Download - o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

Transcript
Page 1: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

RReevviissttaa rroommâânnãã aa iinnoovvããrriiiiRevistã editatã de AMCSIT – POLITEHNICA

Splaiul Independenþei nr. 313, sector 6, 060024 – BucureºtiTelefon: 021 402 93 43; Fax: 021 402 97 50

E-mail: [email protected]; Site: www.amcsit.ro

IISSSSNN 11884444--88335566

© AMCSIT – POLITEHNICAReproducerea textelor ºi a ilustraþiilor din revistã nu este permisã decât cu

acordul scris al redacþiei.

PPrree--pprreessss,, ttiippaarr:: VViissiioonn DDeessiiggnn

CCoolleeggiiuull rreeddaaccþþiioonnaall::

CCoolleeggiiuull ººttiiiinnþþiiffiicc::

AAddrreessaa rreeddaaccþþiieeii

Prof. univ. dr. ing. Cristian ANDREESCUProf. univ. dr. ing. Traian AURITEDr. ec. George BALAProf. univ. dr. ing. Dan MihaiCONSTANTINESCUProf. univ. dr. ec. Horaþiu DRAGOMIRESCUProf. univ. dr. ing. Marin DRÃGULINESCUAcad. Florin Gheorghe FILIPProf. univ. dr. ing. ªtefan IANCUProf. univ. dr. ing. Szabolcs LANYIProf. univ. dr. ing. Neculai MIHÃILESCUCS I dr. ing. Vergil MURARU

Gen. ing. Marcel OPRIªProf. univ. dr. ing. Claudia POPESCUProf. univ. dr. ing. Mihai Octavian POPESCUProf. univ. dr. ec. Roxana SÂRBUDr. ing. Alexandru ªTRENCProf. univ. dr. ing. Florin TÃNÃSESCUCS I dr. ing. Mihai ªtefan TEODORESCUProf. univ. dr. ing. Nicolae VASILEProf. univ. dr. Ing. Daniela VASILIUProf. univ. dr. ing. Nicolae VASILIUDr. ec. Viorel VULTURESCU

DDiirreeccttoorr: prof. univ. dr. ing. Nicolae VASILIUDDiirreeccttoorr eeccoonnoommiicc: ec. ing. Emilia DUMITRAŞ

RReeddaaccttoorr ººeeff: acad. Florin Gheorghe FILIPRReeddaaccttoorr ººeeff aaddjjuunncctt: prof. univ. dr. ing. Cristian ANDREESCU

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaaccþþiiee: Tudor-George MÃRUNÞELURReeddaaccttoorr: Anca PERªOIU

TTeehhnnoorreeddaaccttoorr: Ana CENUªÃ

RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

Page 2: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

IINNTTEERRVVIIUU

AANNAALLIIZZEE -- EEVVAALLUUăăRRII

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

BBIIBBLLIIOOTTEECCAA IINNOOVVAARREEAA

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

Participare românească la proiecte de dezvoltare durabilă ale UE pentru un transport durabil 3

Anul acesta, la Geneva, inventatorii români au urcat pe podium de 55 de ori! 4

Conferinţa Naţională a Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior - CNCSIS 11 10

Universitatea acestui mileniu - o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a 11economieiInterviu cu prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, preşedinte CNCSIS

Inovarea şi modelul elicei triple 14FFlloorriinn GGhheeoorrgghhee FFIILLIIPP,, NNiiccoollaaee VVAASSIILLIIUU

Piaţa cunoştinţelor. Neajunsuri şi soluţii 20AAuurreell IIAANNCCUU

Iniţierea şi dezvoltarea procesului de inovare 29ŞŞtteeffaann IIAANNCCUU

Direcţiile României de politică guvernamentală în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării 36II. Concluzii şi recomandări în urma desfăşurării P.N.C.D.I.1

MMiirrcceeaa SSIIMMIIOONNEESSCCUU,, OOccttaavviiaann SSTTRROOIIEE

Relaţia dintre brevetul de invenţie şi inovarea tehnologică 39II. Brevetul de invenţie - exponent şi motor al inovării tehnologice

AAlleexxaannddrruu CCrriissttiiaann ŞŞTTRREENNCC

Noi module de evaluare a conformităţii puse la dispoziţia producătorilor de legislaţia comunitară 43MMiihhaaeellaa IIOORRDDĂĂNNEESSCCUU

Analiza juridică a contractului de finanţare în inovare 47II. Condiţii de validitate a contractului de finanţare

BBooggddaann SSLLĂĂTTIINNEEAANNUU

Cu RoboScan 1M, MB Telecom a adus, în premieră, Marele Premiu inventicii româneşti 50Grupaj realizat de AAnnccaa PPEERRŞŞOOIIUU

TRACK VIEW - Sistem de localizare, urmărire, gestiune şi management al unui parc de locomotive 57AAnnttoonn CCoorriioollaann CCHHIICCIIUUDDEEAANN

Senzori şi traductoare. Autor: Constantin Călinoiu 63NNiiccoollaaee VVAASSIILLIIUU

CCUUPPRRIINNSS

Page 3: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

33RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

Plecând de la ideea că transportul feroviar - celmai ecologic, sigur şi confortabil - nu este încă suficientde competitiv, proiectul ECORailS propune ca achiziţio-narea materialului rulant să se facă după noi meto-dologii care să impulsioneze dezvoltarea acestuia, maiales din punctul de vedere al costurilor de exploatare şial condiţiilor de mediu, criterii evaluate pe toată duratade viaţă (cca. 30 ani).

Proiectul va furniza administraţiilor de transportferoviar şi operatorilor feroviari instrumente dereferinţă (manual, proceduri, suport legislativ etc.)pentru obţinerea celor mai competitive oferte de apli-caţii feroviare din punctul de vedere al eficienţei ener-getice, al costurilor de exploatare, al nivelului tehno-logic şi al siguranţei, raportate şi la criteriile „verzi”.

Participarea unor reprezentanţi ai comunităţiiştiinţifice tehnice româneşti – IInntteeggrraall CCoonnssuullttiinngg RR&&DDBBuuccuurreeşşttii şi UUnniivveerrssiittaatteeaa PPoolliitteehhnniiccaa TTiimmiişşooaarraa –,precum şi a RReeggiioonnaalleeii CCFFRR TTiimmiişşooaarraa la realizareaacestui important proiect european reprezintă o onoareşi o recunoaştere deosebită, care demonstrează, încă odată, capacitatea şi interesul României de a se racordarapid la cercetarea şi priorităţile Uniunii Europene,referitoare la condiţiile de viaţă şi mediu.

Participarea românească într-un asemeneaproiect oferă, totodată, avantajul că participanţii dinRomânia vor informa permanent despre schimbărilemajore şi tendinţele de perspectivă din acest domeniu.Urmare acestor informări, factorii implicaţi în trans-portul feroviar (autorităţi centrale şi locale, operatoriferoviari, producători de material rulant, dar şi publicullarg) vor avea şansa de a se informa şi evolua gradat pedurata proiectului, fiind pregătiţi să se adapteze şi sărăspundă eficient directivelor Uniunii Europene, carevor reglementa achiziţiile feroviare în partea a doua aanului 2011.

Consorţiul proiectului ECORailS este format dinurmătorii parteneri:

1. TSB Innovation Agency Berlin GmbH FAV, TransportTechnology Systems, Germania – coordonator proiect(WP1), WP4 - aplicaţii pilot zona Berlin şi WP7

2. Senate Department for Urban Development,Germania

3. Pro Rail Alliance, Germania - coordonator WP6 şi al„Platformei utilizatorilor”

4. KCW GmbH, Germania5. Berlin University of Technology, Germania6. Trafikstyrelsen, Danemarca7. Transportforskningsgruppen I Borlänge AB, Suedia

-coordonator WP3 şi WP4-aplicaţii pilot zona�Øresund

8. Province administration of Brescia, Italia - coordo-nator WP4 şi aplicaţii pilot zona Brescia

9. Università� Commerciale “L. Bocconi“, Italia10. Università� di Roma “La Sapienza”, Italia - coordo-

nator WP211. IInntteeggrraall CCoonnssuullttiinngg RR&&DD,, RRoommâânniiaa -- ccoooorrddoonnaattoorr

WWPP55 şşii WWPP44 -- aapplliiccaaţţiiii ppiilloott zzoonnaa TTiimmiişşooaarraa12. UUnniivveerrssiittaatteeaa PPoolliitteehhnniiccaa TTiimmiişşooaarraa,, RRoommâânniiaa13. CCFFRR CCăăllăăttoorrii TTiimmiişşooaarraa,, RRoommâânniiaa14. Budapest University of Technology and Economics,

Ungaria

Proiectul va fi susţinut şi de factori de decizieadministrativă, autorităţi, operatori feroviari, companii deinfrastructură, experţi din domenii conexe, reprezen-tanţi ai UIC - Internaţional Union of Railways (UniuneaInternaţională a Căilor Ferate) - şi CER – Community ofEuropean Railway and Infrastructure Companies(Comunitatea Căilor Ferate Europene şi a Companiilor deInfrastructură). Implicarea acestora se va concretiza princrearea „Platformei utilizatorilor ECORailS”, ca grup dereferinţă, ce se va întruni în mod regulat pe durata pro-iectului pentru a identifica aşteptări şi nevoi proprii, amultiplica bune practici şi a evalua efectiv rezultateleproiectului, determinând o abordare orientată spre utilizator.

În România, proiectul este susţinut de MinisterulTransporturilor, SNTFC CFR Călători, MinisterulMediului şi există speranţa că va fi susţinut şi de alteautorităţi, de societatea civilă, ONG-uri, organizaţiiprofesionale (în special cele din domeniul feroviar).RRRRII

DDaann CCAARRAAMMAANNDirector general

INTEGRAL CONSULTING R&D

PPaarrttiicciippaarree rroommâânneeaassccăă llaa pprrooiieeccttee ddeeddeezzvvoollttaarree dduurraabbiillăă aallee UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee

ppeennttrruu uunn ttrraannssppoorrtt dduurraabbiillPPrrooiieeccttuull EECCOORRaaiillSS –– „„EEffiicciieennţţăă eenneerrggeettiiccăă şşii ccrriitteerriiii ddee mmeeddiiuu ppeennttrruu aacchhiizziiţţiioonnaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr şşii vveehhiiccuulleelloorr ddeettrraannssppoorrtt ffeerroovviiaarr rreeggiioonnaall”” ––,, ddeezzvvoollttaatt îînn ccaaddrruull uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt ccoonnssttiittuuiitt ddiinn 1144 iinnssttiittuuţţiiii ddiinn şşaassee ţţăărrii eeuurrooppeennee((GGeerrmmaanniiaa,, DDaanneemmaarrccaa,, SSuueeddiiaa,, IIttaalliiaa,, RRoommâânniiaa şşii UUnnggaarriiaa)),, aa ffoosstt sseelleeccttaatt llaa ccoommppeettiiţţiiaa IIEEEE ddiinn 22000088,, ffiiiinndd ssiinngguurruullpprrooiieecctt aacccceeppttaatt ppeennttrruu ddoommeenniiuull ttrraannssppoorrttuulluuii ffeerroovviiaarr.. PPrrooiieeccttuull ssee vvaa ddeessffăăşşuurraa ppee ppaarrccuurrssuull aa 2266 ddee lluunnii ((11 mmaaii 22000099 -- 3300 iiuunniiee 22001111)),, ccuu uunn bbuuggeett ttoottaall ddee ccccaa.. 11,,44 mmiilliiooaanneeEEuurroo,, aallooccaatt ddiinn ffoonndduurriillee UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee,, ffoonndduurrii aattrriibbuuiittee cceelloorr mmaaii ccoommppeettiittiivvee pprrooppuunneerrii ddee pprrooiieeccttee ddiinnmmuulltteellee ccaarree ssee ddeeppuunn aannuuaall llaa BBrruuxxeelllleess ppeennttrruu PPrrooggrraammuull ddee CCeerrcceettaarree CCaaddrruu 77 ((FFPP77)) şşii PPrrooggrraammuull „„IInntteelllliiggeennttEEnneerrggyy EEuurrooppee”” ((IIEEEE))..

ÎÎnn pprreemmiieerrăă

Page 4: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

AAnnuull aacceessttaa,, llaa GGeenneevvaa,,

iinnvveennttaattoorriiii rroommâânnii aauu uurrccaatt ppee ppooddiiuumm

ddee 5555 ddee oorrii!!

2266 MMeeddaalliiii ddee AAuurr ((ddiinnttrree ccaarree 66 MMeeddaalliiii ddee AAuurr ccuu FFeelliicciittăărriillee JJuurriiuulluuii)),, 2244 MMeeddaalliiii ddee AArrggiinntt şşii 55 MMeeddaalliiiiddee BBrroonnzz,, ddaarr şşii MMaarreellee PPrreemmiiuu aall SSaalloonnuulluuii -- aacceessttaa eessttee ppaallmmaarreessuull RRoommâânniieeii llaa cceell ddee--aall ““3377--lleeaaSSaalloonn IInntteerrnnaaţţiioonnaall aall IInnvveennţţiiiilloorr,, TTeehhnniicciilloorr şşii PPrroodduusseelloorr NNooii”” ddee llaa GGeenneevvaa--EELLVVEEŢŢIIAA ((11--55 aapprriilliiee 22000099))

NNrr..ccrrtt..

UUnniittaatteeaa AAuuttoorrii TTiittlluuMMeeddaalliiee//PPrreemmiiuu

1 Persoană fizică reprezentată de:S.C. IPA CIFATT Craiova

URSU Benoni Încălzitor electric cu„aripioare” radiante

BRONZ

2 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii“Alexandru Darabont”

VOICU VictorBADEA Daniel

Instalaţie pentru captareaşi reţinerea noxelor lasudarea electrică în spaţiiînchise

BRONZ

3 IDEA Institut România GIURCĂ Liviu Motor supraalimentar şisitem de propulsie hibridderivat

BRONZ

4 Forumul Inventatorilor Români DEBELI MihaiSANDU Andrei VictorSANDU Ion

Sistem de iluminare şipersonalizare muzicală ameniurilor

BRONZ

5 Institutul de Cercetări şiModernizări Energetice –ICEMENERG Bucureşti

CIOROIANU GabrielaCIOROIANU LelianDAMIAN Gabriela SilviaTUDOSE Andrada

Compoziţie anticorozivărezistentă la solicităricomplexe

BRONZ

6 Universitatea POLITEHNICATimişoara

ICLANZAN Tudor AlexandruSTAN Daniel VoicuSEICULESCU ValentinTULCAN AurelCOSMA Cristian

Matriţă pentrumicroinjectare

ARGINT

7 Unversitatea de Ştiinţe Agricole şiMedicină Veterinară a BanatuluiTimişoara, Departamentul deŞtiinţe Exacte

BUTNARIU Monica SăRăţEANU VeronicaSAMFIRA Ionel JIANU Ionel Călin TONEA ElenaPALICICA Radu – Dimitrie CHEţ Cornelia

Procedeu şi bioproduse dinSalvia Nemorosa pe bazăde compuşi bioactivi cuaplicaţii cosmetice,farmaceutice şi alimentare

ARGINT

8 Universitatea din Piteşti PETRE Marian Procedeu biotehnologic deobţinere a biomasei fungicede Lentinula Edodes cuproprietăţi imunomodu-latoare, antitumorale şiantiinfecţioase

ARGINT

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//2200009944

Page 5: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

9 Societatea Inventatorilor dinRomânia

ANTOHI Constantin-MarinGIURMA IonCRĂCIUN Ioan

Instalaţie pentru iluminareaambientului cu fasciculvariabil de radiaţie vizibilă

ARGINT

10 Persoană fizică BIRTOK BANEASA Corneliu Filtru supraaspirantinversat

ARGINT

11 Institutul Naţional de C-D pentruOptoelectronică - INOE 2000

SAVASTRU Dan MICLOS SorinTAUTAN Marina RUSU I. Mădălin SAVU Valeriu

Dispozitiv de atenuarecontinuă a radiaţiei laserpentru biomicroscopoftalmologic

ARGINT

12 Institutul Naţional de Cercetare –Dezvoltare pentru Maşini şi Utilajedestinate Agriculturii şi IndustrieiAlimentare (INMA)

MANEA DragoşGÂNGU VergilMARIN EugenCOJOCARU IosifPOPESCU MarianSZABOLCS Lanyi

Echipament tehnic pentruaplicat inoculanţimicrobieni

ARGINT

13 Universitatea „Ştefan cel Mare”Suceava

LARIONESCUAlexandru BogdanMOROşAN LARIONESCU Virgil Adrian

Aparat pentru învăţare şitestarea blocajului în joculde volei

ARGINT

14 Persoană fizică TÖRÖK Arpad CASA ENERGY++ ARGINT

15 COMOTI Institutul Naţional deCercetare-DezvoltareTurbomotoare

IONESCU Mircea DanSILIVESTRU ValentinSAVU George

Turbină eoliană intubată cuax vertical

ARGINT

16 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şiPielărie

MIHAI CarmenSALISTEAN AdrianNICULESCU ClaudiaCARAC SabinaRADUCA Petre

Structură 3D pentruparapantă şi tehnologie derealizare

ARGINT

17 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şiTehnica Măsurării

GHEORGHE GheorghePAUL BecaNECULAI MocanuPAUL AncuţaOLARU MirceaIULIAN IlieSOREA Sorin

Sistem mecatronicinteligent de mare preciziepentru măsurareamicrodeplasărilor liniare –DIGITRIL

ARGINT

18 INCDIE ICPE-CA MIHAIESCU Gh. MihaiILIE CristinelGAVRILA HoriaVASILE IulianKAPPEL Wilhelm

Maşini electrice cu magneţipermanenţi în aranjamentespeciale

ARGINT

19 Persoană fizică MELUSEL Valentin Mecanism de acţionare auşilor pliante

ARGINT

20 Forumul Inventatorilor Români DEBELI MihaiSANDU Andrei VictorSANDU Ion

Contor de gaz cu sistemintegrat de analiză acompoziţiei şi puteriicalorice

ARGINT

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099 55

Page 6: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

66 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

21 S.C. ECOCER DEZ S.R.L.CRAIOVA

HOPARTEAN CorneliuVLADUŢ Gabriel CătălinENUICA ConstantinCĂLUGĂRIŢĂ Cristea

Instalaţie modulată pentruobţinerea produselorapicole ecologice şidezvoltarea albinelor

ARGINT

22 S.C. Institutul de Cercetări pentruMaşini Electrice (ICPE-ME S.A.)Bucureşti

POPESCU MihailCISTELECAN Mihail VasileNIŢIGUŞ Victor

Inductor de maşinăelectrică heteropolară, cumagneţi permanenţi

ARGINT

23 Institutul de Cercetare-Dezvoltarepentru Protecţia Plantelor

OANCEA Florin VELEA SandaPOPESCU MarianaLUPU Carmen

Procedeu de obţinere a unuibiofumigant pentru sol

ARGINT

24 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru MetaleNeferoase şi Rare

ULMANU MihaelaVELEA Teodor

Procedeu de purificareavansată a apelor încărcatecu metale grele toxice

ARGINT

25 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

CIUPAN CornelMORAR LiviuGALIŞ MirceaPOP Aurel

Sistem de tăiere cu jet deapă

ARGINT

26 ICPE S.A. BIDULESCU George DanPOPA Ionel

Procedeu ecologic deobţinere a unui lac utilizabilla obţinerea de materialeelectroizolantetermorezistente

ARGINT

27 INCDIE ICPE-CA GRIGORE Florentina,GAVRILIU Ştefania,LUNGU Magdalena

Nanocompozit ceramicavansat pentru reparaţiiosoase şi procedeu deobţinere a acestuia

ARGINT

28 Centrul Ştiinţific Aplicativ “InsectFarm”

CIUHRII Mircea Substanţă biologic activăpentru stimulareamemoriei omului

ARGINT

29 UNIVERSITATEA TEHNICĂ“GHEORGHE ASACHI” din Iaşi

TEODOSIU CarmenMANEA Liliana Rozemarie BARJOVEANU GeorgeBERTEA Andrei PetruMUSTERET Corina PetronelaCAILEAN Daniela

Procedeu integrat deultrafiltrare - utrasonarepentru epurarea apeloruzate

ARGINT

30 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Criogenie şiTehnologii Izotopice Rm. Vâlcea

DAVID ElenaŞTEFĂNESCU Ioan

Metodă şi sistem deseparare/purificare ahidrogenului bazate pesorbţii ciclice rapide latemperatură variabilă

AURPremiulSpecialARCA alUniuniiInventato-rilor dinCroaţia **

31 UNIVERSITATEA TEHNICĂ“GHEORGHE ASACHI” din Iaşi

CRETESCU IgorSOREANU GabrielaPETRUC MariaMACOVEANU Matei

Instalaţie şi procedeu deschimb ionic în câmpmagnetic

AUR

32 S.C. ICPE-Bistriţa S.A. OGRUTAN Petre LucianMUNTEANU Radu IoanSUCIU Liviu

Dispozitiv de protecţie lascurtcircuit şisupratensiune pentrureceptori de energieelectrică

AUR

Page 7: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

77RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

33 Persoană fizică CAUNI Victor Mihail Teacă de nefrostomie AUR

34 Universitatea LUCIAN BLAGA din Sibiu

BUCUR ViorelNANU DanŢÎŢU Aurel MihailOPREAN Constantin

Instalaţie de debitare prineroziune electrică cu rupe-re de contact, cu obiect detransfer, bandă metalică

AUR

35 Natural Research SCOREI Ion RomulusSTĂNESCU Constantin DoruFRIEDMAN Andreas

Procedeu de obţinere acomplexului calciu-bor-fructoza

AUR

36 MEDIA PROINVENT S.R.L. SLEMCU NicolaeVASILIU MirceaIOAN RăzvanTOANCHINA Cristian Dragoş

Compoziţie şi procedeupentru tratarea ţiţeiurilor

AUR

37 Institutul Naţional deCercetare–Dezvoltare pentruFizică Tehnică – IFT Iaşi

LUPU NicoletaVĂLEANU Mihaela-CristinaCHIRIAC Horia

Material magnetostrictivpolicristalin în diferiteforme masive şi procedeude obţinere a acestuia

AUR

38 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică

EREMIA MihaelaCERCEL MariaMOSCOVICI MişuCORNEA PetruţaLUPESCU IrinaSAVOIU GabrielaSPIRIDON MariaCOJANU AngelaDOBRA MihaelaNICULESCU Floarea

Procedeu biotehnologic deobţinere apolihidroxialcanoaţilor

AUR

39 Institutul de Mecanica Solidelor alAcademiei Române

VLĂDĂREANU LuigeVELEA M. LucianMUNTEANU RaduCURAJ AdrianCONONOVICI SergiuSIRETEANU TudorCĂPITANU LucianMUNTEANU S. Mihai

Metodă şi dispozitiv decontrol în timp real alroboţilor prin proiecţievirtuală

AURPremiulMinisteruluiIndustriei şiComerţuluidinFederaţiaRusă **

40 S.C. ICAA S.A. PRUNDIANU Mihai CIOBANU Florena GARDU RaditaPICA Alexandra

Nano-acoperiri ecologicefotocatalitice

AUR

41 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentruTextile şi Pielărie

DAN MariaVISILEANU EmiliaMOCIOIU Ana-MariaRADULESCU Hortensia-ClaraRADULESCU RaduDUMITRU AnicaNEAGU Elena - INCDTPLUCHIAN LAGUNOVSCHIViorica - USAMV BucureştiVARZARI Aurel- SC NATROMPROD IMPEX SRL - Bucureşti

Învelitori textile modularepentru protecţia plantelorşi mulcire

AUR

42 S.C. CYROM INVESTMENTS S.R.L.Universitatea POLITEHNICA dinBucureşti

SZABO AdamHADAR AntonNEGREANU Sorin RaduSZABO ŞtefanMARIN DumitruBUD Mircea

Mecanism percutant şirotopercutant electric

AUR

Page 8: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

43 Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Mecatronică şiTehnica Măsurării Bucureşti

POPAN GheorgheSOREA SorinCREŢU Cornel

Mecanism mecatronicpentru verificareaperpendicularităţii

AUR

44 Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Optoelectronică -INOE 2000

STOICA Axente,SAVASTRU DanMICLOS SorinRUSU Mădălin Ion

Echipament mobil pentruprelevarea video automatăa suprafeţelor arterelorrutiere

AUR

45 UNIVERSITATEA TEHNICĂ“GHEORGHE ASACHI” din Iaşi

GIURMA IonANTOHI ConstantinCRĂCIUN IoanGIURMA- HANDLEY Catrinel-Raluca

Pluviometru avertizor AURPremiulMinisteruluiIndustriei şiComerţuluidinFederaţiaRusă **

46 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

GHICULESCU Liviu DanielMARINESCU Niculae IonNANU Alexandru Sergiu

Echipament pentruprelucrarea prinelectroeroziune asistată deultrasunete a microfantelor

AUR cuFelicitărileJuriului,PremiulMinisteru-lui Educa-ţiei si Ştiin-ţei dinFederaţiaRusă**

47 ICPE S.A. TURCIN ValerPAUNA IonPENCIOIU PaulLANYI SzabolcsBEATA AbrahamNIKOLIC Vasilie ANCA VeronicaFLORE Liliana TOMA AlexandrinaMAGUREANU Emilia

Procedeu şi instalaţie deprocesare termică,nedistructivă, a laptelui

AURcuFelicitărileJuriului

48 Universitatea POLITEHNICABucureştiFacultatea EnergeticăCentrul de Cercetări Energetice şide Protecţia Mediului

VASILIU NicolaeCALINOIU Constantin

Regulator automat deviteză numericelectrohidrulic pentruhidroagregate

AURcuFelicitărileJuriuluiPremiulAsociaţieiInventato-rilor dinPolonia **

49 Institutul de ChimieMacromoleculară „Petru Poni” Iaşi

IOANID Emil GhiocelIOANID Aurelia

Procedeu de dezinfecţie aobiectelor de patrimoniu

AURPremiulAsociaţieiMalaezienepentruŞtiinţă şiCercetare(MARS) *

50 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

VIDA-SIMITI IoanCIUPAN Cornel

Procedeu de obţinere atuburilor poroase prinrulare cu strat elastic atablelor sinterizate

AURPremiul In-cubatoruluide InvenţiiVladislavFADEEVdinFederaţiaRusă*

RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//2200009988

Page 9: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

51 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şiMaterie Condensată Timişoara şi Institutul de Chimie al AcademieiRomâne

VAN STADEN Raluca-Ioana FAGADAR-COSMA Eugenia-Lenuţa

Metodă pentru dezvoltareaunor senzori stocasticibazaţi pe porfirine şi pastăde diamant sau grafit,utilizaţi la determinareaacidului ascorbic la nivelmolecular

AURPremiulSpecialARCA alUniunii In-ventatorilordin Croaţia*

52 Persoane fizice ENACHE AurelLUCA Liviu

Procedeu şi instalaţiepentru creşterea energieide combustie produsă de ungaz natural combustibil

AURcuFelicitărileJuriuluiPremiulAGEPI dinRepublicaMoldova *PremiulAsociaţieiInventatori-lor dinPolonia **

53 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şiPetrochimie-ICECHIM-Bucureşti

ION Rodica-Mariana NEAGU Monica Teodora,CONSTANTIN Carolina BODA Daniel

Utilizarea porfirineitetrasulfonate în fabricareaunui agent fotosensibili-zator pentru terapiadermatologică

AURcuFelicitărileJuriuluiPremiulMinisteru-lui Educa-ţiei şi Ştiin-ţei dinFederaţiaRusă *

IInnvveennţţiiii pprreezzeennttaattee îînn ssttaanndduurrii pprroopprriiii,, ddaarr rreepprreezzeennttaattee ddee ddeelleeggaaţţiiii MMEEddCCII--AANNCCSS

54 Universitatea “Alexandru IoanCUZA” din Iaşi

CHIRAZI MarinANTON IonuţNECULĂEŞ Marius

Dispozitiv pentrurecuperarea din paraplegie(POLIKINETTE)

AUR

55 MB Telecom S.R.L. Mircea TUDOR şi alţii ROBOSCAN(ROBOtic SCANner pentruradiografierea totalautomatizată a camioanelorşi containerelor)

AURcu Felicită-rile JuriuluiMARELEPREMIU ALSALONU-LUI *

Notă: * - premii obţinute la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 03.04.2009 ** - premii obţinute la Ziua României, organizată în 03.04.2009.

Menţiune: La Ziua României, organizată în 03.04.2009, Delegatul Oficial pentru România al SalonuluiInternaţional de Invenţii de la Geneva, doamna Camelia MARINESCU, consilier ANCS, a primit, dinpartea Delegaţiei din Polonia, Medalia Omagială MARIE CURIE, în semn de apreciere pentrucontribuţia specială în intensificarea colaborării dintre România şi Polonia în domeniul inventicii.

(Sursa : www.ANCS.ro)

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099 99

Page 10: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1100 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

Conferinţa a avut ca scop crearea unuispaţiu de discuţii care să faciliteze realizarea unuischimb de opinii între cercetătorii români, precumşi prezentarea unei imagini retrospective amodului în care CNCSIS a reuşit, pe parcursulcelor 15 ani de funcţionare, să răspundă nevoilorcomunităţii ştiinţifice româneşti.

Evenimentul s-a dorit a fi, de asemenea, oprezentare a rezultatelor concrete, obţinute deuniversităţi, atât pe componenta educaţională, câtşi pe cea de cercetare ştiinţifică (exponate, produ-se), prin organizarea expoziţiei cu titlul „„UUnniivveerr--ssiittăăţţiillee rroommâânneeşşttii ssee pprreezziinnttăă““.

Urmare a discuţiilor purtate în cadrulconferinţei, participanţii au elaborat o rreezzoolluuţţiiee,prin care recomandă:

�Alocarea de urgenţă a unor fonduri publice su-plimentare, inclusiv din împrumuturi externe,necesare susţinerii cercetării şi educaţiei, pre-cum şi stabilirea unei strategii financiare pe ter-men mediu şi lung de susţinere a acestor pri-orităţi naţionale;

�Utilizarea de către autorităţile guvernamentaleşi locale a potenţialului de expertiză existent încentrele universitare şi de cercetare prin insti-tuirea unor mecanisme adecvate, care să facili-teze participarea activă a corpului academic larezolvarea problemelor dificile prin care trececonomia şi societatea în actualul context;

�Identificarea de către autorităţi a problemelormajore cu care se confruntă economia şi socie-tatea românească şi angajarea comunităţii aca-demice în formularea de soluţii inovative, bazatepe cercetare avansată;

�Extinderea parteneriatelor dintre universităţi,agenţi economici, autorităţi regionale şi locale, şicentrarea acestora pe transfer cognitiv şi tehno-logic;

�Crearea a cel puţin şapte parcuri ştiinţifice înmarile universităţi, cu rol de catalizatori ai unorclustere inovative, pentru concentrarea de re-surse şi întărirea colaborării cu mediul socio-economic;

��Organizarea unor mese rotunde în toate cen-trele universitare, cu participarea mediului aca-demic, economic şi de cercetare, a camerei decomerţ şi industrie, precum şi a factorilor dedecizie locali, pentru a identifica probleme aleeconomiei şi modalităţile de implicarea cerce-tării în rezolvarea lor;

��Promovarea unui proiect strategic focalizat peanaliza condiţiilor şi formelor de configurare a„României Inovării”;

��Întărirea coordonării la nivel naţional apoliticilor de inovare prin operaţionalizareaConsiliului Naţional pentru Politica Ştiinţei şiTehnologiei;

��Asumarea unui rol activ al comunităţii acade-mice şi de cercetare din România în implemen-tarea proiectelor strategice privind reformasistemului de învăţământ superior şi cercetare;

��Susţinerea prioritară a cercetării fundamen-tale/exploratorii ca instrument de formare aresursei umane înalt calificate, în mod deosebita tinerelor talente din ţară şi străinătate, şi camijloc de a contribui la promovarea şi dezvol-tarea cunoaşterii;

��Creşterea gradului de implicare a cercetătorilorromâni în colaborări internaţionale, mai ales încadrul programului FP7, şi intensificarea cola-borărilor cu cercetătorii români din diaspora;

CNCSIS, prin UEFISCSU, va monitorizaimplementarea rezoluţiei şi va informa periodiccomunitatea ştiinţifică.RRI

(Sursa: www.cncsis.ro)

CCoonnffeerriinnţţaa NNaaţţiioonnaallăă aa CCeerrcceettăărriiiiŞŞttiiiinnţţiiffiiccee ddiinn ÎÎnnvvăăţţăămmâânnttuull SSuuppeerriioorr

CCNNCCSSIISS 1111CCoonnssiilliiuull NNaaţţiioonnaall aall CCeerrcceettăărriiii ŞŞttiiiinnţţiiffiiccee ddiinn ÎÎnnvvăăţţăămmâânnttuull SSuuppeerriioorr,, îîmmpprreeuunnăă ccuu UUnniittaatteeaa EExxeeccuuttiivvăăppeennttrruu FFiinnaannţţaarreeaa ÎÎnnvvăăţţăămmâânnttuulluuii SSuuppeerriioorr şşii aa CCeerrcceettăărriiii ŞŞttiiiinnţţiiffiiccee UUnniivveerrssiittaarree,, aa oorrggaanniizzaatt,, îînnppeerriiooaaddaa 77--99 mmaaii 22000099,, îînnttrr--uunn ccaaddrruu ddeeoosseebbiitt ooffeerriitt ddee UUnniivveerrssiittaatteeaa ««PPoolliitteehhnniiccaa»» ddiinn TTiimmiişşooaarraa,, îînnccaalliittaattee ddee ccoooorrggaanniizzaattoorr,, cceeaa ddee--aa uunnsspprreezzeecceeaa eeddiiţţiiee aa CCoonnffeerriinnţţeeii NNaaţţiioonnaallee aa CCeerrcceettăărriiii ŞŞttiiiinnţţiiffiiccee ddiinnÎÎnnvvăăţţăămmâânnttuull SSuuppeerriioorr -- CCNNCCSSIISS 1111.

Page 11: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1111RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

RReevviissttaa RRoommâânnăă aa IInnoovvăărriiii:: Începând cuanul 2007, Programul de finanţare IDEI, din cadrulPlanului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şiInovare, PNII, este coordonat de CNCSIS.

Vă rog, domnule preşedinte, să evaluaţigradul de valorificare a lucrărilor de cercetareelaborate în cadrul acestui program.

IIooaann DDuummiittrraacchhee:: Trebuie precizat faptul căprogramul de finanţare IDEI are ca scop obţinereaunor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf,comparabile cu cele de nivel european, reflectateprin creşterea vizibilităţii şi recunoaşterea inter-naţională a cercetării româneşti. Aşadar, progra-mul IDEI este un program de finanţare a cerce-tării fundamentale, exploratorii, cu impact asupradezvoltării cunoaşterii.

Dacă ne referim la cercetarea fundamen-tală, aceasta are drept obiectiv dezvoltarea unornoi concepte, deschiderea unor noi direcţii decercetare, explorarea unor domenii noi alecunoaşterii.

Deci, deocamdată, nu s-a pus problemavalorificării prin produse a acestor activităţi decercetare. Sigur că aceste proiecte vor puteaconduce, în final, la dezvoltarea unor aplicaţii,astfel încât cercetarea fundamentală, maidevreme sau mai târziu, să se finalizeze într-unrezultat concret, în realizarea unor noi produsesau tehnologii.

