OPERAŢIUNILE COMERCIALE COMBINATE

An univ 2010-2011

OPERAŢIUNILE COMERCIALE COMBINATE

Sunt afaceri internaţionale care îmbină elemente din operaţiunile de export,import, prestări de servicii etc. într-un mecanism tranzacţional unic, conceput şi pus în aplicare de firme specializate.

Sunt operatiuni care presupun eliminarea sau reducerea folosirii instrumentelor de plata traditionale si inlocuirea lor cu schimburi reciproce de marfuri, servicii, fiind de regula insotite de anumite aranjamente financiare

Modalitati si mecanisme de conditionare a fluxurilor de marfuri dintre doi sau mai multi parteneri

Principalele tipuri de operaţiuni comerciale combinate sunt: – operaţiunile în contrapartidăoperaţiunile în contrapartidă, – reexportulreexportul, – lohn-ul lohn-ul – operaţiunile de switchoperaţiunile de switch.

1. OPERAŢIUNILE ÎN CONTRAPARTIDĂ

În sens restrâns, contrapartida include acele tranzacţii în care se impune contractual o legătură, o condiţionare, între fluxurile de export şi cele de import, respectiv compensaţiile (barterulbarterul şi clearingulclearingul) şi operaţiunile paralele (cumpărările legate, cumpărările în avans, cumpărările legate, cumpărările în avans, buy back-ul şi aranjamentele compensatorii - offsets).buy back-ul şi aranjamentele compensatorii - offsets).

În sens larg, ea se referă la toate aranjamentele compensatorii prin care exportatorul se obligă contractual să contribuie la realizarea unor venituri în valută de către importator.

OPERAŢIUNILE ÎN CONTRAPARTIDĂ

La extinderea operaţiunilor în contrapartidă au contribuit:

factori de ordin conjunctural:– penuria de resurse valutare– modificările semnificative ale cursurilor valutare (riscuri valutare)– datoria externă – deficite importante în balanţele de plăţi– creşterea preţului energiei şi a materiilor prime în anii `70

factori de ordin tehnic:– operaţiunile combinate pot fi utilizate ca modalitate facilă şi eficientă de

diminuare a unor surplusuri fără a practica preţuri reduse– se reduce efectul creşterii preţurilor provocate de inflaţie– sunt utilizate pentru suplimentarea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare.

OPERAŢIUNILE ÎN CONTRAPARTIDĂ

Avantajele operatiunilor in contrapartida: Instabilitatea monetara (criza lichiditatilor, cronicizarea

datoriilor externe, lipsa convertibilitatii propriilor monede) Avantajele generate de derularea unor actiuni de

cooperare in productie Incercarea de a mentine si dezvolta relatiile reciproce

intr-un cadru echilibrat Diversificarea fondului de marfuri pentru piata in cadrul

regional Forma de comert putin costisitoare

OPERAŢIUNILE ÎN CONTRAPARTIDĂ

Dezavantajele operatiunilor in contrapartida: Conjugarea intereselor partenerilor –inegala in timp Compensarea valorica a unor schimburi poate fi uneori

greoaie- dezechilibre in timp care pot frina aceste operatiuni

Unele tari (mai ales cele dezvoltate) au tendinta de a exporta marfuri prelucrate depasite din punct de vedere tehnic in schimbul materiilor prime din ce in ce mai rare

OPERAŢIUNILE ÎN CONTRAPARTIDĂ

CLASIFICAREA OPERATIUNILOR IN CONTRAPARTIDA:– Dupa gradul de compensare prin marfa si sau servicii:

Compensatii – elimina total moneda din afacerile comerc Operatiuni paralele – opereaza partial cu marfuri in sch

reciproce incluzind si moneda ca termen de schimb– Dupa numarul de parteneri de afaceri

