoava Comunele:

Optasi Colonesti Tatulesti

Sistem de colectare selectiva a eseurilor pe teritoriul localitatilor urbane

Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optasi si Colonesti, Jud.OLT

2008

implementat

ISPA 2005/RO/

16/P/PA/ 001-04

Judeţul Olt

Pregătire aplicaţii de finanţare pentru proiectul Sistem de Management integrat al deşeurilor în judeţul Olt

Incepind din 2009

Cuprinde: Master Plan la nivel

judeţean, Studiu de fezabilitate, Studii de teren, Analiza Cost-Beneficiu,

Analiză instituţională,

Evaluarea Impactului asupra

mediului.

Page 83: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

83

Analiza posibilelor alternative de gestionare a deşeurilor municipale Metoda de decizie aplicată va avea următoarele etape:

1) Stabilirea obiectivelor şi ţintelor. 2) Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor. 3) Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor. 4) Selecţia alternativelor fezabile pentru judeţ. 5) Evaluarea rezultatelor şi stabilirea alternativei optime pentru judeţ.

Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor Conform angajamentelor asumate de România în procesul de negociere la aderarea

la UE pe teritoriul judeţului Olt este permisă realizarea şi funcţionarea unui singur depozit de deşeuri municipale.

În aceste condiţii se vor avea în vedere alternativele care asigură viabilitatea sistemului din punctul de vedere al gestionării deşeurilor din mediul rural.

Se va avea de asemenea în vedere asigurarea frecvenţei colectării şi evacuării deşeurilor cu conţinut de deşeuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, în anotimpul cald, conform Capitolului V al Normelor de igienă şi recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al ministrului sănătăţii.

OPTIUNI pentru sistemele de colectare a deseurilor reziduale: Optiunea 1 - Sisteme locale diverse Optiunea 2 - Sistem unitar de colectare in intregul judet

OPTIUNI pentru sistemele de colectare a deseurilor Optiunea 1: Sisteme locale diverse

Utilitati existente de gestiune a deseurilor, care deservesc circa 161,000 locuitori Perfectionarea si consolidarea utilitatilor existente de gestiune a deseurilor,

precum si instituirea de noi utilitati la nivelul autoritatilor locale nedeservite Fiecare operator este liber sa aleaga echipamentul de utilizat (tipul si marimea

vehiculelor de colectare a deseurilor, containere, pungi de plastic), sa continue utilizarea echipamentelor folosite anterior: vehicule mici de colectare a deseurilor, capacitate 8 – 16 tone, respectiv tractoare cu remorca, pubele mici, containere sau pungi de plastic

Optiunea 2: Sistem unitar de colectare in intregul judet 106 din 112 de comunitati locale din Judetul Olt au mai putin de 10.000 loc

(populatia medie in comunitatile rurale este de 2.758 loc) Autogunoiera compactanta poate deservi 10.000 loc din mediu urban sau cel

putin 15.000 loc in mediul rural (= circa 4 comunitati din mediu rural) Institutuirea unei parc auto de vehicule specializate, fiecare deservind cateva

comunitati rurale, pozitionate in apropierea celor 4 puncte de descarcare (3 statii de transfer, 1 depozit deseuri)

Tabel nr. 6.4- Compararea CRITERIILOR privind optiunile de colectare a deseurilor reziduale

Optiunea 1 Optiunea 2

Costurile investitiei probabil ridicate optime

Costurile de M&I probabil ridicate optime

Eficienta d.p.d.v. ecologic joasa mai buna

Durabilitate joasa mai ridicata

Page 84: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

84

Fezabilitate tehnica fezabil fezabil

Randament tehnic si stabilitate mai scazut mai ridicat

Risc asupra sanatatii nici o diferenta nici o diferenta Conformarea cu standardele invigoare scazuta ridicata

Organizarea institutionala Conf. asocierii autoritatilor locale

Acceptul publicului mai ridicat similar

Durata necesara implementarii lunga scurta

ANALIZA FINANCIARA a optiunilor de colectare a deseurilor reziduale

Toate criteriile de evaluare sunt in favoarea Optiunii 2 Optiunea 2 permite integrarea utilitatilor existente de colectare a deseurilor intr-un

sistem mai amplu, la nivel judetean. In vederea reducerii costurilor, activitatile de colectare for utiliza, pas cu pas, aceleasi echipamente

Aceasta optiune este in conformitate cu delegarea din partea autoritatilor locale a responsabilitatilor de tratare si depozitare a deseurilor catre Asociatiatia de Autoritati Locale. Un numar mic (chiar unu) de utilitati de colectare a deseurilor la nivel judetean este mai stabil d.p.d.v. economic decat un numar mare de mici utilitati locale de colectare a deseurilor

HG 621/2005 - sectorul industrial, de comert precum si institutiile au obligatia recuperarii si a reciclarii deseurilor de ambalaje generate de propria activitate; se presupune ca aceasta tinta va fi atinsa

Tabel nr. 6.5 - Cantitati tinta

Cantitati tinta 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total recuperat/incinerat, cu recuperarea energiei 699 2.617 3.926 6.183 8.224 9.999

Total reciclat 1.743 3.734 5.399 7.173 9.009 11.197

Hartie si Carton 1.161 1.242 1.304 1.369 1.438 1.510

Plastic(*) 858 1.031 1.318 1.631 1.972 2.684

Sticla -322 104 581 940 1.506 2.127

Metal -77 -82 -86 -91 -95 -100

Lemn -123 -44 0 0 -254 -801

(*) Din 2011, se socoteste doar materialul reciclat care este folosit din nou in material plastic Cifrele negative indica faptul ca agentii economici ating tintele propuse Optiuni pentru separarea si pre-tratarea DESEURILOR RECICLABILE

Optiunea 1 Separarea deseurilor reciclabile prin sortarea deseurilor amestecate provenite din gospodarii

Optiunea 2 Sisteme de colectare la punct fix pentru anumite fractii Optiunea 3 Colectarea „din usa in usa” a anumitor fractii (colectarea la sursa)

Optiunea 1 Separarea deseurilor reciclabile prin sortarea deseurilor amestecate provenite din gospodarii

Page 85: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

85

Transportul deseurilor din gospodarii, colectate amestecate, la o statie de sortare Sortarea acestora, manual, pe 5 fractii: hartie si carton, plastic amestecat, sticla

(doar cea nesparta, sortata pe culori), metale si deseuri reziduale Vinderea fractiilor separate, depunerea deseurilor reziduale la depozitul de

deseuri Optiunea 2 Sisteme de colectare la punct fix pentru anumite fractii

Persoanele separa, la sursa, in diferite fractii, deseurile provenite din ambalaje Persoanele depun aceste deseuri pre-sortate la un punct de colectare

(densitatea punctelor de colectare depinde de tinta propusa privind cantitatea/ loc ce urmeaza a fi colectata)

Persoanele depun fractiile pre-sortate in containere, la punctele de colectare Continutul containerelor va fi ridicat si depus la o statie de sortare, cu scopul

imbunatatirii calitatii deseurilor reciclabile in conf. cu cerintele operatorului de reciclare

Optiunea 3 Colectarea „din usa in usa” a anumitor fractii (colectarea la sursa) Persoanele separa, la sursa, in diferite fractii, deseurile provenite din ambalaje Le depoziteaza in containere sau pungi de plastic care sunt ridicate direct din

fata usii de catre operatorii de salubritate Autogunoierele compactoare preiau in mod separat fractiile Fractiile sunt depuse la o statie de sortare in vederea imbunatatirii calitatii

deseurilor reciclabile in cf. cu cerintele operatorului de reciclare Vanzarea diferitelor tipuri de deseuri reciclabile catre operatorii de reciclare sau

folosirea acestora in scopul recuperarii energiei Tabel nr. 6.6. Criterii de comparatie a optiunilor de colectare separata a deseurilor din ambalaje

Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3

Costurile investitiei ridicate scazute ridicate, dar mai scazute decat la optiunea 1

Costuri de M&I ridicate scazute mai ridicate decat la optiunea 2Eficienta d.p.d.v. ecologic scazuta buna buna

Durabilitate scazuta ridicata mai scazuta decat la optiunea 2

Fezabilitate tehnica nu e fezabil fezabil fezabil, in functie de practicile de colectare existente

Randament tehnic si stabilitate fara experienta + +

Riscul asupra sanatatii ridicat - - Conformarea cu standardele in vigoare nu + +

Acceptul publicului + + Durata necesara implementarii scurta mai lunga Mediul urban

Instituirea punctelor de colectare, 1 la 500 loc., dotate cu cate 1 container pentru hartie/carton, 1 sau 2 containere pentru plastic (inclusiv metale) si 3 containere (alb, maro, verde) pentru deseurile din sticla

Folosirea exclusiva a containerelor acoperite, pentru a evita infiltrarea apei

Page 86: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

86

Din 2010, dezvoltarea activitatatii de compostare pe familie – toate deseurile

biodegradabile casnice vor trebui compostate Implicarea populatiei din mediul rural in activitatea de compostare: 17% din gospodarii

in 2010, 38% in 2011, 57% in 2012 si 80% in 2013. Din 2010, instituirea punctelor de colectare separata in mediul rural, doar pentru sticla

(3 containere/punct colectare); acoperirea a cel putin 40% din populatia rurala cu serviciul de colectare separata a sticlei.

TINTE propuse si REZULTATE preconizate - comparatie Insumarea rezultatelor preconizate privind reciclarea ambalajelor, in mediul urban si rural, este posibila prin optiunea combinata a sistemelor de colectare la punct fix si a reciclarii prin compostare a hartiei in zonele rurale: Tabel nr. 6.7- Tinte propuse si rezultate preconizate

Sursa: Consultanti ISPA

Insumarea tintelorRezultate dupa optimizare tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultat tinta rezultatTotal recuperat 699 2,184 2,617 3,736 3,926 5,402 6,183 7,173 8,224 9,014 9,999 11,199Total reciclat 1,743 2,184 3,734 3,736 5,399 5,402 7,173 7,173 9,009 9,014 11,197 11,199Hartie si carton 1,161 1,164 1,242 1,774 1,304 1,869 1,369 2,698 1,438 3,191 1,510 3,913Plastic 858 862 1,031 1,034 1,318 1,322 1,631 1,959 1,972 3,033 2,684 3,924Sticla 0 0 104 739 581 1,969 940 2,158 1,506 2,234 2,127 2,643Metal 0 158 0 189 0 242 0 359 0 556 0 719

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Optimizarea investitiei in echipamente de-a lungul timpului, conduce la urmatorul rezultat: Pe parcursul anilor, sunt necesare urmatoarele investitii: Tabel nr.6.8- Plan de investitie, optimizare costuri

Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi Cumulate Noi CumulateNr. puncte colectare mediul urban 291 291 122 413 0 413 0 413 0 413 0 413Nr. containere pt. colectare hartie 291 291 122 413 0 413 0 413 0 413 0 413Nr. containere pt. colectare sticla 0 0 471 471 720 1,191 48 1,239 0 1,239 0 1,239Nr. containere-colect. plastic/metal 180 180 21 201 43 244 99 343 170 513 106 619Nr. puncte colectare mediul rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 96 96

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 288 28

Plan de investitie cu optimizarea costului

2008 2009 2010 2011 2012 2013

8Nr. containere pt colectarea sticlei

Sursa: Consultanti ISPA Tinte pentru REDUCEREA deseurilor depozitate Pentru evitarea poluarii cu gaze si levigat, generate de deseurile depozitate, trebuie reduse componentele biodegradabile ale deseurilor depozitate (cf. Directivei 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deseurilor). In scopul respectarii acestor cerinte, in Octombrie 2004 Guvernul Romaniei a aprobat Planul de Implementare a respectivei Directive, avand ca obiectiv reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile depozitate (raportate la cantitatea estimata de a deseurilor iodegradabile generate in 1995). b

Tinte pentru REDUCEREA deseurilor biodegradabile depozitate Tabel nr. 6.9 - Tinte privind reducerea deseurilor biodegradabile

Judetul Olt 2008 2010 2011 2012 2013 2016 Tinte privind reducerea deseurilor biodegradabile in raport cu cele generate in 1995 0% 25% 50% 50% 50% 65%

Page 87: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

87

Tinte privind rata de acoperire a serviciului 35% 86% 87% 88% 88% 88%

Deseuri biodegradabile generate (tone/an) 93,686 94,690 95,198 96,977 96,225 96,225

Deseuri biodegradabile colectate (tone/a) 32,790 81,741 82,955 85,445 84,996 84,996 Cantitatea maxima de deseuri depozitate* 106,593 79,945 79,945 79,945 53,297 37,308 Cantitatea ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an)

nu e cazul 1,796 3,010 5,500 31,700 47,689

Rezultate provenite din aplicarea altor masuri Tabel nr. 6.10 – Cantitati de deseuri colectate

Cantitatea ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an)

nu e cazul 1,796 3,010 5,500 31,700 47,689

Reciclarea si recuperarea ambalajelor din comert, industrie, institutii

hartie 4,938 5,185 5,444 5,717 6,618

lemn 4,382 4,602 4,832 5,073 5,873

Colectarea separata a hartiei in cadrul gospodariilor urbane

amabalaje 1,836 1,922 2,040 2,108 2,440

nu ambalaj. 2,427 2,347 2,372 2,177 2,177

Compostare individuala in cadrul gospodariilor si colectarea separata a ambalajelor din hartie in mediul urban

339 729 1,152 1,726 1,998

Compostarea deseurilor biodegradabile in cadrul gospodariilor din mediul rural 4,441 9,124 14,040 19,779 22,897

Cantitate totala 18,364 23,910 29,880 36,580 42,002 Cantitate finala ramasa, ce urmeaza a fi deviata ( tone/an)

nu e cazul

nu e cazul

nu e cazul

nu e cazul 5,686

Masurile implementate conduc la:

rezultate privind recuperarea ambalajelor din industrie, comert si institutii colectarea separata a tututor tipurilor de hartie (ambalaje si non-ambalaje) in zona

urbana dezvoltarea activitatii de compostare individuala, in cadrul gospodariilor (17% din

gospodariile rurale in 2010, 33% in 2011, 75% in 2012 si 80% in 2013) Singurele costuri suplimentare pentru atingerea, pana in 2016, a tintelor privind

deseurile biodegradabile sunt cele pentru constientizarea publicului precum si costurile pentru asistenta tehnica in activitatea de compostare (circa 0,3 EURO/an/locuitor). Toate acestea vor fi cuantificate, evaluate şi ierarhizate prin docmentaţia tehnică şi

analizele de scenariu, analiza economico-financiară realizate prin Master planul şi Studiul de fezabilitate contractate şi în curs de finalizare) .

La momentul actual - pentru depozitul ecologic judeţean a fost propusa locaţia din comuna Balteni , iar pentru staţiile de transfer sunt propuse patru locaţii, respectiv : Caracal, Corabia, Scornicesti si Bals .Investiţiile care vor susţine managementul integrat al deşeurilor în judeţul Olt urmează a fi finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regionala în cadrul POS Mediu, în baza unei aplicaţii de finanţare care va fi elaborată imediat după finalizarea documentaţiei tehnice pregătitoare.

Costurile de exploatare şi întreţinere se finanţează obligatoriu de către producătorii de deşeuri, în acest caz de populaţia judeţului, prin tarife stabilite de către autorităţile publice,

Page 88: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

88

conform prevederilor legislative. Prin realizarea unor facilităţi (staţii de transfer, de sortare şi compostare) pot fi integrate

într-un sistem regional o serie de localităţi din judeţele limitrofe judeţului Olt. Având în vedere ponderea fracţiei biodegradabile în compoziţia deşeurilor menajere,

alegerea alternativei care asigură separarea şi valorificarea cât mai aproape de locul de generare şi implicit reducerea distanţelor de transport ale fracţiei biodegradabile, diminuează cu 60% cantităţile care sunt transportate.

De asemenea prin eliminarea pericolului de descompunere microbiană, transportul fracţiilor rămase după separarea sau stabilizarea fracţiei biodegradabile se poate optimiza prin utilizarea utilajelor de capacitate mare de transport, organizarea transportului nefiind dependent de timpul de staţionare a deşeurilor. Costul depozitelor Cost Observatii

Cost financiar

2/ 7 eur / tona Depinde de ratele dobanzii si de finantarea de grant

Costul constructiei

5/ 10 eur/ tona - 42% lucrari civile - 24% sistemul de protectie, colectarea

gazului si a apei - 8% cerintele specifice

depozitului - 8% tratarea levigatului

- 7% infrastructura - 11% aparatura

Costul variaza in functie de marimea, locatia sau nivelul de complexitate. Se estimeaza 1 tona de deseuri solide

municipale/ 1 m3 din suprafata depozitului. Nu se ia in considerare costul recuperarii energiei.

Alti factori: drumurile de acces, zone de campie sau muntoase, alte facitilitati existente pentru compostare, sortare, deseuri din

constructii/ demolari

Cost de functionare

2/ 5 euro/ tona Depinde de costul fortei de munca (care acum, in Romania, este redus)

Analiza optiunilor privind depozitarea deseurilor in depozite ecologice

Alternativa la depozitarea deseurilor o reprezinta reducerea cantitatii de deseuri si strategiile de reciclare. Unii considera incinerarea o alternativa de luat in considerare

In schimb, incinerarea este criticata foarte des datorita potentialului sau de a polua aerul precum si a cenusii care trebuie sa fie depozitata

Desi depozitul ecologic ramane indispensabil pentru depozitarea reziduurilor finale, incinerarea poate fi considerata o alternativa pentru majoritatea (dar nu totalitatea) functiilor depozitului ecologic in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor. Pentru aproape 80% din greutatea deseurile generate, incinerarea este o alternativa la depozitare deoarece prin incinerare greutatea deseurilor poate scadea la 20% iar volumul deseurilor la 10%

Insa datorita costului ridicat al investitiei, in contextul unor resurse financiare limitate, optiunea privind incinerarea nu mai este luata in considerare in Planul Director.

Putem afirma ca, in prezent, nu exista o alternativa reala la depozitare in cazul anumitor deseuri reziduale.

Page 89: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

89

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE PENTRU GESTIUNEA DEŞEURILOR

7.1. Proiecte privind gestionarea deşeurilor

1. Sistem de mnagement integrat al deşeurilor în judeţul Olt. Proiectul se realizează în prima etapă pregătitoare prin Asistenţă Tehnică ISPA – nr.

2005/RO/16/P/PA 001-04, şi va cuprinde următoarele: - Master Plan (Studiu de suportabilitate); - Studiu de fezabilitate; - Certificat de urbanism; - Evaluarea Impactului de Mediu; - Studii topo, hidro şi geo pentru amplasamentele depozitului zonal şi a staţiilor de

transfer. Implementarea acestui proiect vacuprinde:

- realizarea şi echiparea Centrului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (depozit zonal, staţie de tratare biomecanică, etc.);

- realizarea şi echiparea staţiilor de transfer; - închiderea a 6 depozite de deşeuri urbane neconforme; - închiderea tuturor depozitelor de deşeuri neconforme din mediul rural

(salubrizarea arealelor afectate şi valorificarea agricolă a terenurilor); - asigurarea infrastructurii de transport şi colectare selectivă a deşeurilor.

Valoarea estimata prin Master plan a investitiilor prioritare este de aproximativ 30 mil. Euro 2. Sistem de colectare selectiva a deseurilor pe teritoriul localitatilor urbane

Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optasi si Colonesti Valoare proiect : 636.813,20 Euro.

Puncte de colectare selectivă a deşeurilor - 186 Punct de sortare – valorificare Autogunoiera compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje si dotari.

3. Sistem de colectare selectiva în oraşul Corabia si comuna Izbiceni Valoare totală proiect : 473.547,55 Euro .

Puncte de colectare selectivă a deşeurilor - 130 Hala de sortare – valorificare Autogunoiera compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje si dotari.

4. Sistem de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul Municipiului Caracal Valoare totală proiect : 631.543,02 Euro

Puncte de colectare selectivă a deşeurilor - 39 3 Autogunoiere compactoare, Presa balotare verticala, alte utilaje si dotari.

7.2. Colectare şi transport 7.2.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare

- Sistemele integrate de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Olt vor fi implementate după anul 2009 .

7.2.2. Colectarea separată a materialelor reciclabile din deşeurile menajere Abordarea luată în considerare urmăreşte câţiva paşi importanţi:

- îmbunătăţirea infrastructurii existente în zonele urbane ale judeţului Olt şi pregătirea acestora în vederea implementării colectării selective a deşeurilor;

- crearea unei infrastructuri pentru colectarea deşeurilor în zona rurală; - crearea condiţiilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere colectate de la

populaţie şi cele asimilabile de la unităţi comerciale, industrie şi instituţii;

Page 90: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

90

- crearea conditiilor pentru compostarea unei parti din deseurile organice colectate; - îmbunătăţirea condiţiilor pentru reciclarea deşeurilor; - conştientizarea populaţiei; - conştientizarea publică dezvoltată în şcoli şi alte instituţii de învăţământ; - încurajarea reciclării deşeurilor prin compensări financiare.