Pot să vă informez că în anul 2009 secontinuă finanţarea unui număr de 430 Proiecte deCercetare Exploratorie, cu o implicaţie bugetarăde 63.084.133 lei, ceea ce reprezintă, din cauzaconstrângerilor financiare existente, 50% dinbugetul total necesar solicitat.

Dacă analizăm ce s-a întâmplat până înprezent cu derularea programului IDEI, putemaprecia că cea mai mare parte a proiectelorcorespund exigenţelor impuse în procesul deevaluare, fiind realizaţi indicatori de performanţăimpuşi. De remarcat faptul că, în ultimii ani, caurmare a activităţii de cercetare fundamental ădesfăşurată în universităţi şi institute de cercetare

IINNTTEERRVVIIUU

UUnniivveerrssiittaatteeaa aacceessttuuii mmiilleenniiuu –– oo iinnssttiittuuţţiieeiinnoovvaattiivvăă,, aannccoorraattăă ddiinnaammiicc îînn eevvoolluuţţiiaa

ssoocciieettăăţţiiii şşii aa eeccoonnoommiieeii

Prof. dr. ing. IIooaann DDUUMMIITTRRAACCHHEEPreşedinte CNCSIS

Page 12: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1122

ştiinţifică, a crescut vizibilitatea României pe planinternaţional, numărul de articole publicate înreviste cotate ISI practic s-a dublat, iar prezenţacercetătorilor noştri la manifestări ştiinţifice deprestigiu este activă şi constistentă.

De menţionat şi preocuparea constantă aCNCSIS de a promova excelenţa, de a valorificarezultatele cercetătorilor în reviste cu vizibilitateşi factor de impact ridicat. Cele pente 55 de revisteromâneşti incluse în baza de date ISI Thomsonreprezintă un succes şi o recunoaştere a activităţiidepuse pentru creşterea calităţii revistelor, a arti-colelor publicate, a vizibilităţii ştiinţifice româneşti.

RRRRII:: Vă rog să ne transmiteţi opiniadumneavoastră referitoare la orientarea progra-mului Inovare şi la implicarea universităţilor înacest program.

II..DD..:: Este pentru prima dată când lansăm unasemenea program în România, într-o manierăsistematică, urmare a elaborării strategiei cer-cetării, dezvoltării şi inovării. România trebuie săbeneficieze de pe urma programului Inovare,pentru că, mai devreme sau mai târziu, ne în-dreptăm spre o economie bazată pe cunoaştere,pe creativitate şi pe inovare.

În consecinţă, cred că acest program tre-buie să susţină economia românească. În acestsens, universităţile ar trebui să se implice multmai mult în procesul inovativ, pentru că existăcapacitate intelectuală care trebuie valorificatăprin elaborarea unor noi produse, realizarea unornoi echipamente cu valoare agăugată mare. Înfelul acesta, şi universităţile ar putea să contribuiela dezvoltarea societăţii cunoaşterii, respectiv aeconomiei bazate pe cunoaştere.

Cred că este momentul ca universităţile săse implice în susţinerea economiei româneşti, săcontribuie direct la conceperea unor produseinovative.

Cred că este momentul ca universitarii săînţeleagă că această criză nu este numai crizaeconomiei, ci este criza întregii societăţi, şi noiavem obligaţia morală de a contribui, prin efortu-rile noastre, specifice, la atenuarea efectelorcrizei economice.

Este momentul să probăm capacitateanoastră de a transfera tehnologii şi cunoştiinţe însprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, de a creaproduse inovative care să asigure implementareaunei economii sustenabile, bazate pe cunoaştere.

În acelaşi timp, cred că guvernanţii trebuie

să înţeleagă faptul că prin cercetare, educaţie şiinovare se pot obţine acele rezultate care săatenueze efectele crizei. Fondurile pentrueducaţie şi cercetare nu se reduc când avem crizăeconomică; acestea trebuie crescute şi orientateeficient pentru rezolvarea problemelor economiei.

RRRRII:: În ce constă politica CNCSIS refe-ritoare la susţinerea tinerilor cercetători învederea participării acestora la elaborarealucrărilor de cercetare aplicativă?

II..DD..:: Consiliul Naţional al Cercetării gestio-nează programul „RESURSE UMANE” din PlanulNaţional. În cadrul acestui program, există foartemulte instrumente prin care încercăm să dez-voltăm resursa umană pentru cercetare. Printreacestea sunt programe specifice pentru tineriicercetătători, cum ar fi Programul pentru tineri,Programul de mobilităţi, Programul de bursedoctorale. Ele sunt prezentate pe site-ul CNCSISîn detaliu. Sigur că preocuparea a fost aceea dea-i selecta pe cei mai buni dintre cei ce fac aplicaţiipentru susţinere financiară.

În raportul de cercetare pe care l-amprezentat la Conferinţa de la Timişoara veţi găsidetalii referitoare la modul în care tinerii au fostsprijiniţi să participe la aceste programe decercetare.

Problema formării resurselor umane pentrucercetare şi educaţie este esenţială pentru osocietate a cunoaşterii. CNCSIS, împreună cuUEFISCSUS, a iniţiat programe specifice pentruformarea tinerilor cercetători încă din 1998, dez-voltând constant instrumente care să asigureaccesul tinerilor la fondurile destinate cercetăriiştiinţifice. În anul 2005,a fost lansat, la iniţiativaCNSCSIS, programul „Platforme de cercetare şiformare interdisciplinară”, cu scopul creării unuicadru optim de formare în cadrul programelor demasterat şi doctorat ale viitorilor cercetători.

Pe site-ul www.cncsis.ro pot fi identificateprogramele iniţiate şi gestionate de CNCSIS pentrususţinerea tinerilor cercetători.

RRRRII:: La Conferinţa CNCSIS desfăşurată înluna mai la Timişoara, aţi prezidat o masă rotundădedicată implicării în inovare a cercetăriiştiinţifice universitare. Aţi invitat reprezentanţi demarcă ai industriei româneşti, care au expuspropuneri de implicare a şcolii în industrie. Cumapreciaţi ecoul acestor propuneri în comunitateaacademică?

II..DD..:: Dacă luăm în consideraţie intervenţiile

RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

IINNTTEERRVVIIUU

Page 13: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

colegilor la această masă rotundă, ecourile suntpozitive. Dar nu trebuie să ne rezumăm numai laaceste ecouri. Noi trebuie să ţinem cont de faptulcă am propus la această conferinţă o rezoluţie careprevede ca toate centrele universitare importantesă organizeze astfel de mese rotunde, la care săfie invitaţi reprezentanţii industriei, ai mediuluisocial şi economic, universitarii, reprezentanţiicamerelor de comerţ, reprezentanţii programuluiInovare din România. În felul acesta, putemdezbate împreună problemele care apar, modul decooperare, în aşa fel încât să ajungem la ofinalitate. Eu sper ca, până la sfârşitul luniidecembrie, să organizăm mai multe asemeneadezbateri, încercând să identificăm temele decercetare în care universitarii să se implice, săîncercăm, prin intermediul CNCSIS, să facem unbrokeraj de idei şi, ca atare, societatea româneas-că, economia să fie susţinute prin rezultatelecercetării universitare.

RRRRII:: În calitatea dumneavoastră de membrual Consiliului de Administraţie al AMCSITPOLITEHNICA, v-aţi implicat în elaborarea pa-chetelor de informaţii ale primelor două competiţiide proiecte. Ce schimbări consideraţi că ar trebuifăcute pentru a adapta programul Inovare la

situaţia economică actuală, în Anul European alCreativităţii şi Inovării?

II..DD..:: Cred că ar trebui să facem opopularizare mult mai amplă a programuluiInovare. Încă nu se cunoaşte, chiar la nivelulGuvernului, că există un asemenea program.

Ar trebui ca activitatea noastră să seorienteze mai mult către întreprinderile mici şimijlocii, cărora să le creăm facilităţi întru redu-cerea participării acestora cu resurse financiare,cel puţin în această perioadă dificilă din punct devedere economic. Ar trebui să ne implicăm maimult, noi, universitarii, pentru a crea acele con-sorţii fireşti, naturale, între universităţi şi între-prinderi, să încercăm să identificăm problemeleacestora, ajutând la rezolvarea acestor probleme.

Este momentul să înţelegem că avemresponsabilităţi pentru formarea viitorilor spe-cialişti, dar, în acelaşi timp, trebuie să participămla revigorarea economiei prin pregătirea manage-rilor de întreprinderi mici şi mijlocii, princonceperea unor produse inovative care pot fipreluate în economie, prin formarea resurselorumane care să asigure dezvoltarea durabilă aRomâniei.

Interviu realizat de AAnnccaa PPeerrşşooiiuu

IINNTTEERRVVIIUU

1133RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

Ziua Ora Activitatea

28.07.20099 - 10

Înregistrareaparticipanţilor

10 - 11.30Sesiunea dedeschidere

- Ecaterina Andronescu - Ministru, M.E.C.I- Florin Filip - Vicepreşedinte, ACADEMIA ROMÂNă- Ion Stănciulescu - Preşedinte, P.R.C.P.- Şerban Raicu - Rector, U.P.B.- Alexandru Ştrenc - Director tehnic, O.S.I.M.

11.30 - 12Deschidereaexpoziţiei

- Gerard Jităreanu - Preşedinte, A.N.C.S.- Lanyi Szabolcs - Preşedinte, A.M.C.S.I.T. - POLITEHNICA

12 - 13 Sesiunea plenară

- Nicolae Vasiliu - Director General, A.M.C.S.I.T - POLITEHNICA- Jan Leuridan - LMS INTL, Belgia- Marc Demange - ESSEC, Franţa- Ray Iunius - EHL, Elveţia

13 - 14 Prânz

14 - 16

Prezentăriproiecteinovative desucces

- Mircea Tudor - MB TELECOM S.R.L.- Dan Caraman - INTEGRAL CONSULTING R&D SRL- Corneliu Dica - C-TECH S.R.L.- Constantin Toma - GRUPUL ROMET BUZĂU

29.07.2009 9 - 11.30 Masă rotundă Strategii pentru inovare

11.30 - 13.30Închidereamanifestării

1. Evaluarea programului INOVARE - Traian Aurite, Director programe,A.M.C.S.I.T - POLITEHNICA2. Rezoluţia Conferinţei - Lanyi Szabolcs, Preşedinte, A.M.C.S.I.T. - POLITEHNICA

IINNOOVVAARREEAA –– OO ŞŞAANNSSĂĂ PPEENNTTRRUU RROOMMÂÂNNIIAAConferinţă organizată de AMCSIT-POLITEHNICA şi U.P.B.

28 - 29 iulie 2009Corp Rectorat, U.P.B.

Page 14: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1144 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

AArrttiiccoolluull ccoonnţţiinnee oo îînncceerrccaarree ddee ssiisstteemmaattiizzaarree aa ccoonncceepptteelloorrmmooddeelluulluuii pprroocceesseelloorr iinnoovvaattiivvee ddee ttiipp eelliiccee ttrriippllăă,, îînn ccaarreeoorrggaanniizzaaţţiiii şşii ppeerrssooaannee ddiinn ttrreeii ssffeerree iinnssttiittuuţţiioonnaallee ddiissttiinnccttee --aaddmmiinniissttrraaţţiiaa ppuubblliiccăă,, ccoommuunniittaatteeaa şşttiiiinnţţiiffiiccăă şşii sseeccttoorruullpprriivvaatt -- ssee aaddaapptteeaazzăă şşii ccoollaabboorreeaazzăă ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa ddeeeelleemmeennttee ddee ccuunnooaaşştteerree,, aapplliiccaarreeaa aacceessttoorraa îînn pprroodduussee şşiisseerrvviicciiii şşii ddiiffuuzzaarreeaa aacceessttoorraa ccăăttrree uuttiilliizzaattoorrii.. PPrreezzeennttaarreeaaeessttee ffăăccuuttăă pprriinn pprriissmmaa ssiittuuaaţţiieeii ccrreeaattee ddee ccrriizzaa ffiinnaanncciiaarrăă şşiieeccoonnoommiiccăă şşii aa ssttăărriiii ssppeecciiffiiccee ddiinn RRoommâânniiaa..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: inovare, modelul elicei triple, producerea deelemente de cunoaştere, recuperare din criză.

IInnnnoovvaattiioonn aanndd tthhee TTrriippllee HHeelliixx MMooddeell

AAbbssttrraacctt:: This paper aims at presenting in a systematic manner theconcepts of the triple helix (3H) innovation processes. 3Hinnovation processes are characterized by a tight cooperation ofvarious organizations from three institutional spheres -government, scientific community, and industry - with a view ofproducing and applying knowledge. The presentation is made fromthe perspective of the current day financial and economic crisis andspecific characteristic features of Romanian economic, scientificand organizational landscapes.

KKeeyywwoorrddss: innovation, knowledge production, recovery, triplehelix.

11.. IInnttrroodduucceerree

În urmă cu patru decenii, când se punea problema dezvoltăriicercetării ştiinţifice în Göteborg (al doilea oraş ca mărime din Suedia), seputea auzi replica „La ce bun, doar avem şantierele navale?”. Aceastăsituaţie a fost relatată de profesorul Lars Nordeström de la Facultatea deŞtiinţe Economice a Universităţii din Göteborg, cu ocazia conferinţeiintitulate „Către societatea bazată pe cunoaştere. Experienţa ţărilorscandinave”, desfăşurată la Göteborg în anul 2005.

În 1988, cu ocazia lansării spărgătorului de gheaţă Odin, şantierelenavale au fost închise, după ce au produs peste 2.500 de nave atingând400.000 TDW. Câteva zeci de mii de oameni au trebuit să fie reorientaţiprofesional. Astăzi, în locul halelor dezafectate ale şantierelor navale seaflă Parcul Ştiinţific Lindholmen, creat de municipalitatea oraşului

IInnoovvaarreeaa şşii mmooddeelluull eelliicceeii ttrriippllee

FFlloorriinn GGhheeoorrgghhee FFIILLIIPP**NNiiccoollaaee VVAASSIILLIIUU****

* Acad. FFlloorriinn GGhheeoorrgghhee FFiilliippeste redactorul şef al„Revistei române a inovării”.www.acad.ro/cv2006/birou_vice02Filip.htm

**NNiiccoollaaee VVaassiilliiuu esteprofesor universitar, doctoringiner la Catedra deHidraulică, Maşini hidrauliceşi Ingineria mediului,Facultatea de Energetică,Universitatea POLITEHNICABucureşti.• Director al Centrului deCercetări Energie-Mediu,U.P.B.• Director general AMCSIT –POLITEHNICA.e-mail: [email protected]

Page 15: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1155RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

Göteborg şi de Universitatea Tehnică „Chalmers”.Acestora li s-au asociat mari firme care genereazătehnologii avansate, precum Ericson şi Volvo CarCorporation. În locul construcţiei de nave, înacelaşi areal se desfăşoară acum cercetări îndomeniul sistemelor de transport „inteligente”, alcomunicaţiilor mobile şi metodelor moderne dedesign, a apărut o universitate de Tehnologiainformaţiei şi s-au ridicat ansambluri de locuinţenoi (Filip, 2004).

Situaţia descrisă nu este singulară. Ţărilenordice excelează în dezvoltarea şi exploatareatehnologiilor avansate. Astfel, Suedia şi Finlandasunt singurele ţări din Uniunea Europeană care auîndeplinit şi chiar depăşit obiectivul stabilit laLisabona, în anul 2000, de alocare a 3% din PIBpentru cercetare. Explicaţia acestor performanţerezultă din noul tip de relaţii stabilite între sfereleinstituţionale ale cercetării şi industriei pentrudeterminarea noilor priorităţi şi promovareaproceselor de inovare într-o abordare care a fostdenumită elicea triplă („Triple helix” – 3H),(Etzkowitz, 2008).

În prezent, omenirea se confruntă cu o crizăfinanciară şi economică globală. Recentul raportal VINOVA – instituţie suedeză pentru educaţie şicercetare – afirmă că „inovarea şi strategiile destimulare a acesteia trebuie să joace un rol centralîn programele guvernamentale de combatere arecesiunii” (Pagels - Fick, 2009). De altfel, ra-portul OECD din 2009 recomandă o programare aacţiunilor care permit (în principiu) stabilizareasituaţiei pe termen lung. Astfel, în acel raport searată că „politicile adoptate trebuie să asigure orefacere sustenabilă şi durabilă”. Într-o perspec-tivă pozitivă, OECD consideră că „restructurareacreativă, care se impune în mod natural însituaţiile de declin, poate fi folosită ca o oportu-nitate de către decidenţi pentru a susţine inovareaşi sectoarele industriale emergente, prin pro-movarea spiritului antreprenorial, încurajareaactivităţilor de cercetare şi dezvoltare, investiţii îninfrastructurile inteligente şi în perfecţionareacontinuă a forţei de muncă”.

Recomandările OECD se regăsesc înprogramele de acţiune ale ţărilor avansate. Astfel,American Recovery and Reinvestment Act,document semnat de preşedintele Obama la17.02.2009, prevede un pachet de măsuri, învaloare de 789 miliarde de dolari, pentru redre-sarea situaţiei economice. Asociaţia americanăpentru progresul ştiinţei (AAPS) estimează că, dinsuma menţionată, 2,7% reprezintă finanţarea

federală în domeniul C-D-I. Aceasta este unsemnal clar că cercetarea ştiinţifică nu este„percepută” numai ca o investiţie pe termen lung,ci şi ca un factor important al redresării econo-mice pe termen scurt.

În Raportul VINOVA (Pagels–Fick, 2009),sunt trecute în revistă şi alte iniţiative similarerecente din ţări dezvoltate precum Japonia,Germania, China, Olanda şi Finlanda. Acestea arputea servi ca sursă de inspiraţie pentru cei care,sperăm, elaborează politicile româneşti dindomeniu. Iniţiativele menţionate au câteva carac-teristici comune ( Pagels–Fick, 2009; CIFS, 2009):

a) guvernele ţărilor avansate au planuriconcrete de combatere a crizei, menite să crească„numărătorul” la bugetul statelor, nu numai sămicşoreze numitorul prin diminuarea cheltuielilorbugetare;

b) planurile conţin liste de priorităţi care nuse limitează la dezvoltarea de infrastructuri, ci aumenirea să stimuleze noile industrii care utili-zează tehnologii ecologice;

c) investiţiile publice sunt solicitate săcompenseze fluctuaţiile din sectorul privat înfinanţarea activităţilor de C-D-I;

d) investiţiile în C-D-I au ca scop recupe-rarea rapidă a investiţiilor, dar nu le neglijează pecele pe termen mediu şi lung, care vizează creareaunor fonduri de cunoştinţe capabile să asigure odezvoltare durabilă.

Din aceste elemente se observă o tendinţăde apropiere mai accentuată a instituţiilor dinsferele C-D, ale afacerilor şi ale celor guver-namentale. Activităţile de C-D nu sunt de naturăsă rezolve singure problemele acute. Exemplul dinraportul OECD (citat de Pagels – Fick, 2009),referitor la programul japonez de C-D în anii ’90este edificator: finanţarea abundentă nu a condusla refacerea economică a acestei ţări deoarece„politica de C-D nu s-a constituit ca o parte a uneiabordări mai cuprinzătoare, care trebuia să con-sidere obstacolele întâmpinate de procesele deinovare şi legăturile slabe dintre industrie şi orga-nizaţiile producătoare de cunoştinţe ştiinţifice”.

În contextul schiţat mai sus, credem că îneconomia bazată pe cunoaştere, afectată de crizaeconomică şi financiară, modelul 3H trebuie con-siderat cu atenţie, în scopul elaborării de planurişi programe de acţiune adecvate (eficiente) pentruţara noastră. În consecinţă, acest articol îşi pro-pune să realizeze o încercare de sistematizare amodelului 3H pe baza literaturii consultate.

Page 16: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1166 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

Într-un articol ulterior, se va prezenta analizasituaţiei din România prin prisma modelului 3H şise vor propune acţiunile corespunzătoare.

În continuare, materialul este structuratdupă cum urmează: în capitolul 2 se vor prezentaconceptele principale ale modelului 3H; încontinuare, se vor trece în revistă unele abordărialternative şi, în final, se vor prezenta câtevaconcluzii preliminare.

22.. MMooddeelluull 33HH

În perioada 17-19 iunie 2009, s-a desfăşuratla Universitatea Strathclyde din Glasgow (Scoţia)cea de a şaptea conferinţă internaţională „TripleHelix on University, Industry & GovernamentalLinkages” (http://www.triple-helix-7.org). Devizaconferinţei a fost „Rolul 3H în stabilirea agendeimondiale asupra inovării, competitivităţii şi suste-nabilităţii”. Acest eveniment, ca şi cele precedente,a avut ca scop clarificarea şi adoptarea concep-telor modelului 3H prin contribuţia reprezen-tanţilor din trei sfere instituţionale (comunitateaştiinţifică, sectorul privat şi administraţia publică)şi stabilirea alianţelor pentru îndeplinirea agendeide lucru. Pe lângă conferinţele 3H, literatura despecialitate conţine multe articole relative la acestsubiect, reflectând o mare diversitate de perspec-tive şi exemple de aplicare. O căutare cu ajutorulGoogle Scholar, excluzând domeniile „biologie” şi„medicină”, identifică cca. 11.000 de articole.Subiectul a fost abordat şi de către unii autoriromâni (Filip, 2004; Miron, 2008; Stancu et al., 2008).

Modelul 3H este folosit şi de către organis-mele guvernamentale responsabile cu elaborareapoliticilor ştiinţifice. Exemplul cel mai proeminenteste oferit de VINOVA (www.vinova.se). La con-ferinţa „Triple Helix VII” a fost prevăzută o sesiuneministerială la care au participat reprezentanţi aiministerelor pentru educaţie, ştiinţă şi cercetaredin UE, Asia-Pacific şi Africa, pentru a realizaschimburi de experienţă privind acţiunile între-prinse în vederea atingerii obiectivelor de suste-nabilitate şi competitivitate pentru economiilerespective.

În continuare, sunt examinate liniile trasatede principale autorităţi în domeniu: H. Etzkowitz(în prezent, la Universitatea Newcastle) şi L.Leydesdorff (de la Amsterdam School ofCommunications Research).

2.1. Definiţii şi evoluţii

Principalii actori implicaţi în procesele deinovare se găsesc în trei „sfere” instituţionale: a)statul (reprezentat de administraţia publică), b)

comunitatea ştiinţifică (universităţi şi institute decercetare) şi c) industrie. Se pot identifica maimulte tipuri de relaţii între elementele carepopulează cele trei sfere instituţionale. La oextremă, se situează modelul etatist (identificabilîn fostele ţări socialiste şi, parţial, în unele ţărilatino-americane), în care statul este proprietarulşi transmite sarcini industriei şi comunităţiiştiinţifice, sfera guvernamentală incluzând, într-oreprezentare grafică, pe celelalte două. La cealaltăextremă, se află modelul liberal american, în careelementele celor trei sfere sunt independente unade alta şi stabilesc sporadic legături bilaterale.Etzkowitz susţine că „3H este un model al inovăriide tip spirală (nu liniar), care descrie relaţiilereciproce multiple care se stabilesc între compo-nentele celor trei sfere instituţionale, la diferitemomente de timp, pe parcursul acumulării şifolosirii de elemente de cunoaştere”. Spredeosebire de cele două modele de interacţiuneextreme amintite mai sus (etatist şi liberal), înmodelul 3H, cele trei sfere se suprapun parţial, iarentităţile care le populează cooperează înde-aproape. Procesele de inovare care rezultă dinactivităţile elicei triple constau în colaborarea şiangajarea resurselor specifice ale celor trei tipuride entităţi pentru descoperirea de noi elemente decunoaştere, elaborarea de noi tehnologii, produseşi servicii, care sunt apoi transmise utilizatorilor.Aceştia fie le „consumă” pentru folosinţa proprie,fie le utilizează pentru a produce noi bunuri şiservicii care sunt, la rândul lor, fie „consumateintern”, fie vândute unor terţe părţi (Leigh, 2000).

Leydesdorff şi Etzkowitz (1998) arată cămodelul 3H este rezultatul unei evoluţii con-ceptuale. Ei identifică trei forme succesive, carediferă prin modul de realizare a relaţiilor dintreentităţile care compun cele trei sfere. Astfel, încazul primului model, 3H I, interacţiunile realizatetraversând graniţele sferelor sunt mediate deorganizaţii specializate, precum centrele detransfer tehnologic, birourile de legătură etc.

În al doilea model, 3H II, elicele sunt repre-zentate de sistemele de comunicaţii şi meca-nismele de control al interfeţelor.

În modelul 3H III, interacţiunile se manifestăpe trei planuri (Etzkowitz). În primul rând, cele treisfere (elice) evoluează sub influenţa factorilorendogeni. Se observă alianţe între întreprinderi,iar unele universităţi încep să îşi extindăactivităţile economice. În al doilea rând, se poateobserva efectul interacţiunilor reciproce. Al treileaplan se referă la apariţia de „reţele trilaterale”, cu

Page 17: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1177RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

componente din cele trei sfere instituţionale, carepreiau pe rând rolul de coordonator.

2.2. Niveluri

În afară de descrierea pe baza celor treiplanuri de mai sus, modelul 3H poate fi privit prinprisma nivelurilor ierarhice. Astfel, Viali şiGhiglione (2008) descriu evoluţiile conformmodelului 3H prin perspectiva a trei niveluri: a)persoane, b) organizaţii, c) cadru legislativ.

La nivelul „micro” al persoanelor, se potobserva următoarele evoluţii:

� cercetătorii din lumea academică devin între-prinzători, folosind tehnologiile pe care le-audezvoltat în institute de cercetare şiuniversităţi;

� întreprinzătorii lucrează în centrele de transfertehnologic;

� cercetătorii din instituţiile publice merg înlaboratoarele întreprinderilor din sectorulprivat etc.

La nivelul „mediu” al instituţiilor, se potobserva următoarele fenomene:

� preluarea de către o organizaţie dintr-o sferă aunor funcţii caracteristice altei sfere: apar„universităţi antreprenoriale” (Etzkowitz, 2003;Leydesdorff, Meyer, 2006), iar numeroase firmeîşi organizează centre proprii de educaţie şiinstruire;

� apariţia unor „agenţi pentru inovare”, unităţi detip „incubatoare” şi „spin-off” din universităţi şiinstitute de cercetare, societăţi cu capital derisc, fondate chiar de universităţi;

� afirmarea „coordonatorilor” inovării care reali-zează selectarea pentru finanţare şi manage-mentul activităţilor de inovare; AMCSIT -POLITEHNICA poate fi plasată în aceastăcategorie.

La nivelul „macro”, al cadrului legislativ, pelângă reglementările privind proprietatea intelec-tuală şi autonomia universitară, apar (în special înS.U.A.) legi care stimulează activităţile realizate cuajutorul capitalului de risc în domeniul tehnolo-giilor avansate şi încurajează preluarea dreptu-rilor de proprietate intelectuală şi exploatare arezultatelor cercetărilor finanţate din fonduripublice, după modelul propus de „University andSmall Business Patent Procedures Act”, promovatde parlamentarii americani Birch Bayh şi BobDole, în 1980.

2.3. Modalităţi de implementare

Modalităţile de implementare vor fianalizate în continuare pe două planuri: a) direcţiade acţiune şi b) succesiunea stadiilor ce trebuieatinse urmând linia propusă de Etzkowitz. Dupăcum observă acest autor, în timp ce în Europa estefavorizat în mod evident un demers de tip „top-down” (observabil parţial şi în România), în careorganele administraţiei publice au iniţiativa, înS.U.A. abordarea de tip „bottom-up” estedominantă.

Acelaşi autor sugerează că implementareamodulului 3H se poate face la nivel regional princrearea, la intersecţia celor trei sfere institu-ţionale, a trei tipuri de spaţii: a) al elementelor decunoaştere, b) al consensului şi c) al inovării.Primul spaţiu, cel al elementelor de cunoaştere, afost propus (Casas, de Gortari, Santós, 2000) înscopul descentralizării şi distribuirii institutelorde cercetare mexicane pe întreg teritoriul ţării, învederea creării premiselor pentru dezvoltareabazată pe cunoaştere în cât mai multe regiuni.Crearea spaţiului elementelor de cunoaştere serealizează prin contribuţia tuturor factorilor rele-vanţi la nivel regional, urmărind concentrareaunor activităţi de C-D şi a altora ajutătoare pentruîmbunătăţirea condiţiilor pentru inovare.

Spaţiul consensului constă în stabilirea unui„loc de întâlnire” în care reprezentanţii celor treisfere instituţionale se pot aduna şi dezbate idei noide dezvoltare pe care să le pună în practică toţi„actorii” implicaţi. Experienţa Academiei Româneîn acest sens este relevantă.

În fine, Spaţiul inovării constă în realizareamecanismelor organizaţionale, prin care seîncearcă realizarea obiectivelor fixate prinstrategiile create în spaţiul consensului. Se are învedere, în primul rând, atragerea capitalului derisc public şi privat.

În finalul acestui capitol, se impun câtevaobservaţii privind modelul discutat din punctul devedere al numărului de elice. Plecând de laobservarea posibilităţilor tot mai mari de impli-care ale „publicului” în definirea politicilor guver-namentale, s-au manifestat unele tendinţe deconsiderare a sa drept o a patra elice. Leydesdorffşi Etzkowitz (2003) argumentează inutilitateaacestui demers prin aceea că societatea civilăconstituie însăşi temelia întreprinderii şi inovăriişi o condiţie necesară pentru implementareamodelului 3H prin combinarea demersului de tip„top-down” cu cel de tip „bottom-up”.

Page 18: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1188 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

33.. AAllttee aabboorrddăărrii

Modelul 3H nu este singurul demers princare se încearcă în ultima vreme reprezentareaactivităţilor de generare de elemente de cunoaş-tere şi folosirea lor în procesele de inovare. Pentrucompletitudinea tabloului, în continuare vor fitrecute în revistă câteva modele alternative.

MMooddeelluull NNPPKK (New Production ofKnowledge), propus la mijlocul deceniului trecutde Gibons şi colegii săi, analizat şi extins deNowotny şi colegii acestuia (2001), reprezintă,după toate aparenţele, abordarea cea mai frecventconsiderată în analize şi, în bună măsură, cea maiapropiată de 3H. La baza NPK stă Modul 2 (M2) deelaborare a elementelor de cunoaştere.

Modul 2 este definit prin comparaţie cuModul 1 (M1), cel clasic şi liniar, pe cinci planuriprincipale. Astfel, în M2 cunoştinţele sunt gene-rate în contextul unor aplicaţii, corespunzând înmare măsură cercetării „de tip Pasteur”, dinclasificarea celebră a lui Stokes (1997). Astfel, else deosebeşte de M1 unde aplicarea cunoştinţelorse face, în general, într-un alt moment de timp şide către o entitate (persoană sau organizaţie),diferită de cea care a generat elementele decunoaştere.

Transdisciplinaritatea, a doua trăsăturăcaracteristică a M2, constă în folosirea atât acunoştinţelor teoretice, cât şi a celor practicepentru rezolvarea problemelor.

Spre deosebire de M1, în care se presupu-nea că elementele de cunoaştere pot fi generatenumai în universităţi, institute de cercetare şilaboratoare ale companiilor, M2 este caracterizatde practici eterogene. Acestea denotă faptul că înproducerea de elemente de cunoaştere pot fiangrenate, cu bune rezultate, şi alte entităţi,precum agenţiile guvernamentale, grupurile de tip„think-tank”, firmele de tip „spin-off” şi cele deconsultanţă.

A patra caracteristică distinctivă a M2 estereflexivitatea. Aceasta indică faptul că în M2 cer-cetătorii sunt tot mai mult preocupaţi de impactulsocial al rezultatelor muncii lor, nu numai de celevaluat prin numărul de citări.

În fine, controlul de calitate în M2 ţineseama şi de efectele economice, politice, sociale şiculturale şi nu se reduce numai la proceduri de„peer review”, ca în cazul M1.

Alte modele care au obţinut audienţă încontextul articolului de faţă sunt:

MMooddeelluull „„PPoosstt--nnoorrmmaall sscciieennccee”” (Funtowicz,Ravetz, 1993), care este caracterizat, printrealtele, de participarea largă a societăţii înprocesele decizionale şi în controlul de calitate(formând un „peer community” extins).

MMooddeelluull ssiisstteemmeelloorr ddee iinnoovvaarree (Freeman,1997; Smits, Kuhlmann, 2004; Hessels, vanLemke, 2008) care, ca şi 3H, pune accentul peinteracţiunile care se produc între participanţii laprocesele de inovare: cercetători şi dezvoltatori deproduse industriale, organizaţiile cu rol de inter-mediere şi utilizatorii finali.

CCaappiittaalliissmmuull aaccaaddeemmiicc (Slaughter, Leslie,1997) care scoate în relief influenţa mecanismelorde piaţă asupra comunităţii ştiinţifice. Aceasta semanifestă atât prin accentuarea concurenţeipentru obţinerea de granturi de cercetare,atragerea şi înrolarea studenţilor şi încheierea departeneriate cu industria, cât şi prin atenţiaacordată activităţilor aducătoare de profit, precumcrearea de firme de tip „spin-off”, brevetarea şiacordarea de licenţe în vederea obţinerii deredevenţe etc.

O comparaţie a acestor modele şi a altoracare nu au fost amintite în articolul de faţă, făcutăde pe poziţiile unor susţinători ai NPK, poate figăsită în (Hessels, van Lemke, 2008).

44.. CCoonncclluuzziiii

În articolul de faţă s-a încercat o siste-matizare a informaţiilor privitoare la modelulproceselor de inovare de tip 3H, în contextul feno-menelor şi acţiunilor generate de criza mondialăfinanciară şi economică şi al situaţiei specifice dinţara noastră. Câteva concluzii preliminare care sepot desprinde sunt:

În situaţia actuală, pentru ieşirea din criză,este necesară stabilirea de către guverne a uneiliste de priorităţi care nu se limitează la lucrări deconstruire a infrastructurilor de transport. Existănumeroase alte exemple care pot şi ar trebui să fiefolosite ca sursă de inspiraţie.

Activităţile de C-D-I pot să constituie unadintre cheile de recuperare din criză şi deconstruire a unei economii sustenabile, cu condiţiasă fie racordate la priorităţile reale ale economieiţării. Programul naţional de C-D-I ar trebuiactualizat prin prisma priorităţilor naţionaleactuale, diferite mult de cele în care a fost elaboratPN II (Programul Naţional II).

Finanţarea publică a activităţilor de C-D-Itrebuie să compenseze fluctuaţiile din domeniul

Page 19: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

1199RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

celor private. Prin atestarea şi acreditarea entită-ţilor de cercetare în România, indiferent de formade proprietate (conform HG 551/2004), sunt createpremisele pentru îndeplinirea acestei cerinţe.

Universităţile tinere, din afara Capitalei şi amarilor centre universitare cu tradiţie, pot juca unrol foarte important în dezvoltarea în profil teri-torial, prin aportul de cunoştinţe noi, contribuindastfel la formarea unor spaţii ale elementelorcunoaşterii în regiunile fără tradiţii deosebite întehnologiile avansate.

În condiţiile în care industria româneascăeste slăbită sau aparţine capitalului internaţional,aplicarea modelului 3H este recomandabilă într-oabordare predominant „top-down”.

