Download - Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Transcript
Page 1: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Serie nouå, nr. 261-262 / aprilie 2014

Ucrainenii din România trãiesc într-un numãrînsemnat de localitãþi compacte sau relativ com-pacte din judeþele Maramureº, Suceava, Timiº,Caraº-Severin ºi Tulcea; ei sunt însã rãspândiþiºi în toate celelalte judeþe ale þãrii, dar într-unnumãr redus.

Aºa cum rezultã din documentele istorice,ucrai nenii existau deja în nordul ºi nord-estulþãrii (ju deþele Maramureº ºi Suceava) încã în

secolele al XIV-lea - al XV-lea. Dupã unii isto -rici, prezenþa populaþiei ucrainene în acestelocuri este mult mai veche.

Cele mai vechi colonii ucrainene din judeþulTulcea dateazã din secolul al XVIII-lea, con-secinþã a desfiinþãrii Sicei Zaporojene - leagãnulsecular al nãzuinþelor de independenþã ºi liber-tate ale poporului ucrainean - , în anul 1775, decãtre îm pã rãteasa Rusiei, Ecaterina a II-a ceaMare. Ca zacii zaporojeni nu s-au supus ucazuluiîmpãrãtesc ºi, preferând libertatea, o bunã partedintre ei s-au stabilit în nordul Dobrogei ºi înDelta Dunãrii.

În sfârºit, aºezarea ucrainenilor în judeþeleCaraº-Severin ºi Timiº este de datã mai recentã.Ei s-au strãmutat aici din Ucraina Trans car paticãºi unele zone învecinate în a doua jumãtate asecolului al XIX-lea ºi la începutul se colului alXX-lea. De menþionat cã în ultimii 40 de ani aavut loc o deplasare în masã a ucrainenilormaramureºeni în zona Timiºoarei, unde au cum -pãrat gospodãriile germanilor emigranþi, po - pulând numeroase localitãþi, care au devenit ma -joritar ucrainene: Remetea Micã, ªtiuca, Soca,Pogãneºti, Pietroasa Mare, Dra gomireºti etc.

Conform rezultatelor definitive ale recen-sãmântului din 20 octombrie 2011, populaþiaucraineanã din þara noastrã numãrã 50.920 depersoane, adicã 0,3% din totalul populaþiei sta-bile.

Din capul locului trebuie spus cã statisticaofi cialã este departe de adevãr, cifra realã aucrainenilor fiind, dupã UUR, în jur de 200-250de mii. Foarte mulþi ucraineni, mai ales cei dinjudeþul Suceava, nu ºi-au declarat naþionalitatea.Pe de altã parte, numãrul ucrainenilor s-a mic -ºorat dramatic ºi din cauza factorilor naturali, anumãrului prea mic de tineri care sã aducã forþenoi.

În întreaga lume ucraineanã problema asimi -lãrii este una dintre cele mai grele. Dacã nu vommerge pe ideea de a aduna pe cât mai mulþiucrai neni în mijlocul nostru, vom deveni ominoritate foarte micã. Sperãm cã vor fi aduºicât mai mulþi oameni din rândul tineretului ºi alpopulaþiei de mijloc în activitãþile comunitare.

În condiþiile scãderii semnificative a popu-laþiei ucrainene, o serie de comunitãþi nu mai

sunt viabile. Trebuie sã înfiinþãm organizaþiiacolo unde ele nu existã, pentru cã dacã nuexistã organizaþie, nu existã nici viaþã ucrai -neanã. Nici un moment nu trebuie sã uitãm fap-tul cã purtãm pe umerii noºtri responsabilitateapentru dãinuirea populaþiei ucrainene dinRomânia, cã este absolut necesar sã veghem launitatea ºi integritatea comunitãþilor noastre.

În domeniul educaþiei în limba maternã,lucrurile par a nu se schimba. Ucrainenii nu aureuºit sã-ºi refacã reþeaua ºcolarã existentã înanii '50-'60 ai secolului trecut. Astãzi, limbaucrai neanã se transmite generaþiilor tinere înfamilie ºi într-un numãr limitat de ºcoli.

În pofida diminuãrii numerice a etniei noas-tre asistãm la o revitalizare a culturii multisecu-lare. Tot mai frecvente apar cazurile de expri-mare ºi de manifestare a identitãþii ucrainene lanoi. Ucrai nenii din România îºi fac auzit glasulprin presa prolificã, prin cãrþile pe care le pu -blicã. Cu sprijinul financiar al GuvernuluiRomâniei, UUR edi tea zã cu regularitate patrureviste în limba ucrai neanã ºi una în limbaromânã. În fiecare an, apar în jur de 10-12 cãrþiconsacrate beletristicii, criticii literare, istoriei,lingvisticii, muzicii, obiceiurilor ucrainene ºirela þiilor româno-ucrainene. Au loc sim pozioa -ne, conferinþe ºtiinþifice, mese rotunde, festiva -luri, unele dintre ele devenite tradiþionale. Noisuntem încrezãtori cã ne vom bucura ºi în con-tinuare de înþelegerea necesarã pentru a ne afir-ma ca o minoritate naþionalã ce îºi manifestã cupregnanþã ataºamentul faþã de þara în care ne-amnãscut, ne-am format, trãim ºi muncim.

Ucrainenii (din judeþele Maramureº ºi Su cea -va) sunt pe pãmântul românesc de aproape 700de ani, timp în care au contribuit într-o mãsurãînsemnatã la dezvoltarea vieþii social-econo -mice ºi a culturii naþionale. În toate perioadele

de înflorire a României, în toate perioadele eicruciale de afir ma re ca stat naþional, chiar ºi încea interbelicã, ucrai nenii s-au numãrat printrecei mai merituoºi fii ai þãrii. Iatã de ce ei ºi-aucâºtigat, în România, un drept inalienabil decetãþeni egali cu toþi ceilalþi.

Ucrainenii din România sunt reprezentaþi înParlament, având posibilitatea de deciziepoliticã. Prin deputatul sãu ei pot sã-ºi pro-moveze în cel mai înalt for legislativ al þãriiaspiraþiile lor economice, politice, sociale ºi cul-turale.

Ion ROBCIUC

Pe scurt despre ucraineni i din România

Colectivul redacþional al revistei „Curierulucrainean“ transmite tuturor cititorilor ºi cola -boratorilor sãi cele mai calde urãri cu prilejulPaºtelui. Sãrbã toarea Învierii Domnului sãvã aducã liniºte sufleteascã, belºug ºi luminã!

Suntem alãturi de membrii comunitãþiiucrainene din România în aceastã celebraretradiþionalã a speranþei, bucuriei ºi înnoirii,asigurându-vã, totodatã, de întreaga preþuire.

Curierul ucrainean

HRISTOS VOSCRES!HRISTOS VOSCRES!

Page 2: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Stimate Domnule Ministru,

Am fost sesizat de dl Chifa ªtefan, preºedin-tele organizaþiei Uniunii Ucrainenilor din Ro -mâ nia din Poienile de sub Munte, judeþulMaramureº, în legãturã cu faptul cã se doreºteînchiderea spitalului din localitatea Poienile desub Munte. Aceastã comunã are o populaþie de10.073 de locuitori, dintre care 98% sunt deminoritate ucraineanã.

Spitalul din Poienile de sub Munte, judeþulMaramureº, deserveºte ºi populaþia din locali-tatea vecinã, Repedea, care are peste 5000 delocuitori, dintre care 98% sunt ucraineni.

Cea mai mare parte a populaþiei este sãracã,cu mulþi pensionari ºi copii, care suferã de boli

cronice, oameni care s-au îmbolnãvit muncindîn minele din Baia Borºa. De asemenea, popu-laþia respectivã nu dispune nici de mijloacelebãneºti necesare pentru a se deplasa la SighetuMarmaþiei sau la Baia Mare pentru tratamentemedicale ºi spitalizare.

Prin urmare pãstrarea acestui spital în func -þiune este absolut necesarã pentru comunitatealocalã.

De aceea, vã rog, stimate Domnule Ministru,sã-mi comunicaþi care este situaþia realã a aces-tei instituþii sanitare ºi sã faceþi demersurile ne -ce sare pentru a nu se închide spitalul din Poie -nile de sub Munte, judeþul Maramureº.

Vã rog, stimate Domnule Ministru, sã dispu -neþi ca rãspunsul dumneavoastrã sã-mi parvinãîn scris.

Cu deosebitã consideraþie,

Ion maROCICO,deputat din partea Uniunii Ucrainenilor

din România

2 Curierul UCRAInEAn

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -

mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþia

nu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinu-

tul materia lelor ºi nu retur neazã articolele

nepublicate.

CURIERUL UCRAInEAnStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

Am plãcerea sã confirm primirea ape lu luidumneavoastrã privind situaþia din Ucraina,pentru care vã mulþumesc.

Dupã cum sunt sigur cã aþi constatat, Minis -terul Afacerilor Externe al României s-a impli-cat cu toate mijloacele diplomatice aflate ladispoziþie, încã de la începutul crizei din jurulCrimeei, caracterizând drept agresiune inter -venþia Rusiei pe teritoriul Statului ucrai nean,pe care a condamnat-o, ºi reiterând constantsprijinul pentru independenþa, suve ranitatea ºiintegritatea teritorialã a þãrii vecine.

Ca membrã a UE ºi NATO, România a par-ticipat activ la dezbaterile din aceste organiza-þii, de la începutul lunii martie, pe tema situa -þiei din Ucraina. În toate documentele acestorforuri a fost reflectatã fãrã echivoc poziþia uni-tarã co munã de respectare a atributelor consti-tuþionale fundamentale ale Ucrainei de cãtreFederaþia Rusã, ca Federaþia Rusã sã respectedreptul internaþional ºi angajamentele bila -terale anterioare cu Ucraina, ca Federaþia Rusãsã revinã la parametrii negociaþi ºi stabiliþianterior prin acordurile din 1997, prelungite în2010, privind flota rusã din Marea Neagrã ºi,în cazul în care dialogul politic nu este des chis,sã fie identificate mijloace suplimentare desensibilizare a Kremlinului, inclusiv printr-unregim de sancþiuni, în plus, cu prilejul viziteipe care am efectuat-o la Kiev, la 10 martie2014, am transmis un puternic mesaj de sprijinpentru unitatea Ucrainei ºi pentru dreptul aces-teia de a lua decizii suverane în probleme deorientare strategicã pentru viitorul þãrii ºipoporului ucrainean.

Odatã cu precipitarea evenimentelor, Ro -mâ nia a avut o poziþie fermã de nerecu noaº terea legitimitãþii aºa-numitului referendum dinCrimeea ºi a proclamãrii independenþei penin-sulei, pe care le-a calificat ca ilegale ºi lovitede nulitate. Dupã decizia preºedintelui Vladi -

mir Putin de a încorpo-ra Crimeea în Rusia,Mi nis terul Afa cerilorExterne a exprimatdezacordul total faþã deacþiunea Fede raþieiRuse de ane xa re a Re -publicii Autonome Cri -meea ºi a oraºului Se -vas topol. Acest act estenelegitim ºi contravineprincipiilor fundamen-tale ale dreptului internaþional, încãlcând maiales independenþa, suveranitatea ºi integritateateritorialã a Ucrai nei vecine. MinisterulAfacerilor Externe a afirmat fãrã echivoc cã,alãturi de partenerii europeni ºi euroatlantici,România nu va recunoaºte actul anexãriiRepublicii Auto no me Crimeea, parte integran -tã a statului Ucrai na. Anexarea unei re giuniparte a unui stat independent ºi suveran decãtre un alt stat reprezintã o încãlcare a drep-tului internaþional, a tutu ror normelor ºi prin-cipiilor dupã care ne ghidãm astãzi în comuni-tatea statelor demo cratice.

Ministerul Afacerilor Externe considerã cãrealitatea care se încearcã a se construi unila -teral astãzi, cu violarea dreptului internaþional,este profund îngrijorãtoare ºi periculoasã,întrucât poate genera efecte destabilizatoare înîntreaga regiune. Se anuleazã astãzi rezultatelea zeci de ani de dialog ºi cooperare meniþi afãuri o Europã unitã, fãrã linii de diviziune, aºacum a fost ea conturatã în Actul Final de laHelsinki ºi în Carta de la Paris pentru o NouãEuropã.

Aº fi recunoscãtor dacã aþi aduce la cu -noºtinþa Congresului Mondial al Ucrai nenilorºi Prezidiului Consiliului Ucrainean Mondialde Coordonare conþinutul acestei scrisori.

Vã rog sã primiþi, domnule preºedinte, deo -sebita mea consideraþie.

Titus CORlãþeaN,ministrul afacerior externe

Celebrarea a 200 de ani de la naºterea ma -relui poet ucrainean Taras ªevcenko în Ro mâ -nia a fost ºi un prilej de cinstire, din par teaConsiliului Ucrainean Mondial de Coor do -nare, cu sediul la Kiev, a unor personalitãþidin þara noastrã cu Medalia jubi liarã „200 deani de la naºterea lui T.H. ªev cenko“. A fostun gest de gratitudine faþã de cei care au con-tribuit la popularizarea vie þii ºi operei lui T.ªevcenko în România, la efec tuarea decercetãri asupra operei poetului, la publicareaºi traducerea poeziei ºevcen kiene.

Medalia jubiliarã a fost decernatã unuinumãr de 30 de persoane de cãtre dl ValentynSperkaci, membru al Prezidiului ConsiliuluiUcrai nean Mondial de Coordonare, dna AllaKen dzera, secretara Asociaþiei „Ucraina-Lumea“ ºi dl ªtefan Buciuta, preºedinteleUUR.

Curierul ucrainean

InterpelareInterpelareadresatã domnuluiNicolae Bãnicioiu,ministrul Sãnãtãþii

Stimate Domnule Preºedinte,

Scrisoare de råspuns la apelul preçedintelui UUR

Personalitãþi din România distinsecu Medalia jubiliarã „200 de ani

de la naºterea lui T.H. ªevcenko“

Page 3: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

3Curierul UCRAInEAn

Noi, grupul de tineri ucraineni aparþinândUniunii Ucrainenilor din România, suntemprofund îngrijoraþi de adversitãþile ºi certuriledin cadrul organizaþiei care aduc prejudicii atâtmembrilor UUR, cât ºi întregii comunitãþiucrai nene din România.

Am fost consternaþi sã aflãm cã existãintenþia de a se retrage sprijinul pentru deputa -tul ales ºi propus chiar de Consiliul de Con -ducere al UUR sã reprezinte organizaþia ºietnicii ucraineni din România în Parlamentulde la Bucureºti. Având în vedere cã motiveleacestei intenþii sunt subiective ºi lipsite detemei, credem cã ea ar aduce prejudicii mari deimagine ucrainenilor, ar afec ta prestigiul mem-

brilor comunitãþii noas-tre ºi ar pune în pericolposturile primite deucraineni în structurilestatului de care comuni-tatea are atâta nevoie.

Cerem în mod expres preºedintelui UniuniiUcrainenilor din România, domnului ªtefanBuciuta, prim-vicepreºedinþilor organizaþiei,preºedinþilor de filiale ºi membrilor Consiliuluide Conducere, dar ºi domnului deputat înParlamentul României, Ion Marocico, sã înce -teze cu aceste antagonisme ºi certuri intermi -nabile, sã se aºeze la masa dia logului ºi, lãsândla o parte or go lii le, adversitãþile ºi inte reseleproprii, sã identifice nevoile ºi proble melereale ale ucrainenilor din România, sã gãseascãîmpreunã so lu þii, folosindu-se în mod respon -sa bil ºi onest ºi în interesul strict al co mu nitãþiide toate resursele materiale ºi umane de caredispune UUR.

În pofida faptului cã ucrai nenii sunt rãs -pândiþi pe tot cuprinsul þãrii, din nord pânã în

sud ºi din est pânã în vest, diferenþele specificenu trebuie sã afecteze unitatea lor, iar pro -blemele care se pot ivi trebuie re zol vate în in -terior, cu înþelepciune, raþional ºi nu prinadversitãþi.

Sperãm cã vocea tinerilor ucrai neni dinRomânia, de care reprezentanþii UUR afirmãadesea cã au mare nevoie, va fi luatã în con -side ra re ºi apreciatã.

Bogdan Clempuº, BucureºtiHristina Larisa Clempuº, BucureºtiAlexandru Greceniuc, ClujAlexandra Greceniuc, ClujMihai Traista, BucureºtiVasile Hosciuc, BucureºtiMaria Hosciuc, BucureºtiIura-Florin Rahovan, Remeþi, MaramureºMariana Rahovan, Remeþi, MaramureºVladimir Malcovici, Sfântu Gheorghe,

TulceaBogdan Costiuc, Miliºãuþi, Suceava

Scrisoare deschisã

La manifestãrile prilejuite de cea de a 200-a aniversare a marelui poet, pictor ºi luptãtorpentru drepturile neamului sãu ºi al identitãþiiucrainenilor, prorocul naþiei ucrainene Tarasªevcenko, am avut onoarea ca la Suceava, Tul -cea ºi Iaºi sã participe delegaþii din capitalaUcrainei, Kiev, dna Alla Kendzera, ºeful Se -cre ta riatului Asociaþiei „Ucraina-Lumea“, re - nu mitul regizor de cinema Valentyn Sper kaci,lau reat al Premiului naþional „Taras ªev cen - ko“, preºedinta secþiei de tineret a Aso cia þiei,Svi tlana Sasu, ansamblul „Izvo rul“ din Lviv ºioaspeþi din Cernãuþi, prorector al Univer sitãþiiNaþionale, Tamara Marusec ºi renumitul solistucrainean Ivan Derda, artist emerit.

Manifestarea a început cu Simpozionuldedicat marelui poet Taras ªevcenko la sediulfilialei Uniunii Ucrainenilor din Suceava,preºedinte Boris Petraºuc, la care au participatprefectul judeþului, preºedintele ConsiliuluiJudeþean ºi deputatul din partea comunitãþiipolone, Gervazen Longher.

Dupã prezentarea oficialitãþilor ºi luãrile decuvânt din partea oaspeþilor, înainte de a sepurta discuþii despre opera marelui poet Tarasªevcenko, a fost prezentatã Medalia jubiliarãrealizatã de Consiliul Ucrainean Mondial deCoordonare în cinstea celei de a 200-a aniver-sãri a lui Taras ªevcenko de cãtre PreºedinteleUniunii Ucrainenilor din Ro mânia, ªtefanBuciuta, membru în Prezidiul Consiliului.

Prima medalie a fost acordatã preºedinteluiUniunii Ucrainenilor din România, ªtefanBuciuta, din partea preºedintelui ConsiliuluiUcrainean Mondial de Coordonare, MychailoRatuºnyi, ºi înmânatã de cãtre regizorul Va -lentyn Sperkaci, membru în Prezidiul UVKR,iar doamna Alla Kendzera a înmânat medaliascriitorului ºi traducãtorului volumului luiTaras ªevcenko „Cobzarul“ în limba românã,domnului Ion Cozmei. Apoi preºedinteleUniunii Ucrainenilor din România a înmânatmedaliile unor membrii ai Conducerii UniuniiUcrainenilor din România prezenþi la sim-pozion, dupã care în sala de festivitãþi „DomPolski“ unde s-a desfãºurat concertul i-a fost

înmânatã medalia jubiliarã poetului My chai loVoloºciuc cu ocazia aniversãrii a 80 de ani dela naºterea sa.

