Download - pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

Transcript
Page 1: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

www.grantur i -corai . ro

NR.2/10/16

PAGINIALmaJENE

Turist în ValeaAlmăjului2 Lunea

Cornilor 6Măsuratul oilorîn Valea Almăjului9Colţul de Rai de pe

Cheile Rudăriei 4

Page 2: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

Turist In ValeaAlMAjului

Valea Almăjului, supranumită și Valea Miracolelor,

este un loc vizitat în ultimii ani de tot mai mulți turiști

din țară și din străinătate.

La intrarea dinspre Anina spre Bozovici, te întâmpină

Lacul de Acumulare Gura Golâmbului cu apele lui verzi

în care se oglindesc brazii semeți de pe maluri. Turistul

ajuns aici, poate să facă o plimbare cu barca, să

pescuiască, să admire minunatele culmi din jurul

lacului, poate mânca un păstrăv la grătar cu mămăligă și

poate să bea un pahar de răchie la pensiunea de lângă

lac.

Plecând de aici, străbate îngustele chei calcaroase ale

Minișului pe o porțiune de zece kilometri și ajunge la

Perla Almăjului, Cascada Bigăr. Aici poate admira

minunatul clopot de verdeață pe care apa Bigărului se

aruncă spre râul Miniș. La o sută de metri de cascadă, se

află Izbucul Bigăr unde apa iese de sub munte după un

drum de șapte, opt kilometri pe sub pământ, unde a

creat peșteri mirifice. Sute de turiști vizitează zilnic

aceste locuri pentru a vedea cea mai frumoasă cascadă

din țară, cum este catalogată, Cascada Bigăr.

Trecând prin Bozovici, turistul se îndreaptă spre locali-

tatea Eftimie Murgu (Rudăria) pentru a vedea salba de

mori de pe râul Rudărica. Aceste mori, incluse în

Patrimoniul UNESCO, își deapănă povestea lor de sute de

ani, arătând istoria acestor locuri. Poți vedea cum și astăzi

localnicii își macină porumbul la aceste mori, iar turistul

poate gusta din gustoasa mămăligă cu brânză preparată de

localnici lângă mori.

Mai spre Sud, la douăzeci de kilometri, se află satul

Șopotu Nou (Buceaua), unde turistul ajunge pe o șosea

uitată de autorități. De la Șopotu Nou, pe o distanță de

douăzeci și cinci de kilometri, încep spectaculoasele Chei

ale Nerei. Nera își croiește drum printre stânci, iar poteca

îngustă, semitunelele și tunelele de pe vremea dacilor te

poartă în aval spre locuri care îți încântă privirea și îți taie

răsuflarea.

După șapte kilometri, turistul ajunge la Lacul Dracului,

un lac unic în România, cunoscut atât pentru frumusețea

lui, cât și pentru legendele legate de formarea acestuia.

Pe Râul Nera se poate face rafting mai tot anul, cățărări

pe pereții abrupți de la Poiana lui Vogiun, se pot vizita

peșterile Dubova și Porcariului. Cazarea pe Cheile

Nerei se face în cort sau la puținele sălașe de pe traseu.

Cheile Nerei pot fi străbătute doar cu pasul, fapt care

întărește sălbăticia și frumusețea acestui traseu.

La ieșirea din Cheile Nerei, turistul o ia pe firul Râului

Bei până la izvorul acestuia, Lacul Bei, format din

,,lacrimile” fetei căreia nu i-a fost îngăduit să se

căsătorească cu fiul beiului turc.

Rădacinile copacilor se împletesc frumos pentru a crea

un peisaj suprarealist la Ochiul Beiului, completând

culoarea lacului, de-un albastru rar.

La o jumătate de oră de mers în amonte sunt minu-

natele Cascade ale Beușniței, de o frumusețe rară.

În ultimul timp, Almăjul renaște prin dezvoltarea

turismului în această zonă binecuvântată.