Evaluarea rezultatelor Programului deINOVARE ar trebui să considere nu numai pro-dusele şi serviciile nou create şi eventual aplicateşi răspândite, ci, mai ales, funcţionalitatea, pere-nitatea şi eficacitatea relaţiilor stabilite întrediferitele organizaţii care aparţin celor trei sfereinstituţionale şi care au fost implicate în proiecteleacceptate pentru finanţare.RRI

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1] CCaassaass,, RR..,, ddee GGoorrttaarrii,, RR..,, SSaannttooss JJ..MM.. (2000). The building of knowledge spaces in Mexico: a regional approachto networking. Research, Policy, 29 (2), 225-241

[2] CCIIFFSS (2009). Opportunities in Crisis. Copenhagen Institute for Future Studies.[3] EEttzzkkoowwiittzz,, HH.. (-) (2002 – 11). The Triple Helix of University – Industry – Government Implication for Policy and

Evaluation. Working paper. Institute for studier av utbildung och forsknung, Stockholm.[4] EEttzzkkoowwiittzz,, HH.. (2003). Research groups as “quasi-firms”; the invention of the entrepreneurial university.

Research Policy, 32, 109-121.[5] EEttzzkkoowwiittzz,, HH.. (2008). The Triple Helix: University-Industry-Government Innovation in Action. Routledge.[6] EEttzzkkoowwiittzz,, HH..,, LLeeyyddeessddoorrffff,, LL.. (1998). The end less transition: a “Triple helix” of university – industry –

government relations. Minerva 36, 203-208[7] FFiilliipp,, FF..GG.. (2004). Experienţa scandinavă în construirea societăţii bazate pe cunoaştere. ACADEMICA nr.45, An

XVI (182), 68-69.[8] FFrreeeemmaann,, CC.. (1997). The diversity of national research systems. In: Science of Tomorrow’s Europe (R. Barre et

al. Coord.), Economica International, Paris, 5-32.[9] FFuunnttoowwiicczz,, SS..,, RRaavveettzz,, JJ.. (1993). Science for the post-normal age. Futures, 25, 735-755.

[10] GGiibbbboonnss,, MM..,, LLiimmooggeess,, GG..,, NNoowwoottnnyy,, HH..,, SScchhwwaattzzmmaannnn,, SS..,, SSccoott,, PP..,, TTrrooww,, MM.. (2006), 10th

ed., The new Productionof Knowledge, The Dynamics of Science and Research in Contemporary Societies.. SAGE, London.

[11] HHeesssseellss,, LL.. KK..,, vvaann LLeennttee,, HH.. (2008). Re-thinking new knowledge production: A literature review and a researchagenda. Research Policy, 37, 740-760.

[12] LLeeiigghh,, JJ.. (2008). Taxonomy of Triple He4lix Innovation. The National Institute for Triple Helix Innovation, Univ.of Hawaii, Honolulu.

[13] LLeeyyddeessddoorrffff,, LL..,, EEttzzkkoowwiittzz,, HH.. (1998). The Triple Helix model for innovation studies. Science & Public Policy,25(3), 195-2003.

[14] LLeeyyddeessddoorrffff,, LL..,, EEttzzkkoowwiittzz,, HH.. (2003). Can “the public” be considered as a fourth helix in university – industry– government relations? Science & Public Policy, 30(1), 55-61.

[15] LLeeyyddeessddoorrffff,, LL..,, MMeeyyeerr,, MM.. (2006). Triple Helix indicators of knowledge – based innovation systems:introduction to the special issue. Research Policy, 35(10), 1441-1449.

[16] MMiirroonn,, DD.. (2008). Linking the double helix of learning and work to the tripe helix of university – industry –government in the Europe of knowledge. Management & Marketing, 3(4), 3-20.

[17] NNoowwoottnnyy,, HH..,, SSccootttt,, PP..,, GGiibbbboonnss,, MM.. (2001). Re-thinking Science: knowledge and the Public in the Age ofUncertainty. Polity Press, Cambridge.

[18] OOEECCDD (2009). AA FFoorrwwaarrdd –– llooookkiinngg RReessppoonnssee ttoo tthhee CCrriissiiss.. FFoosstteerriinngg aann IInnnnoovvaattiioonn –– lleedd ssuussttaaiinnaabbllee rreeccoovveerryy.D STT/IND/STP/ CCP.

[19] PPaaggeellss –– FFiicckk GG.. (2009). Fight the Crisis with Research and Innovation? VINNOVA Analysis VA 2009 – 14,VINNOVA, Stockholm.

[20] SSllaauugghhtteerr,, SS..,, LLeesslliiee,, LL..LL.. (1997). Academic Capitalism: Politics, Policies and the Entrepreneurial University.The John Hopkins University Press, Baltimore.

[21] SSmmiittss,, RR..,, KKuuhhllmmaann,, SS.. (2004). The rise of systemic instruments in innovation Policy, International J. ofForesight and Innovation Policy, 1, 4-32.

[22] SSttaannccuu,, AA..,, ZZaahhaarriiaa RR..MM..,, DDrrăăggooii,, CC.. (2008), The triple helix of Romanian academic research: a comparativeanalysis of economic and medicine field. In: Proc. Intl. Scie. Conf. “European Integration – New challanges forthe Romanian Economy, 4th edition (A. Dodescu, coord.). 30-31 mai, Oradea.

[23] SSttookkeess,, DD..EE.. (1997). Pasteur Quadrant: Basic Science and Tchnological Innovation. Brooking Institution Press.[24] VViiaallii,, RR..,, GGhhiigglliioonnee,, BB.. (2008). The Triple Helix Model: a Tool for the Study of European Regional Socio Economic

Systems, Fondazione Rosseli.

Page 20: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2200 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

ÎÎnn aacceesstt aarrttiiccooll ppiiaaţţaa eessttee iinntteerrpprreettaattăă ccaa uunn mmeeddiiuu îînn ccaarree aauulloocc ttrraannzzaaccţţiiiillee ddiiffeerriitteelloorr bbuunnuurrii pprriivvaattee,, iiaarr ccuunnooşşttiinnţţeelleeşşttiiiinnţţiiffiiccee şşii tteehhnnoollooggiiccee ssuunntt iinntteerrpprreettaattee ccaa bbuunnuurrii ppuubblliicceeddaattoorriittăă ccaarraacctteerriissttiicciilloorr lloorr iinnttrriinnsseeccii ((pprriinn ccoonnssuumm,, eellee nnuu sseeeeppuuiizzeeaattăă şşii llaa aacceessttee bbuunnuurrii ppooaattee aavveeaa aacccceess uunn nnuummăărrnneelliimmiittaatt ddee uuttiilliizzaattoorrii)).. ÎÎnnttrree cceellee ddoouuăă ccaatteeggoorriiii eeccoonnoommiiccee((ppiiaaţţaa şşii bbuunnuurriillee ppuubblliiccee)) aappaarr iinnccoommppaattiibbiilliittăăţţii,, ttrraadduussee pprriinniimmppoossiibbiilliittaatteeaa pprroodduuccăăttoorruulluuii ddee ccuunnooşşttiinnţţee ssăă--şşii rreeccuuppee--rreezzee iinnvveessttiinnţţiiiillee.. SSiisstteemmuull ppuubblliicc ddee bbrreevveettaarree şşii ddee ffiinnaann--ţţaarree,, pprreeccuumm şşii ppăăssttrraarreeaa uunneeii ccoottee ccââtt mmaaii rriiddiiccaattee ddee ccuunnooşş--ttiinnţţee ttaacciittee îînn rraappoorrtt ccuu cceellee ccooddiiffiiccaattee aauu mmeenniirreeaa ddee aa ssoolluu--ţţiioonnaa iinnccoommppaattiibbiilliittăăţţiillee,, îînnssăă îînn ddeettrriimmeennttuull iinntteerreessuulluuiiiimmeeddiiaatt aall ppuubblliiccuulluuii ddee aa aavveeaa aacccceess ddiirreecctt şşii ggrraattiiss llaa ttooaatteeccaatteeggoorriiiillee ddee ccuunnooşşttiinnţţee..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: bunuri private, bunuri publice, cunoştinţe ştiinţificeşi tehnologie, cunoştinţe codificate, cunoştinţe tacite, proprietateintelectuală, brevete de invenţie, avans tehnologic.

KKnnoowwlleeddggee MMaarrkkeettFFaaiilluurreess aanndd SSoolluuttiioonnss

AAbbssttrraacctt:: In this paper the market is interpreted as an environmentin which transations of different private goods are made and thescientific and technological knowledge is interpreted as publicgoods because of their intrinsic characteristics (by consumtion theyare not exhausted and an unlimited number of consumers mayhave access to these kind of goods). Between these two economiccategories (market and public goods), incompatibilities appearsuch as impossibility of the knowledge producers to recover theinvestments. The patent and the public finance systems as well asthe keeping a higher share of the tacit knowledge against thecodified one could solve incompatibilities but against the imediatpublic interest to have direct and free access to the all categoriesof knowledge.

KKeeyywwoorrddss:: pprivate goods, public goods, scientific and technologicalknowledge, tacit knowledge, intellectual property, patent,technological advance.

IInnttrroodduucceerree

O analiză aprofundată a conţinutului economic al cunoştinţelor şi astructurii acestora, aşa cum vom vedea mai jos, demonstrează falsitatea

PPiiaaţţaa ccuunnooşşttiinnţţeelloorrNNeeaajjuunnssuurrii şşii ssoolluuţţiiii

AAuurreell IIAANNCCUU**

*Acad. AAuurreell IIaannccuu estedoctor în economie,cercetător ştiinţific gr. I laInstitutul Naţional deCercetări Economice„Constantin C. Kiriţescu”[email protected]

Page 21: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2211RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

supoziţiilor din modelele neoclasice, falsitatedetermina tă, în principal, de particularităţileacestei categorii de bunuri, ceea ce, în mod im -plicit, explică atât eşecul pieţei concurenţiale înacest domeniu, cât şi obstacolele care stau în caleadezvoltării producţiei de cunoştinţe şi folosirii lorîn procesul de inovare. În acelaşi timp, studiulprivind natura economică a cunoştinţelor şi modulde funcţionare a pieţelor cunoaşterii are oimportanţă vi tală şi pentru aplicarea unor politicişi decizii economice corecte care să înlăture nea-junsurile acestor pieţe şi să stimuleze activităţilede CD&I pentru a spori con tribuţia acestora lacreşterea competitivi tăţii firmelor.

Faţă de problematica vastă înfăţişată maisus, în acest articol ne propunem să ne con-centrăm atenţia asupra următoarelor as pecteimportante: interpretarea cunoştinţelor din pers -pectiva relaţiilor de piaţă concurenţiale; inter-nalizarea activităţilor de producere a cunoş-tinţelor; drepturile de proprietate intelectuală camijloc de înlăturare a neajunsurilor pieţei şi destimulare a pro ducţiei de cunoştinţe; metodealternative de excludere a firmelor rivale şievaluarea unor efecte.

IInntteerrpprreettaarreeaa ccuunnooşşttiinnţţeelloorr ddiinn ppeerrss--ppeeccttiivvaa rreellaaţţiiiilloorr ddee ppiiaaţţăă ccoonnccuurreennţţiiaallee

După cum se ştie, existenţa şi funcţio nareapieţelor concurenţiale sunt legate de existenţabunurilor private care se tran zacţionează liber peaceste pieţe, pe baza cererii şi ofertei. Întrebareaeste dacă bunurile formate din cunoştinţe pot fitranzacţionate pe piaţa liberă.

La această întrebare s-au conturat douăcategorii de răspunsuri: una, dată de interpretareanediferenţiată (reducţionis tă) a cunoştinţelor tra-tate ca informaţie şi alta, dată de interpretareaanalitică, diferenţiată a cunoştinţelor tratate cabunuri speciale.

IInntteerrpprreettaarreeaa nneeddiiffeerreennţţiiaattăă

De regulă, caracterul public sau caracterulprivat al unui bun nu se defi neşte prin însăşisimpla declarare a tipului de proprietate ori prinsimpla recunoaşte re de către autoritatea publică atipului de proprietate, fără a avea la bază anumitecriterii. Fără asemenea criterii, aceasta ar însemnanu numai o tautologie, ci şi un act pur subiectiv.Clasificarea bunurilor în una dintre cele două cate-gorii – public sau privat – este legată, în principal,de ca racteristicile intrinseci ale bunurilor res -pective1. Aceste caracteristici se referă la urmă-toarele două trăsături sau criterii fundamentale înceea ce priveşte posibilitatea de utilizare a lor de

către unul sau mai mulţi consumatori: ex cludereaşi rivalitatea, respectiv antoni mele lor – non-excluderea şi nonrivalita tea.

Prin esenţa lor, cunoştinţele au un caracterpublic întrucât de la utilizarea lor nu poate fiexclus nimeni sau nu există rivalitate în consum.Toţi utilizatorii au acces la cunoştinţe întrucât, prinutilizare, ele nu se epuizează. În principiu, la teorii,formule, algoritmi de calcul, idei, creaţii literare şiartistice, melodii, proiecte, modele de produse etc.are acces un nu măr nelimitat de utilizatori, fără caaceste bunuri să se epuizeze, ceea ce nu este ca zulcu alte categorii de bunuri, cum sunt pâinea, lotu-rile de pământ, automobilele ş.a., la care nu potavea acces mai mulţi utilizatori, datorită faptuluică bunurile respective ori se epuizează princonsum, ori au o limită fizică de accesibilitate,ceea ce atrage după sine excluderea utilizatorilorsuplimentari şi rivalitatea în utili zare. Tocmai deaceea, prima categorie de bunuri, reprezentândcunoştinţele, are un caracter public, spre deosebirede cea de-a doua categorie de bunuri, care are uncaracter privat, cu toate consecinţele ce decurg deaici pe planul producţiei şi al transferului (apro-prierii şi înstrăinării) bunurilor şi distribuţieiveniturilor.

Evident, în cazul nonexcluderii şi nonrivali-tăţii în utilizare, producătorii de cunoştinţe nunumai că nu sunt stimulaţi, dar nu-şi pot recuperanici cheltuielile de pro ducţie şi de investiţii dintransferul cunoş tinţelor sub formă de bunuripublice.

Pentru a stimula dezvoltarea producţi ei decunoştinţe şi contribuţia acesteia la creştereaeconomică şi a competitivităţii, trebuie aplicateanumite politici, pe de o parte, de atenuare acaracterului public (mai ales prin finanţareapublică a producţiei de cunoştinţe), iar pe de altăparte, de simulare, cel puţin parţial, a caracte ruluiprivat al acestei categorii de bunuri, mai ales prinreglementări şi măsuri care să confere exclusi-vitatea folosirii cunoştinţelor de către înşişi crea-torii acestora, pentru ca efortul lor să fie remu-nerat la un nivel asemănător cu valoarea socială acunoştinţelor produse. Tocmai în acest scop adevenit tradiţională aplica rea politicii de finanţareguvernamentală (publică) a cercetării şi de crearea siste mului de brevetare, pentru a compensacaracterul public al cunoştin ţelor finanţând creaţiaacestora, şi pentru a reduce caracterul public, avânddreptul de transfer al proprietăţii asupra cunoştinţe -lor produse (European Commission, 2000, p. 21).

Această abordare se bazează pe o viziunenediferenţiată, reducţionistă, potrivit căreia cu-noştinţele sunt asimilate informaţiei, ca şi cum

Page 22: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2222 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

acestea s-ar prezenta numai în formă codificată,cu diferite posibilităţi de înregistrare şi stocare, şiuşor transmisibilă diferiţilor utilizatori situaţi lamari distanţe. Această concepţie nediferenţiată,reducţi onistă, estompează atât posibilitatea deanaliză a unei realităţi extrem de com plexe şidiversificate, cât şi căutarea unor soluţii şi aplicareaunor politici viabile de stimulare a producţiei şi acirculaţiei cunoştinţelor sub diferitele lor forme şi acapabilităţii tehnologice la diferite niveluri.

IInntteerrpprreettaarreeaa aannaalliittiiccăă,, ddiiffeerreennţţiiaattăă

A ţine seama de natura complexă şi diver-sificată a cunoştinţelor înseamnă a observa formeleconcrete prin care se manifestă cunoştinţele,precum şi posibilităţile oferite creatorilor de acontrola propria producţie de cunoştinţe şi transfe -rul acestora către utilizatori. Asemenea formeconcrete se evidenţiază prin efec tuarea diferitelorclasificări după anumite criterii.

În afară de gruparea clasică – cunoştinţefundamentale2 şi cunoştinţe a plicative3, făcutădupă criteriile conţinu tului şi posibilităţii deutilizare, cunoş tinţele mai pot fi clasificate şi înfuncţie de forma în care ele se prezintă sau sunt

evidenţiate, şi anume:� cunoştinţe codificate,� cunoştinţe tacite.Acestea sunt produse comune (combi nate)

ale activităţii de CD&I, fiecare având însă trăsăturişi roluri specifice.

Între cele două tipuri de cunoştinţe (codifi-cate şi tacite) apar anumite dife renţe. Acestediferenţe pot fi evidenţiate în funcţie de următoa-rele trei situaţii dis tincte: de comunicare sautransfer, de generare şi acumulare, de agregare şia propiere.

În fig. 1 evidenţiem caracteristicile celor douătipuri de cunoştinţe, în funcţie de cele 3 situaţii.

Cunoştinţele codificate coexistă cu celetacite, ambele fiind generate simul tan de acti-vităţile CD&I, de cele produc tive şi de interac-ţiunea dinamică şi com binarea acestor două tipuride cunoştinţe (Lam, 1998). Pe măsura avansării încercetarea domeniului şi în aplicaţiile practice,apar noi cunoştinţe tacite, iar unele dintre acestea,ajunse la maturitate, trec în categoria cunoş-tinţelor codificate. Cercetătorii generează şi acu-mulează cunoştinţe tacite, care sunt folositoare în

aa.. SSiittuuaaţţiiaa ddee ccoommuunniiccaarree ssaauu ttrraannssffeerrCCuunnooşşttiinnţţee ccooddiiffiiccaattee CCuunnooşşttiinnţţee ttaacciittee

Apar în forme explicite, conform unor reguli convenite.Ele sunt specificate sau comunicate verbal (după unvocabular şi reguli gramaticale convenite) ori în formesimbolice, cum sunt: documente sau texte scrise,desene sau proiecte, programe de computer. Cunoş-tinţe de acest tip pot fi stocate, înţelese, împărţite înmod obiectiv şi comunicate, fără a se cunoaştesubiectul producător sau fără prezenţa acestuia.

Se referă la acea clasă de cunoştinţe intuitive,nearticulate şi care nu pot fi uşor codificate şitransferate sau comunicate. Transferul acestorapresupune prezenţa producătorului (creatorului), deciprin contacte personale (de la instructor la ucenic), şicare necesită înţelegere şi încredere între cele douăpărţi implicate în transfer.

bb.. SSiittuuaaţţiiaa ddee ggeenneerraarree şşii aaccuummuullaarreeCCuunnooşşttiinnţţee ccooddiiffiiccaattee CCuunnooşşttiinnţţee ttaacciittee

Pot fi generate prin deducţie logică şi obţinute prinaşa-numitul studiu formal şi pot fi stocate în formeobiective, pe suport material.

Bazându-se mai mult pe experienţă şi pe acţiunipersonale, aceste cunoştinţe pot fi obţinute prinexperienţă practică în anumite contexte specifice.Factorii cei mai critici, care determină generarea şiacumularea cunoştinţelor tacite, sunt reprezentaţi devarietatea experienţei şi de angajamentul şi implicareaindividului în soluţionarea problemelor respective. Elesunt acumulate în memoria şi aptitudinile individuluicreator.

cc.. SSiittuuaaţţiiaa ddee aaggrreeggaarree şşii ddee aapprrooppiieerreeCCuunnooşşttiinnţţee ccooddiiffiiccaattee CCuunnooşşttiinnţţee ttaacciittee

Ele pot fi agregate la diferite niveluri (local, regional,naţional, mondial), stocate în forme obiective şiapropriate fără participarea subiectului cunoaşterii(producătorului de cunoştinţe).

Având un accentuat caracter personal, contextual şidistributiv, ele nu pot fi uşor agregate şi stocate înforme obiective. Datorită acestor trăsături, ele pot fiînsă apropriate prin aplicaţii directe. Implicarea şi coo-perarea strânsă a subiectului cunoscător (producă-torului) asigură folosirea întregului potenţial creativ alacestuia.

FFiigguurraa 11.. ((aa..,,bb..,,cc..)).. CCaarraacctteerriissttiicciillee cceelloorr ddoouuăă ttiippuurrii ddee ccuunnooşşttiinnţţee..

Page 23: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2233RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

aplicarea cunoştinţelor codificate exis tente pentrua crea noi cunoştinţe (Haruyama, 2004, p.2).Cunoştinţele tacite con stituie o componentăimportantă a rezul tatelor activităţii productive şi acelei de CD&I. Codificarea are anumite limitenaturale şi, de aceea, cunoştinţele codifi cate re-prezintă doar „vârful aisbergului”, faţă de întregulcorp de cunoştinţe (Lam, 1998, p. 7).

Cunoştinţele tacite se manifestă la nivelulindividului şi la nivelul organiza ţiei. La nivelul indi-vidului, sunt cele care ţin de însuşirile intelectualeşi fizice ale acestuia, de îndemânarea şi capaci-tatea sa de creaţie ştiinţifică şi de inovare. Lanivelul organizaţiei, sunt cunoştinţele colectiveacumulate sau stocate în reguli, procedu ri, prac-tică stabilită şi norme după care se ghidează com-portamentele, activităţile de soluţionare a proble-melor şi modelul de colaborare sau de interac-ţiune dintre membrii organizaţiei (Lam, 1998, p. 8).Cunoştinţele colective reprezintă mintea şi înde-mânarea colectivă a organizaţiei, prestigiul şi cre-dibilitatea acesteia în ca drul comunităţii şi însocietate.

Proporţia în care se găsesc cele două tipuride cunoştinţe (codificate şi tacite) diferă mult de lao zonă la alta a lumii. De exemplu, aşa cumsubliniază Nonaka şi Takuchi (1995), cunoştinţeletacite joacă un rol mai important în firmele japo-neze decât în firmele din alte ţări dezvoltate dinVest. Dacă managementul din Vest prezintă oînclinaţie puternică în favoarea cunoştinţelor codi-ficate (explicite şi for male) şi o tendinţă constantăde codifica re şi formalizare a cunoştinţelor, mana -gementul japonez, dimpotrivă, favorizea ză cunoş-tinţele tacite şi organizează fir mele în direcţia încare, în mod deliberat, ia în considerare rolulimportant al cunoştinţelor tacite (Lam, 1998, p. 2).

Clasificarea cunoştinţelor în cele douăgrupe şi caracterizarea fiecăreia după criteriulposibilităţilor de transfer şi de accesibilitate a con-sumatorilor la cunoştinţele existente are rele-vanţă pentru a vedea în ce măsură fiecare dintreacestea au caracter public sau privat. Dacă în cazulcunoştinţelor codificate apare evidentă natura lorde bunuri publi ce, în cazul cunoştinţelor tacite,trăsăturile prezentate mai sus oferă argumentepen tru a susţine, mai degrabă, natura lor debunuri private sau pe cea apropiată de naturabunurilor private. Într-adevăr, cunoştinţele taciteîncorporate în individ şi sădite în organizaţii suntintim legate de subiectul care le generează şi pecare le utilizează, ceea ce conferă acestora (cunoş-tinţelor tacite) o caracteristică ce le deosebeştenet de cunoştinţele codificate. De aceea, spredeosebire de cunoştinţele codificate, cele tacite nu

circulă liber, pentru bunul motiv că acestea sălăş-luiesc, în principal, în capetele, în îndemânarea, încapabilitatea cercetătorilor şi a specia liştilorangajaţi în producţia şi utilizarea acestor cunoş-tinţe. Tocmai asemenea caracteristici fac ca tipulde cunoştinţe tacite să fie mai degrabă propriuclasei de bunuri de natură privată, însă cu anumitetrăsături specifice. De exemplu, cu toate că tipulde cunoştinţe tacite este caracterizat prin gradridicat de rivalitate şi de exclu dere, totuşi, la acesttip de cunoştinţe pot ajunge şi alte persoane(inovatori, specia lişti, antreprenori), fără a ledegrada sau împuţina prin utilizare, însă numai înmod excepţional, prin învăţare şi prin voinţadeţinătorului de cunoştinţe. Doar în acest senscunoştinţele tacite încorporate în persoanelecreatoare şi cunoscătoare au un aspect denonrivalitate şi nonexcludere şi doar atunci cândele sunt difuzate şi altor entităţi. Procesul dedifuzare a cunoştinţelor tacite se face prin învăţareşi prin practică mai ales înăuntrul firmei. În afarafirmei, procesul este atât de lent, încât firma carea adoptat iniţial şi a dez voltat cunoştinţele taciterămâne unicul deţinător al cunoştinţelor şi teh-nologiei (situaţie de monopol), ceea ce îi asigurăacesteia obţinerea unor venituri în exces (de mo-nopol) stimulative. Fireşte, în ipo teza în carecunoştinţele tacite sunt com plet difuzate, datorităcodificării lor, dis pare situaţia de monopol afirmei, iar veniturile scad la nivelul impus demecanismul concurenţial.

Prin cunoştinţele tacite, inventatorii şi an-treprenorii deţin pârghiile necesare pentru acontrola şi valorifica mai bine capacităţile tehno-logice de care dispun firmele, în scopul recu-perării cheltuielilor cu CD&I şi stimulării produc-ţiei de cunoştinţe. Aceste pârghii pot fi folosite nupentru valorificarea întregii capacităţi tehnologiceşi inovative, ci doar a unei părţi din aceasta, şianume a celei legate de cunoştinţele tacite.

Valorificarea cunoştinţelor tacite înăuntrulorganizaţiei se face pentru a îmbunătăţi calitateaproducţiei şi a siste mului de organizare prin ino-varea de pro dus şi de proces. Se alege asemeneasolu ţie, datorită faptului că tipul de cunoştinţetacite se difuzează prin comunicare di rectă, de lapersoană la persoană, sau prin intervenţii directeale producătorilor de cunoştinţe, pentru susţine-rea unor pro grame sau soluţionarea unor proble-me specifice ale firmei.

Pe măsură ce cunoştinţele tacite devincodificate, inventatorii şi antreprenorii pierdpârghiile de control asupra acestora. Cunoştinţelecodificate capătă statutul de bunuri publice, lacare poate avea acces liber orice utilizator. În

Page 24: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2244 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

principiu, acest acces prezintă avantajul că noilecunoştinţe, sub diversele lor forme, pot fi largrăspândite în societate, ceea ce contribuie la pro-gre sul acesteia. Astăzi, răspândirea cunoştin ţelorcodificate este facilitată de noua tehnologie ainformaţiei şi comunicaţiilor.

În acelaşi timp însă, trebuie ţinut seama căaccesul liber la cunoştinţele codificate produce în-semnate efecte negative, datorită faptului că suntanulate în întregime posibilităţile, atât de stimula -re a producţiei de cunoştinţe, cât şi de re cuperarea cheltuielilor cu CD&I, ceea ce, în fond, înseamnăînsăşi subminarea pro gresului tehnologic şi, prinaceasta, sub minarea dezvoltării economice.

Pentru a ieşi din acest cerc vicios, s-au găsitdiverse soluţii concretizate în strategii şi acţiunipolitice la nivelul firmelor şi la cel al autorităţilorguvernamentale. Ca principale soluţii, se disting,la nivelul firmelor, politica de internalizare a acti -vităţilor de CD&I şi cea de parteneriate, iar lanivelul autorităţilor guvernamenta le, măsurileprivind garantarea drepturilor de proprietateintelectuală.

IInntteerrnnaalliizzaarreeaa aaccttiivviittăăţţiilloorr ddee ggeenneerraarreeaa ccuunnooşşttiinnţţeelloorr

Internalizarea activităţilor de produce re acunoştinţelor are ca scop ocolirea relaţiilor depiaţă. Motivele generale de ocolire sunt legate fiede costurile de tranzacţie prea ridicate, fie deanumite caracteristici ale bunurilor care definesctipul de proprietate al acestora. Dacă ne referim labunurile reprezentând cunoştinţele, trebuie luateîn considerare mai ales caracteristicile celor douăcategorii de cunoştinţe: ale celor tacite, greutrans-ferabile, la care se preferă extinderea arieide valorificare a lor în cadrul acele iaşi firme saugrup de firme; ale celor codificate, care, deşirelativ uşor transfe rabile, la acestea se preferătotuşi internalizarea pentru a exclude gratuitateautili zării şi a păstra monopolul, cu condiţia păs-trării secretului asupra invenţiei.

Transferul poate fi privit din douăperspective: a utilizatorului de cunoştinţe şi a pro-ducătorului de cunoştinţe. Privind lucrurile dinpunctul de vedere al utilizatorului, acţiunile detransfer se realizează pe două căi princi pale,strâns legate între ele.

Prima cale este de a atrage pe scară cât mailargă cunoştinţele codificate din cele mai diver sesurse, ştiind că acestea, în general, sunt bunuripublice, deci, gratuite. Pentru uti lizator, costulbunurilor publice atrase se încarcă doar cucheltuielile de învăţare (şcolarizare, documentare,copiere etc.).

A doua cale este aceea de a promova activi -tăţile de documentare, cercetare şi dez voltarenecesare, care, pe baza cunoştin ţelor codificateatrase din afară în mod gratuit, să genereze noicunoştinţe utili zabile în practică.

Dacă pentru utilizator obţinerea cunoş-tinţelor din afară, prin învăţare, este deosebit deavantajoasă, pentru producă torul de cunoştinţeacest proces este one ros, întrucât el (producă-torul) nu-şi poate recupera cheltuielile. De aceea,străduinţa acestuia din urmă este de a menţinenoile cunoştinţe timp cât mai îndelungat în sta diulde cunoştinţe tacite, pentru a le folosi în acţiunileproprii de inovare sau de a le menţine secrete.Deşi asemenea politică este adoptată la nivelulfirmelor, adeseori sunt făcute răspunzătoareguvernele ţărilor respective, care nu dezvoltăsufici ent acele categorii de cercetări capabile săproducă cunoştinţe codificate cu caracter public.Cazul tipic este cel al Japoniei, care dă atenţieprea mare dezvoltării (cercetării) cunoştinţelortacite cu carac ter aplicativ şi nu dezvoltă, înmăsură suficientă, producţia de cunoştinţe codifi -cate cu caracter public.

Cunoştinţele tacite nu au mobilitate,întrucât ele se găsesc încorporate în specialişti, în„minţile” şi abilităţile acestora, şi sunt sădite încapacitatea tehnologică şi antreprenorială, pre-cum şi în comporta mentul şi credibilitatea colec-tivă a firmei. Neavând caracter public şi fiindlipsite de mobilitate, cunoştinţele tacite pot fi valo -rificate în mod profitabil nu numai în ca drul firmei,ci şi în afara acesteia. Valori ficarea în afara firmeiare loc nu prin tranzacţie de piaţă, ci prin în-cheierea unor înţelegeri cu alte firme de tipulparteneri atelor pentru relaţii durabile. Ca şiinternalizarea în cadrul firmei, parteneri atul esteacţiunea ce ocoleşte relaţiile de piaţă. De aceea,adeseori, parteneriatul este asimilat acţiunii deinternalizare a activităţilor.

Înscrierea marilor cunoştinţe ştiinţifice şitehnologice în relaţiile de piaţă, deci valorificarealor comercială (în afara firmei), presu pune ne-apărat codificarea acestora, ele devenind bunuripublice. În acest caz, este vorba însă de o ofertă aunor bunuri valorificate sub valoarea lor socialăsau adeseori gratuită. Recurgând la una dintrecele două soluţii – internalizare sau parteneriat –se realizea ză o unire şi, respectiv o relaţie directădintre producătorul de cunoştinţe şi utili zatorul decunoştinţe cu rezultate pozitive pentru producă-torul de cunoştinţe şi pentru societate.

Page 25: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2255RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

PPrroopprriieettaatteeaa iinntteelleeccttuuaallăă şşii rroolluullaacceesstteeiiaa

Internalizarea proceselor de producere şi deutilizare a cunoştinţelor împiedică răspândireainformaţiilor acestor procese. Introducerea pro-tecţiei drepturilor de proprietate intelectuală (DPI)tinde să înlăture această piedică şi, totodată, săasigure stimularea producţiei de cunoştinţe (aimaginaţiei şi a creativităţii) şi să dezvolte pieţelecunoaşterii.

DDeeffiinniirreeaa ddrreeppttuurriilloorr ddee pprroopprriieettaatteeiinntteelleeccttuuaallăăPrin aplicarea DPI se realizează prin cipiul

excluderii şi se înlătură principiul nonrivalităţii. Caatare, cunoştinţele se transformă din bunuripublice în bunuri private. Mai precis, prin aplicareaDPI, producătorul de cunoştinţe – persoană fizicăsau juridică – capătă recunoaştere juridică acalităţii de proprietar privat asupra bunului produsde el (asupra creaţiei sale intelectuale) întreagaperioa dă cât acest bun este protejat prin dreptulde autor sau prin brevetul acordat de autoritateapublică la nivel na ţional sau internaţional.

Proprietatea intelectuală este termenulcare cuprinde ideile, invenţiile, tehnologiile, ope-rele de artă, muzica, literatura etc., în formă intan-gibilă, când acestea au fost create prima dată şi, înformă tangi bilă, ca produse, când acestea audevenit obiecte evaluabile concrete (Idris, 2003,p. 9). Dreptul de proprietate asupra acestor bunurieste cerut de persoane sau grupuri de persoane şieste important din cauză că potenţialul de câştigde pe urma acestui drept oferă un stimulentputernic pentru inovare, încurajează investiţia înnoi cercetări şi crează oportunităţi pentru re -cuperarea investiţiilor şi a celorlalte cheltuieliefectuate în sfera CD&I (Idris, 2003, Romer, 1990).

Drepturile de proprietate intelectuală au casferă de cuprindere cea mai mare parte din cu-noştinţele codificate. Dacă ne referim, de exemplu,la cunoştinţele codi ficate tehnice, se apreciază cănumai bre vetele de invenţii conţin circa 80% dincunoştinţele tehnice acumulate ale lumii(European Commission, 2000, p18).

Drepturile de proprietate intelectuală seconcretizează în următoarele tipuri de documente(instrumente juridice) impor tante: bbrreevveettee ddeeiinnvveennţţiiii,, ddrreeppttuurrii ddee aauuttoorr şşii mmăărrccii. Creativitateaintelectuală este atestată de brevete şi drepturi deautor. Mărcile au doar rolul de a distinge (princuvinte sau semne) şi de a identifica sursabunurilor sau a serviciilor4.

BBrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee reprezintă un drept

exclusiv acordat la cerere unei per soane fizice saujuridice pentru o invenţie (de produs sau deproces). Acesta (brevetul) asigură protecţia inven-ţiei pentru o peri oadă limitată (până la 20 de ani)de la data înregistrării la oficiile naţionale de in-venţii şi mărci, cu condiţia dezvăluirii publice aconţinutului invenţiei. Brevetul obţinut dă dreptulproprietarului de brevet de a decide cine poatefolosi invenţia bre vetată în baza unor termeni con-veniţi în tre părţi (Idris, 2003, p. 18–19). Deci, pro -prietarul brevetului poate vinde altei persoanefizice sau juridice dreptul său asupra invenţiei,aceasta devenind noul propri etar. Îndată ce ter-menul de protecţie a in venţiei expiră, invenţia res-pectivă poate fi folosită liber de oricine. Deci, eadevine bun public, la care, în această calitate, seaplică pe deplin principiul nonexcluderii şi cel alnonrivalităţii, aşa cum ar fi avut loc, încă de laînceput, dacă conţinutul noii invenţii ar fi fost pedeplin dezvăluit public şi dacă această invenţie nuar fi fost brevetată.