Medaliile jubiliare au fost decernate ºi laTulcea, a doua zi, când ne-am deplasat cu AllaKendzera ºi Valentyn Sperkaci, la manifestareaorganizatã în cinstea marelui poet de filialaTulcea, condusã de preºedintele DumitruCernencu.

Iniþial, au fost realizate doar 6 medalii, lapropunerea preºedintelui UUR ºi cu aprobareaPrezidiului, am considerat cã trebuie sã pre-miem mai mulþi membri ai UUR, care au con-tribuit ºi contribuie la promovarea identitãþiiucrainenilor ºi în special la promovarea opereilui Taras ªevcenko. În total au fost propuse 30de medalii jubiliare.

Acþiunile cultural-ºtiinþifice dedicate celeide a 200-a aniversãri a poetului Taras ªev cen -ko s-au derulat în toatã þara, conform progra-mului prestabilit, respectiv, la Lugoj, judeþulTimiº, la Ruscova, judeþul Maramureº, laBucureºti, cât ºi în alte judeþe ale României încare vieþuiesc ucrainenii. Oaspeþii din Ucrainaau avut cuvinte de deosebitã apreciere la adre -sa organizatorilor manifestãrilor dedicateîmplinirii a 200 de ani de la naºterea lui Tarasªevcenko, aºa cum reiese ºi din scrisoareaprimitã.

Regizorul Valentyn Sperkaci a prezentat laSuceava filmul sãu „Viaþa lui Taras ªevcenko“,iar la Tulcea, filmul despre viaþa cazacilortransdunãreni (Zadunaiska Sici) realizat anultrecut.

Doresc sã exprim mulþumiri filialelor jude -þene ale UUR, preºedinþilor organizaþilorlocale ale UUR ºi, nu în ultimul rând, protago-niºtilor, celor care ºi-au pus sufletul la reali za -rea manifestãrilor dedicate acestui mare eveni-ment care continuã ºi va continua tot anul2014, pentru a ne aduce aminte de viaþa ºiopera marelui proroc al naþiei ucrainene, Tarasªevcenko.

ªtefan BUCIUTa,preºedintele UUR

Consiliului de Conducere al UUR

Stimate Domnule ªtefane,

Asociaþia pentru Legãturile Ucrainenilordincolo de hotarele Ucrainei „Ucraina-Lu -mea“ vã multumeºte sincer pentru contribuþiala pregãtirea, realizarea ºi participarea mem -brilor Asociaþiei: preºedinta Secre ta riatuluiAlla Kendzera, ºeful Secþiei film, laureat na -þio nal al Premiului Taras ªevcenko, ValentynSperkaci, conducãtorul Secþiei de tineret aAso ciaþiei, artist de teatru ºi film SvitlanaSasu ºi a ansamblului vocal „Izvorul“ (Dje -relo) din Lviv, la manifestãrile organizate cuocazia împlinirii a 200 de ani de la naºtereasimbolului naþiei ucrainene, renumitului poet,pictor ºi activist popular, Taras Hryhorovyciªevcenko, de cãtre ucrainenii din România, încadrul manifestãrilor generale organizare înUcraina ºi în lume.

Mulþumim preºedinþilor filialelor ºi în modspecial dumneavoastrã, domnule ªtefanBuciuta, pentru cã aþi fãcut posibil ca acþiunilesã se desfãºoare la un nivel înalt, iar mem-brilor delegaþiei noastre le-aþi asigurat o par-ticipare confortabilã la Suceva, Iaºi ºi Tulcea.

De asemenea, dorim sã vã informãm cã amluat cunoºtiinþã de Planul acþiunilor culturalepe anul 2014 al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi dorim sã vã propunem colabora -rea noastrã ºi în realizarea acþiunilor pentrucin stirea lui Dovjenko, la care ar putea partici -pa preºedintele Asociaþiei Cineaºtilor Ucrai -nei, Serghei, cu cercetãrile sale despreOle ksandr Dov jenko ºi sã prezinte cartea„Dov jenko fãrã tunet“ (Dovjenko bez hrymu).Totodatã, propunem continuarea acþiunilordespre ucrainenii din România ºi sã realizãmun film documentar despre viaþa ucrainenilordin Maramureº.

De asemenea, dorim sã susþineþi prezen -tarea filmului documentar despre cazaciitransdunãreni (Zadunaiska Sici) în Tulcea.

Permiteþi-mi sã vã adresez consideraþiamea ºi speranþa într-o colaborare fructuoasã înviitor.

Aºteptãm rãspunsul dumneavoastrã.

oaspeÆi din Ucraina prezenÆi înÆara noastrå la sårbåtorirea a 200 de ani de la naçterea

lui Taras Çevcenko

Ivan Draci,PreºedinteleAso cia þiei

„Ucraina-Lumea“,Eroul Ucrainei

Alla Kendzera,Preºedinta

Secretariatului Aso cia -þiei „Ucraina-Lumea“

Preºedintelui Uniunii

Ucrainenilor din România,

ªtefan Buciuta

Page 4: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

4 Curierul UCRAInEAn

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR),filiala Suceava, cu sprijinul Consulatului Gene -ral al Ucrainei la Suceava, a organizat sâm bãtã,29 martie, o manifestare cultural-ar tis ticã dedi-catã aniversãrii a 200 de ani de la naºterea poe-tului naþional al Ucrainei, Taras ªevcenko.

Deschiderea evenimentului, Simpozionul „ªevcenko, omul ºi geniul“

ºi vizionarea filmului realizat de cineastul Valentyn Sperkaci

Manifestarea de celebrare a lui Taras ªe v cen -ko, la care au participat reprezentaþi ai co mu -nitãþii etnice ucrainene, ai Consulatului Generalal Ucrainei la Suceava, oficialitãþijudeþene ºi invitaþi din România ºiUcraina, a cuprins în program Sim -po zionul „ªev cen ko, omul ºi geniul“ºi proiecþia unui film despre viaþa luiTaras ªevcenko, pre zen tarea unorexpoziþii de carte ºi fotografie, pre-cum ºi un spectacol de ga lã sus þinut,pe scena „Dom Pol ski“, de ansam-bluri ºi so liºti din România ºiUcraina.

Dacã deschiderea evenimentului(la care, alãturi de organizatori, auparticipat prefectul Florin Sinescu,preºedintele Consiliului Judeþean

Suceava, Cãtãlin Ne chifor, ºi pre ºe din teleUniunii Polonezilor din România, deputa tulGhervazen Lon gher), urmat de Sim po zio -nul „ªev cen ko, omul ºi geniul“ ºi vizio -narea filmului rea li zat de cineastulValentyn Sperkaci s-au desfãºurat în sala

de festi vitãþi a Fe deral coop,expoziþiile de carte ºi fotografieau fost etalate la sediul UUR -filiala Suceava, de la parterulimobilului.

„Numai prin colaborare ºi bunã înþelegere vom putea

face mai mult decât am fãcutpânã acum pentru ucrainenii

din România“

Expoziþia de fotografie (în care,între altele, pot fi vãzute machetacasei în care s-a nãscut Taras ªev -cenko, ºevaletul ºi ustensilele sale degraficã ºi picturã, piatra tombalã, darºi o serie de monumente care i-au fostdedicate pe teritoriul Ucrainei), reali -zatã cu sprijinul Consu latu lui Ge ne -

ral al Ucrainei la Su ceava, a fost prezentatã decãtre Ex celenþa Sa, consulul general Va sylBoieciko. Cu acest prilej, preºe dintele UUR,ªtefan Bu ciuta, a salutat participanþii ºi i-a feli -ci tat pe organizatorii manifes tãrii, subliniindfaptul cã „numai prin cola bo rare ºi bunã înþe -legere vom putea face mai mult decât am fãcutpânã acum pentru ucrai nenii din România“.

Totodatã el a spus cã, „dacã odatã cu moar -tea lui Taras ªevcenko s-a desfiinþat iobãgia înImperiul Þarist, acum, dupã douã sute de ani dela naºterea lui, Ucraina are ºansa de a intra înUniunea Europeanã“.

Galeria „Taras ªevcenko“,un „spaþiu în care s-au organizat

expoziþii, lansãri de carte ºi concerte“

Fostul preºedinte al UUR, filiala Suceava,prof. Ioan Bodnar, care a primit în cadrul mani-festãrii o „Diplomã de excelenþã“ conferitã deSo cietatea „Ucraina-Lumea“ (semnatã de poe -tul ºi preºedintele Ivan Draci) a subliniat faptulcã Galeria „Taras ªevcenko“, care gãzdu ieºteexpoziþia, a fost realizatã cu sprijinul fi nan ciaracordat de UUR, prin preºedintele ªtefanBuciuta, „spaþiu în care s-au organizat expozi þii,lansãri de carte ºi concerte“.

Poetul Ion Cozmei, traducãtorul lui Tarasªevcenko în România, care, cu puþin timp înurmã, a participat, la Chiºinãu, la un simpozioninternaþional - unde a primit douã distincþii,Diploma de onoare a Ambasadei Ucrainei înRepublica Moldova ºi Premiul Relaþii Culturaleal Uniunii Scriitorilor din Moldova - ºi care afost onorat acum (odatã cu Excelenþa Sa con-sulul general Vasyl Boieciko, ºi cu dna Ia roslavaColotelo) cu Medalia Jubiliarã „200 de ani de la

naºterea lui Taras ªevcenko“ (confe ritã deConsiliul Ucrainean Mondial de Coor donare), arecitat din versurile Marelui Cobzar.

Spectacol de galã, pe scena „Dom Polski“ Suceava

Preºedintele UUR, filiala Suceava, Boreslawªtefan Petraºuc, le-a mulþumit tuturor pentruparticipare ºi, apreciind faptul cã reprezentanþiicomunitãþii etnice poloneze se aflã alãturi deucraineni, a invitat asistenþa la cea de-a douaparte a evenimentului, care s-a desfã ºurat înSala „Dom Polski“ din municipiul Suceava.

La spectacolul de galã dedicat aniversãrii a200 de ani de la naºterea poetului naþional alUcrai nei, au urcat pe scenã Co rul mixt al UUR

- filiala Suceava, An sam blul „Ko -zaciok“ - Bãlcãuþi, Ansamblul „Iz -vo raºul“ - Izvoarele Sucevei, Grupulvocal de copii „Nadiia“ - Cãlineºti-Cupa ren cu, solista vocalã LoredanaMândriº teanu, An samblul „NadiiaZamku“ - Siret, An sam blul „Cer -vona kalyna“ - Negostina, solistaFelicia Oblezniuc (acompaniatã lafluier de Constantin Moisa), recita-tori de la Colegiul Naþional „MihaiEminescu“ Suceava, Svitlana Sasu(Kiev) ºi Grupul folcloric „Djerelo“(Lvov).

Tiberiu COSOVaN

Celebrarea poetului naÆional al Ucrainei, Taras Çevcenko, la Suceava

Dl ªtefan Buciuta, dl Vasyl Boieciko ºi dl Boreslaw Petraºuc

Distinºi invitaþi,Dinstinse gazde,

Vã salut pe toþi cu prilejul împlinirii a 200de ani de la naºterea lui Taras ªevcenko.

În calitate de preºedinte al Uniunii Ucrai -ne nilor din România, permiteþi-mi sã mãadresez dumneavoastrã cu un sincer „Bine aþivenit!“.

Festivitãþile cu ocazia aniversãrii a 200 deani de la naºterea lui Taras ªevcenko, poet,artist ºi umanist, au o semnificaþie specialã.

9 martie 2014 a fost o zi specialã când toþiucrai nenii au sãrbãtorit naºterea barduluiUcrai nei, recunoscut pentru vasta sa activitateliterar-artisticã ºi contribuþia la formarea con -ºtiinþei naþionale ucrainene.

Uniunea Ucrainenilor din România invitãcomunitatea noastrã sã organizeze ºi sã des -fãºoare diverse activitãþi, pe tot parcursul anu -lui, în cinstea geniului poporului ucrai nean,Taras ªevcenko, despre care se poate spune cãa avut un impact asupra Ucrainei ca nimenialtul.

Pe parcursul a 47 de ani ai scurtei salevieþi, ªevcenko a scris poezii ºi a realizat operede artã care sunt apreciate în întreaga lume.

„Testamentul“ sãu în care poetul aruncãprovocãri revoluþionare înflãcãrate a fosttradus în peste 100 de limbi:

„Vã treziþi, stropiþi cu sânge Sfânta libertate. ªi-n tirani loviþi ºi rupeþi Lanþurile toate.“Cuvintele lui Taras ªevcenko rãmân ºi

astãzi un imbold pentru cetãþenii din Ucraina,care s-au rãzvrãtit în numele democraþiei, allibertãþii ºi dreptului lor la autodeterminare.

Lucrãrile lui ªevcenko au contribuit lacreºterea conºtiinþei naþionale ucrainene ºi auun impact covârºitor asupra vieþii intelectuale,literare ºi naþionale ucrainene.

Taras ªevcenko cu putere artisticã genialã aexprimat ideile, care au ridicat la luptã masetot mai largi împotriva sclaviei.

Sãrbãtorirea lui Taras ªevcenko, în Româ -nia, este un simbol de unitate spiritualã, prie -tenie, relaþii de bunã vecinãtate dintre popoa -rele ucrainean ºi român.

Sã nu uitãm sã-l amintim pe Taras ªevcenkocu un cuvânt sincer ºi blând.

ªtefan BUCIUTa,preºedintele UUR

Page 5: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

5 5Curierul UCRAInEAn

„Taras la noi în veci va înflori, E geniu ca-n muzicã, Enescu De ziua lui la Iaºi el va veni,Cãci îl aºteptãm cu Eminescu.“

Pe parcursul lunii martie, de re -gu lã, iar anul acesta pe parcursulîntregului an, se desfãºoarã mani-festãri dedicate sãrbãtoririi poetuluiucrainean Taras ªevcenko în toatefilialele, chiar ºi în localitãþi undeexistã minoritatea ucrainenilor con-stituitã în organizaþie. În baza buneicolaborãri existente ºi consolidatepe parcursul ultimilor ani între fi lia -la Iaºi a UUR ºi Colegiul Naþionalde Artã „Octav Bãn -cilã“ ºi prin amabili-tatea doamnei direc-toare Dana LuiseBar nea ne-a fost pusla dispoziþie ºi dedata aceasta un spaþiugeneros unde am avutposibilitatea sã pre -zentãm o expoziþie deouã încondeiate alemeºterului în dome-niu dna Cecilia Nis -tor. În holul de laintrare în sala de fes-tivitãþi, am putut or -ganiza ºi prezenta,pentru oaspeþii noºtri, un stand decarte din opera poetului sãrbãtorit,în limba ucraineanã ºi românã, câte-va cãrþi despre ªev cen ko, un standcu publicaþiile UUR ºi douã roll-up-uri des pre viaþa luiªev cen ko, ºi res pec - tiv, edi þii le „Cob - zarului“ de-a lungulanilor. În acelaºicadru ex pozi þionalau fost pre zen ta tebroºura „ªev cen ko -la ceas ani ver sar“ ºipliantul „Pelerinajla Kaniv“.

De data aceasta,festivitãþile s-audes fãºurat sub pu -ter nica impresie aeve ni mentelor careau avut loc în Ucrai -na în ultimul timp,de la care s-au împlinit 40 de zile.Situaþia în Ucraina rãmâne în con-tinare extrem de tensionatã. Drepturmare, festi vitãþile organizate pen-tru celebrarea a 200 de ani de lanaºterea poetului ucrainean Tarasªevcenko s-au des fãºurat în semnde respect ºi preþuire pentru eroiicare s-au jertfit pe Euromaidan,pen tru independenþa ºi viitorulUcrainei.

Manifestãrile ocazionate de sãr-bãtorirea a 200 de ani de la naºtereapoetului ucrainean Taras ªevcenkos-au desfãºurat în perioada 29-30

martie: în ziua de 29 martie 2014 lasediul filialei, membrii filialei noas-tre, studenþii ºi prietenii noºtri auavut ocazia sã viziteze o expoziþiede carte dedicatã poetului Tarasªev cenko, sã asculte muzicã pe ver-surile poetului ºi sã vizioneze un

film despre ªevcenko. De aseme-nea, cei care ne-au vizitat în acestezile aveau ocazia sã urmãreascãmateriale realizate de noi în progra-mul power point: „Pe urmele lui

ªevcenko“ - despre viaþa ºi activi-tatea poetului T. ªevcenko, „Moº -tenirea lui ªevcenko în picturã“,„Monumentele dedicate lui ªev -cenko în Ucraina ºi în lume“ ºi altemateriale dedicate marelui poet.

În ziua de 30 martie 2014, laconcertul festiv, ne-au onorat cuprezenþa, reprezentantul Consula tu -lui General al Ucrainei la Suceava,dl viceconsul Volodymyr Palesika,reprezentantul Primãriei Cernãuþi,dl Serghei Bostan, de la Depar -tamentul Relaþii Externe, dl AndreiPliºka, compozitor, profesor de

muzicã la Uni ver si ta -tea din Cer nãuþi, re -pre zentanþi ai Con -siliului Judeþean ºi aiPri mã ri ei Iaºi, ai Uni -ver si tã þii „Ale xandruIoan Cuza“, ai mino -ri tã þilor din Iaºi, aiunor ONG-uri ºi aso-ciaþii cu care cola -borãm de mai multãvreme, redactorul-ºefde la Departamentulpentru minoritãþi alRadio Iaºi, profesoriºi studenþi din Ucrai -

na, care se aflã la studii la noi în Iaºiºi mulþi alþii.

Noi credem cã acest lucru este oconfirmare a faptului cã filiala noas-trã devine cu fiecare acþiune, cufiecare an, tot mai cunoscutã ºi maiapreciatã nu numai la nivel local, ci

ºi în Ucraina. Vreau sãreamintesc faptul cã fi -liala Iaºi a UUR s-a im -plicat activ în stabi li reaºi men þinerea relaþiilorde co la borare între ora -ºele Iaºi ºi Cernãuþi, aparticipat activ la ac þiu -nile organizate de Con -siliul Judeþean Iaºi ºiregiunea Vinnyþea, înrealizarea unui acord decooperare între UUR ºiEurore giunea Nistru-Prut ºi, respectiv, întreColegiul Naþional deArtã „Octav Bãncilã“

din Iaºi ºi ªcoala de Artã pentrucopii din Vinnyþea, Ucraina.