COLECTAREA

Colectarea deseurilor urbane la nivelul judetului Olt se va efectua in continuare prin societati comerciale specializate in acest gen de activitate.

Tipul de colectare adoptat pentru fiecare zona in parte va tine seama de posibilitatile de implementare a colectarii duale (parte uscata si parte umeda) sau multiple (multicomponente). Prognoza privind colectarea selectivă

Se prevede că, datorită publicităţii intensive şi a conştientizării populaţiei, colectarea selectivă se va dezvolta intai ca investitie in dotari specifice acestui tip de colecare si ulterior ca maniera de raspuns a populatiei.

Colectarea selectivă va fi implementată printr-un program gradat în zona centrală a localitatilor urbane şi - de la început - în zonele rezidenţiale şi în cele rurale.

Programul de implementare a colectării selective va fi sprijinit, de asemenea, prin asistenţă tehnică prin intermediul unei componente specifice raportată la strategia de sortare la sursă. Populaţia deservită la sfirsitul anului 2008 de sisteme de colectare selectiva este de: 166.436 locuitori, din care in mediul urban: 156.436 si i mediul rural 10.156 locuitori. Colectarea deseurilor in zonele urbane

La baza previziunilor in ceea ce priveste colectarea deseurilor in zonele urbane dense stau datele comunicate de catre operatorii de salubritate care opereaza aceste tipuri de trasee de colectare din localitatile urbane Slatina, Caracal, Corabia, Bals, Draganest Olt si Scornicesti. Colectarea deseurilor de la populatie se va face prin intermediul spatiilor de precolectare de la blocurile de locuit, zilnic, cu autocompactoare noi sau modernizate, pe traseele actuale, cu revizuirea orarului pentru evitarea orelor de trafic intens. Urmeaza ca odata cu trecerea la sistemul de colectare selectiva, autocompactoarele sa fie inlocuite cu masini specializate pentru colectarea fractiei umede si a celei uscate (ulterior multicomponent), fara compactare sau cu compactare usoara.

Autocompactoarele pentru colectarea deseurilor mixte vor deservi in continuare zonele centrale, cu populatie densa unde se accepta in general ca nu se poate face o colectare selectiva eficienta.

Pentru zonele central-comerciale urbane, se prevede o colecatare suplimentara a deseurilor de tip comercial (in general ambalaje) cu mijloace auto fara compactare, din pubele stradale amplasate in acest scop. Deseul astfel colectat se considera deseu uscat, urmand sa ajunga la linia de sortare in vederea reciclarii. Colectarea deseurilor in zonele rurale

Sistemul de colectare a deseurilor propus pentru zonele rurale costa in amenajarea in comune si sate a unor puncte de precolectare cu platforma de beton cu pereti, dotate in prima faza cu cate doua containere de cate 1,1 mc.

Cele doua containere vor fi inscriptionate astfel incat sa fie foarte evident ca acestea sunt destinate unul colectarii deseurilor organice sau mixte iar celalat deseurilor “uscate” sau reciclabile. Intr-o faza ulterioara, cand se va observa un grad ridicat de acceptabilitate a sistemului de colectare selectiva, containerul de 1,1 mc. destinat colectarii partii reciclabile din deseul colectat se va inlocui cu alte trei pubele cu roti, de polietilena, cu capac rabatabil, cu

Page 91: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

91

capacitate de 240 l. Cele trei pubele vor avea culori si inscriptionări diferite fiind destinate colectarii de hartie-carton, sticla si plastic.

Perimetrul respectiv va avea spatiu suficient pentru ca intr-o anumita zona sa se poata depozita si alte deseuri reciclabile.

In zona de amplasare a containerului de deseu uscat si, ulterior a pubelei de colectare a deseurilor din plastic se va pozitiona un afis sugestiv care sa explice cum se poate minimiza volumul “peturilor” din plastic.

Amplasarea punctelor de precolectare din comune se va face in zonele comercial-sociale (piata, primarie, camin cultural etc.). In prima faza de implementare a sistemului de colectare se recomanda ca la intrarile de acces spre vechile “gropi de gunoi” care se vor inchide si reamenaja, sa se amplaseze cate unul sau doua containere de cate 1,1 mc. si un afis foarte vizibil care sa informeze asupra noului amplasament al punctului de colectare pentru zona respectiva si asupra termenului de timp pana la care se va mai putea depune deseul in containerele respective.

La sate se vor amplasa containere de 1,1 mc., pe strada, in vecinatatea obiectivelor comercial-sociale.

Datorita starii precare a retelei de drumuri din zonele rurale, autovehiculele de colectare si transport a deseurilor, se recomanda a fi fara compactare, de tip “doua volume”. Aceste tipuri de autovehicule sunt usoare si manevrabile, facand ca randamentul de transport si fiabilitatea echipamentului sa fie mult mai ridicate, in aceste conditii, decat a autocompactoarelor. Un alt element ce sta la baza acestei alegeri este acela ca, conform Strategiei Nationale in domeniul Gestiunii Deseurilor, colectarea selectiva se va extinde treptat pana la 80% in 2020. Cum partea reciclabila din deseurile colectate va trebui transportata necompactata in vederea sortarii, cantitatile de deseuri colectate sub forma mixta vor scadea astfel incat nu se justifica, pe termen lung, achizitionarea si utilizarea unor autocompactoare. 7.2.3. Depozitul ecologic şi Staţiile de transfer Depozitul ecologic - judetul Olt

Terenul de amplasare Pentru depozitarea deşeurilor trebuie îndeplinite o serie de cerinţe şi măsuri operaţionale şi tehnice în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului (apa de suprafaţă, apa subterană, sol şi aer) şi asupra sănătăţii populaţiei, generate de tratarea şi depozitarea deşeurilor, pe toată durata de viaţă a unui depozit.

In capitolul de legislaţie sunt prezentate actele normative care reglementează tehnicile de construire a depozitelor de deşeuri la nivelul cerinţelor europene şi procedurile de operare, închidere şi monitorizare post-închidere. Pentru construirea unui depozit ecologic sunt necesare o serie de condiţii pentru terenul de amplasare:

- omogenitatea terenului de fundare; - capacitatea portantă şi stabilitatea terenului de fundare; - stabilitatea terenului de fundare şi a taluzelor la încărcările date de grosimea finală a

stratului de deşeuri depozitate şi sarcina provenită din acoperirea finală a depozitului;

- poziţia pânzei freatice: trebuie să satisfacă condiţia ca distanţa dintre nivelul hidrostatic cel mai ridicat al apei subterane şi cel mai de jos punct al suprafeţei inferioare a stratului de izolare a bazei depozitului să fie mai mare de 1,00 m;

- materialul argilos ce constituie barierele geologice, (naturală sau construită) a depozitului trebuie să aibă conţinuturi limitate de carbonaţi şi de materii organice.

Page 92: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

92

Bariera naturală geologică, precum şi cea construită prin compactarea în straturi succesive a materialelor, trebuie să fie constituită din pământuri cu conţinut de argilă de minimum 15% pentru bariera naturală şi minimum 20% pentru bariera construită iar conţinutul de nisip şi pietriş să fie de maximum 40%.

În cadrul proiectului elaborat prin AT ISPA: “Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Olt”, aflat în derulare la nivelul Consiliului Judeţean Olt, au fost evaluate tehnic prin studii de teren două locaţii cu premise de adecvare pentru îndeplinirea acestor condiţii:

- Balteni, în suprafaţă de 30 ha; - Perieti, în suprafaţă de 20 ha.

După finalizarea documentaţiilor tehnice a fost selectata locaţia cea mai corespunzătoare sub aspect tehnic, economico-financiar ca fiind cea de la Balteni..

Organizarea depozitului Amplasamentul se format din zona de acces si zona de depozitare. Zona de acces: cladirea administrativa, unitatea de cantarire, garaj si parcare Statia de sortare este amplasata la intrarea principala: zona de primire, sala de sortare

si zona de depozitare Rezervor de apa in caz de incendiu Locul de parcare a vehiculelor de transport Zona de depozitare: perimetrul drumului de acces / drumul de acces al compactorului

access road /statie de tratare a levigatului, sistem de ardere a gazului Zona de depozitare va fi impartita in unitati/ celule. Pe masura cresterii depozitarii,

rampele vor fi astfel construite incat sa permita accesul vehiculelor colectoare si transportoare catre locul de descarcare

Se va folosi un compactor care va produce cresterea densitatii deseurilor depozitate, astfel incat va creste durata de viata a depozitului

Fiecare unitate/ celula este dotata cu un sistem de colectare a levigatului Sistemul de aprindere al gazului este folosit pentru arderea biogazului produs de

deseurile ingropate in timpul procesului de fermentare. Sistemul de colectare a gazului este folosit in timpul functionarii depozitului precum si pe durata procesului de inchidere al acestuia In cadrul locaţiei depozitului ecologic se disting două zone principale:

- zona tehnică a depozitului, cu rol de prelucrare sau tratare a fracţiilor de deşeu ce pot fi reciclate prin diverse procedee mecanice, biologice sau mecano-biologice;

- zona de depozitare a deşeurilor unde se depun fracţiile de deşeu ce nu sunt supuse nici unei forme de prelucrare-tratare şi reziduurile/refuzurile procedeelor de tratare a fracţiilor reciclabile.

Zona tehnică În vederea unei funcţionări corespunzătoare a zonei de depozitare a deşeurilor, sunt

necesare următoarele instalaţii şi echipamente principale: acces, parcare, cabină poartă, platforme de cântărire, rampă spălare autovehicule, clădire administrativă, staţie de compost, staţie de sortare, staţie de pompare ape uzate, staţie de epurare ape uzate, bazin tampon pentru levigat, alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică, alimentare/producere şi distribuţie energie termică, rezervor de combustibil, atelier auto şi magazii.

Zona tehnica este amenajata cu platforme betonate, drumuri de acces şi construcţii necesare adăpostirii elementelor enumerate mai sus.

Accesul la celulele de depozitare se va face pe drumuri provizorii şi rampe de acces la fiecare celulă.

Page 93: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

93

De obicei este necesară atât construirea întregii zone de acces în zona interioară împrejmuirii rampei cât şi reamenajarea sau chiar construcţia căii principale de acces către zona depozitului dinspre drumul public cel mai apropiat folosit de maşinile de transport, conform normelor specifice pentru proiectarea şi construirea drumurilor. Pentru a corela estetic aspectul unui depozit cu peisajul, pe toate suprafeţele din interiorul amplasamentului depozitului, acolo unde nu există instalaţii, se recomandă plantarea spaţiilor verzi (gazon sau tufişuri şi copaci), precum şi a copacilor de-o parte şi de alta a căii principale de acces către depozit. Sistemul de supraveghere trebuie realizat prin îngrădirea completă a amplasamentului depozitului cu un gard din plasă de oţel (mărimea ochiurilor plasei < 40 x 40 mm) sau o execuţie similară. Inălţimea gardului trebuie să fie de cel puţin 2 m. Porţile, de aceeaşi înălţime cu gardul, vor fi prevăzute cu sisteme de închidere şi asigurare. Depozitul trebuie dotat cu un echipament de cântărire, atât pentru utilajele încărcate, care intră în depozit, cât şi pentru cele descărcate, care părăsesc depozitul. Cântarele trebuie conectate la un sistem de înregistrare a cantităţii de deşeuri care intră în depozit. Imediat lângă cântar se amenajează cabina operatorului responsabil cu preluarea deşeurilor. Operatorul trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:

- direcţionarea utilajelor către cântarul pe fluxul de intrare sau ieşire (acţionarea barierelor şi/sau a semaforului);

- controlul cântăririi complete a utilajelor; - primirea documentelor de însoţire a transportului şi verificarea acestora; - verificarea prin control vizual a încărcăturii; - dirijarea transportului de deşeuri către zona de depozitare sau de tratare a deşeului; - controlul utilajelor care părăsesc depozitul; - contactul cu operatorul din zona de depozitare sau de tratare a deşeurilor.

Pentru a putea efectua controlul de recepţie, în zona de acces, imediat după cântar, se amplasează un echipament pentru controlul vizual al deşeurilor şi pentru prelevarea probelor (rampă hidraulică sau platformă). Se analizează prin sondaj, prin procedee de testare rapidă, următorii indicatori:

- valoarea pH; - temperatură; - conţinut de apă; - conţinut de gudroane; - conductibilitate.

Imediat după zona în care este amplasat cântarul, trebuie să fie amenajată o zonă de securitate pentru deşeurile care nu pot fi acceptate la depozitare (documentele nu sunt corespunzătoare sau tipurile respective de deşeuri nu sunt incluse în lista prevăzută de autorizaţia de mediu). Pentru depozite de clasa B zona de securitate este o suprafaţă betonată de cca. 200 m2 cu margini de beton, rampă de intrare şi acoperiş. Apele din precipitaţii colectate de pe suprafaţa zonei de securitate sunt dirijate către o instalaţie de epurare. La o distanţă suficientă de limita zonei de depozitare se amenajează un drum perimetral care asigură:

- accesul către celulele care se construiesc, pe timpul amenajării depozitului; - accesul pe timpul funcţionării către celulele de depozitare; - controlul gardului; - controlul şi întreţinerea rigolei perimetrale de colectare a apei din precipitaţii; - controlul taluzului final al depozitului; - controlul şi întreţinerea staţiilor de colectare a gazului; - controlul şi întreţinerea puţurilor pentru gaz de pe taluzurile inferioare;

Page 94: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

94

- controlul şi întreţinerea conductelor pentru levigat. Depozitul este ingradit. Dupa intrare, vehiculele (camioane de colectare, vehicule pentru

transport) vor fi directionate spre unitatea de cantarire Dupa ce sunt inregistrate si cantarite, camioanele sunt directionate catre locul de

descarcare a deseurilor Pentru depozitarea deseurilor, vehiculele vor folosi drumul de acces catre rampa pentru

a ajunge la locul de descarcare. Pentru sortarea deseurilor, vehiculele vor fi directionate catre locul de descarcare al statiei de sortare

Dupa descarcare, vehiculele se vor intoarce si, in anumite cazuri, vor fi din nou cantarite. De asemenea, toate vehiculele vor trece printr-o unitate de curatire a rotilor inainte de a reintra pe drumurile publice

Zona atelierelor de întreţinere şi reparaţii, depozitul de combustibil, locul de parcare pentru utilaje se amenajează ţinând seama de cerinţele specifice determinate de tipul utilajelor care lucrează pe un depozit de deşeuri. Pe timpul funcţionării depozitului sunt necesare amenajări care să împiedice murdărirea cu deşeuri a spaţiilor din afara zonei de depozitare realizat prin:

- asigurarea unei distanţe de rulare de minimum 150 m realizată din pietriş dur sau deşeuri din construcţii şi demolări, între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit;

- dotarea cu un echipament pentru spălarea anvelopelor, amplasat între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit; instalaţia de spălare poate fi fixă sau mobilă. Apele uzate de la instalaţia de spălare se gestionează conform cerinţelor de gospodărire a apelor.

Pentru funcţionarea corespunzătoare a unui depozit sunt necesare următoarele utilaje pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor şi pentru funcţionarea depozitului:

- buldozer: distribuirea deşeurilor, aplicarea straturilor de acoperire, nivelarea suprafeţei depozitului, realizarea drumurilor;

- încărcător: distribuirea deşeurilor, preluarea deşeurilor neacceptate, lucrări mici de nivelare, curăţarea drumurilor, realizarea drumurilor;

- compactor picior de oaie: compactarea deşeurilor menajere şi a celor voluminoase, mărunţirea deşeurilor;

- compactor cu role: compactarea deşeurilor minerale, mărunţirea deşeurilor; - scraper: distribuirea deşeurilor minerale în cantităţi mari, realizarea drumurilor,

realizarea straturilor minerale ale sistemelor de impermeabilizare la bază şi la suprafaţă;

- excavator hidraulic: realizarea bazei depozitului, realizarea drumurilor şi instalaţiilor de drenaj, realizarea impermeabilizării suprafeţei;

- tocător: tocarea deşeurilor voluminoase, cum ar fi lemn şi plastic dur, deşeuri provenite din grădini (crengi, tufişuri, etc.).

Depozitul de deşeuri va trebui să fie echipat cu birouri administrative şi spaţii sociale: vestiare, cabinet de prim ajutor, cameră de odihnă, grupuri sanitare (inclusiv duşuri).

Page 95: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

95

Fig.nr. 7.1 - Realizarea bazei depozitului

Sursa: Consultanti ISPA Instalatii de tratare a deseurilor in vederea reciclarii si a minimizarii cantitatilor depuse final Instalaţia de sortare, cu rolul de a sorta pe categorii de materiale reciclabile fracţia de deşeuri “uscate” colectată selectiv şi transportată separat, necompactat; materialele selectate vor fi preluate de filierele specializate de utilizare a materiilor reciclabile şi astfel va fi evitată depunerea acestora cu efecte economice şi ecologice semnificative. Staţii de transfer

Staţiile de transfer pentru deşeuri joacă un rol important în sistemul general de management al deşeurilor, servind drept legătură între programul comunitar de colectare a deşeurilor menajere şi asimilabile şi locaţia finală pentru depozitarea deşeurilor.

Dacă dimensiunile locaţiei precum şi serviciile oferite variază într-o mare măsură în cazul staţiilor de transfer, în practică servesc aceluiaşi scop de bază — compactarea deşeurilor colectate şi transportate pe distanţe relativ scurte de autospecialele cu volum mic şi mediu în vederea încărcării în vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deşeurilor pentru transport creşte la transportul lung curier faţă de cel scurt curier (de colectare), rezultând astfel o încărcare masică mai mare. Astfel creşte eficienţa economică a transportului deşeurilor către locaţiile de depozitare sau tratare aflate la mare distantă.

Cea mai simplă formă de staţie de transfer este o locaţie cu zona desemnata pentru recepţie unde camioanele pentru colectarea deşeurilor îşi descarcă încărcăturile. Deşeurile sunt compactate, apoi sunt încărcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru transporturi grele către locaţia finală de depozitare, de regulă un depozit ecologic, o staţie de sortare deşeuri sau o staţie de prelucrare deşeuri organice (staţie de compostare).

Intr-o staţie de transfer nu se depozitează deşeurile pe termen lung, compactarea şi încărcarea deşeurilor în camioanele mari de transport lung curier fiind realizată în câteva ore după descărcare.

Page 96: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

96

Consideraţii privind decizia de implementare a staţiilor de transfer în judeţul Olt Motivul principal pentru a utiliza o staţie de transfer este reducerea costurilor de

transport a deşeurilor către locaţiile de depozitare. Compactarea încărcăturilor mici din camioanele de colectare a deşeurilor pentru a le transfera în unele mai mari pentru transportul la distanţe mari reduce costurile, deoarece echipele pierd mai puţin timp cu deplasarea la şi de la locaţiile de depozitare, colectând astfel mai multe deşeuri. Astfel se reduc atât consumurile de combustibil, cât şi costurile de întreţinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestionează şi emisiile poluante se reduc.

În plus, o staţie de transfer oferă: - Trierea deşeurilor înainte de a fi prelucrate sau depozitate; - Flexibilitate în selectarea opţiunilor privind depozitarea deşeurilor; - Oportunitatea de a servi ca locaţie la îndemâna publicului larg pentru

categoriile de deşeuri ce nu sunt cuprinse în schema generală de management (agabaritice, din debarasări de spaţii, etc.).

La staţiile de transfer, pe lângă activităţile de pregătire a deşeului pentru transport la depozitul ecologic, lucrătorii realizează şi trierea primară a deşeurilor prin identificarea acelor categorii care nu se încadrează în filierele de selectare, compostare sau depunere directă, de exemplu deşeuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substanţe cu potenţial infecţios. Eliminarea deşeurilor necorespunzătoare se face mai eficient la staţiile de transfer decât la locaţia depozitului ecologic.

Se poate stabili un raport general „costuri-distanţă” între transportul direct către locaţiile de depozitare finală în vehiculele de colectare şi centralizarea, transferul şi transportul cu vehicule grele a deşeurilor colectate de la staţia de transfer la zona depozitului ecologic.

Printre obiectivele PRGD privind transferul si transportul deseurilor se numara: Asigurarea sistemului de transport, adaptat la numarul locuitorilor si la cantitatea de deseuri generate.

Experienta in domeniul gestionarii deseurilor ne spune ca distantele parcurse de vehiculele mici care transporta deseuri nu trebuie sa depaseasca 30 km. In caz contrar, eficienta transportului nu este garantata.

Sistemul de transfer are ca scop principal asigurarea celor mai eficiente conditii privind transportul deseurilor colectate la depozitul ecologic judetean.