DDrreeppttuurriillee ddee aauuttoorr reprezintă un set dedrepturi date creatorilor de lucrări literare şiartistice, precum şi de lucrări de genul: softwarepentru computere, articole şi cărţi publicate înorice domeniu, hărţi, schiţe şi desene tehnice.Creatorii şi moştenitorii acestora deţin drepturileexclusive de a folosi şi dispune sau de a permitealtora să folosească lu crările respective în anumiţitermeni conveniţi. În general, lucrările de creaţieprotejate prin drepturile de autor necesită distri-buţie şi comunicare de masă, pre cum şi investiţiepentru diseminarea lor. De regulă, creatorii(autorii) vând dreptu rile de autor asupra lucrărilorunor per soane fizice sau juridice care pot pre-lucra, împacheta, comercializa şi distribui lucră -rile respective contra unei plăţi. Dreptu rile econo-mice au o limită de timp de a folosi şi dispune şianume: cât trăieşte autorul, plus 50 de ani (iar înunele ţări, 70 de ani) după moartea acestuia (Idris,2003, p. 19).

Dreptul de proprietate intelectuală a devenitun important mijloc de a obţine venituri dinvânzarea cunoştinţelor. Se apreciază că în întreagalume utilizarea drepturilor de proprietate intelec-tuală generează mai mult de 100 miliarde de USDpe an de venituri numai din vânzarea licenţelor debrevet, iar existenţa în porto foliul firmelor a noilorbrevete de invenţii, duce la creşterea importantă avalorii capitalului acestor firme (Idris, 2003, p. 4).

BBrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee ccaa iinnssttrruummeenntt jjuurriiddiicc şşiieeccoonnoommiiccAspectele economice ale proprietăţii inte-

lectuale au un caracter complex. Natura şi com-

Page 26: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2266 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

plexitatea acestora pot fi văzute mai clar dacă vomprivi lucrurile din perspectiva rolului sistemuluide bre vete în creşterea performanţei economiei şia competitivităţii firmelor. Din această perspec-tivă, sistemul de brevete este apli cat pe scarălargă pentru:

1) a promova şi dezvolta creativitatea şi inven-tivitatea, oferind autorilor acestora drepturi depro prietate exclusive pe o anumită perioadă încare se recuperează costurile de CD&I;

2) a promova investiţiile pentru comercializareanoilor invenţii prin drepturile exclusive şilimitate în timp în exploatarea invenţiei şicomercia lizarea acestora;

3) a difuza cunoştinţele şi informaţiile prinpublicarea documen telor de brevet înbeneficiul dezvoltării cercetării şi societăţii înansamblu (Idris, 2003, p. 37).

Efectele importante produse de comercia-lizarea şi aplicarea invenţiilor au determinat uninteres crescând faţă de politica privind protecţiadrepturilor de proprietate intelectuală. Aceasta adevenit mult mai activă decât în trecut în maimulte direcţii, şi anume:

1) încheierea unor noi înţelegeri internaţionale lanivel global şi euro pean privind protecţia DPI;

2) înfiinţarea unor noi organizaţii internaţionale,ca, de exemplu, cea care coordo nează şi moni-torizează felul cum se respectă înţelegerileprivind protecţia drepturilor de proprietateintelectuală (Organizaţia Mondială a Pro-prietăţii Intelectuale), cea care re glementeazăşi acordă brevete de in venţii la nivel european(Oficiul Euro pean de Brevete);

3) extinderea protecţiei drepturilor de pro prietateintelectuală la noi domenii cu tehnică de vârf –tehnologia infor maţiei şi comunicaţiilor, software,biotehnologia, telecomunicaţiile, produsele far-maceutice, nanotehnologiile etc.

Principala caracteristică a unora dintre do-meniile menţionate este diferenţa mare dintrecostul producerii sau dezvoltării unor noi invenţiişi relativa uşurinţă cu care pot fi copiate acesteinvenţii. De aceea, în aceste domenii, drepturile deproprietate intelectuală sunt considerate a ficruciale pentru a permite firmelor să recuperezecosturile foarte ridicate de in vestiţii în CD&I, maiales dacă se are în vedere faptul că în domeniilemai sus pomenite sunt implicate adeseori IMM-uricare, de regulă, sunt lipsite de posibilităţi financiarepentru a face faţă acestor solicitări pe termen lung.

Este clar faptul că extinderea şi întări reaprotecţiei DPI înseamnă, în aceeaşi măsură, ex-

tinderea şi întărirea monopo lului firmelor asupranoilor produse şi procese pentru a impune saucontrola nivelul preţului acestora. Acest fapt vineîn conflict cu interesul public de a coborî preţurile,de a le menţine cât mai joase şi de a învigoraconcurenţa. Pentru a atenua asemenea conflicte,în politica economică (la nivel naţional şi la nivelulfirmelor) se pot lua în considerare sau se poaterecurge la concilieri de interese, la alegeri devariante, la compromisuri prin compensări deefecte. Făcând raţiona mente pe termen lung, sepoate constata şi accepta situaţia potrivit căreiacosturile sociale ale monopolului determinat deprotecţia DPI sunt compensate de însuşi rolulimportant al DPI de a stimula cercetarea şiinovarea şi de a asigura creşterea economică prinposibilitatea pe care o au firmele în asemeneacondiţii de a investi excedentul de profit în CD&I.

MMeettooddee aalltteerrnnaattiivvee ddee eexxcclluuddeerree aa ffiirr--mmeelloorr rriivvaallee şşii eevvaalluuaarreeaa uunnoorr eeffeeccttee

În abordările clasice se consideră căsingura metodă de excludere a firmelor rivale, destimulare a investiţiilor în CD&I şi de apropriere aefectelor inovării o reprezintă protecţia DPI. Înnoile abordări se consideră însă că alături deprotecţia DPI mai pot fi luate în considerare şi altemetode, aşa cum se întâlnesc în realitate. Deexemplu, Romer arată că păstrarea se cretuluiasupra noilor cunoştinţe (inven ţii) reprezintă ceade-a doua metodă prin cipală de excludere(Romer, 1986). La aceste două metode se maipoate adăuga şi avansul tehnologic în timp,complexitatea tehnică şi serviciile complementare(European Commission, 2000, p. 59).

În studiul Innovation Policy in a Knowledge-based Economy al Comisiei Europene se subli-niază faptul că nu ar exista niciun motiv de a întărişi extinde DPI atât timp cât există şi alte metode cepot oferi o stimulare adecvată a inovării (EuropeanCommission, 2000, p. 59), ca de exemplu, folosireasecretului, ca o alternativă a brevetului de in-venţie. Ambele metode asigură mono polul firmeiasupra invenţiei şi a inovării şi, prin aceasta,controlul preţului noului produs. Totuşi, dacă sepune în balanţă şi interesul public, nu numai celprivat, se apreciază că metoda secretului ar puteaconduce la scăderea bunăstării generale, întrucâtar reduce fluxul de idei între ino vatori (firme şiindivizi), ceea ce ar provoca o scădere a rateigenerale a inovării în economie.

Se consideră că brevetul de invenţieserveşte şi interesul public, încurajând firmele săfolosească mai degrabă brevetele decât păstrareasecretului datorită faptului că, pe de o parte, prin

Page 27: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2277RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

brevete sunt dezvăluite in formaţii cu privire lainvenţie, iar, pe de altă parte, brevetul reprezintăun bun in strument de transfer, prin comercia-lizare, a noilor cunoştinţe aplicate. Însă nici pentrufirme strategia bazată pe utilizarea bre vetelor deinvenţii nu înseamnă neapărat success, dacă ele(firmele) nu fac eforturi pentru folosirea aşa-numitelorpractici complementare, cum sunt marketingul,învăţarea, îmbunătăţirile tehnice perma nente,susţinerea serviciilor post-vânzare (service).

Ca alternative la folosirea brevetelor deinvenţii, aşa cum se afirma mai sus, apar în modfrecvent practica rea metodei secretului şi folo-sirea meto dei avansului tehnologic în timp, castrategii ispiti toare din partea multor firme, maiales a celor mari multinaţionale, cu preocuparealor de a-şi valorifica şi cultiva capacitatea compe-titivă.

Majoritatea firmelor, în activitatea lor deprotejare a DPI şi de stimulare a inovării, combinăcele trei metode în diferite proporţii. Diferenţadintre firme şi indus trii este dată nu de folosireasau nefolosi rea unora dintre metode, ci maimult de accentul pe care acestea îl pun peutiliza rea unora dintre metodele menţionate.Din studiile empirice, efectuate sub egidaComisiei Uniunii Europene, rezultă date şiinformaţii surprinzătoare cu privire la structura(ponderea) metodelor utilizate efectiv înprotejarea DPI şi în stimularea inovărilor. Dintotalul invenţiilor breveta bile din aşa-numiteleindustrii standardizate, sunt brevetate efectiv înUniunea Eu ropeană doar 44% din produsele noi şi26% din procesele tehnologice noi, iar în SUA, 52%şi respectiv, 44%. Pot fi date multe explicaţii înlegătură cu rata scăzută a brevetării in venţiilor.Printre acestea, însă, două sunt cele maiimportante:

1) cerinţa generală de a dezvălui informaţiileprivitoare la conţinutul invenţiei într-un mediueconomico-social cu deficit de credibili tate,deoarece legislaţia privind DPI nu este pedeplin respectată de toţi partenerii iar justiţiacontinuă să funcţioneze de fectuos;

2) costurile prea ridicate cu înre gistrarea şi cumenţinerea în vigoare a brevetelor de invenţii,mai ales pentru cele cu valabilitate în mai multeţări.

Faţă de ponderea scăzută a brevetelor deinvenţii în totalul invenţiilor brevetabile, nuînseamnă că restul invenţiilor rămân neprotejate.Tocmai arătam mai sus că în afară de brevetare, înlume se practică şi alte metode de protejare a in -venţiei şi de apropriere a beneficiilor din activi-

tatea de inovare. Diferite studii arată că, începânddin ultimele decenii ale se colului trecut, breve-tarea a devenit mai puţin importantă decât altemetode de protejare şi de apropriere. De exemplu,dacă brevetarea este trecută cu valoarea 1 caimportanţă în veniturile rezultate din inovarea deprodus, celelalte două metode – secretul şi avan-sul tehnologic în timp – înregistrea ză valori maimari decât cea privind bre vetarea ca mijloc decreare sau conserva re a avantajului competitiv.

Din tabelul 1 rezultă că cele două metode –secretul şi avansul tehnologic în timp – depăşescbrevetul ca importanţă valorică relativă în toateariile geografice, cu excepţia Japoniei. Sursa citatăîn tabel arată că aproxi mativ aceeaşi situaţiediferenţiată faţă de brevet se prezintă şi la invenţiade proces.

Tabelul 1.Comparaţia între metodele alternative de

protecţie – brevetul, secretul şi avansul în timp –privind venitul obţinut din invenţia de produs(brevetul luat ca reper, cu valoarea 1)

Brevetarea are ca principal scop protejareainvenţiei de procesul de copiere de către firmeleconcurente. De aici s-ar putea deduce că toateinvenţiile brevetate ar fi ferite complet de opera-ţiile de copie re iar invenţiile nebrevetate ar ficomplet expuse acestui proces. În realitate, aşacum am arătat mai sus, chiar şi invenţiile nebre-vetate au un anumit grad de protec ţie la nivelulfirmei prin aplicarea celor două metode alter-native. Din păcate, nici în cazul brevetului şi nici încel al alternativelor, protecţia nu este totală şi, caatare, imitarea are loc cu un anumit de calaj detimp – ceva mai mare în cazul invenţiilor brevetateşi mai redus în cazul invenţiilor nebrevetate. Întabelul 2 se redă numărul mediu de luni în care sere alizează imitaţia invenţiilor la cele mai semni-ficative produse şi procese în Japonia şi SUA.

Timpul de realizare a imitării invenţi ilorbrevetate la produse este cu 30% mai mare faţă decele nebrevetate, atât în Ja ponia cât şi în SUA.

Brevetarea este concepută şi înfăptuită nunumai pentru a preveni imitarea noilor invenţii saupentru întârzierea timp cât mai îndelungat a

BBrreevveettuull SSeeccrreettuull AAvvaannssuull îînn ttiimmpp

EEuurrooppaa 1,00 1,52 2,01EEllvveeţţiiaa 1,00 1,05 1,64AAuussttrraalliiaa 1,00 1,62 2,36

SSUUAA 1,00 1,44 1,45JJaappoonniiaa 1,00 0,68 1,08

Sursa: European Commission, 2000, p.61.

Page 28: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2288 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

acestui proces, pentru a da posibilitatea inventa-torului de a obţine în exclusivitate beneficiilecuvenite ca stimulente pentru eforturile salecreative. Interesul inventatorilor este şi acela de abloca crearea de invenţii a altor potenţiali inventa-tori competitori din domeniu. În felul acestainventatorul, care înregistrea ză primul invenţia,evită riscul de a fi ac ţionat în justiţie de către alţiinventatori pentru violarea drepturilor de pro-prietate intelectuală şi, totodată, el deţine putereade a impune condiţii în negocierile privind tran-zacţiile pentru transferul sau utilizarea licenţelorde brevet, pentru co operare şi încheierea dealianţe ori parte neriate tehnologice.

Tabelul 2.Numărul mediu de luni în care se realizează

imitarea invenţiilor brevetate şi nebrevetate

CCoonncclluuzziiii

Sunt încă multe probleme spinoase înlegătură cu stimularea producţiei de cunoştinţe peîntreaga filieră, inclusiv pe cea privind distribuţiacunoştinţelor. După cum s-a arătat, din cauzaneajunsu rilor pieţei, producătorii şi distribuitoriinoilor cunoştinţe găsesc soluţii fie în afara pieţei,fie în cadrul acesteia. În ca zul soluţiei din afarapieţei, se face apel la diferite instrumente pentruremedierea neajunsurilor. În acest studiu, aşa cumam precizat şi în introducere, ne-am ocupat dediferite căi şi mijloace, insistând mai mult asuprainstrumentului juridic reprezentat de drepturilede proprietate intelectuală, cu aspectele salepozitive şi negative. Un alt mijloc important fo-losit pentru remedierea neajunsurilor pieţelorcunoaşterii, îl reprezintă instrumentul financiar,acesta fiind considerat cel puţin tot atât deimportant ca şi cel juridic.RRI

Sursa: European Commission, 2000, p.65.

JJaappoonniiaa SSUUAA

brevetate nebrevetate brevetate nebrevetate

PPrroodduussee 31 24 44 34

PPrroocceessee 41 24 50 41

1La acest criteriu se mai ataşează imperfecţi unile sau neajunsurile mecanis melor pieţei şi interesele sociale (individu ale şide grup). Aceşti factori sunt analizaţi pe larg în A. Iancu, Bazele teoriei politicii economice, Ed. All & Beck, Bucureşti, 1998,p. 230–254.

2Cunoştinţe cu caracter general sau funda mental cuprinzând ipoteze, verificări de ipoteze, teorii, metodologii, descrieri ale unorprocese (fizice, chimice, biologice, informaţionale, sociale, economice etc.) prin modele, formule, schiţe, desene con cretizateîn articole, cărţi, tratate, atlase. Acest gen de cunoştinţe contribuie la creşterea orizontului cunoaşterii, a înţelegeriifenomenelor şi proceselor, oferă instrumente de analiză, dezvoltă funda mentele cercetărilor aplicative, creează bazeleştiinţifice şi metodologice, pregă teşte terenul pentru cercetările aplicative şi pentru realizarea unor invenţii majore.

3Cunoştinţe cu caracter aplicativ se referă la generarea, asimilarea şi valorificarea CD&I în sfera economică şi socială şi cu prinderezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul cercetării aplicative, dezvoltării tehnologice şi inovării şi are ca scop reali zareade noi produse, tehnologii, sisteme de organizare şi servicii, sau/şi perfecţio narea celor existente. Această categorie decunoştinţe este apropiată sau în strânsă legătură cu producţia şi piaţa şi concreti zată în proiecte, planuri, scheme, docu -mentaţii, desene, modele şi invenţii de noi produse, procese şi servicii.

4Marca asigură protecţia proprietarului său, prin prevenirea confuziei asupra surselor de provenienţă a bunurilor şi serviciilor înconexiune cu distribuţia acestora. Transfe rul dreptului de folosire a mărcilor se face în baza vânzărilor unor licenţe.

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1] European Commission (2000) Innovation Policy in a Knowledge-based Economy, Entreprise Directorate –General, EUR 17023, June.

[2] HHaarruuyyaammaa TTeettssuuggeenn (2004) Competitive Inno vation when Codified and Tacit Knowledge are Joint Products, e-mail: [email protected].

[3] IIaannccuu AAuurreell (2003) Bazele teoriei politicii economice, Bucureşti, All-Beck, 1998.[4] IIddrriiss KKaammiill, Intelectual Property. A Power Tool for Economic Growth, World Intelectual Property Organiza tion.[5] LLaamm AAlliiccee ((1998) Tacit Knowledge, Organ isa tional Learning and Innovation: A So cietal Perspective, DRUID,

Working Paper, No. 22.[6] NNeellssoonn RRiicchhaarrdd (1993) National Innovation Systems: A Comparative Analysis, New York, Oxford University

Press.[7] NNoonnaakkaa IIkkuujjuurroo,, TTaakkuucchhii HH.. (1995) The Knowledge Creation Company, New York, Oxford University Press.[8] RRoommeerr PPaauull MM.. (1990) Endogenous Techno logical Change, Journal of Political Economy, no.98.[9] RRoommeerr PPaauull MM.. (1986) Increasing Returns and Long Run Growth, Journal of Politi cal Economy, no. 94,

Octombrie.[10] SSooeettee LLuucc,, BB..JJ.. tteerr WWeeeell (1999) Innovation, Knowledge Creation and Technology Policy in Europe, MERIT,

Maastricht University.

Page 29: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

2299RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

ÎÎnn lluuccrraarree ssee eennuunnţţăă ffaaccttoorriiii ddee ccaarree aarr ttrreebbuuii ssăă ssee ţţiinnăă sseeaammaaîînn aannaalliizzaarreeaa ssttăărriiii ccuurreennttee aa uunneeii oorrggaanniizzaaţţiiii ppeennttrruu aa sseesscchhiimmbbaa mmooddeelluull eexxiisstteenntt ddee ddeessffăăşşuurraarree aa uunneeii aaffaacceerrii şşii aassttaabbiillii ccăăii ddee pprroommoovvaarree aa uunnoorr iinnoovvăărrii ssttrraatteeggiiccee pprriinn ddeezzvvooll--ttaarreeaa ddee pprrooggrraammee ddee iinnoovvaarree.. LLuuccrraarreeaa ssee îînncchheeiiee pprriinn pprree--zzeennttaarreeaa aa cceeeeaa ccee eessttee nneecceessaarr ppeennttrruu iimmpplleemmeennttaarreeaa uunneeiissttrraatteeggiiii ddee iinnoovvaarree,, aa rreellaaţţiieeii ccaarree aarr ttrreebbuuii ssăă eexxiissttee îînnttrreeddeezzvvoollttaarreeaa ddee pprrooggrraammee ddee iinnoovvaarree şşii ppoolliittiiccaa gguuvveerrnnaa--mmeennttaallăă..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: programe inovare, protecţia proprietăţii industriale,strategia naţională a cercetării, dezvoltării şi inovării.

TThhee IInniittiiaattiioonn aanndd DDeevveellooppmmeenntt ooff tthhee IInnnnoovvaattiioonn PPrroocceessss

AAbbssttrraacctt:: In this paper there are enounced the utilized factors in thecurrent analyze of the economic state of an organization forchanging the existing model of development of a business and forestablishing the ways for promotion of the strategic innovationsthrough the development of the innovation programs. The paper isfinished with the presentation of what it is necessary forimplementation of an innovation strategy, of the relation betweenthe development of the innovation programs and the governmentalpolitics.

KKeeyywwoorrddss:: innovation programs, protection of the industrialproperty, national strategy of the research, development andinnovation.

IInnttrroodduucceerree

În ultimii ani, procesul inovării a devenit unul dintre cele maiimportante procese de dezvoltare. Acum este larg recunoscut faptul cărealizarea atât a unei competitivităţi de frunte, cât şi a altor obiectivesocial economice, este dependentă de desfăşurarea cu succes a proce-sului inovării. Un alt aspect larg recunoscut este faptul că iniţiativele de ainova nu se întemeiază numai pe rezultatele obţinute în cercetare-dezvoltare, ci şi pe transfer de tehnologie din altă ţară, sub diverse forme(import licenţă, know-how, utilaje, constituirea de societăţi mixte, desocietăţi internaţionale, cooperare internaţională în cercetare, mobilitatecercetători, transfer gratuit etc.). Procesul de inovare este cheia dezvol-tării continue şi a prosperităţii unei companii, în noua economie acunoaşterii şi constituie numai o oportunitate posibilă de aplicare a unui

IInniiţţiieerreeaa şşii ddeezzvvoollttaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee iinnoovvaarree

ŞŞtteeffaann IIAANNCCUU**

**ŞŞtteeffaann IIaannccuu este profesoruniversitar doctor inginer,membru titular alAcademiei Oamenilor deŞtiinţă din România,consilier de proprietateindustrială, secretarştiinţific al secţiei ,,Ştiinţa şitehnologia informaţiei” aAcademiei Române,secretar ştiinţific al,,Comitetului Român pentruIstoria şi Filosofia Ştiinţei şiTehnicii al AcademieiRomâne”. Domenii de expertiză:control electronic procese,mecatronică, proprietateindustrială, managementulinovării, politica ştiinţ[email protected].

Page 30: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3300 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

rezultat al procesului de cercetare-dezvoltare. Programele de inovare se pot constitui sub

diferite forme, urmărindu-se dezvoltarea acelorpărţi ale sistemului de inovare care pot avea ovarietate de obiective care să pună în valoare omultitudine de metode şi instrumente.

Inovarea este un proces imperativ pentruorice firmă care doreşte să progreseze. În actualulmediu economic, care evoluează extrem de rapid,nicio firmă care urmăreşte să aibă succes nu-şipoate permite să nu inoveze. Un studiu efectuat în1995 de către un comitet de conducere corporatistdin SUA (http://www.executiveboard.com/EXBD/)asupra evoluţiei a 50 de companii, în perioada1955-1995, a evidenţiat faptul că printre cauzelecare au blocat dezvoltarea continuă a unora dintreacestea – deşi dispuneau de resurse masive,precum şi de acces la consultanţă de specialitateşi înaltă tehnologie – a fost şi aceea că nu auînţeles rolul procesului de inovare.

Dezvoltarea unei culturi a inovării nudepinde numai de existenţa unor întreprinzătoriinovatori. Companiile inovatoare, pentru a puteasă dezvolte programe de inovare de succes,trebuie ca, în mediul economic în care evoluează,să se facă simţită o cerinţă de inovare, să existe opiaţă a noilor bunuri şi servicii inovative. Deasemenea, este necesar ca oamenii politici sădevină perfect conştienţi de problematica inovăriişi de faptul că este necesar aportul lor în dezvol-tarea unei culturi a inovării care să stimuleze atâtcompaniile producătoare inovatoare, cât şi consu-matorii şi utilizatorii noilor bunuri şi servicii.

În susţinerea modelului liniar de evoluţie arelaţiei cercetare-inovare a început să se formezeo înţelegere mult mai complexă a procesuluiinovării prin conceperea de politici de inovare. Înlocul unui flux continuu de cunoştinţe de-a lungulunor etape succesive, de la ştiinţă la comer-cializare, inovarea a început să fie considerată carezultatul mai multor bucle de răspuns retroactivdin diferite etape de cercetare-dezvoltare. Unuldintre scopurile politicii de inovare ar fi să asigurecomunicarea între aceste etape de cercetare şidiverse puncte de aplicare tehnologică. Politicainovării nu apelează numai la rezultatele activităţiide cercetare, ci apelează şi la comercializareaactivelor intangibile, la transferul tehnologic, laadaptarea soluţiilor tehnologice la condiţiile con-crete existente pentru a fi implementate într-unmediu economic dat. În concluzie, orice programde inovare implică o varietate de acţiuni şi pune înfuncţiune o largă gamă de mecanisme şi instru-mente, care nu pot constitui numai rezultatulactivităţii de cercetare-dezvoltare. Politica ino-

vării, în principal, ar putea să se bazeze numai perezultatele programelor de cercetare-dezvoltare,comandate de unităţile producătoare, pe bazaluării în considerare atât a preferinţelor ultimilorutilizatori, cât şi a acţiunilor tehnico-economice,necesare aplicării tehnologice a acestor rezultate(http://www.proinno-europe.eu/).

AAnnaalliizzaarreeaa ssttăărriiii ccuurreennttee aa uunneeii oorr--ggaanniizzaaţţiiii ppeennttrruu ssttaabbiilliirreeaa uunneeii ssttrraatteeggiiiiddee iinnoovvaarree

În analizarea stării curente a unei organi-zaţii şi stabilirea unei strategii de inovare, instru-mentele utilizate în mod frecvent sunt: analizareaperiodică a tehnologiilor utilizate şi a platformelortehnologice existente, managementul cercetării şidezvoltării, precum şi calitatea angajaţilor. Oriceproces de inovare este un proces dificil şi, deaceea, utilizarea numai a instrumentelor amintitepoate să nu asigure succesul, chiar dacă a fostelaborată o politică inovatoare eficientă. În lite-ratură (Oetinger B., 2004) se consideră că estefoarte dificil să se promoveze inovarea în organi-zaţii economice, în principal, din următoareleconsiderente:

� Unul dintre obstacolele principale în calea des-făşurării cu succes a unei inovări este nece-sitatea renunţării la vechea gândire. Dacă înperioada anterioară s-au obţinut succese, semenţine tendinţa forţată de a continua cuvechile procedee. Un succes deosebit obţinutanterior creează un sentiment puternic de acontinua tot aşa. O metodă şi un produsîncercate şi testate pe piaţă cu succes sunt încăfoarte bune pentru consumatori. Nimic nu seopune atât de puternic dezvoltării de noiproduse ca propriul succes anterior.

� În mod particular, în companiile de high-tech,inovările majore se dezvoltă dacă sunt şi noiconsumatori. Este mult mai simplu să se vândănoi produse unor noi consumatori, care nucunosc nimic despre produsele mai vechi.Istoria dezvoltării vânzărilor la orice companieîncepe cu noii cumpărători nu cu cei cunoscuţianterior. Multe companii de succes nu suntcreatoarele noilor lor produse, ele fiind createde companii terţe. De exemplu, calculatorulpersonal nu a fost creat de IBM, ci de firmaApple. Un student finlandez a creat Linux.Telefoanele mobile integrate cu cameră foto nuau fost create de liderul de piaţă Nokia, ci de ocompanie mixtă Sony şi Ericson. (http://www.emeraldinsight. com/info/journals/sl/sl .html)

Page 31: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3311RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

Noii veniţi într-un domeniu nu au nimic depierdut şi nu trebuie să respecte reguli de piaţă. Înconsecinţă, pentru a fi inovatoare, firmele care aucunoscut succesul pe piaţă trebuie să stea ladistanţă de foştii lor clienţi şi să caute nişe de piaţăcu noi clienţi.

DDeezzvvoollttaarreeaa uunnuuii nnoouu mmooddeell ddeeddeessffăăşşuurraarree aa uunneeii aaffaacceerrii

Din literatură (Wood C.Robert, 2007) rezultăcă există două şcoli cu opinii distincte atât asupramodului în care ar trebui dezvoltat un nou modelde desfăşurare a unei afaceri, cât şi asupra celeimai eficiente căi de a lansa pe piaţă o importantăinovare. Una dintre şcoli consideră că echipamanagerială a companiei trebuie să dezvolte oviziune şi un plan, care să enunţe, foarte clar,etapele prin care se realizează obiectivul inovăriişi apoi să definitiveze un program concret cusarcini, resurse şi termene pentru a transformaviziunea în realitate. Cea de a doua şcoală înţelege,în mod intuitiv, că o inovare strategică este cevadeosebit, care s-ar putea realiza cu succes numaidacă nu este preplanificată detaliat. Conformpărerilor acestei şcoli, managerului şef i-ar reveniresponsabilitatea de a adapta continuu atât obiec-tivele inovării, cât şi procedeele utilizate, pe măsurăce procesul inovării evoluează.

Pentru a se schimba un model existent dedesfăşurare a unei afaceri, este necesar ca:

� toţi cei care poartă convorbiri cu noii consu-matori să aibă capacitatea de a sesiza oricesemnal real, care poate fi dat de către consu-matori, în loc să raporteze că au recepţionatceea ce voiau ei să audă;

�să se dispună, în cadrul colectivului de muncă,de o echipă capabilă să sesizeze oportunităţileapărute pe piaţă, iar managerii, în baza încre-derii în echipă, să aibă curajul de a pune învaloare aceste oportunităţi;

�să se încadreze unităţile subordonate organiza-ţiei cu manageri tineri, experimentaţi şi talen-taţi, care să stimuleze cercetătorii să gân-dească, sub influenţa noilor lideri, într-un altmod;

�să se organizeze o mai bună diseminare acunoştinţelor în rândul membrilor echipei.

Din prezentarea în literatură a mai multorexperimentări referitoare la căile de promovare aunor inovări strategice (http://www.emeraldinsight.com/info/journals/sl/sl.html) rezultă că cele maimulte succese s-au obţinut dacă, în loc să se

elaboreze un plan strategic detaliat, care să indicecum va trebui să lucreze compania inovatoare, s-aînceput cu declararea într-un mod emoţional,mobilizator, a obiectivului urmărit prin inovare şi cudefinirea primilor paşi în scopul atingerii obiecti-vului enunţat. Prin urmărirea atentă a modului dedesfăşurare a procesului inovării şi cu implicareaafectivă a întregului colectiv în realizarea obiecti-vului, toţi au avut de învăţat, intervenind prompt,ierarhic, în scopul realizării obiectivului enunţat. Înliteratură se evidenţiază faptul că pentru a crea oputernică mobilizare a întregului colectiv la reali-zarea obiectivului trebuie ca întregul colectiv săînţeleagă foarte bine acest obiectiv şi să se impliceemoţional în atingerea acestuia.

Procesul prin care companiile inovatoareînvaţă să creeze şi să implementeze noile strategiicare asamblează noi procedee şi metode de lucru,care modifică în mod semnificativ procedurilestandard, trebuie să includă următoarele etape:

aa)) IIddeennttiiffiiccaarreeaa uunneeii ssttăărrii ddee ccrriizzăă şşii aa nneecceessiittăăţţiiiiuunnoorr ttrraannssffoorrmmăărrii rraaddiiccaallee.. Modificări în situaţiaexistentă pot fi iniţiate numai dacă se recunoaştecă organizaţia economică se află într-o stare decriză, din care se poate salva numai prin trans-formări radicale. Liderii trebuie să foloseascăcriza pentru a „dezgheţa” organizaţia, slăbindangajamentele luate de a se menţine stareaexistentă. Despre modul de desfăşurare a acesteietape, cele două şcoli menţionate ante-riorsusţin următoarele:

� Prima şcoală susţine că liderii organizaţieieconomice trebuie să enunţe principii care să fieasimilate de întregul personal ca „formulesacre” care să ghideze realizarea a ceea celiderii au enunţat ca fiind noile abordări în ceeace priveşte: modul de desfăşurare a activităţii,noua structură formală a activităţii, culturaorganizaţiei economice şi căile specifice de aantrena salariaţii pentru noul mod de lucru.Pentru atingerea obiectivului urmărit, estenecesar ca liderii de ordinul doi să accepte înmod tacit aceste abordări şi să participe efectivla transpunerea lor în viaţă. În final, se considerăcă noul mod de desfăşurare a activităţii aresucces dacă se simte că s-a început căutarea denoi mijloace, care să consolideze schimbărilefăcute.

� Cea de a doua şcoală consideră că, dupădeclararea într-un mod emoţional, mobilizator,a obiectivului urmărit prin inovare, niciun lidernu trebuie să indice cum ar trebui să fie noulmod de desfăşurare a activităţii, ci să lase ca

Page 32: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3322 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

oamenii care participă afectiv şi efectiv să-şi dea cupărerea asupra modului în care ei consideră căse poate atinge obiectivul declarat.

Personal, consider că, în acest mod, cea dea doua şcoală determină ca fiecare membru alcolectivului, calificat corespunzător, să înţeleagăcare este obiectivul urmărit, obiectiv stabilit înfuncţie de cerinţele pieţei şi, astfel, învăţând dinpropria experienţă, întregul colectiv participă lagenerarea metodelor şi practicilor noului procesde inovare.

bb)) EEnnuunnţţaarreeaa uunnoorr oobbiieeccttiivvee iinnssppiirraattee,, nneecceessaarree,,ddaarr iimmpprreecciiss ddeetteerrmmiinnaattee.. Liderii fiecăreiorganizaţii inovatoare enunţă un obiectivimportant, mobilizator şi se străduiesc să seasigure că toţi ceilalţi membri ai organizaţiei îşiasumă responsabilitatea de a participa larealizarea acestuia. Experienţele acumulate audemonstrat că perioada definitivării de cătreîntregul colectiv a obiectivului urmărit nu sepoate prelungi prea mult, deoarece realizareaoricărui obiectiv presupune şi angajarea deresurse umane şi materiale.

cc)) ÎÎnncceeppeerreeaa pprroocceessuulluuii iinnoovvăărriiii îînn aabbsseennţţaa uunnoorrpprriinncciippiiii ddee lluuccrruu ccllaarr ddeeffiinniittee.. Liderii dinfiecare proces inovator de succes au lăsat caprocesul inovării să înceapă, în afara timpuluioficial de muncă, fără a se respecta cu stricteţeregulile curente de desfăşurare a activităţii. Cualte cuvinte, primii paşi în direcţia inovării suntimprovizaţii care apar simultan în mai multelocuri de muncă. Rolul liderului în aceastăparte de iniţiere în procesul inovării este de asesiza paşii care se fac către inovareastrategică. Cunoaşterea şi însuşirea de cătretoţi participanţii a obiectivului important,mobilizator, dar enunţat vag, nedefinit exact,teama salariaţilor de starea de criză care seanunţă şi cunoaşterea de către membriicolectivului a faptului că trebuie să participe laconceperea unei noi strategii inovatoare,autentice, productive, în final se concretizează,de regulă, într-un proces inovator de succes.

dd)) LLuuaarreeaa ccaa eexxeemmpplluu aa iinnoovvăărriilloorr ddee ssuucccceessaanntteerriiooaarree. Dacă un proces de inovare desucces a început printr-o enunţare vagă aobiectivului urmărit, atunci modelul procesuluide inovare standard va recomanda ca, în viitor,să se studieze şi să se aplice experienţaacumulată în procesele de inovare anterioare.Modul în care se dezvoltă un proces de inovarede succes, desfăşurat fără o planificare strictă,evoluează, în final, într-o viitoare strategieinovatoare. Această practică nu numai că

serveşte pentru conceperea altor strategii deinovare, dar ea este specifică organizaţieieconomice în care a fost creată.

Între organizaţiile economice care au avutsucces în procesul inovării şi cele care nu s-aubucurat de un asemenea succes există două dife-renţe semnificative: prima constă în aceea căfirmele lipsite de succes au o înţelegere a uneistări de criză vădit inferioară celei a celor desucces; a doua diferenţă constă în aceea că lideriiunei firme, care nu s-a bucurat de succes în urmaunui proces de inovare, sunt mult mai înclinaţi săpreconceapă foarte exact un plan asupra unuiviitor posibil, decât liderii unei firme de succes.