Operat in contrapartida bilaterale Operat in contrapartida multilaterale

– Functie de nivelul economic – juridic al partenerilor: Op.in contrapartida la nivel de intreprindere Op.in contrapartida la nivel grupuri de intreprinder sau ramuri

(barter) Op.in contrapartida la nivel de stat (clearingul)

a. COMPENSAŢIILE

• Definitie

Sunt schimburi de marfă contra marfă intre doua sau mai multe

firme din tari diferite , efectuarea lor facindu-se pe baza

echivalente fără intervenţia mijloacelor de plată.• CaracteristiciCaracteristici:

partizile de mărfuri de export şi de import nu se plătesc în valută, ci se compensează reciproc;

compensaţia este, de regulă, integrală;

baza juridică a operaţiunii o constituie un singur contract.

Clasificarea compensaţiilor

În funcţie de obiectul lor: compensaţii particulare sau individuale (când se referă la schimbul de mărfuri

fizice) compensaţii globale (când au la baza schimbul de bunuri şi servicii)

În funcţie de numărul partenerilor: compensaţii individuale simple (între 2 parteneri) compensaţii individuale progresive

compensaţii lărgite (câte 2 parteneri sau m m part din ţara de export, respectiv de import) compensaţii triunghiulare (cu participarea intrepr din trei sau mai multe tari) compensaţii în lanţ

În funcţie de nivelul la care sunt reglementate: compensaţii inter-firme compensaţii inter-guvernamentale

Compensatii individuale simple

Se incheie intre intreprinderi din doua tari, fiecare avind calitatea atit de exportator cit si de importator, valorile celor doua partizi de marfa fiind egale, ele compensindu-se reciproc

Ficare dintre parti urmereste efectuarea unui import prealabil

Riscul nelivrarii comtrapartideiscrisoare de garantie bancarascrisoare comercialaexpedierea partidei de marfa unui tertimport export concomitentcompensatii de export import alternativ

Compensatii individuale progresive

Compensatiile individuale progresive se prectica sub urmatoarele forme:

- compensatii bilaterale largite se incheie intre doi sau mai multi

- compensatii triunghiulare

- compensatii multiple sau in lant

Compensatii globalea1) Operaţiunile de barter (troc)

Barterul este o compensaţie particularăcompensaţie particulară, care se realizează între firme din 2 ţări, fiecare partener apărând atât în calitate de exportator, cât şi de importator, valorile celor 2 partizi de mărfuri sunt egale, compensându-se reciproc.

ParticularităţileParticularităţile tranzacţiilor de barter:– schimbul de mărfuri se realizează pe baza unui singur

contract, care conţine prevederi referitoare la ambele fluxuri de mărfuri;

– mărfurile care fac obiectul schimbului nu se facturează în devize convertibile şi deci nu are loc un transfer valutar;

– schimbul de mărfuri are loc simultan sau la intervale foarte scurte de timp.

Variante ale barterului - Compensarea

O variantă a barterului este compensarea (compensation). Presupune ca firma exportatoare să livreze produsele sale într-o ţară străină şi acceptă să fie plătită în natură într-o perioadă ulterioară.

Operaţiunea se bazează tot pe un singur contract încheiat între cele 2 firme, care include clauza de clauza de compensaţiecompensaţie, prin care se prevede că mărfurile importate în ţara B sunt compensate printr-un export de valoare egală în ţara A.

Deşi mărfurile sunt evaluate şi facturate în valută, nu are loc un transfer valutar efectiv, ci numai un schimb de documente.

Compensarea

Poate apare un risc important pentru partenerul care face primul livrarea. Partenerul care livrează primul marfa, pentru a se pune la adăpost de riscul nelivrăriiriscul nelivrării contrapartizii:

poate solicita o scrisoare de garanţie bancarăscrisoare de garanţie bancarăpoate recurge la expedierea mărfii pe adresa unui terţ, care o eliberează numai după ce partenerul face dovada livrării propriei partizi (vinculaţievinculaţie).