La concertul omagial care a avutloc în sala de festivitãþi a ColegiulNaþional de Artã „Octav Bãncilã“

din Iaºi au luatparte, în ordineaapariþiei în cadrulprogramului, for -ma þiile „NadiiaZam ku“ de la filialaSuceava a UUR,îndrumãtor prof.Popovici Du mitru,Cvar te tul „Sta gio -ne“ de la Colegiulde Artã „OctavBãn cilã“ din Iaºi,în dru mãtor prof.Gorovei Ilie, for-maþia de dansuripopulare ucrainene„Veselka“ a filialei

Iaºi a UUR, îndrumãtor prof. Ro di -ca Fãliºteanu, formaþia „Buko vyn -ka“ a filialei Iaºi a UUR, îndrumãtor

prof. Ilie Goro vei, formaþia de fol-clor tradiþional „Adamos Brass“,îndru mãtor prof. Liviu Adamache,formaþia „Florile Bucovinei“ a fi -lialei Botoºani a UUR, ansamblul„Iz vorul“ al ªcolii de Artã pentrucopii din Lvov, îndrumãtor prof.Hriº ceniuk Nionila ºi formaþia„Vocile Bucovinei“ a filialei Su -ceava a UUR, îndrumãtor prof.Cramar. Invitaþi speciali în cadrulprogramului nostru au fost soliºtiiIvan Derda, artist emerit al Ucrai -

nei, din Cernãuþi, Svitlana Sasu,actriþã ºi cântãreaþã din Kiev, AndreiPliºka, profesor de muzicã la Uni -ver sitatea „Iuri Fedkovyci“ dinCernãuþi, ºi dl Scutelnicu Vasile dela filiala Botoºani a UUR.

Programul muzical, prezentat deformaþiile sus-menþionate a fostpre s ãrat cu recitãri de poezie din

creaþia poetului omagiat ºi dincreaþia poeþilor români, în inter-pretarea studenþilor ucraineni ºi aele vilor de la Colegiul de Artã„Octav Bãncilã“ din Iaºi, ºi mo men -te muzicale, respectiv, de dans, pre -

zen tate de elevii de la Colegiul„Octav Bãncilã“.

Avem o mare dorinþã ca sãrbã-torirea dedicatã poetului ucraineanTaras ªevcenko sã înceapã cudepunerea de coroane de flori labustul lui ªevcenko, dar, din pãcate,o astfel de oportunitate încã nuexistã. Sperãm cã va veni ºi ziuaaceea... Cine ne va ajuta?

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

ªªeevvcceennkkoo llaa IIaaºº ii

Page 6: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn6

Conform cu proiectele culturale ale UniuniiUcrainenilor din România pentru anul în curs,continuând ºirul de manifestãri desfãºurate laBucureºti, Cluj, Satu Mare ºi în alte localitãþi

din judeþele Maramureº, Suceava, Caraº-Se -verin, Arad, Timiºoara, Galaþi, în zilele de 29 ºi30 martie au avut loc ºi în municipiile Suceavaºi Iaºi ample manifestãri cultural-artistice oma-giale dedicate aniversãrii a 200 de ani de lanaºterea marelui poet ucrainean Taras ªev-cenko.

Organizate de filiala Suceava a UUR (pre ºe -dinte Boreslaw Petraºuc), sâmbãtã, 29 martie,manifestãrile prilejuite de aceastã aniversare au

început la sediul filialei cu simpozionul intitu-lat „ªevcenko, omul ºi geniul“. În sala de fes-tivitãþi au fost prezente multe personalitãþi deseamã din þarã ºi din Ucraina: Excelenþa SaVasyl Boieciko, consulul general al Ucrai -nei la Suceava, împreunã cu doamnaNadia Boieciko, prefectul de Suceava,Flo rin Sinescu, preºedintele CosiliuluiJudeþean Suceava, Cãtãlin Nechifor, pre -ºedintele UUR, ªtefan Buciuta, IaroslavaColotelo, consilier al Ministerului Cul tu -rii, Gervasen Longher, preºedintele Uniu -nii Polonezilor din România, deputat înParlamentul României, ºi alþi reprezen-tanþi ai organelor locale. Din Ucraina afost invitatã o numeroasã delegaþie dincare a fãcut parte doamna Alla Kendzera,secretara Asociaþiei „Ucraina-Lumea“,cineas tul Valentyn Sperkaci, dramaturgulVasyl Dovhyi, artiºtii emeriþi ai UcraineiIvan Derda, Dina Anepska ºi SvitlanaSasu. Spre regretul tuturor, a lipsit din motivede sã nãtate poetul Ivan Draci, preºedinteleAso ciaþiei „Ucraina-Lumea“.

Au mai fost prezenþi preºedinþi ºi reprezen-tanþi ai filialelor UUR din Botoºani, Iaºi,Maramureº ºi Satu Mare, poetul Ion Cozmei,traducãtorul „Cobzarului“ în limba românã ºinumeroºi alþi invitaþi din regiunea Cernãuþi(Ucraina) cât ºi din judeþul Suceava, inclusiv

preºedinþi ai conducerilor locale ale UUR,membri ai comunitãþii ucrainene.

Conform programului, dupã terminareasimpozionului, cei prezenþi au vizionat filmul

documentar-artistic „Taras“realizat de Va lentyn Sperkaci,film care a pro dus o puternicãim presie emo þionalã asupra lor.A urmat vizio na rea expoziþieide fotografii de di cate aniver-sãrii poetului, des chi se laGaleria „Taras ªev cenko“ dinsediul UUR Suceava.

Ultima parte a manifestãrilorde dicate acestuieveniment la Su -ceava a constatîntr-un spectacolde galã desfã ºu -rat în sala despectacole „Dom

Polski“ din localitate. Cu aceas -tã ocazie, pe scenã au evo luatnumeroase formaþii artisticeprintre care amintim Corul mixtal filialei UUR Suceava, Ansam -blul „Ko za ciok“ din Bãlcãuþi,„Iz vo ra ºul“ din Izvoarele Suce -vei, Grupul vocal de copii „Na -diia“ - Cã lineºti-Cu parencu,solista vocalã Lo re dana Mân -

dr i º t eanu ,An samblul „Nadiia Zam -ku“ din Siret ºi „Cervonakalyna“ din Negostina,numeroºi so liºti vocali ºirecitatori din judeþ, dar ºidin Ucraina.

Prezenþa ºi prestaþia deînaltã calitate a renu-miþilor cântãreþi dinUcraina Ivan Derda ºiSvitlana Sasu, pre cum ºi aactriþei Dina Anepska austârnit ropote de aplauzedin partea spectatorilor.

O plãcutã surprizã aconstituit-o ºi evoluþia pe

scenã a Grupului folcloric „Djerelo“ din Lvov.Membrele acestui grup, dintre care unele foartetinere, de 9-12 ani, îmbrãcate în frumoase cos-tume naþionale galiþiene, au încântat publicul

cu programul prezentat. Puternic, pânã la la -crimi, a impresiont cântecul „Sotnia celestã“(„Nebesna sotnea“) dedicat eroilor care ºi-aujertfit viaþa în evenimentele dramatice din PiaþaInde pen den þei (Euromaidan) din Kiev, în lunafebruarie a acestui an.

În final, toþi membrii ansamblurilor artisticeºi soliºtii reuniþi pe scenã, precum ºi spectatoriiau intonat cunoscutul cântec „Reve ta stohne

Dnipr ºyrokyi“ pe versurile lui Taras ªevcenko.Toþi cei care au evoluat pe scenã au fost rãs-

plãtiþi cu binemeritate aplauze de publicul carea apreciat calitatea artisticã deosebitã a progra-mului. Cum se obiºnuieºte, s-au fãcut nume -roa se „fotografii de familie“ ale spectatorilorcu artiºtii.

Manifestãrile s-au încheiat cu o cinã festivãla restaurantul „Gloria“ din Suceava.

Nu mai puþin reuºitã a fost ºi festivitateadedicatã Marelui Cobzar organizatã de UUR,filiala Iaºi (preºedinte Victor Hrihorciuc) încolaborare cu filiala UUR Botoºani (preºedinteVictor Semciuc) ºi cu Colegiul Naþional de

Artã „Octav Bãncilã“ din Iaºi, acþiunea avândloc în sala de festivitãþi a acestui colegiuduminicã, 30 martie.

Festivitatea la care a participat din parteaConsulatului General al Ucrainei la Suceavaviceconsulul Volodymyr Palesika, reprezen-tanþi ai organelor locale ºi judeþene, din parteaUUR ºi a filialelor judeþene Suceava ºiBotoºani, membri ai comunitãþii ucrainene ºiun numeros public.

În holul Colegiului puteau fi vãzute o ex po -ziþie de carte ºi una de ouã încondeiate, erauexpuse ziare ºi reviste editate de UUR. Pro gra -mul a început cu un moment muzical-poeticdin creaþia lui Taras ªevcenko, urmat de mo -men te muzicale, de poezie în interpretareaelevilor acestui colegiu. Aºteptate cu nerãb-dare, au urmat ºi dansurile populare ucraineneîn interpretarea formaþiei „Veselka“ a UUR, fi -liala Iaºi ca ºi programul muzical susþinut de

Grupul vocal „Bukovynka“ al acesteifiliale.

De multã apreciere s-a bucurat, ºi deaceastã datã, prestaþia artiºtilor invitaþidin Ucraina, inclusiv Grupul folcloric„Djerelo“ din Lvov al cãror programidentic cu cel de la Suceava a entuzias-mat publicul, dar l-a ºi întristat atuncicând au fost evocate evenimentele ºieroii din Piaþa Independenþei din Kiev.

Foarte apreciate au fost ºi progra -mele muzical-coregrafice ale filialelorUUR Suceava ºi Botoºani, precum ºifolclorul tradiþional cu formaþia„Adamos Brass“.

La încheierea festivitãþii, cei pre -zenþi au fost invitaþi la o cinã festivã.

Ca ºi la Suceava, ºi la Iaºi programul pre -zen tat s-a bucurat de un deosebit succes, ceicare au evoluat pe scenã fiind rãsplãtiþi cu bine-meritate aplauze, iar ecoul sãrbãtoririi celei dea 200-a aniversãri a naºterii marelui poetucrainean Taras ªevcenko va rãmâne neºters înamintirea tuturor participanþilor.

Iarema ONeªCIUC

OMAGIEREA MARELUI POET TARAS ªEVCENKO LA SUCEAVA ªI IAªI

Formaþia coralã a filialei Suceava a UUR

Formaþia coralã a filialei Botoºani a UUR

Formaþia „Djerelo“ din Lvov

Formaþia coralã a filialei Iaºi a UUR

Page 7: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn 7

În ciuda primãverii foarte agitate înUcraina, unde evenimentele socio-politiceau scãpat de sub control la un moment dat,culminând cu fuga lui Viktor Ianukovyci,continuând cu cei de peste 101 de morþi ºicâteva sute de rãniþi, noi, etnici ucrainenidin Dobro gea, priveam cu optimism viitorulucrainenilor din perspectiva proeuropeanã.

Însã optimismul nostru exagerat (încã odatã se confirmã definiþia pesimistului - unoptimist mult mai bine informat) avea sã fieredus la tãcere de „trupele paramilitare fãrãgrade ºi însemne“, dar dotate cu armamentrecunoscut, care au reuºit în scurt timp sãinvadeze Crimeea, sã destabilizeze situaþiapolitico-militarã din peninsulã ºi ulterior dinsud-estul Ucrainei.

Cred cã în aceastã perioadã zbuciumatãpentru Ucraina, duhul lui Taras ªevcenko avegheat permanent asupra destinului þãrii greuîncercate în aceste momente, iar acest senti-ment, încet, încet a coborât ºi asupra noastrã.

Sfârºitul lunii martie a coincis pentru noietnicii ucraineni din judeþul Tulcea cu desfãºu-rarea activitãþilor menite a-l omagia pe poetulnaþional ucrainean Taras H. ªev cenko, eveni-ment important pentru etnia noastrã mai ales cãanul acesta, în concordanþã cu acþiunileUNESCO, sãrbãtorim împreunã, „Anul Tarasªevcenko“.

Pregãtirea acestei ample manifestãri aînceput cu mult timp în urmã, când împreunãcu membrii din comitetul filialei, preºedinþi deorganizaþii locale ºi coordonatorii grupurilorvocale ºi de dansuri, am stabilit liniile generalereferitoare la întocmirea programului.

Totodatã, am stabilit ca în preziua aces teiacþiuni sã inaugurãm ºi noul sediu al filialeinoastre din oraºul Tulcea îm preunã cu membriiorganizaþiei noastre, organele administraþiei destat locale, reprezentanþi ai celorlalte minoritãþiºi invitaþi.

Dupã o sãptãmânã plinã de efort ºi eveni-mente, în dimineaþa zilei de sâmbãtã, 29 martie,ne-am întâlnit la noul se diu unde, în pre zen þainvitaþilor, senator Octa vian Motoc, primaruloraºului Tul cea, Constantin Hogea, vice pre ºe -din tele Con siliului Judeþean Tulcea, VasileStrat, inspectorul general al Inspecto ra tuluiªco lar Judeþean Tulcea, Dumitru Da mian,prim-vicepreºedinte al UUR ºi preºedinte al fi -lia lei Timiº, Gheorghe Hleba, preºedintele filia -lei Dumitru Cer nen cu a deschis manifestareainvi tând asis tenþa pentru pãstrarea unui mo -ment de reculegere în memoria victimelor cã -zute în timpul evenimentelor tragice din Kiev.

Dupã aceasta, un sobor de preoþi în frunte cu

episcopul Tulcii, P.S. Visarion, ºi protopopulprotoieriei Tulcea, preot Romeo Gabriel Ispas,împreunã cu preoþii Dãnuþ Lisovencu, AdrianTitorencu ºi Angelo-Florian Dumitrescu au ofi-ciat slujba de binecuvântare ºi sfinþire a nouluisediu.

Evenimentul a continuat cucâteva scurte alocuþiuni rostite deinvitaþi, care ne-au felicitat cu oca -zia evenimentului ºi ne-au uratsucces în activitãþile viitoare, pe

care le desfãºurãm înîntre gul judeþ.

Manifestarea acon tinuat cu un scurtprogram artistic pre -zentat de ansamblulde cântece ºi dansuri„Za dunaiska Sici“,sub coordonarea dneiTudo sia Butiri ºi aprofesorului Dan Mi -ronov, precum ºi due-tul format din LauraDoroftei la vioarã ºiIulia Titorencu la pian.

În continuare, gazdele au oferitun dineu în spaþiile generoase alenoului sediu în onoa rea invitaþilorºi a oas peþilor.

Începând cu ora 14:00 ac -þiunea a continuat cu Simpo -zionul având ca temã „200 deani de la naºterea poe tu luiucrainean Taras ªevcenko“.

Materialele pre zentate înca drul simpozionului s-aureferit la viaþa ºi opera poetu-lui, con tribuþia sa la for marealimbii lite rare ucrainene mo -derne, ma rile teme abordate depoet în opera sa având casubiect principal lupta pen trulibertate ºi dezrobire a naþieiucrainene.

Discuþiile purtate au evi-denþiat încã o datã cã ºi la Tul -cea Taras ªevcenko estecu noscut ºi citit atât în limbaromânã, cât ºi în limba ucraineanã ºi, mai multdecât atât, a reieºit faptul cã celebrul sãuîndemn adresat naþiunii ucrainene - „Luptaþi ºiveþi învinge!“ nu ºi-a pierdut valoa rea, ci dim-potrivã, a devenit extrem de actual.

A doua zi dupã sosirea delegaþiilor dinîntregul judeþ ºi mai ales a dnei Alla Kendzeradin partea Asociaþiei „Ucraina-Lumea“ ºi a dluiValentyn Sperkaci, cunoscut cineast ucrainean,

împreunã cu preºedintele UUR, dl ªtefanBuciuta, ne-am întâlnit la bustul poetuluinaþio nal ucrainean Taras ªevcenko, situatîn rotonda personalitãþilor din Tulcea.

Aici am întâmpinat oaspeþii în fruntecu prefectul judeþului Tulcea, LucianEduard Simion, viceprimarul oraºuluiTulcea, Marcel Ior da che, reprezentantulConsiliului Jude þean Tul cea, Mihai Nico -lae, reprezentanþii mi no ritãþilor naþionaleºi ai presei, dupã care începând cu ora11:30, în acordurile cu nos cutei melodii„Reve ta stohne Dnipr ºy ro kyi“ pe ver-surile lui Taras ªevcenko, de legaþii, invi-taþii ºi membrii organizaþiilor noastre,timp de 30 minute, au depus co roa ne, jerbeºi multe flori la bustul poetului.

Dupã acest moment emoþionant, aufost recitate versuri din creaþia poetului de

cãtre Adrian Ivanov ºi interpretate melodiile„Dumy moi“ ºi „Tece voda u syne more“.

Dupã acest scurt moment artistic, ne-amdeplasat cãtre Teatrul „Jean Bart“ din Tulcea,unde la intrarea în foaerul teatrului am fostîntâmpinaþi cu pâine ºi sare ºi am putut admira

o ineditã expoziþie de carte ºi cusãturitradiþionale pregãtitã de dnele Paula Condrat,Maria Reva, Eugenia Mihalache, precum ºiproduse artizanale specifice Deltei Dunãriirealizate în mod original de Gheorghe Toader.

Dupã vizionarea exponatelor în foaerulteatrului, ne-am deplasat în sala de spectacoleunde am vizionat, împreunã cu invitaþii, un filmdocumentar dedicat vieþii ºi operei lui Tarasªevcenko.

(Continuare în pagina 8)

TARAS ªEVCENKO OMAGIAT LA TULCEATARAS ªEVCENKO OMAGIAT LA TULCEA

Ansamblul „Bila roja“ din Letea

Ansamblul „Zadunaiska Sici“ - copii

Oficialitãþi prezente la eveniment

Ansamblul „Dunai“ din Pardina

Page 8: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

8 Curierul UCRAInEAn

(Urmare în pagina 7)

În jurul orelor 13:00, preºedintele filialei,Dumitru Cernencu, a urcat pe scenã ºi a invitatparticipanþii sã-ºi exprime ataºamentulnostru faþã de situaþia din Ucraina, im -pli cit faþã de cei 101 morþi din Kiev(Euromaidan), prin pãstrarea unui mo -ment de recule gere, dupã care i-a pre -zentat pe invitaþii în frunte cu dna AllaKendzera, dl Va lentyn Sperkaci ºi nu înultimul rând preºedintele UUR, dl ªte -fan Buciuta, pe care i-a invitat pe scenã.

Dna Alla Kendzera, mulþumind pen-tru invitaþia adresatã, a felicitat organiza-torii ºi a recunoscut sincer cã nu s-aaºteptat la o aseamenea surprizã de pro-porþii, ºi anume sã vadã atâta manifes -tare de culturã ucraineanã tocmai aici laTulcea.