Optiuni principale privind statiile de transfer: • transfer doar prin reîncărcare în containere deschise mai mari (transfer direct/

reîncărcare prin gravitaţie fără compactare) • transfer prin reîncărcare şi compactare în containere închise mai mari (transfer direct /

reîncărcare prin gravitaţie cu compactare) • transfer prin depozitarea intermediară a deşeurilor şi încărcare în containere/camioane

mai mari (transfer indirect / reîncărcare cu • macaraua / transportor cu compactare) • Selectarea diferitelor tipuri de staţii de transfer se va face pe baza următorului grafic,

prezentând principiul general: Tipul 1: potrivit pentru volumele de deşeuri zilnice între 10 t şi 300 t- relevant pentru evaluarea variantei pt. Jud. Olt Tipul 2: potrivit pentru volumele de deşeuri zilnice între 30 t şi 300 t - relevant pentru evaluarea variantei pt. Jud. Olt Tipul 3: potrivit pentru volumele zilnice mai mari de 100 t – irelevant

În prezent judeţul Olt are în plan construcţia a patru staţii de transfer. Acestea sunt situate în: Caracal, Corabia, Balş si Scorniceşti.

Page 97: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

97

Fig. Nr. 7.2 - Diferite tipuri de tehnologie de transfer

Sursa : Consultanti ISPA

Echipamente 1. Containerele skip – cu o capacitate maximă de transport de 10 m³ (~ 4,0 tone)

– nu îmbunătăţesc eficienţa transportului, deoarece volumul transportului pe cursă nu este crescut, în comparaţie cu vehiculele standard de colectare. Din acestă cauză opţiunea utilizării de containere skip nu este posibilă.

1. Autobasculantele ar necesita măsuri speciale la staţiile de transfer privind procesele de încărcare. Ideea de bază conform careia containerele – aflate în staţiile de transfer – vor fi încărcate de şoferul vehiculului de colectare şi după aceasta luate de camioanele de transport, nu este posibilă. Prin urmare, conform opiniei Consultantului, utilizarea autobasculantelor pentru transportul deşeurilor nu este recomandată.

1. Echipamente roll-off (roll-on) sunt folosite într-un mod diferit pentru transportul deşeurilor în Europa. Informaţiile legate de experienţele cu aceste echipamente sunt bune. Capacitatea asigură (în conformitate cu dimensiunea diferită a containerului) o anumită flexibilitate de la 10 m³ pînă la mai mult de 30 m³.

Vehicule: • Camioanele (camioane cu 3 osii datorită capacităţii mai mare de încărcare şi datorită

greutăţii totale mai mare permisă) asigură o flexibilitate mai bună şi în zonele cu o infrastructură subdezvoltate sau la depozite. Pe de altă parte eficienţă transportului este mult mai mică, deoarece doar 50% … 60% din deşeuri se pot transporta pe cursă

• Vehiculele articulate, în ciuda asigurării unei capacităţi suficiente de transport, nu au nicio flexibilitate în ceea ce priveşte acoperirea cerinţelor diferite de sarcină. În plus,

Page 98: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

98

• Camionul (3 osii) şi remorca (2 sau 3 osii). Ofera flexibilitatea necesara pentru acoperirea cerintelor privind incarcarea (10 tone sau 20 tone pe cursa) (Roll-on roll-off system)

Concluzie: cel mai avantajos vehicul de transport pentru deşeuri de la staţia de transfer la depozitul local este camionul (3 osii) şi remorca (2 sau 3 osii). Fig.nr. 7.3 – Optiune propusa – 1 depozit si 4 statii de transfer

Optiunea propusa

• Conform concluziilor de mai sus sistemul de transfer trebuie configurat după cum urmează Fig.7.3:

4 staţii de transfer:Bals, Caracal, Corabia şi Scornicesti • Dintre aceste staţii de transfer, Corabia va avea personal propriu, în timp ce staţiile de

transfer de la Bals, Caracal, Scornicesti vor fi simultan manipulate de şoferii mijloacelor de colectare şi/sau transport. Aici activitatea se concentrează la porţi pentru asigurarea accesului la staţia de transfer. (Porţile trebuie echipate cu telecomenzi – dispozitive de recepţie-transmisie automat)

• Transportul se va face printr-un sistem cu 2-schimburi cu camioane cu remorcă cu 3-osii, fiecare cărând două containere roll-off de 25m³ şi asigurând o capacitate maximă de transport de circa 20 tone pe cursă

Page 99: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

99

• Compactarea nu este prevăzută la staţiile de transfer, deoarece costurile sunt mari în comparaţie cu eficienţa transportului La momentul actual conform Master Planul-ului - staţiile de transfer din judeţul Olt sunt

propuse a fi realizate la Caracal, Corabia, Bals si Scornicesti . Tipuri de deşeuri acceptabile

La staţia de transfer sunt acceptate următoarele tipuri de deşeuri: • Deşeuri solide municipale (DSM) sunt generate de gospodării, întreprinderi, instituţii

şi firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gamă largă de materiale inclusiv containere de unică folosinţă, ambalaje, deşeuri alimentare şi maculatură. DSM includ un amestec de materii uşor alterabile şi nealterabile. Prin implementarea colectării selective se pot aduce separat la staţia de transfer cele două fracţii. Fracţiile vor fi menţinute separate şi pe parcursul transportului lung curier, fracţia uscată fiind destintă procesării pe linii de selectare iar fracţia umedă fiind destinată fie compostării, fie depozitării directe.

• Deşeurile din grădini şi parcuri includ, de obicei, frunze, resturi de iarbă, crengi şi tufişuri. Deşeurile sunt sortate astfel încât să poată fi tratate prin tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finală.

• Materialele reciclabile se colectează direct de la populaţie sau agenţi economici (pe filiere diferite de colectarea deşeului municipal) şi includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea în procesul de fabricaţie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obişnuite se numără hârtia, hârtia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticlă şi cutiile de aluminiu.

La staţia de transfer nu sunt acceptate următoarele tipuri de deşeuri: • Reziduuri rezultate din construcţii şi demolări (C&D) de clădiri, drumuri şi altele.

De obicei este vorba de beton, cărămidă, lemn, zidărie, materiale pentru acoperiş, ghips, mortar, metale şi trunchiuri de lemn. Deşeurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte generează probleme de transport (în special în cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorită densităţii mari a deşeurilor) iar pe de altă parte datorită posibilităţii de utilizare ca strat de acoperire zilnică la depozitul ecologic.

• Deşeurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unităţi medicale precum şi materiile speciale de uz domestic precum produsele de curăţare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frână, antigel şi vopsea. Pentru fiecare categorie se oferă o filieră specifică de tratare în conformitate cu cerinţele legale specifice fiecărei categorii în parte.

Structura staţiilor de transfer Structura amplasamentului trebuie să ia în calcul utilizarea vehiculelor de transport

fololocaţie pentru colectare, utilizarea vehiculelor de transport lung curier şi vehiculele persoanelor sau instituţiilor ce aduc direct deşeurile l staţia de transfer precum şi tehnologia utilizată pentru a descărca, a manipula, a compacta şi a transfera deşeurile. Staţia de transfer trebuie să ofere angajaţilor şi publicului siguranţă şi trebuie să protejeze mediul, protejând astfel sănătatea comunităţii.

Planurile locaţiilor includ de obicei următoarele amenajări: • Intrări şi ieşiri. Includ benzi pentru accelerare / frânare pe drumurile publice şi puncte

de acces pentru deşeurile care sosesc şi pleacă la / de la staţia de transfer. Unele locaţii sunt prevăzute cu acces separat pentru vizitatori şi angajaţi astfel încât vehiculele acestora să nu blocheze benzile destinate camioanelor.

• Zone pentru camioanele aflate în aşteptare. Se pot forma aglomerări şi blocaje în zona cântarelor la intrare, zona de descărcare şi zona cântarelor la ieşire. Spaţiul pentru

Page 100: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

100

camioanele aflate în aşteptare trebuie delimitat clar, iar cozile nu trebuie să se întindă până în intersecţii.

• Locaţia cântarului. Aici sunt cântărite încărcăturile care intră şi ies şi tot aici sunt colectate taxele (dacă este czul).

• Zona principală de transfer. Cea mai mare parte a activităţii a unei staţii de transfer are loc în clădirea principală de transfer. Aici, camioanele îşi descarcă încărcătura pe podea, într-o groapă, pe o platformă la nivel sau direct în containerul de transfer independent, sau ataşat unui vehicul de tractare. Încărcarea directă poate simplifica operaţiunile, dar limitează posibilitatea de a tria sau sorta deşeurile pentru evitarea contaminării transporturilor lung curier cu materii sau materiale periculoase sau pentru îndepărtarea deşeurilor ancombrante (voluminoase, contondente). Dacă nu sunt încărcate direct, deşeurile depozitate pe podea sau în groapă sunt depozitate temporar, iar apoi sunt încărcate într-o remorcă de transfer. Cele mai moderne staţii de transfer conţin clădiri protejate. Unele tipuri mai mici sunt parţial închise (de exemplu o clădire cu trei pereţi) sau doar parţial acoperite (de exemplu o clădire cu acoperiş, dar fără pereţi laterali). Clădirile pot fi înconjurate de garduri pentru limitarea accesului şi pentru îngrădirea deşeurilor.

• Zona de aşteptare. Pentru verificarea încărcăturilor care intră şi pentru blocarea încărcăturilor necorespunzătoare sau a materiilor care urmează a fi scoase din circuitul de procesre în staţia de transfer.

• Zone tampon. Spaţiu deschis, teren, copaci, berme şi pereţi care reduc impactul asupra comunităţii.

Vehicule care operează în staţia de transfer Camioane cu compactor pentru operaţiunile de colectare şi transport al

deşeurilor de la precolectare la staţia de transfer. Camioanele monovolum cu compactor (care compactează deşeurile circ 3:1 în timpul procesului de colectare) sunt utilizate de obicei pe traseele de colectare de lungime medie ce deservesc gospodării şi întreprinderi. De obicei, camioanele cu compactor deservesc mulţi generatori de deşeuri pe traseele stabilite şi sunt descărcate când se umplu, de obicei o dată sau de două ori pe zi. Accesul facil într-o staţie de transfer permite păstrarea camioanelor cu compactor pe traseu.

Camioane pentru transportarea deşeurilor cu două zone de colectare. Camioanele care colectează deşeuri din zonele care produc şi precolectează separat cele două tipuri de deşeuri; vehiculele sunt constrite pentru a primi şi păstra separat materiile „mixte” şi „uscate-reciclabile”. De obicei, deservesc mulţi generatori de deşeuri pe traseele stabilite şi sunt descărcate când se umplu, de obicei o dată sau de două ori pe zi. Deşeurile nu sunt compactate sau sunt compctate puţin (maxim 2,2:1) şi pot fi descărcate separat.

Operaţiuni de transportare a deşeurilor cu ajutorul camioanelor specializate pentru manipularea containerizată a deşeurilor. Containerele sunt plasate de obicei în puncte regionale de colectare, întreprinderi şi firme prestatoare de servicii şi sunt colectate când sunt pline. Containerul este de fapt o ladă metalică mare, cu volum cuprins între 0,6 şi 2 mc, uneori deschisă în partea superioară, alteori cu capac amovibil sau rabatabil, prevăzută cu sisteme de agăţare standardizate. Containerul este încărcat în camion cu un sistem de mcara cu care este dotat camionul şi este transportat la staţia de transfer. Concomitent cu încărcarea containerului plin, autospeciala va lăsa spre umplere un alt container la punctul de colectare primară deservit.

Vehicule de transport al deşeurilor de la staţia de transfer la zona depozitului ecologic. Remorcile de transfer (asemănătoare remorcilor motopropulsate de cursă lungă de mari dimensiuni) transportă de obicei deşeurile, compactate sau necompactate (în funcţie de filiera pe care o urmează în zona de tratare a depozitului ecologic) din staţiile de transfer către

Page 101: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

101

locaţiile de procesaare sau depozitare. Remorcile de transfer transportă de obicei 15 până la 25 de tone pe călătorie. Remorcile sunt tractate de capete tractoare independente, un cap tractor putând deservi mi multe remorci. Remorcile pot fi simple, cu sistem de compactare şi sistem de descărcare prin împingere pe orizontală sau cu basculare. * Sistemul de compactare cu ambalaj din plastic nu este utilizabil deoarece balotul trebuie despachetat mai târziu (în cazul deşeurilor vegetale sau a celor reciclabile) fie pentru că depozitarea finală la groapa de gunoi este deja concepută pentru a păstra şi trata deşeurile neambalate, fie că plasticul pentru împachetare va mări inutil costurile.

Soluţii tehnice în staţiile de transfer Opţiunile pentru descărcarea deşeurilor din vehiculele de colectare la staţiile de transfer includ:

• Descărcarea directă a materiilor în container prin partea superioară sau în remorca de transfer parcată sub vehiculul care urmează a fi descărcat sau pe platforma de basculare la acelaşi nivel cu vehiculul care urmează a fi descărcat.

• Descărcare în groapa aflată sub nivelul vehiculului ce urmează a fi descărcat. Deşeurile pot fi mutate şi stivuite pentru depozitare pe termen scurt pe platforma de basculare sau într-un puţ. Depozitarea pe termen scurt permite recepţionarea deşeurilor în staţia de transfer într-un ritm superior celui de evacuare, mărind astfel capacitatea staţiei de transfer de a face faţă perioadelor aglomerate. Printre opţiunile pentru reîncărcarea deşeurilor într-un container de transfer sau într-un vehicul se numără: reîncărcarea directă de pe o platformă basculantă sau dintr-un puţ în containere cu încărcare prin partea superioară sau în remorci de transfer parcate sub platforma de basculare sau puţ.

• Reîncărcarea într-un compactor care compactează deşeurile în capătul unui container sau al unei remorci de transfer.

• Reîncărcarea într-un compactor de preîncărcare care compactează încărcătura unui camion şi care împinge „balotul” în capătul unui container sau al unei remorci de transfer.

• Reîncărcarea într-o presă; baloturile sunt apoi ridicate cu motostivuitoarele în camionul cu platformă.

Printre opţiunile pentru descărcarea deşeurilor în locaţiile de depozitare a deşeurilor descărcate din containerele de transfer sau din vehicule se numără: lame extensibile, platforme rulante şi dispozitive de basculare ale remorcii. Remorcile se descarcă automat cu ajutorul lamelor extensibile şi al platformelor rulante. Un dispozitiv de basculare al remorcii ridică unul dintre capetele acesteia (sau roteşte întreaga remorcă) astfel încât încărcătura cade datorită gravităţii. Deşeurile compactate pot fi manipulate după descărcare cu ajutorul motostivuitoarelor.

Următoarele tabele rezumă avantajele şi dezavantajele diferitelor tehnologii de transfer. De asemenea, evidenţiază că mulţi factori interacţionează, lucru care trebuie luat în considerare când se ia o decizie în privinţa tehnologiei utilizate pentru o staţie de transfer. Printre factorii cei mai importanţi se numără capacitatea de primire a staţiei, distanţa până la locaţia de depozitare, costurile, fiabilitatea, siguranţa şi metoda de descărcare în locaţia de depozitare.

Tabel nr. 7.1- Alternative de transport lung curier al deşeurilor Alternative de transport lung curier al deşeurilor

Tehnologie Avantaje Dezavantaje Aplicaţie

Remorci şi containere cu încărcare prin partea de sus

• Simplu, metoda de încărcare cu ajutorul gravitaţiei. • Poate fi suplimentat cu dispozitiv de compactare utilizând echipamente care

• De obicei copertina remorcii (plasă sau prelată) are probleme de permeabilitate. Mirosurile şi deşeurile pot ieşi în exterior iar ploile pot face încărcătura mult mai grea.

Potrivit pentru pentru staţii de transfer mici şi medii.

Page 102: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

102

ajung deasupra remorcii şi presând şi egalizând deşeurile. • Potrivit pentru o gamă variată de deşeuri inclusiv moloz şi articole voluminoase.

• Remorcile pot fi deteriorate atunci când materiale dense sau ascuţite pică în remorca goală. • Zgomotul produs de căderea acestor materiale în remorci este puternic.

Compactarea în remorcă şi container

• O remorcă sau un container pot fi închise complet pentru a împiedica intrarea apei de ploaie şi ieşirea mirosului şi lichidelor. • Compactarea obţine rezultate bune la transport producând o densitate crescută.

• O remorcă grea sau un container reduce sarcina efectivă. (remorca trebuie sa fie ranforsată din punct de vedere structural pentru la presiunea compactorului.) • Costul de investiţie al flotei de remorci eate mai ridicat. • Partea din spate a remorcii sau a containerului (aproape de compactor) tinde să devină supraîncărcată. Partea din faţă a remorcii tinde să fie uşoară. Încărcătura pe puntea spate tinde să limiteze sarcina efectivă. • Echipamentele acţionate hidraulic ale compactorului pot produce mult zgomot. • Materialul trebuie decompactat în cazul prelucrării la locaţia depozitului.

Nu este folosit pentru staţiile de transfer noi.

Compactare înainte de încărcarea prin spate a remorcilor sau containerelor

• Permite utilizare unor remorci uşoare sau containere pentru a creşte sarcină efectivă • O remorcă sau un container pot fi închise complet pentru a împiedica intrarea apei de ploaie şi ieşirea mirosului şi lichidelor. Sarcina poate fi măsurată în timp ce este compactată cu capacitatea de a optimiza fiecare sarcină

• Costuri de investiţie ridicate (ce pot fi compensate prin costurile reduse de transport). • Echipament complex; atunci când se avariază poate să blocheze staţia de transfer după ce zona de depozitare pe termen scurt este plină. • Redundanţa necesară (două unităţi compactoare) măreşte costurile. • Consum de energie ridicat. • Necesită întreţinerea echipamentelor hidraulice

Cel mai potrivit pentru staţii de transfer medii şi mari şi transport pe distanţe mari.

Alternative de descărcare a deşeurilor la locaţia rampei ecologice

Tehnologie Avantaje Dezavantaje AplicaţieRemorcă de transfer cu lame extensibile

Permite descărcarea oriunde (nu numai la depozitele cu dispozitiv de basculare a remorcii).

• O parte din capacitatea remorcii (volum şi greutate) este folosită pentru lamele extensibile, ceea ce reduce sarcina efectivă a deşeurilor. • Materialele se pot înţepeni în spatele lamelor extensibile. • Lama se poate îndoi la extensie sau retragere.

Cel mai potrivit pentru distanţă şi volum redus.

Remorci de transfer cu platforme rulante

Permite descărcarea oriunde (nu numai la depozitele cu dispozitiv de basculare a remorcii).

• Predispuse la scurgeri de lichide prin fundul remorcii • Remorcile pot fi deteriorate atunci când materiale dense sau ascuţite cad în remorca goală.

Potrivit pentru toate distanţele de transfer şi toate volumele.

Page 103: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

103

Dispozitiv de basculare a remorcii pentru remorci de transfer şi containere montate pe remorcă

Permite utilizarea de remorci uşoare pentru a creşte sarcinile utile de traansport.

• Fiabilitatea şi redundanţa sunt necesare deoarece nu există nici o posibilitate de a descărca remorcile la zona rampei ecologice dacă dispozitivul de basculare se defetctează. • Dispozitivele de basculare pot fi instabile dacă nu sunt amplasate pe teren ferm.

Cel mai potrivit pentru distanţe mari şi volum mare. Cel mai potrivit pentru transporturi la depozite mari (depozitele mici şi mijlocii nu au de obicei un dispozitiv de basculare).

Staţia de sortare a deseurilor in vederea reciclarii

Staţiile de sortare pentru deşeuri joacă un rol important în sistemul general de management al deşeurilor pentru comunităţi, servind drept legătura între programul comunitar de colectare selectiva a deşeurilor solide şi reciclatorii fracţiilor selectate.

Dacă dimensiunile locaţiei şi serviciile oferite variază într-o mare măsură în cazul staţiilor de sortare, în practică realizează aceleaşi funcţii de bază:

- preluarea deşeului colectat selectiv pentru reciclare, denumit şi „fracţie uscată”; - selectarea deşeurilor neadecvate de tip grosier înainte de prelucrarea de sortare; - sortarea deşeului reciclabil pe categorii şi calităţi de materii şi materiale; - colectarea refuzului de sortare; - prelucrarea pentru transport a fracţiilor selectate şi a refuzurilor; - stocarea temporară a fracţiilor selectate şi a refuzurilor. Motivul principal pentru a utiliza o staţie de sortare este necesitatea trimiterii pe

sortimente a deşeurilor reciclabile către diversele tipuri de reciclatori. La staţia de sortare sunt acceptate materialele reciclabile : materii colectate separat

care pot fi reprocesate pentru introducerea în procesul de fabricaţie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obişnuite se numără hârtia, hârtia pentru ziare, cartonul de ambalaj, metalele feroase, plasticul de tip folie, plasticul de tip PET, recipientele din sticlă şi cutiile de aluminiu.

La staţia de sortare nu sunt acceptate următoarele tipuri de deşeuri: • Reziduuri rezultate din construcţii şi demolări de clădiri, drumuri şi altele. De obicei,

este vorba de beton, cărămidă, lemn, zidărie, materiale pentru acoperiş, ghips, mortar, metale şi trunchiuri de lemn. Acestea nu numai ca nu vor fi acceptate la saţia de sortare dar nici nu vor fi colectate împreună cu deşeurile menajere ci vor fi transportate direct la depozitarea finală cu alte tipuri de transportoare (de tip remorci cu plasă) deoarece pentru sistemele de colectare selectivă implică problemele de transport (în special în cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale de tip benă bi-volum) şi pe de altă parte din cauza utilizării speciale la depozitele ecologice de deşeuri pentru straturile de acoperire zilnică a deşeurilor depuse.