Se pot realiza compensaţii prin divizarea partizilordivizarea partizilor de marfă în loturi care se livrează eşalonat într-o perioadă determinată de timp, diminuându-se riscul nelivrării mărfurilor în contrapartidă.

Variante ale barterului - Compensaţiile lărgite

Se încheie cu participarea a 2 sau mai mulţi parteneri 2 sau mai mulţi parteneri din fiecare ţarădin fiecare ţară, atât ca parteneri de export, cât şi de import.

Partizii de mărfuri de export/import se compensează integral în natură, mărfurile circulă între cele 2 ţări, iar decontările se fac îndecontările se fac în interiorinteriorul fiecăreia dintre acestea între partenerii care apar în calitate de vânzători şi cumpărători atât în relaţiile externe cât şi în cele interne.

Exportatorul dintr-o ţară va primi contravaloarea mărfurilor exportate de el de la importatorul din propria ţară, în monedă naţionalămonedă naţională, nefiind necesară circulaţia devizelor între cele 2 ţări.

Variante ale barterului – Compensaţiile triunghiulare şi cele în lanţ

Presupun participarea la aceste operaţiuni a unor firme din 3 sau 3 sau mai multe ţărimai multe ţări.

Livrarea mărfurilorLivrarea mărfurilor între firmele participante ia forma unui circuit închiscircuit închis.

În acelaşi mod se efectuează şi stingerea obligaţiilor, evitându-se decontările în valută.

În acest caz se încheie contracte între firmele participante din diferitele ţări, operaţia fiind multilaterală; compensaţia este compensaţia este integralăintegrală, iar obligaţia de compensare se transferă de la o firmă la alta, ceea ce măreşte şi riscurile operaţiunii.

Barterul

Barterul este o compensare globala realizata la nivel de grupe de intreprinderi aspartinind uneia sau mai multor ramuri economice

Barterul poate privit ca fiind un clearing pe termen scurt Are la baza contracte incheiate intre ministere si chiar la nivel interguvernamental Antreneaza de regula si factori ai puterii politice Spre deosebire de clearing prin sfera de cuprindere mai limitata care se refera la un

grup de marfuri, la un grup de intreprinderi

LIMITE Problema dificilă în negocierea operaţiunilor de barter o constituie determinarea

raportului de schimbraportului de schimb între bunurile care fac obiectul fluxurilor reciproce. În cazul mărfurilor fungibilemărfurilor fungibile, stabilirea raportului de schimb se face plecând de la

cotaţiile de la bursăcotaţiile de la bursă ale produselor respective. La produsele manufacturateprodusele manufacturate nu există un preţ de piaţă consacrat, de aceea se

manifestă o tendinţă de supralicitare a preţurilor acestor produse pentru acoperirea riscurilor specifice operaţiunii şi pentru dobândirea de avantaje unilaterale.

Barterul

Neexistind un suport financiar bazat pe mecanismul instrumentelor si mijloacelor de plata traditionale, apare imperios necesara folosirea scrisorilor de garantie bancara ca mijloc de asigurare

Folosirea acestei tehnici de comercializare la scara larga aduce neajunsuri in sensul reducerii considerabil a aportului valutar si deci a posibilitatilor de executare a platitilor externe clasice

Clearingul

Este un acord între 2 (sau mai multe) ţări pentru o compensare globală a compensare globală a fluxurilor de bunuri şi servicii reciprocefluxurilor de bunuri şi servicii reciproce pe o perioadă determinată de timp, de obicei 1 an, cu excluderea totală sau parţială a transferului valutar.

La baza compensaţiei globale prin sistemul clearing se află un acord acord interguvernamentalinterguvernamental. Acordurile de clearing sunt însoţite de anexe în care se cuprind mărfurile ce pot face obiectul tranzacţiilor (nomenclatorul de clearingnomenclatorul de clearing).