Din analiza comparativă a părerilor celordouă şcoli privind modul în care companiile inova-toare învaţă să creeze şi să implementeze noilestrategii care asamblează noi procedee şi metodede lucru, rezultă, în mod evident, că cea mai bunăpractică este să se recunoască faptul că eforturilede a realiza o inovare strategică sunt destinate in-succesului, dacă nu se formează convingerea căorganizaţia este în criză.

SSaarrcciinniillee iimmpplleemmeennttăărriiii uunneeii ssttrraatteeggiiiiddee iinnoovvaarree

Implementarea unei strategii de inovare seîncheie atunci când compania inovatoare ajungecel puţin la performanţele maxime anterioare, iar,din punct de vedere organizatoric, corespundeviziunii sperate. Un răspuns comprehensibil la în-trebarea „care au fost efectele implementării stra-tegiei de inovare?” trebuie să evidenţieze îmbună-tăţirile fundamentale care au avut loc în sistemulsocial şi în cel tehnic. Oricum, în urma inovării, în-treaga cultură a companiei trebuie să se schimbe.

Pentru ca o strategie de inovare să fieimplementată cu succes, este necesar ca echipamanagerială să îndeplinească următoarele sarcini(Iancu Şt, 2007):

aa)) SSăă ssee aassiigguurree ccăă ssaallaarriiaaţţiiii aauu îînnţţeelleess ssttrraatteeggiiaaddee iinnoovvaarree.. Salariaţii trebuie să cunoască exactcare sunt îmbunătăţirile ce se vor aduce prinprocesul de inovare în mediul de lucru şi sădevină conştienţi că aceste îmbunătăţiri se vorrealiza cu adevărat. Pentru informarea salaria-ţilor asupra obiectivelor, a noilor metode demuncă şi asupra realizărilor procesului deinovare se pot folosi buletine de informare (desens unic) sau mitinguri deschise, în cadrulcărora se fac expuneri pe bază de postere, darcele mai reuşite sisteme de comunicare suntcele interactive, în care membrii echipei mana-geriale poartă dialoguri cu salariaţii organizaţi

Page 33: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3333RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

pe echipe profesionale. În cadrul acestordialoguri, se va insista asupra neajunsurilor cear putea apărea în timpul implementării şiasupra căilor de soluţionare a acestora. Dacă sefac informări asupra strategiei numai princomunicări unisens, de sus în jos, se pot creanelinişti în rândul salariaţilor şi nu se ajunge lao coparticipaţie majoritară a acestora laîndeplinirea strategiei de inovare.

bb)) SSăă iinntteennssiiffiiccee iimmpplliiccaarreeaa eemmooţţiioonnaallăă aassaallaarriiaaţţiilloorr îînn rreeaalliizzaarreeaa oobbiieeccttiivveelloorr pprrooccee--ssuulluuii ddee iinnoovvaarree.. Salariaţii nu trebuie săcunoască numai care sunt îmbunătăţirile ce sevor aduce prin procesul de inovare, ci şi cetrebuie să facă fiecare dintre ei pentru caobiectivele procesului să devină o realitate.Salariaţii care înţeleg în profunzime proble-mele procesului de inovare în care vor fiimplicaţi, în special dacă aceste probleme suntexplicate într-un dialog interactiv, în cadrulunui mediu sigur de instruire, pot deveniprofund motivaţi să participe efectiv şi afectiv lasoluţionarea acestor probleme. Ei pot vedeasuccesul implementării ca fiind propriul lorsucces. Ascultând punctul de vedere alsalariaţilor din ateliere nu înseamnă că artrebui să li se solicite părerea asupra oricăreimodificări care trebuie efectuate sau că artrebui să li se ceară permisiunea pentru areproiecta procesul de validare a rezultatelor.Lucrătorii din atelierele de producţie pot şi, deregulă, îşi doresc aceasta, să poată juca un rolsemnificativ, dar nu hotărâtor, în identificareaşi soluţionarea problemelor curente alemediului de lucru. Ei trebuie să se simtărespectaţi şi apreciaţi de superiorii lor pentruparticiparea lor modestă.

cc)) SSăă îîmmbbuunnăăttăăţţeeaassccăă ppeerrffoorrmmaannţţeellee llaa llooccuull ddeemmuunnccăă.. Implementarea cu succes a strategieide inovare impune ca la fiecare loc de muncă săse stopeze activităţile care nu se încadrează înrealizarea obiectivelor strategiei şi să seînceapă urmărirea realizărilor conform noilorobiective de muncă. În primul rând, trebuieimpusă respectarea strictă a noilor instrucţiunide muncă, precum şi realizarea noului proces deproducţie. Mediul de muncă trebuie să impunărespectarea disciplinei sociale şi tehnologicepentru ca performanţele la locul de muncă să seîmbunătăţească.

Liderii care au responsabilităţi în dezvol-tarea strategiei de implementare a procesului deinovare trebuie să identifice şi factorii ce depind delanţul de aprovizionare şi de lanţul de distribuţie

pentru ca schimbările în procesul de producţie,conform strategiei de inovare, să nu fie influenţatenegativ de impactul evoluţiei acestor factori.

DDeezzvvoollttaarreeaa ddee pprrooggrraammee ddee iinnoovvaarree şşiippoolliittiiccaa gguuvveerrnnaammeennttaallăă

În întreaga lume, dezvoltarea de programede inovare este o problemă de prim ordin în gân-direa asupra viitoarei prosperităţi şi calităţi alevieţii. În prezent, este pe larg acceptat că perfor-manţa economică nu depinde numai de accesul laresurse materiale şi la o bună piaţă de desfacere şichiar şi de faptul că dispune de specialişti cu odeosebită calificare. Toţi aceşti factori suntdeosebit de importanţi, dar, în ultimii ani, cele maiimportante realizări din domeniul creşterii econo-mice şi bunăstării nu ar fi putut fi obţinute dacă nuse dezvoltau procese de inovare. Noi procese deinovare au făcut posibilă formarea de pieţe demasă pentru produse care anterior erau rezervatenumai elitelor, creându-se posibilitatea ca oame-nii să atingă un înalt nivel de trai. Companiileinovatoare se dezvoltă şi prosperă; ţările şi regiu-nile economice care au creat un mediu inovator sedezvoltă dinamic şi promovează bunăstarea cusucces. Aceste puncte de vedere sunt, în prezent,larg acceptate şi este surprinzător să se afle cănumai cu câteva decade în urmă aceste ţări şiregiuni economice erau evaluate ca fiind sărace.Au fost necesare multe studii industriale şieconomice şi multă experienţă practică pentru ase genera dezvoltare şi bunăstare (Iancu Şt, 2007).

În ultimii ani, dezvoltarea de proceseinovatoare a devenit şi mai importantă, ca pro-blemă vitală, datorită dezvoltării ştiinţei ingine-reşti, a promovării noilor tehnologii şi a noilorproduse. În prezent a devenit banal să se mai vor-bească despre ,,revoluţia informatică”, dar continuacreştere a capacităţilor de producţie şi semnifica-tiva reducere a costurilor de fabricaţie evidenţiazărolul ingineriei, prin conceperea noilor tehnologii,astfel că ne putem aştepta ca aceste schimbăriimportante să continue în decadele care vin.

Biotehnologiile se aplică cu succes în do-meniul sănătăţii, agriculturii, serviciilor ecologiceşi se poate considera că referitor la aceste tehno-logii lumea se află în aceeaşi situaţie în care s-asituat în anii ‘70 cu tehnologia informaţiei.

Nanotehnologia – care include o largăvarietate de lucruri foarte mici, de la noilemateriale până la microelectronică şi nanomaşini– se află în primele faze ale dezvoltării, daraplicaţiile începând cu loţiunile antisolare până lainstrumente de aşchiere foarte ascuţite sau pânăla fire extrem de puternice, se află deja pe piaţă.

Page 34: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3344 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

Desfăşurarea unei politici guvernamentaleeste compartimentată într-un grup de ministeresau agenţii guvernamentale: educaţie, ştiinţă,industrie, energie, mediu etc. Nu se cunoaşte dacăpolitica inovării şi programele de inovare ar trebuisă constituie obiectul coordonării de către un ompolitic cu atribuţii decizionale sau să constituieobiectul activităţii unui singur minister. Pe de altăparte, politica de inovare este mai degrabă opolitică complexă, care, dacă setul de activităţiinovatoare sunt coordonate de departamente gu-vernamentale distincte, poate să nu fie întot-deauna coerentă. Uneori promovarea inovăriipoate fi şi o ţintă politică dar, alteori, este posibilca politica, intenţionat sau nu, să afecteze desfă-şurarea unui program de inovare de succes. Unfapt care poate deveni real este că un program deinovare promiţător să fie subminat de acţiuniîntreprinse din anumite interese politice.

Pornind de la realitatea că inovarea în sineare o multitudine de forme de manifestare şi poli-tica de inovare este foarte diversă, în fiecare ţarăexistă un anumit patrimoniu tehnico-ştiinţific,format în timp, există o abordare diferită privindrolul statului, există diferite păreri despre rolulîntreprinzătorilor etc. Climatul internaţional, deasemenea, s-a schimbat, au apărut noi tehnologii,cercetătorii, întreprinzătorii şi guvernanţii au asi-milat în mod diferit cunoştinţele privind cerinţeledesfăşurării unui proces de inovare. În consecinţă,nu trebuie să surprindă faptul că politica de inovarepoate îmbrăca diferite forme, se poate concentraasupra dezvoltării anumitor domenii, poate antrenaîn stimularea inovării anumite metode ş.a.m.d.

O abordare politică tradiţională a fost şi esteaceea de a fi sprijiniţi, în primul rând, „campionii”naţionali în dezvoltare. În orice ţară, firmele caredezvoltă cele mai noi tehnologii, pentru a fi stimu-late ca iniţiatori şi pentru a fi în pas cu dezvoltareape plan internaţional, necesită eforturi şi sprijinguvernamental (mici subsidii, promovarea unorpieţe preferenţiale etc.). Această abordare a fostdiscreditată de faptul că firmele „campioni”naţionali, simţind că sunt sprijinite la nivel naţio-nal în iniţierea de direcţii de evoluţie, au exageratschimbând direcţia de dezvoltare înainte de afinaliza cu succes evoluţia direcţiilor de inovareanterioare. Întrucât actele normative comercialeşi de achiziţionare adoptate interzic favoritisme,sprijinirea politică directă a anumitor firme adevenit din ce în ce mai d i f ic i lă . Doctr ina„campionilor” naţionali a fost combătută şi defaptul că poziţia politică dominantă ar trebui sărecunoască limitele existente într-un stat demo-cratic. În mod înţelept, ar trebui recunoscut că

puterea de stat nu poate să impună pe piaţă unanumit produs al unei anumite companii, chiardacă acest produs ar fi cel mai valoros. Sprijinulpentru „campionii” naţionali continuă totuşi, nu înmod deschis, ci, de exemplu, sub pretextul că seevită pierderea ocaziei ca o anumită companienaţională să fie inclusă într-o corporaţie transna-ţională, ceea ce ar contribui, în mod eficient, ladezvoltarea procesului inovării la nivel naţional.

Consensul asupra limitelor puterii de statde a sprijini anumite companii a fost negat şi prinfaptul că sunt guverne care decid ce tehnologiijustifică finanţarea de către economia naţionalăpentru a fi dezvoltate. Există motive foarte temei-nice pentru care guvernul unui stat ar putea optapentru finanţarea unor tehnologii de protecţie amediului înconjurător sau pentru finanţarea dise-minării, prin şcoli şi librării, de informaţii privindtehnologii considerate cheie. Guvernul unei ţări nupoate decide care promisiuni tehnologice ar aveacele mai mari şanse de a deveni tehnologii reale.Piaţa are procese de selecţie proprii a ceea ce seprezintă numai la nivel de ofertă şi trebuie lăsatăsă decidă care sunt domeniile tehnologice în carepot apărea cele mai importante oportunităţi dedezvoltare.

Deziluzia „campionilor” naţionali, generatăde faptul că s-a negat dreptul lor de a fi favorizaţide politica de inovare, i-a determinat să solicite săfie favorizaţi de politica de cercetare-dezvoltare.Statul, prin această politică a cercetării-dezvol-tării, ar putea crea domenii dezvoltate ştiinţific,din care, printr-un cunoscut model liniar, s-arputea concluziona că ar trebui să se dezvolteinovări prin care să se creeze valoare pe piaţă.Acest mod de gândire nu este justificat, deoareceo tendinţă de dezvoltare a unui domeniu ştiinţific(chiar dacă această tendinţă a fost confirmatăteoretic şi experimental) nu antrenează, deregulă, întreprinzătorii locali. Uneori ştiinţa, chiarîn plină dezvoltare, nu indică şi căile cele maievidente de aplicare tehnologică. Această realitatenu ar trebui înţeleasă ca un argument împotrivacercetărilor fundamentale, ci trebuie interpretatăprin aceea că ar trebui considerat şi aportulinginerilor în stabilirea potenţialului aplicativ alrezultatelor cercetării. Uneori, realizări ştiinţificedeosebite ar putea genera aplicaţii tehnologicevaloroase dacă întreprinzătorii locali, stimulaţi destudii de fezabilitate fundamentate întocmite deingineri, ar decide să finanţeze iniţierea unorprocese de inovare. Această situaţie îşi poate găsisoluţionarea şi prin achiziţionarea şi aplicarea decătre întreprinzători din alte ţări a rezultatelorştiinţifice deosebite obţinute. Modelul liniar de

Page 35: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3355RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVăăRRIIII

evoluţie a fost contrazis de realitate şi devineastfel obiect al criticii cercetătorilor din domeniulinovării.

În prefaţa la traducerea în limba română aunui raport către Clubul de la Roma, acade-micianul Mihai Drăgănescu lansa un apel:,,Rezultă de aici necesitatea unei teorii a proce-selor revoluţionare din ştiinţă şi tehnologie încorelare cu o viziune asupra viitorului societăţii”(Drăgănescu Mihai, 1985). Până în prezent, nu s-aelaborat o teorie a inovării sau chiar o ştiinţă ainovării (Hamson Ned, 2002) şi în literatura despecialitate nu s-au abordat problemele estimăriiriscului şi ale evaluării costului efortului deinovare (http://www.racai.ro/~dragam, 2005).

CCoonncclluuzziiii

Economiile de succes trebuie să devinăcapabile să utilizeze noile tehnologii (biotehno-logiile, nanotehnologiile etc.) în cele mai bunecondiţii tehnico-economice, pentru a concepe noiproduse şi servicii, pentru a deschide noi pieţe.

Într-un proces de inovare, în care seformează convingerea că organizaţia economicătrece printr-o stare de criză, se ajunge la abordărimanageriale care generează strategii pozitive carenu se pot regăsi în modelele standard. Strategiiinovatoare eficiente apar atunci când liderii concepun obiectiv semnificativ şi lasă membrii organi-zaţiei să înceapă prin a improviza căi de realizare aacestuia.

Crearea unor noi pieţe şi acceptarea decătre ultimii utilizatori a noilor produse şi serviciisunt de o importanţă deosebită pentru desfăşu-rarea cu succes a procesului inovării. Impactulpieţei asupra desfăşurării procesului inovăriitrebuie să se facă simţit din ce în ce mai mult şitrebuie să se aştepte ca piaţa să devină din ce în cemai receptivă la noile produse şi servicii. Cererilesofisticate ale consumatorilor trebuie să devină unfactor determinant în conceperea noilor produse şiservicii în cadrul unui nou proces de inovare.

Politica de inovare nu trebuie să sedesfăşoare sub controlul unui grup de industriaşi(campioni naţionali), ci ea este un ,,joc de echipă”în care trebuie atraşi factori diverşi: întreprinderimici şi mijlocii, universităţi, sectorul public, com-petitori, colaboratori etc. Politica de inovaretrebuie să ia în considerare toţi factorii implicaţi,iar modul de interacţiune dintre aceştia, condi-ţionarea optimă a cadrului larg de desfăşurare ainovării, determină comportamentul acestorfactori.

Guvernele, independent de culoarea politicăşi de dimensiunea geografică a ţării lor, au

recunoscut importanţa procesului inovării şi s-auangajat să dezvolte acest proces. Inovarea a devenitastfel unul dintre principalele obiective politice, iarprogramele de inovare au devenit instrumenteimportante de realizare a acestei politici.RRI

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1] DDrrăăggăănneessccuu MMiihhaaii (1985) Prefaţă la Micro-electronica şi societatea la bine şi la rău,Raport către Clubul de la Roma, CoordonatoriG. Frederichs, A. Schaff, Editura Politică,Colecţia „Idei contemporane”, Bucureşti.

[2] HHaammssoonn NNeedd,, HHoollddeerr RRoobbeerrtt (2002) GlobalInnovation, Capstone Publishing (a WileyCompany), Oxford, United Kingdom, MicrosoftReader, E-book.

[3] http://www.emeraldinsight.com/info/journals/sl/sl.html.

[4] http://www.proinno-europe.eu/BűscherReinhard, Creating the dynamics for newinnovation policy, European Innovation, May2007.

[5] http://www.racai.ro/~dragam, 2005.

[6] http://www.executiveboard.com/EXBD/.

[7] IIaannccuu ŞŞtt.. (2006) Societatea cunoaşterii, IntegrareaEuropeană şi cercetarea ştiinţifică în România,Comunicare la Sesiunea de comunicări ştiinţi-fice organizată de Academia pentru StudiiEconomice Bucureşti, 26 mai.

[8] IIaannccuu ŞŞtt.. (2005, 2007) Valorificarea creaţieiintelectuale – Inovarea şi valorificarea creaţieiintelectuale, Ediţia I, Iaşi, Ed. Performantica;Ediţia II-a, Bucureşti, Editura ,,Ion Basgan”;

[9] OOeettiinnggeerr BB.. (2004) From ideea to innovation:Making creativity real, Journal of BusinessStrategy, Vol 25, nr. 5.

[10] WWoooodd CChhaappmmaann RRoobbeerrtt (2007) How StrategicInnovation Really Gets Started, IEEEEngineering Management Review, Vol. 35,Number 1, First Quarter.

Page 36: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3366 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AANNAALLIIZZEE -- EEVVAALLUUăăRRII

*MMiirrcceeaa SSiimmiioonneessccuu esteconferenţiar universitardoctor la Universitatea„Dimitrie Cantemir” din Tg. Mureş.

** OOccttaavviiaann SSttrrooiiee esteinginer, doctorand îneconomie, auditor superiorla Ministerul EducaţieiCercetării şi Inovării,Autoritatea Naţională pentruCercetare Ştiinţifică,nominalizat „DynamicEntrepreneurs from centraland Eastern Europe” încadrul unui studiu PHARE,EFER şi EVCA, membruconsultant Europe`s 500 –Bruxelles, Belgia.

DDiirreeccţţiiiillee RRoommâânniieeii ddee ppoolliittiiccăăgguuvveerrnnaammeennttaallăă îînn ddoommeenniiuull cceerrcceettăărriiii,,

ddeezzvvoollttăărriiii şşii iinnoovvăărriiiiIIII.. CCoonncclluuzziiii şşii rreeccoommaannddăărrii îînn uurrmmaa ddeessffăăşşuurrăărriiii PP..NN..CC..DD..II.. 11

MMiirrcceeaa SSIIMMIIOONNEESSCCUU **OOccttaavviiaann SSTTRROOIIEE****

PPllaannuull NNaaţţiioonnaall ddee CCeerrcceettaarree DDeezzvvoollttaarree 11 ((PP..NN..CC..DD..II..)) aarreepprreezzeennttaatt pprriinncciippaalluull iinnssttrruummeenntt aall ppoolliittiicciiii nnaaţţiioonnaallee îînnddoommeenniiuull cceerrcceettăărriiii--ddeezzvvoollttăărriiii,, ffuunnccţţiioonnâânndd şşii ccaa ddooccuummeennttssttrraatteeggiicc,, îînn aabbsseennţţaa uunneeii ssttrraatteeggiiii ddee ţţaarrăă îînn ddoommeenniiuullcceerrcceettăărriiii,, ddeezzvvoollttăărriiii,, iinnoovvăărriiii ((CC..DD..II..)) îînn mmoommeennttuull llaannssăărriiiiaacceessttuuiiaa.. LLaannssaarreeaa PP..NN..CC..DD..II.. 11 aa aavvuutt lloocc îînn aannuull 11999999,, ccâânndd aaffoosstt iinniiţţiiaatt pprriimmuull ppaacchheett ddee pprrooggrraammee,, ccoommpplleettaatt uulltteerriioorr ccuuppaacchheettuull 22 ((22000011)) şşii 33 ((22000066)).. EEllaabboorraatt iinniiţţiiaall ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa11999999--22000033,, PP..NN..CC..DD..II..11 aa ffoosstt pprreelluunnggiitt ppâânnăă îînn 22000066,, iiaarr,,îînncceeppâânndd ccuu 22000077,, aacceessttaa aa ffoosstt îînnllooccuuiitt ccuu nnoouull ppllaann nnaaţţiioonnaallPP..NN..CC..DD..II.. IIII..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: cercetare, dezvoltare, inovare.

RRoommaanniiaa’’ss GGoovveerrnnmmeennttaall PPoolliittiiccss RReeggaarrddiinngg RReesseeaarrcchh,,DDeevveellooppmmeenntt aanndd IInnnnoovvaattiioonnIIII.. CCoonncclluussiioonnss aanndd RReeccoommmmeennddaattiioonnss FFoolllloowwiinngg tthheeDDeevveellooppmmeenntt ooff PP..NN..CC..DD..II.. 11

AAbbssttrraacctt:: The Romanian National Plan for Research andDevelopment (hereinafter referred to as NPRDI 1) has been themain tool and a strategic document within the national policy ofresearch, development and innovation (RDI), in the absence of anational strategy in the field at the time of its launching. NPRDI 1was launched in 1999, when the first set of programmes wasinitiated, and was later consolidated with a second set ofprogrammes in 2001 and a third one in 2003. Although the plan wasinitially intended for 1999-2003, it has been extended until 2006 andthen replaced by the new plan in 2007.

KKeeyywwoorrddss:: research, developement, inovation.

RReeaalliizzăărrii aallee PP..NN..CC..DD..II.. 11

NNiivveell ggeenneerraall� Stabilirea de obiective în concordanţă cu priorităţile naţionale de

dezvoltare, chiar în absenţa unui document strategic de ţară (lalansare, în 1999);

� Măsuri de stimulare a investiţiilor în infrastructuri de cercetare;

Page 37: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3377RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

AANNAALLIIZZEE -- EEVVAALLUUăăRRII

� Investiţia în resursele umane din cercetare;� Facilitarea contactelor şi a mobilităţilor externe

ale cercetătorilor; � Încurajarea participării cercetătorilor români la

programe finanţate la nivel European (FP6,FP7);

� Dezvoltarea de proiecte de cercetare pe bazecompetiţionale;

� Adecvarea mentalităţii cercetătorilor la mediulconcurenţial;

� Crearea unei mase critice de cercetare înanumite domenii;

� Dezvoltarea cercetării colaborative;� Dezvoltarea şi acreditarea de laboratoare de

cercetare.

MMaannaaggeemmeennttuull pprrooggrraammeelloorr şşii aall pprrooiieecctteelloorr

� Exersarea de noi mecanisme manageriale şifinanciare care acum se pot perfecţiona;trecerea la finanţarea multianuală;

� Dezvoltarea competenţelor de analiză şiprognoză la nivelul A.N.C.S. şi al conduceriiprogramelor;

� Formarea de echipe de proiect cu expertiză îndesignul şi implementarea de programe de cer-cetare, prin sistem competiţional şi prin licitaţii;

� Dezvoltarea competenţelor de management deproiect;

� Dezvoltarea spiritului competiţional între dife-rite colective sau centre de cercetare la nivelgeneral.

� Dezvoltarea de laboratoare acreditate;� Creşterea continuă a calităţii aplicaţiilor, atât în

plan formal cât şi în conţinut;

CCoonnssttaattăărrii ccaarree iimmppuunn îînnppeerrssppeeccttiivvăă

RReeccoommaannddăărrii ppeennttrruu PP..NN..CC..DD..II.. 22

NNiivveell ggeenneerraallUn nivel relativ de antrenare asectorului privat şi orientareatematică a proiectelor decercetare spre tematici carenu reprezentau interesulmediului privat

� Marketing ţintit către entităţile private pe domenii în vedereacreşterii interesului acestora pentru programele naţionale;

� Crearea unor servicii tampon între birocraţia specifică domeniuluipublic şi habitudinile contractuale din mediul privat;

� Clarificarea regimului drepturilor de proprietate intelectuală încadrul programelor;

� Susţinerea explicită a sectorului privat pentru crearea de tehnologiievaluate direct prin productivitate şi valoare de piaţă ;

� Identificarea nevoilor mediului privat în domeniul C.D.I. pentrustimularea participării acestuia la programele de cercetare ca şicofinanţator;

Persistenţa într-un sistem dealocare financiară orientată peinputuri, nu pe outputuri,incapabil de feedback

� Identificarea unor obiective măsurabile, a unor indicatori asociaţi şi amodalităţilor concrete de colectare şi verificare a acestora, ţinândcont de specificul fiecărui program;

� Asigurarea stabilităţii acestor ţinte, astfel încât acestea să fie inte-grate ca obiective de către entităţile din sistem;

� Acces nemijlocit al managerilor de program la baza de proiecte şi deindicatori de rezultat;

� Adecvarea finanţării proiectelor la nivelul necesar unei cercetăricom-petitive internaţional;

Alocarea financiară proporţio-nală cu oferta de cercetare,ceea ce poate conduce latransformarea unui sistemaparent competitiv într-oascunsă alocare financiară peinstituţii

� Identificarea pe baze prospective a unor domenii strategice (interesnaţional şi potenţial ştiinţific de nivel mondial) şi reflectarea acestoraîn alocarea financiară pe termen lung;

Legislaţia privind sistemulC.D.I., în general, a fost revi-zuită foarte des, neconcor-danţă, nu permite deschidereasistemului C.D.I. către publicullarg şi nu promoveazărecunoaşterea socială arolului cercetătorului

� Propuneri de adecvare legislativă prin studii şi analize concrete,realizate de un grup de experţi;

� Identificarea de mecanisme de urgentare a adoptării legislaţieispecifice domeniului C.D.I.;

Concentrarea fondurilor decercetare la nivelulBucureştiului

� Acţiuni de informare şi sensibilizare a actorilor C.D.I. la nivel regional;� Includerea criteriilor de diversitate geografică în cadrul partene-

riatelor, în special între regiuni cu potenţial de dezvoltare similar;� Lărgirea bazei de selecţie a evaluatorilor;

Page 38: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3388 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AANNAALLIIZZEE -- EEVVAALLUUăăRRII

MMaannaaggeemmeennttuull pprrooggrraammeelloorr şşii pprrooiieecctteelloorrÎnlocuirea criteriilor deevaluare ştiinţifică de cătrecele administrativ-formale lafinele proiectelor

� Universalizarea alocării de monitori ştiinţifici (cu specializare ştiinţi-fică şi pregătire managerială) ca parteneri reali din partea finanţa-torului în proiecte;

� Introducerea recepţiei ştiinţifice a lucrărilor;� Stimularea elaborării de rapoarte de etapă sintetice, care să dife-

renţieze procesul ştiinţific, rezultate şi valorificare. Aceasta arpermite o citire efectivă a rapoartelor, evaluarea riscului specific decercetare şi, totodată, reducerea unor eforturi inutile deimpresionare cantitativă;

� Introducerea şi generalizarea monitorizării post-proiect;� Includerea de criterii de asigurare şi evaluare calitativă şi cantitativă

(inclusiv în termeni economici) a transferului tehnologic de la nivelulpropunerii de proiect – elaborarea unei fişe de proiect care săcuprindă elementele esenţiale ale transferului tehnologic – cu ce sefinalizează proiectul, cine preia şi implementează rezultatele, undese realizează transferul tehnologic, perspectivele şi dimensiunileutilizării faptice a rezultatelor în economia reală;

� Pentru proiecte prioritare, lista de titluri a propunerilor de proiecteprioritare să fie însoţită de termenii de referinţă şi de fişa definalizare.

Sistem informatic greoi curapoarte orientate micro, fărăposibilitatea agregării datelor,neadaptabil la necesităţi şiorientate în mod prioritar peevidenţa cheltuielilor

� Proiectarea unui sistem informatic integrat, care să permită accesuldirectorilor şi potenţialilor competitori la interogaţii complexe alebazei de date, care să le ofere informaţii adecvate unei maridiversităţi de solicitări;

� Dezvoltarea unei baze de date care să permită elaborarea unorsituaţii complexe, flexibile, privind costurile şi rezultatele cercetării;

Centralizarea excesivă acondus la formalismulactivităţii de management -program. Comunicaredisfuncţională între A.N.C.S. şiconducătorii de program şiîntre conducătorii deprograme pe orizontală

� Identificarea clară a gradelor de libertate ale managerilor deprograme;

� Profesionalizarea managementului de programe şi a personalului dinaceste centre;

� Motivarea managerilor de programe pentru creşterea participării şi aîmbunătăţirii rezultatelor programelor;

� Crearea unor cadre de colaborare între managerii de programe;� Crearea unei platforme de colaborare între managerii programelor şi

entităţile finanţate;� Implicarea entităţilor de management program în elaborarea

pachetelor de informaţii şi corectarea pe parcurs a acestora;� Asigurarea unei transparenţe reale la nivelul autorităţii de stat

pentru cercetare - acces public la situaţii privind repartizareafondurilor publice pe programe şi pe beneficiari, la situaţii privindproiectele oferite şi cele finanţate, pe tipuri de instituţii de CD, înprofil teritorial şi pe tipuri de proiecte şi subprograme;

Participarea scăzută a tinerilorşi demotivarea în cariera decercetare

� Evaluarea echipelor de cercetare pe baza rezultatelor obţinute înultimii 3-5 ani.

Crearea unor grupuri deinterese în cadrulcomunităţilor specializate deevaluatori

� Introducerea evaluării internaţionale;� Creşterea considerabilă a remunerării evaluării (până la nivelul de

zi/muncă expert în proiecte europene);� Organizarea de cursuri obligatorii de management proiecte CD

pentru evaluator;

Dificultatea de evitare asuprapunerilor tematice

� Introducerea accesului la bazele de date cu proiectele anterioare înprocesul de evaluare pentru evitarea dublării unor teme sauacumulării excesive a efortului de cercetare în anumite direcţii;

� O analiză a suprapunerii tematice a proiectelor din lista câştigătoareîn acelaşi an (şi eventual recomandarea de colaborare către ceiasemănători).

Page 39: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

3399RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

LLuuccrraarreeaa ddee ffaaţţăă pprreezziinnttăă,, ppee ppaarrccuurrssuull aa ccââttoorrvvaa nnuummeerree ddeerreevviissttăă,, pprriinncciippaalleellee eelleemmeennttee ccaarree ccoonnccuurrăă llaa eexxiisstteennţţaa uunneeiirreellaaţţiiii ddiirreeccttee îînnttrree pprroocceessuull ddee iinnoovvaarree tteehhnnoollooggiiccăă şşiibbrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee.. EEssttee oo lleeggăăttuurrăă ddiirreeccttăă şşii llooggiiccăă cceettrreebbuuiiee nnuu nnuummaaii aaffiirrmmaattăă,, ccii şşii ccoonnssttrruuiittăă îînn RRoommâânniiaa,, îînnccoonnddiiţţiiiillee îînn ccaarree eexxiissttăă aattââtt oo nneeîînnţţeelleeggeerree aa nnooţţiiuunniilloorr ddeepprroocceess ddee iinnoovvaarree şşii iinnoovvaaţţiiee ddaarr,, şşii mmaaii sseerriiooss,, aa iimmppoorrttaannţţeeiipprrootteejjăărriiii pprriinn ddrreeppttuurrii ddee pprroopprriieettaattee iinntteelleeccttuuaallăă şşii,, îînnppaarrttiiccuullaarr,, pprriinn bbrreevveett ddee iinnvveennţţiiee,, aa rreezzuullttaatteelloorr pprroocceessuulluuiiddee cceerrcceettaarree--ddeezzvvoollttaarree--iinnoovvaarree.. DDuuppăă oo ccllaarriiffiiccaarree ddeennooţţiiuunnii şşii oo ssccuurrttăă pprreezzeennttaarree ddee aabboorrddăărrii eeuurrooppeennee îînnmmaatteerriiee,, lluuccrraarreeaa iinnvveessttiigghheeaazzăă pprriinncciippaalleellee ccoooorrddoonnaattee aalleerreellaaţţiieeii bbrreevveett--iinnoovvaarree,, pprreeccuumm şşii ccăăii şşii mmiijjllooaaccee pprriinn ccaarreerreellaaţţiiaa ssăă ffiiee vvaalloorriiffiiccaattăă ssuuppeerriioorr.. OO aatteennţţiiee ppaarrttiiccuullaarrăă eesstteeaaccoorrddaattăă pprroobblleemmeelloorr ffiinnaalliizzăărriiii pprriinn bbrreevveett aa rreezzuullttaatteelloorriinnoovvăărriiii tteehhnnoollooggiiccee ddiinn iinnssttiittuutteellee ddee cceerrcceettaarree,, ddiinnîînnvvăăţţăămmâânnttuull ssuuppeerriioorr şşii IIMMMM--uurrii,, îînn ccaarree iinniiţţiiaattiivveellee bbuunneeîînncceeppuuttee ssee cceerr iinntteennss ccoonnttiinnuuaattee şşii ddiivveerrssiiffiiccaattee,, aattââtt ppee ppllaannvveerrttiiccaall,, ccââtt şşii oorriizzoonnttaall..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: brevet, invenţie, inovare, drepturi de proprietateintelectuală.

TThhee RReellaattiioonnsshhiipp bbeettwweeeenn PPaatteenntt ffoorr IInnvveennttiioonn aannddTTeecchhnnoollooggiiccaall IInnnnoovvaattiioonnIIII.. PPaatteenntt ffoorr IInnvveennttiioonn -- EExxppoonneenntt aanndd EEnnggiinnee ooffTTeecchhnnoollooggiiccaall IInnnnoovvaattiioonn

AAbbssttrraacctt:: This paper aims at presenting, within a couple of issues,main elements which contributes to the existence of a directrelationship between the process of technological innovation andthe patent for invention.There is a direct and logical connectionwhich deserves not only to be asserted but also to be built inRomania, having in mind the misunderstanding of both theconcepts of innovation and innovative process, but also of theimportance of IP rights protection, in particular of patents ofinvention, of the results of the research-development-innovationprocess. After a clarification of notions and a short presentation ofEuropean approaches in this respect, this paper investigates themain coordinates of the relationship between patent and innovation,as well as some ways and means by which the relationship shouldbe improved. A particular attention is given to the problemsencountered at finalization by patents of the results of technologicalinnovation from research institutes, technical Universities and SME’s,in which the good already started initiatives should be continued at alarger scale and intensified at both vertical and horizontal planes.

KKeeyywwoorrddss:: patent, invention, innovation, intellectual propertyrights.

RReellaaţţiiaa ddiinnttrree bbrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee şşiiiinnoovvaarreeaa tteehhnnoollooggiiccăă

IIII.. BBrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee –– eexxppoonneenntt şşii mmoottoorr aall iinnoovvăărriiii tteehhnnoollooggiiccee

AAlleexxaannddrruu CCrriissttiiaann ŞŞTTRREENNCC**

*AAlleexxaannddrruu CCrriissttiiaann ŞŞttrreenncceste doctor inginer, Directorgeneral adjunct al Oficiuluide Stat pentru Invenţii şiMărci – [email protected]

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREEProprietate industrială

Page 40: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4400 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

PPrreelliimmiinnaarriiii

Afirmarea faptului că brevetul de invenţieeste un exponent al inovării tehnologice înseamnăcă nivelul şi amploarea inovării tehnologice sunt înmod direct indicate şi/sau reprezentate prin nivelulşi amploarea protecţiei proprietăţii intelectuale – înparticular, prin brevet de invenţie – a rezultatelorce au decurs din procesul de inovare.