Totodatã, pentru contribuþia adusã laorganizarea ºi desfãºurarea manifestã ri -lor a fost conferitã din partea Asociaþiei„Ucraina-Lumea“ medalia jubiliarã „200 ani dela naºterea lui T.H. ªevcenko“ ur mã torilor:Irina Moisei, redactor, Gheorghe Hle ba, prim-vicepreºedinte al UUR, preºedinte al filialeiUUR Timiº, Dumitru Cernencu, vice pre ºedinteal UUR ºi preºedinte al filialei Tulcea.

Dupã acest moment festiv deosebit, cu o în -cãrcãturã aparte, prezentatoarele Magda Gro suºi Cristiana Badea au deschis pro-gramul artistic dedicat acestei marisãrbãtori.

Astfel, programul artistic a debu-tat cu ansamblul de cântece ºi dan -suri tradiþionale „Zadunaiska Si ci“din Tul cea, sub coordonarea dneiTudosia Butiri ºi a dlui profesor DanMironov la acor deon, care a inter-pretat melodiile: „Dumy moi“,„Ciom ty, Haleo, ne spiva ieº“, „Tecevo da u syne more“, „Kozaþ ka po -chid ka“.

Dupã îndelungi aplauze au urmatdouã momente speciale în careLoredana Ivanov a recitat un frag-ment din poezia „Dumka“ pe versuride Taras ªevcenko, iar Laura Doroftei împre-unã cu Lioara Teo do rov au încântat publicul,interpretând melodia „Vitre buinyi“ pe ver-surile lui Taras ªevcenko.

Programul a continuat cu o surprizã pre -gãtitã de dna educatoare Cornelia Ivanov, ve -nitã din comuna Murighiol cu un grup de copii

cu vârsta cuprinsã între 3 ºi 6 ani, „Muri -ghiolski kozaciky“ care au prezentat un dans te -matic ce s-a bucurat de un real succes în rândulpublicului spectator.

În continuare, a urcat pe scena Grupul„Rybalka“ din Criºan, coordonator dna LucicaGherman ºi preotul Aurel Codris la acordeon,care a interpretat melodiile: „Plavai, plavailebedonko“, „Ty doroha, ty zalizna“, „Posadeusobi sad nad rikoiu“.

Pe scenã au urcat cei mai mici reprezentanþiai Grupului „Zadunaiska Sici“ din Tulcea sub

coordonarea dnei ªtefana Cernencu care auinterpretat cântecul „Oi sad-vynohrad“ ºi dan-sul tradiþional „La malul apei“.

Programul a continuat cu Grupul vocal din

Pardina coordonat de dl Dumitru Danilencu cumelodiile: „Kruhom sadu ia chodyla“, „Ty,kozace“, „Oi na hori bolnyþea stoiala“.

Grupul de tineri „Zadunaiska Sici“ a evoluatpe scenã cu melodia „Poliubyla Petrusea“,soliºti Ramona Zorila ºi Laura Doroftei, „Ciomty ne pryiºou“, „Vezly vodu z sadu“, la acor -deon Dumitru Cernencu.

Programul artistic a continuat cu Grupulvocal „Ciorne more“ din Sf. Gheorghe, coordo-nator Maria Cordei, care a interpretat melodiile„Ciorne more“, „Miseaþ na nebi“, „Mama synaprosyla“.

Un moment aparte l-a constituit recitarea decãtre dna Valen tina Batache a unui fragment din

poezia „Viter vie“ de Taras ªev-cenko.

Un alt moment deosebit l-acon stituit prezenþa pe scenã aGru pului vocal „Belcanto“ dinTul cea, coordonator preot Adri -an Titorencu ºi acompaniat lapian de prof. Iulia Titorencu carea oferit publicului un repertoriucu muzicã religioasã cuprinzândmelodiile „Fie, Doamne“, „Mi -lu ieº te-mã, Dumnezeule“, „Me -tanie“.

Programul a continuat cuGrupul vocal-in stru mental „Ve -sel ka“ din Caraorman, coordo-nator dna Gabriela Artimov, la

orgã Vaniuºa Ar timov care a interpretat melodi-ile „Þvit i ro ji“, „Iºla ia lisom zelenym“, „Ko zaþ -ka pochidka“.

O prezenþã aparte pe scenã a constituit-o„Bila roja“ din Letea, coordonator Maxim Ion,grup care pe lângã þinutã originalã, a avut ºi unrepertoriu original, pãstrat încã în satele dinDelta Dunãrii (Letea fiind unul dintre acestea).

Astfel, în interpretare „a cappella“ grupul aprezentat melodiile „Cervona kalyna“, „Oi ulisi pry dolyni“, „Na ºyrokim tabuni“, melodiicare s-au bucurat de un real succes, dovada

fiind aplauzele îndelungi, oferite de publiculspectator.

În final, doresc sã menþionez aportul deo -sebit pe care l-a avut organizaþia de tineret

„Zadunaiska Sici“: Laura Do rof tei,Ramona Zorila, Loredana ElenaIvanov, Raluca Colesnicencu, Mãdã -lina Vlãsceanu, Teodora Burta, DavidNichiforov, Marian Danilencu, Lau ren -þiu Soare, Adrian Stoica, Cristi Mache -don ºi alþii, care au demonstrat încã odatã cã la Tulcea existã reale talentedornice de afirmare în acest domeniu.

Dovada cea mai clarã a celor afir-mate mai sus o reprezintã sensibilitateadeosebitã pe care a etalat-o Laura Do -roftei în interpretarea melodiei „Zalisamy, horamy“ dublatã de un talentautentic, precum ºi suitele de dansuritradiþionale ucrainene în care s-au im -pli cat toþi tinerii în frunte cu LauraDoroftei în calitate de coordonator,aceste manifestãri pe scenã fiind primi -

te de publicul spectator cu dragoste, respect ºimulte, multe aplauze.

La finalul spectacolului, preºedintele filialeiDumitru Cernencu, în aplauzele spectatorilor, aoferit diplome de participare grupurilor vocale,prin reprezentanþii sãi ºi, nu în ultimul rând,doamnei Ale xandrina Petre, doamnei MagdaGrosu, elevelor Laura Doroftei, Lore dana

Elena Ivanov ºi Cristiana Badea pen-tru contribuþia la pregãtirea acestoractivitãþi.

În încheiere, doresc sã mulþumescîncã o datã tuturor celor care s-au im -plicat în realizarea acestei acþiuni deamploare la nivelul filialei noastre, îirog sã se implice ºi pe viitor în ase -me nea manifestãri care scot în evi-denþã valoarea tradiþiilor ºi obi-ceiurilor noastre, iar celor care încãnu s-au hotãrât de care parte a bari-cadei sunt, îi invit din toatã inima sãni se alãture, cãci nu au nimic de pier-dut, ci dimpotrivã, au numai de câºti-gat.

Dupã terminarea spectacolului, amfost oprit de diverse persoane atât de etnieucraineanã, cât ºi de alte naþionalitãþi care, pe

lângã faptul cã ne-au mulþumit pentru specta-colul oferit, mi-au spus cã aºa ceva nu au vãzutîncã la Tulcea din partea minoritãþilor, fapt carenu poate decât sã ne bucure ºi sã ne dea în cre -de re ca, pe viitor, sã pãstrãm cu mai multãsfinþenie ceea ce avem lãsat de moºii ºi strã-moºii noºtri.

Dumitru CeRNeNCU,preºedintele filialei Tulcea a UUR

Ansamblul „Zadunaiska Sici“ din Tulcea

Ansamblul „Ceorne more“ din Sfântu Gheorghe

Participanþi la eveniment

Page 9: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

9Curierul UCRAInEAn

În perioada 19-23 martie 2014, la Palatul,Naþional al Copiilor, s-a desfãºurat cea de-a XX-amanifestare expoziþionalã „Salonul de Carte ºiMuzicã“. Organizat de Amplus InternaþionalLtd., ca de obicei, în prag de primãvarã, Salonula reunit prestigioase edituri, importatori ºi dis-tribuitori de carte, fundaþii, societãþi ºi instituþiiculturale care ºi-au prezentat variata lor ofertãeditorialã.

De miercuri pânã duminicã, pe toatã durataevenimentului, au avut loc bogate programe demanifestãri colaterale, care au contribuit la crea -rea unei ambianþe elevate, destinse ºi func -þionale: lansãri de carte, mese rotunde, dezba-teri, întâlniri cu personalitãþi ale vieþii culturale,interviuri, momente artistice (recitaluri de mu -zicã, dans, poezie), prezentãri de obiecte arti-zanale º.a.

Salonul de Carte ºi Muzicã a constituit uncadru perfect de evidenþiere a diversitãþii valo-rilor culturale ale minoritãþilor naþionale dinRomânia.

Departamentul pentru Relaþii Interetnice,copartener al manifestãrii expoziþionale, arezervat Uniunii Ucrainenilor din România unstand de 6 mp pe care au fost etalate cele mairecente apariþii, dar ºi titluri editate în aniianteriori, precum ºi publicaþiile în ucraineanãºi românã. Deºi majoritatea cãrþilor expuse aufost în limba ucraineanã, mai puþin accesibilãla noi, publicul vizitator a venit în numãr des -tul de mare la standul nostru. Pe lângã cãrþileºi publicaþiile expuse, vi zitatoriiau avut posibilitatea sã vadã ºisã admire, de asemenea, patrucostume ucrainene tradi þionale.În cadrul programului, a fost

inclusã ºi o masã rotundã pe tema„Galeria multiculturalã a persona -li tãþilor feminine de astãzi“, de -dica tã femeilor ce aparþin mino ri -tãþilor naþionale din România. Dinpartea comunitãþii ucrainene a fostdesemnatã sã facã parte din galeriapersonalitãþilor feminine dnaIaroslava Colotelo, cu o foartebogatã activitate culturalã. De alt-fel, în perioada expoziþiei, sub

conducerea sa, ansamblul artistic „Zorea“ ainterpretat excelent un pachet de cântece popu-lare ucrainene care s-a bucurat de un deosebitsucces. S-a remarcat, de asemenea, copilul Ni -co lae Pancec, care a cântat un cântec ucrai neanºi a recitat o poezie de T. ªevcenko.

O atracþie a Salonului a fost participarea adouã încondeietoare de ouã, Aneci Aurica ºiRotari Ioana, din localitatea Paltinu (Suceava),care ºi-au expus ouãle „închistrite“, folosindcoºuri frumos împletite, împodobite cu ºtergareþesute, specifice zonei. Ambele încondeietoareau venit cu cele mai reuºite ouã, executate dupãmetode tradiþionale, folosind chiºiþa, simbolurilevechi ºi culorile specifice.

Prin deplasarea la Bucureºti a celor douãcrea toare de ouã încondeiate, UUR promoveazãtradiþiile cultural-meºteºugãreºti ale ucrainenilorhuþuli din Bucovina.

Ion ROBCIUC

Fericitã întâlnire a cãrþii cu muzica

Satul nostru a cunoscut bucuria încondeieriiouãlor cu prilejul concursului de încondeiere aouãlor care a avut loc în zilele de 5 ºi 6 aprilie2014, respectiv sâmbãtã ºi dumi nicã, în cadrulparohiei Rogojeºti. Ideea ºi iniþiativa aparþinecreatoarei Iuliana Celia Nistor din Rogojeºticare, de câþiva ani, participã la toate festivalurilede gen ºi obþine locuri foarte bune ºi preotuluiparoh Flaviu Rus.

În prima zi a festivalului au concurat 27 depersoane din judeþele Botoºani ºi Suceava.

Din judeþul Botoºani au concurat 10 femei cuvârste cuprinse între 35 ºi 79 de ani, din Rogo -jeºti: Elena Bohaiciuc, Ecaterina Cere paniuc,Sil via Coriciuc, Aurora Giuraniuc, Elena Giu ra -niuc, Angelica-Veronica Lupu, Iuliana-CeliaNistor, Dorina Petraºciuc, Elena Sauciuc, Vio -rica Semciuc, de asemenea din Bucecea ºi dinVlãdenii Bucecii printre care ºi preotul paroh.

Din judeþul Suceava au participat concurenþidin Brodina, Cio cãneºti, Paltinu, Rãdãuþi ºiUlma. Din Brodina a concurat ºi un tânãr a cãruimamã, Elena Torac, este una dintre cele mai ta -lentate încondeietoare a ouãlor ºi care participãla toate festivalurile de gen în þarã, cât ºi înstrãinãtate, luând premii.

Fiecare concurent ºi-a expus în coºuriîmpletite artistic ºi în coºuleþe aºijderea ouã degãinã, raþã, curcã, struþ etc. aºezate pe ºtergareþesute ºi izvodite în casã, încondeiate de mâinidibace cu diferite modele, lucrate cu migalã. Aufost ºi ouã lucrate cu mãrgeluþe ºi ouã reprezen-tând faþa Maicii Domnului, a lui Isus Hristos ºia altor sfinþi ºi îngeri. Au fost ºi ouã foarte micilucrate cu mãrgeluþe. O concurentã a adus ºi uncoºuleþ dreptunghiular cu plante, flori ºi iarbãunde se lãfãiau trei pui vii.

Cele mai experimentate concurente aveausuporturi speciale pentru expunerea acestorobiecte de artã veritabilã care te încântau.

La fel, fiecare concurent era dotat cu câte olampã electricã în care era câte un vas specialpentru cearã curatã care tot timpul lu crului tre-buia sã fie lichidã, apoi cu vop sele diferite, cumai multe chiºiþe etc.

Concurenþii aveau la dispoziþie douã ore pen-tru a începe ºi a termina douã ouã trecând printoate etapele tehnico-artistice.

Concursul a fost deschis de dna etnografMargareta Mihalache din oraºul Botoºani care afãcut parte din juriu, fiind preºedinta acestuiaalãturi de membrii Maria Zoiþaru, profesoarã delimba românã, Rodica Giuraniuc, prof. maistruºi preotul paroh Flaviu Rus.

Membrii juriului au urmãrit felul în carelucreazã concurenþii produsele lor pe tot parcur-sul concursului de la start pânã la final. Apoi,dupã consultãri, au decis cine sunt premianþii.Astfel, premiul I a revenit doamnelor de la Cio -cãneºti, respectiv: Marcela Coþovanu ºi MariaTimu; premiul II a revenit dnei Iuliana-CeliaNistor din Rogojeºti, premiul al III-lea dneiAngelica Lupu din Rogojeºti.

S-au oferit ºi menþiuni: Paul Torac (Ro go -jeºti), Victoria Fundiur (Rãdãuþi), Elena Bohai -ciuc ºi Silvia Coriciuc (Rogojeºti).

Nu au lipsit ziariºti, reporteri TV de la Bo to -ºani ºi privitori din Rogojeºti ºi din împrejurimi.

S-au luat interviuri în legãturã cu organizareaconcursului, cu sponsorizarea acestuia, câþivaenoriaºi din Rogojeºti au donat bani, însumândpeste cinci milioane lei vechi. Dl ex-senatorToader Hancã a donat în jur de 15 milioane leivechi.

În cinstea concurenþilor, grupul vocal„Vesna“ din Rogojeºti, format din eleve ºi stu-dente a prezentat câteva cântece în limbaucraineanã ºi românã potrivite evenimentului ºifoarte atractive. Au venit ºi seminariºti de laSeminarul din Dorohoi, fete ºi bãieþi, invitaþi depreotul paroh care au cântat foarte frumos pemai multe voci.

La terminarea programului din prima zi aconcursului toþi oaspeþii au fost invitaþi la masade prânz.

Concursul a fost þinut în sala mare a CaseiSociale din curtea bisericii din sat care poartãhramul „Naºterea Maicii Domnului“ ºi al doileahram „Sf. ierarh Nicolae“.

A doua zi, duminicã dupã-amiazã, un grup decopii din Rogojeºti ºi alt grup de copii dinPaltinu, Ciocãneºti ºi Vlãdenii Bucecii s-au

întrecut în arta încondeierii ouãlor. S-au remar-cat elevele Denisa Voloºciuc, Georgiana Fran -tiuc, ºi, de fapt, toþi copiii au încondeiat ouãlefoarte frumos ºi foarte corect din punct de vede -re tehnic ºi artistic.

Premii pentru copii nu s-au acordat, înschimb preotul paroh Flaviu Rus a oferit tuturorcopiilor daruri simbolice. Ca ºi în prima zi, auvenit ºi a doua zi ziariºti ºi reporteri TV Boto -ºani, invitaþi diferiþi, precum ºi privitori.

În încheierea concursului oaspeþii ºi toþi ceiprezenþi au fost invitaþi la gustãri copioase.

Aºa cum se întâmplã la organizarea eveni -men telor mai importante în cadrul primelor edi þiiapar ºi unele imperfecþiuni aproape in e vitabile.

Vreau sã spun cã multe persoane, chiar dinRogojeºti, nu ºtiau de concurs. Câteva femei arfi vrut sã se înscrie la concurs, dar au aflat abiaduminicã. Alþi rogojeºteni care trãiesc în satelevecine au aflat despre concurs sâmbãtã, 5aprilie. Aceºtia ar fi vrut sã fie implicaþi în orga-nizare. De exemplu, dl profesor Constantin Iva -niciuc, fostul meu elev care lucreazã la o carte adorit sã fie implicat în acest concurs.

Dna Rodica Giuraniuc, fosta mea elevã ºisub semnata am fi dorit ºi noi sã ajutãm la orga-nizarea ºi desfãºurarea concursului, mai ales cãde-a lungul anilor am susþinut amândouã progra -me artistice bisericeºti, religioase cu elevii ºi cutinerii din sat chiar în bisericã ºi în curtea bi -sericii.

Dar, cum abia acum se înfiripã aceastãfumoasã tradiþie, sunt sigurã cã vom face acestlucru la ediþiile urmãtoare.

Important este faptul cã începutul a fost fãcutºi toate evenimentele din concurs s-au bucuratde sincera ºi entuziasta apreciere a celor pre -zenþi. Dna Rodica Giuraniuc, dl prof. ConstantinIvaniciuc ºi subsemnata ne numãrãm printre ceicare au admirat din toatã inima mãiestria con-curenþilor.

Sincere ºi calde felicitãri organizatorilor.

Olimpia IVaNICIUC

Concurs de încondeiere a ouãlor la Rogojeºti

Page 10: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

10 Curierul UCRAInEAn

„Iubirea, decenþa, binele, frumosul consti tuiebalansoarul în care ne croim viaþa“

Natura îl învaþã pe om a picta, dorul a cânta,cuvântul a scrie, iar nevoia a munci. Din toateaces tea, omul are dreptul de a alege ºi asta îlface om.

Aºa au ales domnul Aurel Dan, renumitulpictor maramureºean, culorile iernilor dinAspra ºi Valea Roniºoarei, iar doamna IleanaDan, soþia sa, sunetul ºi cuvântul. ªi, legându-le la un loc, le-au dat respiraþie ºi însufleþire.

Aurel Dan filtreazã prin propria-i sensibili-tate cele trei culori ancestrale: alb, negru ºialbastru, creând valori unice ºi inegalabile cevor supra vieþui tuturor timpurilor.