În baza acordurilor se deschid conturi la băncile din ţările semnatare în care se ţin evidenţele schimburilor. Se naste astfel o relatie intre importatori—casa de compensatie--exportator

Plăţile se fac în valută de clearingvalută de clearing. Plata export nationali se va face in limitele disponibilitatilor bancii, constituite din varsamintele importatorilor nationali

Calculul “compensatiei” se efectuiaza in mod global la sfirsitul anului Eventualul sold existent la sfirsitul anului urmeaza a fi compensat de partea

debitoare intr-un mod stabilit in prealabil (livr de marfuri, prestari de servicii sau chiar plati in valuta)

Clearingul

In forma sa mai complexa clearingul cuprinde NU numai schimburi de marfuri ci si prestari financiare si de servicii (compensarea cuprinde deci atit comertul vizibil cit si cel invizibil)

Fiind vorba de o compensare globala NU este necesara asigurarea unui echilibru intre diferitele categorii de exporturi reciproce

Clearingul CLASIFICARE

Din punct de vedere al partilor implicate, există:

clearing bilateral- realizat intre doua tari

clearing multilateral – la care participa trei sau mai multe tari (CAER).

Din punct de vedere al tehnicii utilizate, există:

clearing cu 2 conturi

clearing cu un singur cont.

Noţiuni importante

Oficiu de clearing Moneda de clearing Curs de clearing Discont / Primă Credit tehnic sau „spaţiu de joc” (swing).

Acordul de clearing

Trebuie să se prevadă:

mărimea maximă a creditului tehnic (care este pe termen scurt)

condiţiile de acordare a creditului tehnic: fără dobândă (de regulă), dobânzi de cont curent, dobânzi penalizatoare

modul de soluţionare la finele perioadei a debalanţelor (soldurilor rezultate datorită neefectuării unor importuri sau depăşirii exporturilor):

reportarea solduluireportarea soldului pentru perioada ulterioarăprevederea în acord a unei anumite mărfimărfi în care se vor plăti soldurilecompensarea în valutăcompensarea în valută a soldurilor active

Acordul de clearing

Mai cuprinde si alte clauze esentiale referitoare la:o data intrarii in vigoare a acorduluio termenul de valabilitateo organismele din propria tara care gestioneaza

derularea clearinguluio moneda conventionala in care se exprima operatiile

de clearing (moneda de clearing)o platile admise a fi realizate prin clearingo conditiile de functionare a creditului tehnico modalitatile de lichidare a soldului final

Acordul de clearing

Creditul tehnic – reprezinta un plafon valoric care are menirea de a acoperi decalajele intervenite intre valoarea importurilor si cea a exporturilor

Clauza de devize – are rolul de a determina partile care au semnat un acord de clearing sa depuna eforturi pentru echilibrarea conturilor. Daca o parte nu poate lua masuri de reducere a dezechilibrului de cont ea va fi obligata sa acopere diferenta dintre creditul tehnic di deficitul efectiv printr-un transfer real de valuta convertibila (ac de claering de transforma in acord de clearing si plati)

Moneda de cont – pentru omogenizarea conturilor de clearind evidenta schimburilor de tine intr-o asa numita moneda de cont (ex: dolari clearing, dolari convenio, )- rolul acestora fiind pur contabil

Acordul de clearing

o Acordurile de clearing pot prevedea posibilitatea ca tara excedentara sa-si poata utiliza soldul sau creditor intr-o operatie sau mai multe operatiuni cu alte tari (nemembre ale acordului de clearing) – posibilitatea inscrisa in contract ca si “clauza switch”

o Clauza de rectificare (de consolidare valutara) este aceea prin care se urmareste si se preintimpina influentele unor devalorizari sau revalorizari ale monedei de cont prin majorarea sau micsorarea soldului de clearing