• Deşeurile periculoase: includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unităţi medicale precum şi materii de uz domestic precum produsele de curăţare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frână, antigel şi vopsea. Pentru fiecare categorie se oferă o filieră separată şi specială de colectare şi eliminare.

Structura staţiei de sortare Structura amplasamentului trebuie să ia în calcul tipul de vehicule precum şi tehnologia

utilizată pentru a prelucra şi transfera deşeurile, trebuie să ofere angajaţilor şi publicului siguranţă şi trebuie să protejeze mediul, protejând astfel sănătatea comunităţii.

Page 104: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

104

Planurile locaţiilor includ următoarele amenajări: • Zona de alimentare care este reprezentată de o platformă de descărcare pentru

maşinile lung curier ce aduc fracţia uscată de la staţiile de transfer sau pentru maşinile de colectă bivolum din zona 1.

• Zona principală de sortare. Camioanele îşi descarcă încărcătura pe o pardoseală de beton sau într-o fosă betonată sau direct într-un container de unde se alimentează banda de încărcare a liniei de sortare. Încărcarea directă în container (buncăr de alimentare) poate simplifica operaţiunile, dar limitează posibilitatea de a tria sau sorta deşeurile neconforme reciclării (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.). Dacă nu sunt încărcate direct în alimentatorul benzii transportoare primare a liniei de sortare (bandă elevatoare), deşeurile depozitate pe podea sau în fosă sunt depozitate temporar iar apoi sunt încărcate manual sau cu sisteme mecanizate pe banda transportoare primară a liniei de sortare. Staţiile de sortare moderne sunt amplasate în spaţii închise de tip construcţii metalice uşoare.

• Zona de stocare a materiilor selectate şi pregătite corespunzător pentru a fi preluate de către diverşii reciclatori. Pe lângă aspectele menţionate anterior de care trebuie să se ţină cont la proiectarea staţiei de sortare, trebuie să se aibă în vedere fluxurile de deşeuri. Fluxurile reprezintă valorile previzionate pentru anul 2011 (ca an de pornire a proiectului la nivel operaţional) şi valorile previzionate pentru orizonturile de timp 2018 şi 2037. Valorile debitelor de deşeu ce vor fi prelucrate în staţia de sortare sunt date în tabelul 1, inclusiv cu identificarea surselor. Dacă toate valorile ar fi considerate temă de proiectare în dimensionarea soluţiilor tehnologice propuse (deoarece sistemul trebuie să funcţioneze corespunzător începând din prezent şi pe durata întregului proces de evoluţie a regiunii) ar rezulta o supradimensionare inacceptabilă, de circa 2 ori, a soluţiei constructive faţă de cerinţele actuale. Deşeurile colectate din zonele 3 şi 4 nu intră pe filiera de sortare deoarece după transportul lung curier sunt de tip mixt şi puternic compactate.

Tinând cont de această situaţie s-a propus pentru managementul regional al deşeurilor o schemă de implementare gradată a colectei selective multiple ca înlocuitor treptat al colectării selective duale. Colectarea selectivă multiplă va fi implementată doar în mediul urban, urmând să reprezinte până la 90 % din colectarea selectivă totală (duală şi multiplă la un loc) iar în mediul rural se va menţine sistenul de colectare selectiv dual. Tehnica de compostare

Compostarea face parte din filierele ecologice de tratare a deşeurilor deoarece restituie mediului ambiant natural o parte din componentele de deşeuri. Ca urmare, faţă de filierele de depunere controlată sau de incinerare, compostarea are prioritate ecologică.

Conform datelor medii statistice europene materialele compostabile din deşeurile menajere reprezintă cca. 30% proporţie masică. În mediul rural proporţia este mai mare, dar trebuie avut în vedere că în ţara noastră compostarea în mediul rural se face individual în gospodării, ataşat prelucrării gunoiului de grajd, deci compostarea din mediul rural nu intră în organizarea gestiunii publice a deşeurilor. O componentă importantă a filierei de compostare este cea a instalaţiilor descentralizate care se structurează în domeniul rural.

În ţări cu o gestiune bine organizată pentru deşeuri municipale, colectarea deşeurilor pentru compostare poate ajunge la cifrele de 70 .. 120 kg/loc⋅an . Uzinele de compostare pentru deşeuri vegetale sau deşeuri rezultate din sortare, ajung la o producţie anuală medie pe ţară de de cca. 30 ... 50 kg/loc⋅an.

Page 105: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

105

Tabel nr. 7.2 - Clasificarea materialelor pentru compostare Materiile compostabile Materiile necompostabile Materii inadmisibile

resturi de fructe şi zarzavat coji de citrice baterii uzate

coji de ouă, cafea, ceai ambalaje de lapte, cutii de băuturi acumulatori

hârtie de ambalaj, puţine ziare hârtie imprimată colorat medicamente, termometre

iarbă, frunze, buruieni praf de aspirator pesticide, insecticide Pentru realizarea compostului se poate adăuga la materialele organice din deşeuri menajere o proporţie oarecare de nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti. Aceasta are rolul de a dirija o parte din deşeurile de la staţiile de epurare a apelor orăşeneşti spre o reciclare, şi totodată se obţine o creştere de până la 50% a substanţelor organice din compost. Se remarcă încadrarea în norme a compostului din deşeuri sortate, chiar şi cu adaos de hârtie, dar neîncadrarea în normele de calitate a compostului din deşeul menajer nesortat. Această constatare exclude posibilitatea de compostare a deşeurilor menajere brute, chiar dacă au un conţinut ridicat de materiale organice şi o umiditate ridicată, caz frecvent întâlnit la deşeurile menajere româneşti. Nămolul de epurare nu poate fi supus unei fermenţii aerobe deoarece are un raport carbon/azot (C/N) foarte mic, de aceea, numai în amestec cu deşeuri de tip menajer se poate echilibra raportul C/N. Proporţia de amestec a nămolului de la staţiile de epurare biologică a apelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- umiditatea finală a amestecului destinat compostării să fie în limitele 50-55%; - masa uscată a nămolului să fie mai puţin de 25% din masa uscată a amestecului.

Starea de umiditate a nămolului de la staţiile de epurare are o importanţă destul de mare în realizarea amestecului cu deşeurile menajere. Nămolurile cu o umiditate de 95% provenite de la staţia de decantare primară şi secundară se amestecă foarte greu cu deşeurile menajere datorită tendinţei de formare a bulgărilor aglomeraţi. Nămolurile cu umiditate 70-75%, provenite din staţia de epurare după centrifugare, permit un amestec omogen cu deşeurile menajere. Nămolul cu umiditate 60%, rezultat după deshidratare în filtre prese, nu asigură în general o umiditate suficientă (50-55%) amestecului final. La compostarea deşeurilor menajere cu nămol de la staţia de epurare se constată că la atingerea temperaturii de 70 0C în procesul de fermentare mineralizarea este foarte bună, cu o reducere importantă de C, iar mirosurile neplăcute ale nămolurilor dispar complet în amestecul fermentat. Deoarece descompunerea substanţelor în compostare se face prin intermediul microorganismelor, mai sunt necesare în proces:

- minerale (azot, fosfor, potasiu), - substanţe bazice pentru neutralizarea acizilor organici, - umiditate, umiditate optimă 55%, - suprafaţă mare de absorbţie pentru procesele de transfer de masă (O2, CO2).

O componentă deosebit de importantă este raportul C/N (carbon/azot) din masa brută de compostare şi evoluţia acestui factor în timpul procesului. După terminarea procesului de compostare C/N se situează între 15 şi 20.

7.3. Tratare şi valorificare 7.3.1. Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje

Cunoscând populaţia care trebuie să colecteze selectiv în vederea atingerii ţintelor privind deşeurile de ambalaje şi ţinând seama de obligaţia legală a operatorilor economici (industrie, comerţ, instituţii) de a asigura reciclarea/valorificarea întregii cantităţi de deşeuri de

Page 106: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

106

ambalaje generate a fost determinată cantitatea de deşeuri de ambalaje ce urmează a fi colectată în vederea reciclării. S-a considerat că pentru hârtie şi carton, plastic, sticlă şi metale 95 % din cantitatea generată de industrie, comerţ şi instituţii este predată în vederea reciclării, iar în ceea ce priveşte lemnul, se va recicla o cantitate care să asigure atingerea ţintelor, restul cantităţii (20.000 – 30.000 t/an) fiind valorificată energetic

Tabel nr. 7.3 - Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectiv de la populaţie şi industrie, comerţ şi instituţii în vederea reciclării:

Cantitati tinta 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total recuperat/incinerat, cu recuperarea energiei 699 2.617 3.926 6.183 8.224 9.999

Total reciclat 1.743 3.734 5.399 7.173 9.009 11.197

Hartie si Carton 1.161 1.242 1.304 1.369 1.438 1.510

Plastic(*) 858 1.031 1.318 1.631 1.972 2.684

Sticla -322 104 581 940 1.506 2.127

Metal -77 -82 -86 -91 -95 -100

Lemn -123 -44 0 0 -254 -801

Odată cu deşeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv şi deşeurile reciclabile non-ambalaje. Capacităţile de reciclare existente în prezent la nivelul judeţului sunt mult mai mici decât capacităţile necesare.

La nivelul judeţului trebuie să se asigure capacităţile de sortare necesare. Calculul capacităţilor va fi realizat în cadrul studiului de fezabilitate în funcţie de metoda de colectare selectivă aleasă. 7.3.2. Tratarea şi valorificarea deşeurilor biodegradabile municipale

Pentru anul 2010 se estimează că atingerea ţintei se va realiza prin promovarea compostării individuale şi prin colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, în special în mediul rural, şi compostarea acestora, în cea mai mare parte pe platforme de compostare săteşti.

Pentru anul 2013, în plus faţă de anul 2010, se estimează o creştere a cantităţii de deşeuri biodegradabile colectate selectiv în vederea compostării.

Ţinând seama de practica existentă la nivel european, precum şi de prevederile Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a studiilor de pre-fezabilitate şi master planurile realizate în judeţe, se apreciază că tehnica cea mai probabilă care va fi utilizată este tratarea mecano-biologică.

7.4. Depozitarea deşeurilor Ţinând seama de situaţia existentă şi de proiectele identificate la nivelul judeţului

depozitul de la Slatina are sistata depozitarea din anul 2007, urmând ca până la implementarea sistemului judeţean integrat, care include si realizarea unui depozit zonal, se va asigura transportul deşeurilor la depozitul funcţional aferent municipiului Bals (2017).

De asemenea depozitele de la Scornicesti si Draganesti Olt vor transporta deseurile la depozitele din orasele Bals si Caracal.

Page 107: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

107

8. EVALUAREA COSTURILOR

8.1. Introducere Costurile (cheltuielile) propuse pentru investiţiile asociate serviciilor de gestionare a

deşeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legătură cu experienţa acumulată în cadrul proiectelor implementate în România, cât şi cu experienţa acumulată în ceea ce priveşte estimarea costurile instalaţiilor şi al echipamentului de gestionare a deşeurilor, în corelaţie cu proiecte internaţionale, europene.

Trebuie menţionat că există totuşi o rezervă destul de mare în ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor asociate investiţiilor propuse. În cadrul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, la nivelul de analiză dat, nu există încă informaţii precise cu privire la amplasamentul capacităţilor noi (depozite, staţii de transfer, sortare, compostare etc.). Din acest motiv nu este posibil să se realizeze estimări ale costurilor în funcţie de condiţiile amplasamentului (condiţiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investiţii, mai ales asupra investiţiilor pentru depozitele de deşeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt şi ele influenţate de locaţiile şi amplasamentul noilor facilităţi.

Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va putea fi atins după finalizarea studiului de fezabilitate de către echipa de consultanţă, fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

La momentul dat costurile pentru investiţii au la bază media totală a costurilor diverselor instalaţii şi a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi achiziţionate.

8.2. Indicatori de cost Cei mai importanti indicatori folositi pentru determinarea costurilor asociate cu

implementarea PJGD, sunt: • Costurile totale de investitii necesare pentru a asigura infrastructura de deseuri.

Aceste costuri pot fi exprimate ca investitie totala necesara (costurile investitiei), sau ca investitie exprimata anual pentru a arata efortul investitional pe o anumita perioada de timp;

• Costul anual al capitalului: amortizarea anuala a capitalului fix si dobanda aferenta pentru finantarea investitiei. Costurile anuale ale capitalului depind de investitia totala, de numarul de ani de amortizare si de costurile financiare asociate (mai ales dobanzile);

• Costuri de operare si intretinere: aceste costuri au legatura cu operarea instalatiilor in functiune (ex. costurile cu energia, cu combustibilul, reparaţiile curente, etc.), dar pot fi de asemenea influentate de masuri care nu necesita in mod obligatoriu investitii, sau sunt mai putin legate de costurile investitiei (ex. colectarea separata a deseurilor, minimizarea rutelor de transport, instrumente economice etc.);

• Costuri administrative: costuri de implementare, autorizare, monitorizare si impunerea legislatiei, întărirea capacităţii administrative;

• Costuri totale anuale: includ costurile de capital si costuri de operare si intretinere, pe durata unui an;

• Costuri unitare: costul investitiei/tehnologiilor de gestionare a deseurilor este estimat prin folosirea costurilor unitare (ex. costul reducerii cu o tona a deseurilor biodegradabile intr-o instalatie specifica de o anumita dimensiune).

8.3. Suportabilitate Suportabilitatea este inteleasa ca fiind capacitatea utilizatorilor (beneficiarilor) de

servicii de gestionare a deseurilor de a plati pentru aceste servicii fara a renunta la alte

Page 108: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

108

nevoi de baza. Este importanta indentificarea „capacitatii de plata” a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea economica a serviciilor de salubritate (solventa consumatorului).

Limita de suportabilitate a tarifului este constrânsă de H.G. nr.246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice: 1% din venitul mediu / gospodărie;

Un indicator de solvabilitate arată în ce masura venitul gospodariilor este suficient pentru a acoperi costurile in crestere ale serviciilor de salubritate, fara a prejudicia capacitatea acestora de a plati pentru nevoile de baza. Problema familiilor aflate in imposibilitatea de a plati pentru servicii de salubritate este predominanta in zonele rurale.

8.4. Etape principale în estimarea costurilor

Pentru a estima costul investitiilor propuse in cadrul unui PJGD, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape principale:

1. Determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru indeplinirea obiectivelor si tintelor stabilite de autoritatile centrale/regionale/locale; aceasta investitie este calculată ţinând seama de raţionamentele ingineresti si optiunile pentru gestiunea deseurilor ;

2. Estimarea costurilor unitare; presupuneri privind adaptarea la conditiile locale; 3. Estimarea costurilor investitiei si a costurilor de operare si de intretinere; 4. Estimarea capacitatii de plata a populaţiei care locuieşte in zona; 5. Compararea capacitatii de plata cu investitia estimata; 6. Ajustări ale PJGD pentru a nu se depasi capacitatea de plata. In figura următoare acest proces este ilustrat in detaliu. Fig. nr. 8.1 - Estimarea costului investitiilor propuse in cadrul unui PJGD

Cost investitional la nivel judetean + Costurile O&I Revizuirea PJGD

Cost totalCapacitatea de REVIZUIREA INVESTITIEI

Costurile prezentate in continuare au un caracter infomativ, scopul fiind consilierea

factorilor de decizie in etapele premergatoare parcurgerii complete a unui proces de luare a deciziei.

Cum poate fi acoperita diferenta de plata: - Minimizarea costurilor; - parteneriat Public-Privat; - Privatizarea infrastructurii; - Cresterea eficientei; - Instrumente economice; - Amanarea unor investitii sau renuntarea la cele ce nu sunt neaparat necesare

Cat de mare este diferenta de plata?

plata la nivel

Populatia poate plati pentru investitiile prevazute

DA NU

Planul de investitii poate fi acceptat

Page 109: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

109

Aceste costuri nu pot fi utilizate direct in calcularea implicatiilor financiare exacte ale unei investitii, dar pot oferi o idee asupra ordinului de marime al investitiei respective.

Datele provin din tarile membre ale UE, intre acestea existand diferente semnificative datorita atat conditiilor locale cat si tehnologiilor aplicate.

Costurile nu pot fi asimilate exact la conditiile specifice Romaniei, datorita diferentelor intre factorii ce influenteaza aceste costuri (pretul terenului, pretul materialelor, pretul utilitatilor, pretul combustibilului, nivelul salarial, nivelul taxelor etc). Aceste diferente sunt mai mari in cazul facilitatilor cu capacitati scazute si cu un nivel tehnologic scazut, unde o parte din echipamente pot fi achizitionate la preturi mai mici de la producatorii ce-si desfasoara activitatea in Romania. In cazul intreprinderilor cu capacitati mari si cu un nivel tehnologic relativ ridicat, costurile in cazul realizarii acestor intreprinderi in Romania sunt mai apropiate de cele din Uniunea Europeana, datorita faptului ca majoritatea echipamentelor tehnologice specifice, pieselor de schimb si consumabilelor nu sunt produse pe plan intern. De asemenea, in timp, este de asteptat ca aceste costuri sa se apropie si mai mult de cele din UE, datorita tendintei de aliniere a preturilor la cele practicate in UE. 8.4.1. Infrastructura necesară pentru atingerea obiectivelor propuse

In acest sens trebuie analizate doua aspecte: - infrastructura existenta (starea infrastructurii existente, vechimea acesteia,

necesarul de reparatii, cantitate de deseuri ce poate fi prelucrata, etc); - estimarea necesarului de investitii noi.

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate. La nivelul judeţului există în prezent un număr de 6 depozite neconforme clasa „b” în

zona urbană . Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării. În conformitate cu Angajamentele asumate de România în procesul de negociere a Capitolului 22 – Mediu, va trebui sistată activitatea la depozitul de deşeuri neconform din Slatina.

În mediu rural au fost identificate la nivelul judeţului spaţii de depozitare sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărâri ale Consiliului Local, administrate de către primării.

Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”.

Întrucât la momentul elaborării prezentului document de planificare se derulează proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Olt” prin Asistenţă Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-04, care are drept scop fundamentarea prin documentaţii tehnice adecvate (master plan, studiu de fezabilitate, studii de teren, etc.) a amplasamentelor pentru viitoarele staţii de transfer şi depozitul judeţean, nu putem furniza informaţii certe cu privire la acestea.

În cadrul proiectului menţionat, aflat în derulare la nivelul Consiliului Judeţean Olt, sunt în evaluare tehnică prin studii de teren două locaţii cu premise de adecvare pentru depozitul ecologic judeţean şi patru propuneri pentru amplasarea staţiilor de trasfer. După finalizarea documentaţiilor tehnice va fi selectată locaţia cea mai corespunzătoare sub aspect tehnic, economico-financiar.

Page 110: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

110

8.4.2. Estimarea costurilor unitare - ipoteze Costurile unitare pot deriva dintr-un numar mare de informatii si trebuie sa fie bazate cat

mai mult posibil pe experienta proiectelor recente din Romania, combinate cu rezultate din experienta europeană.