Oamenii din Valea Almăjului sunt oameni harnici,

primitori, care de-abia așteaptă să povestească turiștilor

legendele din zonă, să le arate locurile frumoase în care

trăiesc și să îi găzduiască la nevoie în casele lor

primitoare.

PAGINI ALmaJENE2

de Prof. Marius Băcilă, Liceul Teoretic Eftimie Murgu din BozoviciFotografii de Alexandra Tudor

Page 3: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

Valea Almăjului, supranumită și Valea Miracolelor,

este un loc vizitat în ultimii ani de tot mai mulți turiști

din țară și din străinătate.

La intrarea dinspre Anina spre Bozovici, te întâmpină

Lacul de Acumulare Gura Golâmbului cu apele lui verzi

în care se oglindesc brazii semeți de pe maluri. Turistul

ajuns aici, poate să facă o plimbare cu barca, să

pescuiască, să admire minunatele culmi din jurul

lacului, poate mânca un păstrăv la grătar cu mămăligă și

poate să bea un pahar de răchie la pensiunea de lângă

lac.

Plecând de aici, străbate îngustele chei calcaroase ale

Minișului pe o porțiune de zece kilometri și ajunge la

Perla Almăjului, Cascada Bigăr. Aici poate admira

minunatul clopot de verdeață pe care apa Bigărului se

aruncă spre râul Miniș. La o sută de metri de cascadă, se

află Izbucul Bigăr unde apa iese de sub munte după un

drum de șapte, opt kilometri pe sub pământ, unde a

creat peșteri mirifice. Sute de turiști vizitează zilnic

aceste locuri pentru a vedea cea mai frumoasă cascadă

din țară, cum este catalogată, Cascada Bigăr.

Trecând prin Bozovici, turistul se îndreaptă spre locali-

tatea Eftimie Murgu (Rudăria) pentru a vedea salba de

mori de pe râul Rudărica. Aceste mori, incluse în

Patrimoniul UNESCO, își deapănă povestea lor de sute de

ani, arătând istoria acestor locuri. Poți vedea cum și astăzi

localnicii își macină porumbul la aceste mori, iar turistul

poate gusta din gustoasa mămăligă cu brânză preparată de

localnici lângă mori.

Mai spre Sud, la douăzeci de kilometri, se află satul

Șopotu Nou (Buceaua), unde turistul ajunge pe o șosea

uitată de autorități. De la Șopotu Nou, pe o distanță de

douăzeci și cinci de kilometri, încep spectaculoasele Chei

ale Nerei. Nera își croiește drum printre stânci, iar poteca

îngustă, semitunelele și tunelele de pe vremea dacilor te

poartă în aval spre locuri care îți încântă privirea și îți taie

răsuflarea.

După șapte kilometri, turistul ajunge la Lacul Dracului,

un lac unic în România, cunoscut atât pentru frumusețea

lui, cât și pentru legendele legate de formarea acestuia.

Pe Râul Nera se poate face rafting mai tot anul, cățărări

pe pereții abrupți de la Poiana lui Vogiun, se pot vizita

peșterile Dubova și Porcariului. Cazarea pe Cheile

Nerei se face în cort sau la puținele sălașe de pe traseu.

Cheile Nerei pot fi străbătute doar cu pasul, fapt care

întărește sălbăticia și frumusețea acestui traseu.

La ieșirea din Cheile Nerei, turistul o ia pe firul Râului

Bei până la izvorul acestuia, Lacul Bei, format din

,,lacrimile” fetei căreia nu i-a fost îngăduit să se

căsătorească cu fiul beiului turc.

Rădacinile copacilor se împletesc frumos pentru a crea

un peisaj suprarealist la Ochiul Beiului, completând

culoarea lacului, de-un albastru rar.

La o jumătate de oră de mers în amonte sunt minu-

natele Cascade ale Beușniței, de o frumusețe rară.

În ultimul timp, Almăjul renaște prin dezvoltarea

turismului în această zonă binecuvântată.

Oamenii din Valea Almăjului sunt oameni harnici,

primitori, care de-abia așteaptă să povestească turiștilor

legendele din zonă, să le arate locurile frumoase în care

trăiesc și să îi găzduiască la nevoie în casele lor

primitoare.