Acordul de clearing bilateral

Rezidentii unei tari (care sunt debitori fata de parteneri din alte tari) varsa sumele corespunzatoare debitelor in moneda nationala la banca lor centrala, denumita fie Oficiu de clearing fie Oficiu de compensare

Oficiul de credit din cealalta tara – creditoare- varsa sumele corespunzatoare exportatorilor in moneda lor nationala

Acordurile de clearing stabilesc un raport global intre doua curente comerciale efectuate in sens opus care asigura reglementarea schimburilor comerciale in situatii conjuncturale care limiteaza schimburile comerciale traditionale

Acordul de clearing multilateral

Presupune participarea a trei sau mai julte tari in acesta intelegere in incercarea de a evita dificultatile generate de executarea lichidarii soldurilor finale

EXEMPLE:• Comitetul acordurilor de plati Paris 1947-dec 1958• Uniunea Europeana de plati UEP 1950• CAER 1957 prin intermediul Bancii Internationale

pentru Colaborarea Economica BICE (ruble transferabile)

Limitele clearingului

Desi schema de realizare a unui acord de clearing este relativ simpla functionarea sa presupune o organizare complexa, greoaie, necesita numeroase formalitati si prezentarea unui numar relativ mare de documente

Acordurile de clearing nu pot functiona efectiv in mod corespunzator decit in conditiile in care fluxul de plati este egal in ambele sensuri

b. OPERAŢIUNILE PARALELE(countertrade, parallel trading)

Au ca obiect schimbul de mărfuri şi constau, în esenţă, în legarea sau condiţionarea unui import de mărfuri de un export concomitent sau a unui export de un import, din care cauză de mai numesc şi operaţiuni conexate, conjugate sau de reciprocitateoperaţiuni conexate, conjugate sau de reciprocitate.

Trăsături:

operaţiunea se întemeiază pe 2 contracte2 contracte care operează independent unul faţă de celălalt; valoarea celor 2 partizi NU trebuie să fie egală, ceea ce presupune că numai o parte din valoarea importurilor este acoperită prin încasările din exportul legat (rata contrapartideirata contrapartidei);contravalorile celor 2 partizi de marfă sunt decontate în valutădecontate în valută, facturându-se separat;

numărul partenerilornumărul partenerilor din cele 2 ţări care participă la operaţiune nu este nu este egalegal, fiind diferit de la o ţară la alta.

OPERAŢIUNILE PARALELE

Includ: cumpărările legate (achiziţii induse), cumpărările legate (achiziţii induse), cumpărările în avans (operaţiuni iunctimate sau adresate),cumpărările în avans (operaţiuni iunctimate sau adresate),buy back-ul şi buy back-ul şi aranjamentele compensatorii – offsets.aranjamentele compensatorii – offsets.

După modul în care se realizează contrapartida distingem:operaţiuni cu compensare directă, cu produse rezultate (buy back)operaţiuni cu compensare indirectă, mărfuri în contrapartidă care nu rezultă (productiv) din produsele exportatorului (cumpărările induse şi cumpărările în avans).

Cumpărările induse (achiziţiile induse - counterpurchase)

Se bazează pe obligaţia exportatorului de a cumpăra o serie de produse naţionale oferite de partenerul de tranzacţie din ţara de import.

CaracteristiciCaracteristici:realizează o condiţionare a fluxurilor de export şi de import în scopul facilităriifacilitării pentru partenerul importatorimportator a realizării obligaţiilor sale de obligaţiilor sale de platăplată în valută;ţara importatoare urmăreşte dirijarea la exportdirijarea la export a unor mărfuri mai puţin competitive;depăşirea unor obstacole de politică comercialădepăşirea unor obstacole de politică comercială care afectează competitivitatea exporturilor efectuate de ţara importatoare;condiţionareacondiţionarea de către unele ţări a acordării licenţei de importacordării licenţei de import de efectuarea de exporturi în ţara parteneră;mijloace de promovare a importului de tehnologiemijloace de promovare a importului de tehnologie pe relaţia Est-Vest sau Nord-Sud.