Tabel nr. 8.2 - Costuri unitare in activitatea de gestiune a deşeurilor: Nr. crt. Descriere Preţ unitar Investitie Factori de influenta Min Mediu Max 1 INVESTITII PENTRU COLECTARE SI TRANSPORT

1.1 Investitii pentru colectare in zona urbana 1.1.1 Investitie pentru punctele de

colectare (constructii de zone ingradite pentru pentru plasarea containerelor)

€/persoana 5.20 6.35 7.50 Nivelul de dispersie al populatiei, numarul persoanelor deservite de un punct de colectare, numarul de locuitori ce locuiesc in blocuri, frecventa de colectare

1.1.2 Investitii in containare (achizitionarea diferitelor tipuri de containare; marimea depinzand de numarul de locuitori repartizati la un container, stabiliti in functie de strategia de colectare al sursa, etc)

€/persoana 0.70 1.35 2.00 Strategia de colectare, frecventa de colectare

1.1.3 Investitii in echipament de colectare (achizitia diferitelor tipuri de vehicule de colectare)

€/persoana 7.50 11.25 15.00 Strategia de colectare, frecventa de colectare , nivelul de dispersie al gospodariilor, lungimea totala a strazii ce trebuie acoperita, distanta pana la punctul de destinatie (componenta de gestiune a deseurilor sau TC)

1.1.4 Investiţii de centre de colectare la periferie (constructia de zone ingradite, acoperite cu asfalt sau ciment de marime medie)

€/persoana 1.00 1.50 2.00 Strategia de colectare, nivelul de selectie la sursa, nivelul de dispersie a zonelor urbane

1.2. Investitii pentru colectare in zone rurale 1.2.1 Investitie pentru puncte de

colectare (constructia de zone ingradite pentru plasarea containerelor)

€/persoana 4.00 4.50 5.00 Nivelul de dispersie al populatiei, numarul persoanelor deservite de un punct de colectare, numarul de locuitori ce locuiesc in blocuri, frecventa de colectare

1.2.2 Investitii in containare (achizitionarea diferitelor tipuri de containare; marimea depinzand de numarul de locuitori repartizati la un container, stabiliti in functie de strategia de colectare la sursa, etc)

€/persoana 0.70 0.85 1.00 Strategia de colectare, frecventa de colectare

Page 111: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

111

Nr. crt. Descriere Preţ unitar Investitie Factori de influenta Min Mediu Max

1.2.3 Investitii in echipament de colectare (achizitia diferitelor tipuri de vehicule de colectare)

€/persoana 2.60 4.20 5.80 Strategia de colectare, frecventa de colectare , nivelul de dispersie al gospodariilor, lungimea totala a strazii ce trebuie acoperita, distanta pana la punctul de destinaţie

1.3 Investitie pentru transfer 1.3.1 Investitie pentru statie de

transfer (constructia de zone ingradite, cu rampa interioara, vehicule de colectare ce vor folosi rampa pentru a descarca deseurile in containare mari situate langa rampa)

€/persoana 0.80 1.60 2.40 Frecventa de transfer, distanta pana la drumul principal, caracteristicile locaţiei, distanta pana la alimentarea cu electricitate

1.3.2 Investitie pentru vehicule de transport (achizitia unor echipamente de transport de mare capacitate)

€/persoana 5.00 10.00 15.0 Frecventa de transfer, distanta de la statiile de transfer la centul final de gestiune a deseurilor, conditiile de drum

2. INVESTITII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE AL DESEURILOR2.1. Pregatirea platformei tehnologice

2.1.1 Investitii pentru constuctia drumurilor de acces catre instalatii, dimensionate pentru capacitatea mare a vehiculelor de colectare.

€/m2 40 50 60 Accesul existent, tipologia terenului

2.1.2 Investitii pentru alimentare cu apa (conectarea la reteaua de apa existenta)

€/m 35 37.50 40.0 Distanta pana la cea mai apropiata sursa de apa disponibila, tipologia terenului

2.1.3 Investitie pentru sursa proprie de alimentare cu apa (constructia .punctului de extracţie si a sistemului de alimentare cu apa)

€/unitate 25.000 32.500 40.000 Disponibilitatea surselor de apa subterane, adancimea

2.1.4 Investitie pentru retea de canalizare (conectarea la reteaua de canalizare existenta)

€/m 60 70 80 Distanta pana la cel mai apropiat sistem de canalizare/sau receptor natural, tipologia terenului

2.1.5 Investitie pentru alimentare cu energie electrica, conectare la reteaua de tensiune medie

€/m 60 65 70 Distanta pana la la cea mai apropiata linie de electricitate, tipologie

2.1.6 Investitie pentru punctul de transformare (conectarea la transformatorul pentru acaderea tensiunii)

€/WMC 25.000 27.500 30.000 Electricitatea instalata pentru centrul de gestiune a deseurilor.

2.2. Investitie pentru Tratarea Bio – mecanica

Page 112: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

112

Nr. crt. Descriere Preţ unitar Investitie Factori de influenta Min Mediu Max

2.2.1 Investitii pentru statii de sortare (construirea unei instalatii care sa cuprinda separator magnetic, bandă transportoare, sortare automată etc.

euro/t 30.000 55.000 80.000 Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusa, strategia de colectare

2.2.2 Investitii pentru o suprafata de compostare (construirea unei instalatii de compoastare aerobe/anaerobe si dotarea cu divere echipamente mecanice: tocator, bandă transportoare etc.)

€/t 15.000 16.500 18.000 Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusa, strategia de colectare, conditiile climaterice

2.2.3 Investitii pentru echipamente de TMB (furnizarea de diverse echipamente: incarcator frontal, excavator etc.)

€/plant 100.0000

115.0000

130.0000

Cantitatile primite

2.3. Investitia in depozit 2.3.1 Investitii pentru organizarea

locaţiei (organizarea lucrarilor necesare pentru urmatorul depozit/celulă: excavaţii, bariera de argilă, valuri de protecţie, etc.)

€/m3 1.50 5.75 10.00 Conditiile topografice si geotehnice, existenta si calitatea barierei naturale de argila, distanta de la sursa de argila.

2.3.2 Investitii pentru izolare (organizarea straturilor de izolare potrivit normelor tehnice: stratul de drenaj, geomembrane etc)

€/m2 40 45 50 Topologie, tipul izolatie

2.3.3 Investitii pentru echipamente de depozit (furnizarea de diverse echipamente: buldozer cu incarcare frontala, compactor etc. Pentru un flux de deseuri de maxim 35o t/an)

€/depozit 1000000 1150000 1300000 Cantitatile primite

2.3.4 Investitii pentru tratamentul levigatului (construirea unei unitati de tratament a apelor uzate pentru levigatul ce vine din depozit)

€/m2 100 150 200 Conditiile de descarcare, optiunea tehnologica

2.3.5 Investitii pentru echipament de monitorizare (construirea de pututri pentru monitorizarea calitatii apelor subteranein amonte si aval fata de depozit)

€/depozit 10.000 12.500 15.000 Topografia depozitului si zone inconjuratoare, conditiile geotehnice, cetintele APM

2.4 Instalatii anexe pentru centrul de gestiune a deseurilor 2.4.1 Investitii pentru puntea de

cântărire (construirea unui punct de intrare pentru a masura cantitatile de deseuri primite)

€/compo-nenta de

gestiune a deseurilo

40.000 45.020 90.000 Selectarea opţiunii tehnologice, capacitate

Page 113: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

113

Nr. crt. Descriere Preţ unitar Investitie Factori de influenta Min Mediu Max

2.4.2 Investitii pentru cladiri administrative (construirea unei cladiri ce va fi utilizata de personalul administrativ si de management; aceatsa va cuprinde si un laborator

€/WMC 75.000 162.500 250.000 Conditiile topografice si geotehnice, dotarea laboratorului

2.4.3 Investitii pentru o statie de spalare (organizarea unei suprafete pentru curatarea vehicolelor ce ajung la depozit)

€/WMC 25.000 27.500 30.000 Conditiile topografice si geotehnice, tipul echipamentului

2.4.4 Investitii pentru un atelier de intretinere (aceasta suprafata va fi folosita si ca zona de parcare pentru echipamentele de lucru

€/WMC 70.000 85.000 100.000 Conditiile topografice si geotehnice, tipul echipamentului

3 INCHIDEREA DEPOZITELOR EXISTENTE 3.1. Inchiderea depozitelor

existente autorizate si neconforme

euro/m2 50.0 60.0 70.0 Conditiile topografice si geotehnice, probleme specifice de mediu

3.2. Curatirea depozitelor ilegale euro/m3 1.00 3.00 5.00 Cantitatile depozitate, nivelul de dispersie al cantitatilor depozitate, accesul la zona

Sursă: RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costurilor de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005

8.4.3. Estimarea costurilor investiţionale şi de operare şi întreţinere pentru Planul

Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Variatia costurilor reflectă:

- Variatia in situatii tipice ce tin de numarul de puncte de colectare strabatute pe unitatea de timp (cu cat este mai mare, cu atat costurile sunt mai scazute – este o problema ce nu tine doar de densitatea populatei ci si de factori precum traficul;); - Tipul de colectare si costurile containerelor fololocaţie (in unele sisteme, locuitorii asigura necesarul de saci/containere, in altele, acestea sunt incluse in costurile schemei de colectare). - Variatia cantitatii de deseuri reziduale colectate/punct de colectare (cu cat este mai scazuta colectarea, cu atat sunt mai ridicate preturile/tona), influentata de:

- rata separarii la sursa (separarea efectiva la sursa reduce cantitatea de deseuri reziduale pentru colectare)

- natura containerelor utilizate pentru colectare - tipurile de deseuri ce le sunt permise generatorilor sa colecteze (ex. sunt excluse

deseurile de gradina) - Tipul de vehicule utilizate (si capacitatea lor maxima – daca vehiculele nu raman cu capacitati libere la o runda-vehiculele mai mari reduc costurile) - Costurile fortei de munca (variaza in functie de numarul de personal, zona unde are loc colectarea, costurile fortei de munca locale) - Frecventa colectarii, legata de tipul de depozitare in gospodarii, mecanismul de colectare - Complexitatea echipamentului de colectare (ex. vehicule echipate cu sisteme de ridicare sau alte echipamente proiectate sa inregistreze golirea containerelor).

Page 114: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

114

Tabel nr. 8.3 – Variatii ale costurilor colectarii deseurilor in tari UE

Colectarea deseurilor reciclabile uscate

Costurile colectarii separate a deseurilor reciclabile uscate intr-o locatie data depind de: - Modul de colectare. In mod normal, schemele de aducere a deseurilor la un punct de colectare implica cerinte mai scazute decat acelea de colectare la generator. Mai multe distinctii, intre schemele de colectare la generator/punct(centru) de colectare, pot fi facute tinand cont de tipurile de materiale colectate, vehiculele utilizate pentru colectare gradul de separare ceruta post-colectare, ca si frecventa colectarii. - Compozitia deseurilor municipale si rata relativa de colectare a diferitelor materiale vizate.

De exemplu, intr-o schema unde hartia este colectata impreuna cu plasticul si alte materiale, este de asteptat ca, costurile colectarii sa fie ridicate acolo unde compozitia si rata de colectare pentru plastic a fost ridicata, pe cand colectarea materialelor mai dense a fost relativ scazuta. Oricare ar fi rata de compactare pe vehicul (unde este utilizata compactarea) aceasta ar duce la cantitati mai mici colectate/vehicul si la costuri mai ridicate. La fel, acolo unde materialele sunt colectate in fractii separate, costurile colectarii fractiilor cu densitate mai scazuta (ca plasticul si cartonul) precum si a celor aflate in proportii mici in fluxul deseurilor (plastic, conserve) tind sa fie mai ridicate decat acelea pentru hartie si sticla.

Asadar, costurile colectarii pentru diferitele fractii din fluxul deseurilor intr-o locatie data depind de modul de colectare, de tipurile de deseuri ce se colecteaza si de rata de colectare a diferitelor materiale. In functie de locatie, alti factori, ca de exemplu numarul posibilelor treceri ale vehiculelor pe zi (legat de densitatea populatiei), sunt importanti.

Asadar, costurile de colectare a deseurilor reciclabile sunt aditionale costurilor de colectare a deseurilor reziduale. Pe de alta parte, se pot folosi aceleasi vehicule pentru a colecta deseurile reciclabile uscate si deseul rezidual, amestecate, in aceeasi runda de colectare. Aceasta poate reduce costurile aditionale asociate colectarii. Oricum, aceasta metoda limiteaza colectarea selectiva si o face mai costisitoare. Manipularea post-colectare si separarea (ratele de respingere pentru materiale pot fi destul de ridicate) in acest caz sunt mai putin eficiente.

Tipul de abordare a colectarii poate afecta calitatea materialului, ca si proportia in care materialul colectat este livrat pentru reprocesare. Veniturile nete din vanzarea materialelor / tratarea respingerilor depind de modul de colectare.

Page 115: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

115

Tabel nr. 8.4 – costurile de colectare a deseurilor reciclabile din ţări comunitare

Colectarea deseurilor biodegradabile

In acele tari unde deseurile biodegradabile sunt colectate separat s-a ajuns la o frecventa mai scazuta de colectare a deseurilor reziduale. Acest lucru este important mai ales in zonele din sud cu climat mai cald unde frecventa colectarii deseurilor reziduale trebuie sa fie mare (adesea de trei ori pe saptamana si chiar mai mult) si de asemenea, acolo unde statutul

Page 116: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

116

materiei organice in sol face importanta colectarea biodeseurilor din perspectiva mentinerii sau cresterii nivelului de carbon organic in sol fara o incarcare excesiva cu metale grele si poluanti organici.Totusi colectarea intregii cantitati de deseuri biodegradabile poate duce la costuri enorme in sistem, de aceea se incurajeaza compostarea in gospodarii si achizitionarea de echipamente in acest scop. In multe tari sistemele de colectare a deseurilor biodegradabile s-au axat pe deseurile provenite de la bucatarii, ceea ce genereaza cele mai multe probleme si au costuri mici de colectare, datorita densitatii crescute si faptului ca nu necesita utilaje de compactare.

Tabel nr. 8.5 – Costuri pentru colectarea deseurilor biodegradabile in tari UE

Tabel nr. 8.5 – Costuri pentru colectarea deseurilor voluminoase in Europa

Statii de transfer si transport Tabel nr. 8.6 – Costuri pentru Statiile de transfer in tari europene

Page 117: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

117

Pentru ca un sistem de colectare sa functioneze bine, utilizatorii trebuie sa fie informati

corespunzator privind schemele de colectare si incurajati sa participe la activitatea de colectare. O parte importanta a campaniilor de educare/informare este promovarea compostarii in gosppodarie si incurajarea minimizarii generarii deseurilor. Acestea pot fi investitii foarte eficiente, fie prin cresterea colectarii materialelor separate la sursa, fie prin cresterea preocuparii pentru compostarea in gospodarie, ducand la scaderea costurilor.

Tabel nr. 8.7 – Costuri pentru constientizarea populatiei in tari europene

Page 118: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

118

Sortarea deseurilor Facilitatile de sortare, legate de colectare, se impun atunci cand : 1. Numarul de materiale colectate in amestec intr-o runda creste; 2. Daca se cauta sa se obtina materiale de inalta calitate pentru valorificare pe piata. De

exemplu, daca hartia si cartonul, incluzand hartia de ambalat, ziarele, revistele etc sunt colectate impreuna, atunci se pot livra aceste produse gata sortate reprocesorilor, ca sa se obtina valoarea adaugata prin separarea in diferite tipuri.

Poate colecta in amestec plasticul si conservele daca reprocesatorii de plastic sunt capabili sa sorteze metalul din amestec. Aceasta va reduce valoarea materialului livrat de autoritatea locala, daca separarea materialelor este realizata de reprocesori. Acelasi rationament se poate aplica pentru recipienti de conserve amestecati (de ex.aluminiu cu otel) Asadar modul de sortare este influentat mai mult de piata unde ajung materialele sortate.

In mod similar, la colectarea din usa in usa unde se vizeaza colectarea de materiale specifice la fiecare runda de colectare, sunt colectate materiale separate pe acelasi vehicul.

In unele cazuri costurile prezentate sunt pentru fractii amestecate, reflecta faptul ca separarea pe material este dificila. Costurile echipamentelor de sortare depind de volumul deseurilor tratate. Materialele cu o densitate ridicata implica preturi mai mici pe tona pentru separare. Exista tendinta ca fractiile de deseuri usoare ce implica costuri mai ridicate, sa fie amestecate. Din acest motiv in unele tari se colecteaza toata hartia impreuna (hartia de ambalaje ca si alte fractii de hartie si carton) intr-o singura colectare decat sa fie amestecata cu alte materiale de ambalare.

Deseurile de hartie derivate din colectarea selectiva a hartiei/cartonului sunt partial dirijate catre facilitati de sortare (sub 50%). In facilitatile de sortare deseurile de hartie sunt separate in carton si o fractie de ziare, reviste, etc precum si material nedorit (sticla, metal, textile), Fractia cu hartie de inalta calitate (ziare, reviste) este directionata catre fabricile de hartie.

Toate fractiile de plastic colectat separat sunt directionate catre facilitatea de sortare. In fabrica de sortare plasticul este sortat in plastic pentru reciclare, si plastic directionat catre tratament termic. Materialele nedorite ca sticla, metalele, plasticul din alte produse decat ambalajele de asemenea sunt separate.

Facilitatea de sortare este proiectata sa sorteze ambalaje usoare (plastic, compozite), metale si deseuri voluminoase. Asemenea facilitati se estimeaza ca pot lucra la capacitate maxima tot anul. Factorul limitativ ale facilitatilor de sortare ce opereaza cu diferite tipuri de materiale este volumul.

Facilitatea de sortare consta intr-un buncar superficial, o unitate de alimentare (inclusiv incarcator frontal), o sita circulara, o banda rulanta cu sortare manuala, un magnet, o presa si containere. Fractia de sticla colectata separat contine 2-3% impuritati. Este foarte important ca toate materialele straine sa fie indepartate inainte ca sticla sa fie trimisa spre reciclare. Facilitatea de sortare, adesea instalata ca parte integranta a unei fabrici de sticla, consta in unitati sortare manuala, locaţie, magneti, maruntitoare, magneti secundari, unitati sortare optica. Depozitare

Costurile depozitarii pot fi impartite in urmatoarele componente: - Costuri achizitie; Costui de capital si dezvoltare; Costuri de operare;Costuri de

reconstructie; Costuri post-inchidere. Diferentele de costuri apar datorita urmatorilor factori: - Achizitia terenului; Cerinte ingineresti (potential afectate de geologie / apropierea de

acvifere sensibile); Marimea depositului; Rata cu care este umplut; Costurile acoperirii zilnice/reconstructiei; Cerintele de colectare ale gazului, si unde aceasta

Page 119: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

119

problema apare, veniturile provenite din vanzarea energiei; Depozitele financiare/ postinchidere; Taxele de primire in depozit

Tabel nr. 8.9 - Costul depozitului – Estimere consultanti ISPA Cost Observatii

Cost financiar 2/ 7 eur / tona Depinde de ratele dobanzii si de finantarea de grant

Costul constructiei 5/ 10 eur/ tona - 42% lucrari civile - 24% sistemul de

protectie, colectarea gazului si a apei

- 8% cerintele specifice depozitului

- 8% tratarea levigatului - 7% infrastructura - 11% aparatura

Costul variaza in functie de marimea, locatia sau nivelul de complexitate. Se estimeaza 1 tona de deseuri solide municipale/ 1 m3 din suprafata depozitului. Nu se ia in considerare costul recuperarii energiei.

Alti factori: drumurile de acces, zone de campie sau muntoase, alte facitilitati existente pentru compostare, sortare, deseuri din constructii/ demolari

Cost de functionare 2/ 5 euro/ tona Depinde de costul fortei de munca (care acum, in Romania, este redus)

Costuri de inchidere si postinchidere

Din punct de vedere al activitatilor operative, perioada de inchidere este inclusa impreuna cu perioada de depozitare a deseurilor in perioada de operare a depozitului, deoarece constructia depozitului este considerata a fi finalizata abia in momentul in care este realizata impermeabilizarea la suprafata pe corpul depozitului. Este rational ca impreuna cu costurile de inchidere sa se calculeze si costurile de postinchidere, deoarece in ambele cazuri costurile pot fi amortizate din rezervele constituite in perioada de depozitare. Suma costurilor rezultate din activitatile in perioadele de inchidere si postinchidere poarta numele de costuri de inchidere si postinchidere.

Tabel nr. 8.10 - Structurarea tipurilor de costuri pentru evaluarea costurilor pe un depozit - Estimare consultanti ISPA

Structurarea costurilor Exemple

1. Costuri pentru personal Retributii, salarii, alte costuri salariale, costuri pt. calificare si specializare

2. Costuri de operare 2.1. Costuri materiale

Costuri pentru imobile si teren Concesionari, chirii, asigurari Costuri pentru energie si medii Curent electric, apa curenta, incalzire Costuri pentru operarea curenta Materiale pentru operare, material de acoperire, efectuarea

operarii de catre terti, materiale pentru analize, efectuarea de analize de catre terti, inchiriere si concesionare de utilaje si autovehicule

Costuri pentru intretinere si reparatii Piese de schimb, efectuarea de operatiuni de catre terti 2.2 Costuri de luat in calcul Amortizare, dobanzi, riscuri financiare

3. Fond de rezerva pentru costurile de inchidere si postinchidere

Recultivare Acoperire definitiva, pregatirea solului, plantare, plata

Page 120: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

120

daunelor, evacuarea apei de suprafata, demontarea utilajelor Tratarea levigatului Analizarea si tratarea de catre terti, evacuarea levigatului,

intretinerea instalatiilor Captarea gazului Analizarea de catre terti, materiale de analiza, intretinerea

instalatiilor Costuri de inchidere si postinchidere

Profilare, realizarea stratului permeabil pentru gaz si a tehnicii de evacuare a gazului de depozit, realizarea stratului (straturilor) de impermeabilizare, evacuarea apei de suprafataSupraveghere de catre terti, masurarea productiei de gaz, analizarea apei freatice, supravegherea tasarilor, operatiuni ulterioare de siguranta si intretinere

Calculul costurilor de inchidere si postinchidere trebuie sa fie prezentat in mod clar si

usor de verificat. Se recomanda intocmirea unei liste de tipul unui index al operatiunilor efectuate. In aceasta lista costurile pot fi impartite in grupe de costuri principale dupa cum urmeaza:

1. Evacuarea apei de suprafata (constructie, operare, respectiv intretinere) 2. Impermeabilizare la suprafata (costuri de constructie si adiacente constructiei) 3. Evacuarea si tratarea levigatului (costuri de operare) 4. Degazeificare (costuri de operare, eventual demontarea utilajelor) 5. Program de masurare si control (monitorizare pe perioada de postinchidere) 6. Masuri de demontare (demontarea de utilaje, cladiri, etc.) 7. Alte costuri (costuri pentru personal, concesionare, etc.) La punctul 1 - Evacuarea apei de suprafata - sunt cuprinse toate costurile de reparatii

si intretinere a rigolelor pentru evacuarea apei de suprafata, a podetelor peste aceste rigole si a bazinelor de retentie pentru apa din precipitatii. Costurile pentru constructii sunt de regula incluse in costurile pentru impermeabilizarea la suprafata. Astfel, in aceasta grupa de costuri principale se regasesc urmatoarele puncte:

- curatarea periodica a bazinelor de retentie a apei de suprafata, la intervale stabilite de comun acord

- curatarea, respectiv spalarea conductelor si a conductelor de trecere de sub podete, dupa caz

- efectuarea analizelor apei de suprafata - inspectarea, curatarea si intretinerea rigolelor Impermeabilizarea la suprafata a depozitului plin implica o foarte mare parte a

costurilor de inchidere si postinchidere. Din acest motiv se va acorda o atentie deosebita tipului de impermeabilizare la suprafata ales pentru depozitul respectiv, prin alegerea unui tip de impermeabilizare la suprafata care sa se potriveasca

Evacuarea si tratarea levigatului include se recultivarea. Costurile pentru recultivare pot fi foarte diferite, in functie de obiectivul recultivarii. Marimea primei investitii oscileaza intre 0,5 si 1,25 €/m2 (de regula la 7.500 pana la 10.000 €/ha). La aceasta se aduga costurile pentru ingrijirea plantelor (cosit, udat, tuns, etc.)