Cele mai bune indicatoare asupra niveluluide dezvoltare tehnologică ale unei ţări/ramuritehnologice/firme sunt date de numărul de brevete,mărci, desene şi modele (design), programe de cal-culator etc. protejate. Faptul că statisticile în dome-niile industrial, economic, comercial sunt reflectateaproape în oglindă de statisticile în domeniulproprietăţii intelectuale reprezintă cea mai bunădovadă a faptului că brevetul de invenţie, în special,dar şi alte titluri de protecţie reprezintă un expo-nent al inovării tehnologice.

Cea de-a două valenţă, de „motor” al inovăriitehnologice, pe care o are brevetul de invenţie,înseamnă că nivelul inovării tehnologice este sti-mulat de o protecţie corespunzătoare a rezultate-lor inovării.

Odată protejate rezultatele inovării tehnolo-gice, între entitatea care a protejat şi restul com-petitorilor s-a ridicat în mod inevitabil, „un zidprotector” care, în ultimă instanţă, cel puţin pentruo perioadă de timp, oferă avantajul deosebit alexploatării exclusive a produselor şi tehnologiilorprotejate.

Asupra acestor chestiuni se va reveni în moddetaliat, însă dorim să subliniem faptul că expri-marea celor două valenţe ale brevetului de invenţieeste valabilă începând cu nivelul local al unei IMM,institut de cercetare sau companie, trecând prinnivelul intermediar al unei ramuri industriale sautehnologice şi ajungând la nivelul vertical maximal unei ţări.

BBrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee –– eexxppoonneenntt aalliinnoovvăărriiii tteehhnnoollooggiiccee

Există o relaţie directă între nivelul de dez-voltare şi cel de inovare tehnologică al unei entităţiilocale – IMM, companie, institut de cercetare – saual unei ţări şi nivelul protecţiei asigurate prin brevetde invenţie creaţiilor tehnice originale, realizate înrespectivul perimetru.

Cu cât compania sau ţara este mai dezvol-tată din punct de vedere tehnologic, cu atât seaduce, în principiu, un aport mai important la ştiinţaşi tehnologia mondială, aport care se concretizeazăprin numărul de creaţii intelectuale protejate, înspecial, prin brevete de invenţie, dar şi programe

de calculator, mărci, design, topografii de circuitesemiconductoare, soiuri de plante etc.

Este deosebit de sugestiv faptul că ţărilecele mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic,economic şi comercial au sisteme de protecţie şide respectare a drepturilor de proprietate intelec-tuală situate la niveluri foarte înalte.

Astfel, Japonia este exemplară atât înprivinţa nivelului cercetării-dezvoltării şi inovăriitehnologice, dar şi prin faptul că recent (n.n. – înanul 2002), s-a definit la nivelul strategiei guver-namentale ca fiind o „naţiune bazată pe proprie-tate intelectuală”.

În calitate de superputere tehnologică,Statele Unite ale Americii s-au definit, la rândullor, ca având o „economie bazată pe cunoaştere” şiau definit o strategie de dezvoltare tehnologică, încare proprietatea intelectuală este consideratăcondiţia sine qua non a acestui tip de economie.

În cadrul Strategiei Lisabona, menită a facedin această zonă politică şi economică, în careacum este integrată şi România, „cea mai puternicăeconomie din lume, până în anul 2010”, UniuneaEuropeană şi-a propus să utilizeze proprietateaintelectuală ca pe un instrument de bază în atin-gerea acestui ţel strategic fundamental.

Pentru ilustrarea unei evidenţe de naturadezvoltării tehnologice, menţionăm că Japoniei i-au trebuit 95 de ani pentru a acorda primul milionde brevete de invenţie, dar i-au trebuit numai 15ani pentru următorul milion, cifră care se va reducela câţiva ani pentru cel de-al treilea milion debrevete.

Exemple cu totul excepţionale sunt date deCoreea şi Finlanda: urmare a alocaţiilor impresio-nante din PIB pentru cercetare şi inovare tehno-logică, Coreea a ajuns al treilea gigant mondial înceea ce priveşte protecţia proprietăţii intelectuale,iar Finlanda, cel mai important solicitant de bre-vete de înaltă tehnologie prin raportare la numărulde locuitori.

Probabil, însă, China este exemplul careilustrează cel mai bine, pentru ultimii ani, modul încare se reflectă ritmul impresionant de dezvoltaretehnologică în creşterea importanţei proprietăţiiintelectuale.

Potrivit unei strategii naţionale în domeniulproprietăţii intelectuale, finalizată foarte recent şicoordonată la nivelul unui vice-prim-ministru,China şi-a propus să devină puterea tehnologicănumărul unu la nivel mondial, iar reflectareadirectă a acestui nivel se va face prin numărul celmai mare, în lume, de brevete depuse.

Câteva date statistice ilustrează deosebit depregnant în ce mod dezvoltarea şi inovarea tehnologică

Page 41: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4411RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

a unei ţări este reflectată în statisticile privind pro-prietatea intelectuală şi, în particular, privindnumărul de brevete.

Astfel, la nivelul anului 2005, statisticanumărului de brevete acordate în lume, conside-rate după ţara de origine a solicitanţilor, a fost,după cum urmează:

�Japonia – 188 827;

�SUA – 134 019;

�Coreea – 63 865;

�Germania – 48 700;

�Franţa – 22 413;

�China – 21 519.

Având în vedere că, în ultimă instanţă, forţaunui brevet constă, în special, în destinul său peplan internaţional, nu este deloc întâmplător faptulcă din numărul total de cereri de brevet de inven-ţie depuse pe calea Tratatului de cooperare îndomeniul brevetelor – PCT, statisticile, după ţarade origine, pentru anul 2006, arată:

�SUA – 50 000;

�Japonia – 27 800;

�Germania – 17 200;

�Franţa – 7 800;

�Coreea – 7 700.

Semnificativ este, de asemenea, faptul că,relativ la numărul de brevete acordate de cătreOficiul European de Brevete în baza ConvenţieiBrevetului European, statisticile arată următoareasituaţie, după ţara de origine:

�SUA – 12 508 brevete;

�Germania – 11 933 brevete;

�Japonia – 10 650 brevete;

�Franţa – 3 980 brevete.

Foarte semnificative sunt statisticile cuprivire la numărul de brevete depuse de rezidenţi/PIB (exprimat în miliarde USD):

�Coreea – 128;

�Japonia – 104;

�Germania – 23;

�Noua Zeelandă – 22;

�SUA – 19.

Statisticile trebuie să aibă în vedere dina-mica extraordinară a Chinei, care, din anul 2000până în 2006, a înregistrat o creştere anuală decca. 21% a numărului de brevete depuse dechinezi, astfel încât, de exemplu, pentru cele treitipuri de brevete acceptate în China, pentru

rezidenţii chinezi s-au acordat 224 000 brevete în2006, faţă de 171 700, în anul 2005.

Situaţia este valabilă şi la nivelul unei firmea cărei competitivitate pe plan naţional şi, maiales, internaţional este exprimată în aceeaşimăsură prin numărul şi calitatea titlurilor deprotecţie obţinute în plan naţional sau interna-ţional, inclusiv regional.

Este semnificativ faptul că cei mai marideponenţi de cereri de brevet şi titulari de breveteuropean la Oficiul European de Brevete de laMünchen sunt:

�Philips – 3 222;

�Samsung – 2 478;

�Siemens – 1 850;

�BASF – 1 474.

În ceea ce priveşte mărcile şi, respectivdesignul industrial, ierarhiile naţionale prezentateîn statistici se regăsesc de o manieră similarăabsolut remarcabilă.

Cu o formulare extrem de simplificată, amputea spune că „cine dezvoltă inovare tehnologicădezvoltă soluţii tehnice brevetabile, care suntpotenţate prin mărcile, designul, programele decalculator care le însoţesc”.

Deoarece nu dorim să încărcăm prea multlucrarea cu date statistice, credem că cele pre-zentate ilustrează în cel mai înalt grad faptul că,într-un anume sens, ierarhia tehnologică estemăsurată la nivelul unei ţări sau firme prinnumărul de brevete acordate pentru procesele şiprodusele inovative dezvoltate la nivelul perime-trului luat în considerare.

BBrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee –– mmoottoorr aallddeezzvvoollttăărriiii şşii iinnoovvăărriiii tteehhnnoollooggiiccee

Este evident faptul că o ţară ori o firmă dez-voltată îşi promovează interesele economice şiindustriale printr-un înalt nivel de conştientizare aprotecţiei proprietăţii intelectuale, ca o politicăofensivă de protejare a creaţiilor intelectuale apă-rute ca urmare a activităţii de cercetare, desfă-şurate într-un cadru juridic naţional şi interna-ţional corespunzător.

Protecţia creaţiilor intelectuale ale unei ţăriîi poate asigura acesteia o poziţie dominantă sauimportantă în sistemul economic mondial orinaţional şi intensa competiţie care îi stă la bază.

În mod similar, o politică făcută corespun-zător la nivelul unei firme, în vederea protejăriicreaţiilor proprii, îi dictează acesteia, practic, loculîn economia de piaţă naţională sau mondială.

Firma şi, în cele din urmă, ţara au, în mod

Page 42: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4422 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

normal, în vedere nu numai să-şi valorificerezultatele cercetării în care s-au investit resurseumane, materiale şi financiare importante, dar şisă obţină un monopol garantat chiar de stat, prinprotecţia drepturilor de proprietate intelectuală.Se asigură, în acest fel, o prioritate mondială aunei creaţii care, în mod normal, poate fi ex-ploatată doar de titularul sau persoanele autori-zate de acesta, el putând chiar interzice oricăruiterţ o exploatare neautorizată.

Proprietatea intelectuală, în particular,brevetul de invenţie îşi defineşte astfel a doua safaţetă de bază, aceea de „motor” al dezvoltăriitehnologice.

Influenţa proprietăţii intelectuale şi, înparticular, a brevetelor la creşterea contribuţieiindustriilor bazate pe tehnologii înalte în produsulnaţional brut al unei ţări este bine reflectată deSUA, în care această pondere a crescut de la 21%în 1982, la 27% în 1995 şi 31% în 2005.

În sensul celor precizate anterior, brevetulconstituie unul dintre cele mai puternice instru-mente ale economiei de piaţă, fiind intrinsecdestinat să asigure titularului un monopol pe piaţă.

CCăăii ddee eexxpprriimmaarree aa vvaalleennţţeeii bbrreevveettuulluuiiddee iinnvveennţţiiee ccaa mmoottoorr aall iinnoovvăărriiii tteehhnnoollooggiiccee

Se apreciază că brevetul de invenţiecontribuie la stimularea inovării tehnologice, decieste un motor al acesteia, în următoarele moduri:� Prin posibilitatea obţinerii de drepturi exclusive

pentru aplicarea unei invenţii pentru o perioadălimitată de timp, el constituie o încurajare aactivităţii inventive şi inovative. Prin mono-polul de exploatare dat titularului de un brevet,concurenţii pe piaţă trebuie să „ocolească”soluţia brevetată, ceea ce evident că nu estefacil, necesită timp şi investiţii majore. Astfel,se asigură un „leadership” local sauinternaţional pentru compania titulară debrevet care, utilizat eficient, asigură, în fond,creşterea decalajului faţă de concurenţă.

� Prin perioada limitată de timp la care titularuleste autorizat la deţinerea unor drepturiexclusive asupra invenţiei, se creează un mediucare facilitează dezvoltarea eficientă şiutilizarea invenţiilor brevetate. El protejeazăinventatorul împotriva unei competiţii neloaialedin partea celor care nu şi-au asumat riscurifinanciare şi creează condiţiile unei utilizăriadecvate a capitalului de risc necesar aplicăriiunei invenţii brevetate.

� Sistemul de brevete oferă cadrul cel maieficient pentru colectarea, clasificarea şidiseminarea celei mai bogate surse de

informaţie tehnologică existentă în ziua de azi.Prin publicarea cererii, informaţia tehnologicăpoate fi utilizată, chiar de la data publicării,exclusiv în scopuri de cercetare, experimentareşi necomerciale, iar apoi, după stingereadrepturilor conferite de brevet, informaţia teh-nologică conţinută în brevet intră în domeniulpublic şi este liber utilizabilă.

� Prin accesul la informaţia tehnologică conţinutăîn literatura de brevet, se pune în mişcare exact„motorul” prin care inovarea tehnologică sepropagă în mediul tehnic, industrial şi ştiinţificşi care este, în fond, baza unor noi salturitehnologice ale umanităţii, în ansamblu.

CCoonncclluuzziiii

Deşi problematica va fi tratată în detaliu înnumerele următoare ale revistei, prezentareadatelor statistice conduce, în mod evident, laconcluzia că afirmarea valenţelor brevetului deinvenţie în domeniul inovării tehnologice nu este osimplă aserţiune de circumstanţă.

Înţelegerea în România a importanţei pro-blematicii reprezintă, în opinia noastră, una dintrecăile esenţiale ale progresului general şi, înparticular, tehnologic al ţării noastre. Trebuie săse înţeleagă faptul că formula consacrată„românul este inventiv” este în întregime valabilăşi este certificată de creaţii intelectuale remar-cabile, dar este insuficientă în condiţiile în care înziua de azi creaţiile şi, în particular, invenţiile serealizează tot mai puţin prin eforturi individuale şitot mai mult printr-o dezvoltare tehnologică sus-tenabilă, care trebuie însoţită de o protecţiecorespunzătoare a rezultatelor inovării tehnolo-gice.RRI

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1] AA..CC.. ŞŞttrreenncc,, BB..IIoonneessccuu,, GG.. GGhheeoorrgghhiiuu (2005),Dreptul brevetului – Tratat, vol.I, EdituraLumina Lex.

[2] KK.. IIddrriiss (2003), Proprietatea Intelectuală – Uninstrument puternic pentru dezvoltareaeconomică, Editura WIPO.

[3] World Intellectual Property Organization –WIPO Patent Report 2007.

[4] European Patent Office – EPO Annual Report2007.

[5] World Intellectual Property Organization –Intellectual Property Reading Material, EdituraWIPO, 1998.

Page 43: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4433RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

Ghid pentru IMM-uri

NNooii mmoodduullee ddee eevvaalluuaarree aa ccoonnffoorrmmiittăăţţiiii

ppuussee llaa ddiissppoozziiţţiiaa pprroodduuccăăttoorriilloorr

ddee lleeggiissllaaţţiiaa ccoommuunniittaarrăăMMiihhaaeellaa IIOORRDDĂĂNNEESSCCUU**

DDiirreeccttiivveellee ddiinn NNoouuaa AAbboorrddaarree ssttaabbiilleesscc cceerriinnţţeellee eesseennţţiiaalleeppee ccaarree pprroodduusseellee ttrreebbuuiiee ssăă llee ssaattiissffaaccăă ppeennttrruu aa cciirrccuullaalliibbeerr ppee ppiiaaţţaa ccoommuunniittaarrăă,, pprreeccuumm şşii pprroocceedduurriillee ddee eevvaalluuaarreeaa ccoonnffoorrmmiittăăţţiiii ccuu aacceessttee cceerriinnţţee.. DDee rreegguullăă,, aacceessttee pprroocceedduurriissuunntt bbaazzaattee ppee cceellee oopptt mmoodduullee ssttaabbiilliittee pprriinn DDeecciizziiaa9933//446655//CCEEEE aa CCoonnssiilliiuulluuii.. ÎÎnn iiuulliiee 22000088,, aacceeaassttăă ddeecciizziiee aa ffoossttaabbrrooggaattăă şşii îînnllooccuuiittăă pprriinn DDeecciizziiaa 776688//22000088.. AArrttiiccoolluull pprreezziinnttăăpprriinncciippaalleellee eelleemmeennttee aadduussee ddee aacceesstt nnoouu aacctt lleeggiissllaattiivv îînnsspprriijjiinnuull pprroodduuccăăttoorriilloorr,, ppeennttrruu aa ddeemmoonnssttrraa ccoonnffoorrmmiittaatteeaapprroodduusseelloorr aacceessttoorraa ccuu cceerriinnţţeellee eesseennţţiiaallee..CCuuvviinnttee cchheeiiee:: piaţa internă, libera circulaţie a mărfurilor,acreditare, evaluarea conformităţii, intreprinderi mici şi mijlocii.

NNeeww MMoodduulleess ffoorr AAsssseessssiinngg CCoonnffoorrmmiittyy AAvvaaiillaabbllee ttooPPrroodduucceerrss bbyy LLeeggiissllaattiioonn

AAbbssttrraacctt:Product compliance with applicable legislation are pre-requisites for placing a product on the Community market. TheNew Approach Directives set out the essential health and safetyrequirements for products as well the procedures to demonstrateproduct conformity with this essential requirements. As a rule, thisprocedures are based on eight assessment modules which coverthe design and production phases, established by Council Decision93/465/EEC. On July 2008, this decision was repealed by CouncilDecision no. 768/2008. The article presents the main elementsprovided by this new legislative act in order to help manufacturersto demonstrate the conformity of their products with the essentialrequirements. KKeeyywwoorrddss:: internal market, free mouvement of goods,accreditation, conformity assessment, small and mediumenterprises.

Scopul principal al Deciziei 768/2008 este îmbunătăţirea calităţiiviitoarei legislaţii comunitare referitoare la produse, constituind cadrulorizontal al legislaţiei de armonizare tehnică. Deşi ea a intrat în vigoareimediat ce a fost publicată, nu produce încă efecte asupra producătorilor,deoarece se adresează instituţiilor europene care vor elabora viitoarealegislaţie sau vor amenda legislaţia în vigoare. Însă, cunoaşterea din timpa prevederilor acestei decizii constituie un real sprijin pentru operatoriieconomici, cu precădere întreprinderi mici şi mijlocii, care pot lua măsuri

*MMiihhaaeellaa IIoorrddăănneessccuu estedoctor inginer, Directortehnic al RENAR.2000-2006 – directorulprogramului naţional de CDIINFRAS - „Infrastructurilestandardizării şi calităţii”; 2005-2008 – coordonatortehnico-ştiinţific al modululuiIV - „Dezvoltareainfrastructurii de evaluare şicertificare a conformităţii” alprogramului CEEX -„Cercetare de excelenţă”. 2004-2006 – expert naţionalla SOGS ad-hoc WorkingGroup for Accreditation andNotified Bodies, CE Markingand Modules-DG Enterprise-European Comission. miordanescu@renar,ro

Page 44: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4444 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

adecvate, înainte ca aceste reglementări săproducă efecte. În principal, deoarece au intervenito serie de noutăţi în materie de obligaţii aleproducătorilor, precum şi în procedurile de eva-luare a conformităţii care vor putea fi utilizate deaceştia, pentru demonstrarea conformităţii culegislaţia comunitară.

Prin evaluarea conformităţii se înţelegeprocesul prin care se evaluează dacă s-ademonstrat că au fost îndeplinite cerinţele speci-ficate pentru un produs, un proces, un serviciu, unsistem, o persoană sau un organism.

După cum se ştie, legislaţia comunitară dearmonizare a definit procedurile de evaluare aconformităţii produselor pe baza modulelorstabilite prin Decizia 93/465/CEE a Consiliului din22 iulie 1993, grefate pe opt module de bază,identificate prin litere de la A la H. Din modulele debază au derivat şi variante adiacente cum ar fi Aa1şi Aa2 pentru modulul A, respectiv C1 şi C2 pentrumodulul C, H1 pentru modulul H.

Aceste module acoperă fazele de proiectareale produsului şi/sau fazele de producţie şi sebazează fie pe o intervenţie de primă parte –producătorul –, fie pe o intervenţie de terţă parte –organismul notificat.

O primă noutate a deciziei 768/2008 venită însprijinul producătorilor şi, mai ales, a întreprin-derilor mici şi mijlocii, se referă la introducereaunor variante ale modulelor A şi C bazate fie peintervenţia unui organism intern acreditat al pro-ducătorului, fie pe intervenţia unui organismnotificat.

Aceste noi module, A1 şi A2, vor înlocuiversiunile existente Aa1 şi Aa2, după cum noilemodule C1 şi C2 vor înlocui vechile module Cbis 1şi Cbis 2. Noile module din grupa A şi C sunturmătoarele:

MMoodduulluull AA -- CCoonnttrroolluull iinntteerrnn aallpprroodduuccţţiieeii..

Acoperă atât faza de proiectare, cât şi pe ceade producţie, evaluarea conformităţii fiind efec-tuată chiar de producător, fără intervenţia unuiorganism notificat.

MMoodduulluull AA11 -- CCoonnttrroolluull iinntteerrnn aall pprroo--dduuccţţiieeii pplluuss îînncceerrccaarreeaa ssuupprraavveegghheeaattăăaa pprroodduussuulluuii..

Suplimentar faţă de modulul A, acest modulprevede ca, la alegerea producătorului, încercărilesă fie efectuate fie de un organism acreditat careface parte din organizaţia sa, fie sub responsa-bilitatea unui organism notificat ales de el.

MMoodduulluull AA22 -- CCoonnttrroolluull iinntteerrnn aall pprroodduuccţţiieeiipplluuss vveerriiffiiccăărrii aallee pprroodduussuulluuii ssuupprraavveegghheeaatteellaa iinntteerrvvaallee aalleeaattoorriiii..

La alegerea producătorului, fie un organismacreditat care face parte din organizaţia produ-cătorului, fie un organism notificat, ales de cătreproducător, efectuează verificări ale produsuluisau dispune efectuarea acestor verificări laintervale aleatorii, stabilite de către organism,având ca scop verificarea calităţii controalelorinterne ale produsului.

MMoodduulluull CC -- CCoonnffoorrmmiittaatteeaa ccuu ttiippuullbbaazzaattăă ppee ccoonnttrroolluull iinntteerrnn aall pprroodduuccţţiieeii..

Este un modul care acoperă numai faza defabricaţie a produsului (motiv pentru care estenecesară o validare anterioară a proiectării, prinutilizarea modulului B) şi nu necesită intervenţiaunui organism notificat.

MMoodduulluull CC11 -- CCoonnffoorrmmiittaattee ccuu ttiippuullbbaazzaattăă ppee ccoonnttrroolluull iinntteerrnn aall pprroodduuccţţiieeiipplluuss îînncceerrccaarreeaa ssuupprraavveegghheeaattăă aapprroodduussuulluuii..

Pentru fiecare produs individual fabricat seefectuează încercări specifice produsului. Laalegerea producătorului, aceste încercări suntefectuate fie de organismul intern acreditat, fie deun organism notificat ales de producător.

MMoodduulluull CC22 -- CCoonnffoorrmmiittaattee ccuu ttiippuullbbaazzaattăă ppee ccoonnttrroolluull iinntteerrnn aall pprroodduuccţţiieeiipplluuss vveerriiffiiccăărrii aallee pprroodduussuulluuii ssuupprraa--vveegghheeaattee llaa iinntteerrvvaallee aalleeaattoorriiii..

La alegerea producătorului, fie un organismacreditat care face parte din organizaţia produ-cătorului, fie un organism notificat, ales de cătreproducător, efectuează verificări ale produsuluisau dispune efectuarea acestor verificări la inter-vale aleatorii stabilite de către organism, având cascop verificarea calităţii controalelor interne aleprodusului.

După cum se poate observa, producătoriicare au la dispoziţie laboratoare proprii le pot

Page 45: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4455RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

utiliza nu numai pentru încercările de casă, dar şipentru demonstrarea conformităţii, fără a mai finecesară repetarea acestor încercări de cătreorganismul notificat. Pentru aceasta, laboratorultrebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

� să fie acreditat în acord cu Regulamentul (CE)nr. 765/2008 pentru efectuarea încercărilor deconformitate în cauză;

� să fie parte separată şi identificabilă în cadrulorganizaţiei producătorului;

� să nu fie responsabil cu proiectarea, fabricarea,furnizarea, instalarea, exploatarea sau întreţi-nerea produselor pe care le evaluează ;

� să presteze servicii exclusive pentru întreprin-derea din care face parte.

Organismele interne acreditate nu senotifică Comisiei sau statelor membre, dar auto-rităţile de notificare pot solicita informaţii cuprivire la acreditare, fie producătorului, fie orga-nismului naţional de acreditare.

MMoodduulluull BB –– EExxaammiinnaarree EECC11 ddee ttiipp

Pentru acest modul, destinat exclusivevaluării etapei de proiectare a produsului cuintervenţia unui organism notificat, noutăţileconstau în mărirea flexibilităţii sale, prin introdu-cerea unor posibilităţi suplimentare. Astfel, suntprevăzute trei posibilităţi:

� examinarea documentaţiei tehnice plusexaminarea modelelor reprezentative pentruproducţia luată în considerare, având în vedereuna sau mai multe componente esenţiale aleprodusului (combinaţie de tip de producţie şi tipde proiect);

� examinarea unui model de produs complet,reprezentativ pentru producţie (tip deproducţie);

� examinarea documentaţiei tehnice.

Privind modulele D, E şi F destinate eva-luării etapei de fabricare a produsului, noutatea,care reduce, de asemenea, costurile produsului,constă în introducerea explicită a modulelor D1,respectiv E1 şi F1, care pot fi utilizate fărănecesitatea validării proiectării prin examinareaEC de tip (modulul B), dar numai în cazul unorproduse a căror concepţie este simplă.

Elementele comune ale modulelor din acestgrup constau în obligaţia producătorului de agaranta şi a declara, pe răspunderea sa exclusivă,că produsele sunt conforme cu tipul descris încertificatul de examinare EC de tip şi satisfaccerinţele aplicabile ale legislaţiei europene încauză, de a lua toate măsurile pentru ca procesulde fabricaţie şi monitorizarea acestuia să asigureaceastă conformitate, precum şi faptul că necesităintervenţia unui organism notificat. Modalităţileprin care se asigură şi se evaluează conformitateadiferă însă, de la un modul la altul.

MMoodduulluull DD –– CCoonnffoorrmmiittaatteeaa ccuu ttiippuullbbaazzaattăă ppee aassiigguurraarreeaa ccaalliittăăţţiiii pprroocceessuulluuiiddee pprroodduuccţţiiee..

Producătorul implementează un sistem alcalităţii care asigură conformitatea produselor cucerinţele corespunzătoare ale legislaţiei aplica-bile, pentru producţia, inspecţia produselor finiteşi încercarea produselor în cauză, iar organismulnotificat evaluează acest sistem, îl aprobă şi-lsupraveghează periodic, astfel încât să existecertitudinea că producătorul îşi respectă toateobligaţiile ce decurg din sistemul calităţii aprobat.

MMoodduulluull EE -- CCoonnffoorrmmiittaatteeaa ccuu ttiippuull bbaa--zzaattăă ppee aassiigguurraarreeaa ccaalliittăăţţiiii pprroodduussuulluuii

Producătorul implementează un sistem alcalităţii care asigură conformitatea produselor cucerinţele corespunzătoare ale legislaţiei aplica-bile, pentru inspecţia produselor finite şi încer-carea produselor în cauză. Organismul notificatevaluează sistemul calităţii şi dacă constată căacesta satisface cerinţele, îl aprobă şi-l supunesupravegherii periodice, astfel încât să existecertitudinea că producătorul îşi respectă toateobligaţiile ce decurg din sistemul calităţii aprobat.

MMoodduulluull FF -- CCoonnffoorrmmiittaatteeaa ccuu ttiippuullbbaazzaattăă ppee vveerriiffiiccaarreeaa pprroodduussuulluuii

Evaluarea conformităţii produselor esteefectuată de un organism notificat, ales de cătreproducător, prin două alternative, de asemenea,alese de producător: fie prin examinarea şi încer-carea fiecărui produs, fie prin examinarea şiîncercarea produselor pe bază statistică.

Modulele derivate, respectiv

MMoodduulluull DD11 -- AAssiigguurraarreeaa ccaalliittăăţţiiiipprroocceessuulluuii ddee pprroodduuccţţiiee,,

Page 46: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4466 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

MMoodduulluull EE11 -- AAssiigguurraarreeaa ccaalliittăăţţiiii llaaiinnssppeeccţţiiaa şşii îînncceerrccaarreeaa pprroodduussuulluuii ffiinniitt,,

MMoodduulluull FF11 -- CCoonnffoorrmmiittaatteeaa bbaazzaattăă ppeevveerriiffiiccaarreeaa pprroodduussuulluuii,,

diferă în raport cu modulele de bază D,respectiv E şi F, prin faptul că apare o cerinţăsuplimentară, referitoare la obligaţia producăto-rului de a întocmi o documentaţie tehnică pe bazacăreia să poată fi efectuată evaluarea conformităţiiprodusului cu cerinţele aplicabile, incluzând şi oanaliză adecvată a riscului (riscurilor). Documen-taţia tehnică specifică cerinţele aplicabile şiacoperă, în măsura în care acest lucru esterelevant pentru evaluare, proiectarea, fabricareaşi utilizarea produsului.

MMoodduulluull GG –– CCoonnffoorrmmiittaatteeaa bbaazzaattăă ppeevveerriiffiiccaarreeaa uunniittăăţţiiii ddee pprroodduuss

Ca şi modulul vechi, acoperă atât faza deproiectare, cât şi pe cea de producţie, necesităintervenţia unui organism notificat şi constă înevaluarea fiecărui produs în parte.

MMoodduulluull HH -- CCoonnffoorrmmiittaatteeaa bbaazzaattăă ppeeaassiigguurraarreeaa ttoottaallăă aa ccaalliittăăţţiiii

Producătorul implementează un sistem alcalităţii care asigură conformitatea produselor cucerinţele corespunzătoare ale legislaţiei aplica-bile, pentru proiectarea, fabricarea şi inspecţiaproduselor finite şi încercarea produselor încauză. Organismul notificat evaluează sistemulcalităţii şi, dacă constată că acesta satisfacecerinţele, îl aprobă şi-l supune supravegheriiperiodice, astfel încât să existe certitudinea căproducătorul îşi respectă toate obligaţiile cedecurg din sistemul calităţii aprobat.

MMoodduulluull HH11 -- CCoonnffoorrmmiittaatteeaa bbaazzaattăă ppeeaassiigguurraarreeaa ttoottaallăă aa ccaalliittăăţţiiii pplluuss eexxaa--mmiinnaarreeaa pprrooiieeccttuulluuii

Suplimentar modulului H, se cere exami-narea proiectului de către organismul notificat şiemiterea unui certificat de examinare EC aproiectului. Noutatea introdusă se referă la faptulcă examinarea proiectului se efectuează numai osingură dată.

O altă facilitate avută în vedere pentruîntreprinderile mici şi mijlocii de producţie sereferă la luarea în considerare a situaţiei lorspecifice, atunci când se stabilesc sarcinile admi-nistrative. În acest sens, nu se intenţionează calegislaţia comunitară să prevadă excepţii şiderogări generale pentru astfel de întreprinderi,pentru a nu crea impresia unor operatori econo-mici sau a unor produse de calitate inferioară şi anu genera o situaţie juridică complexă, ci se are învedere introducerea celor mai adecvate proceduride evaluare a conformităţii, în paralel cu impu-nerea unei obligaţii organismelor de evaluare aconformităţii de a acţiona în mod proporţional cudimensiunea întreprinderii şi seria de fabricaţie aproduselor.

După efectuarea adecvată a procedurilor deevaluare a conformităţii, producătorul aplică mar-cajul CE şi emite declaraţia EC de conformitate.

Trebuie subliniat faptul că marcajul CE estesingurul marcaj de conformitate care indică con-formitatea unui produs cu întreaga legislaţie co-munitară de armonizare care îi este aplicabilă şică, prin redactarea declaraţiei CE de conformitate,producătorul îşi asumă responsabilitatea pentruconformitatea produsului, deoarece aceastădeclaraţie semnifică faptul că a fost demonstratăîndeplinirea cerinţelor specificate de toate direc-tivele aplicabile produsului în cauză.

Nu în ultimul rând, trebuie amintit căresponsabilitatea privind conformitatea produsu-lui cu legislaţia comunitară aplicabilă revine ope-ratorului economic care introduce produsul pepiaţa comunitară, producătorul sau importatorul.Nu are importanţă dacă aceştia au proiectat şifabricat ei înşişi produsul în cauză.RRI

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1] DECIZIA NR. 768/2008/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN �I A CONSILIULUI din 9 iulie 2008 privind uncadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE

1 În articol s-a păstrat traducerea denumirii modulelor din legislaţia naţională de transpunere adirectivelor Noii Abordări.

Page 47: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4477RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

AAnnaalliizzaa jjuurriiddiiccăă aa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree îînn iinnoovvaarree

IIII.. CCoonnddiiţţiiii ddee vvaalliiddiittaattee aa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree

BBooggddaann SSLLĂĂTTIINNEEAANNUU**

PPeennttrruu aa ffii vvaallaabbiill îînncchheeiiaatt,, ccoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree,, ppoottrriivviittaarrtt.. 994488--996688 CCoodd CCiivviill,, ttrreebbuuiiee ssăă îînnttrruunneeaassccăă ddiiffeerriitteeeelleemmeennttee ccaarree,, ccoonnffoorrmm rreegguulliilloorr ggeenneerraallee îînn mmaatteerriiee ddeeccoonnttrraaccttee,, ssuunntt:: ccoonnssiimmţţăămmâânnttuull vvaallaabbiill aall ppăărrţţiilloorr ccaarree sseeoobblliiggăă,, ppăărrţţiillee ssăă aaiibbăă ccaappaacciittaatteeaa ddee aa ccoonnttrraaccttaa,, oobbiieeccttuull ssăăffiiee ddeetteerrmmiinnaatt,, lliicciitt şşii ppoossiibbiill şşii ccaauuzzaa ccoonnttrraaccttuulluuii ssăă ffiiee lliicciittăăşşii mmoorraallăă.. TTrrăăssăăttuurriillee ssppeecciiffiiccee ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree îînniinnoovvaarree ssuunntt:: ccoonnttrraaccttuull rreepprreezziinnttăă uunn aaccoorrdd ddee vvooiinnţţăă îînnttrreeaauuttoorriittaatteeaa ccoonnttrraaccttaannttăă şşii uunn ssuubbiieecctt ddee ddrreepptt ppuubblliicc ssaauupprriivvaatt;; pprreessuuppuunnee eeffeeccttuuaarreeaa ddee lluuccrrăărrii ddee ccăăttrree ssuubbiieeccttuull ddeeddrreepptt ppuubblliicc ssaauu pprriivvaatt îînn vveeddeerreeaa îînnddeepplliinniirriiii oobbiieeccttuulluuiiccoonnttrraaccttuulluuii;; eessttee ddeessttiinnaatt aa aassiigguurraa ddeessffăăşşuurraarreeaa aaccttiivviittăă--ţţiilloorr ddee cceerrcceettaarree--ddeezzvvoollttaarree şşii iinnoovvaarree,, aa ccăărroorr oorrggaanniizzaarreerreepprreezziinnttăă oo oobblliiggaaţţiiee lleeggaallăă aa aauuttoorriittăăţţiiii ccoonnttrraaccttaannttee;; ppăărrţţiilleettrreebbuuiiee ssăă aacccceeppttee ccllaauuzzeellee ddee nnaattuurrăă rreegglleemmeennttaarrăă ssttaabbiilliitteepprriinn lleeggee ssaauu,, îînn bbaazzaa lleeggiiii,, pprriinn hhoottăărrâârree aa aauuttoorriittăăţţiiii ccoomm--ppeetteennttee ((ccllaauuzzee rreegglleemmeennttaarree));; ccâânndd iinntteerreessuull ppuubblliicc oo cceerreessaauu ccoonnttrraaccttoorruull ((ssuubbiieecctt ddee ddrreepptt ppuubblliicc ssaauu pprriivvaatt)) nnuu şşii--aaîînnddeepplliinniitt ddiinn ccuullppăă oobblliiggaaţţiiiillee ddiinn ccoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree,, oorriiccâânndd eexxeeccuuttaarreeaa aappaarree pprreeaa îîmmppoovvăărrăăttooaarree ppeennttrruu ccoonnttrraacc--ttoorr,, aauuttoorriittaatteeaa ccoonnttrraaccttaannttăă ppooaattee mmooddiiffiiccaa ssaauu rreezziilliiaa uunnii--llaatteerraall ccoonnttrraaccttuull,, ffăărrăă aa mmaaii rreeccuurrggee llaa jjuussttiiţţiiee;; ppăărrţţiillee,, pprriinnssiimmppllaa aacccceeppttaarree aa ccllaauuzzeelloorr pprreessttaabbiilliittee,, aauu îînnţţeelleess ccăă ssee vvoorrssuuppuunnee,, iinncclluussiivv ccuu pprriivviirree llaa ssoolluuţţiioonnaarreeaa lliittiiggiiiilloorr,, uunnuuii rreeggiimmjjuurriiddiicc ddee ddrreepptt ppuubblliicc;; ssoolluuţţiioonnaarreeaa lliittiiggiiiilloorr eessttee ddee ccoomm--ppeetteennţţaa iinnssttaannţţeelloorr nnaaţţiioonnaallee ddee ccoonntteenncciiooss aaddmmiinniissttrraattiivv..CCuuvviinnttee cchheeiiee:: contract de finanţare, consimţământ valabil,capacitatea de a contracta, autoritate contractantă, contractor,obiect determinat, obiect licit, cauză licită şi morală, subiect dedrept public sau privat, activităţi de inovare, clauze reglementare.