Negrul copacilor simbolizeazã pãmântul deunde aceºtia îºi trag seva ºi se avântã spre albas-trul cerului sugerând pacea ºi liniºtea sufle teas -cã. Albul imaculat al iernilor aspre din picturalui Aurel Dan reprezintã puritatea ºi dreptateace ar trebui sã dãinuie veºnic pe pãmânt fãrã ase altera vreodatã. Nuanþele de albastru se între-pãtrund ºi se completeazã armonios într-un jocde umbre ºi lumini. Aceas tã culoare seninã acerului fãrã nori planeazã mai intens în spaþiulcosmic, al înaltului. Treptat, în tonuri mai des -chise, coboarã ºi în planul terestru ca o um brãsacrã ce leagã aceste douã lumi diametralopuse, dar inseparabile.

Atât albul spaþiului terestru, cât ºi albastrulînaltului se împacã bine, cãci de acolo se trageexistenþa tuturor lucrurilor.

Copacii sunt ca ºi oamenii þinutului: sobri,statornici ºi de neclintit.

Majoritatea arborilor sunt pomi fructiferitineri, roditori, ce strãjuie grãdinile ºi deli mi -teazã hotarul dintre gospodãrii, sugerând trãini-cia ºi continuitatea.

Pãdurea, împreunã cu „biserica din deal“, fi -xea zã dimensiuni spaþiale care, înãlþându-sespre bolta cereascã, leagã totodatã vãzutul cunevãzutul, sacrul cu profanul.

În prim-plan apar elementele umane care seasociazã cu cele naturale, precum copacii ºiuneori animalele.

Oamenii fac parte ºi ei din naturã, se adunãîn grupuri compacte prin târguri, de sãrbãtori

sau ritualuri religioase ca ºi copacii din planulîndepãrtat de pe colinele împãdurite, asemeneaunui stup de albine ce abia au roit.

Aºezãrile umane sunt adeseori ovale, sausub formã de stea ori floare, în mijlocul cãrorase înalþã semeþ biserica din lemn cu acoperiºulgulerat ºi turla înaltã ce dã o notã de mãreþie,asemuindu-se cumva cu pagodele asiatice de pepalatele împãrãteºti.

Mai în toate tablourile ale talentatului artistAurel Dan, biserica e aºezatã pe un plan încli-nat, în mijlocul satului, fãrã locuinþe în preaj -mã, pe un deal, într-un spaþiu aerisit, ovoid,ceea ce ne duce cu gândul la genezã, la începu-

turile lumii. În preajma bisericii nu existã cimi-tire, nu existã alte cruci, nu existã moarte, înafarã de una singurã ºi mare care delimiteazãsacralitatea locului ºi credinþa comunitãþii.Subliniind ideea cã acest þinut strãvechi nu s-asupus niciodatã nimãnui, va rãmâne mereutânãr ºi va dãinui veºnic. „Veº nicia s-a nãscut lasat“, dupã cum scria poetul ºi filosoful arde-lean, Lucian Blaga.

Imaginea satului este surprinsã de undeva desus, asemenea unei camere de luat vederi de pehubloul avionului. Toatã aceastã filosofie avieþii maramureºenilor în viziunea pictoruluimodern, este privitã din spaþiu cosmic, din cer,subliniatã cu lumini ºi umbre subtile.

Casele sunt ºi ele niºte simboluri. Acope ri -ºurile lor piramidale se ascund sub zãpada purã,neavând coºuri care sã le tulbure aspectul ºiliniº tea. Nimic nu creeazã dezordinea, nu po -lueazã ºi nu distruge. Putem afirma cã iernilelui Aurel Dan sunt asemenea pastelurilor luiVasile Ale csandri: „Totul e în neclintire, fãrãurme, fãrã glas...“. Totuºi, artistul a avut grijã sãstrecoare subtil sub paleta cromaticã predomi-nantã ºi tonuri vii, precum galbenul lemnului destejar al pereþilor caselor, sugerând cãldura fizi -cã, dar ºi cea sufleteascã a celor ce locuiesc înele.

Casele aglomerate comunicã între ele cu aju-torul copacilor ºi gardurilor, adeseori vii, dis-puse în terase ce urcã spre dealuri rotunde ca o„coloanã a infinitului“, asemenea unei spirale avieþii.

(Continuare în numãrul viitor)

anna T. RUªTI

OMUL ARE DREPTUL DE A ALEGE...

Pictorul Aurel Dan, membru al UniuniiArtiºtilor Plastici din România

În perioada 7-11 apri lie 2014, la Botoºanis-a defãºurat Olimpiada Na þio nalã de Limba ºiLite ra tura Ucraineanã Ma ternã.

Ministerul Educaþiei Naþionale prin DirecþiaMinoritãþilor Naþionale organizeazã anualolimpiade de limbi materne pentru minoritãþiledin România.

Limba ucraineanã maternã este limba uneiimportante minoritãþi din România, a treia înierarhia limbilor minoritãþilor naþionale dinRomânia.

Olimpiadele de limba maternã se organi -zeazã în fiecare an, de obicei, în diferite judeþeunde vieþuiesc minoritãþi.

Noi, ucrainenii, având ºcoli în care se predãlimba ucraineanã în judeþele Arad, Botoºani,Ca raº-Severin, Maramureº, Satu Mare, Su -ceava ºi Tulcea, în mod normal, ar fi trebuit sãorganizãm olimpiadele pe rând în acestejudeþe. Problema este cã nu toate Inspectorateleªcolare Judeþene doresc sau dispun de fondurinecesare ca sã organizeze, pe lângã celelalteolimpiade pe materii, ºi olimpiadele pentruminoritãþile existente în judeþul lor. Asemeneadiscuþii existã ºi vor exista, însã vreau sã apre-ciez organizarea Olimpiadei Naþionale deLimba ºi Literatura Ucraineanã la Botoºani,care dupã spusele participanþilor ºi din luãrilede cuvânt la încheierea acþiunii, a fost exem-

plarã, iar Inspectoratul ªcolar condus deinspectorul ºcolar general prof. Mihaela Huncãa fost la înalþime.

Cu toate preocupãrile mele importante laBucureºti am þinut sã transmit cuvântul meu desalut în limba ucraineanã la deschiderea festivãa olimpiadei de la Botoºani la data de 7 aprilie2014, iar joi, 10 aprilie 2014, am cãutat sã fiuprezent la festivitãþile de premiere.

Pe lângã excursia organizatã ºi finanþatã deUniunea Ucrainenilor din România prin grijapreºedintelui filialei Botoºani a UUR, VictorSemciuc, ºi a vicepreºedintelui Paul Biloco pe -tiuc au fost vizitate obiectivele istorice dinjudeþul Botoºani, case memoriale, sediul fi -lialei Botoºani a UUR ºi Muzeul ucrainean dinlocalitatea Rogojeºti, comuna Mihãileni, undeelevilor olimpici le-a fost prezentat un programartistic, iar apoi în oraºul Siret le-a fost oferitãmasa de prânz.

Prin grija Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia, elevilor merituoºi care au ocupat locurilefruntaºe le-am oferit premii în bani ºi cãrþi edi-tate de Uniune.

Au fost acordate premii în bani în funcþie delocurile ocupate. Pentru premiul I s-a acordat150 de lei, pentru premiul II 120 de lei, pentrupremiul III 100 de lei, iar pentru menþiune câte70 de lei. În total s-au acordat 22 premii.

De asemenea, am acordat premii profeso-rilor de limba ucraineanã ai cãror elevi s-auevidenþiat la olimpiadã ºi membrilor Comisieide evaluare a rezultatelor olimpiadei de limbaucraineanã, ediþia 2014, câte 100 lei ºi câtevacãrþi de literaturã ºi muzicã utile lor.

S-au acordat urmãtoarele premii:Premiul I: Godancã Ancuþa, Iurcuþ Anca

Bianca, Harasemiuc Denisa, Laviþa Oxana,Usatiuc Andrei Octavian, Homeniuc RalucaDana, Popovici Beatrisa.

Premiul II: Iurcuþ Maria, Onujec AnaSvetlana, Nichifuriuc Georgiana, ChiriacOksana, ªmighelschi Sergiu Ionuþ.

Premiul III: Pintilie Georgiana Denisa,Sambor Alex Robert, Godenca Ionela Diana,Neamciuc Ana Mirela, Haureº NarcisaMãdãlina.

Menþiune: Lazorec Bianca Maria, LuþacAlex Vasile, Smecicas Tania Maria, Cail IonelaPaulina, Spivaliuc Diana Maria.

Pe aceastã cale doresc sã mulþumesc organi-zatorilor, Ministerului Educaþiei Naþionale, re -prezentat de consilierul Elvira Codrea, In spec -toratului ªcolar Botoºani, profesorilor ºielevilor participanþi pentru buna organizare ºipentru rezultatele obþinute.

Numai împreunã dascãlii, elevii ºi organiza-torii pot pãstra ºi promova pe mai departelimba maternã ºi pot contribui la îmbogãþireaspiritualã a poporului ucrainean.

ªtefan BUCIUTa, preºedintele UUR

Premierea olimpicilor de limba ucraineanã la Botoºani

Page 11: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn 11

Dupã aproape un an de laapariþia primei ediþii, Gheor -ghe (Iuri) Cega a reuºit într-operioadã scurtã de timp sã o revizuiascã ºi sãadauge la aceastã ediþie multe alte noutãþi,þinând cont de observaþiile lectorilor, mai alesde cele pe care le-a propus prof. univ. dr. IoanRebuºapcã, specialist în folcloristicã. ªi bine aprocedat autorul. Ediþia a II-a s-a dovedit a fi omonografie exemplarã ºi din punct de vedere alconþinutului ºtiinþific, ºi din punct de vedere alformei de prezentare. Ediþia a II-a are ca refe -rent ºtiinþific pe conf. univ. dr. Aspazia Reguº,un cercetãtor ºtiinþific de sea mã în filologie, alecãrei îndrumãri de tainã sunt evidente. Tipã -rirea mo nografiei a fostsub ven þionatã de Uniu neaUcrai nenilor din Româniaºi a ieºit în pri me le zile aleanului curent.

Astfel cã Gheorghe(Iuri) Cega, fiind un omper severent ºi foarte am bi -þios în cercetarea isto ricã,prin muncã tenace, a reuºitsã dea la ivealã o carte va -loroasã care va rã mâne caun document de seamãpentru urmaºii locuitoriloracestei vestite comunebucovinene. Iatã încã odovadã a felului cum unom receptiv la observaþiilecolegilor reu ºeºte sã obþinãrezultate va lo roase, sco -þând o lu cra re repre -zentativã.

Gheorghe (Iuri) Cega înrãstimpul dintre cele douãediþii ale monografiei afost rãsplãtit pentru dra -gos tea sa faþã de cona þio -nalii sãi huþuli, cât ºi pentru modul cum s-aimplicat ºi se implicã în reflectarea vieþii spiri-tuale a acestora. Societatea Panucraineanã„Huþulºcina“ organizeazã anual FestivalulInternaþional al Huþulilor ºi premiazã pe huþuliicare participã activ la reînvierea ºi pãstrareaînþelepciunii pop u lare huþule. Al XXI-leaFestival Inter naþional Huþul, care a avut loc înseptembrie 2013 la Putila, satul natal al cob -zarului bucovinean, Iuri Fedkovyci, i-a atribuitdomnului Iuri Cega titlul „Huþul emerit“.Distincþia aceasta este cea mai înaltã a Socie -tãþii „Huþul º cina“ ºi este de fapt o medaliemare, însoþitã de titulatura „Huþul emerit“. Defapt, Iuri Cega a fost invitat la acest festival,dar, din motive obiective, acesta nu a putut par-ticipa, unde trebuia sã fie decorat. Totuºi dele-gaþia Verchovynei ºi Putilºcinei, condusã dedomnul Petru Habur, primarul comunei Ploska,raionul Putila, având împuternicirea domnuluiDumitru Vatamaniuk - preºedintele societãþii demai sus, a sosit în noiembrie, anul trecut, laNisipitu, ºi în faþa publicului din sat i-a înmânatmedalia ºi titlul de mai sus pentru contribuþiadomnului Cega la dezvoltarea social-culturalã azonei huþule ºi la pãstrarea culturii spirituale ahuþulilor. Deci, muncind ºi consemnând faptelehuþulilor din toate sferele vieþii, care sã rãmânãpentru posteritate, domnul Cega a fost rãsplãtitmoral binemeritat.

Vom prezenta în continuare, succint, unelenoutãþi pe care le aduce noua ediþie a mono-grafiei Ulmei faþã de cea precedentã.

1. În primul rând, ediþia a doua are un numãrsporit de pagini, peste 400, faþã de aproape 300ale ediþiei anterioare;

2. Ediþia a II-a are un capitol în plus faþã deprima, ºi anume „Cine sunt, totuºi, huþulii?“, unrezumat al multor pãreri cu privire la origi nea ºiistoria huþulilor, scris în ucraineanã, pe douãpagini, urmat de alt capitol „Huþulia“, undesunt rezumate etimologia termenului, apoi zo nede rãspândire a huþulilor, prezentarea zo neigeografice, scurtã istorie, ocupaþia ºi prin cipa -lele caracteristici ale aces tora, scris tot în ucrai -

neanã. Autorul a scrisaces te douã capito le înucrai neanã ca sã aibãacces la el cei ce cu noscucrai neana. În ca drulambelor capitole suntintercalate foto gra fii su -gestive, precum hu þuli dediferite vârste ºi sexe înportul lor specific.

Urmeazã capitolelede bazã ale monogr a fiei,precum cadrul geo -grafic, istoria comu nei,activitãþi econo mice, în -vã þãmântul ºi cul tura,scurte prezentãri aleunor personalitãþi alecomunei: ul meni prinnaº tere ºi ulmeni prinadop þie, capitole comu -ne ambelor ediþii;

3. În subcapitolul„Tra diþii, obiceiuri ºidatini“, autorul a þinutcont de sfatul specialis-tului în folclor ucrai -

nean, Ioan Rebuºapcã. Iuri Cega exemplificãaici poezii populare culese de el însuºi. De fapt,autorul este ºi un bun culegãtor de folclorucrainean, mai ales cel huþul. Pânã la apariþiaacestei monografii, auto rul a editat douã cãrþide folclor: „Ce bogatã e Huþulia“ (Oi, bahataHuþulia) (2004); „Te iubesc, Huþulie“ (Liubliutebe, Huþulie) (2009).

De valoarea creaþiei populare, astãzi nimeninu se mai îndoieºte. Creaþiile populare, în cazulnostru, cântecele populare huþule, constituiecartea de vizitã a acestora. Acesta a fost ºimotivul pentru care domnul I. Rebuºapcã afãcut observaþii la prima ediþie, deoareceautorul în acea ediþie a ocolit acest capitol. Iatãcã în ediþia de faþã Cega a inclus, pe larg, peste40 de pagini dedicate folclorului huþul, cu sub-titlurile „Creatori ai folclorului“ ºi „Exponenþiifolclorului huþul“. La creatori ai folcloruluisunt incluse nume ca: Fedir Fociuc, cu baladeledespre Vasyl Fociuc (99 de strofe excep þio -nale), baladã despre Ivan ªetriuc (23 de strofe),urmaþi de Leiba Isenia, cu balade despredragoste infidelã (15 strofe), baladã despreRoman ºi Elena (27 strofe), baladã despreTroieþki (45 de strofe) etc. Sunt balade despreeroism, despre dragoste, Ivan Trifan, creator decântece comico-satirice „Tinerele noastre“ (27strofe), „La Ulma, la hram“ (12 strofe), „Creº -tinilor numai bucurii ºi viaþã“ (28 strofe);Parasca Smetaniuc - „Cântece despre fiul Pe -tru“ (44 stro fe), „Cântec despre nepotul Vasile“(15 stro fe). Au torul apoi adaugã ºi subca pi to lul

„Ex po -n e n þ i if o l c l o -

ru lui hu þul“, po me nindpe: Maria ªutac, undeinclude câteva co lo -meici (cântece scurtecomico-satirice, dareducative); Vasile Per -dei, de la care intro-duce câteva baladescurte despre Bande -rivna ºi iarãºi câtevacolomeici; Isidor Hur -diº, de la care a înre -gistrat câteva cântecede cãtãnie ºi cântececomico-sociale, unele dintre acestea fiind com-puse de el însuºi, Ana ºi Iuri Gheteº, care netransmit cântece înregistrate din memorie, iarpe altele le compun, Victoria Iam niþka ºiNastasia Mehno (surori) mari creatoare ºi cân-tãreþe pe la diferite nunþi sau la alte activitãþiculturale. Ele sunt ºi purtãtoare ale costumelornaþionale huþule, creatoare de cântece cuconþinut educativ, Maria Menea Trifan, cre-atoare de cântece la nunþi sau la variate întâlniriculturale, Elena Alexandriuc care ºtia multecântece de genuri diferite. De la ea consemnazãdouã balade despre L. Kobylyþea ºi despreOleksa Dovbuº.

Putem afirma fãrã exagerare cã acest capitolconstituie materialul de bazã al întregii mono-grafii, deoarece toate celelalte informaþii se vortrece, se vor schimba, însã aceste creaþii vorrãmâne veºnice, prin transmitere de la o gene -ra þie la altã generaþie. Capitolul conþine o bogã -þie de genuri ºi specii literare: balade, cânteceis to rice despre Kobylyþea, Oleksa Dovbuº,colomeici originale ºi cântece de dragoste etc.Subliniem cã în capitolul „Creaþii populare hu -þule“, autorul exemplificã aceste creaþii înlimba ucraineanã, reuºind astfel sã reliefeze ºimai bine, ºi mai pregnant valoarea capitolului.

Fiind autor al monografiei, Iuri Cega ºi-apermis sã-ºi facã sieºi o înlesnire, incluzândaici ºi creaþiile lirice ale fiului sãu, Ilie-CristianCega, care are disponibilitãþi în crearea unorpoezii originale ºi reuºite. Sunt incluse înmonografie vreo 24 de poezii ale fiului sãu peteme variate. Foarte bine a procedat autorul,deoarece sunt poezii frumoase ºi reuºite, fiindscrise în stil clasic, cu o prozodie tradiþionalã,dar având mesaje diferite, precum de dragoste,cu caracter social-educativ ºi poezii desprenaturã (pasteluri) etc.

Ediþia a doua a acestei monografii este multmai valoroasã decât prima, mai ales prin capi -to lul „Creaþii populare huþule“. Domnul IuriCega câºtigase deja o autoritate în domeniulculegerii ºi prelucrãrii folclorului huþul, pu -blicând cele douã cãrþi amintite anterior. Darprezenta monografie îi încununeazã opera,adicã finis coronat opus! Bravo, domnule Cega,ºi vã dorim noi succese în munca de consem -nare a realizãrilor spirituale ale comunitãþii dincare proveniþi!

Bãnuim cã aceastã monografie nu este ulti-ma ºi cã vom fi martori ºi ai altor surprize plã-cute în viitor.

Invitãm cititorii sã lectureze aceastã mono-grafie, deoarece este o lucrare care a fost scrisãcu sufletul ºi pentru sufletul cititorilor.