Pentru degazeificare nu se poate aprecia o valoare general valabila pentru perioada de timp de-a lungul careia apare levigat in depozitele complet impermeabilizate (impermeabilizare cu izolatie artificiala, de ex. folie PEHD)

În ceea ce priveşte programul de masurare si control, pe baza experientei de aproape 15 ani in domeniul instalatiilor de degazeificare se pot face prognoze asupra costurilor pe care le-ar ridica folosirea acestor instalatii pe o perioada de 30 de ani si mai mult. La o intretinere optima, conform instructiunilor producatorului, durata de viata a unei instalatii de

Page 121: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

121

degazeificare oscileaza intre 10 si max.15 ani, inainte sa fie necesara inlocuirea unor piese importante. Calculul taxelor • Pentru depozitele noi

Calculul taxei de salubritate pentru depozitele noi se bazeaza (intr-o forma simplificata) pe urmatoarea formula:

Cp + Co + Ra - Va

Cd unde:

Cp = cheltuieli anuale pt. personal Co = cheltuieli anuale pt. operare Ra = rezerve anuale (marimea rezervelor anuale pentru inchidere si postinchidere se

calculeaza prin impartirea costurilor la perioada de umplere) Va = venituri anuale Cd = cantitatea anuala de deseuri (tone)

• Pentru depozitele existente: Operatorul unui depozit care se afla deja in perioada de operare va calcula suma

anuala necesara pentru fondul de rezerva prin impartirea costurilor la timpul care a mai ramas pana la umplerea completa a depozitului. Acest operator este insa nevoit sa inceapa acumularea acestui fond de rezerva intr-un stadiu destul de tarziu din viata depozitului, intr-o astfel de situatie nefiind posibil sa atinga acelasi obiectiv de economii ca si operatorul unui depozit nou construit care are la dispozitie mai mult timp.

Pe de alta parte ar fi incorect din punct de vedere social ca operatorul unui depozit vechi sa fie complet scutit de costurile pentru crearea unui fond de rezerva, deoarece in acest mod ar aparea o discrepanta nejustificata privind taxele de salubritate percepute. Toti producatorii de deseuri trebuie contribuie cam cu aceeasi taxa la fondul de rezerva. In cazul depozitelor deja existente legea va trebui sa stabileasca pentru acest fond un procentaj fix, care sa se adauge la taxa de salubritate platita de producatorul de deseuri. Acest procentaj trebuie sa fie suportabil din punct de vedere social pentru crearea fondului de rezerva. Procentajul in cauza va trebui sa corespunda cu acea fractiune pentru fondul de rezerva din taxa de salubritate platita de cetateanul care beneficiaza de un depozit nou construit. 8.4.4 Disponibilitatea de plată

Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fără a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale esenţiale (hrană, locuire, sănătate, încălzire etc.).

Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fără a prejudicia în mod serios bugetul familiei.

O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii cum ar fi: hrana, locuirea, sănătatea, încălzirea locuinţei.

Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil pentru serviciile de gestionare a deşeurilor este de ~ 1,5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1,5% din

Page 122: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

122

veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde tarifele plătite ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare).

Se precizează faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie.

Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri de protejare a unor asemenea persoane.

Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie etc.). Tabel nr. 8.11 - Nivelul veniturilor pentru Regiunea 4 (2004):

Dezvoltare Regională Total

gospodării

Gospodării de:

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

Total i Lei, lunar pe o persoană

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 3457715 4474883 2342505 1931020 3154488 procente

Venituri băneşti, din care 71,4 84,5 46,6 65,6 61,7Venituri băneşti, din salariile brute şi

alte drepturi salariale 41 75,6 4,3 24,1 14,3

Venituri din agricultură 5,2 2,0 22,1 4,2 5,6

Venituri din activităţi independente non-agricole 2,2 0,5 1,0 3,3 1,2

Venituri din ajutor social 19,6 5,3 16,4 21,0 38,1

Venituri din posesiuni 0,7 0,1 *) 0,5 0,2Valoarea echivalentă a veniturilor în

natură obţinută de angajaţi şi de persoanele beneficiare de ajutor

social

1,3 1,4 0,9 1,5 1,2

Valoarea echivalentă a consumului de produse agricole în natură 27,3 14,1 52,5 32,9 37,1

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; Specificaţii ale veniturilor , 2004 În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata

de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. Din tabel rezultă că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă, în fiecare an, pentru toate regiunile.

Tabel nr. 8.12- Evoluţia PIB, modificarea % anuală:

Actual Actual Actual Comisia Naţională pentru Prognoză

Estimări 2009 & mai departe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,01. NORD - EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0

Page 123: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

123

2. SUD - EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,03. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,04. SUD - VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,05. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,06. NORD - VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,07. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,08. BUCUREŞTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0

Sursa: Comisia Naţională pentru Prognoză

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 şi ajustându-se valorile cu ritmul previzionat al PIB, pentru fiecare regiune, se poate calcula nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor.

Tabel nr.8.13- Disponibilitatea de plată pentru servicii de gestiune a deşeurilor, în România (euro pe lună/pe persoană)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,371. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,142. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,083. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,144. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,185. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,546. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,447. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,438. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24

Sursa: Anuarul Statistic român

Pentru Regiunea 4 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor va creşte de la 1,38 euro la 2,18 euro între anii 2004 şi 2013. Spre exemplu, nivelurile abilităţii lunare de plată în Regiunea 8 (Bucureşti) sunt din cele mai ridicate în România; plăţile maxime lunare acceptabile depăşesc media naţională cu 30%. Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. În orice caz, Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) sugerează că nivelurile veniturilor din cadrul gospodăriilor sunt 85% din cele al gospoduriilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos. Tabel nr .8.14 . Surse de venit în România (2002) Surse de venit Urban Rural Salariu şi venituri personale (Euro/lună) 143 122 Salariu şi venituri personale (%) 61% 28% Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45% Ajutorul social 19% 20% Alte venituri 9% 7% TOTAL 100% 100% Sursa: Studiul Dezvoltării Rurale în România - 2003

Page 124: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

124

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un efect redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%). Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot să fie folosite pentru o aproximare foarte generală a nivelurilor abilităţii de suport a gospodăriilor rurale. În Regiunea 4, populaţia rurală reprezintă 53% din total. Se poate aproxima foarte general că nivelul abilităţii de plată pe persoană/pe lună din cadrul gospodăriilor rurale se situează de la 1.27 euro în 2004 la 2.01 euro în 2013.

Tabel nr.8.15. Populaţia urbană şi rurală în Regiunea 4 si judetul Olt (iulie, 2004) În procente faţă de total Locuitori / km2 Urban Rural

Regiunea 4 Sud Vest Oltenia 47,2 52,8 79,7 - Olt 40,4 59,6 88,4

Source: Date din Anuarul Statistic al României., 2006

Page 125: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

125

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE

Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare de o serie de măsuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice. În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor. 1. Reducerea impactului asupra mediului produs de depozitele de deşeuri menajere

neamenajate 2. Înfiinţarea staţiilor de transfer, conform angajamentelor 3. Înfiinţarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor 4. Înfiinţarea unor noi puncte de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi

electronice, în mediul urban şi rural 5. Realizarea unor staţii de compostare a deşeurilor biodegradabile 6. Realizarea de depozite ecologice pentru deşeuri municipale (un depozit pentru judeţul Olt) 7. Infiintare sistem de colectate selectiva deşeuri reciclabile şi transport din gospodăriile

particulare, instituţiile şi spaţiile publice 8. Gestionare deşeuri menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de

deşeuri menajere conform angajamentelor Măsurile propuse pentru gestionarea deşeurilor urmează a fi verificate prin evaluarea

proiectului care beneficiează de Asistenţă tehnică ISPA(nr.2005RO/16/P/PA 001-04) din partea Ministerului Mediului , prin programul PHARE CES 2004, şi alte programe şi finanţări, iar la revizuirea Planului se va reevalua aplicabilitatea lor la nivel local.

În ceea ce priveşte disponibilitatea tehnologiilor, vor fi luate în considerare acele tehnici care există pe plan internaţional şi au fost deja verificate, dovedindu-se a fi viabile atât d.p.d.v. ecologic, economic cât şi social. Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale Obiective

Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Tabel nr. 9.1. Obiective locale, aspecte institutionale

Măsuri Responsabili Termen Stabilirea orientarii locale in domeniul gestiunii deseurilor, crearea cadrului organizatoric, precum si a instrumentelor de implementare a acestuia

Consiliul Judetean, ADI 2009

Luarea de decizii in vederea implementarii masurilor prevazute in planul local de gestionare a deseurilor Consiliul Judetean, ADI Incepand cu

2008

Intarirea capacitatii administrative si a responsabilitatii in aplicarea legislatiei privind gestionarea deseurilor

Consiliul Judetean, APM Olt, Garda de Mediu

2009

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Olt si APM Olt

Consiliul Judetean, APM Olt, ADI

2008

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PJGD

La sfarsitul fiecarui an

Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si dotari corespunzatoare la toate nivelele, atat in sectorul public, cat si in sectorul privat

Consiliul Judetean, Consiliile Locale, ADI 2009

Page 126: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

126

Cadrul instituţional propus Toate Consiliile Locale de pe raza judeţului şi Consiliul Judeţean vor înfiinţa o Asociaţie

de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) având ca obiectiv realizarea în comun a Proiectului privind crearea unui sistem de management integrat al deşeurilor care va deservi întregul judeţ, precum şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare.

Membrii ADI vor mandata Asociaţia, prin Statutul şi Actul Constitutiv ale acesteia, conform Legii nr. 51/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 13/2008, pentru a exercita în numele şi pe seama lor, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile ce le revin în legătură cu activităţile privind managementul deşeurilor, componente ale serviciilor lor de salubrizare.

ADI va stabili la nivel regional politica de management a deşeurilor, strategia şi politica tarifară şi va monitoriza Proiectul.

Consiliul Judeţean va fi desemnat ca beneficiar al Proiectului şi va înfiinţa o Unitate de Implementare a Proiectului (PIU), care va transmite rapoarte şi va sprijini activitatea ADI.

Gestionarea în comun a activităţilor legate de managementul deşeurilor, care compun serviciile de salubrizare ce sunt în reponsabilitatea fiecărui membru al ADI, se va realiza prin modalitatea gestiunii delegate, pe baza contractelor de delegare a gestiunii, care vor fi atribuite operatorilor prin licitaţie

ADI va încheia, în numele şi pe seama localităţilor membre şi/sau a Judeţului, toate contractele de delegare a gestiunii (a se vedea tabelul de mai jos).

Prevederi legale: Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, astfel cum a fost modificată şi completată de OUG nr. 13/2008

- Asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice este definită ca „asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii” (art. 2 lit.a)) - „două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, pot să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în scopul constituirii unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca obiect furnizarea/prestarea în comun a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi înfiinţarea, modernizarea şi/sau dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente” (art.10 al. (1)). ADI care se înfiinţează în cadrul Proiectului va avea ca obiective:

realizarea în comun a Proiectului înfiinţarea serviciului de salubrizare al judeţului pentru localităţile din raza sa teritorială; organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în

comun a activităţilor ce compun serviciul de salubrizare aflate sub responsabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale membre, în numele şi pe seama acestora, care o mandatează pentru exercitarea acestor atribuţii

Sistemul de Management Integrat Prevederea legală: „serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei

infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare şi

Page 127: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

127

transport al deşeurilor, formează sistemul public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare sistem de salubrizare” (art. 4 al. (1) din Legea nr. 101/2006)

* mijloacele de colectare şi transport al deşeurilor pot fi în proprietatea operatorilor ** toate celelalte bunuri aparţin unităţilor administrativ-teritoriale CONCLUZIE: Pentru a determina care autoritate publică locală este competentă pentru fiecare activitate componentă a serviciului de salubrizare, trebuie stabilit care unitate administrativ-teritorială este proprietara infrastructurii prin intermediul căreia se realizează activitatea respectivă, deoarece această activitate poate fi realizată numai prin intermediul componentei aferente din sistemul integrat Etapa de implementare a Proiectului

In etapa de implementare a Proiectului se vor realiza instalaţiile şi echipamentele ce compun Proiectul care vor fi finanţate din Fonduri de Coeziune.

Consiliul Judeţean va acţiona ca Beneficiar al Proiectului şi în această calitate: Consiliul Judeţean va fi responsabil faţă de actorii interesaţi pentru

managementul şi implementarea Proiectului Consiliul Judeţean va înfiinţa o Unitate de Implementare a Proiectului (PIU)

pentru a gestiona Implementarea Proiectului, şi anume pregătirea documentaţiilor de licitaţii, organizarea evaluării licitaţiilor şi asigurarea supervizării, a monitorizării financiare şi tehnice şi elaborării rapoartelor.

Consiliul Judeţean va deschide unul sau mai multe conturi speciale destinate Proiectului în care să fie virate contribuţiile diverşilor actori implicaţi şi din care vor fi efectuate plăţile către contractanţi, conform prevederilor aplicabile în domeniul finanţelor publice.

Consiliul Judeţean va iniţia licitaţiile pentru echipamentele prevăzute în Proiect. Consiliul Judeţean prin PIU va asigura elaborarea rapoartelor financiare şi

tehnice care vor fi puse la dispoziţia actorilor implicaţi. Activităţile componente ale Serviciului de Salubrizare (art.2 alin.3 din Legea 101/2006)

precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special;

sortarea deşeurilor municipale; organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor; depozitarea controlată a deşeurilor municipale; înfiinţarea depozitelor de deşeuri şi administrarea acestora; măturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice; curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora

pe timp de polei sau de îngheţ; colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor

de ecarisaj; colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de

la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.);

colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei;

colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări;

dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea. Montajul instituţional propus priveşte doar activităţile legate de gestiunea deşeurilor municipale.

Page 128: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

128

Având în vedere obiectivele ADI, recomandăm ca toate contractele de delegare a gestiunii diverselor activităţii componente ale serviciului de salubrizare care sunt în responsabilitatea localităţilor şi/sau judeţului, să fie încheiate de ADI în numele şi pe seama localităţilor implicate şi a judeţului. În plus, localităţile contribuie financiar la realizarea infrastructurii comune care intră în proprietatea judeţului, iar ADI este organismul prin intermediul căruia aceste localităţi au un cuvânt de spus în administrarea bunurilor create prin investiţiile comune. Informarea si constientizarea publicului si a partilor implicate

Obiectiv Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare a publicului si a tuturor

partilor implicate in procesul de gestionare a deseurilor Tabel nr. 9.2 - Constientizarea publicului si a partilor implicate

Date si informatii privind gestionarea deseurilor

Obiectiv Obtinerea de date si informatii complete si corecte, care sa corespunda cerintelor de

raportare la nivel regional, national si European Tabel nr. 9.3 - Date si informatii privind gestionarea deseurilor -

responsabilitati Masuri Responsabili Termen

Imbunatatirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiza si validare a datelor si informatiilor referitoare la generarea si gestionarea deseurilor

APM Olt 2009

Realizarea de masuratori privind compozitia, precum si determinarea indicatorului de generare a deseurilor menajere pentru mediul urban si rural si raportarea rezultatelor obtinute la APM-uri

Agentii de salubritate, Operatorii depozitelor de deseuri

in fiecare anotimp

Realizarea de intalniri de informare cu societatile implicate in APM Olt anual

Masuri Responsabili Termen Organizarea si sustinerea de campanii de informare si constientizare a publicului (inclusiv in scoli) privind prevenirea generarii deseurilor si colectarea selectiva a deseurilor municipale generate

Consiliul Judetean, APM Olt, Consiliile Locale

permanent

Realizarea de campanii de informare a publicului cu ajutorul media (radio, televiziune, presa scrisa locala) privind colectarea fluxurilor speciale de deseuri: deseuri electrice si electronice, deseuri periculoase din deseurile municipale, deseuri voluminoase, vehicule scoase din uz, deseuri de ambalaje – cel putin patru campanii pe an in fiecare judet

Consiliul Judetean, APM Olt, Consilii Locale

permanent

Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalitati in vederea familiarizarii cu optiunile tehnice si administrative de crestere a reciclarii/valorificarii

APM Olt permanent

Actualizarea paginii de internet a APM Olt astfel incat sa cuprinda: PRGD si PJGD; stadiul realizarii masurilor prevazute in planuri; documente informative privind prevenirea deseurilor si optiuni de gestionare a acestora

APM Olt permanent

Realizarea de ghiduri practice privind colectarea selectiva a deseurilor menajere, compostarea individuala a deseurilor biodegradabile, deseurile electrice si electronice, deseurile periculoase din deseurile manajere, deseurile voluminoase

Consiliul Judetean, APM Olt, Consiliile Locale, ADI

2008

Page 129: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

129

Masuri Responsabili Termen gestionarea deseurilor privind modul de raportare a datelor privind deseurile Proiectarea unei baze de date si realizarea metodologiei de colectare a datelor referitoare la deseurile din constructii si demolari

APM Olt, Consiliul Judetean 2009

Colectarea datelor privind deseurile din constructii si demolari Consiliile Locale, APM Olt Incepand cu 2009

Gestionarea bazei de date privind deseurile din constructii si demolari APM Olt Incepand cu

2009 Monitorizarea cantitatii de deseuri voluminoase colectate si raportarea datelor la APM-uri

Consiliile locale si agentii de salubritate

Incepand cu 2009

Colectarea si transportul deseurilor

Obiective Imbunatatirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a deseurilor Extinderea sistemului de colectare a deseurilor astfel incat in anul 2009 aria de

acoperire sa fie de 100 % in mediul urban si minim 90 % in mediul rural Tabel nr. 9.4. Obiective si responsabilitati privind colectarea si transportul deseurilor

Masuri Responsabili Termen Crearea de instrumente economice pentru sustinerea si extinderea sistemului de colectare a deseurilor menajere in mediul urban si rural

Consiliul Judetean, Consiliile Locale, ADI 2009

Alocarea si/sau accesarea de resurse financiare pentru extinderea si implementarea colectarii in mediul urban din judeţ

Consiliul Judetean, Consiliile Locale, ADI 2009

Identificarea unei solutii tranzitorii pentru colectarea si transportul deseurilor menajere in mediul rural pana la implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor

Consiliul Judetean, ADI 2010

Implementarea solutiei tranzitorii pentru colectarea si transportul deseurilor menajere in mediul rural pana la implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor

Consiliul Judetean, Consiliile Locale 2009

Adoptarea de masuri cu caracter administrativ in vederea realizarii eficiente a colectarii selective a deseurilor

Consiliile Locale, Garda de Mediu permanent

Stabilirea de tarife diferentiate pentru colectare selectiva si in amestec a deseurilor de la populatie Consiliile Locale Incepand cu

2008

Deseuri de ambalaje Obiective - Prevenirea producerii deseurilor de ambalaje

Atingerea tintelor de valorificare materiala si energetica a deseurilor ambalaje in conformitate cu prevederile legislative

Tabel nr. 9.5. Deseuri de ambalaje, obiective si responsabilitati Masuri Responsabili Termen

Aplicarea masurilor de prevenire a generarii deseurilor de ambalaje

Producatorii si importatorii de ambalaje si produse ambalate

permanent

Aplicarea sistemului depozit pentru toate ambalajele reutilizabile, de la producator pana la consumatorul final