În cazul cumpărărilor induse

se încheie 2 contracte independente2 contracte independente, subsumate unui acord-cadru între cele 2 părţi,

fiecare dintre cele 2 partizi de mărfuri sunt facturate şi facturate şi plătite separat,plătite separat,

valoarea bunurilorvaloarea bunurilor oferite spre cumpărare este de

30-100%30-100% din valoarea contractului de export, obligaţia de cumpărare este exigibilăexigibilă pe o perioadă

cuprinsă între 1-5 ani,1-5 ani, poate fi inserată şi o clauză de transferclauză de transfer a obligaţiei de

contrapartidă unui terţ.

Operaţiunile iunctimate sau adresate (cumpărările în avans – reverse countertrade)

O firmă care urmează să exporte un bun, de regulă de valoare mare, cumpără în prealabilcumpără în prealabil de la clientul său o anumită marfă, îndeplinându-şi astfel ex-anteex-ante obligaţia de contrapartidă.

Presupune destinarea unui anume sens al destinarea unui anume sens al tranzacţieitranzacţiei, fie pentru a-i permite partenerului să facă să facă rost de resurse valutarerost de resurse valutare cu care să plătească un avans, în cazul exporturilor de bunuri de echipament pe bază de credit furnizorcredit furnizor, cu plata numai în avans la livrare sau fie să achiziţioneze cu prioritate nişte bunuri care îl interesează (creându-i o capacitate de platăcapacitate de plată).

Cumpărările în avans

Se utilizează şi între ţările care au încheiate acorduri de clearing pentru depăşirea unor blocaje depăşirea unor blocaje determinate de dezechilibre mai mari decât determinate de dezechilibre mai mari decât creditul tehniccreditul tehnic.

Pentru a-şi continua livrările, exportatorii din ţara creditoare pot încheia astfel de operaţiuni adresate prin care exportul lor este destinat în mod expres realizării unui import de mărfuri.

c. BUY BACK (cumpărarea de produse rezultate)

Sunt forme de compensare directă, obligând exportatorul de bunuri şi echipament tehnologic ca, în contul rambursării exporturilor sale, să importe de la beneficiar produse realizate cu echipamentele respective.

DomeniiDomenii:explorare şi exploatare de materii prime;dezvoltarea capacităţii de producere a energiei;industria chimică şi petrochimică.

Acordul cadruAcordul cadru pune în legătură: contractul de livarecontractul de livare a unor bunuri de echipament (maşini şi utilaje,

instalaţii complexe, uzine întregi); contractul de cumpărarecontractul de cumpărare a unor produse din ţara importatoare, în

principal produse rezultate din valorificarea productivă a bunurilor de echipament importate.

Buy-back-ul mai presupune şi contracte de:

licenţiere asistenţă tehnică de garanţie şi testări de service

contracte de credit contracte de asigurare contracte de garanţie.

Caracteristici:

livrările de produse pot să acopere integral sau numai parţial obligaţiile de plată ale importatorului;

exportatorul poate prelua şi mărfuri fabricate în uzinele deja existente;

intervalul de timp între exportul de echipamente şi livrarea în contrapartidă este mare, perioada de derulare a operaţiunii fiind cuprinsă între 5 şi 25 ani;

valoarea contrapartidei trebuie să acopere atât costul obiectivului, cât şi costul finanţării.

Avantaje pentru creditor:

îşi desface pe noi pieţe mai puţin solvabile, produse de valori mari;

poate testa, prin această modalitate, noi pieţe pe care să-şi promoveze produsele prin alte tehnici comerciale;

creează nişte relaţii de complementaritate tehnică de durată cu receptorul;

îşi poate asigura aprovizionarea pe termen lung cu factori de producţie deficitari.