Vichentie NICOlaICIUC

ULMA - o comunå de origine etnicå huÆulåStudiu monografic, ediþia a II-a, revãzutã ºi adãugitã

Page 12: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn12

În mentalul colectivitãþilor tradiþionale, isto-ria este perceputã ca o periodicã reîntoarcere latimpul mitic al începuturilor omenirii, cu aju-torul modelelor ritualice arhetipale de regene -rare a vieþii echitabile pe pãmânt, modele alcã-tuite cândva de zeitãþi în anumite locuri sau þãri,prin repetarea ciclicã ºi îndeplinirea cãrora serestaureazã, în planul diacronic, acel illo tempo -re, timpul primordial al dreptãþii, oamenii avândconvingerea cã trãiesc într-un prezent continuu.

Afarã de multe alte mituri sacre ori profa -ne, de regenerare ritualicã a timpului, moº -tenite, naþiunea ucraineanã, asemeni altor na -þiuni, a elaborat ºi un alt ri tual, mai nou ºi cuo „încãrcãturã“ aproape miticã, purtãtoare despe ranþe, ºi anume acela al pelerinajului ri tua -lizat ciclic la „fa rul“ ei luminator, poe tulnaþional, Taras ªev cenko (1814-1861), de lanaºterea cãruia anul acesta se împlinesc 200de ani. Anual, fiece ucrai nean, mai ales în ziuade naºtere a poetului (9 martie), reface îngând, unii aievea, drumul spre locul natal allui Taras ªev cenko, satul Morynþi, ce se aflã înpei sa jul recunoscut prin frumuseþea sa al dis-trictului Zveny horodka, contemplând cuemoþie cã acum, ca ºi odinioarã, acolo „Lincântã privighetoarea/ Undeva-n dumbravã./Cãtinel suflã ºi vântul/ ªi foºnesc în zare/Spicele, iar lângã iazuri/ Sãlcii plângãtoare./Se împrejmuie câmpia/ De livezi bogate/ ªi-ºivorbesc din zare-n zare/ Plopii-n libertate“. Pemãsura apropierii de sat, trãirile sufleteºti alepelerinului devin din ce în ce mai intense, fiind-cã acel drum a dobândit o adâncã semnificaþieistoricã ºi simbolicã: în mod involuntar, peleri -nul îºi aminteºte cã pe acest drum micul Tarasumbla din Kyrylivka, unde s-au mutat pãrinþii, labunicul sãu îndrãgit, Boiko, din Morynþi ºi cãdrumul, probabil, mai simte ºi azi paºii bãieþelu-lui desculþ, care, cu siguranþã, în drumul sãu,mai fãcea câte o scaldã în râu, odihnindu-se,apoi lungit în iarbã ºi cãutând cu privirea-n zare,stâlpii de fier pe care se sprijinã cerul, apoi, înzare apãrea „cãsuþa din raiul de lângã iazul de lamarginea satului“, în care „blânda-i mamã“odinioarã îi „cânta duios“, „trudea amarã ºi sãr-manã/ Pe boiereºtile ogoa re/ Sã strângã bani de-o lumânare/ Ca s-o aprindã la icoanã,/ Sã roageDomnul sã-i dea parte/ De-o fericitã-n viaþãsoarte...“. Soarta însã i-a hãrãzit o altã viaþã,plinã de suferinþe ºi amãrãciuni, dar nevoind sãtulbure „somnul“ de veci al mamei, poetul doarremarcã cu tristeþe: „E bine, mamã, cã te-ai dus/Aºa devreme la culcare“. El nu se poate abþine,totuºi, sã nu-i spunã cât de mult s-a schimbat înrãu viaþa oa menilor ºi cât de îngrozitor i-a apãrutsatul natal dupã ce l-a revãzut, venind de laPeter s burg: „Mândrul sat / Ce groaznic s-a dãrã -pãnat!/ Mai traºi decât i-am cunoscut/ Suntoamenii, cu chipul mut./ Grãdinile au putrezit/Li vada s-a pãrãginit,/ Iazu-i secat. Ce trist e sa -tul!/ ªi-au cãpiat ai mei mujici:/ La muncã-ºiduc la blestematul/ Boier, odraslele lor mici“. Caun adevãrat fiu al neamului sãu, ªevcenko îi im -

plo rã pe compatrioþi sã-ºi iubeascã patria înorice situaþie s-ar afla ea: „Vrea cel-de-sus, debu nã seamã,/ Rugându-ne, sã ne smerim./ Ple -când, sã nu vã daþi uitãrii/ ªi Ucraina s-o iubiþi./În ceasul greu al disperãrii,/ De ea, în rugi, sãvã-amintiþi“. Îndemnul poetului se baza peneþãr murita lui încredere cã situa þia socialã a na -þiunii sale se va schimba, înfã þi ºa rea Ucrainei vadobândi o frumuseþe în cân tã toare, sugerând ast-fel restabilirea vieþii edenice de odinioarã, când

„omul va fi gata sã crape/ De fericire pe pã -mânt“, când „Nipru-n vale/ Apele va mâna/ Caun prunc“, „de-o parte-a lui ºi alta/ Traiul veselva pãrea/ ªi satele vor pãrea gãtite-n/ Strai desãrbãtoare“.

O ºi mai re sim þitã intensificare a trãirilorsufle teºti re trã ieºte pelerinul în repetarea perio -dicã a celuilalt drum de mult ri tua lizat, al ascen-siunii, la Kaniv, urcând cele 392 de trepte ce ducspre vârful co li nei, unde Taras ªev cenko îºi ducesomnul de veci, spiritul lui însã, de sus, ve ghea -zã asupra destinelor iubitei sale patrii. Urcânddin ce în ce mai greu treaptã cu treaptã, pelerin-ul reface la modul asociativ drumul Golgotei luiªevcenko, iar ajuns în vârful coli nei, resimte ouºu rare liniºtitoare, contemplând mãreþia locu ri -lor încãrcate de istorie. Ritua lizatã de multã vre -me, ascensiunea spre „farul“ luminator, la Ka -niv, produce un efect catartic asupra pelerinului.Aceas tã purificare sufle teas cã nu o datã a fostevo catã de personalitãþi marcante ale lumii, prin -tre care ºi de Panait Istrati, Eusebiu Camilar º.a.

Refacerea ciclicã a drumului spre Morynþisau a ascensiunii la Kaniv, pe colina lui ªev -cenko - „farul“ luminator al naþiunii ucrai nene,este sinonimã cu pelerinajul ºi iniþierea ritua licã,deoarece exprimã simbolic vremelnicia oricãreisituaþii, nesocotirea contemporaneitãþii ºi „þin-tirea“ unor scopuri de ordin superior. Pelerinajuliniþiatic presupune, de asemenea, ideea ispãºiriiºi purificãrii ace luia care se iniþiazã ºi nutrirearespectului faþã de un strãmoº ori zeitate vene -ratã. Parcurgerea , cu dificultãþi, a drumului sprelocul sacru contribuie la o mai adâncã purificarea pelerinului, pregãtindu-l pentru iluminarea sa

sufleteascã de învãþãtura luiªevcenko, care, fãrã exa gerare,este îndreptãþit a se adresapoporului sãu cu cu vinteleevanghelistului Ioan: „Eu suntcalea, adevãrul ºi viaþa“. „Dacãveþi rãmâne în cuvântul Meu

[sã ne amintim de poveþele sincere, implo -ratoare, uneori usturãtoare, ba chiar ameninþã-toare, dar nu rãu intenþionate ale poe tului,adresate conaþionalilor sãi], sunteþi cu adevãratucenicii Mei. ªi veþi cunoaºte adevãrul, iar ade-vãrul vã va face liberi“. Poetul a dobândit pemerit dreptul de a-ºi îndruma poporul, fiindcãdrumul parcurs de el este propria-i via regia, ocale dreaptã, fãrã oco luri, sinuozitãþi ºi viraje,fãrã tot ceea ce ar putea sã distragã vigilenþa

pelerinului ºi sã-i abatã sufletul.Providenþa hotãrâse, pro babil, ca ªevcenko

sã se nascã într-un moment calendaristic cutotul deosebit, la începutul lui martie, în lunaechi noc þiului de primãvarã, când la vechiibabi lo nieni, slavi ºi la alte popoare se sãrbã-torea anul nou, reînvia natura ºi, odatã cu ea,speranþele oamenilor, sporea vitalitatea lor ºidragostea de viaþã. Acest moment este impor-tant prin faptul cã marcheazã sfârºitul anuluivechi ºi începutul anului nou, când se intensi-ficã ritmurile biocosmice prin care omenireaintrã într-un sistem larg de purificare ºi rege -nerare periodicã. În planul is to ric, fiecareregenerare nouã este, de fapt, o nouã creaþie, onouã renaºtere, o încercare, deci, de restau-rare, chiar ºi momentanã, a dreptului timp pri-mordial. Ciclica ascensiune cu sufletul des -chis ºi intenþii nobile, dorinþe ºi speranþe,

primãvara, în cel mai prielnic moment al treziriiforþelor regeneratoare, spre locul sacru al luiªevcenko, reprezintã totodatã ºi o continuã ac -tuali zare a învãþãturii sale profetice, a nãdãj-duitorului mit, care va dobândi un conþinut dince în ce mai bogat ºi o valoare mai evidentã - înfuncþie de participarea semenilor sãi la eveni-mentele regeneratoare.

Ioan ReBUªaPCã

NN ãã dd ãã jj dd uu ii tt oo rr uu ll mm ii tt aa ll pp ee ll ee rr ii nn aa jj uu ll uu ii

rr ii tt uu aa ll ii cc ll aa „„ ff aa rr uu ll ““ ll uu mm ii nn ãã tt oo rr

(varianta a II-a)

Suspinã Niprul larg, se zbate,ªi vântul, ºuierând turbat,

Apleacã sãlciile-nalte,Ridicã valu-nvolburat.

Iar luna palidã-n vâltoarePrin nori se-aratã când ºi când,

Ca barca în albastra mare,Ba apãrând, ba dispãrând.Nu au cântat cocoºii încã,Nimeni în jur nu glãsuia,

Doar buhele þipau în luncãªi-arar arþarul scârþâia.

Traducere de Ion COZmeI

VRÅJITA

Page 13: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn 13

Doamne, cã mult au aºteptat Irina ºi PricopDuþuc din Hatna Sucevei sã-i învredniceascãAtotputernicul mãcar ºi cu un singur vlãstar. Cãiatã cum au zburat anii unul dupã altul, aproapezece la numãr, de când s-au luat ºi ei tot singuripe lume au rãmas, tot aºteptarea încordatã ºiapãsarea i-a însoþit. Ba mai mult, de la o vremes-au iscat ºi destule motive de ceartã, de neîn þe -le gere, cu încercãri subtile din partea fiecãruiade a da vina pe seama celuilalt. Firesc, în toatãaceastã disputã au intervenit cuscrele, care maide care cu pãreri ºi verdicte dintre cele mai per -ti nente. Ca între cuscre... ªtiþi domniile voastrecum vine chestia!.. Iar vecinele, cunoºtinþele ºiprie tenele numai ºu-ºu-ºu ºi ºa-ºa-ºa... Cã doargu ra lumii e slobodã, iar motive de trãncãnealã,sla vã Cerului, se gãsesc destule. Asta, ca sã numai facem vorbire la situaþia datã, în mod special.

Dupã ce toate rezultatele analizelor de labo-rator au confirmat fãrã putinþã de tãgadã cã ceidoi soþi sunt absolut sãnãtoºi ºi apþi de procre-are, gurile rele au nãscocit varianta cã lipsaurmaºilor în familia celor doi este o pedeapsã dela Dumnezeu cã, la început, au trãit necununaþimai bine de doi ani, timp în care, zice-se, Irinaar fi pãcãtuit prin douã întreruperi, ceea ce totpruncucidere se numeºte, dupã cum zicea pãrin-

tele ºi le povãþuia pe tinerele fete ºi neveste sãnu pãcãtuiascã prin curmarea brutalã a cursuluifiresc al vieþii. Odatã conceput, copilul trebuieadus pe lume. Asta-i o poruncã sfântã pentrutoatã suflarea omeneascã, zicea preacucernicul.

Dar, indiferent de motive ºi de urmãri, sin-gurãtatea e aceeaºi, e la fel de amarã, dedureroasã ºi de grea, numai ºi pentru faptul cãnu-þi spune nimeni tatã-mamã, cã n-are cine sã-þi deschidã uºa ºi sã-þi sarã în braþe când vii tru-dit acasã dupã o zi de muncã, cã n-ai pentru cinesã trãieºti ziua de azi ºi de mâine. Altfel spus, cãn-are cine sã-þi aducã, dupã caz, bucurie ºi necazfaþã de care viaþa devine pustie, fãrã vreo per-spectivã clarã, cu ideea sfârºitului, în sufletelecelor nãpãstuiþi.

Dar cunoºtinþele noastre, ca niºte oameni dela þarã, puternici psihic ºi bine povãþuiþi deduhovnic, au continuat sã spere ºi sã aºtepte cuîncãpãþânarea caracteristicã tagmei lor þãrãneºti.

- Cã mai ºtii, n-aduce anul ce aduce ceasul!îºi ziceau. ªi, în definitiv, puterea lui Dumnezeue mare!

* * *

Odatã cu apropierea iernii, oamenii locului s-au retras ca la comandã pe la casele lor pentru a-ºi termina treburile prin livezi ºi gospodãrii,bineînþeles, cei mai mulþi dintre ei. Cã alþii, puþi-ni la numãr, s-au afundat prin cârciumi la câte unpahar de vorbã lungã, pe la câte un cumãtru lataclale, femeile guralive pe la câte o ºezãtoare lao vecinã la brodat, la croºetat ºi la clevetealã, cãde tors nu mai toarce nimeni, iar tinerii, ca toþitinerii din lumea asta mare, la hârjoanã ºi la danspe la câte o chermezã cãreia, mai nou, i se zicedisco, în timp ce pe la casele lor au rãmas, deregulã, doar ºcolarii ca sã-ºi facã temele. ªi timpera destul pentru toate, cã nopþile prin satelenoastre sunt lungi ºi întunecoase ca smoala...când burniþeazã din belºug zile ºi nopþi fãrã denumãr, când burniþa se transformã în mãzãriche.

(Continuare în pagina 14)

In memoriam

TT aa rr aa ss ,, 22 00 00

Construcþie vibratorie, fluidã, în care spaþiimentale ºi descrieri transorizontice îndeamnãla autoscopie, ceremonial însumând miraje,dileme, dar ºi rãspunsuri la marile întrebãriexistenþiale, confesiune fremãtãtoare insistândpe relaþiile Eului neliniºtit cu Ceilalþi, aceastãcea de a treia carte de poezie a lui Ion Cozmeioferã indicii probante despre o maturizare înacþiune. Pagina de titlu se vrea o definiþie, poe-tul, un deþinãtor de chei magice, fiind Tâlcui -torul de semne, personaj cu virtuþi divinatorii,care punându-se în rezonanþã cu divinul, aspirãsã ajungã la performanþele biblicului Daniel -cel aruncat în groapa cu lei, dar de care aceºtianu se ating. În Daniel „locuieºte Duhul luiDum nezeu cel Sfânt“; Daniel, un iniþiat încunoaºterea misticã, a ajuns la revelaþii funda -men tale, e sfântul; la rându-i, poetul, dublulsãu, unificã neîncetat luciditatea ºi cunoaºtereasensibilã, de unde balansul între solitudineainte rioarã ºi „tratatul de vise“ - acesta instru-ment de relaþionãri, de conexiuni ºi revelaþiimulti polare, de imersiuni productive în miste -re le lumii. În ipostaza de „tâlcuitor“ de „sem -ne“, el, poetul, decripteazã, dezarti cu lea zã ºireorchestreazã; el sparge „crusta patriarhalã“ alucrurilor ºtiute, fixate, punând în ele câte cevadin propriul Eu, fãcând din verbul sãu rugãciu -ne. Unui tâlcuitor depresiv, de tipul Cioran, i seopune „Cuvântul bun“ cu iradieri din adânc,încãrcat cu apriorisme, propunând liniºtea, ne -teama de moarte: „Luceafãr de ziuã - Cuvântulrenaºte,/ Prin orgile lumii grãieºte-nþeleptul...“.

Dacã Ion Cozmei nu e o conºtiinþã pregnanttragicã, el este totuºi o conºtiinþã gravã, adese-ori tensionatã. El ºtie cã ajungerea la serenitateºi desãvârºire se realizeazã prin mortificãri ºias ceze; „copac cu rãdãcinile-n sus“, înfrân -gând normele universalei aºezãri, în experienþalui intrã, îmbulzindu-se, ciocnindu-se, în drãz -neli, extaze, tristeþi, dar ºi momente de plinã-tate ontologicã. Înainte de limpeziri, îi suntnecesare stãri de veghe în peºterã, pentru a dãl-tui acolo „forma cuvintelor nenãscute“ (cevasimilar cu nostalgia barbianã a increatului cos-mic). Sistematic, Poezia e mereu pusã în re laþiecu Sacrul, polaritãþi constituind - în amplaScrisoare deschisã cãtre Adrian - suportul uneipersonale mãrturisiri de credinþã: „Necesitateatranspunerii viselor în practicã / dupã metodatâlcuirii lui Daniel/ iatã secretul existenþial/ almileniului trei“... Vocea poetului întârzie deli -

be rat într-o poezie despre poezie, frazareaavând o tonalitate psalmicã, mereu sub pavãzadivinitãþii. În totalitatea lui, discursul epistolaradresat lui Adrian - acesta un alter ego, undublu al poetului - implicã o claviaturã pateticãînlesnind pulsaþia tandrã a sentimentelor ºiideilor, trecerile de la interiorizare la exteriori -zãri. Dedublându-se, rostitorul e însã mai apro -piat de „modelul“ Daniel, ale cãrui virtuþi detâlcuitor fascineazã ºi stimuleazã. Scenariulacesta, în care poetul se priveºte în Daniel caîntr-o oglindã, urmeazã modul lui Rimbaud,cel din Lettre du Voyant, scrisoare incluzândtrei poeme ºi adresatã, la 15 mai 1871, lui PaulDémeny, în care este pusã în circulaþie celebrapropoziþie: „Je est un autre“. ªi nu trebuieuitate scrisorile lui Vincent Van Gogh cãtre fra -te le sãu Theo, dezvãluind mecanismele interi -oare ale declanºãrii actului pictural. Cã poetul-tâlcuitor îºi contureazã o mitologie personalã,cã o reliefeazã în tuºe noi în cea de a douasecþiune, Puterea ta vindecãtoare, precum ºi încea de a treia, La ce bun sonetul?, faptul þine deaprofundarea lirico-reflexivã în Eul iluminat,luat în posesie. Se intersecteazã în textele res -pective, pe o linie ascendent-retoricã, ecouri ºirefrene tipice din psalmii biblici, o sinceritateconfesivã relevând fervoarea adoraþiei („cândte reverºi asupra mea / tu nu cobori/ci mã înalþipe mine“), ºi nu în ultimul rând o asumare înabsolut a dogmei ortodoxe. Trebuie spus, toto-datã, cã pe alocurea modelul biblic davidiananexeazã prea îndeaproape, în litera lui chiar,nemailãsând loc pentru surprize metaforice.Psalmii aceºtia, fãrã dubiile argheziene, se în -scriu într-un continuum sacral românesc - înlinia V. Voiculescu, Ion Pillat, Nichifor Crainic-, având tangenþe, pe de altã parte, cu Novalis,Peguy, Rilke, Claudel ºi alþii. Declarat homoreligiosus, fãrã ezitãri, fãrã dileme, sonetistulvine cu o viziune panteisticã legãnãtoare ºi se -n i nã, legatã de priveliºtile cerului ºi ale pãmân-tului, impregnatã de smerenie ºi împãcare.Viziune în care moarte ºi viaþã se arcuiesc subbolta de minuni a lumii.