PAGINI ALmaJENE 3

Page 4: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

O altă legendă spune că un om a încuiat din greșeală în tunelul din "Moara de la Tunel" niște capre și niște oi. După câteva zile, alt om, trecând pe acolo, a auzit strigăte de animale din moară. A mers să vadă ce se întamplă şi, deschizând ușa tunelului, a dat peste acele oi și capre. Când au ieșit din tunel, omul a băgat de seamă ca animalele erau adăpate și sătule. De atunci se spune că, în fiecare noapte, din tunel se aud cântece și strigăte de bucurie, dar nimeni nu a avut curajul să meargă după miezul nopții în acest loc fermecat.Se mai spune că, pe vremurile demult apuse, în sat trăia o fată superbă. Această fată a fost trimisă de către

Comuna Eftimie Murgu, sub denumirea veche de Rudăria, este cunoscută atât în țară, cât și peste hotare, datorită

vestitelor mori de apă, vechi de sute de ani. În Rudăria s-a născut și a copilărit Eftimie Murgu, marele revoluționar de la 1848, de unde provine și actualul nume al comunei.Morile de apă formează cel mai mare complex mulinolo-gic din sud-estul Europei. Din cele 40 care au existat, s-au păstrat până azi 22 de mori cu ciutură. Morile au luat numele străbunicilor locului unde sunt plasate, "familiilor șef" sau sunt denumite pur și simplu din imaginaţia localnicilor. Avem Moara de la Tunel, Moara Trăiloanea, Moara Firiz, Moara Roşoanea, Moara Îndărătnică dintre Râuri, Moara Prundulea, Moara Popeasca, Moara Maxinoanea, Moara Hămbăroanea, Moara din Țarină,

Moara Viloanea etc.De-a lungul timpului, au circulat diferite legende, transmise din generație în generație, cu privire la această vale. Să vă povestesc câteva dintre ele.

Moara Îndărătnică, veche de sute de ani, merge în sensul invers al acelor de ceasornic. Loc al tinereţii veşnice, legenda acestei mori spune că doi îndrăgostiţi, care nu au fost lăsaţi să se căsătorească şi care ajunseseră la o vârstă înaintată, s-au întâlnit la Moara Îndărătnică. Petrecând noaptea aici, timpul s-a întors în urmă cu mulţi ani, iar cei doi au putut să-şi trăiască povestea de dragoste.

CoLTul de Rai de pe Cheile Rudariei

de Iustina Iasmina Turnea

PAGINI ALmaJENE4

parinții ei la pădure, să ducă mâncare ciobanului care păzea oile. Fata a plecat şi a ajuns la cioban, care, cucerit de frumusețea fetei, a încercat să o violeze. Fata s-a speriat și a luat-o la sănătoasa prin pădure, iar ciobanul s-a ținut după ea. Au alergat mult, însă, în locul numit "Cracu Fecii", bătrânul a prins-o și a violat-o, iar după aceea a ucis-o.

Acum, poate unele legende sunt adevărate, iar altele sunt imaginația sătenilor. Fiecare legendă a avut un anumit impact în viața tinerilor de aici și fiecare persoană își extrage învățămintele proprii. Iar despre

morile de apă, cu siguranță că legendele au ajutat să fie ținute minte mai ușor.

Cât despre oamenii care își trăiesc viața aici, pot spune că toți sunt mândri de comuna lor. Tradițiile și obiceiuri-le din trecut sunt prețuite și chiar practicate în fiecare an. După părerea mea, asta ne aduce împreună.

Avem aceleași valori, ne respectăm unii pe alții, ne iubim comuna, pentru că aici Natura ne-a dăruit "colțul nostru de Rai". Dacă ajungi aici, îmi dai dreptate. Chiar e un colț de Rai și ar fi păcat să nu-l împărțim cu restul lumii.