LLeeggaall AAnnaallyyssiiss ooff tthhee FFiinnaanncciinngg CCoonnttrraacctt ooff IInnnnoovvaattiioonn..IIII.. CCoonnddiittiioonnss ooff VVaalliiddiittyy ooff FFiinnaanncciinngg CCoonnttrraacctt

AAbbssttrraacctt:: In compliance with art. 948-968 Civil Code, in order thatthe financing contract should be validly concluded, it has to includevarious elements which are, according to the general rules in thefield of contracts, the valid consent of the engaging parties, theparties shall have the capacity of contracting, the object shall bedetermined, licit and possible and the cause of the contract shall belicit and moral. In the light of the above, we may retain that the

** BBooggddaann SSllăăttiinneeaannuu estedoctorand, avocat, membru alBaroului Bucureşti, aflat subjurisdicţia Uniunii Naţionale aBarourilor din România, dinanul 2000;• membru cu drepturi deplineal International BarsAssociation, din anul 2004;• practician în insolvenţă,membru al Uniunii Naţionalea Practicienilor în Insolvenţădin România;• consultant juridic al AMCSIT• POLITEHNICA, începând cuanul 2006. e-mail: [email protected]

Ghid juridic

Page 48: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4488 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

specific features of the respective financing contract also represent a freewill agreementbetween the contracting authority and a subject of public or private right; it implies performingworks by the subject of public or private right with a view to carrying out the object of thecontract; it is destined to ensure fulfillment of the R&D and innovation activities whoseorganization represents a legal obligation of the contracting authority; the parties shall acceptthe clauses of a regulating nature laid down by the law or based on the law by the decision ofthe competent authority (regulating clauses); where the public interest requires or thecontractor (subject of public or private right) did not fulfill the obligations in the financingcontract out of guilt, or where execution appears too overwhelming for the contractor, thecontracting authority may modify or unilaterally terminate the contract, without appealing tojustice; the parties, by simply accepting the pre-established clauses, agreed to comply,including regarding the settlement of litigations, with a legal regime of public right; and, thesettlement of litigations falls within the competence of the national contentious administrativecourts.

KKeeyywwoorrddss:: Financing Contract, Valid Consent, Capacity of Contracting, ContractingAuthority, Contracting Party, Determined Object, Licit Object, Licit and moral Cause, Subject ofPublic or Private Right, Innovation Activities, Regulating Clauses.

Pe cale de consecinţă, vom proceda încontinuare la prezentarea şi analiza fiecăreicondiţii de validitate, aşa cum au fost enunţate înpartea introductivă.

CCoonnssiimmţţăămmâânnttuull ppăărrţţiilloorr ccoonnttrraaccttaannttee.. Caorice contract, contractul de finanţare în inovare ianaştere prin acordul părţilor, ele dându-şiconsimţământul reciproc asupra condiţiilor şiclauzelor contractului. În principiu, aşa cum amprecizat, finanţarea în inovare este perfectă şideplin încheiată prin întâlnirea concordantă amanifestărilor de voinţă ale autorităţii contrac-tante şi ale contractorului, în îndeplinirea obiectu-lui contractului. De asemenea, ca la toate contrac-tele, consimţământul trebuie să emane de la unsubiect capabil şi să fie rezultatul unei voinţeveritabile, conştiente, libere, clare şi cu intenţia dea se obliga, cu alte cuvinte, să nu fi fost dat îneroare, să nu fi fost surprins prin dol, să nu fi fostsmuls prin violenţă sau leziune.

Finanţării în domeniul inovării, perfectându-se numai printr-un contract, i se aplică în primulrând principiile dreptului comun referitoare laconsimţământ, principiul autonomiei de voinţă,libertatea contractuală, momentul încheieriicontractului. Pentru aceste motive, ne vom referila problemele privind vviicciiiillee ddee ccoonnssiimmţţăămmâânntt,precum şi la unele probleme specifice contractuluide finanţare.

11.. EErrooaarreeaa.. Eroarea-viciu de consimţământconstă în reprezentarea falsă asupra realităţii înraţionamentul unei părţi la încheierea contrac-tului de finanţare, care priveşte fie substanţamaterială sau intelectuală a obiectului, fie iden-titatea persoanei ori o calitate esenţială a acesteia(error in personam). De aici rezultă ca eroarea-viciu de consimţământ poate fi de mai multe feluri: a) eroarea asupra substanţei materiale a

obiectului; b) eroarea asupra substanţei intelectuale a

obiectului;

c) eroarea asupra subiectului de drept public sauprivat (persoanei), care poate privi identitateaori o calitate esenţială a acestuia, potrivitlegilor speciale aplicabile în instituţia inovării.

Pentru a fi în prezenţa erorii-viciu de con-simţământ, trebuie să fie îndeplinite următoarelecondiţii: a) eroarea trebuie să cadă asupra unui element

determinant (hotărâtor) la încheierea contrac-tului;

b) cealaltă parte trebuia să fi ştiut că faptul asupracăruia poartă eroarea a constituit motivuldeterminant (cauza hotărâtoare) la momentulîncheierii pentru cealaltă parte.

Sancţiunea aplicabilă pentru actul viciatprin eroare este nulitatea relativă.

Din cele mai sus arătate, rezultă că nu oriceeroare viciază consimţământul. Pentru ca eroareasă ducă la nulitatea convenţiei este necesar ca easă fi fost cauza unică şi/sau determinantă a con-simţământului.

Prin substanţă se înţelege orice calitate/condiţie esenţială a obiectului contractului definanţare (implicate de reglementările legale îninovare), pe care părţile contractante au avut-o învedere, în momentul contractării, şi a cărei lipsă,dacă ar fi cunoscut-o, ele nu ar fi contractat. Prinurmare, dacă părţile au avut în vedere asemeneaproprietăţi ale obiectului, comunicându-şi-le cuprilejul încheierii contratului de finanţare şicăzând de acord asupra lor, constatarea ulterioarăa lipsei lor va fi de natură a îndreptaţi partea aflatăîn eroare să solicite anularea convenţiei şi resta-bilirea situaţiei anterioare (de exemplu: în cazulcând un element esenţial specific domeniuluiinovării este stipulat în obiectului contractului,acesta trebuie interpretat în semnificaţiile saletehnico-ştiinţifice).

22.. DDoolluull.. Dolul (dolus) sau viclenia constă întotalitatea manoperelor frauduloase (mincinoase,

Page 49: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

4499RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

dolosive) pe care una din părţile contractante leîntrebuinţează cu prilejul încheierii contractului,pentru a induce în eroare cealaltă parte şi, prinaceasta, a o determina să încheie actul respectiv,manopere fără de care partea contractantă indusăîn eroare nu l-ar fi încheiat. Pentru a fi în prezenţadolului-viciu de consimţământ, se cer întrunitecumulativ următoarele elemente:

a) elementul obiectiv, care constă în folosireamanoperelor viclene (dolosive, mincinoase)pentru a induce în eroare cealaltă parte;

b) elementul subiectiv (intenţional), care constă înintenţia de a induce în eroare o persoană pentrua o determina să încheie contractul.

Pentru a primi valoare de viciu de consim-ţământ, dolul trebuie să întrunească cumulativurmătoarele condiţii: a) dolul să cadă asupra unor elemente hotărâ-

toare pentru încheierea contractului, adică:� să cadă asupra unor elemente hotărâtoare

pentru încheierea contractului; � să privească obiectul, persoana sau oricare alte

elemente care ar putea duce la încheiereacontractului;

� chestiunea caracterului determinant al doluluise apreciază şi se rezolvă de la caz la caz (inconcreto).

b) dolul trebuie să provină de la cealaltă parte. Dolul are un câmp de aplicare mai larg decât

eroarea pentru partea prejudiciată, fiind depreferat invocarea acestuia atunci când esteposibil, deoarece instanţa de judecată nu mai esteţinută să se rezume la o singură analiză psiholo-gică, ca în cazul erorii, ci se bazează şi pe ele-mente exterioare, obiective, specifice acestuia.

Spre deosebire de eroare, care nu duce lanulitate, atunci când priveşte lucrurile nesub-stanţiale ale obiectului contractului, dolul nu selimitează numai la error in substantia, în sfera sade aplicare fiind incluse şi ale calităţi ale pre-staţiei, cum ar fi, de exemplu, rezultatul final.Dolul-viciu de consimţământ atrage sancţiuneanulităţii relative a contractului.

33.. VViioolleennţţaa.. Violenţa-viciu de consimţământconstă în faptul de a insufla unui subiect, printr-oameninţare justă, temerea (metus) de un rău, careeste de natură a o determina pe aceasta laîncheierea unui contract pe care altfel nu l-ar fiîncheiat (art. 955-958 Cod Civil). Nu insistăm întratarea acestui viciu de consimţământ în acelaşifel cum au fost enunţate celelalte, întrucât în cazulcontractului de finanţare, practic nu-şi găseşteaplicabilitatea.

44.. LLeezziiuunneeaa.. Într-o concepţie obiectivă,leziunea-viciu de consimţământ este viciul ceconstă în disproporţia vădită de valoare între

prestaţii. În concepţia subiectivă, leziunea-viciu deconsimţământ constă în paguba ce se produceatunci când prestaţiile la care se obligă părţileunui contract nu se găsesc într-un raport permisde echivalenţă, existând, deci, o disproporţie întreprestaţia la care se obligă o parte şi prestaţia lacare se obligă cealaltă parte. De asemenea, ca şi încazul violenţei-viciu de consimţământ, leziunea-viciu de consimţământ nu se poate produce înconcret raportându-ne la specificul contractuluide finanţare pentru inovare.

CCaappaacciittaattee.. În literatura de specialitate,capacitatea de a încheia acte juridice civile estedefinită ca fiind acea condiţie de fond şi emina-mente esenţială, care constă în aptitudinea su-biectului de a deveni titular de drepturi şi obligaţiiprin încheierea contractului. De asemenea, tot încadrul acestei condiţii de validitate, putem includeşi condiţiile impuse de reglementările speciale in-cidente în domeniul inovării, asupra cărora nu mairevenim, acestea fiind tratate în episodul anterior.

OObbiieeccttuull ccoonnttrraaccttuulluuii.. În doctrină, prinobiect al actului juridic se înţelege conduitapărţilor stabilită prin acel act juridic civil, respectivacţiunile sau inacţiunile la care părţile suntîndreptăţite sau de care sunt ţinute. În cazulcontractului de finanţare în inovare, obiectulobligaţiei este produsul care se urmăreşte a fiobţinut.

CCaauuzzaa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree.. Cauzacontractului de finanţare este acel obiect al actuluijuridic care constă în obiectivul urmărit de părţi laîncheierea contractului de finanţare. Cauzacuprinde două elemente: � scopul imediat (causa proxima)� scopul mediat (causa remota) care este motivul

principal ce a determinat încheierea contrac-tului în cauză.

Condiţiile care trebuie îndeplinite sunturmătoarele: 1. Cauza să existe.2. Cauza să fie reală3. Cauza să fie licită şi morală.RRI

BBiibblliiooggrraaffiiee[1] IIoonn DDooggaarruu,, EEddmmoonndd GGaabbrriieell OOlltteeaannuu,, LLuucciiaann

BBeerrnndd SSăăuulleeaannuu (2009)– Bazele Dreptului Civil,Volumul IV. Contracte speciale, Editura C.H.Beck, Bucureşti.

[2] FFrraanncciisscc DDeeaakk (2007) – Tratat de Drept Civil.Contracte Speciale, Editura Actami, Bucureşti.

[3] AAnnttoonniiee IIoorrggoovvaann (2006) – Tratat de dreptadministrativ, Volumul II, Editura C.H. Beck,Bucureşti.

Page 50: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5500 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

CCuu RRoobbooSSccaann 11MM,, MMBB TTeelleeccoomm aa aadduuss,, îînn pprreemmiieerrăă,,

MMaarreellee PPrreemmiiuu iinnvveennttiicciiii rroommâânneeşşttii

MMiirrcceeaa TTuuddoorr ssăărrbbăăttoorriinndd ttrriiuummffuull ffiirrmmeeii llaa SSaalloonnuullIInntteerrnnaaţţiioonnaall ddee llaa GGeenneevvaa..

MMBB TTeelleeccoomm SSRRLL,, ffiirrmmăă ccuu ccaappiittaall iinntteeggrraall rroommâânneesscc,, aa ccââşşttiiggaatt MMaarreellee PPrreemmiiuu llaa cceell mmaaiipprreessttiiggiiooss ssaalloonn iinntteerrnnaaţţiioonnaall ddee iinnvveennţţiiii,, ccaarree ss--aa ddeessffăăşşuurraatt llaa GGeenneevvaa,, îînn ppeerriiooaaddaa 11--55 AApprriilliiee22000099 ((3377--tthh IInntteerrnnaattiioonnaall EExxhhiibbiittiioonn ooff IInnvveennttiioonnss,, NNeeww TTeecchhnniiqquueess aanndd PPrroodduuccttss ooff GGeenneevvaa))..

AAcceeaassttăă îînnaallttăă ddiissttiinnccţţiiee eessttee oobbţţiinnuuttăă ppeennttrruu pprriimmaa ddaattăă ddee uunn iinnvveennttaattoorr rroommâânn ((îînn aacceesstt ccaazz,,oo ssoocciieettaattee ccoommeerrcciiaallăă)) îînn iissttoorriiaa ddee 3377 ddee aannii aa SSaalloonnuulluuii..

Succesul inventatorilor români este cu atât mairăsunător, cu cât juriul internaţional, compus din82 de membri, a votat în unanimitate şi cu felici-tări acordarea Marelui Premiu (The Grand Prix ofthe 37th International Exhibition of Inventions ofGeneva) firmei MB Telecom pentru produsulRoboScan 1M, apreciat a fi cel mai avansat sis-tem de radiografiere cu raze gama a camioanelor– singurul sistem din lume care asigură protecţiatotală a operatorilor împotriva radiaţiei ionizanteprodusă de sistemele de radiografiere, fiind, înacelaşi timp, cel mai automatizat şi inteligent, celmai flexibil şi versatil sistem.

PPrreeşşeeddiinntteellee ffiirrmmeeii,, MMiirrcceeaa TTuuddoorr,, ccuupprrooff.. ddrr.. iinngg.. RRaadduu MMuunntteeaannuu..

În cadrul acestei competiţii au fost înscriseaproximativ 1000 de invenţii din 45 ţări. Firma

românească MB Telecom a câştigat MarelePremiu, deşi, la deschiderea Salonului, favorită

era o firmă spaniolă. Această schimbarespectaculoasă de situaţie a fost declanşată de

Rectorul Universităţii Tehnice din Cluj Napoca,prof. dr. ing. Radu Munteanu (foto dreapta),

singurul membru român din juriul internaţionalcare a propus şi a susţinut acordarea Marelui

Premiu invenţiei româneşti RoboScan.

IInnvveennttaattoorriiii llaauurreeaaţţii şşii ddeelleeggaaţţiiaa ooffiicciiaallăă aa RRoommâânniieeii,, ccuuaammbbaassaaddoorruull RRoommâânniieeii llaa OONNUU..

La decernarea premiilor, au participat Excelenţa Sadna. Maria Ciobanu, şef al Misiunii Permanente aRomâniei pe lângă ONU, dl. Gerard Jităreanu,Preşedinte ANCS, dna. Camelia Marinescu,membră a comitetului internaţional de organizare a Salonului, reprezentanţi ai autorităţilor federaleelveţiene şi locale, din cantonul Geneva, precum şialţi oficiali din ţările participante.

Proiecte inovative de succes

Page 51: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5511RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

RRoobbooSSccaann,, vveeddeettaa SSaalloonnuulluuii iinnvveennttiicciiii,, llaa GGeenneevvaa

RRoobbooSSccaann 11MM ccuummuulleeaazzăă,, ppee oo ppllaattffoorrmmăă uunniiccăă,, îînnttrr--uunn pprroodduuss ddee îînnaallttăă ccoommpplleexxiittaattee,,tteehhnnoollooggiiii pprreeccuumm:: ffiizziiccăă nnuucclleeaarrăă,, eelleeccttrroonniiccăă,, iinnffoorrmmaattiiccăă,, tteelleeccoommuunniiccaaţţiiii,, mmeeccaanniiccăă,, hhiiddrraa--uulliiccăă,, ppnneeuummaattiiccăă,, ccaallccuull ccuu eelleemmeenntt ffiinniitt,, ccee nneecceessiittăă pprreeggăăttiirree ttrraannssddiisscciipplliinnaarrăă îînn aacceesstteeddoommeenniiii.. CCiinnccii RRoobbooSSccaann 11MM ssee aaffllăă ddeejjaa îînn ffoolloossiinnţţaa AAuuttoorriittăăţţiiii NNaaţţiioonnaallee aa VVăămmiilloorr,, ffuunnccţţiioonnâânndd îînnppuunncctteellee ddee ttrreecceerree aa ffrroonnttiieerreeii SSiirreett,, GGiiuurrggiiuulleeşşttii,, AAllbbiiţţaa,, MMoorraavviiţţaa şşii HHaallmmeeuu.. AAcceesstt pprrooiieecctt ddee cceerrcceettaarree aa ffoosstt ffiinnaannţţaatt ddee MMBB TTeelleeccoomm,, iinntteeggrraall ddiinn rreessuurrssee pprroopprriiii,, ssuummaaiinnvveessttiittăă aajjuunnggâânndd llaa aapprrooxxiimmaattiivv 66 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo.. ÎÎnn mmoommeennttuull ddee ffaaţţăă,, ssee aaffllăă îînn ddeerruullaarree ((EEttaappaa 22 -- lluunnaa 77//2244)) uunn pprrooiieecctt ccaarree vviizzeeaazzăă uunn ssaalltttteehhnnoollooggiicc îînn ssiisstteemmuull ddee iimmaaggiissttiiccăă iinncclluuss îînn pprroodduussuull RRoobbooSSccaann pprreemmiiaatt llaa GGeenneevvaa.. AAcceessttpprrooiieecctt ssee ddeessffăăşşooaarrăă îînn ccaaddrruull pprrooggrraammuulluuii IINNOOVVAARREE 22000088,, ddeerruullaatt ddee AAMMCCSSIITT ––PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA..

BBuuccuurriiee îînn ttaabbăărraa MMBB TTeelleeccoomm,, îînn uullttiimmaa zzii ddeeeexxppoozziiţţiiee,, dduuppăă ccââşşttiiggaarreeaa mmaarreelluuii pprreemmiiuu..

Standul firmei MB Telecom SRL a fost consideratca cel mai spectaculos, având expus un produs

real, de serie, susţinut de prezentări multimediainteractive, dinamice, care au atras şi votul

unanim al publicului, confirmând votul unanim alspecialiştilor din juriu.

Cercetarea şi proiectarea acestui produs de marecomplexitate este rezultatul eforturilor, pe parcursul a4 ani, a unui colectiv de 17 specialişti români din cadrulfirmei MB Telecom.

RRoobbooSSccaann îînnaaiinnttee ddee ddeesscchhiiddeerreeaa ssaalloonnuulluuii,, aaşştteeppttâânndd vviizziittaattoorriiii..

MMiirrcceeaa TTUUDDOORR, preşedinte MB Telecom Ltd.SRL CCoonnssttaannttiinn SSIIMMAA, director executiv AAddrriiaann BBÎÎZZGGAANN, director de cercetare-dezvoltare AAnnddrreeii IIAACCOOBBIIţţăă, manager sisteme de automatizareEEmmiilliiaann MMiirrcceeaa MMIIEEIILLIICCăă, manager tehnologia informaţiilorCCrriissttiiaann GGRREECCHHII, inginer programator DDaanniieell IIOONNEESSCCUU, inginer mecanic AAddrriiaann OOSSVVAATT, inginer automatist IIlliiee CCrriissttiiaann PPRRIIOOTTEEAASSAA, inginer automatist SSeerrggiiuu SSEEMMEENNEESSCCUU, inginer programator AAlliinnaa GGaabbrriieellaa SSTTRROOEE, programator SSiillee IIoonneell CCHHIIRRIIţţăă, şef atelier mecanică TTuuddoorr GGHHEEOORRGGHHEE, şef compartiment electro-mecanică MMiihhaaii SSPPăăTTăăRREESSCCUU, specialist structuri autoportante CCrriissttiiaann TTEEOODDOORREESSCCUU, specialist electronică IIoossiiff MMaarriiuuss TTIIBBEERRIIUU, specialist electro-mecanică RRăăzzvvaann IIuulliiaann IIOONNEESSCCUU, manager departamentul asamblare şi

service RReepprreezzeennttaannţţiiii ffiirrmmeeii MMBB TTeelleeccoomm llaa ttâârrgguulliinntteerrnnaaţţiioonnaall ddee llaa GGeenneevvaa

Page 52: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5522 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

Sistemele mobile de scanare cu raze gamaexistente au o sursă de radiaţii ce este purtată deun braţ metalic solidar cu autoşasiul, braţ purtătorfoarte costisitor, cu greutate mare, care genereazăun moment de răsturnare semnificativ şi careprezintă dezavantajul limitării distanţei de plasarea sursei de radiaţii la lungimea maximă a braţului.Aceasta este, de altfel, şi soluţia aplicată lageneraţia 1 a astfel de echipamente produse înprezent de MB Telecom.

De asemenea, toate sistemele mobile descanare cunoscute au cabina operatorilor montatăpe autoşasiu, expunând personalul operator lariscuri de iradiere profesională şi accidentală(peste limita de 1000 de uS/an, stabilită de Legeanr. 111/1996), riscuri eliminate încă de la gene-raţia 1, prin instalarea cabinei operatorului pe ounitate mobilă, remorcabilă, care în timpulscanării este plasată în afara zonei de excludere şicontrolează toate procesele de la distanţă, prinunde radio. O altă caracteristică limitativă este

aceea că sistemele cunoscute au nevoie de unşofer care să conducă unitatea de scanare,necesitate eliminată în soluţia propusă prinimplementarea unui subsistem de control automatal direcţiei şi al vitezei de deplasare în perimetrulde lucru.

Alte dezavantaje ale sistemelor cunoscuteconstau în faptul că sunt greoaie, fiind instalate peautoşasie de capacitate mare, cu două până lapatru axe, necesare pentru a suporta greutateacomponentelor şi a contragreutăţilor de compen-sare a momentului de răsturnare generat debraţul cu sursa de radiaţie, care trebuie susţinutăla o distanţă laterală de minimum 4 metri faţă dearia detectoarelor.

Operarea sistemelor cunoscute este foartecomplicată, necesitând un echipaj de minimum 3persoane pe schimb, respectiv operator, şofer şisupervizor extern, acesta din urmă având respon-sabilitatea de a dirija traficul vehiculelor ceurmează a fi controlate în zona de scanare,

precum şi de a preveni pătrundereaunor eventuali intruşi în zona deexcludere, unde există pericol deiradiere.

Principiile de funcţionare alesistemelor cunoscute presupun cap-tarea şi procesarea semnalelor furni-zate de la un număr mare de detec-toare, de regulă, câteva sute, ceea ceimplică blocuri electronice compli-cate şi o reţea de cabluri cu un numărmare de fire paralele între acest braţşi subsistemele de generare a ima-ginii radiografiate.

Problema tehnică pe care orezolvă acest proiect, pornind de la

MMeettooddăă şşii ssiisstteemm ddee ccoonnttrrooll nneeiinnttrruussiivv ––pprriinn rraaddiiooggrraaffiieerree ––,, aa ccoonnttaaiinneerreelloorr,,

aauuttoovveehhiiccuulleelloorr şşii aa vvaaggooaanneelloorr ddee ttrreenn,,ffăărrăă ddeessiiggiillaarreeaa,, ddeesscchhiiddeerreeaa şşii ccoonnttrroolluullffiizziicc aall aacceessttoorraa,, ffoolloossiinndd mmoobbiillee ccoommpplleett

rroobboottiizzaattee..

MMiirrcceeaa TTuuddoorr ddeemmoonnssttrrâânndd ffuunnccţţiioonnaalliittaatteeaa ccoonnssoolleeii ddee ooppeerraarree aa RRoobbooSSccaann..

Page 53: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5533RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

brevetul menţionat, este realizarea unei metode şia unui sistem de control neintrusiv, care eliminătotal riscul de expunere profesională la radiaţii aoperatorilor, prin scoaterea postului de lucru aloperatorului (centrul de control) în afara zonei deexcludere şi eliminarea necesităţii unui şofer şisupervizor extern, prin comanda de la distanţă şiautomatizarea tuturor proceselor desfăşurate înzona cu risc de radiaţii şi zona limitrofă. Prinimplementarea acestor automatizări este posibilăreducerea personalului operator la un singuroperator pe schimb. De asemenea, prin folosirea adouă unităţi de scanare deplasate sincron, unacare să deplaseze sursa de radiaţie şi a doua,braţul cu detectori, se reduce dimensiunea şigreutatea totală a sistemului cu până la 80%,generând astfel o economie importantă de re-surse, cu respectarea principiul eco2.

Sistemul propus este constituit dintr-ounitate mobilă de scanare instalată pe un auto-şasiu pe care este montat un braţ cu nişte arii dedetectoare specifice tipului de radiaţie penetrantăfolosită, un robot sursă, purtător al unei surse deradiaţie penetrantă, ambele unităţi mobile fiindautonome şi având în componenţă subsistemepentru controlul automat al deplasării, un sub-sistem de sincronizare a poziţiei şi un subsistemde transmisie hidraulică pentru deplasarea cuviteză redusă a unităţii de scanare. Sistemulinclude şi un centru mobil de control de ladistanţă, care se poziţionează în afara unei zone deexcludere şi care are rolul de a gestiona tele-comandat toate procesele şi în care se află unsubsistem de achiziţie, prelucrare, stocare şi

afişare a imaginii radio-grafiate. Sistemul include şiun subsistem de protecţieperimetrală, un subsistemde management automat altraficului şi un subsistemde gestiune informatizată.

Avantaje aduse desistemul propus:

�eliminarea riscului deiradiere profesională a ope-ratorilor, precum şi de ira-diere accidentală a posibi-lilor intruşi în zona descanare;

�reducerea echipajuluinecesar pentru operare dela minimum 3 membri peschimb la 1 pe schimb;

� mobilitate, flexibilitate şi manevrabilitatecrescute;

� operare complet robotizată;

� productivitate crescută – un număr mai marede vehicule/oră scanate prin automatizareaproceselor şi reducerea timpilor morţi, prinoperare asistată de calculator;

� posibilitatea modificării vitezei de scanare întimpul scanării pentru a oferi cel mai bun raportde penetrare/număr de vehicule scanate;

� control precis al vitezei şi al direcţiei;

� păstrarea performanţelor dinamice (putere şicuplu) a şasiului în mod transport fărăafectarea specificaţiilor producătorului;

� reducerea semnificativă a greutăţii totale asistemului, cu efecte pozitive în reducereamomentului de răsturnare şi a forţelor de tor-siune din şasiu. Astfel, masa totală a sistemuluiva fi de 5 tone, fiind cel mai uşor sistem de acesttip din lume.

� trasabilitatea operaţiilor realizate, la unmoment de timp ulterior, prin implementareaunui sistem de tip „cutie neagră” ce înregis-trează automat toate comenzile, răspunsurile şiparametrii sistemului, precum şi toatemesajele generate automat de sistem;

� geometria imaginii îmbunătăţită, rezultată dinoptimizarea formei braţului detectorilor;

� diagnoza, service şi configurare de la distanţă,prin conexiune internet.RRI

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

CCoonnssoollaa ddee ooppeerraarree ddee llaa ddiissttaannţţăă aa ssiisstteemmuulluuii ddee ssccaannaarree RRoobbooSSccaann..

Page 54: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5544 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

„„SSuunntt ppaarrttiizzaannuull ddeeccllaarraatt aall eeffiicciieennţţeeii îînn cceerrcceettaarree..””

RReevviissttaa RRoommâânnăă aa IInnoovvăărriiii:: Stimate domnule Mircea Tudor, cât decomplicat este parcursul – de la înfiinţare la performanţă – al uneifirme private a cărei activitate este axată pe cercetare-inovare?

MMiirrcceeaa TTuuddoorr:: În cazul nostru, drumul a fost foarte lung. Amînfiinţat MBTelecom SRL în decembrie 2004. Din 2005 am începutactivităţile de cercetare, astfel că la sfârşitul anului 2005 am avut primamare reuşită tehnologică, ceea ce a însemnat şi primul mare eşecfinanciar – rezilierea unui contrat încheiat cu Uzina de AutoturismeDacia. Nu ne-am oprit din drum, deşi a trebuit să facem eforturidisperate, timp de 3 ani, pentru a compensa pierderea financiarăconsiderabilă suferită şi am continuat să investim resurse în cercetareaaplicativă. Astfel, în 2003 am început să vindem Companiei deAutostrăzi şi Drumuri Naţionale - CNADNR) (AND, pe vremea aceea) –primele sisteme portabile pentru cântărirea metrologică acamioanelor, integrate în cadrul firmei noastre în baza unui brevet deinvenţie pe care îl deţinem. Acest produs s-a dovedit a fi de maresucces, deţinând şi astăzi titlul de cel mai dezvoltat sistem portabil decântărire existent pe piaţa din România şi, din ceea ce ştim, şi dinEuropa.

Fără îndoială, performanţa cea mai vizibilă este ROBOSCANul,proiect la care am început să lucrăm în 2004 şi pe care l-am finalizatanul trecut într-un produs cu maturitate comercială...

Aşadar, drumul este lung, anevoios, cu multiple capcane şidificultăţi, dar care, în cazul nostru, a dus către satisfacţii profesionalede neegalat.

RRRRII:: Care este politica financiară a firmei privind susţinereaactivităţii de cercetare-inovare şi care este aportul statului în acestsens?

MMiirrcceeaa TTUUDDOORRPPrreeşşeeddiinnttee MMBB TTeelleeccoomm

Page 55: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5555RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

MM..TT..:: Am aplicat consecvent politica de areinvesti masiv, uneori peste 80% din profit, încercetare/dezvoltare şi acum culegem roadeleacestor eforturi. Din păcate, până în prezent,susţinerea statului a fost inexistentă. Totuşi,spre bucuria noastră, în prezent avem o temă decercetare importantă, finanţată de AMCSIT încadrul unui contract de cercetare şi vomparticipa şi la competiţiile viitoare, după ce amdovedit că ştim să alocăm resursele financiare cumaximă eficienţă şi competenţă profesională.

RRRRII:: Cum aţi caracteriza activitatea decercetare în România? Ar fi interesantă oparalelă între sectorul privat şi cel de stat.

MM..TT..:: Sunt partizanul declarat al eficienţeiîn cercetare şi din acest punct de vedere,sectorul privat are avantajele nete aleflexibilităţii, ale unei mai bune conexiuni cueconomia reală şi cu mediul economic inter-naţional şi, nu în ultimul rând, al unei res-ponsabilităţi în alocarea resurselor, având învedere dependenţa stabilităţii economice aentităţii de cercetare de rezultatele cercetării.Nu neg prin această afirmaţie rolul major alcercetării fundamentale, academice, dar vreausă afirm necesitatea politicilor de stat de a alocapreferenţial resurse financiare către sectorul decercetare privată şi, în special, către IMM-uri,cunoscute pentru dinamica lor şi pentrumobilitatea economică determinată de inerţiadecizională redusă.

Pe de altă parte, sunt inamicul sistemuluide cercetare care să implice statul cu mai multde 75 % din resursele de cercetare. Acolo undenu sunt implicate fonduri proprii, şansele caprodusul cercetării să zacă ani în şir prin sertaresunt foarte mari. Resursele ar trebui alocate pecriterii de eficienţă dovedite... Noi nici nu amîndrăznit să solicităm vreo finanţare până cândnu am realizat cu resurse proprii ceva... dinpăcate, nici atunci nu am reuşit să convingem.Dar, aşa cum spuneam, în prezent am reuşit săavem un parteneriat real şi eficient cu instituţiilestatului cu responsabilităţi în finanţareacercetării.

RRRRII:: Poate deveni cercetarea o soluţie arevigorării economice româneşti?

MM..TT..:: Fără îndoială că cercetarea este unadintre puţinele soluţii şi şanse pentru depăşireacrizei economice şi relansarea economieiromaneşti... din păcate, la nivel guvernamental

nu se conştientizează această şansă,acţionându-se „pompieristic”, sub necesităţilede moment şi ignorând şansa reală pe care oreprezintă cercetarea pe termen mediu şi lung...Nu întâmplător, Franţa a sporit de 3 ori bugetulcercetării, ca măsură de criză, în timp ce la noi,acest buget a fost redus substanţial. Suntem înfaţa unor decizii guvernamentale cu consecinţedramatice pentru anii care vor urma. Abordareafinanţării cercetării doar ca pe o terapieintensivă, la limita la care cercetarea să numoară, taie şansa cercetării româneşti de a seafirma ca o forţă în lume, cu atât mai mult cu câtcercetătorii români au dovedit competente denecontestat în domeniile cele mai abstracte şidificil de conceptualizat.

RRRRII:: Care este politica promovată în cadrulfirmei pentru motivarea echipei de a obţineperformanţă?

MM..TT..:: Aplicăm forme complexe demotivaţie, ele însele inovative. Dar, fără îndoială,cea mai eficientă formă de motivare esteimplicarea cercetătorilor în proiecte de mareamploare, care se constituie în provocăriprofesionale, pe care puţini cercetători le au, şicare generează produse cu vizibilitateinternaţională.