Vocea „tâlcuitorului“ poet devine - în carteade faþã - din ce în ce mai individualizatã, maiplinã . O voce pe portativul generaþiei demijloc.

Constantin CIOPRaGa,critic literar,

membru de onoare al academiei Române

A venit April cu codul sãu roºu de pãcãleli!Timpul cald de primãvarã se mãsoarã tot cu

clepsidra.Când aici, când colo, poºtaºul florilor:

fluturele...Gâzele zboarã, vrãbiile sporovãiesc ºomând.Primãvara curge în suflete sub forma dragostei.Câmpia-i o mare verde fãrã valuri.Tata arãcindu-ºi via, precum mama împletind

cosiþele copilei.Ploaie de primãvarã; stropi din salcie parcã m-ar

sfinþi!Lãstunii s-au întors la cuib; ce au uitat?

- mã-ntreb.Ciocârlia?... Un glas bun pentru Eurovision!Termometrul urcã, mai coboarã... Doar atât:

mai sus - mai jos.Dintr-o creangã-n alta ºovãie floricele de cireº.Cotaþia unui sturz aurit, la Bursa Zilei,

fluctueazã cochetând.Bâr-oiþa?... Veselã oiþa - nu ca-n Mioriþa.Canarul închis în colivie trage cu ochiul la

fluturii liberi.În crâng, la loc de cinste, cucul se pregãteºte de

vocalize.O fetiþã îºi învaþã pãpuºa sã rãsãdeascã arpagic.Rãþoiul cântãrit pe spinarea raþei tot se

zbenguie.Rochiþa rândunicii se pregãteºte de participare

la Balul Eco.Urzica, spanacul, loboda - pentru borº nimic

neobiºnuit........................................................................Bãtãi de toacã - cel din urmã ecou liniºtit...În drumul spre Domnul, la vreme de chindie:

deniile.Sub razele amurgului de sâmbãtã-zi - mâine -

Duminica de Florii.Mlãdiþe crude împãrãtescului praznic aºtern

drum pascal.

La Sfântul Mormântªi-au dat mâinileÎntr-o horã frãþeascãSfintele candele:Hristos a înviat!

mihai maTeICIUC

CUVÂNT DESPRE CUVÂNT DESPRE „„TÂLCUITORTÂLCUITOR““ BUN VENIT,

APRIL CU SOARE!

Page 14: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn14

(Urmare din pagina 13)

Tot atunci vânturile mânioase dez lãn þuiteîndoaie sãlciile pletoase ºi plopii înalþi pânã lapãmânt ºi ridicã valuri uriaºe pe firul Sucevei;luna palidã arar ºi-aratã faþa de dupã noriiplumburii ºi frasinul ritmic scârþâie-n furtunã...totul în jur a amuþit, doar bufniþa se vaitã sinis -tru... Iar mama îºi povãþuieºte fiica sprâncenatãsã se fereascã de focul iubirii cu-un strãin... întimp ce tata îºi dojeneºte fiul cã a întârziat preamult prin sat.

Cãtre dimineaþã, urgia înceteazã ºi pulsulvieþii revine pe fãgaºul sãu normal, la ritmurilesale trepidante, cã lumea aleargã dupã bani ºidupã avere. Numai la casa soþilor Irina ºi Pricops-a statornicit lentoarea. Un fel de pustie a pusstãpânire pe gospodãria ºi pe sufletele lor. Bãr -ba tul mai lucreazã câte ceva, dar fãrã tragere deinimã ºi fãrã spor, iar femeia mai mult pe la celetigãi din bucãtãrie, cã oalele s-au spart de multãvreme una câte una ºi tot în capul ei. Vijelia deastã-noapte le-a dislocat câteva foi de tablã de pecoama casei ºi le-a distrus doi peri valoroºi dinfaþa standolei ºi le-a zburat câteva ostreþe dingardul de la stradã.

- Vezi ce faci cu toate aistea, bãrbate! Cã s-amai îndreptat vremea!.. ªi-ar fi nimerit sã maimiºti ºi tu câte ceva pe lângã casa asta!..

- Nu-i adevãrat, nevastã! Cã mie tot îmi ningeºi-mi plouã! Nu vezi tu oare, când totul este lafel de clar ca lumina zilei? Mãcar scuteºte-mã dedãdãcealã! Cã mã toci mãrunþel ca pe un sur -ghiu nit politic!

- Dar când îþi va ploua în podul casei, va fibine? Dar când îþi vor paºte cârlanii strãini pã -trun jelul de pe straturi, va fi în ordine?

- Bine-bine, las' pe mine! ªi, încet-încet, fãrãtragere de inimã, repara stricãciunile în urmavântoasei nãprasnice. Numai aºa timpul parcã aînceput sã se mai comprime ºi aleanul în care seînfundase ca într-o prãpastie a devenit mai puþinapãsãtor. Asta i-a înlesnit o trecere apropiatã denormalitate prin iarna care a urmat, cu nãmeþi ºicu geruri rar întâlnite. O razã de spe ranþã, ca unvis de descãtuºare din robia gândurilor negre ºitriste, a încolþit în mintea soþilor Duþuc în urmaunor intervenþii ale oamenilor în halate albe. CãDumnezeu e bun ºi mare ziceau. Poate cã vom fiºi noi în rând cu lumea, poate cã vom deveni ºinoi oameni. Negreºit, ne vom plini destinuloricãror pãmânteni...

Odatã cu primãvara, ca peste tot în lume, laHatna Sucevei, începe marea deºteptare. Naturase manifestã în toatã splendoarea ei de la firul deiarbã la floarea viºinului din livadã, de la mus-culiþa capturatã-n zbor de rândunicã la clãm-pãnitul berzei în vârful stâlpului de telegraf, dela copiii ce pasc mioarele-n zãvoi la copilele cecântã cãtre searã în drumul lor spre casã. Plu -garii se întorc din câmp cu brãzdarele lustruite;mamele-i aºteaptã pe toþi ai casei cu cinapregãtitã sub viºinul de lângã prispa casei, cu -prins de simfonia cãrãbuºilor hoinari, iar feteleaºazã bucatele pe masã... Un adevãrat colþ deRai, s-ar putea zice la prima vedere! Dar nuuitaþi, domnii mei, cã în casele acelor truditori semai ºi plânge cu lacrimi amare, se ofteazã cudurere ºi se blestemã cu nãduf pentru tot soiul derele ºi belele care prisosesc dintotdeauna. Ceamai frumoasã idilã poate deveni peste noapte oadevãratã tragedie dacã fiica este sedusã ºi aban-donatã, dacã soþul ajunge puºcãriaº fãrã vinã,sau de moare mama ºi cea de împrumut te loveº -te cu pumnul, cu cotul ºi cu vorba cã nu maiîncape de tine; sau de îi pierzi pe ambii pãrinþi,atunci rãmâne bietul pui de om cu durereaneostoitã ºi cu sufletul pustiit cã în astfel de si -tua þii nici taica popa ºi nici cel mai apropiatprie ten nu te mai poate ajuta... Speranþa rãmânedoar la Dumnezeu cel bun ºi mare ca ºi în cazulcunoºtinþelor noastre Irina ºi Pricop Duþuc, pen-tru cã ºi ei tot un fel de orfani se pot consideraacum sau într-un viitor ceva mai îndepãrtat. Dar

acea palidã razã de speranþã i-a însoþit chiar ºi înmomentele când îºi ziceau cã viaþa lor este lip-sitã de temei ºi nici mãcar nu au pentru ce trãi ºipentru cine se osteni.

***

- Tu ai aflat, vecinã, cã Irina lui Pricop îigrea, fã! Îi în trei luni, soro! Sã-l vezi tu pePricop ce þanþoº umblã printre oameni de parcãar fi hatman, cu mustaþa lui cea stufoasã ºi bineînnegritã de la o vreme cu funingine de pe fun-dul ceaunului... Cã i-au brumat-o încordarea ºiîndoiala din anii aiºtia lungi de aºteptare.

- ªi face cinste la privat pentru oricine zice cãse prinde naº ºi se cumetresc cu ºase luni înaintede naºterea pruncului. Cumetre în sus, cumetreîn jos, îºi zic... Hai sã trãieºti, tãticule! Cã de-amu ai pentru cine sã trudeºti!

- Aºa-s bãrbaþii, soro! Cu pãcate când rachiulle tulburã minþile ºi le întunecã gândirea. Cãjumãtate de an îi vreme lungã ºi nu-i nimerit sãte dai mare înainte de vreme.

- Aºa-i, aºa-i, cã toate încã sunt în mâna luiDumnezeu ºi nu se ºtie cum le va rândui El petoate cele... De aceea nu-i tocmai nimerit sã-lsupãrãm cu reaua noastrã purtare!

- Da' ºi Irina! S-o vezi dumneata ce mândrupãºeºte de parcã a uitat cã în urmã cu numaicâteva luni era spãºitã nevoie mare. ªi nici nuprea lucrã pentru ca nu cumva sã prãpãdeascãsarcina, feri Doamne, zicea, în timp ce altelenasc pe ogor, pe pãmântul reavãn proaspãt arat.

- Ascultã, vecinã! Oare nu cumva plodu aceladin pântecele Irinei o fi dintre aceia fãcuþi laborcan?

- Nu, nicidecum!.. Cã la noi nu se practicãaºa ceva, la noi totul se face pe cale naturalã ºinu la borcan pentru a atrage mânia ºi pedeapsalui Dumnezeu. De aceea pruncii noºtri sunt fru-moºi ºi sãnãtoºi ºi cresc precum Fãt-Frumos dinpoveste.

Ceva mai bine de jumãtate de an, Pricop ºiIrina s-au aflat în centrul atenþiei cunoºtinþelor,vecinilor, gospodarilor ºi ceva mai mult a fe -meilor tinere ºi vârstnice. Cu toþii doreau sã aflenoutãþi despre evoluþia relaþiei dintre cei doisoþi, despre starea lor de spirit, despre mersulsar cinii, pentru ca în final sã se ajungã, de fie -care datã, la ºu-ºu-ºu ºi ºa-ºa-ºa precum cã lamij loc s-ar afla ºi niºte lucruri mai puþin curateprin implicarea directã a medicului ginecolog.Gu rile rele chiar lansaserã ºtirea otrãvitã cum cãIrina a schimbat cocoºul, cã altminteri nu puteasã rãmânã grea dupã atâþia ani de la mãritiº.

Noroc numai cã Pricop, înþelept ºi aºezat, nua dat importanþã acestor zvonuri rãutãcioase ºi aconfirmat cã aºteaptã cu calm ºi demnitatemarele eveniment.

* * *În penultima zi a primei decade a lui

Mãrþiºor, când pe ramura de mesteacãn aparprimele semne timide de trezire la viaþã, Irina aadus pe lume un bãieþel frumos ºi sãnãtos deaproape patru kilograme. Vestea s-a rãspândit cuviteza sunetului în întreaga comunitate, iarcomentariile au ajuns la apogeu cu argumente ºicontraargumente pentru bine ºi rãu, toate în notacelor din paginile anterioare.

Minunea de pe lume, bucuria supremã, boþulde aur, darul bunului Dumnezeu, fericirea feri-cirilor erau valorile vehiculate de prietenii ade-vãraþi, de cele mai multe dintre rude ºi de cãtrecei mai mulþi oameni ai locului.

- Semn rãu cu naºterea asta târzie pe timp de

furtunã, copilul va fi crescut de altã mamã ºi vaavea o viaþã grea ºi îl va însoþi nemulþumirea cao umbrã ºi un zbucium sufletesc nemaivãzutprin pãrþile noastre, cleveteau vrãjmaºele cu urãºi invidie.

- Dar varã-mea, Paraschiva, zicea cã nici detemniþã nu va scãpa urmaºul aista al lor. ªi vaavea o viaþã scurtã. Noroc mare pe capulpãrinþilor cã nu vor ajunge sã le vadã ºi pe-ais-tea cã se vor prãpãdi de timpuriu.

- Vai ºi amar de steaua copilaºului nãscut pefurtunã! El trebuie botezat cât mai repede cuputinþã, trebuie scos în mare grabã din pãcat, cãnu se ºtie ce se mai poate întâmpla de azi pemâine.

- Fiþi liniºtiþi, cinstiþi gospodari ºi cinstitegospodine, cã totul este pregãtit pânã la cele maimici amãnunte! le-a spus pãrintele cel cu oche -lari, cu barba roºcatã ºi cu pãrul nins de vre me,un om înþelept ºi foarte chibzuit, nu numai unpriceput pastor spiritual, ci ºi un recunoscutmaestru al cuvintelor bine potrivie, în timp ce-imiruia cu ulei sfinþit dupã Sfânta Liturghie.

Fiind la curent cu agitaþia iscatã între enori-aºi despre evenimentul zis al secolului, cucer-nicul a þinut sã-i contrazicã ºi sã-i asigure cãabsolut toate temerile unora dintre ei sunt lipsitede te mei, cã viaþa soþilor Duþuc s-a derulat în -toc mai cum îi place lui Dumnezeu ºi cã bãie -þelul lor va fi sãnãtos, inteligent ºi va ajunge unom cu renume. Cã doar s-a nãscut la 9 martie.

În timpul acestor vorbe, în pridvorul bise -ricii, ºi-a fãcut apariþia un adevãrat alai, cu vreozece-doisprezece nãnaºi ºi nãnaºe dotaþi cuniºte lumâ nãri albe, mari ºi frumos împodobite.Moa ºa strângea la piept comoara adusã sprecreºtinare la bisericã.

Þârcovnicul s-a grãbit sã coboare dintr-otainiþã cristelniþa de argint ºi fãcea semn cãtredas cãl, ºoptindu-i sã-ºi mobilizeze singur co -riºtii cã el urcã în clopotniþã.

Când toate preparativele furã încheiate,sfinþia sa a tãmâiat cu cãdelniþa întreaga asis-tenþã nou-venitã ce a rãspuns cu evlavie prinsemnul crucii, corul a fãcut cântarea cerutã, iarpãrintele a luat într-o mânã trupul firav, 1-aintrodus cu dibãcie în apa sfinþitã din cristelniþãºi a zis cã se va numi Taras. Apoi 1-a aºezat peo crij mã imaculatã de pe braþele primei nãnaºeunde pruncul s-a liniºtit ºi a adormit ca ºi cumnu s-ar fi întâmplat nimic-nimic.

- Dar la ce bun numele de Taras, cã nu-i depe la noi ºi s-ar pãrea cã-i foarte rar în general,ºi-a dat cu pãrerea cineva din mulþime.

Una dintre nãnaºe i-a rãspuns cã Taras e unnume cu renume în toatã lumea asta mare, cãeste un scriitor vestit din neam ucrainean ºi cãpãrintele cel roºcat a scris despre el în româ -neºte o carte cât o Biblie.

- Lasã cã þi-o dau ºi þie s-o citeºti cã eu amprimit-o cu autograf de la preacucernicul, s-alãudat nãnaºa.

- Bine! Mulþumesc! Aºtept cu nerãbdare s-ocitesc!

- Reþine amãnuntul cã se mai numeºte ºi ªev-cenko, cã s-a nãscut acum douã sute de ani ºi cãare un bust elegant în sat la Negostina, unde sepoate depune ºi o floare întru cinstirea amintiriisale.

Încheind ceremonialul, pãrintele paroh aconchis cu smerenie:

- Cea mai frumoasã floare aºezatã lapiedestalul memoriei bardului ucrainean esteceea ce tocmai noi am sãvârºit în Casa Dom -nului de la Hatna în aceastã zi a începutului deflorar pentru primul fiu al binecredincioºilorPricop ºi Irina Duþuc. Sã fie sãnãtos Taras!Doamne ajutã! ºi s-a retras în altar.

- Dar ce! Cã doar nu s-o fi pus de-al doilea,a ciripit în surdinã o clevetitoare vizibil con-trariatã, în timp ce asistenþa mulþumea pentruurare ºi se pregãtea de plecare, cu gândul lacumetrie.

emanoil ReI

In memoriam

TT aa rr aa ss ,, 22 00 00

Page 15: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn 15

(Urmare din numãrul 257/258)

Choma: Destul cu vorbe fãrãnoimã! Du-te numai pânã la Halea ºivorbeºte biniºor cu ea, aºa cum ºtii tu,ºi dacã se întâmplã... aceea, atunci ºiîntre noi se va întâmpla cealaltã...

Stecha: A zis domnul cã-mi dã cojocul ºii-a rãmas cuvântul cald. Iar eu doar o sã-miîncarc sufletul cu pãcate.

Choma: Despre ce fel de pãcat se poatevorbi aici? E o prostie!

Stecha: Juraþi cã vã veþi însura cu mine ºi,atunci, iartã-mã Doamne, am sã fac totul! Iarfãrã mine, vã spun clar, nimic nu se va întâm-pla, martor mi-e Domnul!

Choma: Chiar Dumnezeu þi-e martor, zãu!Stecha: Vã însuraþi? Choma: Îhî!Stecha: Cu mine?Choma: Dacã-i scovergã, scovergã sã fie!

Cum o coacem, aºa o vom mânca. Deja te simtîn ficaþi cu fleacurile tale.

Stecha: Cum, adicã..., fleacuri?Choma: Ei, bine, bine! Numai ascultã:

lucrurile trebuie aranjate în aºa fel, încât ea sãnu-ºi dea seama de la cine au venit peþitorii;dacã nu..., tot binele se va duce de-a berbe-leacul.

Stecha: Lãsaþi pe mine treaba, nimeni numã întrece în aranjarea lucrurilor. Am sã-iîndrug atâtea minuni domniºoarei mele... -cobzarul matale sã se ascundã! Un bãrbat maiîn vârstã, - am sã-i spun - dacã te gândeºti bine,este în absolut toate mai bun decât unul tânãr.Tânãrul..., ce sã mai vorbim?! Nicãieri nu-i defolos..., ºi pe lângã asta mai e ºi supãrãcios,gelos, iar bãtrânul - e-atât de liniºtit, atât desupus...