Page 5: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

O altă legendă spune că un om a încuiat din greșeală în tunelul din "Moara de la Tunel" niște capre și niște oi. După câteva zile, alt om, trecând pe acolo, a auzit strigăte de animale din moară. A mers să vadă ce se întamplă şi, deschizând ușa tunelului, a dat peste acele oi și capre. Când au ieșit din tunel, omul a băgat de seamă ca animalele erau adăpate și sătule. De atunci se spune că, în fiecare noapte, din tunel se aud cântece și strigăte de bucurie, dar nimeni nu a avut curajul să meargă după miezul nopții în acest loc fermecat.Se mai spune că, pe vremurile demult apuse, în sat trăia o fată superbă. Această fată a fost trimisă de către

Comuna Eftimie Murgu, sub denumirea veche de Rudăria, este cunoscută atât în țară, cât și peste hotare, datorită

vestitelor mori de apă, vechi de sute de ani. În Rudăria s-a născut și a copilărit Eftimie Murgu, marele revoluționar de la 1848, de unde provine și actualul nume al comunei.Morile de apă formează cel mai mare complex mulinolo-gic din sud-estul Europei. Din cele 40 care au existat, s-au păstrat până azi 22 de mori cu ciutură. Morile au luat numele străbunicilor locului unde sunt plasate, "familiilor șef" sau sunt denumite pur și simplu din imaginaţia localnicilor. Avem Moara de la Tunel, Moara Trăiloanea, Moara Firiz, Moara Roşoanea, Moara Îndărătnică dintre Râuri, Moara Prundulea, Moara Popeasca, Moara Maxinoanea, Moara Hămbăroanea, Moara din Țarină,

Moara Viloanea etc.De-a lungul timpului, au circulat diferite legende, transmise din generație în generație, cu privire la această vale. Să vă povestesc câteva dintre ele.

Moara Îndărătnică, veche de sute de ani, merge în sensul invers al acelor de ceasornic. Loc al tinereţii veşnice, legenda acestei mori spune că doi îndrăgostiţi, care nu au fost lăsaţi să se căsătorească şi care ajunseseră la o vârstă înaintată, s-au întâlnit la Moara Îndărătnică. Petrecând noaptea aici, timpul s-a întors în urmă cu mulţi ani, iar cei doi au putut să-şi trăiască povestea de dragoste.

PAGINI ALmaJENE 5

parinții ei la pădure, să ducă mâncare ciobanului care păzea oile. Fata a plecat şi a ajuns la cioban, care, cucerit de frumusețea fetei, a încercat să o violeze. Fata s-a speriat și a luat-o la sănătoasa prin pădure, iar ciobanul s-a ținut după ea. Au alergat mult, însă, în locul numit "Cracu Fecii", bătrânul a prins-o și a violat-o, iar după aceea a ucis-o.

Acum, poate unele legende sunt adevărate, iar altele sunt imaginația sătenilor. Fiecare legendă a avut un anumit impact în viața tinerilor de aici și fiecare persoană își extrage învățămintele proprii. Iar despre

morile de apă, cu siguranță că legendele au ajutat să fie ținute minte mai ușor.

Cât despre oamenii care își trăiesc viața aici, pot spune că toți sunt mândri de comuna lor. Tradițiile și obiceiuri-le din trecut sunt prețuite și chiar practicate în fiecare an. După părerea mea, asta ne aduce împreună.

Avem aceleași valori, ne respectăm unii pe alții, ne iubim comuna, pentru că aici Natura ne-a dăruit "colțul nostru de Rai". Dacă ajungi aici, îmi dai dreptate. Chiar e un colț de Rai și ar fi păcat să nu-l împărțim cu restul lumii.

Page 6: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

Tocma Cornilor sau Lunea Cornilor este o tradiție cu

origini străvechi precreștine, care se sărbătorește în

fiecare an în comuna Bănia, din prima duminică din

Postul Paștelui și până luni. Evenimentul se petrece sub

forma unei nunți cu miri, nași și nuntași, însă partea

interesantă este că, la această sărbătoare, sunt invitați

doar bărbații, îmbrăcați în țol festiv. În prima zi, tema

vestimentației este „portul popular”, iar în a doua zi,

sătenii se costumează în persoane celebre pe care le

ironizează sau în unele cât mai înfricoșătoare, menite

să alunge spiritele rele care le-au transformat în aceste

creaturi.