Avantaje pentru beneficiar:

se retehnologizează fără efort valutar prealabil;

are desfacerea asigurată pentru primele tranşe de produse rezultate;

poate continua livrările pentru produse rezultate şi după ce a achitat creditul;

dobândeşte de la început proprietatea asupra obiectivului.

d. ARANJAMENTELE COMPENSATORII (offset)

Constau în acordul dintre o firmă exportatoare de obiective complexe sau echipamente de valoare ridicată şi ţara importatoare, prin care exportatorul se obligă să asocieze firme din ţara de import la realizarea şi punerea în valoare a obiectivului, respectiv echipamentelor.

Există două tipuri de aranjamente:

indirecte:indirecte: presupun asociarea indirectă a firmelor din ţara importatorului, în sensul că exportatorul cumpără bunuri şi sevicii care nu sunt legate de obiectivul exportat;directe:directe: presupun participarea directă a firmelor din ţara gazdă la realizarea obiectivului ce face obiectul contractului.

2. REEXPORTUL

Operaţiunea de reexport constă în cumpărarea şi revânzarea unei mărfi în vederea obţinerii unei diferenţe de plăţi care să acopere costurile ocazionate de derularea operaţiunii, plus un profit, sau în scopul promovării relaţiilor comerciale externe.

TIPOLOGIA REEXPORTULUI

A.In functie de scopurile urmaritescopurile urmarite, pot fi: a. reexporturi destinate obtinerii unor profituri b.reexporturi efectuate in vederea promovarii relatiilor reciproce

B.In functie de ruta operatiuniiruta operatiunii ( logistica ), pot fi: a. reexporturi cu tranzitarea teritoriului vamal b. reexporturi fara tranzitarea teritoriului vamal

C.In functie de amplitudinea operatiuniloramplitudinea operatiunilor efectuate, pot fi: a. reexporturi fara prelucrarea marfii b. reexporturi cu prelucrarea marfii

D.In functie de nevoia de corectare a unor dezechilibre economicenevoia de corectare a unor dezechilibre economice, sunt: a. reexporturi pt. atenuarea efectelor unor interdictii de transfer valutar b. reexporturi pt. compensarea obligatiei de a fi platit in moneda neconvertibila

sau mai slaba c.reexporturi pt. solutionarea lipsei de capacitati de absorbtie a pietei.

Reexporturile destinate obtinerii de profituri:

reprezinta forma cea mai frecventa in schimburile comerciale internationale

presupune incheierea a 2 contracte distincte, interconectate importatorul si exportatorul nu se cunosc sau nu doresc sa actioneze

in sfera relatiilor externe.

In alte situatii, desi exportatorul si importatorul se cunosc si au mai facut afaceri impreuna, din diferite motive nu pot sau nu mai doresc sa incheie tranzactia (embargo, sanctiuni comerciale, tratament discriminatoriu etc).

Deoarece obiectivul principal al firmei care initiaza operatiunea este obtinerea unui profit cât mai mare, concomitent cu costurile ridicate de derulare, operatiunile de reexport se fac prin intermediul unor perimetre libere, evitându-se cheltuielile incrucisate cu taxe vamale si alte obligatii fiscale.

Reexporturile efectuate pentru promovarea relaţiilor reciproce

În unele cazuri unii parteneri comerciali au nevoie de produsele celorlalti, dar neavind mijloacele de plata necesare, conditioneaza preluarea de cumparare in contrapartida a produselor proprii.

Când aceste produse de contrapartida nu reprezinta interes, apare obligatorie operatiunea de reexport.

Aceste reexporturi, chiar daca nu genereaza intotdeauna profituri, contribuie la:

- sporirea volumului exporturilor- diversificarea pietelor de desfacere - cresterea numarului de parteneri externi- testarea unor noi piete.

Importul de completareImportul de completare este tot un reexport cu prelucrare, in vederea promovarii relatiilor comerciale.

3. LOHN - UL

4. SWITCH - UL