Producatorii si distribuitorii de produse ambalate permanent

Page 130: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

130

Masuri Responsabili Termen Determinarea ratei de recuperare a deseurilor de ambalaje colectate de la populatie (raportul dintre cantitatea colectata selectiv si cantitatea totala generata)

Consiliile Locale anual

Incredintarea pentru reciclare/valorificare a intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate

Operatori economici generatori de deseuri de ambalaje permanent

Asigurarea sortarii deseurilor de ambalaje colectate selectiv

ADI, Consiliile Locale permanet

Asigurarea posibilitatilor de reciclare/valorificare a deseurilor de ambalaje

Producatori si importatori de ambalaje si produse ambalate permanent

Valorificarea energetica a deseurilor cu putere calorifica ridicata care nu pot fi reciclate

Producatori si importatori de ambalaje si produse ambalate permanent

Deseuri biodegradabile municipale Obiective - Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate in conformitate cu prevederile legislative. Tabel nr. 9.6 – Deseuri biodegradabile municipale- obiective si responsabilitati

Masuri Responsabili Termen Promovarea si stimularea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme

Consiliile Locale, ADI permanent

Realizarea unui sistem de compostare a deseurilor verzi (deseuri din parcuri, gradini si piete) Consiliile Locale Incepand cu

2009 Asigurarea compostarii intregii cantitati de deseuri biodegradabile rezultate din parcuri, gradini (inclusiv deseurile din cimitire) si piete

ADI, Consiliile Locale

Incepand cu 2010

Interzicerea la depozitare a deseurilor organice pure (deseuri din parcuri, gradini, cimitire, piete) Consiliile Locale Incepand cu

2009 Asigurarea fluxului de deseuri biodegradabile pentru acoperirea capacitatilor instalatiilor de tratare biologica, prin preluarea cu prioritate a deseurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri

Consiliile Locale, ADI

Incepand cu 2009

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deseurilor biodegradabile municipale si aplicarea acestuia in zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deseuri deja exista

Consiliile Locale, ADI

Incepand cu 2009

Depozit şi Statii de transfer Obiectiv - Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Tabel nr. 9.8- Depozit şi Statii de transfer – obiective si responsabilitati

Masuri Responsabili Termen

Sistarea activitatii de depozitare in depozitele urbane neconforme

Consiliile Locale si Operatorii de depozite

Cel tarziu termenele prevazute in HG 349/2009

Realizarea statiilor de transfer si asigurarea transportului deseurilor corelat cu inchiderea depozitelor neconforme

Consiliul Judetean, Consiliile Locale, ADI

Incepand cu 2009, corelat cu anii de sistare a activitatii depozitelor neconforme

Identificarea de surse financiare pentru realizarea statiilor de transfer si asigurarea transportului deseurilor Consiliul Judetean 2008

Page 131: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

131

Masuri Responsabili Termen Realizarea unui sistem tranzitoriu pana la implementarea sistemelor integrate de gestionare a deseurilor, care sa asigure transportul si eliminarea deseurilor din zonele in care este sistata depozitare in depozitele autorizate

Consiliul Judeţean

Incepand cu 2008 pana la implem. sistemelor integrate la nivel de judet

Inchiderea depozitelor neconforme din mediu urban in maxim doi ani de la sistarea activitatii:

Proprietarii/operatorii depozitelor din judeţ Pana in 2011

Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din mediul rural Consiliile Locale Pana la 16.07.2009

Monitorizarea post-inchidere a depozitelor Operatorii depozitelor Minim 30 ani de la inchiderea depozitului

Realizarea depozitului confom zonal Consiliul Judetean ADI Cel tarziu 2013*

Promovarea eliminarii deseurilor pe depozitele conforme Consiliul Judetean Incepand cu 2010

* Termenele sunt estimate in situatia in care se realizeaza sisteme integrate de gestionare a deseurilor, finantate prin fonduri structurale. In cazul in care acestea nu se realizeaza, termenele de executie a depozitelor zonale se vor corela cu termele de sistare a depozitarii in depozitele neconforme (conform prevederilor HG 349/2005) Deseuri periculoase din deseurile municipale Obiectiv - Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane Tabel nr. 9.9 - Deseuri periculoase din deseurile municipale – masuri si responsabili

Masuri Responsabili Termen

Implementarea unui sistem de colectare separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale Consiliile Locale Incepand cu

2008 Tratarea in vederea eliminarii Consiliile Locale permanent

Deseuri de echipamente electrice si electronice Obiectiv - Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu atingerea tintelor prevazute de legislatie, constientizarea populatiei privind necesitatea colectarii selective a acestei categorii de deseuri Tabel nr. 9.10 - Deseuri de echipamente electrice si electronice – masuri si responsabili

Masuri Responsabili Termen

Colectarea DEEE din gospodariile populatiei Consiliile Locale, Primarii permanent Colectarea DEEE de la achizitionarea unui echipament de acelasi tip

Distribuitorii de echipamente electrice si electronice permanent

Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare si asigurarea reciclarii acestora cu atingerea tintelor din HG 448/2005

Producatorii sau organizatiile colective catre care acestia si-au transferat responsibilitatea

permanent

Asigurarea finantarii operatiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare si valorificare a DEEE

Producatorii de echipamente electrice si electronice permanent

Desfasurarea de campanii de informare si constientizare a consumatorilor cu privire la obligatiile ce le revin privind DEEE

Produc. de DEEE, organizatii colective catre care acestia si-au transferat responsib., MMGA, MEC.

permanent

Page 132: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

132

Vehicule scoase din uz Obiectiv

Reutilizarea si valorificarea componentelor Tabel nr. 9.11 - Vehicule scoase din uz – masuri si responsabili

Masuri Responsabili Termen

Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz

Producatorii de vehicule permanent

Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea si valorificarea Producatorii de vehicule permanent

Predarea pentru reciclare, valorificare sau reutilizare a materialelor şi pieselor înlocuite, care constituie deşeuri, către agenţii economici autorizaţi, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de întreţinere şi reparaţii auto

permanent

Deseuri din constructii si demolari Obiectiv

Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Tabel nr. 9.12 . Deseuri din constructii si demolari– masuri si responsabili

Masuri Responsabili Termen

Elaborarea unui plan privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari

Consiliul Judetean APM Olt 2009

Colectarea separata a deseurilor pe deseuri periculoase si deseuri nepericuloase

Persoanele fizice si agentii economici generatori

permanent

Crearea de capacitati de tratare si valorificare Consiliul Local permanent Asigurarea de capacitati de eliminare a deseurilor din constructii si demolari Consiliul Local permanent

Interzirea depozitarii necontrolate a deseurilor din constructii si demolari

Consiliul Local Garda de Mediu permanent

Namoluri de la statii de epurare orasenesti Obiectiv

Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii umane

Tabel nr. 9.13. Namoluri de la statii de epurare orasenesti– masuri si responsabili

Masuri Responsabili Termen

Prevenirea eliminarii ilegale si a deversarii in apele de suprafata Operatorii statiilor de epurare permanet

Promovarea prioritara a valorificarii in agricultura in conditiile respectarii prevederilor legislative

Operatorii statiilor de epurare permanent

Promovarea tratarii prin presare/deshidratare in vederea co-incinerarii

Operatorii statiilor de epurare permanent

Page 133: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

133

10. MONITORIZARE Monitorizarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor va urmări progresul

Judeţului in realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competenţă oficială şi o

responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi a fiecărei Agenţii Judeţene pentru Protecţia Mediului (APM).

Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anuale către Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile, ANPM, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, Consiliul Judeţean Olt, publicului şi alte organizaţii interesate.

Rezultatele monitorizării vor fi publicate după cum este cerut de normele legale în vigoare şi vor fi fololocaţie pentru:

- determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; - determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; - ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare; - informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea

planului şi realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor Monitorizarea Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor include: - monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD; - evaluarea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor; - identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor din calea implementării Planului; - recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului; - publicarea Raportului anual de monitorizare al Planului; - publicarea, dacă este necesar, a unor studii speciale. Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sisteme

adecvate de feedback la nivel regional şi national, vor influenţa planificarea viitoare şi îndeplinirea eficientă a obiectivelor.

Tabel nr. 10.1- Metodologia de monitorizare

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Dezvoltarea politicii locale implementare unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric ptr. stabilirea orientării locale în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai Consiliilor Judetene, APM şi Garda de Mediu până la jumătatea anului 2008

Grupul de monitorizare întocmeşte Raportul anual de monitorizare al PJGD până la sfârşitul lunii noiembrie al fiecărui an şi îl prezintă în şedinţă ordinară a CJ

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Page 134: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

134

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii

Crearea unui Grup de Lucru, cu reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene, a APM-ului, ONG-uri etc., pentru revizuirea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, după caz până la sfârşitul anului 2008

Pe baza Raportului anual de monitorizare a PJGD, Grupul de Lucru decide revizuirea PJGD

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Compararea datelor de bază pentru prognoză din PJGD (evoluţia PIB, populaţie, indice de generare) cu situaţia prezentă

Pe baza acestei comparaţii, Grupul de Lucru decide revizuirea PJGD

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Număr de hotărâri emise de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor din PJGD

O bună conştientizare şi însuşire a PJGD la nivelul Consiliului Judeţean şi Consiliilor Locale

Numărul anual de sancţiuni aplicate de Garda de Mediu pentru gest. necorespunzătoare a deşeurilor

Conform graficului de control

O bună coord. şi colab. între factorii implicaţi

Numărul anual de acţiuni (seminarii, conferinţe, ateliere de lucru) organizate de factorii implicaţi (CJ-uri, APM, Garda de Mediu, ONG-uri) pentru creşterea importanţei conformării la legislaţia specifică

Organizarea de seminarii, conferinţe, ateliere de lucru etc., pentru creşterea importanţei conformării la legslaţia specifică

Organizaţiile implicate au prevăzut fonduri în bugetele proprii pentru organizarea acestor acţiuni

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţ. şi organiz. în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Intărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

Definirea clară a responsabilităţilor specifice în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a respectivelor organizaţii

Definirea clara a responsabilitatilor si asumarea acestora la toate nivelele, tinând cont de principiul subsidiaritatii

ROF al respectivei organizaţii a fost elab. şi aprobat prin act normativ

Page 135: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

135

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii

Asigurarea de personal suficient şi bine pregatit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaţiilor implicate

Număr personal angajat/Număr personal din schemă

Angajarea de personal Organizaţiile au prevăzut fonduri în bugetele proprii

Nr. personal instruit în cursul anului/ Număr total personal

Plan de instruire profesională a personalului

Număr dotări/Număr total personal

Completarea dotării personalului

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectarii principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul plăteşte şi cel privind responsabilitatea producătorului

Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naţionale disponibile

Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consilii Locale

Instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru gestionarea deseurilor municipale

Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale au organizate structuri pentru întocmirea documentaţiilor sau au prevăz.aceste acţiuni în buget

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Imbunătăţirea calităţii proiectelor depuse

Optimizarea utilizării fondurilor europene şi internaţionale

Număr proiecte depuse de Consiliul Judeţean şi Consiliile Locale

Pregatirea si propunerea de proiecte eligibile, in functie de cerintele donorilor

CJ si CL au organizate structuri ptr întocmirea documentaţiilor sau au prev. acţiuni în buget

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru gestionarea deseurilor municipale

Analiza modului de finanţare şi organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale (tarife şi taxe)

Raportul: cheltuieli/venituri ale sistemului de gestionare a deşeurilor municipale

Calculul tarifelor astfel încât să acopere costurile tuturor operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale (colectare, transport, tratare, eliminare, închidere, monitorizare postînchidere )

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autorităţi publice centrale şi locale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice etc.)

Numărul campaniilor de informare

Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare şi educare avand ca grupuri ţintă: marele public (inclusiv educaţie şcolară), colectivităţi locale, agenţi economici, mediul asociativ

Existenţa unor planuri de informare, campanii de conştientizare la nivelul Consiliului Judeţean şi Consiliile Locale

Numărul întâlnirilor anuale şi al atelierelor de lucru

Numărul materialelor informative, de conştientizare sau de sondare a opiniei publce elaborate de către autorităţile implicate

Page 136: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

136

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Număr pagini Web cu

subiect gestion. deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Imbunatăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Elaborarea de către fiecare organizaţie implicată în gestionarea deşeurilor municipale a procedurilor de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Existenţa unui sistem de management a calităţii

Număr de analize privind compoziţia deşeurilor menajere, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural efectuate de către operatorii depozitelor şi agenţii de salubritate

Efectuarea de către agenţii de salubritate şi de către operatorii depozitelor a analizelor privind compoziţia deşeurilor menajere precum şi determinarea indicatorului de generare pentru mediul urban şi rural sub coordonarea APM

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Imbunatăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Număr de intalniri de informare /analizare a modului de raportare date privind gestionarea deşeurilor cu societăţile implicate

Plan de întâlniri cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor

Colectarea, la nivel local, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel local, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii si demolări

Colectarea, la nivel local, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase

Page 137: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

137

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii

Imbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % in mediul rural

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu urban din regiune

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din judeţ

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire min 90 %

Număr populaţie colectată selectiv / Număr total populaţie din judeţ

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificate astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislativereferitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Număr (capacitate) staţii de transfer construite / Număr (capacitate) necesară

Construirea de staţii de transfer în conformitate cu prevederile studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente

Existenţa unor tarife diferenţiate pentru colectarea în amestec şi selectivă

Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural

Capacitate de colectare / transport modernizata

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Sistarea activitatii depozitelor neconforme

Număr depozite neconforme închise (conform planificării)

Sistarea activitatii de depozitare in depozitele urbane neconforme

Număr spaţii de depozitare închise în mediul rural

Inchiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural

Page 138: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

138

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Număr (capacitate) instalaţii de eliminare puse în funcţiune

Realizarea de depozite confome zonale Promovarea eliminarii deseurilor pe depozitele conforme

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)

Numărul şi capacitatea staţiilor de compostare

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)

Asigurarea capacităţilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biologică a deşeurilor, altele decât deşeurile din parcuri, gradini si piete

Numărul şi capacitatea instalaţiilor de tratare biologică

Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegrade.municip.şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Taxă diferenţiată de depozitare pentru deşeurile biodegradabile

Impunerea unei taxe mult mai mari pentru depozitarea deşeurilor biodegradabile

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deş. de ambalaje în conformitate cu prevedxerile legislative

Asigurarea posibilităţilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Numărul şi capacitatea staţiilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Identificarea surselor financiare sau prevederea acestora în sistemele integrate de gestionare a deşeurilor

Page 139: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

139

Obiectiv Tintă cuantificabilă Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Rata de recuperare pe

materiale (%) Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Rata de reciclare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare în conformitate cu cerinţele legale

Asigurarea condiţiilor de colectare

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Număr sancţiuni aplicate/ Număr de controale

Conform graficului de control

Page 140: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

140

ANEXA 1 – Definiţii

Termen Definiţia Act normativ Autoritatea competentă

Autoritatea competentă de decizie şi control în domeniul gestiunii deşeurilor este Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Ambalaj Orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat ac.scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Ambalaj primar Ambalaj de vânzare - ambalaj conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziţie;

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Ambalaj secundar Ambalaj grupat, supraambalaj - ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori dacă el serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului;

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Ambalaj terţiar

Ambalaj pentru transport - ambalaj conceput pentru a uşura manipularea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Ambalaj reutilizabil

Ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţionare sau altfel. Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piaţă atunci când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte. Ambalajul reutilizabil se consideră deşeu de ambalaj când se înlătură, la sfârşitul duratei utile de viaţă. Ambalajul reutilizabil nu se consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi refolosit. Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piaţă atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil din nou.

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Ape uzate orăşeneşti

apele uzate menajere ori amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002)

Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

Ape uzate menajere

Apele uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 188/2002)

Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

BAT (Best Availabile Techniques - cele mai bune tehnici disponibile

Stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient, înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său: - tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi la modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată, precum şi la scoaterea din funcţiune a acesteia şi remedierea amplasamentului, potrivit legislaţiei în vigoare; - disponibile se referă la acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, cu condiţia ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului; - cele mai bune se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său. În determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare, în special, elementele prevăzute în anexa nr. 3;

OUG nr. 152/2005 aprobată şi completată prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Colectare Strângerea, sortarea şi/sau amestecarea deşeurilor, în vederea transportării lor OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

Page 141: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

141

426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Colectare separată a deşeurilor de ambalaje

Colectarea deşeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale şi/sau sortimente de matriale

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Compostare

Proces de descompunere biologică autotermică şi termolitică a deşeurilor biodegradabile colectate separat, în prezenţa oxigenului şi în condiţii controlate, prin acţiunea micro şi macro organism. în vedera obţinerii compostului

Document de lucru privind tratarea deşeurilor biologice

Combustie Tratarea deşeurilor prin oxidare termică în exces de aer Ordin nr. 756/2004 al ministrului mediului şi gospodaririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

Cost de capital Cost de investişie. Include în principal achiziţionarea de echipamente cum ar fi: containere instalaşii de eliminare (staţii de sortare, staţii de compostare etc).

Cost financiar Reprezintă costurile legate de obţinerea capitalui, rata dobânzii, rata de schimb, rata inflaţiei, costurile serviciului datoriei

Cost de operare Reprezintă costurile curente de operare/exploatare a instalaţiilor în funcţiune ex. costurile cu energia, cu combustibilul, cu forţa de muncă, cu utilităţile

Deşeu Orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Deşeuri de ambalaje

Oorice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeurile de producţie, din anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Deşeuri menajere deşeurile provenite din activităţi casnice şi care fac parte din categoriile 15.01 şi 20 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Deşeuri asimilabile cu deşeuri menajere

Deşeurile provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere şi care sunt colectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Deşeuri biodegradabile

Deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare sau de grădină, hârtia şi cartonul

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Deşeuri biodegradabile municipale

Deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri biodegradabile, care prin natură sau compoziţie sunt similare cu deşeurile biodegradabile din gospodării Reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amesetc, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale inclusiv parcuri şi grădini, pieţe deşeuri stradale şi voluminoase

Deşeuri din parcuri şi grădini

Deşeuri de origine vegetală provenind de pe suprafeţe fololocaţie la grădinărit, din parcuri, cimitire şi spaţii verzi care fac parte din categoria 20 02 din anexa nr. 2 HG nr. 856/2002

Deseuri industriale

Deşeurile de producţie ce fac parte din categoriile 03 - 14 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Deşeuri inerte Deşeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reacţionează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile şi nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului.

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Deşeuri lichide Orice deşeuri în formă lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nămolurile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Deşeuri municipale

Deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Page 142: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

142

Deşeuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

Echipamentele electrice şi electronice care constituie deşeuri conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, inclusiv toate componentele, subansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente elecrice şi electronice

Depozit

Un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv; - spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere; - o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv: - instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte; - stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Deţinător de deşeuri

Producătorul de deşeuri ori persoana fizică sau juridică ce are deşeuri în posesie OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Echipamente electice şi electronice (EEE)

Echipamentele care funcţionează pe bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de măsurare a acestor curenţi şi câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volţi curent alternativ şi 1.500 volţi curent continuu

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente elecrice şi electronice

Eliminare Orice operaţiune prevăzută în anexa nr. II A OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Gestionare deşeuri

Colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Gaz de depozit Amestecul de compuşi în stare gazoasă generat de deşeurile depozitate HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Instalaţie de incinerare

Orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deşeurilor, precum şi piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Ac. definiţie se referă la amplasament şi la întreaga instalaţie, incl: toate liniile de incinerare, recepţie a deşeurilor, depozitare, disp. de pretratare locală; sistemele de alimentare cu deşeuri-comb.-aer; boilerul; disp. de tratare a gazelor de ardere şi a apei uzate sau depozitarea reziduurilor; coşul de fum; dispozitivele şi sistemele de control al operaţ.de control al incinerării, de înreg.şi urmărire a condiţiilor de incinerare.

HG nr. 128/2002 modificată şi completată prin HG nr. 268/2005 privind incinerarea deşeurilor

Instalaţii de coincinerare

Instalaţie care funcţ. la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care deţine autoriz. conform normelor legale în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau deţine acord de mediu la data intrării în vigoare a hotărâri, cu condiţia să înceapă să incinereze/coincinereze înainte de data de 28 decembrie 2004, sau este înregistrată de autoritatea competentă la data intrării în vigoare a prez. Hot. în vederea obţinerii unui acord de mediu.