De dimineață, începe procesul de transformare-înfru-

musețare al „miresei”, în care, ca la orice „femeie”, se

aplică regula „baba suferă la frumusețe”.(Foto 1)

În timp ce mireasa se pregătește, mirele și nașul au

plecat în căutarea ei cu întreg alaiul. Și-au unit forțele

și au pregătit un porc „fript în brucă” (adică la rotisor),

pe care l-au împodobit cum au știut ei mai bine ca să

LuneaCornilor

PAGINI ALmaJENE6Foto 2

Foto 1

de Petrișoara Golîmba

Fotografii de Petrișoara Golîmba și Gheorghe Bălan

Page 7: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

PAGINI ALmaJENE 7

arate cât mai „atrăgător”. (Foto 2)

În drumul lor, nuntașii servesc lumea de pe stradă cu o

gură de răchie, în cinstea mirilor.

Mirele a găsit casa miresei, dar cum femeile se lasă

așteptate, nici mireasa noastră nu încalcă regula și își

trimite un reprezentant, mireasa mică, pentru a mai

trage de timp, punându-l un pic pe jar pe flăcău.

De îndată ce mireasa a fost găsită, întreg alaiul, în

frunte cu stăgariul și stăgărițele, ocolesc satul pe ritm

de fanfară, pentru a da de știre în tot satul că în Bănia

are loc o nuntă, Nunta Cornilor. (Foto 3)

Nașa Cornilor o ia înainte și începe brâul bănățean,

urmată de naș și miri. (Foto 4)

Și hora se mărește ocolind platoul din centrul satului.

Iar la sfârșitul jocului din prima zi, bine meritata poză

de grup, ca să avem ce pune în cufărul cu amintiri

pentru generațiile viitoare. (Foto 5)

Eeei! Dar în a doua zi, lucrurile se schimbă. Mai sus o

avem chiar în fața noastră pe Iulia Albu, pregătită să

comenteze vestimentațiile nuntașilor care și-au creeat

ținute noi, special pentru acest eveniment.

Foto 3

Foto 4

Foto 5

Page 8: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

Dar nici Bianca S(c)lav nu se lasă mai prejos, și vine la horă

să ne prezinte una dintre ținutele din colecția sa de primă-

vară. (Foto 6)

De această dată, un cuplu. Iulia Albu și găina sa. (Foto 7)

Hora de luni. În aceeași ordine ca și cea de duminică, doar că

de data aceasta, mireasa este în doliu, probabil nu e mulțu-

mită de viața de familie. (Foto 8)

Un dans puțin mai diferit decât hora, perinița. Fiecare „corn”

are dreptul de a-și alege un partener sau o parteneră și să îl/o

joace în mijlocul horei, pecetluind acest dans cu un sărut.

Nașul cornilor anunță darurile pentru săteni, oferite de

„corini”. Aceste daruri satirizează calitățile sau defectele

oamenilor din sat, însă într-un mod foarte subtil, astfel încât

să le înțeleagă doar cei care știu despre ce este vorba. Un

exemplu de dar: „Lu’ Pavel Crițan, cornii îi dăruiesc un

trailăr dă păsui.” (poate că, acest om, a fost prins vreodată la

furat de fasole, iar ca la anul să nu mai facă la fel, „cornii” îi

dăruiesc o remorcă de fasole, ca să aibă destulă).

Având în vedere că, prin aceste daruri, se anunță majoritatea

neregulilor întâmplate într-un an, tot satul se adună pentru a

le auzi. La sfârșitul discursului, nașul îi poftește acasă pe

nuntași și săteni, anunțându-i că nunta s-a terminat.