RRRRII:: Aveţi o strategie de marketing pentruprodusele de cercetare?

MM..TT..:: Sigur că avem o strategie demarketing pentru promovarea rezultatelorcercetării. De altfel, participarea noastră laSalonul de la Geneva este o componentă aacestei strategii, componenta pe care ampregătit-o cu consecvenţă timp de câţiva ani, cuscopul de a adjudeca Marele Premiu.

Strategia implică şi alte componente,astfel participăm în mod constant la conferinţe şisimpozioane internaţionale, la târguri comer-ciale şi, de asemenea, organizăm prezentăridirecte pentru clienţii noştri potenţiali.

RRRRII:: Care credeţi că este „cheia”succesului pe care tocmai l-aţi repurtat?

MM..TT..:: În primul rând, realismul, dar şiîndrăzneala ideilor pe care le transformăm înteme de cercetare, apoi consecvenţa şi efortulprofesional de a le concretiza în proiecte, modeleexperimentale şi, la final, în produse comerciale.

Page 56: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5566 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

RReevviissttaa RRoommâânnăă aa IInnoovvăărriiii::Vă aşteptaţi să fi obţinutMarele Premiu la Geneva?Aţi fost surprinşi?

AAddrriiaann BBîîzzggaann:: Potsă vă spun că ne-ampregătit şi am participat laacest târg având ca obiectivMarele Premiu. Din punctde vedere administrativ, amfi putut participa la

Expoziţia Internaţională de Inventică de la Geneva încădin anul 2004, când am depus cererea de brevet la OSIM,însă am ştiut că dacă mergem cu o idee, ca majoritateainventa-torilor de la această expoziţie, produsul nostruva fi doar unul între altele. Aşa că am decis participareanumai după ce am reuşit să concretizăm ideea înprototip, produs matur, vândut într-o serie de 5 unităţi,cu utilitate şi inovaţie validate de piaţă.

Aşadar, ne-am prezentat la Salon cu ideea căsuntem îndreptăţiţi să primim acest premiu, destul deîncrezători, dar emoţiile au fost puternice până înultimul moment şi competiţia acerbă. De la deschidereatârgului am prins zvonuri, ce veneau chiar din interioruljuriului, care cotau o firmă din Spania ca fiind favorită lacâştigarea Marelui Premiu. În faţa acestui start ce nedefavoriza, ne-am crescut eforturile de prezentare şiconvingere a juriului asupra importanţei, complexităţiişi maturităţii invenţiei noastre, eforturi ce au fostîncununate de succes. Eforturile şi invenţia noastră aureuşit să convingă juriul care a votat în unanimitateacordarea Marelui Premiu firmei noastre, chiar dacătrofeul fusese împodobit cu drapelul Spaniei aşa cum l-am şi primit, după cum se poate vedea în fotografia de lafestivitatea de decernare.

RRRRII:: RoboScan 1M este un produs 100% MBTelecom sau aţi apelat şi la colaborări exterioarefirmei?

AA..BB..:: Invenţia şi produsul RoboScan 1M au fostdezvoltate în întregime în cadrul firmei, cu resurse100% private şi 100% româneşti. Nu am avut colaborăricu nicio universitate sau institut de cercetare pentruacest proiect. Toată activitatea, de la idee şi până laprodus matur, vandabil, fiind realizată exclusiv îninteriorul MB Telecom. Trebuie spus că există doar încă5 producători în lume de astfel de produse, toţi fiindconstituiţi în companii mari, cu bugete de cercetare deordinul sutelor de milioane de Euro, cu cifre de afaceride ordinul miliardelor de Euro. Astfel, MB Telecom estesingurul IMM din lume care a reuşit realizarea unuiprodus de o asemenea complexitate, ce integrează, pe oplatformă unitară, tehnologii nucleare, electronicăindustrială, energetică, automatizări industriale, mate-matică, tehnologia informaţiei, software specializat,acţionări proporţionale mecanice, hidraulice şi pneu-

matice comandate direct de sisteme IT, comunicaţii dedate cablate şi wireless şi structuri metalice auto-portante din aliaje uşoare.

Succesul la Geneva pare, din această per-spectivă, aproape ireal – faptul că o companie aşa micăreuşeşte să surclaseze 5 giganţi de renume mondialeste aproape de neimaginat. Şi totuşi, a fost posibil,chiar aici, în România.

RRRRII:: Cine sunt oamenii care au facut posibilăaceastă victorie?

AA..BB..:: Rezultatul se datorează unui efort deechipă, susţinut pe parcursul a 4 ani de 17 oamenidedicaţi acestui scop, care au pasiune pentru inovare şiconvingerea că munca lor aduce societăţii un beneficiu,prin evoluţie. Un aspect important este că în aceastăechipă nu există niciun doctor în ştiinţe, semn căinovarea poate apărea şi prospera oriunde, nu numai încentrele universitare sau în institutele de cercetare.

RRRRII:: Care este politica firmei privind protecţiaproprietăţii intelectuale şi a celei industriale pentruprodusele oferite pieţei?

AA..BB..:: Ca în orice companie bine conectată la piaţainternă şi internaţională care furnizează produseinovative, protecţia proprietăţii intelectuale şi indus-triale este o preocupare permanentă în care suntantrenate costuri consistente. RoboScan este subiectulunui brevet de invenţie cu 9 revendicări complexe,înregistrat în 43 de ţări, însă firma are în portofoliu 10brevete de invenţie înregistrate la OSIM şi 11 aplicaţiisoftware înregistrate la ORDA.

RRRRII:: Aveţi în plan participarea şi la alte competiţiiinternaţionale? Care este portofoliul de produse pe carevă bazaţi?

AA..BB..:: În politica de marketing este destul derecurentă ca temă participarea la târguri inter-naţionale, însă până acum ne-am concentrat pe dome-niile în care activează firma şi anume sisteme desecuritate, ingineria traficului şi automatizări indus-triale. Din portofoliul nostru aş putea enumera proiectede securizare a frontierei de est şi nord a României,sisteme de imagistică pentru transporturi de marfă,sisteme de cântărire statică şi dinamică pentru mana-gementul traficului rutier, sisteme de control şimanagement în domeniul petrol şi gaze, metalurgie şitransporturi speciale.

În domeniul inventică şi inovare, ne propunem săparticipăm şi în 2010 la Salonul Internaţional deInventică de la Geneva cu un alt produs revoluţionar, dindomeniul ingineriei traficului care, sperăm noi, ne vaaduce cel puţin un premiu special.

„„MMBB TTeelleeccoomm eessttee ssiinngguurruull IIMMMM ddiinn lluummeeccaarree aa rreeuuşşiitt rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii pprroodduuss ddee oo

aasseemmeenneeaa ccoommpplleexxiittaattee..””

AAddrriiaann BBÎÎZZGGAANN DDiirreeccttoorr CCeerrcceettaarree--

DDeezzvvoollttaarree,, MMBB TTeelleeccoomm

GGrruuppaajjuull ddee llaa ppaaggiinniillee 5500--5566 aa ffoosstt rreeaalliizzaatt ddee AAnnccaa PPeerrşşooiiuu

Page 57: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5577RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

SSiisstteemmuull TTRRAACCKK VVIIEEWW aa ffoosstt ddeezzvvoollttaatt îînn IITTCC ((IInnssttiittuuttuull ppeennttrruuTTeehhnniiccăă ddee CCaallccuull)) ccaa oo ccoommppoonneennttăă aa ffaammiilliieeii ddee ssiisstteemmee şşiiaapplliiccaaţţiiii ddeeddiiccaattee mmaannaaggeemmeennttuulluuii aaccttiivviittăăţţiilloorr ffeerroovviiaarree..SSoolluuţţiiaa eellaabboorraattăă ssee bbaazzeeaazzăă ppee tteehhnnoollooggiiii iinnffoorrmmaattiiccee nnooii::GGIISS ((GGeeooggrraapphhiicc IInnffoorrmmaattiioonn SSyysstteemmss)),, GGPPSS ((GGlloobbaallPPoossiittiioonniinngg SSyysstteemm)),, GGSSMM ((GGlloobbaall SSyysstteemm ffoorr MMoobbiilleeccoommmmuunniiccaattiioonnss:: oorriiggiinnaallllyy ffrroomm GGrroouuppee SSppéécciiaall MMoobbiillee)),,tteehhnniiccii mmooddeerrnnee ddee ddeezzvvoollttaarree ssooffttwwaarree ddee ttiipp RRAADD ((RRaappiiddAApppplliiccaattiioonn DDeevveellooppmmeenntt)) şşii eessttee ccoonnffoorrmm ssttaannddaarrddeelloorr şşiirreegglleemmeennttăărriilloorr eeuurrooppeennee,, îînn ppeerrssppeeccttiivvaa rreeaalliizzăărriiii pprroo--iieeccttuulluuii GGAALLIILLEEOO ((rreeţţeeaa ddee ssaatteelliiţţii GGPPSS eeuurrooppeeaannăă)).. SSiisstteemmuullggrraaffiicc iinntteerraaccttiivv ssee bbaazzeeaazzăă ppee uunn ffoorrmmaatt GGIISS ddee ttiipp pprroo--pprriieettaarr,, ccuu ffuunnccţţiiii ggrraaffiiccee ddee ttiipp „„lluuppăă”” ((zzoooomm)) şşii „„ddeeppllaa--ssaarree””((ppaann)) ffooaarrttee rraappiiddee.. SSiisstteemmuull eessttee ddeesscchhiiss,, ppeerrmmiitteeddeezzvvoollttăărrii uulltteerriiooaarree şşii ppeerrssoonnaalliizzăărrii,, ppooaattee ffii iinntteerrffaaţţaatt ccuuaapplliiccaaţţiiiillee ddee ggeessttiiuunnee aa îînnttrreeţţiinneerriiii ppaarrccuulluuii ddee llooccoommoottiivvee şşiivvaaggooaannee..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: TRACK VIEW, managementul activităţilor feroviare,GIS, GPS, GSM, sistem grafic interactiv.

TTRRAACCKK VVIIEEWW -- SSyysstteemm ooff LLooccaattiioonn,, TTrraacckkiinngg,, AAddmmiinniissttrraattiioonnaanndd MMaannaaggeemmeenntt ooff aa FFlleeeett ooff LLooccoommoottiivveess

AAbbssttrraacctt:: TRACK VIEW, an application software product, wasdeveloped at ITC (The Institute for Computing Technique) with aview to facilitating new services in the domain of the railwayoperation management. It integrates several information andcommunication technologies such as GIS, GPS, and GSM. The RapidApplication Development approach was used to develop theapplication. The system observes the EU recommendations in thedomain and is an open solution. The interface utilizes a proprietaryGIS. Potential users are all sorts of railway transport companies aswell as insurance firms.

KKeeyywwoorrddss:: TRACK VIEW, railway operation management, GIS, GPS,GSM, Rapid Application Development.

IInnttrroodduucceerree

În sistemele informatice moderne destinate dirijării transporturilorferoviare, o soluţie des întâlnită este cea în care locomotivele (trenurile)sunt localizate pe baza tehnologiei GPS şi în care datele de localizare sunttransmise către o Bază de Date (BD) aflată pe un server, folosind serviciileunei reţele GSM (serviciul GPRS-General Packet Radio Service). Utili-zatorul poate afla astfel, în timp real, poziţia pe hartă a locomotivelor

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

TTRRAACCKK VVIIEEWW -- SSiisstteemm ddee llooccaalliizzaarree,, uurrmmăărriirree,, ggeessttiiuunnee şşii mmaannaaggeemmeenntt aall uunnuuii

ppaarrcc ddee llooccoommoottiivvee

AAnnttoonn CCoorriioollaann CCHHIICCIIUUDDEEAANN**

*AAnnttoonn CCoorriioollaann CChhiicciiuuddeeaanneste cercetător ştiinţificprincipal la Institutul pentruTehnică de Calcul Bucureşti.Participant în calitate dedirector de proiect sauproiectant principal laproiecte de cercetare-dezvoltare din cadrulProiectelor NaţionaleORIZONT 2000, AMTRANS,INFOSOC, CEEX. În prezent, dezvoltă aplicaţiidin domeniul GIS-GPS-GSM,utilizând un format GISproprietar. [email protected]

Page 58: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

5588 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

FFiigguurraa 11.. HHaarrttaa rreeţţeelleeii CCFFRR..

(trenurilor) care îl interesează. În plus, el poate: a)monitoriza traseele parcurse într-un interval detimp, b) face analize cu privire la eficienţa utilizăriilocomotivei, c) calcula trasee optime.

Soluţia care va fi descrisă în continuarepoate fi lansată de pe un suport de tip MemoryStick, din orice loc de pe Pământ, sau instalată peun PC, care are asigurată o conexiune la Internet.Ea include următoarele aplicaţii tipice:

� monitorizarea locomotivelor în timp real (po-ziţie, distanţe, viteze de deplasare, timpi de sta-ţionare etc.);

� supravegherea şi măsurarea în timp real a unorparametri ai locomotivei;

� monitorizarea transporturilor de mărfuri peteritoriul naţional şi internaţional (transportintermodal rutier, cale ferată, fluvial, maritim).

Articolul este structurat după cum urmea-ză: mai întâi, sunt prezentate principalele funcţiiale sistemului elaborat, apoi se descrie modul deexploatare; în continuare, se descriu elementeleinterfeţei utilizator – sistem şi se enumeră perfor-manţele sistemului.

FFuunnccţţiiii pprriinncciippaallee

Aplicaţia software, realizează în mediul gra-fic al României, are următoarele funcţii:

1. deplasarea şi orientarea virtuală pe harta reţe-lei de căi ferate (fig.1);

2. localizarea pe hartă, în diferite momente de

timp, a tuturor locomotivelor dotate cu dispozi-tive AVL (Automated Vehicle Location);

3. urmărirea deplasării în timp real pe hartă atuturor locomotivelor în mişcare, selectate;

4. vizualizarea şi analiza offline pe hartă, îndiferite moduri, a traseelor parcurse de o loco-motivă în anumite perioade de timp, fixate deutilizator;

5. programarea dispozitivelor AVL montate pelocomotive în diferite moduri de funcţionare.

6. transferul de date şi evenimente de la dispozi-tivele AVL într-o bază de date situată pe unserver;

7. configurarea grafică şi funcţională a mediuluide lucru;

8. furnizarea de informaţii cu privire la stareaunor parametri de funcţionare ai locomotivei;

9. realizarea de acţionări la comandă de ladistanţă (telematică);

10.transmiterea automată de mesaje de alarmă (detip SMS) la un dispecer, cu informaţii asuprastării parametrilor supravegheaţi şi, opţional, laîncă trei telefoane mobile (conţinutul mesajuluipoate fi personalizat);

11.editarea unor rapoarte statistice privind depla-sările locomotivelor şi a evenimentelor care auavut loc în anumite perioade de timp, selectatede utilizator;

12.căutarea automată a unor elemente grafice(magistrale, gări CFR);

13.conectarea la o Bază de Date de pe un server,populată, via serviciul GPRS (General Packet

Page 59: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

Radio Service),, de către dispozitivele AVLmontate pe locomotivele monitorizate;

14.vizualizarea şi tipărirea unor rapoarte dedeplasare;

15.vizualizarea şi tipărirea unor rapoarte cu nu-mărul de treceri ale locomotivelor prin puncteprestabilite, într-un interval de timp fixat deutilizator;

16.vizualizarea grafică şi tipărirea unor rapoartede proximităţi a parcului de locomotive monito-rizate faţă de un punct selectat (gară) pe hartă;

17.tipărirea unor secţiuni sau a întregii hărţi gra-fice cu traseele afişate.

MMoodduull ddee ffuunnccţţiioonnaarree

Pentru exploatarea sistemului, suntnecesare câteva operaţii pregătitoare, după cumurmează:

� se instalează aplicaţia de monitorizare şihărţile de interes la dispecerul care doreşteefectuarea monitorizării;

� se instalează pe locomotive unităţile mobileAVL (acestea funcţionează complet indepen-dent – nu necesită supravegheri sau acţionări);

� se obţin serviciile GSM ale unui operator detelefonie mobilă. Serviciul de localizare GPS(serviciu satelitar) este gratuit;

� operatorul configurează aplicaţia: introduce/scoate locomotive, nume mecanici, parametride comunicaţie, numere de telefon, parole etc.

Platforma informatică necesară cuprinde:

a) PC Dispecer (2 GHz, 512 MRAM, HDD 100 GB,CDROM, monitor 19”) cu conexiune la Internet);

b) Unitaţi AVL (care se instalează pe locomotive).Aplicaţia de bază cuprinde harta grafică

completă a Căilor Ferate Române, asupra căreiapot fi efectuate foarte uşor operaţiile de zoom şi dedeplasare a hărţii (pan) (fig.2).

În funcţie de necesităţi, operatorul poaterealiza următoarele:� calculul şi stabilirea unui traseu optim pentru o

locomotivă;� localizarea tuturor locomotivelor selectate din

parcul de locomotive dotate cu dispozitive AVL;� urmărirea deplasării online pe hartă a locomo-

tivelor selectate din parcul de locomotivedotate cu dispozitive AVL.;

� analizarea traseelor parcurse în anumite inter-vale de timp selectate;

� obţinerea de informaţii privind starea unorparametri sau întreprinderea unor acţiuni co-rective sau proactive (telematica).

IInntteerrffaaţţaa ccuu uuttiilliizzaattoorruull

Principala interfaţă utilizator este prezen-tată în figura 3. Ea se lansează din Meniul prin-cipal al aplicaţiei cu ajutorul comenzii MONITO-RIZARE. După activarea interfeţei, trebuie rea-lizată conexiunea la Serverul care conţine Baza deDate a aplicaţiei. Acest lucru se realizează prinapăsarea butonului de comandă CONECTARE LABD. În urma acestei comenzi, în tabelul interfeţei

5599RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

FFiigguurraa 22.. HHaarrttaa CCFFRR ccuu lluuppaa ((zzoooomm))..

Page 60: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

6600 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

FFiigguurraa 33.. IInntteerrffaaţţaa OOppeerraattoorr -- AApplliiccaaţţiiee..

va apărea întregul parc de locomotive şi locali-zarea fiecărei locomotive (cu gara-magistrala) laacel moment.

Interfaţa cuprinde două grupe de comenzi,după cum urmează:

1. Comenzi de vizualizare grafică� vizualizare offline locomotive;� vizualizare online locomotive;� localizare offline locomotive.

2. Comenzi de calcule şi statistici tabelare :� rapoarte de deplasare;� statistici treceri;� proximităţi.

Pentru realizarea funcţiilor grafice, seselectează comanda respectivă din controlulcorespunzător de interfaţă, se alege intervalul devizualizare, modul şi viteza de vizualizare, apoi seapasă butonul de comandă OK. În urma acesteicomenzi, pe harta reţelei CFR, va fi prezentat, înmodul grafic ales, traseul cu principalii parametride identificare ai locomotivelor: numărul de iden-tificare, gara (magistrala) unde se află, data şitimpul, viteza cu care se deplasează în acelmoment.

Pentru activarea comenzilor din grupa a 2-a, interfaţa cuprinde butoane specifice. Astfel, prinapăsarea butonului RAPOARTE DE DEPLASARE,,va fi activată interfaţa utilizator din figura 4. Cuajutorul acestei interfeţe, se pot genera tabele dedescriere a parcursurilor locomotivelor într-uninterval de timp selectat de utilizator. Aceste

tabele cuprind elementele de identificare a loco-motivelor, depoul de care aparţine, firma pro-prietar, numele mecanicului, kilometrii parcurşi,timpul de deplasare efectivă, viteza medie cu cares-a circulat. Dacă se doreşte o detaliere atraseului, se face un clic pe câmpul TRASEULPARCURS al unei locomotive selectate. În urmaacestei comenzi, va fi indicat, într-un alt tabel,traseul în detaliu cu gările (magistralele), data şitimpul trecerii prin fiecare gară şi viteza dedeplasare. Ambele tipuri de tabele pot fi tipărite înformate specifice, comandate de utilizator.

Prin apăsarea butonului de comandăSTATISTICA TRECERI din interfaţa Operator-Aplicaţie (fig. 3), va fi activată interfaţa utilizatorprezentată în figura 5.

Toate datele din tabele sunt preluate dinBaza de Date de pe server, prin interogărispecifice, la distanţă.

Cu ajutorul acestei comenzi, se pot facecalcule asupra numărului de treceri prin anumitepuncte (gări), într-un interval selectat, a uneilocomotive. Selecţia punctelor de trecere (gările)poate fi făcută fie dintr-un tabel cu toate numelede gări din reţea, fie prin punctarea lui direct pehartă, printr-o procedură specifică. Interfaţapermite şi vizualizarea parametrilor locomotiveidin momentul trecerii: nume punct (gara), data şitimpul, viteza. Ambele tabele pot fi tipărite înformate specifice.

A treia funcţie din cadrul comenzilor decalcul tabelar şi statistici se activează prin apă-

Page 61: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

6611RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

FFiigguurraa 44.. IInntteerrffaaţţaa RRaappooaarrttee ddee ddeeppllaassaarree..

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

FFiigguurraa 55.. IInntteerrffaaţţaa SSttaattiissttiiccăă ttrreecceerrii..

Page 62: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

6622 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

FFiigguurraa 66.. IInntteerrffaaţţaa PPrrooxxiimmiittăăţţii..

sarea butonului PROXIMITATI din interfaţaOperator-Aplicaţie (figura 3). În urma acesteicomenzi, se va afişa o interfaţă ca în figura 6.

Cu ajutorul acestei interfeţe, pot fi făcutecalcule asupra răspândirii parcului de locomotivefaţă de un punct (gară) selectat de utilizator.Selecţia punctului de reper poate fi făcută fiedintr-un tabel cu toate numele de gări din reţea,fie direct, prin punctarea lui pe hartă. Aplicaţiacalculează distanţele între punctul selectat şipoziţia momentană a fiecărei locomotive, le ordo-nează în funcţie de distanţă şi le plasează într-untabel, care poate fi tipărit într-un format specific.

PPeerrffoorrmmaannţţee

Principalele caracteristici de calitate alesoluţiei descrise mai sus sunt date în continuare:� alinierea la tehnici, metode şi standarde

europene;� modul de operare prietenos, interactiv, grafic;� posibilitatea de localizare sau de urmărire a

unei locomotive în timp real;� analiza traseelor parcurse în diferite moduri;� calculul şi stabilirea traseelor optime;� informarea asupra stării unor parametri ai

locomotivei;� acţionarea de la distanţă asupra unor para-

metri ai locomotivei;� inexistenţa unor limitări asupra numărului de

locomotive monitorizate;� securizarea sistemului prin parole şi chei atît la

comunicaţia cu locomotivele monitorizate cât şila utilizarea aplicaţiei.

BBeenneeffiicciiiillee care pot fi obţinute prin folosireaeficientă a resurselor privesc

� transportul şi constau în folosirea mai eficientăa locomotivelor;

� combustibilul consumat, prin controlul onlineal consumurilor de combustibili şi energie;

� timpul, deoarece se monitorizează online timpiide folosire şi de staţionare ai locomotivelor şi almecanicilor de locomotivă;

� securitatea şi siguranţa sistemului de trans-port, prin urmărirea online a locomotivelor.

CCoonncclluuzziiii

Acest articol a prezentat o soluţie complexă,realizată practic, care înglobează mai multe teh-nologii informatice şi de comunicaţii moderne, decost scăzut, în vderea creării şi facilitării unui noutip de servicii: urmărirea şi optimizarea asistată decalculator a transporturilor feroviare.

Utilizatorii potenţiali sunt firmele carelucrează cu parcuri de locomotive pentru opera-ţiuni de:

a) transport de mărfuri (firme de distribuţie);b) transport public sau privat de persoane pe calea

ferată; c) transport de valori;d) transporturi speciale;e) servicii de urgenţă.

Societăţile de asigurări pot găsi folositoaresoluţia descrisă mai sus.RRI

Page 63: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

6633RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 33// 22000099

BBIIBBLLIIOOTTEECCAA IINNOOVVAARREEAA

Profesorul, inginerul şi mate-maticianul Constantin Călinoiu neoferă o carte de mare valoare practică,destinată celor care se formează îndomeniul sistemelor de monitorizareşi conducere a procese-lor cunoscutesub numele generic de SCADA –Supervisory Control and DataAcquisition.

Sistemele SCADA sunt utilizateîn toate domeniile vieţii moderne, de latelecomunicaţii la managementul apei,al energiei şi al deşeurilor, extracţia,transportul şi prelucrarea petrolului,conducerea proceselor şi echipamentemedicale.

Sistemele SCADA utilizeazăinstrumente informatice şi de tele-transmisie complexe pentru a realizaachiziţia semnalelor numerice sauanalogice de la traductoarele şi sen-zorii aferenţi echipamentelor controla-te, urmată de analiza datelor, elabora-rea şi transmiterea comenzilor cătreelementele de execuţie incorporate înechipamente, vizualizarea evenimen-telor din proces în diferite formate,detectarea stărilor anormale şi a inci-dentelor, tratarea alarmelor, executa-rea automată a secvenţelor de controlpredefinite, simularea acţiunilor ce potfi realizate în condiţii specifice, arhi-varea ierarhizată a evenimentelorînregistrate, vizualizarea evenimen-telor după diferite criterii de filtrare,fundamentarea deciziilor operatorilor(prin sisteme expert), simularea pro-ceselor în timp real pentru formareapersonalului etc. Cea mai importantăcalitate a unui astfel de sistem rămânetotuşi cunoaşterea stării procesuluiprin intermediul datelor achiziţionatecu ajutorul senzorilor şi traductoarelor.

Format la şcoala unor specia-lişti reputaţi în domenii destul de înde-părtate, precum hidroenergetica şiconstrucţiile aerospaţiale, profesorulConstantin Călinoiu a contribuit dinplin la concepţia şi realizarea a nume-roase proiecte de execuţie pentrutraductoare inteligente şi sisteme demăsură moderne, necesare laboratoa-

relor de specialitate şi proceselorindustriale energetice. A ajuns astfel lao înţelegere profundă a domeniuluiabordat, care i-a permis să formuleze,într-o manieră accesibilă, informaţiileesenţiale pentru alegerea şi utilizareacorectă a senzorilor şi traductoarelor,pornind de la efectele fizice care staula baza funcţionării senzorilor şiajungând la caracteristicile statice,dinamice, energetice, constructive şimetrologice ale sistemelor de măsurădigitale.

Autorul oferă, într-o formămodernă şi concisă, descrieri adecvateale principiilor de măsură, precum şiale soluţiilor constructive specificediferitelor categorii de senzori şitraductoare, care permit o înţelegerecorectă şi profundă a posibilităţilor şilimitelor acestora. Folosind vasta ex-perienţă de care dispune în domeniu,autorul oferă informaţii detaliateasupra soluţiilor de integrare a sen-zorilor şi traductoarelor în sistemelede măsură şi comandă, indispensabilepersonalului care lucrează în cercetaresau industrie. Fără a recurge la abor-dări matematice pretenţioase, autorulintroduce, într-o formă riguroasă,noţiuni fundamentale precum precizia,sensibilitatea şi reproductibilitateamăsurărilor, dar şi soluţii de prezen-tare a datelor achiziţionate cu diferitesisteme digitale.

Datorită prezentării structuratea informaţiilor, specifică sistemelorinformatice, dar şi rigorii condiţiilornecesare alegerii şi integrării însisteme tehnice a diferitelor tipuri desenzori şi traductoare, lucrarea repre-zintă un mijloc de instruire generos,necesar cadrelor didactice, studenţilorşi personalului tehnic interesat derezolvarea corectă a problemelor demăsură şi contro,l atât de diverseîntr-o societate bazată pe cunoaştere.

PPrrooff.. ddrr.. iinngg.. NNiiccoollaaee VVAASSIILLIIUUCatedra de Hidraulică,

Maşini hidraulice şi Ingineria mediuluiUniversitatea POLITEHNICA din Bucureşti

SSEENNZZOORRII ŞŞII TTRRAADDUUCCTTOOAARREE

Autor: CCoonnssttaannttiinn CCăăLLIINNOOIIUU

CCoonnssttaannttiinn CCĂĂLLIINNOOIIUU, conferenţiaruniversitar dr. ing. mat. • Absolvent al Facultăţii de Ener-getică, specialitatea Hidroenergeti-că, Institutul Politehnic Bucureşti(1976)• Absolvent al Facultăţii de Mate-matică, specialitatea Matematică-Mecanică, Universitatea Bucureşti(1981)• Doctor inginer în specialitatea„Hidraulică, Maşini, Instalaţii şiAcţionări Hidropneumatice” (1998)• A lucrat la Trustul EnergomontajBucureşti (1976 - 1980), ca cerce-tător ştiinţific la Institutul Naţionalde Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică -Bucureşti (1980 - 1993) şicercetător ştiinţific gr. I la U.P.B.(1993-2004)• Din 2004, este conferenţiar laCatedra de Hidraulică, MaşiniHidraulice şi Inginera Mediului,Facultatea de Energetică, Universi-tatea POLITEHNICA din Bucureşti,la disciplinele Acţionări şi comenzihidraulice şi pneumatice, Senzori şitraductoare, Servomecanismehidraulice şi pneumatice• A studiat modelarea, simularea şiidentificarea experimentală a siste-melor automate hidraulice, publi-când numeroase articole în 10 ţări.

Premii şi distincţii importante: • Premiul Ministerului Educaţiei şiCercetării, Programul INVENT(2006), pentru lucrarea „Cercetăripentru realizarea unui regulatorautomat digital de viteză şi puterecu distribuitoare proporţionale des-tinat turbinelor cu dublu reglaj”; • Premiul Ministerului Educaţiei şiCercetării, Programul EXCELENŢĂÎN CERCETARE – 2008 pentruproiecte de cercetare dezvoltare îndomeniul prioritar – Agricultură,Securitate şi Siguranţă Alimentară • Medalie de aur cu menţiune laExpoziţia Eureka Brussels – 2008 şimedalia de aur a Parcului Tehno-logic TEHNOPOLIS din Moscova; • Medalie de aur cu felicitărilejuriului la Salonul Internaţional deInvenţii de la Geneva – 2009 şimedalia de aur a SocietăţiiInventatorilor din Polonia.

EEddiittuurraa TTeehhnniiccăăStr. Olari, nr. 23, sector 2, 024056, BucureştiTel/fax: + 40 (021) 031.401.11.09

Page 64: o instituţie inovativă, ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi a ...

6644 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 33//22000099

TTiittlluull lluuccrrăărriiii (1166pptt,, bboolldd,, cceennttrraatt)în limba română şi în limba engleză

Prenume NUME (12pt, centrat)

Denumirea Instituţiei (10pt, centrat, italic)Adresa de corespondenţă (10pt, centrat, italic)

Telefon (10pt, centrat, italic)E-mail (10pt, centrat, italic)

RReezzuummaatt ((1111pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa)) Rezumatul cuprinde obiectivele şi contribuţiileautorului la tema cercetată, în limba engleză şi înlimba română (11pt, aliniat stânga-dreapta).

CCuuvviinnttee cchheeiiee ((1111pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa)) 4 până la6 cuvinte cheie, reprezentative pentru conţinutularticolului, în limba română şi în limba engleză(10pt, aliniat stânga-dreapta).

IInnttrroodduucceerree (1122pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa)) Lucrareatrebuie redactată în limba română sau în limbaengleză/franceză (12pt). Pentru lucrările redac-tate în limba română/franceză se elaborează şi oversiune în limba engleză a titlului, a rezumatului(abstract) şi a cuvintelor cheie.Dimensiunea lucrării este de maximum 8 pagini,redactate conform acestor instrucţiuni.

11.. TTiittlluu ((1122pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa)).. În cuprinsullucrării se prezintă metodologia de cercetareutilizată, se realizează poziţionarea în literaturade specialitate şi se descriu contribuţiile metodo-logice/rezultatele practice obţinute.

11..11.. SSuubbttiittlluu ((1122pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa)).. Pentrutehnoredactarea articolului trebuie utilizat formatul:

Format A4 (297x210)

Margini: sus 2,54 cm, jos 2,54 cm, stânga 3,17 cm,dreapta 3,17 cm, îndoitură 0 cm, antet 1,27 cm,subsol 1,27 cm.

Textul trebuie scris în Microsoft Word, obligatoriucu diacritice.

Font: Times New Roman, dimensiune 12, spaţiereîntre linii: un rând, aliniat la stânga şi la dreapta.

Redactarea se realizează într-o singură coloană,continuu, fără spaţii libere, cu excepţia rândurilordintre titlurile de capitole şi text, dintre paragrafesau dintre text şi figuri, tabele. Cuvintele nu sedespart în silabe.

TTiittlluurriillee ddee ccaappiittoollee trebuie să aibă continuitate înnumerotare, iar numărul rangurilor de ssuubbttiittlluurriinu trebuie să fie mai mare de 2 (de exemplu,11..22..11..), prezenţa şi numărul lor fiind la alegereaautorului (12pt).

NNuummăărruull ppaaggiinniiii nnuu se inserează în lucrare.FFiigguurriillee,, ggrraaffiicceellee,, ttaabbeelleellee se aliniază la cceennttrruu,,ssee nnuummeerrootteeaazzăă îînn oorrddiinneeaa aappaarriiţţiieeii lloorr şşii sseeffoorrmmaatteeaazzăă în negru şi alb. În cazul în care o figurăeste realizată în Microsoft Word, toate compo-nentele grafice ale acesteia se vor grupa într-unsingur obiect grafic. Numărul tabelului, graficuluisau figurii se prezintă înaintea titlului; ambele vorfi plasate centrat deasupra tabelului. Numeletabelului, graficului sau figurii se prezintă cuacelaşi font ca şi textul articolului. Sursa (dacăeste cazul) se plasează sub figură, tabel saugrafic, aliniată la centru, 10pt. Fontul tabelelor săfie de acelaşi tip şi mărime ca în text. Pentrutabele extrem de mari, se va utiliza o paginăîntreagă (împreună cu titlul, sursa dacă este cazulşi legenda tabelului) şi o orientare adecvată atabelului. CCoonncclluuzziiii ((1122pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa))

BBiibblliiooggrraaffiiee ((1122pptt,, bboolldd,, aalliinniiaatt ssttâânnggaa)) cuprindedoar sursele citate în text, în notaţie Harvard(10pt).

Pentru articole de revistă:Nume, Prenume autor(i) (anul publicării). Titlularticolului, NNuummeellee rreevviisstteeii,, VVooll.. (nr.), paginăînceput-sfârşit.

Pentru cărţi:Nume, prenume autor(i) (anul publicării). TTiittlluullccăărrţţiiii. Editura, Oraşul.

Pentru articole în volume de contribuţii:Nume, prenume autor(i) (anul publicării). Titlularticolului. În: NNuummeellee vvoolluummuulluuii (Numele edito-rilor/coordonatorilor, Editura, Oraşul, paginăînceput-sfârşit.

Referirile în text se vor face în forma (Numeautori, anul apariţiei). Când numărul de autori depăşeşte cifra 3, sescrie (nume prim autor şi colegii, anul apariţiei).

DDaattee ddeesspprree aauuttoorrii (7-12 rânduri):StudiiGrad ştiinţific, didacticInterese ştiinţificeCâteva realizări practice şi/sau date desprepublicaţiiDenumirea instituţiei, adresa de corespondenţă,adresa de e-mail, URL (dacă există)Domenii de expertizăFotografie (bust, format jpg, rezoluţie 300dpi).

IInnssttrruuccţţiiuunnii ddee rreeddaaccttaarree aa aarrttiiccoolleelloorr