HG nr. 128/2002 modificată şi completată prin HG nr. 268/2005 privind incinerarea deşeurilor

Incinerator de deşeuri periculoase

Instalaţii pentru eliminarea prin tratare termica în principal a deşeurilor periculose Ordin nr. 756/2004

Levigat Orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi este eliminat sau menţinut în depozit

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Nămoluri 1.Nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti; 2. Nămoluri provenite de la fosele septice şi de la alte instalaţii similare pentru epurarea apelor uzate;

Ordin nr. 344/2004 penrtu aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează în agricultură

Page 143: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

143

3. Nămoluri provenite de la staţiile de epurare, altele decât cele menţionate la pct. 1 şi 2

Nămoluri tratate Nămolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu cores. care să reducă în mod semnif. puterea ac. de fermentare şi riscurile sanitare rezultate prin utilize. lor

Ordin nr. 344/2004 penrtu aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează în agricultură

Operatori economici referitori la ambalaje

Furnizorii de materiale de ambalare, producătorii de ambalaje şi produse ambalate, importatorii, comercianţii, distribuitorii, autorităţile publice şi organizaţiile neguvernamentale

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Operatorul depozitului

Orice persoană juridică, învestită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchidere

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Prevenire Reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a materialelor şi substanţelor utilizate în ambalaje şi deşeuri de ambalaje, precum şi a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în cadrul procesului de producţie, comercializare, distribuţie, utilizare şi eliminare, mai ales prin dezvoltarea de produse şi tehnologii curate

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Producător de deşeuri

Orice persoană din a cărei activitate rezultă deşeuri (producător iniţial) şi/sau care efectuează operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care generează schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Producător de EEE

Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv prin comunicare la distanţă, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/2003, care: (i) produce şi comercializează EEE sub propria marcă; sau (ii) revinde sub propria marcă echipamente produse de alţi furnizori, un revânzător nefiind considerat producător atunci când marca producătorului figurează pe echipament conform pct. (i); sau (iii) importă ori exportă, cu titlu profesional, EEE din sau în România. Persoana fizică sau juridică care asigură exclusiv o finanţare în cadrul sau ca urmare a unui acord de finanţare nu este considerată producător decât dacă desfăşoară totodată una dintre activităţile prevăzute la pct. (i) - (iii)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente elecrice şi electronice

Producător de vehicule

Fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul în România HG nr.2406/2004 modificată şi completatş prin HG nr. 1313/2006 privind gestionarea vehiculelor uzate

Piroliză/gazeificare

Descompunerea termică a substanţelor organice la temperaturi ridicate, în mare măsură în absenşa oxigenului

Ordin nr. 756/2004 al ministrului mediului şi gospodaririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor

Punct de colectare

Metoda de colectare a materialelor pentru reciclare sau compostare în cadrul căreia persoanele duc materialele la punctele de colectare unde le depozitează în containere speciale

Reutilizare

Orice operaţiune prin care un produs care a fost conceput şi proiectat pentru a realiza un anumit scop este refolosit pentru acelaşi scop pentru care a fost conceput

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Reciclare Operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Reziduu Orice material lichid sau solid, inclusiv cenuşă de vatră şi zgura; cenuşi volante şi praf de cazan; produşi solizi de reacţie de la tratarea gazelor; nămol de la tratarea apelor uzate; catalizatori consumaţi şi cărbune activ epuizat, definit ca deşeu în anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, care este generat prin procesul de incinerare sau coincinerare, tratarea gazului de ardere şi a apei uzate sau din alte procese ale instalaţiei de incinerare ori coincinerare

HG nr. 128/2002 modificată şi completată prin HG nr. 268/2005 privind incinerarea deşeurilor

Staţie de transfer Instalaţie ce serveste la transferul sau depozitarea pe termen scurt a deşeurilor urmând apoi să fie încărcate prin presare în prescontainere şi transportate pentru valorificare, tratare sau eliminare.

Spaţiu de depozitare în zona

Una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deşeurilor menajere generate la nivelul unei localităţi rurale

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Page 144: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

144

rurală Tratare Totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caracteristicile

deşeurilor, în scopul reducerii volumului şi caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor

OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Valorificare Orice operaţiune menţionată în anexa nr. II B a OUG nr . 78/2000 OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată prin OUG nr. 61/2006, aprobată şi modifictă prin Legea nr. 27/2007 privind regimul deşeurilor

Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje

Utilizarea deşeurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei prin incinerarea directă, cu sau fară alte deşeuri, dar cu recuperare de căldură

HG nr. 621/2005 modificată şi completată prin HG nr. 1872/2006 privind gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Vehicul scos din uz

Vehicul devenit deşeu în sensul definiţiei din anexa 1 A a OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificarile şi completările ulterioare

HG nr. 2406/2004 modificată şi completată prin HG nr. 1313/2006 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

ANEXA 2 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al

punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr 2006/12/CE privind deşeurile Directiva nr. 91/689/CEE privind deşeurile periculoase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 195/2005 (Monitorul Oficial Nr. 2995 din 3.04.2006) privind protecţia mediului, completatã şi modificatã prin Legea Nr. 265 /2006 (Monitorul Oficial nr. 586. din 6.07.2006)

Cap. IV. reglementează regimul deşeurilor. Este interzis importul deşeurilor în vederea eliminării. Cap. XIII Stabileşte Comitetele Regionale pentru protecţia mediului cu responsabilitãţi privind avizarea Planurilor Regionale de Acţiune privind Protecţia Mediului şi a Planurilor Regionale pentru Sectoare Specifice şi analizeazã stadiul implementãrii acestora.

- Ministerul Administraţiei şi Internelor are responsabilitãţi pentru elaborarea planurilor sectoriale şi a programelor. - Ministerul Comerţului are ca responsabilitate elaborarea politicilor de reciclare şi recuperare a deşeurilor industriale - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii – informarea şi educarea tinerelor generaţii prin programe educaţionale introduse în curriculum.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MonitorulOficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006) Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial Nr.38/18.01.2007)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu. În general, principalele puncte critice privind responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin modificările introduse de OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007. Au fost deja stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor.

-Ministerul Sãnãtãţii- evalueazã impactul pe care îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice. -Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supravegheazã şi asigurã transpunerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţile locale. -Alte ministere ar trebui sã contribuie cu strategii sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţional.

Page 145: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

145

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile. Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile periculoase.

-Ministerul Administraţiei Publice- participã la întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor pentru serviciile de administraţie publicã şi monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Naţional. -Administraţia regionalã/judeţeanã/localã asigurã implementarea anumitor puncte din planul de implementare.

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 din 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi Ordonanţa de Urgenţã nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006) aprobată prin Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial Nr.38/18.01.2007)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase, care trebuie sã asigure prevenirea generãrii de deşeuri periculoase, tratarea acestor deşeuri periculoase pentru a minimiza potenţialele riscuri şi a asigura un nivel mare de protecţie a sãnătãţii populaţiei şi a mediului.

Ministerul Economiei şi Comerţului coordoneazã şi monitorizeazã valorificarea şi reciclarea deşeurilor industriale prin intermediul Comisiei Naţionale de Reciclare a Materialelor.

Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse. Aceste documente conţin o parte specialã dedicată gestionării deşeurilor periculoase.

Dupã reglementările naţionale şi Strategia şi Planul Naţional, agenţii economici sunt responsabili cu gestionarea adecvată a deşeurilor periculoase.

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. 91/692/EEC

Hotărârea de Guvern nr. 235 /2007, privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 22.03.2007)

Reglementează gestionarea uleiurilor uzate şi a filtrelor de ulei uzate, pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra mediului. Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate.

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale de mediu sunt autorităţile competente. Autorităţile locale de mediu trebuie sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a uleiurilor uzate

Page 146: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

146

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii ce conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Stabileste condiţiile pentru etichetarea bateriilor şi acumulatorilor ce conţin anumite substanţe periculoase, ca şi pentru eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi. Revizuirea actului normativ este binevenitã pentru a ajuta la organizarea unui întreg sistem de colectare, transport şi reciclare a bateriilor mici, altele decât cele de maşinã.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării diferite programe de cercetare menite sã reducã conţinutul de metale-grele şi cantitatea de substanţe periculoase din baterii şi acumulatori.

Directiva nr. 99/31/EC. privind depozitarea deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor depozitelor existente de deşeuri.

Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile corespunzătoare pentru construirea unui depozit nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din capacitatea proiectatã a unui depozit existent de deşeuri.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit.

Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005).

Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor, construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri. OM 757/2004 face referire la DG 162/2002 care a fost abrogatã. Ar trebui efectuate schimbările necesare pentru a fi în concordanţã cu actul în vigoare DG 349/2005. OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu actele juridice în vigoare privind calitatea apei.

Pentru implementarea acestor reglementări, responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice centrale/regionale/locale şi autoritãţilor competenete pentru protecţia mediului, precum şi proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi proprietarilor.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind eliberarea permiselor de mediu pentru închiderea instalaţiilor pentru eliminarea, depozitarea şi incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instalaţii.

Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor pentru închidere.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitãţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãţilor locale şi extinsã şi cu alte localitãţi izolate din alte zone, cum ar fi Delta Dunării.

Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri noi, luând în considerare criteriul localitãţilor izolate.

Page 147: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

147

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr. 2000/76/EC privind încinerarea deşeului

Hotărârea de Guvern nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)

Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare, mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor.

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor.

Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor

Completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 şi asigurã transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista graficelor de închidere a incineratoarelor. Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi corelatã cu legislaţia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un singur act juridic, complet şi clar.

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor pentru incineratoare şi co-incineratoare.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje

Hotărârea de Guvern nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã proiecteze programe de cercetare menite sã studieze fabricarea şi compoziţia ambalajelor. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va realiza campanii de educare privind colectarea selectivã a deşeurilor din ambalaje.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006).

Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu îndeplinesc ţintele stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje.

Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte proiecte de protecţie a mediului.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005).

Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeuri din ambalaje.

Agenţii economici- producători şi importatori- care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje.

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entitãţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006).

Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare a bunurilor ambalate.

ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a îndeplini prevederile acestui ordin. MMDD, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau responsabilităţile de la importatori şi producatori.

Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã şi modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a persoanelor juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006).

Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru obţinerea permiselor de către entitãţile juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea. Aceste douã ordine de ministru, nr. 1229/ 731/ 1095/2005 şi nr. 194/ 360/1325/2006 ar putea fi unite într-un singur act juridic, clar şi cuprinzător pentru o mai bunã utilizarea a acestuia de către autorităţile competente şi în special de către public.

Page 148: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

148

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr. 96/59/EC privind depozitarea bifenilului policlorinat şi a rifenilului policlorinat (PCB şi PCT)

Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 privind gestionarea specială şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000)

Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE.

Autorităţile responsabile cu activitãţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despre cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor.

Hotărârea de Guvern nr. 291/ 2005 pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Completeazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor uzate.

Agenţii economici trebuie sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminare.

Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce stabileste Secretariatul Tehnic pentru gestionarea şi controlul PBC şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005).

Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protecţia Mediului.

Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din următoarele instituţii: MMDD, ARPM, Garda Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti.

Ordinul MMGA nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru compuşii desemnaţi în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006).

Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce conţin compuşii desemnaţi sub 50 ppm şi prin adãugarea unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a Directivei nr. 96/59/EC. Este necesarã întocmirea unei HG noi care sã fie în deplină concordanţã cu Directiva UE, care sã conţină toate prevederile şi definiţiile şi un singur OM stabilind Secretariatul, pentru a avea un act juridic clar şi cuprinzãtor.

Decizia nr. 2000/532/EC, modificată prin Decizia nr. 2001/119 stabilind o listã a deşeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind pãstrarea de înregistrãri legate de gestionarea deşeurilor şi o listã de deşeuri, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pãstrarea de informaţii privind gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul, depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea acestora de cãtre agenţii economici.

Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006, privind transferul de deşeuri (Monitorul Oficial Nr. 522 din 02.08.2007

Reglementează supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri

La introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului emite documentul de notificare şi documentul de circulaţie pentru valorificare în instalaţii autorizate.

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006, privind transferul de deşeuri

Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenţia de la Basel privind mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea lor (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora.

Autoritatea competentã şi punctul central îl reprezintã MMGA prin entitãţile subordonate acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.

Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27.05.2002)

Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere a deşeurilor periculoase.

Page 149: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

149

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Ordinul MMGA nr. 2/2004 ce aprobă Procedura pentru Reglementarea şi Controlul Transporturilor de deşeuri pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)

Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României.

Ministerele Mediului şi Dezvoltării Durabile, Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni.

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, şi în particular, a solului, atunci când namolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, şi în particular, a solului, când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004).

Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã.

-Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la staţiile de epurare în agriculturã. -Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveşte eliminarea nămolului.

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.),modificat prin HG nr.1313 / 2006.

Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz, stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU.

MMGA are responsabilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Europene.

Ordinul comun al MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 privind modelul certificatului de distrugere şi condiţiile pentru eliberarea acestuia pentru vehiculele scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare a acestui certificat. Trebuie întocmit un act juridic clar şi cuprinzãtor care sã încludã toate actele juridice menţionate mai sus, referitoare la VSU (HG 2406/2004, OM 88/110/2005 şi OM 87/527/411/2005) în aceeaşi HG.

Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea procedurii şi condiţiilor de autorizare a entitãţilor legale de asumare a responsabilitãţilor pentru stabilirea ţintelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor anuale privind valorificarea şi reciclarea de la producãtorii şi importatorii de vehicole.

Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi eliberarea permiselor pentru entitãţile juridice, privind asumarea responsabilitãţilor legate de ţintele anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din 24.08.2006)

Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care îşi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor anuale de valorificare/reciclare. O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile schimbãri şi nominalizãri din Minister.

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Hotărârea de Guvern nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006. În viitorul apropiat, după ce entitãţile juridice ce vor fi responsabile de

Ministerul Economiei şi Comerţului, MMGA şi autoritãtţile publice locale sunt obligate sã promoveze informaţii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE.

Page 150: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

150

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

atingerea ţintelor vor intra în vigoare, sau chiar înainte, trebuie adãugate responsabilitãţi clare pentru atingerea ţintelor stabilite şi sancţiuni dacã aceste ţinte nu sunt îndeplinite.

Ordinul MMGA nr. 901/SB/ 2005 privind aprobarea mãsurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezintã riscuri de contaminare pentru personalul de la punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005).

Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de colectare.

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitãţile de atingere a ţintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005)

Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice.

Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producãtorilor, inventarul şi datele raportate privind EEE şi DEEE (Monitorul Oficial nr..1 din 3.01.2006)

Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum şi date referitoare la DEEE. Este necesarã elaborarea unui act juridic care sã conţină şi sancţiuni pentru cei care nu respectã procedurile de înregistrare şi nu raporteazã date. Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã fie responsãbilã cu controlul şi acordarea de sancţiuni.

Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este responsabilã cu agregarea datelor primite într-o bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE.

Hotărârea de Guvern nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce conţin substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 este interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB

Agenţia Naţionalã pentru Substanţe Chimice şi Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãţi în cazul neconformãrii.

Hotărârea de Guvern nr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în echipamentele electrice şi electronice. Cele douã HG 992/2005 şi HG 816/2006 trebuie reformulate într-una singurã.

MEF va schimba nivelul concentraţiilor şi lista substanţelor periculoase pentru a fi în concordanţã cu progresul tehnologic.

Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind etichetarea specificã aplicatã echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţã dupa 31 Dec 2006. (Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi identificarea producãtorului. Acest OM poate fi unit cu HG 448/2005 privind DEEE într-un singur act legal, clar.

Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu instituirea penalitãţilor în caz de neconformare.

Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006 privind înfiinţarea Comisiei pentru Evaluarea şi Autorizarea entităţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE (OMiîntern- nepublicat în Monitorul Oficial)

Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE. Ordinul trebuie revizuit şi modificat datoritã schimbărilor aparute la Nivelul Secretarului de Stat.

Page 151: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

151

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deşeurile provenite din industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria de dioxid de titaniu (Monitorul Oficial nr.10 din 5.01.2005).

Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie. Trebuie revizuite obligaţiile proprietarului activităţii pentru a fi în concordanţã cu noua Lege de Protecţia Mediului.

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest

Hotărârea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea şi reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)

Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu conţinut de azbest.

Hotărârea de Guvern nr. 1875/2003 privind protecţia sãnãtãţii personalului împotriva poluării cu azbest (Monitorul Oficial nr.64 din 24.01.2006)

Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia personalului împotriva poluării cu azbest.

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

Stabileşte metodele de prelevare şi metodele analitice ce vor fi fololocaţie pentru a determina concentraţia/cantităţile de poluanţi.

Page 152: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

152

ANEXA 3 – Situaţia organizării serviciilor de gestionare a deşeurilor municipale

Page 153: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

153

ANEXA 4 - Prevederi privind închiderea depozitelor de deşeuri din mediul urban

Localitatea An deschidere /an inchidere Suprafata proiectata (ha) Slatina 1990 / 2007 4

Caracal 1999 / 2017 6 Corabia 1998 / 2017 2.3

Bals 1969 / 2017 3.2 Draganesti Olt 1975 / 2009 2

Scornicesti 1991 / 2009 2

Page 154: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

154

ANEXA 5 - Amplasamente propuse pentru depozitul judeţean de deşeuri

Page 155: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

155

ALTERNATIVA 1 COLECTARE TRANSPORT TRATARE - VALORIFICARE

RECICLARE

DESEURI MUNICIPALE 0 to/an

HARTIE+CARTON 0 to/an

PUBELA 1 0

to/an

INSTALATIE SORTARE 0 to/an

ANEXA 6

H+C to/an H+C 0 to/an PLASTICE 0 to/an

PLASTICE to/an PLASTICE 0 to/an METALE 0 to/an STICLA to/an STICLA to/an

METALE to/an METALE 0 to/an STICLA 0 to/an

REFUZ DIN SORTARE 0 to/an REFUZ DIN RECICLARE 0 to/an

DIN PARCURI,

GRADINI, CANTINE,

RESTAURANTE 0 to/an

INSTALATIE COMPOSTARE 0 to/an

DESEURI VERZI to/an REFUZ DIN CERNERE 0 to/an

COMPOST 0 to/an

PUBELA 2 0 to/an VALORIFICARE IN AGRICULTURA 0 to/an

ALTE DESEURI to/an

ELIMINARE FINALA - DEPOZITARE 0 to/an ALTE DESEURI 0 to/an REFUZ DIN CERNERE 0 to/an REFUZ DIN SORTARE 0 to/an

REFUZ DIN RECICLARE 0 to/an

Page 156: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

156

ALTERNATIVA 2 ANEXA 6 COLECTARE TRANSPORT TRATARE VALORIFICARE DESEURI MUNICIPALE to/an

PUBELA 1 to/an INSTALATIE SORTARE to/an

H+C to/an H+C to/an H+C to/an

PLASTICE to/an PLASTICE to/an PLASTICE to/an

METALE to/an METALE to/an METALE to/an

REFUZ DIN SORTARE to/an

REFUZ DIN RECICLARE to/an

PUBELA 2 to/an

INSTALATIE TRATARE MECANO-BIOLOGICA

ALTE DESEURI to/an TMB to/an DESEURI VERZI DIN PARCURI, GRADINI to/an

CDD to/an CENTRALE

TERMICE to/an METALE to/an RECICLATORI to/an

FBD to/an INSTALATIA

COMPOST to/an

REFUZ DIN SORTARE to/an REFUZ DIN

COMPOSTARE COMPOST to/an to/an SPATII VERZI

ELIMINARE FINALA - DEPOZITARE to/an

REFUZ DIN SORTARE TMB to/an REFUZ DIN SORTARE to/an REFUZ DIN RECICLARE to/an REFUZ DIN COMPOSTARE to/an

Page 157: Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţ OLT ... · 4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje . 4.4. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile

Plan Judeţean de Gestionare a Deseurilor – Judeţul OLT

157

ALTERNATIVA 3 ANEXA 6 COLECTARE TRANSPORT TRATARE –VALORIFICARE RECICLARE DESEURI MUNICPAL to/an

SPATII VERZI INCHIDERE DEPOZITE ISTORICE

to/an

COMPOST to/an

INSTALATIE COMPOST to/an

RECICLATORI to/an

CENTRALE TERMICE to/an

VALORIFICATE IN AGRICULTURIA to/an

REFUZ DE COMPOSTARE TMB to/an

REFUZ RECICLAT to/an

PLASTICE to/an

H+C to/an

METALE to/an

ELIMINARE FINALA – DEPOZITARE to/an

REFUZ DE SORTARE TMB to/an

REFUZ DE SORTARE FRACTIUNE USCATA to/an

REFUZ DE RECICLARE to//an

REFUZ DE COMPOSTARE TMB to/an

REFUZ DE COMPOSTARE DESEURI VERZI to/an

PUBELE 1 to/an H+C to/an PLASTICE to/an METALE to/an

INSTALATIE SORTARE to/an H+C to/an PLASTICE to/an METALE to/an REFUZ DE SORTARE to/an

INSTALATIE TRATARE MECANO-BIOLOGICA

TMB to/an

CDD to/an

METALE to/an

FBD to/an

REFUZ DE SORTARE to/an

INSTALATIE COMPOSTARE to/an REFUZ DE CERNERE to/an COMPOST to/an

PUBELE 2 to/an ALTE DESEURI to/an

DIN PARCURI, GRADINI, CANTINE, RESTAURANTE to/an DESEURI VERZI to/an