Foto 6

Foto 7

Foto 8

Page 9: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

MAsuratul oilorIn Valea AlMAjuluide Iustina Iasmina Turnea

PAGINI ALmaJENE 9

WE SINGING COLORSne-au colorat zilele de festival!

Măsuratul oilor, o tradiție veche de sute de ani, este o

practică pastorală care a apărut dintr-o necesitate. Această

veselă sărbătoare pastorală se desfășoară la începutul lunii

mai, odată cu formarea stânilor sau cu deplasarea turme-

lor în zona pășunatului de vară.

Înainte ca oile să fie adunate în turmă, acestea se tund de

către proprietari și se despart de miei. Fiecare obișnuia

să își mulgă propriile oi, pentru ca laptele să fie măsurat

cu o serie de tehnici tradiționale, iar în funcție de

calitatea acestuia, fiecare proprietar își primea, în numai

două-patru tranșe, toate drepturile care îi reveneau,

în lapte sau în caș, până la sfârșitul perioadei de păscut.

După măsurat, urmează mult așteptatul ospăț, pe pajiștea

din imediata apropiere a stânei. Pe iarba verde se întind

covoare pe care se așează bunătățile culinare pregătite

special pentru acest moment festiv. Gruparea sătenilor

pe pajiște se face în funcție de gradul de rudenie, de

vecinătate sau de prietenie. Nimeni nu are voie să mănânce

sau să bea până când nu se termină slujba pe care preotul o

ține în mijlocul oilor. Apoi, sătenii se ospătează într-o

atmosferă plină de voie bună, obișnuind a-și trimite câte

ceva unii altora, cum ar fi pahare cu băutură, bucăți de

drob și alte bunătăți.

Din păcate, aceste obiceiuri au tot mai puţini adepţi, iar

numărul celor care cresc oi a scăzut considerabil. Cei tineri

nu se mai simt atraşi de acest mod de viaţă şi se tot

îndepărtează de tradiții. Fiecare localitate obișnuia să

numere mii și mii de oi, pe când acum numărul acestora a

scăzut chiar şi de zece ori.

Page 10: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

Atunci când mă gândesc la Crăciun, o mulţime de lucruri îmi încălzesc sufletul: mirosul bradului, al cozonacilor, peisajele feerice, notele armonioase ale colindelor şi multe luminiţe. Dar Crăciunul este mai mult de-atât în localitatea noastră. Cozonacii, colindele și toate simbolurile de Crăciun, transmit unitatea, lumina, căldura oamenilor, care fac posibilă bucuria acestei sărbători. Negreşit, satul este oglindirea eternităţii şi această veşnicie este remarcată cel mai elocvent de sărbători, prin ale căror obiceiuri şi tradiţii nepieritoare, devine un loc unde timpul îngheață. Într-un topos neatins de mâna maliţioasă a modernismului şi inovaţiei, fiecare sărbătoare primeşte un strop de magie şi, astfel, ne face să ne ducem cu gândul la un basm de mult uitat. Şi cum fiecare sărbătoare de Crăciun este o poveste, ea începe cu acordurile line ale colindelor care sunt vestite de cele mai curate voci. Glasuri dulci de copii aduc vestea naşterii Domnului Iisus în fiecare casă şi cu ele poartă speranţa şi veselia, care pun stăpânire chiar şi pe cei mai ursuzi săteni. Crăciunul în satul nostru este și despre dăruire. Astfel, oamenii devin mai buni şi, prin aceasta, însuşi cerul se