Choma: Aºa, aºa! O, ce fatã deºteaptã eºti!Du-te, du-te la Halea ºi bagã de seamã - îmbro-bodeºte-o frumos.

Stecha: ªi dupã aceea, pot sã mã duc laºezãtoare? Eu am terminat toate treburile.Daþi-mi voie..., vã rog frumoos..., mãcar ulti-ma datã!

Choma: Tu nu te gândeºti decât la ºezãtori.O-o, Motovylycha (Sucitoarea) aceea mãscoate din ciubote!

Stecha: Motovylycha? Nu, cumva, bãtrânascorpie, v-a îndrugat ceva? Ce anume, cã eudansez cu cazacii? Da' matale când glumiþi cufetele, eu nu mã supãr!

Choma: Du-te, du-te ºi ad-o pe Haleaîncoace, iar dupã aceea, vezi, sã pregãteºtichiar tu ºtergarele.

Stecha: Totul este pregãtit (Iese).Choma: M-am legat cu diavolul... (Se uitã

în jur circumspect) Ce sã fac? Fãrã asta nu sepoate. În asemenea treburi, precum învârtelileastea, ai nevoie ori de diavol, ori de o femeie.(Tace puþin) Nu prea e a bine! Poate mã pãcã -leºte ºi pe mine ºi atunci... în vecii vecilor voirãmâne un prost. Ba nu, rãul mã-si! Numai sãmã ajuþi cu vicleniile tale sã mã înrudesc cupolcovnicul, cã pe urmã... ce va mai fi, vomvedea. Aº tu, þãranco! Unde-ºi ridicã ea nasulcârn! Aºteaptã! (Tãcere prelungitã) Crede,porumbiþo, ºi sperã cã..., dar lucrurile altfel sevor aranja. Aruncã numai momeala, cã peºti -ºorul o va înghiþi singur. Trec Sfintele Paºti ºimi-s socrul polcovnicului!... Ce va fi mai de -par te - asta-i treaba noastrã. Sã ajung pânã laprag, cã... pe urmã ne uitãm ºi ce-i dincolo...De pildã, indiferent în care Cerkasy, sau poatechiar în capitala Cihyryn, mã voi plimba cusceptrul de polcovnic! ªi falã, ºi suitã, ºi baniadunã cât de mulþi: totul e al tãu. Dar mai alesbanii! Oamenii te recunosc dupã mirosul bani -

lor: chiar dacã nu-i arãþi, ei tot þi se ploco -nesc... Ha-ha-ha! Iatã-te sutaºule! Încã la mã -nãs tirea Frãþiei inima-mi simþea cã voi fi unmare domn. Þin minte: spuneam una ºi fãceamalta; pentru asta mã porecleau „fãþarnic“.Proºti..., tare proºti! Oare, dacã vorbim de foc,tre buie sã ne aruncãm în foc? Sau - despre ofrumoasã orfanã, ne ºi însurãm cu ea? Min -ciunã! De foc - cât mai departe. Însoarã-te nucu niºte sprâncene fermecãtoare cu ochicãprui, ci cu satele ºi morile bogate ºi doaratunci vei fi om ºi nu un prostãnac (IntrãHalea).

Halea: Bunã seara, tãtucã! Unde aþi întârzi-at atâta? M-aþi chemat, sau... ce s-a întâmplat?

Choma: Da, da, te-am chemat. (Se uitãatent la ea) Cum de nu þi-ai pus toare cor de -lele? Sau..., fie! Deocamdatã, ajung ºi astea.Ascultã-mã. Vreau sã discut cu tine o treabãfoarte importantã. Tu ºtii cã astãzi noi neaºteptãm la peþitori?

Halea: Astãzi! În prima zi de sãrbãtori, -chiar de Ajun?

Choma: ªi ce? Pãrintele Danylo, sã-i deaDomnu sãnãtate, a încuviinþat. Ia seama, nucumva sã-i refuzi, dându-le un bostan în loc deºtergar.

Halea: Cum aºa ceva! Este, oare, atât debãtrân sau ce? Ia acultaþi, ce bazaconii mi-aîndrugat astãzi Stecha. Râzi de nu mai poþi!

Choma: Ce þi-a îndrugat?Halea: Spunea... cã ar fi bãtrâ..., ba nu, nu

voi spune, chiar nu voi spune, cã cine ºtie!Nici ea nu prea ºtie ce vorbeºte.

Choma: Oare nu-i adevãrat... cã un om învârstã e de preferat unui tânãr?

Halea: ªi ea spunea acelaºi lucru.Choma: ªi þie..., cum þi se pare?Halea: Cum se poate aºa ceva? Una e un

bãtrân, alta e un tânãr.Choma: Deci, dupã tine, un tânãr e mai

bun?Halea: Desigur, nu-ncape vorbã!Choma: Ia judecã puþin, aºa frumuºel, ºi

vei vedea cã adevãrul e de partea tatãlui tãu ºinu de partea ta. Ce înseamnã un tânãr? Doarcã are mustãþile negre? ªi câteodatã doar atât.Dragostea nu þine un veac: vine vremea - tre-buie sã te gândeºti ºi la alte lucruri. Poate, depildã, sã simþi nevoia unei suite, a unui respect,a unor plecãciuni; cui îi este mai la îndemânã,unei soþii de polcovnic..., asta o spun ca unexemplu..., sau unei soþii de sublocotenent? Cãla unul ca ãsta bogãþia, averea e doar mustaþaneagrã. Crede-mã, copilã, nu se va mai uitanimeni la tine.

Halea: Da' eu nici nu vreau sã se uite alþiila mine.

Choma: Tu nu prea ºtii ce trãncãneºti!Crezi tu, oare, cã el n-o sã se sature sã se totuite doar la tine toatã ziulica? Ce, crezi cã eºtiunicã în lumea asta? Existã ºi mai bune ca tine.La asta sã te gândeºti, cã poate sã te pãrã -seascã.

Halea: Nazar? Pe mine? O, nu, nu! Nicio -datã, pentru nimic în lume!

Choma: Eu nu spun cã, într-adevãr, aºa vafi, doar, aºa, ca exemplu, ca sã poþi judeca,pentru cã noi, oamenii, suntem toþi la fel.

Halea: O, nu! Nu toþi! El nu este aºa, el numã va pãrãsi.

Choma: Cum aºa? S-a jurat el în faþa ta?

Halea: Desigur.Choma: ªi tu l-ai crezut?Halea: Eu îl cred ºi fãrã sã-mi

jure.Choma: Eºti tare prostuþã!

N-ai priceput încã pânã acum cãcine promite mult, nu prea dãnimic? Vai, trezeºte-te ºi ascultãsfatul meu pãrintesc. Bine cã eusunt altfel - ce-am promis, aceeaîþi voi da. Ei, dacã eu nu þi-aº da

zestre, atunci ce va fi, ha? Presupunem cã el teva lua ºi aºa - nu puþini proºti au încãput înlume! Ce-ai sã faci? Gândeºte-te, ce vei faceatunci?

Halea: Ceea ce fac toþi: voi munci.Choma: ªi ce-i mai bine, sã munceºti tu

sau sã te uiþi cum muncesc alþii pentru tine?Halea: Depinde de om.Choma: Aici-i necazul, tu eºti încã pros-

tuþã. Eu þi-aº spune ºi multe alte lucruri, dar nuprea e timp: gândeºte-te bine, peþitorii acuºcalcã pragul. Chiar aºa, tu ai ºtergare?

Halea: (Bucuroasã) Am, am! Cât sunt debucuroasã! Inima-mi sare din loc. ªi mataleeºti tot atât de bucuros?

Choma: Bucuros, foarte bucuros. Du-te,du-te ºi sã nu uiþi sã le spui sã vinã ºi cu colin-da, ca sã fie grãbiþi ºi mângâiaþi dupã ceafã...

Halea: Pentru ce? Tradiþia asta e atât deveche, încât e ca o lege ºi se întâmplã doar odatã în an!

Choma: Iar peþitorii vin o datã în viaþã.Halea: Sigur, numai sã nu se amestece

lucrurile... Nu cumva sã ne împiedice sãîmplinim obiceiurile noastre. Mã duc repede sãspun sã închidã poarta ºi portiþa (Iese).

Choma: (Umblã îngândurat) Se pare cãtreaba merge bine. Ea va crede cã o peþeºteNazar ºi... pãcãlitã, va accepta; peþitorii nu sevor trãda; nunta se poate amâna pânã la aceasãptãmânã; dupã aºa o încercare îl convingi ºipe fratele nostru, mujicul, ca sã nu-ºi aratecoarnele, dar-mi-te o fatã. Numai nu cumva sã-laducã naiba pe piþigoiul acela nãpârlit, cã seduce totul de râpã. O sã provoace numai scan-dal! (Cu importanþã) Pe de altã parte, sãgândim ºi aºa: ce treabã are el cu Halea? Estecopilul meu, este bunul meu, prin urmare estepro prietatea mea, deci am ºi toatã putereaasupra ei. Sunt tatãl ei, sunt stãpânul ei. Dar,ducã-se pe pustii! Asta nu e o treabã asupracãreia sã gândeºti aºa de mult. Nu trebuie sãgândim cu rãutate, pe cel care este prevãzãtorºi Dumnezeu îl ocroteºte sau, cum se mai zice,cum îþi aºterni, aºa vei dormi.

Halea: (În culmea bucuriei) Au sosit! Ausosit!

Choma: (A tresãrit) Vai, ce m-ai speriat!Du-te în camera ta ºi sã intri când te-oi chema.

Halea: De ce în camerã? Eu voi rãmâneaici. Nimeni nu va bãga de seamã.

Choma: Nu e firesc, legea tradiþiei nu per-mite.

Halea: Dacã-i aºa, voi pleca... (Iese).(Choma se aºazã cu importanþã la masã. De

dupã uºã se aud bãtãi de trei ori. Intrã doi peþi-tori cu pâine ºi, înclinându-se respectuos cãtrestãpân, pun pâinea pe masã).

Peþitorii: Dã Doamne searã bunã preapu -ternicului domn!

Choma: Seara bunã ºi vouã! (Face semnpeþitorului, acela se înclinã, el îi ºopteºte cevala ureche ºi, apoi, continuã) Seara bunã, oa -meni buni! Vã rog sã luaþi loc, sã-mi fiþi mu sa -firi. De unde vã aduce Dumnezeu, de aproape,de departe? Poate sunteþi niºte vânãtori, poateniºte pescari, sau niºte cazaci liberi?

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de eusebie FRaSeNIUC

NAZAR STODOLEAde Taras ªevcenko

(Dramã în trei acte)

Page 16: Pe scurt despre ucrainenii din România 261_262.pdfIon ROBCIUC Pe scurt despre ucrainenii din România Colectivul redacþional al revistei „Curierul ucrainean“ transmite tuturor

Curierul UCRAInEAn16

Dupã cum transmite corespondentulUNIAN, aceastã declaraþie a fost fãcutã device prim-ministrul slovac, ministrul de ex ter -ne Miroslav Lajcak la Cel de-al 7-lea forum desecuritate „Securitatea pe cale de a fi distrusã“(On the Fault Line: to be Secure In-Between)care a avut loc la Kiev, la 10 aprilie a.c.

„Am început pegãtirile tehnice pentrurevers. Ca urmare, nu sunt motive de acuza-þii“, a spus el.

Lajcak a mai comunicat cã dupã forumulde securitate va avea o întâlnire cu prim-mi -nis trul Ucrainei, Arseni Iaþeniuk, ºi cu minis -trul energeticii, Iuri Prodan, în cadrul cãreia vafi discutatã problema livrãrilor de gaze. El amen þionat cã, din decembrie 2013, nu au exis-tat contacte directe între guvernele ucraineanºi slovac ºi cã aceste contacte se reiau înprezent.

„Suntem pregãtiþi, guvernul e pregãtit, flu -xul este, de asemenea, pregãtit. Aº vrea sã-linvit pe Prodan la Bratislava, operatorii noºtrise vor întâlni ºi ei sãptãmâna viitoare“, a adãu -gat Lajcak.

Potrivit UNIAN, ministrul energeticii ºiindustriei cãrbunelui al Ucrainei, Prodan, acomunicat cã Ucraina poate primi din Slo -vacia cca 10 miliarde metri cubi de gaze. El amenþionat cã, din cauza unor înþelegeri cucompania rusã „Gazprom“, Slovacia nu poaterealiza livrãri reversibile de gaze în Ucraina laîntreaga capacitate.

„Polonia ºi Ungaria sunt ºi ele deschisepentru revers. Noi ne-am îndreptat atenþia spreSlovacia. Întâlnirea cu reprezentanþii slovaci aarãtat cã în cazul acestei þãri nu sunt problemetehnice, ci mai degrabã legate de înþelegerilecu „Gazprom“. Am fost informaþi cã con-tractele cu „Gazprom“ existente nu le permitsã realizeze integral reversul“- a spus Prodan.

Anterior, Ucraina a primit gaze în regimreversibil din Polonia ºi Ungaria ºi intenþionasã semneze un acord privind furnizarea gaze -lor cu Slovacia pânã la sfârºitul anului 2013.

Consiliul directorilor Fondului MonetarInternaþional, principalul creditor al Ucrainei,intenþioneazã sã analizeze ºi sã aprobe progra-mul pe doi ani de creditare a economieiUcrainei în valoare de 14-18 miliarde de do -lari la sfârºitul lunii aprilie - începutul lunii

mai, a declarat în cadrul unui briefing, susþi nutla Washington, directorul general al FMI,Christine Lagarde.

„Am ajuns la aceastã înþelegere la nivelulmisiunii cu circa 10 zile în urmã. Consiliul di -rec torilor s-a întrunit deja în aceastã pro ble -mã. Sperãm cã autoritãþile ucrainene vorîndeplini toate condiþiile necesare, iar noi vomanaliza încã o datã programul ºi îl vom supuneexaminãrii Consiliului directorilor la sfârºitullunii aprilie sau în primele zile ale lunii mai“ -a spus Lagarde.

Ea ºi-a exprimat convingerea cã programulva fi aprobat ºi realizat. „Noi nu începem ne -go cieri dacã vedem cã existã un pericol denereuºitã sau de neîndeplinire a programului.Noi lucrãm cu autoritãþi, vedem cã acesteasunt interesate ºi nu acceptãm ideea de eºec“ -a spus directorul FMI, subliniind cã scopulprincipal al oricãrui program de colaborareeste sprijinirea þãrii sã depãºeascã dificultãþile.„ªi ce e mai important, sarcina noastrã esteaceea de a ajuta þara într-un mod în care ea sãse finanþeze singurã ºi apoi sã funcþioneze fãrãsprijinul FMI. Totodatã, Lagarde a subliniatcã un asemenea ajutor presupune ºi creºtereacapacitãþii de platã a Ucrainei. Noi vor bim deun program de 14-18 miliarde de dolari. Suntsuficiente fonduri pentru a putea îndepliniobligaþiile financiare faþã de orice creditor“.

La 10 aprilie, ministrul de finanþe Ole -ksandr ªlapak, ministrul dezvoltãrii econo -mice ºi comerþului, Pavlo ªeremet, ºi guverna -torul Bãncii Naþionale a Ucrainei, StepanKubiv, au plecat la Washington pentru convor-biri cu conducerea Fondului Monetar Inter -naþio nal.

Dupã cum a menþionat ministrul de finanþe,Ucraina sperã cã programul de colaborare cuFondul va fi semnat la sfârºitul lunii aprilie.La rândul sãu, ministrul economiei a menþio -nat cã, tot atunci, Ucraina ar putea primi primatranºã a creditului care s-ar putea ridica la treimiliarde de dolari.

La 27 martie, Fondul Monetar Internaþionala convenit, la nivelul conducerii misiunii, cuGuvernul Ucrainei programul de colaborarestand-by cu o duratã de doi ani ºi cu un volumde finanþare de 14-18 miliarde de dolari.

Colaborarea cu FMI este o condiþie extremde necesarã pentru obþinerea ajutorului ma cro -financiar din partea SUA, a þãrilor membre aleUniunii Europene ºi a Japoniei, precum ºipentru o eventualã ieºire a Ucrainei pe pieþeleexterne de împrumuturi.

Ucraina face apel la partenerii internaþio -nali sã înceapã sã lucreze la un nou sistem desecuritate în Europa.

Potrivit UNIAN, aceastã declaraþie a fostfãcutã de prim-ministrul Ucrainei, ArseniIaþeniuk, la forumul de securitate „Securitateape cale de a fi distrusã“ („On the Fault Line: tobe Secure In-Between“), care a început laKiev în ziua de 10 aprilie.

„Noi am fãcut tot ce am putut face în situa -þia actualã pentru a putea opri agresiunea mili -tarã. Totuºi, ne adresãm partenerilor noºtri dinOccident - avem nevoie de modernizare, deasistenþã tehnicã ºi de altã naturã pentru for-marea forþelor armate ucrainene capabile sãapere ºi Ucraina, ºi Europa. Cãci problemaCrimeei nu este o probelmã de relaþii bila te -rale, ci una de subminare a securitãþii globale“- a spus el.

„Ne adresãm partenerilor noºtri inter-naþionali sã se aºeze la masa negocierilor ºi sãelaboreze un nou sistem de securitate pentruEuropa care sã nu fie doar o simplã obligaþiescrisã“, a spus el.

În opinia premierului ucrainean, comuni-tatea internaþionalã trebuie sã gãseascã unrãspuns faþã de agresorul care considerã cã,da to ritã armelor nucleare ºi a unei numeroasearmate, îºi poate permite sã revizuiascã fron-tierele, sã ocupe þãrile ºi, practic, sã reexa mi -neze rezultatele celui de-al Doilea RãzboiMondial.

La 16 martie, cu sprijinul militar ºi political Federaþiei Ruse, în Crimeea a avut loc unreferendum neconstituþional ºi nerecunoscutpe plan mondial privind autodeterminarea Cri -meei. Conform datelor furnizate de auto -ritãþile autoproclamate, 96,77% dintre votanþis-au pronunþat pentru alipirea Crimeei laRusia.

La 17 martie, Parlamentul nelegitim al Cri -meei a proclamat regiunea drept stat indepen-dent ºi suveran - Republica Crimeea - ºi s-aadre sat Rusiei cu propunerea ca RepublicaCri meea sã intre în componenþa FederaþieiRuse ca un nou subiect cu statut de republicã.

La 18 martie, la Kremlin a fost semnat aºa-zisul „acord“ privind primirea Crimeei ºi aSevastopolului în componenþa FederaþieiRuse.

În afarã de aceasta, Rusia a concentrat miide militari la frontiera cu Ucraina, iar agenþiiei continuã sã destabilizeze situaþia dinregiune, provocând separatismul.

UUCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Çtiri din Ucraina

Fondul Monetar

Internaþional va aproba

creditul pentru Ucraina la

sfârºitul lunii aprilie

Slovacia este gata sã livreze

gaze în Ucraina prin reversUcraina face apel

la crearea unui sistem nou

de securitate în Europa