coboară pe Pământ. În fiecare an, Crăciunul poartă haina tradiţiei şi culturilor străvechi, care, de fiecare dată, în ciuda timpului, aduc emoţia noutăţii şi ineditului. În Ajunul Crăciunului, în ton cu căderea fulgilor de nea, ghirlande, globuri, luminiţe şi dulciuri acoperă cu acelaşi ritm duios bradul împodobit cu o sacră preţuire de către toţi iubitorii acestei sărbători. Ştiind că, în orice basm, există forţe ale răului care vor să estompeze farmecul acestei sărbători, tinerii erijează în personaje fictive care pun pe fugă aceşti adversari hidoşi, acest obicei fiind numit „Capra''. Pentru a se apropia mai mult de miracolul din iesle, creştinii merg la biserică îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. Spre seară, toţi gospodării cu suflet bun se adună în jurul meselor bogate în preparate tradițonale, nelipsite fiind: cozonacii preparaţi în casă, în cuptorul ars de vreme al bunicelor, friptura de porc a cărei artă de preparare este păstrată cu sfinţenie de ţăranii harnici, sarmale şi alte bucate alese. Noaptea, pe cea mai înalta culme a satului, este aprins de către copii un mare foc, care este văzut de toţi locuitorii, pentru a le reaminti de speranţa venită în lume. Parcă aici locurile poartă mai multă magie de sărbători.

SArBAtorile de iarNAdin localitatea noastRA de Rebeca Murgu

PAGINI ALmaJENE10

Page 11: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

PAGINI ALmaJENE 11

Mai mult decat legendade Bianca Mereșan și Patricia Cirpan

Totul începe în momentul în care poveștile bătrânilor îți incită curiozitatea și îți străbat cu răcoare coloana vertebrală, în timp ce vântul cu miros de Almăj se strecoară pe sub „țoalele” tale și printre crăpăturile pădurilor dese și pline de mister. Poveștile lor sunt foarte bogate și readuc la viață vremurile „dă dămult”, când sufletele almăjenilor erau mai curate, Valea Miracolelor nu era așa de ilumanată ca astăzi, iar răul încă umbla pe pământ.De la poveștile babelor care se întorceau de la șezători și se întâlneau pe drum cu pietre ce se rostogoleau, până la istorisirile moșilor ce veneau noaptea de la vânătoare și se întâlneau cu Dracul în persoană, de la vrăjile ce se făceau pe râurile împunse de lumina lunii, până la „muronii” ce umblau noaptea după miezul nopții, unele atrag cel mai mult atenția, și, în special, una. Este vorba de o prietenie ce s-a închegat între un soldat neamț și unul român de pe vremea celui de-al Doilea Război Mondial. Cei doi s-au împrietenit și au plecat împreună pe cărările întunecate din Valea Almăjului. Când românul „o tăbărât” și a vrut să se „ogi-nească”, neamțul a umplut sticla cu apă și s-au pus amândoi sub un nuc foarte bătrân. Cum se spune „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”, doar că aici, pământul almăjan, împregnat cu aroma strămoșească, adăpostește mai mult decât aur, adăpostește magie și mister.

O lumină le-a atras atenția și atunci ei „s-or sculat” și s-au îndreptat spre acel loc. Când au ajuns, o grămadă mare cu galbeni „șăgea” sub cineva. „Nima nu șcie” ce era acel „cineva”, fiindcă era cineva. Mulți spun că era „păzitorul sau sufletul comorii”. Și cei doi au fost întrebați dacă vor comoara, deoarece, comoara are nevoie de un stăpân. Cei doi s-au gândit puțin și au decis să împartă comoara. Acel cineva „le-o zîs așa”: „Dacă vreţ galbinii, trăbă să şciţ cum să îi folosîţ! Nu vă repezîţ cu lăcomie, gîngiţ binie şî nu puneţ mîna pră ei ca să faşeţ rău, rogiţ galbinii pră pămîntu ăsta şî nu altungeva!”. Cei doi au acceptat și au căzut de acord să îi folosească atunci când se vor reîntâlni, așa că au îngropat comoara, au făcut hartă, au rupt-o în două și fiecare a luat câte o jumătate. Dar acest legământ avea și consecințe, doar ei doi puteau folosi acei galbeni, în Valea Almăjului, așa cum au încheiat pactul cu „păzitorul”. Dar „blăstămul” imediat s-a pus, astfel încât oricine se atingea de galbeni și

nu erau cei doi aleși, era blestemat. Așa că neamțul și cu românul au spus așa: „Lăsăm să treacă vremea și, când o fi să avem nevoie, dacă o da Dumnezeu să ne încrucească drumul, atunci dezgropăm, până atunci s-avem noroc și sănătate și fiecare cu drumul lui”.

Timpul a trecut și, cum știm și noi, în Valea asta așa „dă faină”, nici nu știi cum trece vremea, la ce viață adevarată are almăjanul. Dar timpul a trecut și ce să vezi: românul și cu neamțul nu s-au mai întâlnit și praful vremii s-a pus peste cei doi. Însă, mai tinere ca niciodată, au rămas cele două bucăți de hartă care s-au împrăștiat ca vorbele babelor. Poate vă întrebați de ce nu s-au mai întâlnit cei doi. Ei bine, acel cineva a știut bine pe mâna cui lasă comoara, nu? Dar nu toată lumea știa despre comori și cum nimeni nu prea mai credea în „fantaizurile” alea, nu a ținut nimeni cont de blesteme, așa că cele două bucăți de hartă s-au unit ca prin miracol. Cine erau acei doi, nimeni nu știe, ce se știe e că au ajuns la locul comorii și au dezgropat-o și unul singur s-a mai bucurat de comoară. Unul a murit, iar celălalt a înnebunit. Un moș almăjan a mai răspândit prin viu grai „povasta asta” și spunea așa: că dacă știau să dea foc galbenilor și să vadă flacara albastră, știau că sunt blestemați, dar și astăzi foarte puțini galbeni au flacara albă, restul toți au flacara albastră.

Page 12: pagini almajene NO.2 black white web - ramai.ro · PDF NR.2/10/16 PAGINI ALmaJENE Turist în Valea 2 Almăjului Lunea 6 Cornilor Măsuratul oilor Colţul de Rai de pe 9 în Valea Almăjului

CARAȘ-SEVERIN

www.eeagrants.org www.grantur i -corai . ro

Revista este realizată de tineri și profesori ai liceului

Eftimie Murgu din Bozovici, ca activitate în cadrul clubului tinerilor din Bozovici, și face parte din proiectul Rămâi – La școală, pentru comunitatea

noastră!, implementat de Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, în parteneriat cu Asociația ActiveWatch, în perioada februarie 2015 –

octombrie 2016.

Proiectul La școală, pentru comunitatea noastră! urmărește să crească frecvența școlară și șansele de acces pe piața muncii pentru tinerii din zonele Anina și Bozovici.

S-a observant că tinerii din aceste localități recunosc și sunt mândri de potențialul turistic, sportiv și cultural al localităților lor. Astfel, proiectul a pornit de la interesele

elevilor și a în�ințat două clubri în care tinerii să deprindă abilități folositoare pe piața muncii și care au legătură cu promovarea turisitică a localităților lor, dar care, în

același timp, să-i și apropie de școală.

Proiectul este �nanțat cu sprijinul �nanciar al Programului RO10-CORAI, program �nanțat de Granturile SEE 2009-2014 și administrat de Fondul Român de Dezvoltare

Socială. Valoarea totală a proiectului este de 1.493.385,32 lei.

DATE DE CONTACT

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia o�cială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009 – 2014; Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor;

Editor material: Inspectoratul Școlar Județean Caraș-SeverinAdresă: Str. Ateneului, nr. 1, ReșițaE-mail: [email protected]: 0255.214.230Data publicării: octombrie 2016www.ramai.ro

REDACȚIA

Prof. Marius Băcilă

Iustina Iasmina Turnea

Petrișoara Golîmba

Rebeca Murgu

Bianca Mereșan

Patricia Cirpan

CONSULTANȚI

EDITORIALI

Irina Georgescu

Cristina Cristea

Raluca Negulescu

Loredana Stanciu

REDACTOR

Aurora Cârstea

ART DIRECTION

Studio Meka

FOTOGRAFII

Alexandra Tudor

Petrișoara Golîmba

Gheorghe Bălan

ISSN 2537 - 3331, ISSN-L 2537 - 3331

Revista este realizată sub egida: