Limbile
Pagini
Legal
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 1/104
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI
ORDINUL Nr. 931din 02.07.2002
pentru aprobarea reglementării tehnice„Normativ privind proiectarea şi executarea sistemelor dealimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice",
indicativ NP 058-02
In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) dinHotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de CoordonareGenerală nr. 9/12.02.2002,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul
ORDIN:
Art. 1. -Se aprobă reglementarea tehnica „Normativ privindproiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cuenergie termică - reţele şi puncte termice", indicativ NP 058-02,elaborată de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul înConstrucţii (IPCT S.A.) - Bucureşti şi prevăzută în anexa care face parteintegrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Buletinul Construcţiilor şi înbroşură tipărită de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii (IPCT S.A.) - Bucureşti, prin grija Direcţiei Generale înConstrucţii.
Art. 3. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui înBuletinul Construcţiilor.
Art. 4. - Prezentul ordin conţine 1 filă, iar anexa 207 pagini. Art. 5. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
MINISTRU, MIRON
TUDOR MITREA3
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 2/104
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞlTURISMULUI
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUTAREA
SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CUENERGIE TERMICĂ - REŢELE Şl PUNCTE TERMICE
INDICATIV NP 058-02
Elaborat de:
Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii(IPCT S.A.) - Bucureşti
Director general: dr jng Dan CĂPĂŢÂNĂ
Director general adjunct: ing. Şerban STĂNESCU
Director instalaţii: ing. Dan BERBECARU
Şef proiect: ing. Raluca CĂZĂNESCU
Colectiv de elaborare: ing. Raluca CĂZĂNESCUing. Dan BERBECARUing. Cristina HURDUCing. Octavian ANGHELUŢĂing. Gabriel IVĂNESCUing. Luminiţa DUMITRESCU
Coordonat de: A.l.I.R.
Preşedinte: prof. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
Avizat de:
DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ
Director general: ing. Ion STĂNESCU
Responsabil de temă: ing. Ligia FORSEA
4
CUPRINS
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE ...................................... 10
2. CONDIŢII GENERALE DE REALIZAREA INVESTIŢIILOR. AVIZE ŞI ACORDURI........................... 13
3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI.................................. 17
4. AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE ŞI
EXECUŢIE. AUTORIZAREA INSTALAŢIILOR.................. 19
5. SOLUŢII DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU
CĂLDURA...................................................................................... 24
6. NECESARUL DE CĂLDURĂ...................................................... 26
7. REGLAREA FURNIZĂRII CĂLDURII. GRAFICE
DE REGLAJ.................................................................................. 28
8. REŢELE TERMICE................................................................ ...... 32
• Agenţi termici..................................................................... 33
• Schemele şi configuraţia reţelelor....................................... 34
• Amplasarea reţelelor termice ................................... .......... 35• Distanţe, adâncimi şi înălţimi de pozare ............................. 38
- Pozarea reţelelor termice subterane montate în canal
termic..................................................................... 39
- Pozarea reţelelor montate aerian ................................ 45
- Pozarea reţelelor termice cu conducte preizolate
montate direct în sol ............................................... 47
5
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 3/104
• Elementele componente ale reţelelor termice ....................... 50
- Conducte, fitinguri şi armături...................................... 50- Compensarea dilatărilor ............................................... 54- Izolarea termică şi hidrofugă............................. ........... 58
- Partea de construcţii ..................................................... 61- Instalaţii anexe ale reţelelor termice montate în canal 63
• Cerinţe de calitate pentru echipamentul principal................. 67
• Telegestiunea reţelei termice. Sistemul dispecer ................ 68
• Dimensionarea reţelelor termice ................................... ...... 71
Calculul hidraulic........................................................ 71- Calculul mecanic.................................................... ..... 76
- Calculul termoizolaţiei reţelelor................................... 78
9. EXECUŢIA REŢELELOR TERMICE....................................... 80• Verificarea materialelor. Depozitare, manipulare,
transport......................................................................... 81
• Fixarea şi marcarea traseului reţelei.................................... 83
• Desfacerea şi refacerea pasajelor. Săpături, umpluturi ....... 85
• Montarea conductelor, suporturilor, armăturilor şi
elementelor de compensare............................................ 88
• Pretensionarea conductelor ............................................. ... 94
• Executarea protecţiei anticorozive, a izolaţiei termice,hidrofuge şi a protecţiei mecanice.................................. 97
- Executarea izolaţiei termice ............................ ........... 98
Executarea protecţiei hidrofuge şi mecanice a
conductelor............................................................... 99
6
- Executarea canalelor, căminelor, a elementelor de
construcţie din beton şi beton armat şi a blocurilor
de ancorare................................................................ 99
• Verificări, încercări, probe şi recepţia reţelelor termice .... 102
10.PUNCTE TERMICE................................................................... 110
• Clasificarea punctelor termice .......................................... 110
• Capacitatea şi amplasarea punctelor termice .................... 111
• Echipamentul de bază ...................................................... 113
• Aparate de reglare, măsură, control şi transmitere la
distanţă ........................................................................ 116
• Cerinţe de calitate pentru materialele de instalaţii şi
utilajele din punctul termic........................................... 119• Clădirea punctelor termice ............................................... 119
• Instalaţii aferente clădirii punctelor termice ...................... 121
• Elemente de construcţii aferente echipamentului............... 122
• Organizarea spaţiilor din punctele termice ....................... 122
• Dimensionarea echipamentului din punctul termic............ 126
11.EXECUŢIA INSTALAŢIILOR DIN PUNCTELE
TERMICE .................................................................................... 129
• Montarea conductelor şi armăturilor.................................. 131
• Montarea pompelor........................................................... 133
• Montarea staţiei de dedurizare a apei ................................ 133
• Montarea contoarelor de energie termică........................... 134
• Montarea şi instalarea schimbătoarelor de căldură ............ 134
• Montarea sistemului de expansiune .................................. 135
7
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 4/104
• Executarea instalaţiilor electrice de automatizare..... .... ... . 134
• Montarea şi instalarea traductoarelor.......... ......... ..... ...... .. 136
• Montarea şi instalarea regulatoarelor (automate
programabile)............................................................ 137
• Montarea şi instalarea elementelor de execuţie........ ...... .... 137
• Montarea aparatelor de conectare şi automatizare....... ..... . 137
12.CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA
INSTALAŢIILOR DIN PUNCTUL TERMIC...................... 138
• Probe, verificări preliminare........... ............. ...... ...... ...... .. 139
- Proba la rece (de presiune)....................................... 140
- Proba la cald........................................................... 142
- Probe funcţionale ................................................... 144• Verificarea instalaţiei electrice de automatizare ............... 145
13.PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII.............. 148
14.PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR................ 150
15.RECEPŢIA INSTALAŢIILOR............................................ 153
• Recepţia la terminarea lucrărilor............. ...... ..... ...... ...... .. 153
• Recepţia finală................................................................ 155
ANEXE
Anexa l - Exemple de scheme funcţionale pentru puncte
termice............................................................. 156
Anexa 2 - Terminologie....................................................163
8
Anexa 3 - Prescripţii tehnice utile la proiectarea şi
executarea sistemelor centralizate de alimentare
cu energie termică............................................ 173
Anexa 4A - Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea
agreerii de execuţie a lucrărilor de alimentare
cu energie termică din parte furnizorului/
distribuitorului ................................................. 179
Anexa 4B - Agreere pentru execuţia lucrărilor........... ...... .. 180
Anexa 5 - Modele de specificaţii de echipamente pentru
puncte termice.................................................. 181
Anexa 6 - Date suplimentare privind funcţiile şi
echipamente componente ale sistemului
de telegestiune................................................. 208
9
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 5/104
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREAŞl EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE Indicativ NP 058-02CU ENERGIE TERMICĂ - REŢELE ŞIPUNCTE TERMICE _______________________ | _________________________________________
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplică la proiectareaşi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.
1.2.Obiectul prezentului normativ îl constituie întregul com- plex de instalaţi i şi construcţii destinate transportului şi dis tribuirii
energiei termice, cuprins între limita clădirii principale a unei centraleelectrice de termoficare sau a unei centrale termice şi punctele de predare a energiei termice sub formă de agent termic de încălzire saude apă caldă menajeră la consumatori.
1.1. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:
- reţelele termice de agent primar;- reţelele termice de agent secundar;- punctele termice
şi se referă atât la cele noi cât şi la cele care se modernizează sau se
transformă după criterii funcţionale, economico-energetice şi eventualaltele specifice.
Elaborat de: l Aprobat de: MINISTRULINSTITUTUL DE PROIECTARE, TRANSPORTURILOR,CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL CONSTRUCŢIILOR ŞIÎN CONSTRUCŢII (IPCT) - Bucureşti TURISMULUI, cu ordinul
nr. 931 din 02.07.2002
10
1.4. Proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimen-tare cu energie termică se face cu scopul ca acestea să corespundăcalitativ cel puţin nivelurilor minime de calitate referitoare laurmătoarele exigenţe esenţiale:
- rezistenţă şi stabilitate ;- siguranţa în exploatare;- siguranţa la foc;- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia
mediului;- izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie;- protecţia împotriva zgomotului.
1.5. Prevederile normativului referitoare la exigenţele minimede calitate specificate la art. 1.4. au caracter obligatoriu. Fac excepţieşi sunt specificate ca atare, prevederile cu caracter de recomandare.
1.6. In conţinutul prezentului normativ se găsesc şi prevedericare nu se referă strict la sistemele centralizate de alimentare cuenergie termică, cum ar fi cele prevăzute la elementele constructiveale sistemelor, siguranţa la foc, intercondiţionări cu alte categorii deinstalaţii sau reţele etc.
Respectivele prevederi fac trimiteri Ia alte prescripţii tehnice;ele nu se substituie acestora şi nu au prioritate faţă de acestea.Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu
problemele specifice capitolului respectiv.
1.7. In sensul menţionat anterior, la proiectarea şi execuţiasistemelor centralizate de alimentare cu energie termică se respectă, deasemenea, prevederile corespunzătoare cuprinse în:
- Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală 113;
- Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare 19;
11
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 6/104
- Norme generale de protecţie a muncii;- Instrucţiuni tehnice ISCIR;
- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 100 V curent alternativ şi 1500 Vcurent continuu 17;
-Ghid pentru proiectarea automatizării instalaţiilor dincentrale şi puncte termice 136;- Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru
reţele termice cu conducte preizolate - NP029;- Standard de performanţă pentru serviciul de furnizare a
energiei termice;- Contractul cadru de furnizare a energiei termice;- Alte prescripţii cuprinse în Anexa 3.
1.8. Nu fac obiectul prezentului normativ:- centralele termoelectrice;- centralele termice; la proiectarea şi executarea centralelor
termice se aplică prevederile „Normativului privind proiectareaşi executarea instalaţiilor de încălzire centrală" - 113;
- depozitele exterioare de combustibil şi instalaţiile afe-rente centralelor termoelectrice şi termice;
- staţiile de pompare intermediare aferente reţelelor;- instalaţiile interioare de încălzire centrală;- instalaţiile termice cu caracter special, aferente unor
procese tehnologice.
12
2. CONDIŢII GENERALE DE REALIZARE AINVESTIŢIILOR. AVIZE ŞI ACORDURI
2.1. Realizarea investiţiilor se face în conformitate cu prevede
rile legislative şi reglementările tehnice în vigoare.
2.2. Investiţiile din domeniul sistemelor centralizate de alimen-tare cu energie termică se realizează numai pe bază de proiect.
Proiectul se elaborează de către proiectanţi cu competenţe îndomeniu, pe baza temei de proiectare.
Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaţiMLPTL. Verificarea proiectelor se face la fazele de proiect tehnic şidetalii de execuţie. Referatul de verificare al proiectului se întocmeşteşi se semnează de către verificator şi face parte integrantă din proiect.
2.3. Tema de proiectare constituie baza elaborării proiectelor.Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiţiei şitrebuie să cuprindă:
- denumirea obiectivului de investiţie;- amplasamentul;- necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei;- suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează a
fi ocupat de obiectivul de investiţie;- situaţia existentă;- date tehnice referitoare la investiţie (descrierea tehnolo-
gică şi funcţională).Tema de proiectare constituie anexă la contractul de proiectare,
care se semnează şi se însuşeşte atât de către proiectant cât şi de către beneficiar.
2.4. Proiectul de sistem de alimentare cu energie termică (reţeatermică şi/sau punct termic) se întocmeşte pe faze de proiectare.Fazele de proiectare şi conţinutul acestora, în conformitate cu legile şi
13
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 7/104
reglementările tehnice în vigoare (Ordinul 1013/873 din 2001 al MF şiMTCT) şi cu specificul lucrărilor de instalaţii şi reţele termice, sunturmătoarele:
2.4.1. Studiul de prefezabilitate
Studiul de prefezabilitate se realizează pentru obiective deinvestiţii - sisteme de alimentare cu energie termică (reţele termice,
puncte termice etc.) şi se întocmeşte cu scopul prezentării situaţieiexistente, a pregătirii temei de proiectare, a documentelor privindorganizarea licitaţiei de proiectare şi stabilirii valorii estimative deinvestiţie. Dacă este cazul se dispune elaborarea unui studiu tehnico-economic comparativ pentru soluţiile analizate.
2.4.2. Studiul de fezabilitate
La baza studiului de fezabilitate stă tema de proiectareîntocmită de beneficiar sau studiul de prefezabilitate.
Studiul de fezabilitate se realizează pentru obiective de investiţii pentru sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (reţeletermice, puncte termice) şi are rolul de a stabili soluţia optimă derealizare, devizul general şi indicatorii tehnico-economici.
2.4.3. Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaborează pe baza studiului de fezabilitateaprobat sau pe baza unei teme de proiectare întocmite de către
beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate.Proiectul tehnic are ca scop prezentarea soluţiei adoptate
însoţită de partea scrisă şi desenată care să permită realizarea licitaţieide achiziţie utilaje şi echipamente şi a licitaţiei de execuţie a lucrării(memoriu tehnic, caiet de sarcini, liste cu cantităţi de lucrări şiechipamente, specificaţii tehnice, scheme şi planuri).
14
2.4.4. Detalii de execuţie
Detaliile de execuţie se elaborează pe baza proiectului tehnicavizat de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorilor (producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii în urmalicitaţiilor de execuţie şi achiziţie.
Detaliile de execuţie trebuie să cuprindă toate elementelenecesare pentru execuţia instalaţiei, detaliind informaţiile furnizate
prin proiectul tehnic.Detaliile de execuţie pot fi întocmite de proiectantul lucrării sau
de executant, în condiţiile în care firma executantă are în structura sacolectiv de proiectare specializat, în conformitate cu prevederilecontractului de proiectare şi de execuţie încheiat.
Etapele ciclului de realizare a investiţiilor
2.5. Realizarea lucrărilor de investiţii în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică se face pe bazaCertificatului de urbanism şi a Autorizaţiei de construcţie.
2.6. Etapele care trebuie parcurse până la darea în folosinţă areţelelor termice şi punctelor termice:
a) întocmirea documentaţiei pentru obţinerea Certificatului deurbanism - elaborată conform HG 525/1996 şi Legea10/1995, Legea 50/1991 cu completările ulterioare la aceastaşi Ordinul MTCT 91/1991. Avizarea documentaţiei se facede către Furnizorul de utilităţi, Consiliul local (judeţean) sauPrimăria localităţii. Certificatul de urbanism se emite decătre Consiliul local sau Primăria localităţii
b) Studiul de fezabilitate (după caz).
c) întocmirea documentaţiilor pentru avizele şi acordurile prevăzute în Certificatul de urbanism referitoare la:
- asigurarea cu utilităţi (energie electrică, apă-canal,telecomunicaţii);
15
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 8/104
- situaţia reţelelor din zonă;- administraţia drumurilor;- mediu, sănătate, pompieri, protecţie civilă (după caz);- asociaţii de locatari (după caz).
d) Proiect de execuţie (PT şi DE, sau fază unică).Se elaborează de către un proiectant cu competenţe în domeniu.Proiectul se verifică de verificatori de proiecte atestaţi MTCT.
e) Documentaţia pentru autorizaţia de construire.Documentaţia de autorizaţie de construcţie se întocmeşte de
către proiectantul general şi autorizaţia de construire se eliberează decătre organele administraţiei publice (primării, consilii locale) pe bazastudiului de fezabilitate şi proiectului tehnic aprobat, a certificatului deurbanism şi a tuturor avizelor solicitate prin certificatul de urbanism şieliberate.
f) Execuţia lucrărilor.Execuţia lucrărilor se realizează de către unităţi specializate prin
personal autorizat.Controlul urmăririi lucrărilor se face prin:
- Responsabilii tehnici cu execuţia lucrărilor.- Diriginţi atestaţi.- Inspectori ai organelor de control (ISCLPUAT,
ISCIR, BRML, Pompieri etc.)
g) Recepţia lucrărilor (la terminarea lucrărilor şi finală) se
realizează conform HG 273/1994.
h) Autorizaţia de funcţionare (după caz)Se eliberează de organele componente în domeniu:
- administraţia locală, agenţia de mediu, pompieri;- unităţi prestatoare de servicii (salubritate, apă-canal,
energie electrică, telecomunicaţii etc.) cu care se încheiecontracte.
16
i) Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către reprezen-tanţi ai investitori lor conform HG 273/94 şi C 167/83. Carteatehnică se întocmeşte pe baza:
- proiectului de execuţie;- proceselor verbale de recepţie:
- autorizaţiei de funcţionare.
3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
3.1. Oportunitatea realizării investiţiilor în domeniul sistemelor centralizate de alimentare cu căldură precum şi alegerea soluţieioptime din analiza mai multor variante, se face pe baza indicatorilor tehnico-economici rezultaţi din analize comparative între mai multevariante posibile.
3.2. Indicatorii tehnico-economici fac parte din instrumentarulde bază folosit pentru măsurarea şi analiza eficienţei economice încadrul evaluării proiectelor de investiţii.
3.3. Indicatorii tehnico-economici ai unei investiţii se calculeazăde către firma de proiectare care elaborează studiul de fezabilitate saustudiul de soluţii pe baza următoarelor acte normative:
- Legea 72/12.07.1996 privind finanţele publice;- Legea 189/14.10.1998 privind finanţele publice locale;-Norme metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor -
Indicatori specifici diferitelor obiective şi ramuri;- Ordinul 1013/873 din 2001 al MF şi MTCT pentru aprobarea
Normelor metodologice privind conţinutul-cadru de organizarea licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şidecontare a execuţiei lucrărilor;
- Ordin 2/N/1998 - MTCT - Metodologie de calcul dinamic avalorii investiţiilor;
- Metodologii de evaluare specifice băncilor care acordă împru-muturi pentru proiecte de investiţii.
17
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 9/104
3.4. Proiectele finanţate cu împrumuturi de la Banca Mondială,BIRD sau BERD, sunt evaluate pe baza a două tipuri de evaluări:
- evaluarea economică care urmăreşte dacă proiectul esteapt să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării,folosindu-se în acest scop criteriile de eficienţă şi de prioritate;
- evaluarea financiară care pune în evidenţă rentabilitatearesurselor proprii, după ce s-au dedus din veniturile totaleobligaţiile de ordin financiar şi fiscal ce gravează profitul,avându-se în vedere, totodată, eventuale subvenţii de la bugetulde stat.
3.5. Indicatorii tehnico-economici (de eficienţă economică) seobţin prin calcule şi preluare a informaţiilor existente în documentaţiade proiect a investiţiilor pe baza unor modele matematice, care îndiverse modalităţi redau şi realizează compararea costurilor necesarecu efectele preconizate a se obţine.
Indicatorii tehnico-economici ai investiţiilor, construiţi dupămodelul raportului matematic între eforturi şi efecte sau efecte şieforturi, se exprimă sub formă de:
• eforturi (costuri) specifice pentru obţinerea unei unităţi deefecte (produse) economice;
• efecte (rezultate-produse) specifice pe unitatea de măsură acosturilor necesare, antrenate de realizarea proiectului învarianta dată.
3.6. In proiectele de eficienţă energetică, profitul rezultă în principal din economia de energie care, implicit, conduce la reducerea
costurilor pentru producerea şi achiziţia energiei. La aceasta se adaugă profi tul rezultat din alte efecte favorabile aplicării proiectului cumsunt:
- creşterea producţiei;- creşterea productivităţii muncii;- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare;- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu;- reducerea taxelor.
18
3.7. Valoarea totală a costului unei investiţii se stabileşte prinDevizul general care se întocmeşte conform HG 376/1994 şi care faceobiectul unui capitol al studiului de fezabilitate.
Structura Devizului General stabilită prin HG 376/1994 cores- punde proiectelor complexe de investiţii, pentru proiectele specifice în
domeniul alimentării centralizate cu energie termică, structuradevizului general se adaptează corespunzător fiecărui proiect.
3.8. După felul cum reflectă sau nu impactul factorului timp îneconomie, indicatorii de eficienţă economică ai investiţiilor segrupează în indicatori statici şi indicatori dinamici.
4. AGREEREA FIRMELOR DE PROIECTARE ŞIEXECUŢIE. AUTORIZAREA INSTALATORILOR
Agreerea firmelor de proiectare şi execuţie
4.1. Proiectarea sistemelor centralizate de alimentare cu energietermică (reţele de transport şi distribuţie, puncte termice) poate firealizată de către agenţi economici specializaţi în domeniu (firme de
proiectare, societăţi de servicii energetice ş.a.) care au primit agreerea profesională din partea organismelor abili tate, în conformitate cu prevederile Legii nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodăriecomunală şi cu prevederile reglementărilor tehnice MTCT privind
proiectarea lucrărilor de construcţii-montaj, pe baza unei metodologii
tip de atestare a capabilitităţii.
4.2. Agenţii economici agreaţi pentru proiectarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică au următoarele obligaţiişi răspunderi:
- să realizeze proiecte de calitate adoptând soluţii tehnico-economice care să respecte normativele, standardele şi legislaţiadin domeniu în vigoare la data elaborării;
19
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 10/104
- să respecte termenele de predare a proiectelor asumate prin contract;
- să întocmească documentaţiile pentru obţinerea avizelor şi acordurilor necesare pentru realizarea investiţiei şi să res -
pecte, prin proiecte, prevederile acestor avize şi acorduri;
- să prezinte şi să susţină proiectele în faţa organelor deavizare;- să urmărească execuţia proiectului pe şantier în confor-
mitate cu reglementările în vigoare;- să stabilească echipele de proiectare corespunzător
cerinţelor proiectului;
- să asigure şi să menţină o dotare corespunzătoare cu personal şi tehnică de proiectare conform certificării.
4.3. Executarea lucrărilor pentru sisteme centralizate dealimentare cu energie termică (reţele de transport şi distribuţie, puncte
termice) poate fi realizată numai de către agenţi economici specializaţiîn domeniu (unităţi de execuţie şi montaj, subantreprize de specialitateetc.) care au primit agreerea profesională conform prevederilor Legii326/2001 din partea organismelor abilitate, pe baza unei metodologiitip de atestare a capabilităţii şi agreerea tehnică din partea furnizoruluisau distribuitorului de energie termică după caz.
Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea agreerii tehnice din partea furnizorului/distribuitorului este dat în Anexa 4A, iar modelulde agreere pentru execuţia lucrărilor este dat în Anexa 4B (Anexe-punctul 4).
4.4. Agenţii economici agreaţi pentru executarea lucrărilor dealimentare cu energie termică au următoarele obligaţii şi răspunderi:
- să execute lucrările de construcţii-montaj în conformitatecu prevederile proiectului;
- să realizeze lucrări de calitate conform planurilor decalitate proprii şi să răspundă de aplicarea tuturor prescripţiilor tehnice privind execuţia, în vigoare la data realizării lucrării;
- să respecte termenele de execuţie asumate prin contract;
20
- să folosească la executarea lucrărilor numai materiale şiechipamente omologate şi agrementate, însoţite de certificate deconformitate;
- să numească oficial un responsabil de calitate pentrulucrarea care se execută;
- să întocmească şi să prezinte toate documentele legate defaze determinante, lucrări ascunse, probe şi verificări pe
parcursul şi la terminarea lucrărilor;- să numească personal tehnic de specialitate în raport cu
numărul şi complexitatea lucrărilor, autorizat/agreat în domeniu;- să ia măsuri ca personalul tehnic propriu autorizat/agreat
să-şi poată îndeplini în bune condiţii sarcinile privind lucrarea;- să verifice dacă tehnologiile de execuţie folosite
corespund caietelor de sarcini prezentate în proiect;- să asigure condiţiile necesare pentru efectuarea probelor
şi încercărilor pe parcursul execuţiei şi la recepţie conform prevederilor proiectului şi reglementărilor tehnice;
să stabilească, în funcţie de caracteristicile lucrării,norma de personal şi dotarea tehnică cele mai indicate pentrurealizarea lucrării;
- să asigure conform agreerii şi să menţină o dotarecorespunzătoare cu personal şi mijloace tehnice (utilaje, scule,dispozitive, AMC etc.).
Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru sistemecentralizate de alimentare cu căldură
4.5. în funcţie de domeniul de activitate şi de destinaţia
lucrărilor, competenţele instalatorilor autorizaţi pentru sisteme centra-lizate de alimentare cu căldură sunt:
Gradul I - Proiectarea, executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor pentru sisteme centralizate de alimentare cu căldură (reţeletermice de transport şi distribuţie, puncte termice).
Gradul II - Proiectarea şi executarea lucrărilor pentru reţeletermice de transport şi distribuţie.
21
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 11/104
Gradul HI - Executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor pentrusisteme centralizate de alimentare cu căldură (reţele termice detransport şi distribuţie, puncte termice).
Autorizarea instalatorilor pentru sistemecentralizate de alimentare cu căldură
4.6. Autorizarea instalatorilor pentru sisteme centralizate dealimentare cu căldură se face, în conformitate cu prevederile Legii326/2001, de către comisii de specialitate .
Membrii comisiei sunt specialişti propuşi de:- Ministerul Administraţiei Publice - ANRSGC - Autoritatea
Naţională de Reglementare din domeniul Serviciilor deGospodărie Comunală;
- MTCT - Direcţia Generală Tehnică;- ANPPGCL - Asociaţia Naţională a Producătorilor şi
Distribuitorilor de Energie Termică din România;- AUR - Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România;- Asociaţia Termoenergeticienilor din România;- Institutele de învăţământ superior cu profil de instalaţii,
energetic şi mecanic din ţară.
4.7. Actele necesare pentru înscriere la examen, care se depunla comisie, sunt:
- cerere tip;
- memoriu de activitate tehnică;- copie după actele de studii şi pregătire profesională;
- două fotografii tip.
4.8. Condiţiile de studii şi practică în proiectare sau execuţie delucrări pentru sisteme centralizate de alimentare cu căldură, ce trebuiedovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt:
22
Gradul /- Ingineri din domeniile: instalaţii, energetică, meca-nică, care au lucrat, efectiv în execuţie sau proiectare instalaţii termice6 ani sau ca autorizat gradul 11, cel puţin 3 ani.
Gradul II - Ingineri şi subingineri din domeniile instalaţii,energetică, mecanică care au lucrat efectiv în execuţie sau proiectare
instalaţii termice, 4 ani sau ca autorizat gradul I I I timp de 2 ani.
Gradul HI - Ingineri, subingineri, tehnicieni, maiştri şi lucră-tori calificaţi din domeniile: instalaţii, energetică, mecanică care aulucrat efectiv în execuţie, instalaţii termice un timp de cel puţin:
- 2 ani pentru inginerii şi subinginerii de instalaţii;- 3 ani pentru inginerii şi subinginerii de energetică sau
mecanică;- 4 ani pentru tehnicieni, maiştri şi lucrători calificaţi.
4.9. Promovarea examenului pentru obţinerea autorizaţiei se
face pe baza cunoştinţelor teoretice şi practice din domeniul insta-laţiilor termice pentru sisteme centralizate de alimentare cu căldură înlimita gradului solicitat, privind:
- Reglementările tehnice pentru sistemele de alimentarecentralizată cu căldură şi instalaţiile de încălzire centrală;
- Normele tehnice de execuţie şi tehnologia de montaj;- Normele tehnice de exploatare;
- Normele de protecţia, siguranţa şi igiena muncii;
- Normele PSI.
4.10. Autorizarea instalatorilor pentru activitate în cadrul servi-
ciilor furnizorului sau distribuitorului de energie termică se face pe bază de examen, de către comisii numite de furnizor/distribuitor , pe baza reglementărilor interne a le acestuia. Se recomandă adopta reacondiţiilor de studii şi practică prevăzute în prezentul normativ.
4.11. Verificatorii de proiecte şi experţii tehnici atestaţi pentruspecialitatea instalaţii termice (It) pot obţine, la cerere, fără susţinereaexamenului, autorizaţia gradului I, pentru proiectarea, executarea şiexploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică.
23
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 12/104
4.12. Autorizarea instalatorilor pentru activitatea în cadrulserviciilor furnizorului sau distribuitorului de energie termică se face
pe bază de examen, de către comisii numite de furnizor/distribuitor, pe baza reglementărilor interne ale acestuia. Se recomandă adoptareacondiţiilor de studii şi practică prevăzute în prezentul normativ.
5. SOLUŢII DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂCU CĂLDURA
5.1. Soluţia de alimentare cu căldură a instalaţiilor de încălzirecentrală se stabileşte la faza de studiu de fezabilitate a proiectuluiastfel încât să satisfacă necesarul de căldură al consumatorilor încondiţiile locale de sistematizare, energetice şi ecologice.
5.2. în cazul în care sunt mai multe soluţii, se recomandă caalegerea să se facă după criterii tehnice şi economice ţinând seama de
necesităţile specifice şi de posibilităţile de realizare.*
5.3. La alegerea soluţiei se au în vedere următoarele posibilităţide alimentare cu căldură pentru:
- o clădire sau un grup de apartamente cu sursa şi reţeleleaferente;
- un grup de clădiri (de ex.: un ansamblu de clădiri civilesau industriale) având o sursă proprie, de regulă într-o clădireindependentă;
- o zonă de clădiri civile sau industriale, având sursă decăldură, reţele şi puncte termice;
- o localitate alimentată cu căldură de la o centrală termicăsau de termoficare (sau mai multe centrale interconectate), prinreţele şi puncte termice.
5.4. Se recomandă alegerea următoarelor soluţii care pot ficaracteristice pentru câte o categorie de consumatori; astfel pentru:
- clădiri care completează un ansamblu într-o zonăconstruită, având alimentare centralizată cu căldură - racordareala soluţia existentă de alimentare centralizată cu căldură;
24
- terminarea unor clădiri începute într-un ansamblu pentrucare s-a prevăzut iniţial alimentarea centralizată cu căldură -reanalizarea soluţiei pentru instalaţiile interioare şi corelat, acelei de alimentare cu căldură, folosind fie alimentarea dintr-osursă proprie, fie cea centralizată;
- ansambluri noi de clădiri - folosirea alimentării centra-lizate (cu sursă şi reţele noi sau extinderea celor existente).
5.5. In toate cazurile menţionate în art. 5.4., privind folosireaunor soluţii existente de alimentare centralizată cu căldură sau deextindere a acesteia, se recomandă analizarea oportunităţii reabilităriisursei, reţelei şi punctelor termice existente, luând în considerare toateaspectele legate de costul investiţiei şi al exploatării.
5.6. In cazul reabilitării unui ansamblu de alimentare centra-lizată cu căldură prin termoficare este necesar ca soluţiile adoptate
pen tru reţ ele le şi punctele termice s ă ţ ină seama în mod rea l de parametrii de temperatură şi regimul de funcţionare al consumatorilor din instalaţia interioară de încălzire centrală.
5.7. Pentru zonele sau localităţile în care este necesar a seelabora un studiu de alimentare cu căldură, se are în vedere cerinţelede sistematizare, cele ecologice şi posibilităţile concrete de realizare,
pe lângă condiţiil e speci fice energetice. Alegerea solu ţie i se face print r-o optimizare economică, care trebuie să îmbine intereseleconsumatorilor cu cele ale furnizorului de căldură (Studiu de soluţie,Studiu de fezabilitate).
5.8. Se recomandă ca acolo unde există condiţiile necesare,să se folosească surse neconvenţionale de energie (energie solară,energie geotermală), prevăzând adaptarea instalaţiilor de încălzirecentrală şi chiar a clădirilor la specificul utilizării acestor surse.
Analiza economică a oportunităţii folosirii acestor surse se faceconform prevederilor art. 5.2.
25
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 13/104
6. NECESARUL DE CĂLDURĂ
6.1. Necesarul de căldură la consumatori, se stabileşte luând înconsiderare următoarele categorii de consumuri:
- pentru încălzire;
- pentru preparare apă caldă menajeră;- pentru ventilare şi climatizare;- pentru scopuri tehnologice.
6.2. Necesarul de căldură de calcul pentru încălzire (maximorar) se stabileşte conform prevederilor SR 1907-1 şi SR 1907-2„Necesarul de căldură de calcul - Prescripţii de calcul şi Temperaturiinterioare convenţionale de calcul".
6.3. Necesarul de căldură de calcul (orar) pentru preparare apă
caldă de consum se determină funcţie de debitul orar de calcul de apăcaldă.Debitul orar de calcul se determină în conformitate cu
prevederile STAS 1478, funcţie de sistemul de preparare a apei caldede consum (instantaneu sau în regim cu acumulare).
6.4. Necesarul de căldură pentru ventilare şi climatizare sedetermină funcţie de debitul de aer proaspăt necesar şi reprezintăcantitatea de căldură necesară încălzirii lui de la temperaturaexterioară până la temperatura interioară.
6.5. Necesarul de căldură pentru scopuri tehnologice sedetermină pe baza normelor specifice energetice stabilite prin normesau normative departamentale sau pe baza unui bilanţ termic al
procesului tehnologic respectiv.
6.6. Necesarul anual de căldură pentru încălzire se stabileşte pe baza prevederilor standardului SR 4839 „Numărul anual de grade-
26
zile" şi a ghidului GP 039 „Ghid pentru calculul necesarului anual decăldură a clădirilor de locuit".
6.7. Necesarul anual de căldură pentru prepararea apei calde deconsum, pentru ventilare climatizare şi pentru scopuri tehnologice sedetermină în funcţie de:
• consumul normat zilnic de apă caldă corelat cu specificulconsumatorilor;
• duratele anuale de funcţionare;• mărimea şi variaţia consumurilor orare, zilnice şi sezo-
niere, care depind de tipul consumatorilor.
6.8. Sarcina termică a sistemului de alimentare centralizată cucăldură reprezintă sarcina termică urbană şi industrială ce trebuielivrată din sursa termică.
6.9. Sarcina termică a sistemului de alimentare centralizată cucăldură se stabileşte pornind de la necesarul de căldură de calcul,ţinând seama de:
• tipurile de consumuri;• categoria de importanţă a consumatorilor;• cronogramele de consum şi simultaneitatea consumurilor;• soluţiile adoptate pentru producerea energiei termice;• pierderile de căldură ale sistemului prin aplicarea, după
caz, a unor factori de corecţie în funcţie de:
- soluţiile adoptate pentru prepararea apei caldemenajere;
- influenţa unor condiţii climatice locale.
6.10. Sarcina termică a sistemului de alimentare cu energietermică se obţine prin însumarea sarcinii simultane a diferitelor categorii de consumatori la care se adaugă pierderile de căldură dinreţelele de transport şi distribuţie.
27
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 14/104
6.11. Sarcina termică de calcul pentru conductele de transport(agent primar) se stabileşte funcţie de regimurile caracteristice careapar în funcţionarea sistemului de alimentare cu căldură în cursulanului. Sarcina termică de calcul se compune din:
- necesarul orar de căldură de calcul pentru încălzire;
- necesarul orar de căldură de calcul pentru ventilare;- necesarul de căldură orar mediu zilnic pentru preparareaapei calde de consum, corespunzător zilei caracteristice din peri-oada de încălzire, considerat simultan cu celelalte necesaruri;
- pierderea de căldură orară Ia transport şi distribuţie.
6.12. Sarcina termică de calcul a punctelor termice se determinăfuncţie de:
- tipul şi schema punctului termic;- modul de racordare a instalaţiilor de încălzire;- modul de racordare a instalaţiilor de preparare a apei
calde de consum;- modul de preparare a apei calde de consum.
6.13. Sarcina termică de calcul pentru reţelele de distribuţie laconsumatori se determină separat pentru reţelele de agent termic deîncălzire şi pentru reţelele de apă caldă de consum, ţinând seamade debitul de căldură de calcul pentru încălzire determinat conformSR 1907-1 şi de debitul de apă caldă de consum transportat, determi-nat conform STAS 1478.
7. REGLAREA FURNIZĂRII CĂLDURII.GRAFICE DE REGLAJ
7.1. Reglarea furnizării căldurii reprezintă ansamblul de măsurişi intervenţii care au ca scop modificarea în timp a cantităţii de căldură
produse, transportate şi distribuite consumatorilor în conformitate cunevoile reale al acestora.
28
7.2. Reglarea furnizării căldurii se poate face prin următoarelemetode:
• In funcţie de locul în care se face reglarea, aceasta poate fi:- centrală (la sursă) - în cazul sarcinilor termice omogene;- locală (consumatorii având grafice de reglare diferite de
cel al sursei);- combinată - pentru sarcini termice eterogene.
• Din punct de vedere al elementelor reglate (al debitului decăldură transmis consumatorilor):
- reglaj calitativ;- reglaj cantitativ;- reglaj mixt (calitativ-cantitativ).
• In funcţie de durata reglajului (metoda aplicată depinde denatura şi condiţiile impuse în alimentare de către consumator):
- reglare continuă constantă;
- reglare continuă variabilă;- reglare cu întreruperi.
7.3. Reglajul calitativ constă în modificarea temperaturii dinconducta de ducere şi implicit de întoarcere, menţinând debitul deagent termic constant.
Acest reglaj prezintă avantajul stabilităţii hidraulice a sistemuluiîn condiţiile unor debite constante de agent termic, precum şi exploa-tarea simplă prin varierea coordonată a temperaturii agentului termiccu variaţia temperaturii aerului exterior.
Este adecvat pentru sistemele omogene din punct de vedere
termic al construcţiilor (temperaturi interioare, masivitate termică), altipului copurilor de încălzire şi al programului de funcţionare.La adoptarea acestui tip de reglaj trebuie avut în vedere şi unele
dezavantaje care pot apărea în exploatare, cum sunt: consum relativmare de energie electrică pentru pomparea agentului termic, efecteleaduse de unele aporturi de căldură care pot să apară în anumite zoneasupra parametrilor aerului interior, variaţii mari ale temperaturiiaerului interior la consumatorii cu inerţie termică redusă.
29
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 15/104
7.4. Reglajul cantitativ constă în modificarea debitului de agenttermic, menţinând constantă temperatura acestuia pe conducta deducere; temperatura agentului din conducta de întoarcere variazăfuncţie de caracteristicile instalaţiilor consumatoare.
Principalul avantaj al reglajului cantitativ îl constituie consumul
redus de energie electrică de pompare, precum şi menţinerea unuiregim termic constant în funcţionarea sursei termice.Dezavantajele acestui reglaj constau în:
- dereglarea hidraulică a sistemului;- supraîncălzirea construcţiilor cu cât necesarul de căldură
este mai mic decât cel nominal.
7.5. Reglajul mixt constă în modificarea atât a debitului deagent termic cât şi a temperaturii acestuia.
Este soluţia cea mai elastică de urmărire combinată a variaţiilor consumului de căldură atât cu ajutorul parametrilor de temperatură cât
şi cu ajutorul debitului de agent termic şi oferă posibilitatea economi-sirii energiei electrice de pompare.
7.6. Corelarea dintre parametrii agentului termic şi parametriclimatici în vederea reglării furnizării căldurii se realizează pe bazagraficelor dereglaj.
Graficele de reglaj reprezintă transpunerea grafică a corelării parametrilor agentului termic preparat (temperatura de ducere şieventual de întoarcere, în măsura în care nu există reglaj la consuma-tori) funcţie de variaţia temperaturii aerului exterior şi temperatura deîntoarcere a agentului termic, eventual şi temperatura interioară.
7.7. Graficele de reglare sunt utilizate pentru regimul permanentde furnizare a energiei termice; ele se adaptează în mod corespunzător
pentru regimuri de funcţionare intermitente.
7.8. Graficele de reglaj se stabilesc pe baza următorilor parametri:
- temperatura interioară ce trebuie asigurată;
30
- temperatura aerului exterior;- influenţa vitezei vântului asupra parametrilor de furnizare
a căldurii;- modul de racordare a instalaţiilor consumatorilor la sistem
(racordare directă sau indirectă);
- tipul de corpuri de încălzire utilizate.
7.9. Graficele de reglaj se întocmesc în următoarele ipoteze:- nu apar modificări importante ale coeficienţilor totali de
transfer termic în condiţii curente, faţă de cele normale(pierderile de căldură prin elementele de construcţie delimita -toare şi pentru încălzirea aerului infiltrat sunt constante şi egalecu fluxul termic emis de instalaţia de încălzire);
- se consideră viteza vântului constantă în perioada deîncălzire şi egală cu viteza vântului de calcul;
- adaosurile se consideră invariabile.
7.10. Reglarea furnizării căldurii în cadrul sistemelor centra-lizate de alimentare cu energie termică, funcţie de mijloacele prin carese efectuează, poate fi:
- manuală (la sistemele care nu au suferit modernizări saureabilitări);
- automată.
7.11. In cazul reglării automate a parametrilor agenţilor termici,sesizarea şi măsurarea temperaturilor interioare şi exterioare şi variaţia
parametrilor agentului termic se face automat şi continuu, corespun-zător graficelor de reglare, în această situaţie curbele de reglare seintroduc în memoria regulatorului electronic.
7.12. Reglarea manuală pe baza graficelor de reglare se face pri n acţionar e a supra organelor de reglare după cit irea de căt re personalul de întreţinere, la anumite intervale de t imp, a tempera-turilor exterioare. Pe baza acestor temperaturi se citesc din graficul de
31
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 16/104
reglare specific, temperaturile agenţilor termici (ducere şi întoarcere)şi se efectuează corecţiile necesare. Intervalele de timp la care seefectuează reglarea, sunt conform instrucţiunilor de exploatare.
7.13. Reglarea furnizării căldurii se poate realiza pe trei
niveluri:- reglarea primară (la nivelul sursei);- reglarea secundară (la nivelul punctelor termice);- reglarea terţiară (bucle de reglare la nivelul consuma-
torilor care să răspundă influenţelor date de condiţiile specificeale acestora).
8. REŢELE TERMICE
8.1. Reţelele termice reprezintă complexul de instalaţii şiconstrucţii destinate transportului şi distribuţiei energiei termice.
8.2. Prin reţele termice primare se înţeleg reţelele de transport(în care agentul termic este de regulă apa fierbinte) cuprinse întrelimita clădirii principale a unei centrale electrice de termoficare sau aunei centrale termice şi punctele termice, unde are loc preparareaagentului termic de încălzire (de parametri reduşi) şi apa caldă deconsum.
8.3. Prin reţele termice secundare se înţeleg reţelele dedistribuţie în care agentul termic este de regulă apa caldă şi suntcuprinse între limita clădirii punctului termic sau a unei centraletermice de apă caldă şi limita clădirii consumatorilor de căldură şi deapă caldă de consum.
32
Agenţi termici
8.4. Agenţii termici utilizaţi pentru transportul şi distribuţiaenergiei termice sunt apa fierbinte şi apa caldă.
8.5. Apa fierbinte are o temperatură maximă de 150°C, însistemele centralizate de alimentare cu căldură. Temperatura apeifierbinţi se stabileşte în funcţie de caracteristicile sistemului şi poateavea valoarea cuprinsă între 115°C şi 150°C şi presiunea corespunză-toare stării lichide a agentului termic.
8.6. Apa caldă are temperatura maximă de 115°C şi se utilizea-ză de regulă la o temperatura maxima de 95°C, în condiţii nominale detemperatură exterioară.
Se folosesc şi valori mai reduse de temperatură în cazul
încălzirii unor clădiri cu caracter medical şi la creşe grădiniţe (80-85°C), precum şi pentru cele folosind sisteme de încălzire prinradiaţie (sub 60°C). Apa caldă menajeră preparată în punctele termiceare temperatura maximă de 60°C.
8.7. Ecartul nominal de temperatură între agentul termic dinconducta de ducere şi conducta de întoarcere se alege pe bazacriteriilor funcţionale şi economice ale întregului sistem de producere,transport, distribuţie şi utilizare a căldurii.
Pentru reţelele de apă fierbinte se recomandă un ecart de
temperatură de 40°C...80°C.Pentru reţelele de apă caldă se recomandă un ecart nominal detemperatură de 20°C.
8.8. Temperatura maximă a agentului din reţelele termicetrebuie să fie cel mult egală cu temperaturile admisibile indicate de
producător pentru componentele reţelelor sau instalaţiei.
33
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 17/104
Schemele şi configuraţia reţelelor
8.9. Schemele şi configuraţia reţelelor termice trebuie să asiguretransportul şi distribuţia energiei termice în condiţii de eficienţă şi desiguranţă.
8.10. Se poate adopta una dintre următoarele scheme de reţele:- schema ramificată (radială);- schema inelară;- schema mixtă.
Alegerea schemei se face în funcţie de amplasarea consuma-torilor, de mărimea consumurilor şi de perspectivă de dezvoltare curespectarea gradului de siguranţă, adoptându-se soluţiile care duc lalungimi minime ale traseelor, la costuri şi cantităţi de materialereduse. Se urmăreşte evitarea pe cât posibil a dublării fluxurilor reţelelor de transport cu cele de distribuţie.
8.11. în cazul reţelelor termice alimentate dintr-o singură sursăde căldură se recomandă să se adopte scheme ramificate (radiale) culegături între ramurile importante. ;
în cazul reţelelor termice alimentate din mai multe surse decăldură se adoptă scheme care să permită atât funcţionarea separată asurselor pe câte o zonă de consum, cât şi interconectarea surselor învederea asigurării repartiţiei optime a sarcinii termice între surse şicreşterea siguranţei în funcţionare.
8.12. Stabilirea configuraţiei reţelelor se face în funcţie desoluţia cea mai economică de amplasare a conductelor şi de traseelecelorlalte utilităţi existente sau prevăzute a se realiza în perspectivă.
8.13. In cazul unor zone de consum cu caracteristici specifice(denivelări pronunţate, distanţă mare faţă de sursă) se pot adopta, pe
bază de calcule tehnico-economice comparative, scheme cu regimurihidraulice diferenţiate, staţii intermediare de pompare etc.
34
8.14. în cazul în care în zona de consum există unele instalaţiide producere a căldurii eficiente din punctul de vedere al consumuluide energie primară (resurse energetice secundare, resurse geotermice,centrala de deşeuri menajere etc.) se examinează încadrarea acestoraîn soluţia de ansamblu de alimentare cu căldură a zonei.
Se recomandă ca reţelele de distribuţie să aibă configuraţiiramificate (radiale), grupându-se consumatorii pe ramuri astfel încâtsă poată fi realizată echilibrarea hidraulică, reglarea automată afuncţionării instalaţiilor, contorizarea consumatorilor de căldură şialimentarea independentă cu căldură a clădirilor cu acelaşi regim defuncţionare (de ex.: creşe, grădiniţe, case de naşteri, spitale, căminede copii şi bătrâni etc.).
8.15. Traseele reţelelor se aleg astfel încât să rezulte lungimiminime de conducte, un număr cât mai redus de intersecţii cu drumuri,căi ferate, canale şi posibilităţi maxime de autocompensare a
dilatărilor, dând prioritate ocupării unor zone libere.
8.16.în cazul executării reţelelor termice în etape se au învedere variantele de traseu care conduc la reducerea cheltuielilor iniţiale de investiţii şi de exploatare.
8.17. în ansamblurile de clădiri civile, folosirea subsolului uneiclădiri (sau părţi dintr-o clădire) se face numai pentru alimentareainstalaţiilor de încălzire centrală aferente clădirii respective şi nu şi
pentru tranzitarea cu reţele termice care alimentează alte clădiri.
Amplasarea reţelelor termice
8.18. Amplasarea reţelelor termice se poate face:- subteran, direct în sol în cazul conductelor din oţel
preizolate termic şi în cazul conductelor din polietilenă PE-X preizolate;
35
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 18/104
- subteran în canale necirculabile sau circulabile în cazulconductelor din oţel izolate termic în soluţie clasică sau aconductelor preizolate montate pe trasee existente în situaţialucrărilor de modernizare, reabilitare, înlocuire de reţele;
- suprateran.
8.19. Amplasarea reţelelor termice se realizează în corelare cucelelalte reţele subterane sau supraterane din zonă existente şi
proiectate, ţinând seama de prescripţiile SR8591-97, folosind, acolounde este cazul, traseele existente pentru lucrări de înlocuire saumodernizare reţele, după dezafectarea conductelor vechi.
8.20. în ansamblurile de clădiri civile reţelele termice exterioarese montează, de regulă, subteran.
Se pot monta reţele aeriene în zonele cu ape freatice cu nivel
permanent ridicat sau, în alte cazuri, când prin aceasta nu se afectează peisajul urbanistic; în acest sens, este necesar acordul organelor localede sistematizare.
8.21. In zonele industriale reţelele termice exterioare se mon-tează, de regulă, aerian. Se dă preferinţă montării pe stâlpi de micăînălţime (l a sol). La pozarea aeriană a reţelelor termice pe suporturi demică înălţime, distanţa minimă de la sol până la partea inferioară atermoizolaţiei finite a conductelor este de 0,30 m.
La traversarea unor drumuri în incintă, montarea se face pestâlpi, la înălţime sau subteran, în cazul supratraversării de drumuri,
trebuie respectate prevederile normelor privind căile de acces.
8.22. Montarea pe elementele de construcţii ale clădirilor seface numai în condiţiile în care, la proiectarea structurii de rezistenţă aacestora, se ţine seama de eforturile date de reţeaua termică exterioară.La clădiri existente montarea se face cu acordul proiectantului derezistenţă.
36
8.23. Amplasarea supraterană trebuie adoptată numai în zonesituate în afara perimetrului construibil al localităţilor, pe platformeleşi în incintele industriale, de-a lungul căilor ferate, a căilor de comuni-caţie, a râurilor, a canalelor deschise şi în culoare tehnologice.
8.24. Reţelele termice din ansamblurile de clădiri se pozează de preferinţă în următoarea ordine: în spaţii verzi sau sub trotuare; pozarea lor în zona carosabilă se face numai când celelalte soluţi i nu pot fi aplicate şi dacă se are în vedere necesitatea pozării pe acelaşitraseu şi a altor reţele subterane.
8.25. în cazul pozării de-a lungul unei artere de circulaţie,traseul reţelelor se fixează, de regulă, pe partea cu cele mai multe
puncte de utilizare (racorduri).Intersecţia reţelelor termice cu artere de circulaţie, canale etc.,
se prevede, de regulă, a ti perpendiculară.
8.26. Soluţiile de amplasare a reţelelor termice în comun cu altereţele subterane, în galerii edilitare, se adoptă numai pe bază decalcule tehnico-economice justificative.
8.27. La amplasarea subterană a reţelelor termice în apropiereafundaţiilor clădirilor şi construcţiilor, pilonilor, podurilor, viaductelor,tunelurilor, coşurilor de fum şi a altor construcţii, trebuie să se
prevadă de la caz la caz măsuri (hidroizolaţii . drenuri. instalaţi i degolire etc.) care să protejeze aceste construcţii în caz de avarii la
reţele.
8.28. Când reţelele termice intersectează pachete de linii ferate,şosele naţionale sau străzi modernizate, trebuie să se aibă în vedereutilizarea tunelurilor sau a altor lucrări de artă din zonă: în absenţaacestora trebuie să se prevadă supratraversare, şi numai în cazulîn care aceasta nu este posibilă se va prevedea subtraversarea în canalecirculabile nou proiectate.
37
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 19/104
8.29. Soluţiile tehnice privind traversarea sau subtraversarea cureţele termice subterane sau aeriene a căilor ferate şi a drumurilor naţionale şi comunale se stabilesc şi cu acordul prealabil al adminis-traţiei căii de comunicaţie respective.
Distanţe, adâncimi şi înălţimi de pozare
8.30. La stabilirea distanţelor minime între feţele exterioare aleelementelor de construcţii ale reţelelor termice şi căile de comunicaţie,respectiv alte reţele şi construcţii, se ţine seama de indicaţiile cuprinseîn SR 8591 şi „Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor şiinstalaţiilor de gaze naturale" - 16.
Reţelele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea faţă de fundaţiile clădirilor distanţele prescrise de „Normativul
privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile l a umezire"-P7.
8.31. Adâncimea minimă de la suprafaţa solului sau a suprastructurii drumurilor până la partea superioară a elementelor deacoperire a canalelor termice este:
- 0,80 m în zone carosabile;- 0,50 m în spaţii verzi.
In zonele carosabile şi în spaţii verzi aceste valori pot fi reduse,în condiţiile în care nu se pot respecta, luându-se măsuri corespun-zătoare de protecţie mecanică şi termică.
8.32. Adâncimea de montaj recomandată a reţelelor termicesubterane este cuprinsă între 0,60 şi 2,50 m. Pentru adâncimi demontaj mai mici decât adâncimea de îngheţ se asigură circulaţia
permanentă a ape i în conducte, iar în caz de opr ire accidenta lă acirculaţiei apei se va efectua golirea conductei.
8.33. Adâncimile de pozare minime recomandate, măsurate la partea superioară a mantalei conductelor de protecţie la conductele preizolate termic sunt:
38
• 0,60 m - pentru pozare în spaţiul verde, cu luarea unor măsuride protecţie conform recomandărilor furnizorilor;
• 1,00 m - pentru pozare în zona carosabilă.
8.34. Adâncimile de pozare minime recomandate a conductelor din PE-X măsurate până la partea superioară a mantalei de protecţie sunt:
- 0,40 + 0,80 m pentru pozare în spaţii verzi, cu luareaunor măsuri de protecţie conform recomandărilor furnizorilor;
- 1,00 m - pentru pozare în zona carosabilă.
Pozarea reţelelor termice subterane montate în canal termic
8.35. Pentru reţelele termice montate în canale de protecţie sefolosesc, de regulă, canale de tip vizitabil. Se pot folosi canale circu-labile sau semicirculabile în care se includ şi alte reţele (conducte deapă), când soluţia se impune ca urmare a lipsei de spaţiu sau când
pozarea în canal comun a mai multor reţele este mai avantajoasă din punct de vedere economic decât pozarea separată, cu condiţiarespectării prevederilor din normativele de specialitate specificereţelelor montate în canal comun.
8.36. Traversarea arterelor de circulaţie din ansambluri declădiri civile şi industriale, cu nivel ridicat al apelor subterane, se facesuprateran, cu lire de dilatare verticale, care să asigure circulaţianormală; fac excepţie cazurile în care traversarea subterană este maieconomică sau este justificată de necesitatea respectării aspectuluizonei respective.
8.37. în terenuri normale, la traversările de artere pe carecirculaţia nu poate fi întreruptă, reţelele termice se pozează în canalecirculabile sau semicirculabile, prevăzute cu trape-plăci de beton caresă permită desfacerea canalelor pentru înlocuirea conductelor.
8.38. La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile serespectă distanţele minime indicate mai jos şi precizările făcute defurnizorii de conducte preizolate în instrucţiunile de montaj.
39
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 20/104
Distanţele |cm| dintre părţile canalelor necirculabile şitermoizolaţia conductelor
Conducte cu Conductetermoizolaţie preizolate montate în
sistem clasic în canale existente
- între suprafaţa interioară a peretelui canalului ş igeneratoarea laterală atermoizolaţiei finite a 8 cm I5 cmconductei celei maiapropiate
între termoizolaţiile
finite a două conducte l 0 cm 15 cmapropiate (în orice sens)
- între faţa interioară a planşeului (plăcii deacoperire) şi genera-toarea superioară a 3 cm 15 cmtermoizolaţiei finite aconductei, în punctul celmai de sus al acesteia
- între radierul canalului şigeneratoarea inferioară a
termoizolaţiei finite a l 0 cm 15 cmconductei, în punctul cel maide j os al acesteia
8.39. Spaţiile de circulaţie din canalele circulabile şi semi-circulabile au dimensiunile minime conform indicaţiilor din tabelul8.39.
40
8.40. In canalele necirculabile ale reţelelor termice este permis ase poza şi alte conducte ce transportă fluide neutre, nepericuloase din
punct de ved ere al inf lamabi lit ăţi i, exp loz iei (de ex .: apă caldă deconsum, recirculare apă caldă, conducte pentru uz tehnologic etc.).
In canalele circulabile sau semicirculabile ale reţelelor termice pot ti pozate, de asemenea, cabluri pentru telecomunicaţii, conductede semnalizare, cu respectarea prevederilor actelor normative speci-fice reţelelor pozate în canalul comun.
Este interzis ca în canalele reţelelor termice să se monteze:- conducte sau canale prin care se transportă medii cu
pericol de inflamabilitate, explozie sau alterare, datorită tempe-raturii din canal;
- conducte, canale sau cabluri din materiale instabile în
câmpul de variaţie a temperaturii aerului din canalele termice.
8.41. Este interzisă amplasarea conductelor de apă fierbinte şiapă caldă în canale în care există conducte care transportă substanţe(praf, vapori, gaze) care prezintă pericol de incendiu sau explozie.
Local sau - în cazuri bine justificate - pe lungimi determinate, înălţimea minimă decirculaţie poale fi redusă pană la 1.60 m.
41
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 21/104
8.42. La intrarea reţelelor termice în clădiri, canalul de protecţieeste prevăzut cu un canal vertical de ventilare naturală alipit clădirii,trecerea conductelor prin peretele clădirii făcându-se, pe cât posibil, lao cotă superioară celei din canal şi în condiţiile stabilite prin
preveder ile Normativulu i I13 refe ritoare la trecerile conducte lor termice prin pereţi şi planşee.
Se iau măsuri pentru etanşare la intrarea conductelor din canaleletermice în clădiri, în vederea evitării pătrunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate în canal sau în sol şi a evitării inundării subsolului.
8.43. Distanţele minime dintre conducte şi elementele de con-strucţie ale canalelor trebuie să respecte valorile date în tabelul 8.43.
Distanţele minime [mm] dintre conducte şi elementele deconstrucţie ale canalelor
Tabelul 8.43.
8.44. Distanţele minime de la feţele exterioare ale canalelor pânăla alte construcţii trebuie să respecte valorile date în tabelul 8.44.
Distanţele minime de la feţele exterioare ale canalelorpână la alte construcţii
Tabelul 8.44.
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 22/104
Notă: Se admite reducerea distanţelor prevăzute în tabelul 8.44în cazuri speciale, impuse de condiţiile din teren, cu luarea unor măsuri speciale de siguranţă şi stabilitate, puse în acord prin proiect cufactorii interesaţi.
Pozarea reţelelor montate aerian8.45. Distanţele minime de la feţele exterioare ale conductelor
reţelelor termice amplasate suprateran inclusiv scări, platforme,împrejmuiri până la alte construcţii supraterane trebuie să respectevalorile redate în tabelul 8.45.
45
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 23/104
Distanţele minime de la feţele conductelor reţelelor termicesupraterane sau alte elemente de montare aferente
şi alte construcţii supraterane
Tabelul 8.45.
Notă: Se admite reducerea distantelor prevăzute în tabelul 8.45. încazuri speciale, impuse de condiţiile din teren, cu luarea unor măsuri speciale de siguranţă şi stabilitate, puse în acord prin
proiect cu factorii interesaţi.
Pozarea reţelelor termice cu
conducte preizolate montate direct în sol
8.46. Soluţia de montare a reţelelor exterioare în sol se reco-mandă în situaţiile în care soluţia este mai economică (investiţie şiexploatare) decât cea cu canale termice, iar condiţiile tehnice permitutilizarea ei. Se folosesc, de preferinţă, conducte preizolate cu condiţiaca izolaţia termică şi hidrofugă, precum şi protecţia mecanică să fieomologate şi agrementate de un institut de specialitate autorizat.
8.47. Distanţa minimă faţă de peretele săpăturii este de 100 mm.cu excepţia zonelor de preluare a dilatărilor din vecinătatea colurilor,care se determină ţinând seama de posibilitatea realizării sudurilor conductelor, a izolaţiilor locale şi montării pernelor de dilatare.
8.48. Amplasarea reţelelor termice în terenuri macroporicesau sensibile la înmuiere se face ţinând seama de prescripţiile din
47
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 24/104
normativul P 7 „Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământurisensibile la înmuiere'', cu următoarele precizări:
• Conductele preizolate montate pe trasee noi se monteazădirect în sol la distanţa de minimum 3 m între mantaua de protecţie şifundaţiile clădirilor.
Pentru distanţele impuse mai mici. conductele preizolate pot fimontate în canale de protecţie executate monolit.
• Legătura dintre reţele exterioare şi conductele din clădire serealizează astfel încât să permită preluarea unor tasări diferenţiate.
8.49. Conductele preizolate care înlocuiesc reţele termice existentese montează, de regulă, în canale termice existente.
Dacă gabaritul acestora depăşeşte spaţiul disponibil în canalultermic, o parte din conducte se montează îngropate în sol lângă canal,după demolare peretelui canalului opus clădirii.
8.50. Reţelele alcătuite din conducte preizolate se amplaseazăsub conductele de gaze, luându-se măsuri de evacuare a eventualelor scăpări de gaze ţinând seama de indicaţiile cuprinse în normativul 16„Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentarecu gaze naturale".
8.51. Reţelele termice se amplasează de preferinţă deasuprareţelelor de canalizare sau apă şi sub reţelele de telecomunicaţii saucabluri electrice.
încrucişările între reţelele subterane se fac de regulă la unghiuride 75-90°.
8.52. Distanţele minime de la suprafaţa exterioară a mantalei de protecţie faţă de traseele altor instalaţii sau faţă de construcţii sunt celeindicate în tabelul 8.52.
48
Adâncimea de pozare " Distantele indicate se aplică cu condiţia asigurăriistabilităţii construcţiei
8.53. Conductele preizolate se montează pe suporturi din pol iuretan, saci de n isip, dulapi de lemn, într-un strat de n isip cu
granulaţia 0,5-4 mm care depăşeşte cu minimum 10 cm partea supe-rioară a mantalei de protecţie a conductei cu cel mai mare diametru.
8.54. Pozarea conductelor preizolate din PE-X se face astfel:- conductele din PE-X se aşează pe un strat de nisip, având
o grosime de 100 mm;- se acoperă cu un strat de nisip, fără pietriş având o
grosime de 150 mm de la partea superioară a mantalei;
49
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 25/104
- şanţul se acoperă apoi cu un strat de pământ cu grosimeaîntre 250 - 650 mm.
8.55. Distanţele dintre conducte şi dintre conducte şi şanţ suntcele specificate de furnizorul de conducte preizolate.
Elementele componente ale reţelelor termice
8.56. Reţelele termice se compun din:- conductele propriu-zis şi fitingurile aferente (coturi, curbe,
ramificaţii, reducţii etc.);- termoizolaţia;- protecţia termoizolaţiei;-armături (robinete, vane ş.a.);- elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare
(compensatoare de dilatare);- sistemul de măsură, control, depistare şi localizare a
avariilor, după caz;- construcţii auxiliare;- instalaţii anexe.
Conducte, fitinguri şi armături
8.57. Conductele aferente reţelelor termice se execută din ţevi
de oţel-carbon şi aliat; mărcile de oţel se aleg în funcţie de parametriagenţilor termici vehiculaţi prin conducte.Se recomandă să se utilizeze pentru conducte următoarele mărci
de oţeluri:
- OLT 35 şi OLT 45 STAS 8183, cu condiţia de a aveaîncercările şi verificările prevăzute în STAS 404, respectiv 530,cu excepţia încercărilor de aplatisare şi răsfrângere (conform
Prescripţii tehnice - C 15-ISCIR);
50
-OLT35K, OLT 45 K şi 16 M03 - STAS 8184;- 10TiMoNiCrl75, 10TiCrl80 - STAS 3583;- pentru conductele din polietilenă se recomandă utilizarea
polietilenei de înaltă densita te cu structură reticulată Pe-Xconform DIN 16892.
8.58. Sortimentele de ţevi care se utilizează pentru conductelereţelelor termice, sunt:
- ţevi din oţel, fără sudură, laminate la cald - STAS 404/1;- ţevi din oţel, fără sudură, laminate la cald pentru
temperaturi ridicate - STAS 404/3;- ţevi din oţel, fără sudură, trase sau laminate la rece
STAS 530/1;- ţevi din oţel, fără sudură, trase sau laminate la rece,
pentru temperaturi ridicate - STAS 530/3;- ţevi din oţel, sudate longitudinal, pentru instalaţii -
STAS 7656;- ţevi din oţel, sudate elicoidal, pentru conducte SR 6898/2.
Pentru reţelele de conducte de apă caldă menajeră se pot utilizaconducte din polietilenă de înaltă densitate cu structură reticulată,rezistentă la temperatura PE-X (pexal), izolate termic şi montate înmanta exterioară de protecţie din polietilenă de înaltă densitate.
Pentru conductele de apă fierbinte cu diametrul exterior maimare sau egal cu 108 mm, aflate sub incidenţa Prescripţiilor tehniceISCIR C15, se folosesc numai ţevi care corespund dimensional(grosimi), calitativ (tipul de material), probe şi încercări, marcamaterialului, marcare şi livrare conform punctului 2.3 al prescripţiilor ISCIR CI5.
La livrarea ţevilor acestea trebuie însoţite de certificat deinspecţie tip 3.1.B conform SR EN 10204.
8.59. Alegerea materialelor conductelor se face pe baza unor criterii tehnice şi economice care ţin seama de condiţii tehnice defuncţionare, compatibilitatea materialului cu fluidul transportat prin
51
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 26/104
conducte, proprietăţile mecanice ale materialelor şi modificareaacestora cu parametrii de funcţionare ai conductelor, posibilităţile de
prelucrare, tratare, sudare.
8.60. Este interzisă utilizarea ţevilor nestandardizate sau
neomologate şi neagrementate în România.
8.61. Alegerea grosimii peretelui conductelor se face ţinândseama de tipodimensiunile standardizate şi de rezultatele calcululuitermomecanic al sistemului, în proiecte, ţevile se definesc prindiametrul exterior şi grosimea peretelui.
8.62. Fitingurile reprezintă elementele de conductă fasonate înscopul executării diverselor trasee ale sistemelor de conducte.
Pentru conductele de apă fierbinte, aflate sub incidenţa Prescripţiilor tehnice - ISCIR CI5 - fitingurile trebuie să corespundă prevederilor punctului 3.3.3., cu toate sub punctele şi Anexa 2 din prescripţia menţionată.
8.63. Gama tipodimensională a fitingurilor se corelează cu procedeele de confecţionare a acestora; fitingurile trebuie să corespun-dă condiţiilor tehnice prevăzute în Reglementările tehnice, normele şistandardele în vigoare.
8.64. In reţelele termice şi în instalaţiile de racordare aleconsumatorilor se prevăd armături cu diverse funcţiuni: reglare,închidere, golire, aerisire etc.
8.65. In proiecte, armăturile se definesc prin: tip, diametrulnominal şi presiunea nominală.
8.66. Pentru fiecare tip de armături, materialele trebuie săcorespundă valorilor maxime admisibile ale temperaturilor şi
presiunilor.
52
8.67. Pe reţelele magistrale de agent primar şi secundar şi peramificaţiile importante se asigură condiţii de golire a apei dinconducte pe tronsoane cu lungimea de maximum 1000 m.
în acest scop se recomandă să se monteze pe conductele cu pantă continuă, armături de secţionare.
Distanţa dintre armăturile de secţionare se reduc în cazul în carereţelele termice subtraversează linii de cale ferată, şosele naţionale,străzi modernizate sau sunt amplasate în regiuni cu un grad mare deseismicitate (peste gradul 7) ori în terenuri alunecătoare, în acestesituaţii, armăturile de secţionare trebuie să fie prevăzute cu instalaţiiautomate de închidere în caz de avarii (scăderea presiunii).
La amplasarea armăturilor de secţionare se ţine seama şi decondiţiile speciale de continuitate în alimentarea cu căldură impuse deconsumatori.
8.68. Pentru secţionarea conductelor cu diametre până la 400 mm
inclusiv, se utilizează armături de secţionare cu acţionare manuală, iar pentru diametre mai mari de 400 mm, armături cu acţionare electrică.
8.69. Se prevăd armături de închidere în clădirea punctuluitermic, pe ramificaţii şi la toate racordurile abonaţilor.
8.70. Armăturile de golire şi robinetele de aerisire au aceleaşidiametre cu ştuţurile de golire, respectiv aerisire. Secţiunile conduc-telor (ştuţurilor) de golire şi de aerisire se determină astfel, încât săasigure golirea apei din fiecare tronson al reţelei termice dintre douăarmături de secţionare puncte de aerisire, în timp de 30 m in.Diametrele armăturilor de golire şi aerisire se aleg în funcţie dediametrele conductelor conform Normativului I 13.
8.71. In cazul amplasării supraterane a conductelor, armăturilede închidere ale golirilor şi aerisirilor trebuie montate cât se poate deaproape de conductele de transport şi trebuie izolate termic, pentru a fi
protejate împotriva îngheţului.
53
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 27/104
8.72. In cazul amplasării subterane a conductelor, armăturiletrebuie instalate în cămine sau în încăperi subterane, accesibile
personalului de întreţinere.La reţelele termice cu conducte preizolate montate direct în sol
se admite montarea armăturilor în sol, fără cămin, în situaţiile în careacestea sunt de construcţie specială.
In cazul reţelelor termice montate aerian, pentru accesul personalului de exploatare la armăturile situate la înălţime, trebuie săse prevadă platforme cu balustrade şi scări de acces.
8.73. In reţelele termice, toate îmbinările ţevilor din oţel trebuiesă fie sudate, cu excepţia îmbinărilor cu armături şi a zonelor în carenu este permisă sudură, unde se admit îmbinări cu flanşe.
Imbinarea conductelor din PE-X se face prin mufare. Procedu-rile care preced asamblarea conductelor precum şi cele de îmbinaretrebuie să respecte caietele de sarcini date de furnizori.
8.74. Armăturile de secţionare, închidere, golire, sau aerisireaferente reţelelor termice se recomandă a fi din oţel.
Compensarea dilatărilor
8.75. Compensarea dilatării termice a conductelor din oţel însoluţie clasică sau preizolate se poate realiza prin:
- dezvoltarea în spaţiu a traseului pentru compensareanaturală a deplasărilor;
- amplasarea pe conductă a unor compensatoare de dilatarede tip U, Z, L , sau cu presetupă;
8.76. Prevederea măsurilor de compensare naturală sau atipurilor de compensatoare se face ţinând seama de:
- tipul de conducte (preizolată sau termoizolată în soluţiaclasică);
54
- diametrul conductelor;- locul de montaj (subteran direct în sol sau în canale,
aerian);- restricţii de traseu;- alungirea provenită din dilatare.
La alegerea măsurilor de compensare se ţine seama şi de prevederile Normativelor I 13, NP 029 şi de indicaţiile producătorilor de conducte preizolate prezentate în instrucţiunile de montaj.
8.77. La determinarea dilatării conductelor, ecartul de tempe-ratură de calcul este egal cu diferenţa dintre temperatura maximă decalcul a agentului termic şi temperatura minimă la care se executămontajul, respectiv 0°C.
8.78. Deplasarea liberă axială a conductelor, datorită dilatării se
asigură prin folosirea suporturilor mobile. Alegerea suporturilor mobile se recomandă să se facă în funcţie de amplasare, diametre şimediul de compensare al conductelor, astfel:
- suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cuDn50-Dn 150 mm;
- amplasate suprateran şi pentru conductele cu Dn 50-Dn 700 mm;
- amplasate subteran în canale nevizitabile;- suporturi mobile cu role, pentru conductele Dn > 150 mm
amplasate subteran în canale vizitabile sau suprateran;- suporturi cu suspensie (articulaţie şi arc), în situaţii
speciale pentru conducte care fac schimbări de direcţie în planulvertical, precum şi în punctele în care conductele fac deplasăridupă trei direcţii.
8.79. Suporturile fixe sunt elementele prin care se rigidizeazăreţelele termice (fixare de elemente de construcţie, stâlpi, estacade,
blocuri de ancoraj montate în sol).
55
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 28/104
8.80. Suporturile fixe trebuie prevăzute pe traseul conductelor astfel încât între două fixări consecutive, să existe un singur dispozitivsau sistem de compensare a dilatării conductelor.
8.81. Distanţele maxime între două suporturi fixe consecutive,
măsurate pe firul conductei, sunt prescrise în tabelul 8.81 iar pentruconductele preizolate termic în normativul NP 029.
Distanţe maxime recomandate întresuporturile fixe ale conductelor
Tabelul 8.81.
8.82. în vederea reducerii tensiunilor mecanice în conducte,datorate dilatărilor, sub. valorile tensiunilor admisibile caracteristicetipului de material (din care sunt confecţionate conductele), se reco-mandă a se executa pretensionarea conductelor în următoarele cazuri:
• când geometria reţelei (lungimile braţelor L, Z sau U) are oconfiguraţie impusă;
• când se depăşesc valorile admisibile ale tensiunilor aferenteţevilor (conform standardelor de rezistenţă ale materialelor ţevilor -ţevi metalice sau valorilor admisibile date de producători la materialele plastice) ca urmare a depăşirii lungimii admisibile de pozare;
• în cazul traseelor rectilinii lungi fără compensarea dilatărilor
(depăşirea distanţelor maxime admise între două compensatoare dedilatare sau modalităţi de preluare a dilatărilor date pentru conducte deoţel - tabel 8.81. sau distanţe maxime admise între două compen-satoare sau posibilităţi de preluare a dilatărilor pentru conducte
preizolate şi din materiale plastice).
8.83. Suporturile fixe trebuie executate cu posibilitatea înlocuiriiconductelor, fără deteriorarea construcţiei portante a suportului fix.
57
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 29/104
8.84. Se recomandă ca la alegerea suporturilor fixe să se iaîn considerare tipurile care duc la dimensionarea economică aconstrucţiei portante.
8.85. Elementele de construcţii (stâlpii, pereţii şi radierele
canalelor subterane) trebuie să aibă capacitatea de a prelua toateeforturile transmise, atât prin suporturile reţelelor termice, cât şi princele aferente altor reţele, pozate în comun.
8.86. în scopul asigurării circulaţiei prin canale semicirculabile, precum şi a scurgerii apelor de infiltraţie se evită utilizarea punctelor fixe tip scut şi se prevăd puncte fixe tip bridă sau din profile metalice.
Izolarea termică şi hidrofugă
8.87. Conductele, compensatoarele de dilatare, armăturile reţelelor termice se izolează termic conform prevederilor Normativului l 13,C 142, „Detalii, elemente şi subansambluri prefabricate de instalaţii -Detalii comune IPCT DC, vol. 4".
8.88. Sistemele de conducte preizolate pentru reţele termicemontate în sol au materialele componente, inclusiv termoizolaţia,conform SR EN 253; ele se livrează gata t ermoizolate. Zonele deîmbinare dintre conducte sau dintre acestea şi fitinguri se termo-izolează local conform prevederilor normativului NP 029 şi a
indicaţiilor producătorilor.
8.89. Grosimea izolaţiei termice se determină prin calculetehnico-economice funcţie de parametrii nominali de funcţionare,caracteristicile materialului de bază, felul amplasării; ea trebuieverificată şi dacă este cazul corectată, în vederea respectării condiţiilor tehnologice impuse şi a normelor de protecţie a muncii.
58
Temperatura suprafeţelor izolate, care pot veni în contact cu personalul de întreţinere şi exploatare trebuie să fie < 55°C.
8.90. Izolaţia conductelor şi a elementelor componente trebuiesă aibă rezistenţa mecanică, stabilitate la acţiunea umidităţii, să
transmită conductei o încărcare cât mai redusă, să fie simplă înconfecţionare şi montare şi să-şi păstreze proprietăţile în timpulexploatării.
8.91.Izolaţia termică trebuie să se realizeze din materialetermoizolante necombustibile, cu coeficient de conductivitate redus,rezistente la putrezire şi să nu p rezinte o acţiune corozivă asuprasuprafeţei izolate.
8.92. Inaintea aplicării izolaţiei termice pe conducte, acesteatrebuie curăţate la luciul metalic şi protejate cu grunduri
anticorozive durabile, ce se stabilesc prin proiecte.
8.93.Izolaţia termică trebuie să fie protejată hidrofug prinaplicarea unui strat de material rezistent la umezeală şi acţiunimecanice, elastic, imputrescibil, inoxidabil cu temperatura de auto-aprindere situată în afara domeniului de temperatură în care lucrează.
8.94. Realizarea izolaţiei hidrofuge se face de regulă cu împâsli-turi din fibre de sticlă asfaltate tip IA STAS 7916, aplicate în douăstraturi, în cazul amplasării subterane în canal termic şi într-un strat
protejat mecanic cu tablă zincată, STAS 2628, în cazul amplasări isupraterane.
8.95. Conductele reţelelor termice trebuie să fie protejateîmpotriva coroziunii exterioare prin:
- măsuri pentru preîntâmpinarea proceselor de coroziune;- protecţie pasivă cu ajutorul materialelor anticorozive;- protecţie activă electrică.
59
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 30/104
8.96. Măsurile pentru preîntâmpinarea proceselor de coroziuneexterioară trebuie să aibă în vedere:
- alegerea traseului conductelor pe cât posibil în terenurineagresive şi deasupra nivelului apei subterane;
- prevederea de instalaţii de evacuare a apelor freatice şi pluviale din canale şi cămine;
- prevederea de izolaţii hidrofuge ale canalelor potrivitnormativului C 112 - în cazul amplasării reţelelor de termofi-care în terenuri cu nivel ridicat al apelor freatice;
- izolarea hidrofugă a plăcilor de acoperire şi realizareaacestora cu panta spre pereţi;
- prevederea ventilării canalelor termice.
8.97. Protecţia pasivă a conductelor împotriva coroziunii trebuiese face prin aplicarea pe suprafaţa ţevilor a unei acoperiri anticoro-zive. Acoperirile anticorozive trebuie să aibă următoarele proprietăţi:
- rezistenţă la temperatură;- rezistenţă la variaţiile de temperatură;- rezistenţă la umezeală;
8.98. Protecţia activă electrică a conductelor împotriva coroziu-nii sub acţiunea curenţilor vagabonzi se recomandă pentru amplasareasubterană şi se realizează astfel:
- prin mărirea rezistenţei electrice de trecere între conducteşi sol, folosind un strat protector cu rezistivitate mare;
- prin folosirea flanşelor izolatoare la intrarea reţelelor termice la consumatorii care au instalaţii ce pot constitui o sursă
de curenţi vagabonzi;- prin folosirea unui drenaj direct polarizat sau intensificat,
precum şi prin aplicarea protecţiei catodice cu sursă.
Alegerea soluţiei de protecţie activă electrică a conductelor determoficare se face în baza analizei rezultatelor măsurătorilor efectivede pe teren şi se va justifica pe baza unui calcul tehnico-economic.
60
Partea de construcţii
8.99. Partea de construcţii aferentă reţelelor termice se compunedin:
- canale termice;- cămine termice (de vane, de golire, de contorizare etc.);
- blocuri de ancoraj;- stâlpi şi estacade de susţinere.
8.100. Plăcile de acoperire a canalelor şi căminelor trebuieexecutate cu pante de scurgere a apelor şi se izolează hidrofug în toatecazurile. Izolaţia constă dintr-un strat de carton asfaltat între douăstraturi de bitum care se prelungeşte în jos pe pereţi pe o înălţime decirca 15 cm, sub rostul plăcii de acoperire.
8.101. Canalele şi căminele reţelelor termice situate sub cota
apelor subterane trebuie izolate hidrofug.Izolaţia va depăşi cu 50 cm nivelul maxim al apelor.
8.102. Pentru evitarea infiltraţiilor apelor subterane, în zonelecanalelor care se găsesc sub nivelul acestora, în funcţie de situaţialocală se recomandă construirea de drenaje şi puţuri absorbante, acolounde pânza freatică în care se descarcă nu este ascensională.
8.103. în cazul apelor subterane agresive, canalele şi cămineletrebuie executate din beton cu grad ridicat de compactitate, utilizând
agregate şi cimenturi rezistente la coroziune conform normativuluiC 19.
8.104. Canalele trebuie să aibă pante de scurgere a apelor deinfiltraţie în sens longitudinal de minimum 2 %o.
La punctele de nivel minim trebuie prevăzute legături lacanalizarea generală şi clapete contra refulării.
61
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 31/104
8.105. La proiectarea elementelor de construcţii din reţeleletermice amplasate în pământuri macroporice se respectă prescripţiiledin „Normativul privind fundarea construcţiilor fundate pe pământurisensibile la înmuiere" - P 7.
8.106. în lungul canalelor termice trebuie prevăzute rosturi detasare şi de dilataţie la cel mult 40 m distanţă.
8.107. Pe traseul conductelor pozate în canalele vizitabiletrebuie prevăzute trape şi guri de acces la distanţe de maximum200 m, la capetele de reţea şi la schimbările de direcţie.
8.108. Pentru accesul, întreţinerea şi manevrarea armăturilor desecţionare, golire etc. şi a aparatelor şi echipamentelor de contorizare,echilibrare, reglare ale reţelelor termice pozate în canale necirculabilesau direct în sol se amenajează cămine cu guri şi scări de acces.
8.109. La stabilirea dimensiunilor interioare ale căminelor trebuie să se ţină seama de următoarele condiţii:
- înălţimea căminului să fie de regulă 2 m; valori mai redusese admit în condiţii impuse de teren sau de asigurarea golirii lacanalizare, iar valori mai mari se admit în condiţii impuse dedimensiunile robinetelor şi de instalaţiile de măsurare/control;
- distanţa dintre flanşa vanei şi peretele frontal, măsuratăde-a lungul axei conductei, să fie de minimum 0,30 m, pentruconducte cu diametrul până Ia 500 mm inclusiv şi minimum,0,50 m pentru conductele mai mari;
- distanţa dintre extremitatea flanşei vanei de secţionare şi peretele lateral să fie de minimum 0,40 m, pent ru conducta cudiametrul până la 500 mm inclusiv şi de minimum 0,50 m
pentru conductele mai mari.
8.110. Dimensiunile orientative ale căminelor de contorizaresunt prezentate în reglementarea SC001 „Soluţii şi detalii de montaj
pentru contoare de apă rece, apă caldă şi energie termică".
62
8.111. La cămine se prevăd cel puţin două guri de vizitare, cuun diametru minim de 0,7 m. Gurile de vizitare nu se amplaseazădeasupra conductelor şi se prevăd cu scări de acces în cămine.
8.112. In canalele nevizitabile cu scuturi de beton pentru
suporturi fixe, trebuie prevăzută o gură de vizitare în amonte şi gol înscutul de beton pentru scurgerea eventualelor ape de infiltraţie.
8.113. In canale vizitabile de construcţie monolit trebuie prevăzute trape de montaj pentru conducte.
8.114. La platformele de lucru ale traseelor de conducteamplasate suprateran, trebuie prevăzute balustrade şi scări mobile deacces. Platforma trebuie calculată la o sarcină utilă de 500 daN/m2.
8.115. Proiectul pentru reţelele termice subterane, al căror traseu este situat sub partea carosabilă a străzii sau sub trotuar, trebuiesă prevadă desfacerea pavajului şi, respectiv, refacerea acestuia pe olăţime cu 20-40 cm mai mare decât lăţimea săpăturii. Măsura de maisus se respectă în toate cazurile în care acordurile şi avizele organelor locale nu impun alte condiţii.
Instalaţii anexe ale reţelelor termice montate în canal
8.116. Prin instalaţii anexe ale reţelelor de termoficare seînţeleg instalaţiile de golire, instalaţiile de ventilaţie şi instalaţiileelectrice, necesare pentru asigurarea exploatării normale a reţelelor.
Instalaţii de golire
8.117. Instalaţiile de golire se compun din legăturile şiarmăturile montate în cuvele amplasate în punctele de golire de pe
63
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 32/104
traseele reţelelor de termoficare şi din conductele şi tuburile din fontădintre aceste cuve şi punctele de scurgere a apei.
8.118. Golirea conductelor trebuie să se facă în mod continuu şi!este admisă numai la canalizare, bazine deschise de infiltraţii sau laş
canale deschise amenajate pentru scurgerea apelor de ploaie.
8.119. Golirea conductelor şi a canalelor se recomandă să serealizeze într-un cămin adiacent căminului de vizitare. Acest cămin seleagă la canalizare prin intermediul unei piese contra refulăriicanalizării şi a unei mufe.
Căminul de vizitare trebuie să fie prevăzut cu o cuvă pentrucolectarea apelor de infiltraţie, care se racordează Ia căminul adiacent.
In cazul în care canalizarea cea mai apropiată este prea mică pentru debitul de apă ce urmează a se goli. golirea conductelor trebuiesă se facă printr-o conductă de legătură până la canalizarea de secţiuni
corespunzătoare.în cazul în care canalizarea cea mai apropiată este situată la o
cotă superioară radierului cuvei de golire se va urmări: legarea la altăcanalizare apropiată, situată la cotă convenabilă, golirea separată aapei din infiltraţii şi numai ca ultimă soluţie se vor prevedea instalaţiide evacuare sub presiune.
Instalaţii de ventilaţie
8.120. Instalaţiile de ventilaţie se compun din elementele ce
se prevăd pentru canalele termice semicirculabile, circulabile şi încămine, pentru a nu se depăşi în interiorul acestora temperaturade 35°C.
In acest scop trebuie să se prevadă guri de ventilaţie naturală (înafara gurilor de acces), care se amplasează de-a lungul canalului prinalternanţă la partea inferioară şi superioară a părţii de construcţie, ladistanţa de 30-40 m în funcţie de mărimea secţiunii canalului.
64
Numărul şi secţiunea gurilor de ventilaţie naturală trebuie să sealeagă în aşa fel, încât să asigure volumul de aer necesar ventilării.
8.121. Legăturile dintre canalul termic şi gurile de ventilaţieexterioare trebuie să se realizeze prin conducte metalice sau tuburi din
beton.
8.122. Gurile de ventilare se montează la sol sau la maximum0,6m deasupra solului în zone verzi, lângă clădiri sau pomi, în aşa felîncât să nu împiedice circulaţia şi să se încadreze în condiţiile deestetică urbanistică.
8.123. Nu se prevăd instalaţii de ventilaţie mecanică pentrucanalele şi căminele termice.
Când ventilaţia naturală nu poate satisface schimbarea aerului până la coborârea temperaturii la 35°C în interiorul canalelor
circulabile, semicirculabile şi Ia căminele reţelelor termice, se prevădgrosimi sporite pentru izolaţia termică a conductelor.în cazul magistralelor principale în care se instalează armături
cu acţionare electrică, se prevăd prize electrice pentru racordarea unor instalaţii mobile de ventilare şi pentru iluminat în perioadele în care seexecută controalele sau lucrări de întreţinere.
Instalaţii electrice
8.124. Instalaţiile electrice aferente reţelelor termice constau în:- instalaţii electrice de iluminat şi prize de joasă tensiune
(24 V);- instalaţii electrice pentru alimentarea cu energie electricăşi acţionarea vanelor de secţionare;
- instalaţii electrice pentru alimentarea cu energie electricăşi acţionarea pompelor de golire;
- instalaţii electrice de semnalizare a avariilor (la conducte preizolate montate direct în sol) - conform prevederilor normativului NP 029.
65
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 33/104
8.125. Racordurile de energie electrică se realizează până la untablou electric de distribuţie etanş, montat subteran în cămin sausuprateran în dulapuri metalice etanşe şi cu protecţie mecanicăîmpotriva intervenţiilor neautorizate.
Instalaţiile electrice trebuie proiectate şi executate în confor-mitate cu reglementările tehnice şi de protecţie a muncii în vigoare în
concordanţă cu condiţiile de mediu şi de exploatare ale acestora.
Instalaţii de evacuare a apelor de scurgere
8.126. Canalele reţelelor termice subterane se prevăd cuinstalaţii de evacuare a apei rezultate din infiltraţii, golirea sauavarierea conductelor, în acest scop, canalele se prevăd cu o pantălongitudinală de minim 5 %o către punctele de evacuare a apei, iar suporturile sau postamentele conductelor se amplasează şi executăastfel încât să asigure scurgerea liberă a apei (de ex.: cu goliri la partea
lor inferioară), în cazul canalelor lungi, executate în terenuri plane, panta se poate reduce până la 2 %o, sau se pot real iza pante şicontrapante pentru a nu adânci pozarea canalelor.
8.127. Evacuarea apelor de scurgere din interiorul canalelor termice, provenite din diverse surse se face în punctele cele mai joaseale canalelor, de preferinţă prin cuve de colectare.
Se recomandă folosirea soluţiei de evacuare a apelor din cuvade colectare cu pompe, de preferinţă, fixe, prevăzute cu automatizareaintrării în funcţiune.
Se pot folosi şi racorduri fixe pentru pompe mobile, în acest caz,
se prevede şi racordarea gravitaţională la canalizare, folosindu-se - peracordul de evacuare - un dispozitiv contra refulării, cu robinet deînchidere.
Punctele de evacuare a apei se pot racorda la cuva de colectare prin conducte proprii de canalizare, iar evacuarea apei din cuva decolectare se face cu pompa.
66
8.128. Evacuarea la canalizare se face gravitaţional, dacă nuexistă pericolul inundării canalelor termice prin refularea, apelor dinreţeaua de canalizare la care sunt racordate. Apele din canalele termicese pot evacua şi în bazine sau canale deschise pentru scurgerea apelor meteorice, dacă există diferenţe de nivel necesare între radierul cuvei
de colectare şi nivelul maxim al apelor din bazin.
8.129. Se iau măsuri contra pătrunderii apei din sol (infiltraţiide ape meteorice sau freatice) printr-o izolare hidrofugă eficientă acanalelor termice, mai ales la rosturi, în ipoteza folosirii unor elemente
prefabricate . Dacă presiunea apelor freatice este ridicată , canalu ltermic se lestează.
Cerinţe de calitate pentru echipamentul principal
8.130. Orice sistem de reţele termice trebuie realizat pe bază de proiect, (faza proiect tehnic cu caiete de sarcini şi detalii de execuţie)care să permită asigurarea calităţii şi a prescripţiilor tehnice ISCIR.
8.131. Toate materialele sistemului trebuie să-şi păstreze toate proprietăţile stabile pe toată durata de viaţă, considerând impacturiletermice, mecanice şi chimice la care sunt supuse în funcţionare.
8.132. Toate componentele sistemului trebuie livrate însoţite de:- certificate de calitate ale furnizorului care să confirme
realizarea de către produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevăzute;
- fişe tehnice de detaliu conţinând caracteristicile produ-sului şi durata de viaţă în exploatare în care se menţin acestecaracteristici;
- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatareale produsului;
67
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 34/104
- certificatul de garanţie specificând perioada de timp încare se asigură realizarea caracteristicilor;
- certificate de atestare a performanţelor materialelor, agre-gatelor şi aparatelor emise de către institute de specialitate,abilitate în acest scop.
Elementele de instalaţii care fac obiectul instrucţiunilor tehnice
ISCIR trebuie să corespundă şi prevederilor acestora.
Telegestiunea reţelei termice. Sistemul dispecer.
8.133. In vederea unei administrări economice şi eficiente,în condiţii de siguranţă mărită şi protecţie a mediului, în funcţiede mărimea şi complexitatea sistemelor de alimentare centralizatăcu căldură (de regulă la sisteme cu debit orar total mai mare de100 Gcal/h) se prevăd sisteme teleinformatice de monitorizare şiconducere operativă de tip SCADĂ, ierarhizate pe mai multe niveledecizionale. Unităţile de bază ale unui sistem de control şimonitorizare de acest tip cuprind aparate de comandă, măsură, control,semnalizare şi sisteme de transmitere la distanţă a datelor achizi-ţionate.
8.134. Obiectivele generale urmărite de un sistem dispecer desupraveghere şi conducere operativă, trebuie să asigure:
- furnizare în timp real a datelor preluate din preluate din
procesul tehnologic de echipamentul de achiziţie a parametrilor din sistem;- optimizarea transportului şi distribuţiei de agent termic;- depistarea operativă a avariilor şi a pierderilor de apă şi
de energie termică;- optimizarea funcţionării instalaţiei tehnologice;- prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor;- asigurarea interfeţei tranzacţionale cu furnizorii şi consu-
matorii de agent termic;
68
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizorilor în raport cuconsumatorii (prin îmbunătăţirea confortului la beneficiar:asigurarea necesarului de căldură şi apă caldă de consum la
parametrii normali);- creşterea eficienţei economice a sistemului de termoficare.
8.135. Funcţiile realizate prin intermediul telegestiunii:- funcţii operative: reglare, supraveghere (monitorizare)
comandă, protecţie şi ghid-operator;- funcţii semioperative. optimizare, autodiagnoză, progra-
marea „on-line" a sistemului, mentenanţă;- funcţii neoperative: documentare, protocolare şi optimi-
zare „off-line" (contabilizare energii sau fluide, repartizaresarcini pe consumatori).
8.136. Sistemele complexe de alimentare centralizată cu căldură
se prevăd cu un „dispecerat central", gestionat de un „dispecer coor-donator", care supraveghează şi conduce în timp real, întreaga reţea de producere şi distribuţie a energiei termice. Arhitectura sistemului dedispecerizare respectă conceptele unui sistem modern de monitorizareautomată: arhitectura deschisă, modulată, distribuită, cu răspuns în timpreal.
8.137. Arhitectura sistemului de dispecerizare, organizată deregulă piramidal, pe niveluri de conducere şi subsisteme dedicate, înfuncţie de mărime şi complexitate, se concepe cu un „dispeceratcentral" şi „dispecerate de zonă".
Nivelurile decizionale se secretizează prin introducerea parolelor de acces, în vederea limitării accesului la volumul de informaţii,conform poziţiei ierarhice deţinute.
8.138. Nivelurile de conducere, în cazul unui sistem complex,cuprind:
• nivel l - de culegere date din proces de la: -surse (CT-uri, CET-uri);
69
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 35/104
- noduri termice;- punctele termice şi reţele secundare;- reţele primare;
• nivel 2 - de conducere distribuită, care cuprinde:- dispeceratele de secţie pentru PT-uri;- dispecerat centrale termice de cvartal;
• nivelul 3 - de conducere centralizată - dispecerul central (careasigură şi dispecerizarea directă a surselor externe sistemului şi amagistralelor de transport, inclusiv nodurile termice).
8.139. Subsistemele componente:- subsisteme surse;- subsisteme transport;- subsisteme distribuţie;- subsisteme centrale termice de cvartal.
8.140. Delimitarea instalaţiilor, a atribuţiilor şi răspunderilor,din punct de vedere al conducerii prin dispecer intre diferitele niveluri,se stabileşte la fiecare proiect în parte, corelat cu prevederileregulamentului de conducere prin dispecer şi de manevre (PE 117 şiPE 213).
8.141. Soluţia de echipare cu echipamente de achiziţie şi trans-misie date, control-comandă, a dispeceratelor se stabileşte, corelat cufuncţiile şi atribuţiile repartizate dispecerilor, pe bază de fundamentaretehnico-economică pentru fiecare proiect în parte (Anexa 6).
70
Dimensionarea reţelelor termice
Calculul hidraulic
Condiţii de calcul
8.142. Dimensionarea hidraulică a conductelor se face în douăipoteze de calcul:
- determinarea diametrelor conductelor cunoscând presiuneadisponibilă în sistem;
- pe baza unui calcul de optimizare a diametrelor conduc-telor ţinând seama de cheltuielile de investiţiei şi exploatare, înacest caz rezultând presiunea necesară în sistem.
8.143. Calculul hidraulic nu se face fără a cunoaşte:- planul şi configuraţia reţelei;- natura agentului termic din reţea şi parametri acestuia;- soluţia de reglare a furnizării căldură;- sarcinile termice nominale, pe procese consumatoare de
energie termică, la fiecare consumator/grup de consumatori;
8.144. Debitul de calcul orar pentru reţelele de apă caldă şi apăfierbinte trebuie să se stabilească conform prevederilor art. 6.11. şi6.13., în funcţie de:
- tipul şi mărimea consumatorilor;- schemele punctelor termice;- lungimea reţelelor termice şi implicit pierderile de căldură
ale acestora.
8.145. Indiferent de situaţia dată, ramurile care alcătuiescreţeaua termică se echilibrează hidraulic prin:
- adoptarea unor scheme de distribuţie adecvată;- dimensionarea diametrelor conductelor;- introducerea unor rezistenţe hidraulice locale: organe de
reglare, regulatoare de presiune, diafragme etc.;
71
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 36/104
- utilizarea unor pompe pentru ridicarea presiunii peanumite porţiuni ale reţelei.
8.146. Presiunile disponibile excedentare în punctele semnifi-cative ale reţelei se vor determina prin calcul.
8.147. La conceperea reţelei se asigură racord independentfiecărui consumator astfel încât să poată fi efectuată contorizareaenergiei termice.
8.148. Pe baza configuraţiei reale a reţelei termice se traseazăschema de calcul hidraulic.
8.149. Pentru fiecare tronson din schemă se specifică:- debitele de agent termic pe fiecare tronson;
- lungimea tronsonului;- numărul şi tipul pieselor speciale.
8.150. Pentru fiecare consumator se indică: necesarul orar decăldură şi debitul de agent termic corespunzător.
8.151. La stabilirea schemei de calcul se ţine seama de tipulconsumatorului şi modul de racordare a acestuia la reţea.
8.152. Prin calculul hidraulic de dimensionare se stabilescdiametrele conductelor şi pierderile de presiune corespunzătoaredebitelor de agent termic şi a vitezelor de circulaţie.
8.153. Criteriul principal de alegere a diametrelor conductelor îlreprezintă pierderile specifice de presiune în funcţie de poziţia ocupatăde tronsoanele dimensionate în ansamblul reţelei.
72
Se recomandă adoptarea următoarelor valori pentru pierderilespecifice de presiune:
- pe branşamente, pierderea specifică de presiune ∆ ps
trebuie să fie cuprinsă între 150 şi 300 Pa/m;- pe tronsoanele reţelei de distribuţie din interiorul ansam-,
blurilor de locuinţe ∆ ps = 80 -H 150 Pa/m;- pe tronsoanele reţelei de distribuţie care alimentează
ansambluri de consumatori şi pe magistrale de transport∆ ps = 30 -H 60 Pa/m.
8.154. Viteza de circulaţie a apei în reţea nu constituie criteriul principal de dimensionare, însă se recomandă să se situeze în inter-valul 0,5-4,5 m/s.
In cazul în care nu este dată o presiune disponibilă, pentru calcululdiametrelor preliminare ale circuitului de conducte, se recomandăadoptarea vitezelor de circulaţie a apei indicate în tabelul 8.154.
Tabelul 8.154.
Viteze indicate [m/s] pentru dimensionarea conductelor
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 37/104
Este admisă depăşirea limitelor maxime a pierderii specifice de presiune şi a vitezelor indicate în tabelul 8.154., pe racorduri şi branşamente ale consumatorilor în vederea consumării disponibiluluide presiune existent în punctul de racord.
In aceste situaţii, viteza maximă admisă a apei, în limitele presiunii disponibile din reţeaua termică este de 4,5 m/s (pentru reţele
de apă fierbinte şi caldă pe racorduri şi reţele de distribuţie).
8.155. Pentru conductele d in P E-X se recomandă următoareleviteze de curgere (conform cu instrucţiunile fabricanţilor).
- conducte principale în reţelele de alimentare l -i- 2 m/s;- conducte de alimentare şi conducte de branşament pentru
consumatori: v < 2 m/s.
8.156. In instalaţiile cu regim hidraulic variabil în timp,dimensionarea conductelor se face astfel încât să asigure stabilitatea
hidraulică a instalaţiei, ceea ce se obţine printr-o valoare cât mairidicată a raportului dintre pierderea de presiune a instalaţiei consumatorului şi cea a reţelei.
8.157. Pentru asigurarea unei bune funcţionări a sistemelor determoficare, este obligatorie echilibrarea hidraulică a reţelelor primarede apă fierbinte, pe baza măsurilor stabilite prin studiile de regimtermic şi hidraulic ce se întocmesc anual pentru fiecare sistem în parte.Este, de asemenea, necesară realizarea echilibrării reţelelor secundare(de distribuţie) dintre punctele termice şi clădiri. Toate măsurile
necesare echilibrării hidraulice a sistemelor centralizate de alimentarecu căldură trebuie să se realizeze înaintea punerii în funcţiune anuale premergătoare sezonului de încălzire.
8.158. Reglarea livrării căldurii la sursă în sistemele detransport cu apă fierbinte se recomandă să se adopte de tip mixt(calitativ-cantitativ), prin reglarea coordonată a temperaturii şi adebitului de agent termic.
74
8.159. Diagramele de reglare a livrării căldurii în puncteletermice se întocmesc ţinând seama de schema de racordare ainstalaţiilor la reţeaua de termoficare, de caracteristicile echipamentuluidin punctele termice şi de structura consumului de căldură, urmărindobţinerea eficienţei economice, pe ansamblul sistemului de termoficare.
8.160. Debitul orar de apă de adaos care trebuie să fie asiguratîn regim normal de funcţionare este de 0,005 din volumul total de apăal instalaţiilor din sursă, al reţelelor de transport şi distribuţieracordate direct, al instalaţiilor din punctele termice şi al instalaţiilor interioare ale consumatorilor la care se adaugă un volum de apănecesar compensării volumetrice a agentului termic primar din siste-mul de transport şi distribuţie, considerând o variaţie a temperaturiiapei fierbinţi la sursă de 5°C/h.
8.161. Debitul orar de apă de adaos, care trebuie asigurat încazul unor incidente în reţea este de 0,005 din volumul total alinstalaţiilor rămase în funcţiune la care se adaugă 0,0025 din volumulinstalaţiilor scoase din funcţiune ca urmare a incidentului şi adaosul deapă necesar reumplerii conductei golite după remedierea incidentului.Pentru determinarea debitului de apă necesar umplerii conductei goliteîn vederea remedierii incidentului se va lua în considerare un timpmediu de umplere de 5 ore.
Pentru cazul de incident se iau în considerare conducte cudiametrul cel mai mare şi tronsonul de conductă cel mai lung situatîntre două vane de separare.
Diferenţa dintre debitul orar de apă de adaos în regim normal şidebitul de apă de adaos în regim de incident, se asigură, de regulă, dininstalaţiile de stocare a apei tratate.
8.162. Se interzice utilizarea apei netratate în circuitelesistemelor de alimentare cu căldură. In punctele termice se prevădinstalaţii de tratare a apei de adaos (dedurizare, reducere conţinutoxigen).
75
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 38/104
Calculul mecanic
8.163. Calculul mecanic al conductelor reţelelor termice seîntocmeşte ţinând seama de prevederile „Instrucţiunilor pentrucalculul mecanic şi hidraulic al conductelor de abur şi apă fierbinte
pentru reţelele de termoficare" (PE 203-2) şi al normativelor I 13 şi
NP 029 şi are drept scop să stabilească:- forţele care acţionează asupra conductei şi determinarea
grosimii peretelui ţevii;- forţele care acţionează în suporturile mobile şi fixe şi
dimensionarea lor;- distanţele dintre suporturile mobile şi dintre suporturile
fixe;- alegerea şi dimensionarea sistemului de preluare a
dilatării termice a conductelor;- verificarea tensiunilor în zonele cele mai solicitate.
8.164. In calculul de dimensionare sau de verificare a grosimii peretelui ţevii se iau în consideraţie forţele permanente şi temporarecare apar în conductă şi trebuie să se verifice dacă tensiunea echiva-lentă este inferioară sau egală cu rezistenţa admisibilă a materialuluiţevii la temperatura de lucru a agentului termic în secţiunea maximsolicitată.
8.165. Forţele care acţionează în suporturile fixe pe baza cărorase dimensionează suporturile şi elementele de construcţii aferentesunt:
- Forţa verticală, care trebuie să ţină seama de greutateaţevii, greutatea agentului termic, greutatea instalaţiei şi astratului de protecţie.
- Forţa orizontală, care trebuie să ţină seama de forţele defrecare pe suporturile mobile, forţele elastice de dilatare, forţelede frecare a le compensatoarelor de tip axial (cu presetupă) şiforţele neechilibrate rezultate din presiunea interioară.
76
- Forţa transversală, care trebuie să se ia în considerare încazul schemelor termomecanice ce conţin schimbări de direcţie,
pe traseul reţelei şi în punctele în care au loc derivaţii deconducte.
8.166. Dilatarea liniară (alungirea conductelor) se determină
folosind relaţia:
8.167. Forţele care trebuie să stea la baza dimensionării supor-turilor mobile şi elementelor de construcţie aferente sunt: forţa verticală,determinată conform pct. 8.165., şi forţele orizontale şi transversale de
pe fiecare suport, determinate prin luarea în considerare a coeficienţilor de frecare.
8.168. In calculul mecanic al reţelelor termice se iau înconsiderare următoarele elemente:
- coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3;- coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05;- coeficientul de suprasarcină datorată tasării 1,0;- forţele verticale în suporturile fixe şi mobile se determină
în ipoteza efectuării decalate în timp a probelor hidraulice.
77
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 39/104
8.169. Presiunea faţă de care se aleg materialele şi se întocmesccalculele mecanice este presiunea nominală definită prin Prescripţiiletehnice C 15 (colecţia ISC1R).
8.170. Temperatura de calcul este temperatura maximă a
fluidului vehiculat, în cazul conductelor de apă fierbinte şi de apă;caldă se ia în considerare separat temperatura apei în conducta deducere faţă de conducta de întoarcere.
8.171. Calculul compensatoarelor elastice se face în conformi-tate cu STAS 4377, cu luarea în considerare a unei pretensionări de50% din alungirea totală a tronsonului compensat.
8.172. Pentru conductele preizolate, datele privind calcululmecanic al reţelelor se stabilesc conform prevederilor Normativului
NP 029.
Calculul termoizolaţiei reţelelor
8.173. Reţelele termice montate aerian sau subteran în canaletermice, cu excepţia celor din conducte preizolate termic care prinstructura lor sunt gata termoizolate, se izolează termic în vedereareducerii pierderilor de căldură către mediul ambiant.
8.174. Grosimea izolaţiei termice se stabileşte pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se consideră temperaturamedie anuală a agentului termic din conducta de ducere şi deîntoarcere.
Temperatura mediului ambiant se consideră:- la pozarea aeriană (în exterior) sau în canale - tempera-
tura medie a aerului ambiant pentru perioada de funcţionare areţelei;
78
- la pozarea fără canal - temperatura medie a soluluila adâncimea de pozare a conductelor pentru perioada defuncţionare a reţelei.
8.175. Grosimea izolaţiei termice - determinată prin calculul de
optimizare - trebuie să conducă la o eficienţă a termoizolaţiei r iz deminim 80%.
8.176. Eficienţa termoizolaţiei conductelor, necesară în calcululoptimizării grosimii termoizolaţiei se determină cu relaţia:
în care:qo = pierderea de căldură unitară a conductei neizolate;qiz = pierderea de căldură unitară a conductei izolate.
8.177. La proiectarea şi executarea izolaţiilor termice şiînvelitorilor de protecţie ale acestora se vor respecta prevederilecuprinse în:
- SR-EN 253;- Instrucţiuni tehnice pentru executarea, recepţionarea şi
exploatarea termoizolaţiilor elementelor de instalaţii - C 142;- Detalii comune DC, vol. 4 - Grupa DC4 - „Subgrupa
izolarea termică a conductelor";- Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru
reţele termice cu conducte preizolate NP 029.
8.178. Izolaţia termică se realizează din materiale corespunză-toare şi va avea conductivitatea termică A. < 0,027 W/mK.
8.179. La alegerea şi utilizarea materialului termoizolant trebuiesă se aibă în vedere valorile garantate de către producător ale proprie-
79
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 40/104
taţilor fizice ale materialului, în special a conductivităţii termice,datorită degradărilor care apar în timpul funcţionării ca urmare atasărilor, ovalizărilor, desprinderilor, umidificării care măresc
pierderile de căldură şi reduc durata de viaţă a termoizolaţiei.
8.180. Izolaţia termică a armăturilor, compensatoarelor axialesau cu presetupă şi a îmbinărilor cu flanşe se realizează demontabilă.
9. EXECUŢIA REŢELELOR TERMICE
9.1. Executarea reţelelor termice se face numai pe bază de proiect care să cuprindă toate datele tehnice şi economice necesarerealizării reţelelor.
9.2. Proiectul se întocmeşte de către o unitate (institut, firmă de proiectare) agreată în acest scop şi se verifică de către un verificator tehnic atestat MTCT - It, conform prevederilor legale; pentru
proiectele aflate sub incidenţa prescripţiilor tehnice ISCIR, acestea seîntocmesc în conformitate cu prevederile, prescripţiilor ISCIR CR2.
9.3. Proiectul va cuprinde piesele scrise şi desenate corespun-zătoare fazei de proiectare (PT, DE) conform reglementărilor învigoare.
9.4. Execuţia reţelelor termice se realizează numai de unităţieconomice sau firme agreate în acest scop de către furnizorul deenergie termică, beneficiar al lucrării. Execuţia reţelelor de apăfierbinte aflate sub incidenţa prescripţiilor tehnice ISCIR se va faceconform prevederilor ISCIR CR2.
80
9.5. Trecerea la execuţia lucrărilor se face numai după obţinereatuturor avizelor emise de organele abilitate.
Verificarea materialelor. Depozitare, manipulare, transport
9.6. Reţelele termice se realizează cu conducte, subansamblurişi materiale cu caracteristici în conformitate cu condiţiile tehniceindicate în proiectul de reţele termice.
9.7. Se utilizează numai materiale, subansambluri şi echipamente omologate şi agrementate conform prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea în construcţii , care sunt conform standardelor învigoare şi sunt însoţite de Certificate de calitate.
9.8. Pentru reţelele termice care transportă şi vehiculează agenttermic apă fierbinte, a căror funcţionare intră sub incidenţa prescrip-ţiilor ISCIR, se verifică caracteristicile tehnice conform normelor ISCIR în vigoare.
9.9. Inainte de punerea în operă, toate materialele se exami-nează, verificându-se:
- mostre din conducte de diverse dimensiuni privinddiametrul şi grosimea peretelui;
- materialele termoizolante;- materialele de protecţie a termoizolaţiei;- materialele de îmbinare şi auxiliare;
- marcajele;- identificarea producătorului- numărul standardelor în baza cărora sunt produse materia-
lele, conductele, fitingurile, armăturile etc.;- caiete de sarcini privind montajul, date de furnizori;- certificate de calitate.
Materialele necorespunzătoare dimensional sau calitativ seînlătură.
81
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 41/104
9.10. Conductele şi piesele auxiliare se aduc pe şantier pemăsura necesităţii, evitându-se astfel blocarea zonelor de circulaţie şia spaţiilor adiacente reţelei termice.
9.11. Depozitarea pe şantier cât şi în depozite se face pe
suprafeţe plane.In cazul utilizării conductelor preizolate, depozitarea se va faceîn zone ferite de radiaţii solare care pot degrada mantaua de protecţieşi termoizolaţia.
Pentru conductele din PE-X care se livrează sub formă de role,acestea trebuie aşezate orizontal astfel încât să se evite: deformarea,murdărirea, contactul cu obiecte tăioase.
Toate conductele vor fi depozitate în concordanţă cu instrucţiunile producătorului pentru păstrarea condiţiilor enunţate în specificaţiiletehnice.
9.12. Se recomandă ca, la executarea lucrărilor, depozitarea săse facă de-a lungul zonei de montaj, însă nu direct pe pământ; ţevilevor fi protejate la capete cu capace de lemn sau material plastic. Nu seadmite trântirea la descărcare şi nici rostogolirea conductelor
preizolate.
9.13. Electrozii şi sârma de oţel folosite la sudarea conductelor şi a suporţilor de conducte şi elementele de sprijin se depozitează înlocuri lipsite de umezeală, respectându-se condiţiile STAS 1125/1 şil 126 şi condiţiile specifice ale producătorului.
9.14. Materialele termoizolante trebuie depozitate în locuriacoperite şi uscate, ferite de umezeală, tasare şi deformare. Se respectăcondiţiile de ambalare, marcare, livrare şi depozitare prevăzute înSTAS 5838/1; 5838/3; 5838/6 şi 5838/7.
9.15. Piesele auxiliare ale conductelor metalice sau conductelor preizolate (coluri, ramificaţii, reducţii, compensatoare de dilatare etc.)
82
se păstrează în magazii, aducându-se pe şantier pe măsura montăriiacestora.
9.16. Transportul se face cu mijloace mecanizate, avându-se învedere ferirea conductelor şi a elementelor auxiliare de lovituri.
9.17. In cazul utilizării conductelor preizolate, manipulareaconductelor se face utilizându-se mijloace mecanizate şi chingi culăţime minimă de 100 mm. Se interzice utilizarea de cabluri, sârmesau frânghii care pot distruge mantaua de protecţie.
9.18. Se interzice transportul şi manipularea conductelor şiaccesoriilor la temperaturi mai mici de 5°C.
Fixarea şi marcarea traseului reţelei
9.19. Axul traseului reţelei trebuie să se fixeze cu repere deteren pe baza planurilor de situaţie şi a profilelor longitudinale din
proiect.Procesul-verbal de predare a traseului pentru execuţie trebuie să
cuprindă:
a) Reperele de planimetrie:- distanţa faţă de reperele planimetrice de nivel;- poziţia punctelor fixe;
- poziţia compensatoarelor;- vârfurile de unghi ale aliniamentelor;- căminele;- subtraversările şi supratraversările;
b) Reperele de nivelment;
c) Schiţele cu poziţiile din plan ale reperelor.
83
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 42/104
Se recomandă, de asemenea, ca reperele de nivelment să fiematerializate prin borne de beton în afara oraşelor (extravilan), iar înoraşe (intravilan) prin buloane încastrate în elemente de construcţiedin zona de lucru.
Plantarea reperelor se recomandă să se facă la distanţe de celmult 100 m, iar în afara oraşelor la distanţe de cel mult 300 m.
Se acordă o deosebită atenţie măsurilor necesare în vederea protecţiei pentru:
- trecătorii din zonă;- reţelele electrice subterane şi supraterane;- reţelele de transport gaz metan;- reţelele de apă şi canalizare;- reţelele de curenţi slabi;- fundaţiile imobilelor din apropierea zonei de lucru.
9.20. Executantul trebuie să verifice exactitatea reperelor conform proiectului, semnalând beneficiarului şi proiectantului even-
tualele nepotriviri şi lipsuri constatate.Executantul completează trasarea, fixând conform proiectului
punctele intermediare sau alte puncte pe care le consideră necesare pentru execuţia corectă a lucrării şi verifică în permanenţă poziţiacorectă a reperelor şi exactitatea aplicării pe teren a cotelor
proiectului.
9.21. Inainte de începerea săpăturilor, executantul trebuie săfixeze ţăruşi în punctele principale ale traseului, de o parte şi de alta aaxei, care nu vor fi scoşi până la finalizarea lucrărilor, astfel ca înorice stadiu al lucrărilor de montaj să se poată determina şi verificaaxul traseului sau al amplasamentelor.
9.22. Pentru stabilirea şi verificarea pe toată durata execuţiei aaxului canalului şi a conductelor este obligatorie fixarea de rigle devizare pe perechi de stâlpi plantaţi de o parte şi de alta a axuluitraseului la cel puţin 0,5 m de marginea săpăturii, la intervale de60-100 m şi în punctele caracteristice.
84
9.23. Inainte de executarea lucrărilor de montare a cofrajelor şia conductelor, se verifică obligatoriu poziţia riglelor.
9.24. Stâlpii şi riglele trebuie să se monteze de Ia începereasăpăturii, în cazul executării ei manuale, iar în cazul executării
mecanizate, după terminarea săpăturii.
9.25. Realizarea corectă a adâncimii şi a pantei canalului faţă deriglele de vizare trebuie să se facă cu teuri de vizare.
9.26. Poziţiile tuturor intersecţiilor se confirmă şi avizează decătre serviciile care administrează utilităţile, indicându-se şi eventua-lele restricţii de execuţie.
9.27. Traseele definitive ale reţelelor se marchează prin borne
plasate în punctele semnif icative şi pe porţiuni drepte , la intervalecuprinse între 100 şi 300 m.
Desfacerea şi refacerea pavajelor. Săpături, umpluturi
9.28. înainte de efectuarea săpăturilor se obţin aprobărilenecesare de la proprietarii terenului străbătut de reţea şi proprietariiinstalaţiilor sau construcţiilor pe care le traversează reţeaua precum şide la serviciile specializate ale primăriei sau Consiliului local.
9.29. Se precizează amplasamentele altor reţele subteraneînvecinate, solicitându-se precizări privind modalitatea de excavaredin vecinătatea acestora.
9.30. La efectuarea săpăturilor se solicită prezenţa reprezentan-ţilor serviciilor care administrează celelalte reţele din zonă.
85
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 43/104
9.31. Dacă în timpul săpăturilor se constată alte poziţii pentruaceste reţele, decât cele din planuri se înştiinţează proiectantul învederea stabilirii soluţiei tehnice corespunzătoare .
9.32. In cazul în care se întâlnesc cabluri, conducte, construcţii
sau instalaţii nesemnalate prin proiect, executantul împreunăcu beneficiarul lucrării iau legătura cu proprietarii/administratoriiacestora şi cu proiectantul în vederea stabilirii soluţiei tehniceadecvate, inclusiv pentru eventuale devieri ale acestor reţele.
9.33. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor şi pământuldin săpătură, trebuie să se depoziteze în volume minime la cel puţinm de marginea săpăturilor pe o singură parte a şanţului astfel încât sănu cadă în săpături şi să nu împiedice circulaţia sau scurgerea apelor în rigolele străzii.
9.34. în cazul în care necesităţile circulaţiei impun un alt loc dedepozitare, proiectantul, de acord cu beneficiarul şi cu organele dereglementare a circulaţiei, aleg un alt loc de depozitare pe timpulexecutării săpăturilor.
9.35. Dacă se întâlnesc terenuri (umpluturi, nisipuri, apefreatice, ape agresive etc.), care necesită alte sprijiniri decât cele
prevăzute în proiect, se anunţă beneficiarul şi proiectantul.
9.36. în timpul executării lucrărilor trebuie să se ia măsuri pentru securitatea şi stabili tatea construcţiilor şi a instalaţiilor înveci-nate sau interceptate, precum şi pentru protecţia muncitorilor, a
pietonilor şi vehiculelor atât ziua cât şi noaptea conform normelor de protecţia muncii şi a prevederilor pr ivind circulaţia pe drumurile publice.
86
9.37. Lucrările de săpătură pentru reţele termice montate încanale se execută manual pe ultimii 0,25 m deasupra cotei definitive aradierului canalului, numai după ce s-au luat toate măsurile pentruturnarea betonului sau montarea prefabricatelor. Cota de fundarese obţine după compactarea fundului săpăturii, respectându-senormativul C 7. în cazul terenurilor macroporice, grosimea stratului
deasupra cotei definitive a radierului pe care săpătura se executămanual va fi de circa 0,50 m.
9.38. Umpluturile de pământ se execută după:- realizarea pretensionării conductelor;- verificarea calităţii hidroizolaţiei şi stratului de protecţie
la conductele din oţel termoizolate şi a tuturor izolaţiilor localela sistemele din conducte preizolate;
- verificarea continuităţii electrice a sistemului de depistarea avariilor la conductele preizolate termic;
- efectuării probelor.
9.39. In cazul reţelelor montate în canale termice, umpluturiletrebuie executate în straturi orizontale de 10-20 cm grosime şicompactate cu maiul.
Utilizarea mijloacelor mecanice nu este indicată decât începândde la înălţimea de 70 cm în sus, de la punctul cel mai sus alhidroizolaţiei canalului.
9.40. Nu se execută compactarea mecanizată a umpluturii înzone în care se află cabluri electrice, sau conductele altor instalaţii cear putea fi avariate prin aceasta.
9.41. In cazul sistemelor cu conducte preizolate termic,umpluturile se realizează conform prevederilor Normativului NP 029.
Acoperirea şanţului se face numai după ce s-au realizatoperaţiile de:
- tăiere a sacilor de nisip care au fost folosiţi ca sprijinire pentru capetele ţevilor (sau tronsoanelor) şi se uniformizeazănisipul;
87
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 44/104
- completare a stratului de nisip la grosimea indicată în proiect, urmărind în mod deosebit uniformizarea acestuia (să nurămână goluri, în special la schimbări de direcţie, ramificaţiietc.)
- montare a benzilor de marcaj aproximativ în axul fiecăreiconducte (pentru identificare în cazul intervenţiilor);
- umplere a şanţului cu pământ şi se amenajează cotaterenului ± 0.00, în conformitate cu precizările din proiectul dedrumuri, amenajare teren etc.
9.42. Refacerea pavajelor şi a spaţiilor verzi trebuie făcutăconform proiectului precum şi conform prevederilor din autorizaţiade construcţie privind refacerea pavajelor şi a spaţiilor, emisă deConsiliul local.
Montarea conductelor, suporturilor, armaturilor şielementelor de compensare
9.43. Montarea elementelor de conductă este activitatea caredefineşte grupul de operaţii prin care fiecare element de conductă esteamplasat şi poziţionat în locul care îi este destinat prin proiectul deexecuţie, asamblându-se cu toate elementele învecinate pentrufuncţionare.
La stabilirea succesiunii de operaţii se are în vedere faptul căelementul de conductă este un produs finit, îndeplinind un rolfuncţional şi constructiv distinct, complet prelucrat şi echipat, fie
procurat ca atare, fie rezultat prin confecţionare pe şantier, care nu mainecesită operaţii tehnologice premergătoare asamblării sale pe traseulconductei.
9.44. Pentru toate materialele introduse în operă trebuie săse obţină de la fabricile furnizoare certificate de calitate conformnormelor şi standardelor în vigoare, completate conform prevederilor
prezentului normativ.
88
9.45. Succesiunea operaţiilor de montare a conductelor trebuiesă fie următoarea:
- pregătirea conductelor;- centrarea şi sudarea prin puncte a conductelor;- sudarea conductelor în tronsoane la marginea şanţului;- aşezarea tronsoanelor în şanţ cu macaraua pe suporturi şi
sudarea tronsoanelor între ele;- pretensionarea compensatoarelor de dilataţie la valorile
indicate în proiect;- prinderea prin sudură a suporturilor fixe pe conductă (la
conductele metalice netermoizolate).
9.46. Materialul de adaos folosit la îmbinarea prin sudu-ră electrică sau oxiacetilenică trebuie să corespundă condiţiilor STAS 1125. STAS 1126 şi SREN 499. El trebuie să corespundă
procedeului de sudură şi materialelor de bază din părţile ce se îmbină
prin sudură şi să asigure cusăturii sudate proprietăţi cel puţin egale cucele ale materialelor de bază.
9.47. Se recomandă ca la utilizarea noilor tipuri de electrozi săse verifice calitatea acestora şi condiţiile tehnice de utilizare. Nu seadmite utilizarea unor electrozi inferiori calitativ faţă de condiţiileimpuse de standardele enumerate la art. 9.46.
9.48. Montarea ţevilor la poziţie şi executarea sudurilor se facenumai după verificarea curăţirii lor interioare.
în timpul execuţiei sudurilor, echipa de sudori are în vedere:- protejarea cu rondele de protecţie din materiale termo-izolante şi cârpe umede a izolaţiei termice care vor fi îndepărtatedupă încheierea lucrului;
- aşezarea conductelor cu conductorii electrici de semnali-zare la partea superioară şi protejarea integrităţii capetelor acestora în timpul operaţiei de sudare; conductorii electrici vor fi aşezaţi „culoare la culoare";
89
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 45/104
- tragerea pe ţevi (când este cazul) a inelelor de cauciuc pentru trecerea prin pereţi a etanşărilor de capăt şi a manşoa-nelor de îmbinare.
9.49. Tăierea ţevilor la lungimile necesare se face într-un plan perpendicular pe axa ţevii printr-un procedeu mecanic sau cu flacărăoxiacetilenică, abaterea maximă de la perpendicularitate fiind 0,6 mm.
La tăierea conductelor preizolate termic se respectă prevederilenormativului NP 029 şi condiţiile impuse prin caietul de sarcini alfurnizorilor.
9.50. Schimbările de direcţie se realizează cu coturi, curbeuzinate sau prin curbarea ţevilor cu dispozitive speciale pe şantier sauîn fabrică.
9.51. Pentru conductele curbate pe şantier se respectă strict
instrucţiunile şi tehnologia furnizorului de conducte, cât şi valorilemaxime ale unghiurilor, razelor de curbură şi lungimile maxime deconducte curbate.
Razele minime de curbură depind de:- tipul şi diametrul conductei;- caracteristicile agentului termic (presiune, temperatură);- tipul de montaj.
9.52. Intreprinderile de execuţie răspund pentru calitatea sudu-rilor executate şi sunt obligate ca la lucrările de execuţie, montare şireparare să folosească:
a) tehnologii de sudare elaborate pe baza procedurilor de su-dare omologate, în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice C R 7, Colecţia I SCI R;
b) sudori autorizaţi în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice CR 9, Colecţia ISCIR.
90
9.53. Capetele elementelor de conductă care urmează a seîmbina prin sudare se recomandă să aibă aceeaşi grosime a pereţilor.
Dacă două elemente de conductă care urmează a se suda întreele au acelaşi diametru interior, dar grosimi diferite, se poate admitesudarea lor cu condiţia că diferenţa dintre grosimile pereţilor s1, şi s2 săse încadreze în raportul:
s2 – s1 ≤ 0,15 s1
Dacă diferenţa între cele două grosimi este mai mare decât ceaindicată, capătul ţevii cu peretele mai gros se va prelucra mecanic
până la dimensiunea s, pe o lungime de minim 2,5 s1.Diametrele interioare ale ţevilor care se îmbină nu trebuie să
difere cu mai mult de l mm.Dacă diferenţele între cele două diametre interioare depăşesc
l mm, atunci se va face calibrarea ţevii cu diametrul interior mai mic.
9.54. Abaterile de execuţie admise ale conductelor sudate sub presiune sunt prevăzute în prescripţiile ISCIR CI 5 şi CR7.
9.55. In cazul elementelor de fixare care traversează îmbinărilesudate ale conductei, se vor practica decupări în elementele respective,sau se va întrerupe sudura de prindere a acestora, exceptându-sesudurile de etanşare, la care nu se aplică această prevedere.
9.56.Imbinările sudate la cap a ţevilor se vor efectua pe porţiunea dreaptă de ţeava, distanţa minimă între 2 îmbinări sudate,
consecutive va fi de minim 200 mm.Distanţa minimă între două îmbinări consecutive, cap la cap, pe porţiunea dreaptă a ţevi i, nu trebuie să fie mai mică de trei origrosimea ţevii, dar cel puţin 50 mm pentru conductele supuse la fluaj,cu acordul ISCIR.
9.57. Pentru sudarea armăturilor, fitingurilor, teurilor, reducţiilor şi similare, în funcţie de dimensiunea elementelor respective, se poate
91
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 46/104
admite distanţa dintre suduri mai mică de 200 mm, dar nu mai mică deun diametru exterior al ţevii.
9.58. Examinările nedistructive ale îmbinărilor sudate sunt:• Examinarea cu radiaţii penetrante; conform Prescripţiilor
tehnice CR20, Colecţia ISCIR (pentru sudurile „cap la cap") este celmai sigur procedeu şi se aplică pentru 10 % din cordoanele de sudură.• Examinarea cu ultrasunete: conform Prescripţiilor tehnice
CR4, Colecţia ISCIR (pentru sudurile „cap la cap") sau conformPrescripţiilor tehnice CRI O, Colecţia ISCIR (pentru sudurile de„racord").
• Examinarea cu lichide penetrante; conform Prescripţiilor tehnice CR6, Colecţia ISCIR (pentru sudurile „de colţ" şi de racord).
• Examinarea cu pulberi magnetice; conform Prescripţiile
tehnice CR8, Colecţia ISCIR.
9.59. Condiţiile de reprezentare şi acceptare a sudurilor sunt precizate în următoarele standarde:
- Indicarea pe plan a procedeelor de sudare se face conformSTAS ISO 4063;
- Reprezentarea pe plan a îmbinărilor sudate se faceconform SR EN 25817;
- Forma şi dimensiunea rosturilor este conform STAS 12255.- Toleranţe generale pentru construcţii sudate conform
SREN 13920;Acceptarea defectelor sudurilor conform SR EN 25817.
9.60. Sudurile de poziţie pentru încheierea tronsoanelor sau aconductelor se execută numai după ce porţiunile ce se îmbină segăsesc timp de cel puţin 4 ore la temperatura ambiantă.
9.61. Nu este permisă montarea conductelor sub acţiunea unor forţe de întindere, compresiune încovoiere etc., cu excepţia cazurilor de pretensionare.
92
9.62. Lucrările de sudare se execută numai la o temperatură amediului ambiant de cel puţin 5°C.
Sudarea în aer liber este admisă cu condiţia ca locul de execuţiesă fie protejat contra acţiunii directe a precipitaţiilor atmosferice şi avântului.
Se admite sudarea şi la temperaturi ambiante sub 5°C numai cu
condiţia ca în procesul tehnologic să se specifice în mod explicit cemăsuri trebuie luate în timpul sudării, în funcţie de calitatea materia-lelor, forma şi dimensiunile pieselor etc.
9.63. Ramificaţiile din conductele principale de distribuţie seexecută astfel încât eforturile provenite din dilatare să poată fi preluate
prin compensare naturală, în acest scop se recomandă ca ramificaţiile săfie efectuate prin intermediul unor curbe, coturi sau piese preuzinate.
9.64. Ramificaţiile la conducta de distribuţie se realizează astfel
încât să fie asigurate dezaerisirea şi golirea tronsoanelor respective.
9.65. Piesele speciale (reducţii, coturi. ramificaţii) şi armăturilecu care sunt prevăzute conductele, compensatoarele de dilatare şi
punctele fixe se montează conform indicaţiilor din proiect, iar în cazulconductelor preizolate şi conform specificaţiilor producătorilor conductelor.
9.66. Se utilizează piese speciale şi armături compatibile cutipul conductelor utilizate.
9.67. Pentru susţinerea conductelor reţelelor termice în canalesau pe elemente de construcţie, se folosesc suporturi metalice caretransmit acestor elemente eforturile provenite din dilatare.
Suporturile mobile şi fixe se execută conform proiectului.
9.68. Suporturile fixe se sudează de conducte numai dupăaşezarea întregului tronson de conductă pe suporturi şi după preten-sionarea compensatorului.
93
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 47/104
9.69. La montarea tronsoanelor trebuie avut în vedereca sudurile de îmbinare a conductelor să nu se suprapună pe
poziţia vreunui suport.
Pretensionarea conductelor
9.70. Pretensionarea reprezintă operaţia de deformare elastică limontaj a uneia sau a mai multor ramuri ale unui sistem de conducterealizată cu scopul micşorării reactiunilor la capete şi micşorărideplasărilor şi tensiunilor în funcţionare, în scopul evitării apariţiedeformărilor plastice.
Pretensionarea se execută corespunzător caracteristicilor traseului reţelei şi a condiţiilor de execuţie, realizându-se după caz:
- pretensionarea mecanică - cu dispozitive şi tehnologiispecifice;
- pretensionarea termică (electrică sau utilizând agentul
termic).
9.71. Metoda de pretensionare a conductelor va fi aleasă ţinândseama de:
- configuraţia traseului;- posibilităţile de menţinere a şanţului neastupat deschis
pe lungimea la car e se face pre tensionarea pe toat ă dura taefectuării operaţiei;
- existenţa unei surse de agent termic (sursa termicădefinitivă sau o sursă termică provizorie).
9.72. In cazul pretensionării termice, se urmăreşte ca încălzireaconductei să se facă treptat în săpătura deschisă sub controlul permanent a temperaturii sursei termice şi a conductei, măsurându-selungimea de dilatare şi comparându-se cu valoarea indicată în proiect.
9.73. Pretensionarea termică se începe prin încălzirea conducteilibere în şanţ, fixată într-un punct fix şi se termină după astupareaşanţului şi realizarea celuilalt punct fix.
94
După efectuarea pretensionării se sudează flanşele punctelor fixe de jugurile metalice încastrate în beton şi numai după aceastăoperaţie se opreşte sursa termică.
9.74. In cazul pretensionării cu încălzire electrică se recomandăutilizarea echipamentelor specializate pentru controlul temperaturilor
şi lungimilor de dilatare.
9.75. Conductele se solidarizează la punctele fixe numai dupăterminarea întregului tronson între două puncte fixe.
9.76. Montarea armăturilor în cămine se face respectându-seurmătoarea ordine:
a) solidarizarea conductelor în puncte fixe; b) montarea vanelor de secţionare;c) montarea armăturilor de golire şi aerisire.
9.77. Armăturile, înainte de montare, se curăţă şi se verifică înceea ce priveşte starea elementelor componente, controlându-se şiîndeplinirea condiţiilor prevăzute în certificatele de calitate.
9.78. Toate armăturile trebuie probate la presiune la standul de probă al şantierului, înainte de montare.
9.79. La montarea vanelor trebuie să se realizeze paralelismulflanşelor şi o etanşeitate corectă. Astfel, după aşezarea garniturilor (de
dimensiunea şi calitatea corespunzătoare, indicată în proiect), strângerea şuruburilor se face în mod obligatoriu două câte două pe direcţiidiametral opuse, cu acelaşi cuplu de forţe.
9.80. Pe tronsoanele compensate prin coluri şi compensatoarecurbate între două puncte fixe, se admit abateri de la axul prevăzut, în
plan şi pe verticală, de maximum 10 mm.
95
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 48/104
9.81. La montarea compensatoarelor trebuie să se ţină seama pretensionarea acestora, conform prevederilor din proiect.
9.82. Inainte de începerea operaţiilor de asamblare a condu-telor mai mari de (f) 110 mm în zonele locurilor de îmbinare,lărgeşte săpătura atât în adâncime cât şi în lateral pentru a secrea posibilitatea de acces a personalului şi instalaţiilor utilizate
pentru mufare.
9.83. In cazul în care canalul termic este inundat fie datoriinivelului ridicat al stratului de apă freatică fie din alte surseaccidentale se prevăd pentru drenarea apei pe timpul execuţiei, tubulde drenaj din PVC cu diametrul de 100 mm.
9.84. Conductele PE-Xa cu diametre cuprinse între Φ11 0ş i 25 mm respectiv rolele de ţevi se amplasează în locul unde trebuie
să înceapă desfăşurarea conductei.Pentru evitarea unei desfăşurări necontrolate a conductei ce poate duce la accidente, se pot folosi două sau trei colie re din material
textil.
Rolele trebuiesc desfăcute şi scoase din folia protectoare.Se fixează capătul liber al ţevii la pământ şi se desfăşoară roii
numai de-a lungul şanţului.
9.85. Pentru dimensiunile de Ø 90 şi Ø 110 mm ale conductelor Pe-Xa, se recomandă efectuarea unei îmbinări lângă şanţ, înainte cal
această conductă să fie plasată în stratul de nisip, îmbinare ce serealizează prin fitinguri şi cuple de îmbinare.
9.86. La executarea ramificaţiilor (teurilor), în cazul conductelor din Pe-Xa, conductele cu dimensiuni Ø 90 şi Ø 1 1 0 mm se
pregătesc în afara şanţului, iar cele cu diametre mai mici în inter ior.
96
Capetele de ţeava ale conductei principale a ramificaţiei, careurmează să fie îmbinate, trebuie suprapuse pe o distanţă de cel puţin400 mm, iar conducta de ramificaţie se prelungeşte cel puţin cu200 mm deasupra conductei principale.
La conducte cu diametrul de max. 150 mm se separă capeteleţevii de mantaua de protecţie şi de materialul izolant, cu ajutorulfierăstrăului şi al cuţitului, evitându-se secţionări ale conductei
principale PE-X. Se secţionează transversal conducta principală cu unfierăstrău ascuţit. Capătul de ţeava se rotunjeşte cu un debavurator,apoi se curăţă conducta şi locul de îmbinare după care se monteazăteul, mufele, cuplele şi brăţările de prindere.
Teurile se izolează cu garnituri izolatoare speciale.
9.87. La pătrunderea în clădirea conductelor, distanţa minimăîntre perete şi extremitatea conductei preizolate este de 10 cm.
Pentru împiedicarea pătrunderii umidităţii în interiorul
clădirilor, constructorul are sarcina de a monta în zonele de penetraţieinele de etanşare.
Executarea protecţiei anticorozive, a izolaţiei termice,hidrofuge şi a protecţiei mecanice
Executarea protecţiei anticorozive
9.88. Acoperirea anticorozivă trebuie executată numai pesuprafaţa conductelor metalice uscate şi curăţate complet de rugină,
zgură şi alte materiale străine, până la luciu metalic, conform cu prevederile „Normativului pentru protecţia contra coroziunii aconstrucţiilor metalice îngropate" l 14 şi Instrucţiunilor tehnice pentruexecutarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţiiC 142.
9.89. Operaţiile de izolare anticorozivă a conductelor trebuieferite de precipitaţii atmosferice.
97
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 49/104
9.90. Calitatea stratului de protecţie trebuie controlate înconformitate cu prevederile STAS 10702/1-83, prin:
- verificarea aspectului;- verificarea continuităţii;- verificarea aderenţei.
Executarea izolaţiei termice
9.91. Izolarea termică a conductelor trebuie începută numaidupă terminarea lucrărilor de protejare anticorozivă, spălareainterioară şi proba hidraulică la rece (de etanşeitate).
9.92. Este interzisă introducerea în operă a izolaţiei umede.Pentru montarea în stare uscată a izolaţiilor termice trebuie
luate măsuri de protejare contra precipitaţiilor atmosferice şi deîndepărtare a apelor de orice provenienţă.
9.93. Saltelele de material termoizolant se cos atât longitudinal,cât şi circumferenţiar cu sârmă zincată, fără a lăsa goluri între ele.
9.94. în cazul izolării cu cochilii, rosturile longitudinale şicircumferenţiare trebuie lipite cu fâşii din împâslitură de fibre de sticlă
bituminată, folosindu-se ca adeziv o soluţie prenadez.La montarea izolaţiilor din piese fasonate, strângerea lor pe
conductă trebuie făcută cu benzi subţiri de oţel cu ajutorul preselor.
9.95. In vederea izolării conductelor verticale, trebuie sudate
perpendicular pe generatoarea ţevii agrafe de sârmă având lungimeaegală cu grosimea saltelei, plus 15 mm pentru prindere.
9.96. Armăturile trebuie izolate cu saltele croite şi fixate încarcase metalice demontabile sau cu piese fasonate.
9.97. Abaterea-limită admisă la grosimea stratului de izolaţietermică (măsurat după montare) trebuie să fie de maximum 3 mm.
98
Executarea protecţiei hidrofuge şi mecanice a conductelor
9.98. Conductele reţelelor termice izolate termic trebuie protejate hidrofug.
9.99. Protecţia hidrofugă într-un singur strat la îmbinări trebuie petrecută cu câte 50 mm.
Protecţia hidrofugă trebuie legată cu inele de sârmă zincată din200 în 200 mm.
Rosturile (petrecerile) trebuie lipite cu bitum, executându-se pelicule cu grosimea de 2 mm.
9.100. La protecţia în două straturi, în dreptul rosturilor trebuieexecutate petreceri de 50 mm, atât longitudinal, cât şi circumferenţial,care se vor lipi cu bitum.
Stratul al doilea al protecţiei hidrofuge trebuie legat din 200 în200 mm cu sârmă zincată.
9.101. Trebuie luate măsuri de interzicere totală a circulaţieioamenilor pe izolaţia termică a conductei, iar în locurile de trecere semontează podeţe de trecere prevăzute cu balustradă.
9.102. La conductele preizolate termic, execuţia izolaţiilor localese realizează conform prevederilor normativului NP 029 şi a
prevederilor cuprinse în caietele de sarcini ale furnizorilor de conducte.
Executarea canalelor, căminelor, a elementelorde construcţie din beton şi beton armat şi a blocurilorde ancorare
9.103. Părţile din construcţia de beton şi beton armat monolittrebuie să se execute conform „Normativului pentru executarealucrărilor de beton şi beton armat" (C-140).
99
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 50/104
9.104. Inainte de executarea cofrajelor, respectiv montarea prefabricatelor, se face obligatoriu confruntarea planurilor de construcţiicu planurile de montare a conductelor, căminelor, compensatoarelor liră, semnalându-se proiectantului eventualele nepotriviri.
Se verifică corespondenţa între cotele gurilor coşurilor deventilare ale căminelor şi cotele pavajelor.
9.105. La montarea armăturilor pentru beton monolit, secontrolează în mod deosebit realizarea acoperirii de beton prevăzută în
proiect.La montarea prefabricatelor, abaterile de aliniere trebuie să fie
sub 15 mm.
9.106. Este obligatorie realizarea sub radiere a unui strat denisip suport (la grosimea prevăzută în proiect), care se niveleazăînainte de aşezarea prefabricatelor, pentru a preveni deplasări ulteri-
oare, în terenurile sensibile la umezire, stratul suport este un amestecde nisip cu ciment (mortar uscat).
9.107. La betoanele monolit, rosturile de lucru trebuie să fie bine curăţate de pământ şi de alte materiale, înainte de continuareaturnării betonului.
9.108. La execuţia căminelor se respectă cu stricteţe cotele şi pantele prevăzute în profilele longitudinale date în proiect.
9.109. Elementele prefabricate introduse în operă trebuie să fiemarcate distinct, cu vopsea insolubilă menţionându-se:
- tipul de element şi modul de rezemare;- data fabricaţiei;- numărul lotului de fabricaţie.
Elementele prefabricate se însoţesc de un certificat de calitateîntocmit conform STAS 6657/1.
100
9.110. Montarea elementelor prefabricate se face numai pe bazaschemei de montare din proiect şi a profilului transversal al canalului.
9.111. Toleranţa admisă la execuţia canalului faţă de cotele prevăzute în proiect, î n intervalul dintre două puncte fixe este demaximum 10 mm, atât în ceea ce priveşte secţiunea longitudinalăşi secţiunea transversală a canalului, cât şi în ceea ce priveştedimensiunile de lumină ale canalului.
9.112. Completarea diferenţelor de cote, care pot apărea dindefecţiunile de montaj, între suporturile mobile şi capul stâlpului pecare descarcă elementul de sprijinire este admisă numai cu penemetalice corespunzătoare.
9.113. Căminele de vizitare şi celelalte lucrări de construcţiiaferente reţelei termice se executată conform normativului P 7 -„Normativ privind fundarea construcţiilor fundate pe pământurisensibile la umezire", P 100 - „Normativ pentru proiectarea anti-seismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehniceşi industriale", C 140 - „Normativ pentru executarea lucrărilor de
beton şi beton armat".
9.114. In vederea reducerii consumului de materiale şi atimpului de execuţie pot fi utilizate cămine de vizitare prefabricate,din beton sau materiale plastice care sunt marcate şi însoţite decertificate de calitate.
9.115. La executarea sau montarea căminelor se respectădimensiunile şi cotele indicate în proiect.
9.116. La realizarea căminelor şi construcţiilor aferente reţelei,se ţine seama de natura terenului în care acestea sunt fundate.
101
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 51/104
Pentru terenurile sensibile la umezire se realizează stabilizareazonei suport a căminelor, conform indicaţiilor din proiect şi dinnormativul P 7.
9.117. în vederea prevenirii lăsărilor sub radierele căminelor serealizează un pat de nisip care este nivelat şi compactat înainte deturnarea betoanelor.
9.118. Trecerile conductelor prin pereţii căminelor sau asubsolurilor clădirilor, în cazul utilizării conductelor preizolate, seetanşează cu dispozitive speciale, furnizate împreună cu celelalteelemente ale reţelei.
9.119. Blocurile de ancorare a punctelor fixe se execută din beton armat turnat pe şantier.
9.120. Poziţiile şi dimensiunile blocurilor de ancorare suntindicate în proiectele de execuţie.
Verificări, încercări, probe şi recepţia reţelelor termice
9.121. Reţelele termice noi sau care au suferit reparaţii capitalese dau în funcţiune numai după efectuarea unor probe şi verificăriîn conformitate cu prevederile Legii 10/1995, Normativului C56,
NP 029, ST 020, Instrucţiuni şi proceduri MTCT cuprinse în Ordinul
31/N/1995.Conductele de apă fierbinte ale reţelelor termice de agent primar şi din punctele termice care intră sub incidenţa prescripţiilor tehnice ISCIR CI5 se verifică, se probează, se recepţionează şise autorizează pentru funcţionare conform cu prescripţiile tehniceISCIR CRI, CR2 şi C15.
102
9.122. Inainte de efectuarea probelor se fac următoarele verifi-cări pentru porţiuni ale reţelei sau pentru întreaga reţea:
- controlul calităţii materialelor, a dimensiunilor, a poziţionării elementelor componente (cămine, suporţi, puncte fixe,compensatoare de dilatare, armături etc.) în conformitate cu
prevederile proiectului şi cu certificatele de calitate şi agremen-
tele prezentate de furnizori;- verificarea sudurilor în conformitate cu: prevederile proiec-
tului, certificatele de calitate de inspecţie conform SR EN 10204;elemente de conductă aflate sub incidenţa prescripţiilor tehniceISCIR C15 necesită suplimentar avize de import eliberate deISCIR pentru furnizorii externi şi agrementele prezentate defurnizori;
- verificarea Cărţii conductei - partea de construcţie, pentru conducte le aflate sub incidenţa prescrip ţii lor tehniceISCIR C15;
- verificarea elementelor de construcţie aferente reţelei;
- verificarea sudurilor prin:a) control vizual;
b) verificarea existenţei poansoanelor sudurilor;c) verificarea buletinelor de control nedistructive;
- verificarea legăturilor electrice ale conductorilor sistemelor de control, depistare şi localizare a avariilor;
- verificarea componentelor mecanice;- verificarea realizării întocmai a proiectului de execuţie
ţinând seama de modificările survenite în timpul execuţiei pentru care trebuie să existe acordul proiectantului.
9.123. Probele la care se supun reţelele termice sunt:- proba de presiune la rece;- proba de analiză fizică a apei;- proba la cald;- proba de funcţionare.
103
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 52/104
9.124. In afara acestor probe pe parcursul execuţiei se maiexecută:
- verificarea calităţii sudurilor prin probe de defectoscopie(de regulă gamagrafiere), care se execută pentru 10% dinsudurile executate pe şantier;
- verificarea pantei conductelor;
- verificarea părţii mecanice aferentă reţelei;- verificarea elementelor de construcţii aferente reţelei.
9.125. Probele de presiune la rece şi la cald se efectueazăînainte de realizarea izolaţiilor locale, astuparea şanţului sau canalului.
9.126. Inaintea acoperirii canalelor termice nevizitabile sauşanţurilor se încheie un proces-verbal de lucrări ascunse.
9.127. Inainte de proba de presiune la rece, reţeaua se spală cuapă potabilă.
Spălarea reţelei cuprinde racordarea conductei de ducere areţelei la conducta de apă potabilă, umplerea reţelei, racordareaconductei de întoarcere la un jgheab de golire sau conductă de golirela canalizare şi menţinerea reţelei sub jet continuu până când în apagolită din instalaţie nu se mai observă impurităţi. Operaţia se repetă cuschimbarea sensului de circulaţie al apei.
9.128. Proba de presiune la rece se execută în scopul verificării
rezistenţei mecanice şi a etanşeităţii elementelor instalaţiei şi constă înumplerea cu apă a instalaţiei/reţelei şi încercarea la presiune.Proba la presiune a conductelor se realizează la o presiune de
probă de 1,5 ori presiunea maximă de regim.Pentru reţelele supuse prevederilor Prescripţiilor tehnice ISCIR,
proba se realizează la presiunile prescr ise de acestea. Valoarea presiunii de probă se va însc rie în proiect şi, după caz, în Carteaconductei.
104
Durata acestei probe este de 30 min., după care se scade presiunea la valoarea presiunii de lucru şi conductele se lovesc uşor cuun ciocan de 1,5 kg. Conductele se menţin la această presiune 12 ore,timp în care se urmăreşte cu ajutorul unui manometru ca presiunea sănu scadă.
Proba de presiune la rece se face având reţele de conducte,
armături, aparate de măsură şi control, cu excepţia elementelor deconducte, sensibile, care nu trebuie să fie supuse presiunii de încer-care. Elementele sensibile din punct de vedere al siguranţei înexploatare, se demontează sau se izolează prin flanşe oarbe sau altemijloace, izolarea putând fi realizată cu robinete, sau protejate cudispozitive speciale indicate de proiectantul elementelor sensibile.Elementele demontate se înlocuiesc cu tronsoane de ţeava corespunză-toare.
Proba se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiei(vopsire, izolări termice) închiderii elementelor reţelei în canalenevizitabile, sau în şanţuri.
Proba se execută în perioada de timp cu temperaturi ambiantemai mari de + 5°C.
In vederea executării probei la rece, se asigură deschidereacompletă a tuturor armăturilor de închidere şi reglaj, verificarea
punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi la pompa de ridicare a presiunii.
Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate fiîncepută imediat după punerea ei sub presiune, prin controlulrezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor.
9.129. Rezultatele probei la rece se consideră corespunzătoare,dacă pe toată durata probei, manometrul nu a indicat variaţii de presiune şi dacă la reţea nu se constată scurgeri de apă, umeziri, fisuri,deformări plastice vizibile, crăpături etc.
In cazul în care se constată scăderi de presiuni sau apariţia dedefecţiuni enumerate mai sus, se procedează la remedierea acestora şise repetă proba; rezultatele se înscriu în procesul verbal care seîncheie la efectuarea probei.
105
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 53/104
După executarea probei, este obligatorie golirea reţelei. In timp ceconducta se află sub presiune este interzisă efectuarea delucrări în vederea înlăturării deficienţelor.
9.130. Pentru reţelele de agent termic primar proba de presiune
la rece este dublată de proba de etanşeitate la rece a reţelei.Această probă se execută pentru întreaga reţea sau numai pentruo porţiune importantă din aceasta, în scopul verificării etanşeităţii la
presiunea armăturilor şi compensatoarelor cu presetupă.Proba se realizează cu agent termic la temperatura mediului
ambiant, dar peste 0°C, la o presiune având valoarea l ,25 Pn, dar numai mică de 16 bar.
După 15 min. se reduce presiunea la valoarea presiunii deserviciu, examinându-se în continuare conducta şi îmbinările sudate,lovind uşor conducta cu un ciocan de 1,5 kg.
Proba se consideră satisfăcătoare, dacă pe durata ei, pierderile
de apă nu depăşesc 0,1 % din volumul reţelei.La încheierea probei se întocmeşte de asemenea un proces-verbal.
Pentru reţelele de agent secundar proba de etanşeitate la rece seexecută la presiunea de 1,25 Pn, dar nu mai mică de 10 bar.
9.131. In timpul probelor, racordurile consumatorilor suntseparate prin închiderea robinetelor sau prin montarea de flanşe oarbe.
9.132. La proba de presiune se face şi proba de analiză fizică aapei care are drept scop verificarea calităţii spălării reţelelor termice şiconstă din analiza suspensiilor din apa de spălare. După 12 ore de laumplerea instalaţiei cu apă tratată a sursă sau staţiei termice (dacăanaliza fizică a dat rezultate satisfăcătoare) se face o analiză chimică şifizică, considerând că în acest timp s-a realizat omogenizarea apei însistem. Dacă duritatea apei este sub 0,5 mval/1, calitatea apei seconsideră admisibilă, în caz contrar, reţeaua se purjează şi se umpledin nou cu apă, reluându-se proba.
106
Proba la cald
9.133. Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii,comportarea reţelei termice la dilatare - contractare la temperaturanominală de funcţionare şi a circulaţiei agentului termic.
Proba se execută pe întreaga reţea sau pe porţiuni de reţea care
pot funcţiona separat.
9.134. Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii,izolării), închiderii elementelor reţelei în canale nevizitabile sau înşanţuri, dar numai după efectuarea probei la rece, probei de etanşeitatela rece şi a analizei fizice a apei.
9.135. Pentru efectuarea probei la cald, reţelele se alimentează,de preferinţă, cu agent termic de la sursa definitivă; în cazul în careaceasta nu a fost pusă în funcţiune, alimentarea se poate face de la o
sursă provizorie.Sursa de energie termică asigură debitul, presiunea şi tempera-tura agentului termic potrivit prevederilor proiectului de reţele.Calitatea apei corespunde prevederilor proiectului, prescripţiilor tehnice specifice ale elementelor componente ale sistemului dealimentare cu energie termică şi prescripţiilor tehnice ISCIR C 18
privind apa de alimentare.
9.136. Proba la cald comportă 3 faze şi anume:• Faza I - după ce instalaţia este plină cu apă, se ridică tempe-
ratura ei la 50°...60°C şi se menţine această temperatură înlimitele unei variaţii de ± 5°C. Circulaţia agentului termicse asigură cu pompele de circulaţie. După 2 ore de funcţio-nare se face un control atent pe toate ramurile reţelei. Lipsade uniformitate a încălzirii se corectează prin acţionareadispozitivelor de reglaj prevăzute. La pompele de circulaţiese verifică, cu ajutorul a 2 manometre montate pe aspiraţiaşi pe refularea pompelor, dacă acestea realizează presiunea
107
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 54/104
necesară. Se verifică, de asemenea, la instalaţiile cusisteme de expansiune închise, dacă presiunile date de
pompe nu depăşesc presiunile admisibile pentru funcţionare.
• Faza a II-a - se ridică temperatura agentului termic princreşterea uniformă şi treptată până la valoarea maximă deregim (± 5°C) şi se verifică dacă nu apar pierderi de apă laîmbinări, racorduri, armături.
Se controlează vizual dacă dilatările se produc însensul prevăzut în proiect, dacă sunt preluate în bunecondiţii de către compensatorii de dilatare, astfel încât sănu apară neetanşeităţi iar punctele fixe să nu suferedeplasări, smulgeri etc.
Se verifică vizual dacă aerul din reţea se elimină înmod corespunzător, prin dispozitivele de aerisire.
Pentru reţelele de agent primar montate în canaletermice pe suporturi mobile de alunecare, creştereatemperaturii se realizează cu circa 30°C/oră iar pentru cele
pe suporturi mobile de rostogolire cu circa 50°C/oră.Proba se consideră încheiată după ce timp de 30 minte
a fost menţinută temperatura maximă în reţea.
• Faza a III-a - se răceşte agentul termic în conducta de întoar-cere până la 50-60°C, punând în funcţiune instalaţiileconsumatorilor.
Dacă apar deficienţe pe durata probei, acestea seremediază şi proba se reia.
9.137. Proba de funcţionare (proba tehnologică de 72 ore) seface după proba la cald.
9.138. In timpul probei de funcţionare se determină căderile detemperatură ale agentului termic în punctele reţelei termice prevăzuteîn proiect. Acestea se compară cu căderile de temperatură şi pierderilede căldură stabilite prin proiect.
108
9.139. Căderile de temperatură măsurate nu trebuie să depă-şească 0,5°C/km, la condiţii nominale.
9.140. Se verifică realizarea repartiţiei debitelor de apă conform proiectului în condiţiile nominale de funcţionare a reţelei.
9.141. Reglarea la punerea în funcţiune a reţelelor termice seface prin stabilirea diagramei de presiuni a sistemului care se comparăcu cea din proiect, urmărindu-se corecta repartiţie a debitului întreconsumatori.
Reglarea regimului hidraulic trebuie să se bazeze pe prevederiledin proiect referitoare la echilibrarea hidraulică, pusă în operă anterior momentului intrării în funcţiune.
După aceste operaţii reţeaua intră în funcţionare normală.
9.142.Conductele nou montate precum şi cele reparate sau
înlocuite nu pot fi date în exploatare fără verificarea şi eliberareaautorizaţiei de funcţionare de către ISCIR, conform metodologieistabilite prin prescripţiile tehnice ISCIR CRI şi C15.
9.143. La execuţia lucrărilor de reţele termice se respectă prevederile Prescripţiilor tehnice ISCIR CRI, CR2 şi CI5 precum şicaietele de sarcini din proiecte şi cele date de furnizori pentruconducte clasice şi conducte preizolate.
9.144. Recepţia lucrărilor de reţele termice se face în confor-mitate cu prevederile „Legii privind calitatea în construcţii" (Legea
10/95), a „Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şiinstalaţii aferente acestora" (H.G. nr.273/94) şi a altor reglementărispecifice.
9.145. Etapele de realizare a recepţiei sunt:- recepţia la terminarea lucrărilor;- recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie.
109
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 55/104
10. PUNCTE TERMICE
Clasificarea punctelor termice
10.1. Racordarea consumatorilor la reţeaua de agent termic primar se realizează prin intermediul punctelor termice.
Punctul termic este ansamblul de echipamente şi instalaţii prinintermediul căreia se transferă energia termică din reţeaua termică primară în reţeaua termică secundară, a consumatorilor.
10.2. Alegerea schemelor funcţionale de puncte termice se facefuncţie de:
- parametri de temperatură şi presiune ai agentului primar;- sarcina termică totală a punctului termic;
- ponderea sarcinii termice de preparare a apei calde deconsum din sarcina termică de încălzire;
- condiţiile impuse privind returnarea agentului primar
(temperatură şi presiune retur);- schema de reglaj adoptată;- sistemul de preparare a apei calde de consum (instanta-
neu sau cu acumulare);- debitul de agent primar disponibil.
In Anexa l sunt prezentate exemple de scheme funcţionaleaplicabile pentru puncte termice urbane.
10.3. Clasificarea punctelor termice se face în principal înfuncţie de:
- tipul consumatorilor deserviţi;
- parametri agentului termic primar;- parametri agenţilor termici secundari- schema termică de principiu
10.4. In funcţie de tipul consumatorilor deserviţi, puncteletermice se împart în:
- puncte termice urbane;- puncte termice industriale.
110
10.5. Punctele termice urbane se împart în:- puncte termice ce prepară agent termic secundar pentru
încălzire şi apă caldă de consum;- puncte termice care prepară apă caldă de consum iar
pentru încălzi re sunt doar puncte de predare-primire (în cazulracordării directe a instalaţiilor de încălzire);
- puncte termice care prepară numai apa caldă de consum.
10.6. In funcţie de temperatura agentului termic primar, punctele termice se clasifică în:
- puncte termice alimentate cu apă fierbinte(utilizate atât pentru consumatori industriali cât şi pentru consumatori urbani);
- puncte termice alimentate cu apă caldă (utilizate numai pentru consumatori urbani).
10.7. Agenţii termici secundari şi parametrii de temperatură ai
acestora sunt:- apă caldă pentru încălzire cu temperatura maximă de
95°C;- apă caldă de consum cu temperatura maximă de 60°C;- alţi agenţi termici pentru nevoi tehnologice, de ventilaţie
etc.
Capacitatea şi amplasarea punctelor termice
10.8. Capacitatea punctelor termice şi schemele de racordare ale
instalaţiilor consumatoare de căldură (încălzire şi preparare a apeicalde de consum) la reţeaua de transport a căldurii folosind ca agenttermic apă fierbinte, se determină pe baza unei analize tehnico-economice efectuată în cadrul studiului de fezabilitate, ţinând seamade necesităţile de consum şi posibilităţile de acoperire.
Se are în vedere ansamblul format din puncte termice şi reţelelede distribuţie a căldurii. Criteriile sunt: cel de asigurare a unui gradridicat al siguranţei în exploatare şi cel economic - cheltuieli de
111
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 56/104
investiţie şi exploatare. Se ţine seama de condiţia satisfacerii parame-trilor de temperatură ai agenţilor termici din instalaţiile interioare deîncălzire centrală.
10.9. Punctele termice se amplasează cât mai aproape de centrul
de greutate al consumatorilor, ţinând seama şi de poziţia racorduluila reţeaua de transport a căldurii, precum şi de presiunea disponi- bilă pentru alimentarea cu apă caldă de consum a consumatorilor (corelându-se cu raza de acţiune a staţiilor de hidrofor sau a staţiilor de pompare).
10.10. Racordarea punctelor termice pentru ansambluri indus-triale la reţeaua de transport a căldurii se face după schema directă, cuutilizarea agentului termic apă fierbinte în instalaţiile interioare deîncălzire. Pentru instalaţiile interioare de încălzire care folosesc caagent termic apa caldă, racordarea se poate face direct - cu pompe de
amestec sau indirect - cu schimbătoare de căldură. Alegerea soluţieise face pe baza unei analize funcţionale şi economice.
10.11. Punctele termice se pot grupa în aceeaşi clădire, cândeste posibil, cu alte gospodării, ca: staţii de hidrofor, staţii de pom-
pare, posturi trafo, centrale de aer comprimat etc., prevăzându-se însăcompartimente distincte cu accese separate direct din exterior.
10.12. Pentru ansambluri de clădiri civile, punctele termice se prevăd, de regulă, în clădiri independente sau alipite uneia dinclădirile alimentate.
Condiţiile de amplasare a punctelor termice în clădirea deservită(puncte termice de imobil) sunt în conformitate cu prevederile Normativului 113.
10.13. Punctele termice din incintele industriale şi similare seamplasează, de preferinţă, într-una din clădirile alimentate.
112
Echipamentul de bază
10.14.Schimbătoarele de căldură folosite în punctele termice pentru prepararea agentului termic al instalaţiei de încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum trebuie să corespundă caracteris -ticilor agenţilor termici folosiţi şi să aibă gabaritul şi greutatea cât mai
reduse, performanţe ridicate şi randamente superioare.
10.15. La alegerea numărului de schimbătoare de căldură se ţineseama de cronograma consumului de energie termică, de naturaconsumurilor (încălzire, apă caldă de consum), importanţa obiecti-velor alimentate şi de spaţiul existent disponibil.
10.16. în punctele termice în care se face prepararea centralizatăa apei calde de consum, numărul schimbătoarelor de căldură instalate(cu şi fără acumulare) se alege după regimul de funcţionare. Se
recomandă ca numărul să nu fie mai mic de 2 schimbătoare, excepţiefăcând capacităţile până la 0,l MW. Nu sunt necesare unităţi derezervă.
10.17. Alegerea tipului de schimbătoare de căldură pentruîncălzire(cu plăci, tubulare) se face funcţie de:
- parametri agentului termic primar - temperatură, presiune;- caracteristicile fizico-chimice ale apei pe circuite (primar,
secundar);- schema funcţională aleasă pentru punctul termic.
10.18. Alegerea tipului de schimbătoare de căldură pentru preparare apă de consum( cu plăci, tubulare, cu sau fără acumulare) seface funcţie de:
- parametri agentului termic primar - temperatură, presiune;- caracteristicile fizico-chimice ale apei pe circuite (primar,
secundar);- schema funcţională aleasă pentru punctul termic;
113
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 57/104
- debitul orar de apă caldă de consum;- cronograma de consum de apă caldă de consum.
10.19. Asigurarea presiunii necesare circulaţiei apei se face cu pompe. La alegerea tipului de pompe şi la stabilirea caracteristicilor acestora se urmăreşte ca acestea să aibă un randament ridicat,fiabilitate mare şi un nivel redus de zgomot şi trepidaţii. Stabilireanumărului de pompe se face ţinând seama de capacitatea punctuluitermic şi de criterii economice.
10.20. în cazul în care regimul debitelor de apă circulată estevariabil în cursul unei zile sau a anului, se poate prevedea una dinurmătoarele soluţii:
- pompe diferite pentru fiecare regim;- un număr diferit de pompe în funcţiune;- pompe antrenate de motoare cu turaţie variabilă.
Numărul pompelor în funcţiune se alege astfel încât acestea săfuncţioneze - cu randament ridicat.
Se pot prevedea pompe de rezervă, în funcţie de necesităţi,funcţionale şi economice; pompele de rezervă pot fi prevăzute şi ca„rezervă rece" (păstrare în magazie).
10.21. Pentru circulaţia apei fierbinţi se folosesc pompespecifice, corespunzătoare temperaturii la care acestea funcţionează.
10.22. Toate pompele se prevăd cu organe de închidere, precumşi cu armături de reţinere pe conductele de refulare între armăturile deînchidere şi pompe.
10.23. Aparatele şi instalaţiile din punctele termice se prevăd cudispozitive de siguranţă împotriva creşterii presiunii şi temperaturii
peste limitele admise, atât pe circuitul primar, cât şi pe cel secundar,aplicându-se - după caz - prevederile STAS 7132, „Ghidul pentrualegerea, proiectarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi echipa-
114
meritelor de siguranţă din dotarea instalaţiilor de încălzire cu apăavând temperatura de 115°C" - GP 021-98 şi prescripţiile tehniceISCIRC l,C4,C30şiC31.
10.24. Pentru realizarea presiunii statice necesare şi pentru
preluarea variaţiilor de volum rezultate din dilatarea apei din reţeauatermică secundară şi instalaţiile de încălzire, în punctele termice sefolosesc vase de expansiune închise (sub presiune) conform STAS7132 sau echipamente de menţinere a presiunii constante în instalaţie(module de expansiune) care au agrement tehnic.
10.25. In instalaţiile cu apă fierbinte, care intră sub incidenţa prescripţiilor 1SCIR, asigurarea se realizează potrivit prescripţiilor tehnice ISCIR C1 şi C4.
10.26. Separatoare de impurităţi se prevăd pe conductele de
întoarcere de la instalaţiile interioare, înainte de intrarea în schimbă-toarele de căldură, precum şi pe conductele de racordare a punctelor termice la reţeaua de apă fierbinte, pe conductele de tur.
10.27. Pentru reducerea valorii presiunii dinamice disponibiledin reţeaua de apă fierbinte, până Ia nivelul celei necesare, se prevădregulatoare de debit; în cazul în care presiunea disponibilă nu poate firedusă suficient de regulatorul de debit, pentru micşorarea zonei deacţionare a regulatorului, se prevăd şi diafragme fixe.
10.28.Punctele termice se alimentează cu apă în circuitul
secundar din:- conducta de întoarcere a racordului la reţeaua de transport
a căldurii, pentru umplerea şi completarea instalaţiei - cuacceptul furnizorului de apă;
- conducta de apă potabilă, pentru spălarea instalaţiei deîncălzire;
- umplerea instalaţiei de la staţia de dedurizare cu pompelede adaos.
115
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 58/104
Racordurile se fac prin intermediul legăturilor demontabile, prevăzute cu o armătură de reţinere pentru a împiedica pătrundereaapei din instalaţia punctului termic în conductele din care se faceumplerea, respectiv spălarea.
Calitatea apei de adaos la punctele termice este în conformitatecu „Normativul privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor centra-
lizate de alimentare cu energie termică" - NP 059 şi cu indicaţiile producătorilor schimbătoarelor de căldură utilizate în punctele termice.
10.29. în scopul realizării economiei de energiei şi stabiliriiunor relaţii corecte între distribuitorul şi consumatorul de energietermică se prevede contorizarea.
în punctele termice se contorizează obligatoriu:- energia termică primită de la sursa termică;- energia termică furnizată separat diferitelor categorii
de consumatori (pentru încălzire, pentru apă caldă de consum, pentru alte scopuri).
La aceeaşi categorie de consumatori, se recomandă contorizareaenergiei termice pe ramuri.
Contorizarea energiei termice se realizează în conformitatecu prevederile Codului de măsurare a energiei termice elaborat deANRE.
Aparate de reglare, măsură, control şi transmiterela distanţă
10.30. La nivel de punct termic programul de automatizare, înfuncţie de buclele de reglaj prevăzute, se dotează cu:
• Bucla de reglare calitativa a circuitului de încălzire:- elemente primare de temperatură (traductoare): senzor de
temperatură exterioară, senzori de temperatură de imersie saude contact;
- elemente de comandă şi control: regulatorul electronic;- elemente de execuţie: robinet de reglaj cu 2 sau 3 căi,
pompe de circulaţie.
116
• Bucla de menţinere a temperaturii apei calde de consum la ovaloare prestabilită:
- elemente primare de temperatură: senzori de temperaturăde imersie sau de contact;
- elemente de comandă şi control: regulatorul electronic;- elemente de execuţie: robinet de reglaj cu 2 sau 3 căi,
pompe de circulaţie.
• Bucla de acţionare a pompei de recirculare a apei calde deconsum:
- elemente primare de temperatură: senzori de temperaturăde imersie sau de contact.
• Bucla de acţionare a pompei de ridicare a presiunii apei caldede consum funcţie de presiunea din reţeaua de apă caldă de consum.
10.31. Regulatoarele electronice pot fi de sine stătătoare, saumodule ale aceluiaşi automat programabil, dotat cu:
- o unitate centrală de prelucrare (CPU);- module de intrări şi ieşiri ale semnalelor analogice sau
digitale;- module speciale : de timp, de contorizare, comparator, de
simulator;- modul BUS pentru transmiterea datelor la distanţă prin
linie telefonică digitală dedicată, staţie radio etc., modulinterfaţă;
- software cu programele de aplicaţii;- sursă de alimentare cu energie electrică.
La acestea se pot adăuga:- aparatele de semnalizare locale: hupe, lămpi de semna-
lizare;- echipamente de detecţie-semnalizare: detectori de scurgere
a gazelor, de incendiu, antiefracţie, de protecţie la inundaţie.
117
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 59/104
10.32. Elementele de automatizare se montează local, fiindconectate direct la regulatorul electronic sau prin intermediul dula-
pului de automatizare, care poate conţine şi aparatele de protecţie şiconectare ale circuitelor de alimentare a utilajelor din punctul termic:
pompe, compresor, dulapul convertizoarelor de frecvenţă etc., sau poate fi separat de tabloul de alimentare a consumatorilor de forţă şi
iluminat ai punctului termic.
10.33. Instalaţiile din punctele termice se prevăd cu aparaturăde măsură şi control care să măsoare şi/sau să controleze periodic saucontinuu: presiunea, temperatura, debitul de fluid vehiculat etc.
10.34.La instalaţiile cu apă fierbinte (peste 115°C) se prevedeaparatură de măsură, control şi reglare conform prevederilor PE 502-8.
10.35.La instalaţiile de încălzire cu apă, indiferent de parame-trii agentului termic, se prevede aparatura adecvată în funcţie despecificul şi mărimea instalaţiei.
în mod obligatoriu se prevăd:• termometre indicatoare;• manometre indicatoare;• prize de presiune cu robinete pentru montarea manometrelor
diferenţiale sau cu citire directă, pe conducte, echipamente şiutilaje conform cap. 1-5 din Normativul 113.
10.36. Instalaţiile de preparare a apei calde de consum se prevăd
cu termoregulatoare limitatoare de temperatură, oricare ar fi agentultermic utilizat.
118
Cerinţe de calitate pentru materialele de instalaţii şiutilajele din punctul termic
10.37. Materialele şi echipamentele utilizate la executarealucrării trebuie să corespundă cerinţelor de calitate din „Legea calităţiiîn construcţii"- Legea 10/1995 şi exigenţelor speciale de calitate ale
lucrării.
10.38. Parametrii tehnico-funcţionali şi echipamentelor (capacităţi,debite, presiuni, temperaturi de lucru, clase de precizie, randamente etc.)trebuie să corespundă specificaţiilor tehnice din proiecte.
10.39.Agregatele, aparatele, accesoriile şi materialele utilizatetrebuie să fie agrementate şi omologate de către organismele abilitateîn acest scop şi să fie însoţite de specificaţiile tehnice cu caracteristi-cile tehnice şi funcţionale şi instrucţiunile de montaj, exploatare şiîntreţinere.
10.40. Executantul şi beneficiarul vor solicita certificatele decalitate şi garanţie pentru materialele şi echipamentele aprovizionatede la furnizori.
Clădirea punctelor termice
10.41. Clădirile punctelor termice se proiectează conformreglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor şi condiţiilor
prevăzute în reglementări specifice (Prescripţii tehnice ISCIR, Norme
PSF şi de protecţie a muncii etc.).
10.42. Clădirile punctelor termice se încadrează în categoria Ede pericol de incendiu.
10.43. Uşile de acces ale punctelor termice se amplasează astfelîncât să conducă direct în spaţiul principal de supraveghere a utilajelor,
119
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 60/104
având deschiderea în afară, direct spre exterior sau într-un spaţiu îndirectă legătură cu exteriorul, care nu poate fi blocat. Dimensiunileuşilor şi ale spaţiilor intermediare de legătură cu exteriorul se aleg astfelîncât să asigure introducerea şi scoaterea principalelor utilaje care nu se
pot dezasambla.Scara principală de acces, în situaţiile în care este necesară, se
execută din beton, cu suprafaţă rugoasă, cu o înclinare sub 45° şi se prevede cu balustradă.Uşile încăperilor anexe trebuie să se deschidă spre sala
principală a punctului termic.
10.44. Pentru compartimentele rezervate altor unităţi (de ex.: post trafo, staţi i de hidrofor etc.) grupate cu puncte termice se prevădaccese separate, direct din exterior.
In clădirile civile, la care punctele termice se grupează cu staţiade hidrofor şi, eventual, alte utilităţi, toate pot avea o comunicarefuncţională, prin intermediul unui coridor comun, în cazul în carestaţia de hidrofor (pompare) face parte din instalaţiile de stingere aincendiilor, uşile de comunicare cu coridorul au limita de rezistenţă lafoc de minim l oră şi 30 minte.
10.45. Punctele termice se prevăd cu ferestre exterioare pentruiluminarea şi ventilarea naturală a încăperii. La PT unde nu se poaterealiza o bună ventilare prin ferestre, se recomandă şi prevederea unor canale de ventilare naturală sau a unei instalaţii de ventilare mecanică.
10.46. Clădirea punctului termic (sala echipamentelor, cabina
personalului de întreţinere şi grupurile sanitare) se încălzeşte.
10.47. Punctele termice existente şi proiectate înglobate înclădiri cu altă destinaţie, amplasate direct, sub sau alături de încăperiîn care nu se admite zgomot, trepidaţii sau exces de temperatură,se prevăd cu izolare fonică şi termică pentru a nu se depăşi limitelede zgomot şi temperatură, admise potrivit destinaţiei încăperilor
120
respective, precum şi măsuri de evitare a transmiterii trepidaţiilor laelementele de construcţie ale clădirii.
Instalaţiile aferente clădirii punctelor termice
10.48. La punctele termice cu capacitate mai mare de 2 MW şicu personal permanent se amenajează un grup sanitar (WC şi duş)
pentru personal.La unităţile mai mici la care nu se amenajează un grup sanitar
se asigură accesul la un WC din apropiere, în cadrul clădirii. Distanţa până la acest WC trebuie să fie de maximum 75 m pe orizontală, fărăa depăşi 4 m pe verticală. Dacă aceste prevederi nu pot fi respectate,se amenajează un WC şi la punctele termice cu capacitate mai mică de2 MW, cu personal permanent.
Instalaţiile sanitare şi de încălzire ale punctului termic se prevădcu puncte de golire racordate la canalizarea interioară.
10.49. Punctele termice se prevăd cu chiuvete cu robinet dubluserviciu şi cu recipient de pardoseală legat direct la canalizare.Pardoseala acestor încăperi are panta de cel puţin 5 %o spre recipientulde pardoseală.
Când nivelul canalizării exterioare nu permite legarea directăsau când există pericolul de refulare a reţelei de canalizare, recipientulse racordează la canalizare prin intermediul unei pompe acţionate prin
plutitor.
10.50. Punctele termice se prevăd cu următoarele instalaţiielectrice:- instalaţii de alimentare cu energie electrică a PT;- instalaţii electrice de iluminat;- instalaţii electrice de forţă, comandă;- instalaţii electrice de protecţie;- instalaţii electrice de detecţie şi semnalizare (incendiu,
efracţie, inundaţie).
121
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 61/104
10.51. In punctele termice se prevăd prize cu tensiune neperi-culoasă, pentru lămpi portabile.
Se recomandă ca toate punctele termice cu personal permanentsă fie prevăzute cu un post telefonic.
Elemente de construcţii aferente echipamentului
10.52. Elementele de construcţii aferente schimbătoarelor decăldură şi pompelor (postamente) se execută pe baza planurilor şiinstrucţiunilor de montaj ale producătorului.
10.53.La elaborarea proiectului de structură de rezistenţă a punctelor termice se ţ ine seama de sarcinile stat ice ş i dinamice aleaparatelor, utilajelor şi conductelor instalaţiei de încălzire şi de
prevederile specifice antiseismice din normativul P 100.în cazul instalaţiilor care se modernizează sau se transformă se
are în vedere ca sarcinile date de instalaţii să nu afecteze capacitatea >de rezistenţă a elementelor de construcţii.
Stabilirea soluţiilor constructive se face în conformitate cu„Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de
protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale" - P 121 şi„Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică laclădiri civile, social-culturale şi tehnic-administrative" - P 122.
10.54. Pompele şi ventilatoarele se montează pe postamente custrat elastic sau dispozitive pentru amortizarea trepidaţiilor.
Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se prote- jează împotriva apei provenite din goliri, spălări ş.a.
Organizarea spaţiilor din punctele termice
10.55. Dimensiunile punctelor termice se stabilesc ţinând seamade gabaritele utilajelor, de spaţiile necesare pentru montarea,
122
exploatarea şi întreţinerea lor şi de condiţiile impuse de Normelegenerale de protecţie a muncii, de prescripţiile tehnice ISCIR C l şi dealte reglementări specifice.
Se ţine seama de posibilitatea de extindere în viitor a punctuluitermic.
10.56. Organizarea spaţiilor şi amplasarea utilajelor se faceastfel încât distanţele străbătute de personalul de exploatare să fieminime, iar supravegherea utilajelor să se facă uşor.
Se asigură, după caz, spaţiul necesar pentru revizii, reparaţii,control etc.
Spaţiile libere au înălţimea utilajelor respective plus un spaţiude siguranţă şi acces de circa 30 cm, dar nu mai puţin de 1,80 m.
10.57. în jurul schimbătoarelor de încălzire şi de apă caldă deconsum se lasă un spaţiu liber, a cărui lăţime va fi stabilită în funcţie
de necesităţile de exploatare, întreţinere şi curăţire, ţinând seama şide recomandările producătorului schimbătoarelor, dar nu mai puţin de0,8 m.
Spaţiul trebuie să fie suficient de mare pentru operaţiunilede scoatere şi întreţinere, urmând ca repararea să se facă, eventual,într-un alt spaţiu special amenajat.
în cazul montării schimbătoarelor de căldură la înălţimi peste1,80 m deasupra pardoselii, distanţa minimă laterală până la alteaparate, până Ia pereţii încăperii sau până la limita platformelor deschise este de 0,50 m.
Distanţele menţionate se prevăd dacă nu există alte indicaţii ale
producătorului.
10.58. Pompele din punctele termice se montează la pardoseală, pe postamente sau pe conducte.
Pompele montate la pardoseală se amplasează astfel încât săofere posibilităţi de supraveghere uşoară. Ele se montează, pe cât
posibil, grupate şi aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatelealtor utilaje.
123
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 62/104
Spaţiul liber din jurul pompelor se stabileşte în funcţie demărimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât şi demărimea şi poziţia de montare a armăturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor).
Când tipul şi greutatea pompelor permit, se pot monta două pompe pe un postament comun.
La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaţiului necesar se face ţinând seama de construcţia pompelor (cu ax vertical sauorizontal), de modul de îmbinare (cu flanşe sau filet) şi dacă sunt
pompe simple sau gemene, precum şi de recomandarea furnizorului.
10.59. în jurul rezervoarelor cu apă se prevăd spaţii de accesde minimum 0,50 m. Aceste spaţii pot fi micşorate pe două laturi la0,20 m, dacă rezervorul poate fi deplasat pentru revizii şi reparaţii.
Dacă rezervorul este prevăzut cu izolaţie termică, se asigură petoate laturile spaţii de acces de cel puţin 0,50 m.
Rezervoarele având suprafaţa bazei peste 5 mp se montează pesuporţi, asigurând sub rezervor un spaţiu de minimum 0,20 m.Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din
partea superioară, se lasă un spaţiu liber cu înălţimea minimă 0,60 m.
10.60. Traseele conductelor de legătură la utilajele din punctetermice (schimbătoare de căldură, pompe, vase de expansiune etc.) sealeg astfel încât să nu împiedice demontarea armăturilor şi diferitelor
părţ i ale aparatelor, în caz de necesi tate se prevăd pe conducteîmbinări demontabile.
In cazul modernizărilor punctelor termice se utilizează pe cât
posibil susţinerile de conducte existente iar când acest lucru nu este posibil, se execută susţineri care să nu afecteze elementele derezistenţă ale construcţiei.
10.61. Se prevede posibilitatea de acces pentru intervenţie laseparatoarele de impurităţi (scoaterea sitelor, pentru curăţare, atronsoanelor demontabile etc.).
124
10.62. Conductele din punctele termice se pozează aparent. Se pot poza sub pardoseală în canale vizitabile, cu panta de l %, legate larecipientul de ape uzate, numai porţiuni scurte de racordare, în cazulîn care pozarea aparentă ar împiedica circulaţia sau exploatareautilajelor.
10.63. Armăturile de închidere prevăzute pentru separareaaparatelor sau a unor porţiuni din instalaţii se montează în locuriaccesibile, iar cele care se manevrează mai des se amplasează astfelîncât să se ajungă la ele fără intermediul unei scări.
10.64. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de laventilele de siguranţă, conductele de dezaerisire şi conductele princi-
pale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane, pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încâtscurgerea apei să poată fi observată.
Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizareaexterioară se asigură, pe cât posibil, prin gravitaţie.
Legăturile între jgheaburi, pâlnii şi sifoanele/recipientele de pardoseală se face cu conducte de canalizare montate pe cât posibil în pardoseală.
10.65. Punctele termice de orice capacitate se prevăd cu masăde lucru şi panou pentru afişarea permanentă a schemelor şi instruc-ţiunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc.
Punctele termice cu o capacitate mai mare de l MW se prevăd,în plus, şi cu dulap metalic, trusă de scule şi banc de lucru pentru
efectuarea lucrărilor de întreţinere şi cu o încăpere specială prevăzutăcu ferestre către exterior în care se montează aparatura de achiziţie şitransmitere date, integratoare etc.
125
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 63/104
Dimensionarea echipamentului din punctul termic
10.66. Capacitatea termică a schimbătoarelor de căldură pentruîncălzire, prepararea apei calde de consum, ventilare-climatizare sauscopuri tehnologice, folosite în punctele termice, se determină pe bazanecesarului de căldură stabilit conform capitolului 7 din prezentul
normativ.
10.67. Debitul de agent termic primar necesar schimbătoarelor de căldură din puncte termice se determină în funcţie de necesarul deenergie termică, ţinând seama de caracteristicile termohidraulice ale;aparatelor schimbătoare de căldură, de temperaturile nominale aleagenţilor termici, de schemele de racordare, de regimul de funcţionareşi de existenţa acumulării.
10.68. Suprafaţa de schimb de căldură a schimbătoarelor de
căldură se determină din bilanţul termic la schimbător pe agentul primar şi pe agentul secundar, luându-se în considerare şi valoareacoeficientului de utilizare (murdărire) a suprafeţelor de încălzire
prevăzut de producător pentru durata de utilizare garantată.De regulă, aceasta se efectuează pe baza programului de calcul
a furnizorului schimbătorului pe baza datelor de proiectare.
10.69. Alegerea numărului de schimbătoare de căldură pe tipuride consumuri (încălzire, preparare apă caldă de consum etc.) se face
pe baza unei analize tehnico-economice care ţine seama de:- tipul de schimbător de căldură (tubular, cu plăci);
- sarcinile termice pe tipuri de consumuri;- regimul de funcţionare; .- condiţii de amplasare.
Nu se prevăd unităţi de rezervă.In punctele termice pentru încălzire, numărul orientativ al
schimbătoarelor de căldură poate fi:- un aparat, la punctele termice cu capacitatea sub 0, l MW;
126
- două aparate, la punctele termice cu capacitatea între0.1 şi 2 M W;
- minim trei aparate, la puncte termice cu capacitate peste2 MW şi în punctele termice care alimentează clădiri cu condiţiifuncţionale deosebite (spitale, sanatorii etc.)
10.70. Alegerea tipului de schimbătoare de căldură şi a schemeide preparare a apei calde de consum se va face în conformitatecu prevederile Normativului 19 privind „Proiectarea şi executareainstalaţiilor sanitare".
10.71. Alegerea pompelor de circulaţie pe circuitul secundar seface ţinând seama de debitul de agent termic ce trebuie vehiculat îninstalaţie, pentru transportarea debitului de căldură Q, la diferenţade temperatură ∆t = t T – t R nominală a instalaţiei şi de pierderile de
presiune totale maxime ∆HT din sistem pe întreg traseul instalaţiei
dimensionată pentru vitezele economice.
10.72. Dimensionarea volumului vaselor de expansiune de pe circuitul secundar se efectuează conform STAS 7132 şi GP 021, pentru preluarea dilatării apei şi conform instrucţiunilor producătorilor în cazul vaselor de expansiune cu membrană sau a modulelor deexpansiune.
10.73. Dimensionarea supapelor de siguranţă pentru schimbă-toarele de căldură se efectuează conform STAS 7132 şi a prescripţiilor
tehnice ISCIR C 4.
10.74. Secţiunea de scurgere a supapei, implicit diametrul şinumărul supapelor se dimensionează în funcţie de fluidul eşapat (abur,apă, aer) de parametrii fluidului, precum şi de caracteristicileconstructive ale supapei, ţinând seama de prevederile STAS 7132.
127
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 64/104
Secţiunea de scurgere a fiecărei supape de siguranţă trebuie săfie de minim 400 mm2.
10.75. Alegerea pompelor de apă de adaos se face ţinând seamaatât de necesitatea completării apei din instalaţie precum şi de timpulnecesar stabilit pentru această operaţie.
Se prevăd două pompe al căror debit minim se stabileşte cu
relaţia din STAS 7132.
10.76. Dimensionarea staţiei de dedurizare a apei se face funcţiede:
- debitul de apă de adaos;- compoziţia chimică a apei de alimentare;- capacitatea volumetrică utilă a schimbătorului de ioni
considerat;- durata ciclului activ al unui filtru.
10.77. Dimensionarea contoarelor de energie termică se facefuncţie de:- domeniul de sarcini termice ce trebuie măsurat (minim,
maxim, nominal);- debitele de agent termic din instalaţie;- temperatura agentului termic;- căderea de presiune maxim admisă prin debitmetru.
10.78. Dimensionarea conductelor de agent termic - apă caldăşi apă fierbinte din punctul termic se efectuează respectând domeniilede viteze de circulaţie a apei indicate în tabelul 10.78.
10.79. Dimensionarea conductelor de apă rece şi de apăcaldă de consum, se face conform indicaţiilor din normativul I 9 şiSTAS 1478.
128
11. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR DINPUNCTELE TERMICE
11.1. Executarea instalaţiilor din punctele termice se face pe
bază de proiect.
11.2. La montaj şi execuţie se respectă: planurile de amplasa-ment şi montaj, tehnologiile specifice fiecărei lucrări în parte, conformcaietelor de sarcini, specificaţiilor tehnice şi instrucţiunilor de montajale producătorului echipamentelor.
129
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 65/104
Eventualele modificări ale planului de amplasament utilaje se pot face doar cu acceptul prealabil al proi ectantului, pe bazadispoziţiilor de şantier.
11.3. In faza preliminară montajului, reprezentantul beneficia-rului şi al constructorului au următoarele obligaţii:
- recepţionarea utilajelor conform proiectelor de execuţie(proiecte tehnice, elaborate conf. art. 2.3.4., verificarea existen-ţei certificatelor de agrement şi omologare MLPTL, BRML,ISCIR etc. inclusiv constatarea stării utilajului după efectuareatransportului şi manevrelor de încărcare-descărcare;
- asigurarea conservării utilajelor şi pieselor livrate separat,conform prevederilor documentaţiei tehnice a utilajelor;
- asigurarea documentaţiei tehnice pentru utilajele procurate;- încheierea de procese verbale de recepţionare a funda-
ţiilor şi construcţiilor.
11.4. Este obligatorie consultarea de către executant a documen-taţiei tehnice a utilajelor şi echipamentelor în vederea cunoaşteriicondiţiilor tehnice impuse pentru transport, montaj, predări, îmbinareatronsoanelor.
11.5. Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la montaj sunturmătoarele:
- pentru utilajele statice se respectă verticalitatea şiorizontalitatea cu abaterile admise, prin realizarea transmiteriieforturilor pe toate reazemele ţinând seama de conformarea
antiseismică;- pentru utilajele la care rezultă solicitări dinamice, se
efectuează centrarea acestora conform prescripţiilor tehnice dindocumentaţia tehnică a utilajului.
Pentru ambele categorii de utilaje este obligatorie protejareaacestora după montaj până la darea în funcţiune.
130
Montarea conductelor şi armăturilor
11.6. La montarea conductelor şi armăturilor, reprezentantul beneficiarului şi întreprinderea de montaj au următoarele obligaţii:
- de a introduce în contractele comenzilor de materiale,obligaţia furnizorilor de a marca materialele de montaj cu
simbolurile prevăzute în proiect şi de a fi însoţite de certificatede calitate;- de a organiza păstrarea şi depozitarea corespunzătoare a
conductelor astfel încât să se împiedice murdărirea sau deterio-rarea acestora;
- de a executa transportul astfel încât să se împiedice pătrunderea de pământ, nisip , etc. în materiale la montaj. Deasemenea este obligatorie curăţirea materialelor de eventualeleimpurităţi şi de protecţiile anticorozive prevăzute pentru conser-vare la depozitare, precum şi executarea probelor specificate îndocumentaţia tehnică sau în legislaţie, înainte de introducerea
în operă;- de a organiza execuţia instalaţiilor în aşa fel încât să nu se poată pune în operă alte materiale decât cele indicate, evitându-seastfel posibilitatea utilizării materialelor în mod neadecvat;
- de a începe montarea conductelor numai după recepţio-narea acestora;
- de a nu începe montarea conductelor, decât după verifi-carea construcţiilor, suporţilor conductelor (cote, poziţii) stabilindşi abaterile acestora faţă de proiect.
11.7. La montajul conductelor se ţine seama de pantele demontaj indicate în Normativul I 13 (pentru conducte de agent termic)şi I 9 (pentru conducte de apă caldă şi rece), de modalităţile de pro-tecţie a conductelor la trecerea prin pereţi şi planşee, de tehnologiilede îmbinare.
11.8. La livrare, toate utilajele şi echipamentele trebuie să fieînsoţite de fişe tehnice care să indice modul de montaj, întreţinere şi
131
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 66/104
exploatare şi să semnaleze condiţiile specifice ce trebuie asigurate lamanevrare şi aşezarea pe poziţie.
11.9. Toate armăturile se montează în poziţia închis. Lamontarea armăturilor se asigură paralelismul între flanşele conductelor şi ale armături lor.
11.10. Pentru conductele care urmează a se prefabrica înateliere se iau următoarele măsuri:
- delimitarea după condiţiile locale a mărimii tronsoanelor executate (transport, ridicare, aşezare în poziţie etc.) ţinândseama şi de necesităţile de ajustare pe cele 3 direcţii, în acestcaz prevăzând u-se plusuri de lungime de 100 mm în punctelerespective;
- materialele trebuie să fie bine curăţate înainte deintroducerea în operă;
- modul de execuţie a reducţiilor, coturilor, capacelor,curbelor, ţine seama de condiţiile impuse de oţelurile respective;
- montarea armăturilor se face după o probare preliminarăa acestora;
- curăţirea tronsoanelor executate şi astuparea capetelor;- probarea tronsoanelor în ateliere, proba etanşeităţii
tronsoanelor prefabricate;
- marcarea tronsoanelor executate, cu denumirile conduc-telor;
- asigurarea contra deformărilor la transportarea şi montareatronsoanelor;
- montarea de garnituri fără defecte, verificarea şi curăţireasuprafeţelor de etanşare, asigurându-se montarea centrată agarniturilor;
- asamblarea la racordurile utilajelor să se facă fără a secrea tensiuni prin strângerea şuruburilor.
132
11.12. Asamblarea conductelor se face prin sudură, iar îmbinarea cu armăturile şi aparatura se face prin flanşe sudate, prin mufăsau chiar direct prin sudură de conducte. Schimbările de direcţie şiramificaţiile se execută cu coturi şi teuri uzinate. Sudurile se executăde către persoane autorizate. După sudare se verifică calitatea sudurii.
11.13. Conductele se montează respectându-se pantele şi coteledin proiect, iar susţinerea se face cu suporţi metalici.
Montarea pompelor
11.14. Montarea pompelor pe conductă se face respectându-secoaxialitatea acestora cu conductele de legătură. Poziţia pompei (cumotorul orizontal sau vertical) este conform precizărilor furnizorului.
11.15. Pompele de circulaţie cu greutăţi mari se susţin pe postamente proprii.
11.16. Montarea pompelor pe postamente se face prin buloanefixate în postamentele din beton, asigurându-se izolarea contratransmiterii vibraţiilor asupra elementelor de construcţie. Postamen-tele se execută pe baza proiectului de construcţii şi se realizează
protecţia stratului izolator la umiditate.
11.17. Se asigură coaxialitatea şi etanşeitatea între racorduri şiconductele de legătură la acestea.
Montarea staţiei de dedurizare a apei
11.18. Staţia de dedurizarea apei se montează, de regulă, pe un postament din beton de 15 cm înălţime.
133
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 67/104
11.19. Staţia se racordează la instalaţie prin intermediul unor vane, eventual acţionate electric (furnitură proprie). Se racordeazăstaţia la ştuţurile de intrare şi ieşire a robinetului de regenerare, laconductele de apă brută şi apă dedurizată. Se racordează ştuţul degolire al vanei de regenerare la pâlnia de golire la canalizare. Seintroduc masa filtrată şi masa activă în cazul în care staţia nu a fost
livrată cu acestea şi se realizează racordul electric.
Montarea contoarelor de energie termică
11.20. Debitmetrele se montează în plan orizontal vertical, sauindiferent conform indicaţiilor producătorului, asigurându-se coaxiali-tatea cu conductele de legătură.
11.21. Se asigură înainte şi după debitmetru porţiuni drepte cu
lungimi care să asigure buna funcţionare a debitmetrelor conformindicaţiilor producătorilor.în cazul în care nu se pot respecta aceste lungimi, se vor
prevedea stabilizatoare - compensatoare de curgere.
11.22. Debitmetrele sunt încadrate de robinete pentru a putea fiizolate în caz de demontare. Pentru debitmetre, se vor prevedeamosoare de ţeava cu flanşe care să poată fi introduse în instalaţie, înlocul debitmetrelor, în cazul necesităţii demontării acestora.
în amonte de debitmetre se montează filtre de impurităţi.
11.23. Sondele de temperatură (pereche) se montează, deregulă, înclinat, în ştuţuri speciale, astfel încât elementul sensibil sădepăşească axul conductelor. Se montează câte o pereche de sonde pefiecare circuit (ramură) de încălzire pe conductele de tur şi retur.
Poziţia de montaj a sondelor (perpendicular pe sensul decurgere, înclinat la 45° sau în coturi) trebuie să fie în conformitate cuinstrucţiunile fabricantului şi funcţie de tipul sondelor.
134
11.24. Integratoarele de impulsuri se amplasează de regulă într-ocameră separată specială pentru aparatele de telegestiune, sau într-undulap special pentru echipamente, la un nivel accesibil pentru citire.
Montarea şi instalarea schimbătoarelor de căldură
11.25. Schimbătoarele de căldură se amplasează de regulă pe postamente cu înălţimea de 10-15 cm. Montajul pe postament se facerespectându-se distanţele de montaj din planul de amplasare alutilajelor, distanţe necesare întreţinerii schimbătoarelor şi accesoriilor.
11.26. Racordarea schimbătoarelor de căldură la instalaţie seface după efectuarea spălării instalaţiei de încălzire.
Montarea sistemului de expansiune
11.27. Vasele de expansiune închise cu membrană se ampla-sează pe poziţie, conform proiectului, şi se racordează la instalaţie pecircuitul de agent termic secundar, fără a se prevedea nici un fel dearmături pe aceste racorduri.
11.28.în cazul utilizării modulelor de expansiune acestea seamplasează şi se racordează în instalaţie în conformitate cu prevederile proiectului (schemă funcţională plan instalaţii) şi cu instrucţiunilede montaj şi racordare ale producătorilor.
11.29. Pompele de adaos se montează pe postamente în confor-mitate cu planul de amplasament utilaje, racordarea în instalaţierealizându-se conform prevederilor STAS 7132.
Executarea instalaţiilor electrice de automatizare
11.30. Tehnologiile de execuţie aplicate instalaţiilor de automa-tizare au la bază următoarele operaţii: pregătirea lucrărilor de montare
135
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 68/104
a instalaţiilor de automatizare, montarea echipamentelor de automaţi- zare, montarea conductorilor, verificarea şi recepţionarea instalaţiilor de automatizare.
11.31. Pregătirea lucrărilor de montare a instalaţiilor se efectu-ează de către unitatea de execuţie şi constă din întocmirea unui dosar
de pregătire a lucrării ce cuprinde: graficul de eşalonare fizică aexecuţiei lucrărilor, extrasul de prefabricate, extrasul de materiale,necesarul de scule, dispozitive şi maşini, necesarul de forţă de muncă,termenele de predare a fronturilor de lucru, tehnologiile de execuţie.
Montarea şi instalarea traductoarelor
11.32. Montarea traductoarelor este legată de existenţa frontuluide lucru, respectiv de terminarea montajului instalaţiei tehnologice saua agregatelor, de pregătirea poziţiilor de intercalare şi a racordurilor
pentru traductoare.Pregătirea tronsoanelor constă în montarea garniturilor şi
contraflanşelor la detectoarele de debit, traductoare de nivel, de pres iune relativă, prin strângerea cu şurubur i mecanice. La toateflanşele exterioare se execută racorduri cu diametrul traseului deconducte întrerupt.
11.33. Sondele de temperatură de ambianţă se amplasează pe perete, de preferinţă la 1,50 m de planşeu, într-un loc ferit de surse decăldură şi curenţi de aer.
Sondele de temperatură exterioară se amplasează pe un pereteorientat spre nord sau, dacă nu este posibil, orientat spre nord-vest,distanţate de deschiderile din pereţi.
Sondele de măsură a temperaturii apei sunt de tip cu imersie,amplasarea făcându-se pe conductă cu teacă sau prin înfiletare, sau decontact, amplasarea facându-se sub izolaţie. Sonda trebuie amplasatăîn conformitate cu prevederile proiectului.
136
Montarea şi instalarea regulatoarelor(automate programabile)
11.34. Regulatoarele se montează centralizat în interiorul cutiilor, panourilor, dulapurilor sau pupitrelor, sau local pe pereţi, suporturi dinţeava sau profile oţel cornier.
Montarea şi instalarea elementelor de execuţie
11.35. Montarea elementelor de execuţie este legată de existenţafrontului de lucru, trebuind să existe deschideri pe traseul conductelor,destinate introducerii unor tronsoane echipate cu robinete de reglare,vane de reglare.
11.36. Robineţii termostatici se amplasează cu bulbul încorpo-rat în poziţie orizontală (o amplasare verticală ar conduce la încălzirea prin convecţie de l a conductel e de apă caldă). Aerul din încăperetrebuie să circule liber peste elementul sensibil, influenţele locale(colţuri de încăpere, radiatoare masive, tăblii decorative etc.) riscă sămodifice temperatura măsurată şi în acest caz se va utiliza un robinettermostatic cu bulb şi afişaj la distanţă.
Montarea aparatelor de conectare şi automatizare
11.37. Montarea aparatelor de conectare utilizate în instalaţii deautomatizare (siguranţe fuzibile, relee termice, intermediare, de timp,
întreruptoare-contactoare, butoane, lămpi de semnalizare, hupe etc.) seexecută de obicei centralizat în cutii, dulapuri, panouri şi pupitre.Limitatoarele şi uneori întreruptoarele, hupele, comutatoarele cu camese montează local.
Pregătirea poziţiei pentru montarea aparatului constă în mon-tarea unor construcţii uşoare (suporturi, console) în apropiereainstalaţiei tehnologice sau chiar pe instalaţia tehnologică, sau prinmontarea unor dibluri pe perete.
137
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 69/104
11.38. Montarea echipamentelor de automatizare constând dinrastele cu aparate, panourile, cutiile, dulapurile, pupitrele cu schemesinoptice, se realizează după o verificare atentă a stării în care se aflăechipamentul, corespondenţa cu proiectul, dacă caracteristicile tehniceale aparatelor din interior corespund cu cele prevăzute.
Rastelele cu aparate (construcţii metalice alcătuite din profile
verticale şi orizontale, care se fixează de perete sau pardoseală şi perete), panouri deschise, dulapuri, pupitre cu scheme sinoptice, pot fiinstalate în încăperi special destinate echipamentelor electrice.
în încăperi de producţie pot fi instalate echipamente deautomatizare complet închise, în construcţie etanşă, în funcţie decategoria de mediu în care se încadrează încăperea, pe postamentemetalice sau din beton, sau pe construcţii metalice.
în exteriorul clădirilor pot fi montate cutii şi dulapuri încondiţiile respectării gradului de protecţie corespunzător.
11.39. Montarea conductelor electrice, constituite din cabluri si
tuburi de protecţie, care asigură legătura dintre elementele de automa-tizare prin intermediul echipamentelor de automatizare se realizează
printr-o tehnologie de montare proprie.Tehnologia de montare a cablurilor cuprinde: stabilirea trasee-
lor, alegerea construcţiilor metalice de susţinere a cablurilor, fixareaconstrucţiilor metalice, montarea propriu-zisă a cablurilor.
12. CONDIŢII TEHNICE PENTRU VERIFICARĂ
INSTALAŢIILOR DIN PUNCTUL TERMIC12.1. Condiţiile tehnice pentru verificarea instalaţiilor din
punctul termic sunt în conformitate cu prevederile următoarele actenormative şi prescripţii tehnice:
- Legea 10/95 privind calitatea în construcţii;- C56 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;
138
- HG273/94 - Regulament de recepţie a lucrărilor deconstrucţii şi instalaţiile aferente.
Ordinul MTCT 31/N/1995 - Proceduri, instrucţiuni de aplicarea prevederilor Hotărârilor Guvernului României conexe cu legea10/1995.
Probe, verificări preliminare
12.2. înaintea efectuării probelor se verifică următoarele:• concordanţa instalaţiilor cu proiectul de execuţie;• caracteristicile aparatelor şi utilajelor precum şi concordanţa
acestora cu proiectul;• dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armătu-
rilor etc.;• poziţiile şi amplasarea aparatelor şi echipamentelor, conform
proiectului;• poziţiile şi caracteristicile elementelor de comandă şi execuţie;• suporţii, pantele şi poziţiile conductelor, corespunzător
schemelor şi planurilor de instalaţii;• protecţia anticorozivă a instalaţiilor;• conformarea şi măsurile antiseismice aplicate la montarea
conductelor accesoriilor, aparatelor, echipamentelor;• calitatea sudurilor.
12.3. Se verifică caracteristicile elementelor componente aleechipamentelor pe baza certificatelor de calitate, fişelor şi specifica-
ţiilor tehnice şi după caz a agrementelor, se compară caracteristiciletehnice din fişele ce însoţesc echipamentele cu specificaţiile tehnicedin proiect. Verificarea este obligatorie şi la preluarea utilajelor decătre executant şi beneficiar.
12.4. Verificarea instalaţiilor din punctul termic se faceobligatoriu pe ansamblul instalaţiilor, chiar dacă au fost verificate în
139
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 70/104
prealabil aparate, echipamente sau părţi din instalaţie. Instalaţiile sesupun următoarelor probe:
- proba la rece (de presiune);- proba Ia cald;- proba de eficacitate.
Proba la rece (de presiune)
12.5. Proba la rece se face în scopul verificării rezistenţeimecanice şi a etanşeităţii elementelor din punctul termic şi constă înumplerea cu apă a instalaţiei şi încercarea la presiune.
12.6. Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instalaţie - seface având racordate echipamentele din punctul termic şi conductele.
12.7. Proba la rece se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsiri, izolări termice etc.) precum şi de executareafinisajelor de construcţii. Proba se execută în perioade de timp cutemperaturi ambiante mai mari de + 5°C.
în cazul în care s-a depăşit această perioadă, executantul trebuiesă asigure pe timpul probelor o temperatură în PT mai mare de 50°Cluând toate măsurile necesare să nu se producă îngheţarea apei îninstalaţii.
12.8. în vederea executării probei la rece, se va asiguradeschiderea completă a tuturor armăturilor de închidere şi reglaj,
reglarea armăturilor de siguranţă la schimbătoarele de căldură şi de lavasul de expansiune închis în concordanţă cu presiunea de probă,verificarea punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă
potabilă.
12.9. înainte de proba de presiune la rece instalaţia se spală cuapă. Spălarea instalaţiei cuprinde racordarea conductei de ducere a
140
instalaţiei la conducta de apă potabilă, umplerea instalaţiei, racordareaconductei de întoarcere a instalaţiei la golirea de la canalizare şimenţinerea instalaţiei sub jet continuu până când apa golită dininstalaţie nu se mai observă impurităţi (nămol, nisip etc.). Operaţia serepetă cu schimbarea sensului de circulaţie al apei.
12.10 Umplerea instalaţiei, înainte de proba la rece, se face cuapă tratată care îndeplineşte condiţiile de agent termic.
12.11. Pentru umplere se foloseşte direct presiunea apei tratatesau eventual se folosesc pompele de adaos ale instalaţiei; apa esteintrodusă în conductele de întoarcere ale agentului termic.
12.12. Robinetele de dezaerisire se închid la apariţia apei. Dupăterminarea umplerii se închide vana pe conducta de alimentare, cuapă, se ridică presiunea până la valoarea nominală, se verifică etanşei-tatea instalaţiei şi se pun în funcţiune pompele de circulaţie a apei.
12.13. Presiunea de probă pentru proba la rece se determină înfuncţie de presiunea maximă şi de modul de execuţie al instalaţiei,astfel:
- o dată şi jumătate presiunea maximă de regim;- la presiunile prescrise de instrucţiunile tehnice ISCIR,
pentru părţile de instalaţii care sunt supuse prevederilor acestor prescripţii.
12.14. Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate
fi începută imediat după punerea ei sub presiune, prin controlulrezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La îmbinările sudatecontrolul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu ochiul liber.
12.15. Măsurarea presiunii de probă se începe după cel puţin3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune şi se face cu manometru
141
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 71/104
înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie l ,6, princitiri la intervale de 10 min. timp de 3 ore.
12.16. Rezultatele probei la rece se consideră corespunzătoaredacă, pe toată durata probei, manometrul nu a indicat variaţii de
presiune şi dacă la instalaţi e nu se constată f isuri , crăpături sau
scurgeri de apă la îmbinări şi presgarnituri.
12.17. în cazul constatării unor scăderi de presiune saudefecţiunilor de mai sus, se procedează la remedierea acestora şi serepetă proba. Rezultatele se înscriu în procesul verbal al instalaţiei.
12.18. După executarea probei, golirea instalaţiei de apă esteobligatorie.
Proba la cald
12.19. Proba Ia cald are drept scop verificarea etanşeităţii, amodului de comportare a elementelor instalaţiei la dilatare şicontractare, a circulaţiei agentului termic. La punctele termice, probala cald cuprinde, în mod obligatoriu, verificarea randamentului defuncţionare al schimbătoarelor, care va trebui să corespundă datelor indicate în cartea tehnică a fiecărui schimbător de căldură.
12.20. Proba la cald se efectuează înaintea finisării (vopsirii,izolării), dar numai după închiderea completă a clădirii şi după
efectuarea probei la rece.
12.21. Sursa de căldură va asigura debitul, presiunea şi tempe-ratura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalaţiei.Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripţiilor tehnice specifice unor elemente din instalaţie cu cerinţe speciale
privind apa de alimentare.
142
12.22. Odată cu proba la cald se efectuează şi reglajulinstalaţiei. Se controlează debitul agentului termic pe conducta deracordare a instalaţiei la reţeaua exterioară, cu ajutorul dispozitivelor
prevăzute în acest scop în proiect (contoare de căldură), efectuându-sereglajul corespunzător.
12.23. Proba la cald comportă două faze: prima fază la otemperatură medie de 50-60°C şi a doua fază la temperatură maximă.
Durata fiecărei faze este de 2 ore, timp în care se controleazăetanşeitatea instalaţiei, modul în care sunt preluate dilatările con-ductelor, precum şi funcţionarea pompelor, motoarelor electrice şiarmăturilor.
12.24. Se verifică dacă se face o bună dezaerisire a instalaţiei.
12.25. La răcirea instalaţiei se examinează din nou toată
instalaţia spre a se controla etanşeitatea. După terminarea acesteiexaminări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se
procedează la o nouă încălzire, urmată de un control identic cu celdescris mai sus.
12.26. După efectuarea probelor, instalaţia se goleşte dacă pânăla intrarea în funcţionare există pericolul de îngheţ.
12.27. Anterior probei la cald, pe întreaga instalaţie se face o probă parţială, în care se porneşte instalaţia şi se ţine sub observaţie
cel puţin o oră, verificând în principal:- montarea echipamentului şi conductelor astfel încât să
asigure spaţiile necesare prevăzute pentru exploatare;- modul de manevrare al armăturilor;- dacă aparatele şi agregatele care au piese în mişcare
(pompe, injectoare etc.) nu produc zgomote sau vibraţii supără-toare şi dacă s-au respectat prevederile pentru atenuarea şi
143
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 72/104
împiedicarea transmiterii lor la elementele construcţiei(atenuatoare de zgomot, izolări fonice, straturi antivibraţie 1a
postamente etc.).
Probe funcţionale
12.28. Se efectuează proba de eficacitate a instalaţiei pentru averifica dacă instalaţia realizează gradul de încălzire prevăzut în
proiect.Ea se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune.
12.29. Pentru ca verificarea să fie cât mai concludentă, se vaalege o perioadă rece, când temperaturile exterioare în momentulefectuării acestei probe trebuie să fie sub 0°C şi valoarea lor medieizilnică în timpul probei să nu varieze cu mai mult de ± 3°C faţă de
temperatura exterioară medie a celor două zile precedente.
12.30. Se măsoară temperaturile aerului exterior şi ale agentuluitermic pe conductele de ducere şi întoarcere ale agentului secundar,verificându-se corelarea acestor parametri atât între ei cât şi cutemperatura agentului termic primar, conform graficului de reglaj.
12.31. Pentru a asigura precizia măsurătorilor se recomandăalegerea de termometre cu gradaţii corespunzătoare (pentru tempera-turile agentului termic precizia de măsurare va fi 1/2°C).
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar întimpul măsurătorilor ele vor fi ferite de influenţe perturbatorii (curenţide aer, radiaţii termice, căldură umană etc.).
12.32. Rezultatele probelor de eficacitate se consideră satisfă-cătoare, dacă temperaturile agenţilor termici secundari (încălzire,apă caldă de consum etc.) corespund cu cele din proiect, cu o abaterede 1-2 °C.
144
12.33. Se face controlul şi verificarea măsurilor de siguranţă prevăzute în STAS 7132. Se verifică:
- funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la atingerea presiunii limită;
- funcţionarea evacuării excesului de apă dilatată, precumşi funcţionarea automată a pompei de adaos, intrarea în
funcţiune şi oprirea pompei;- legarea vaselor de expansiune şi a pompelor de circulaţiea apei pentru asigurarea presiunii în instalaţie.
12.34. Pentru asigurarea circulaţiei agentului termic - apă, severifică:
- realizarea de către pompe a presiunii prevăzute, prinmăsurarea presiunii diferenţiale între aspiraţie şi refulare;
- realizarea presiunii totale în diferite puncte ale punctuluitermic;
- semnalizarea întreruperii funcţionării unei pompe şi modulde intrare în funcţiune a pompei de rezervă, în caz că există.
12.35. Pentru asigurarea dezaerisirii şi golirii instalaţiei severifică:
- eficienţa dezaerisirii instalaţiei în punctele cele mai desus de pe traseul conductelor şi la partea superioară a echipa-mentelor;
- golirea instalaţiei în punctele cele mai de jos aleconductelor şi la partea inferioară a echipamentelor.
Verificarea instalaţiei electrice de automatizare
12.36. Verificarea şi recepţionarea instalaţiilor de automatizarese realizează prin verificări pe parcurs, verificări la punerea înfuncţiune şi recepţia preliminară şi cea finală a lucrărilor.
145
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 73/104
12.37. Verificările pe parcursul execuţiei lucrărilor se efectu-ează prin încercări pe porţiuni de conducte electrice şi verificări aleaparatelor de măsură şi control. Se verifică:
- la conductele electrice, rezistenţa electrică a izolaţieiîntre toate conductoarele cablului şi manta sau între toateconductoarele montate în tubul de protecţie şi tubul de protec -ţie, prin măsurare cu megohmul;
- la aparatele de măsură şi control, starea aparatelor,condiţiile mediului ambiant, ordinul de mărime al parametrilor electrici de măsurat (dacă corespund caracteristicilor tehnice
prevăzute în proiec t se t rimit pentru efectuarea verificări lor metrologice în vederea montării).
12.38. La punerea în funcţiune se verifică:- Conductoarele electrice prin măsurarea rezistenţei de o
izolaţie pentru toată instalaţia, după deconectarea tuturor bornelor legate funcţional la pământ; se consideră că rezistenţa de izolaţie
este satisfăcătoare pentru R >0,5 MΩ se încheie un proces verbalde constatare între executant şi beneficiar, în care sunt indicatecondiţiile de măsurare a rezistenţei electrice de izolaţie şivaloarea obţinută. Dacă R < 0,5 MΩ se face măsurarea întrefiecare conductor şi manta sau tub şi între fiecare conductor şimasă pentru a se identifica locul defectului şi a se remedia.
- Aparatele de măsură şi control, verificate metrologic şimontate în poziţia de lucru (montajul să fie în locuri accesibileşi nesupuse vibraţiilor), la siguranţa la funcţionare.
- Componenţa buclelor de reglare, montarea corectă aelementelor, aparatelor şi echipamentelor.
- Elementele de execuţie la efectuarea completă a cursei,funcţionarea interblocărilor, semnalizarea, transmisiile teleme-canice. O verificare importantă în cazul elementelor de execuţiese referă la funcţionarea dispozitivelor de acţionare manuală.
- Elementele de automatizare privind poziţia de montaj,adâncimea de imersie (traductoare de temperatură), poziţia
prizelor (traductoare de nivel şi presiune).
146
- Dacă este făcută corect calibrarea aparatelor de protecţie,reglajul releelor, a temporizărilor la releele de timp, conexiu-nilor între aparate.
- Funcţionarea aparatelor de semnalizare prin simulări.- Echipamentelor de automatizare, conţinutul (echipare
completă), conexiunile şi punerea la pământ, rezistenţa prizei de pământ.
12.39. La punerea în funcţiune participă şi reprezentanţii beneficiarului. Se verifică:
- schemele de comandă, interblocări şi semnalizare prinaplicarea tensiunii numai pe circuitele secundare (se scotsiguranţele de pe circuitele de forţă) şi simularea condiţiilor defuncţionare;
- pentru fiecare circuit sau buclă de reglare se fac probe deansamblu.
In final se încheie un proces verbal între executant şi beneficiar cu consemnarea probelor efectuate şi a rezultatelor obţinute, conclu-zionându-se că lucrarea poate fi pusă în funcţiune din punct de vederea instalaţiei de automatizare.
Se pun la dispoziţia beneficiarului: proiectele de execuţie cumodificările aduse, procesele verbale de încercări, buletinele deîncercare a prizei de pământ, procese verbale ale eventualelor lucrăriascunse, manualele de instrucţiuni livrate de furnizor odată cuaparatele.
147
13. PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII13.6. Pentru asigurarea protecţiei circulaţiei pietonilor şi a
vehiculelor în zonele cu săpături se controlează aplicarea tuturor
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 74/104
13.1. în toate etapele privind proiectarea şi executarea reţelelor şi punctelor termice se prevăd măsuri privind siguranţa şi igienamuncii atât în timpul execuţiei lucrărilor cât şi la exploatarea acestora.
13.2. Reţelele şi instalaţiile din punctele termice se execută, probează şi încearcă respectându-se instrucţiunile specifice de protec-ţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie de operaţie.
Verificările, probele şi încercările echipamentelor componenteale instalaţiilor se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare.
13.3. Conducătorii întreprinderilor care execută reţelele termiceşi instalaţiile din punctele termice au obligaţia să asigure:
- luarea măsurilor organizatorice şi tehnice pentru creareacondiţiilor de siguranţă şi igiena muncii;
- realizarea instructajului de protecţie a muncii la intervalede maximum 30 zile şi consemnarea acestuia în fişele individu-ale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual;
- controlul aplicării şi respectării de către toate persoanelea normelor şi instrucţiunile specifice;
- verificarea cunoştinţelor asupra normelor de protecţia
muncii.
13.4. în vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii,
inundaţii) înainte de executarea săpăturilor se fi stabilesc poziţiile şi
adâncimea de amplasare a celorlalte instalaţii montate subteran,
încheindu-se procese-verbale de predare a amplasamentelor de lucru
împreună cu administratorii acestor reţele.
13.5. în timpul executării lucrărilor de săpătură şi montare areţelelor termice se iau măsuri adecvate de asigurare a stabilităţiiconstrucţiilor şi a instalaţiilor învecinate.
148
vehiculelor în zonele cu săpături se controlează aplicarea tuturor măsurilor date prin proiect de semnalizare atât ziua, cât şi noaptea, a potenţialelor pericole, iar zona se împrejmuieşte.
13.7. Pământul rezultat din săpătură se depozitează pe o singură parte a şanţului la o distanţă de minimum l m astfel încât să fie lăsatăliberă cealaltă parte a şanţului în vederea efectuării montajului.
Când acest lucru nu este posibil pământul rezultat se transportăîn zona de depozitare.
13.8. Este obligatoriu sprijinirea pereţilor săpăturilor conform prevederilor specifice din proiect, normele în vigoare şi de siguranţamuncii, ţinând seama şi de natura terenului.
13.9. Verificările, probele şi încercările elementelor compo-nente ale reţelelor termice, se efectuează respectându-se instrucţiunilespecifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie deechipamente.
13.10. Realizarea instructajelor specifice de protecţia muncii,verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la normele în vigoare, inclusivsancţiunile aplicate, se consemnează în fişele de instructaj individuale.
13.11. Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase seîngrădesc şi se avertizează, interzicându-se accesul altor persoanedecât cele autorizate.
13.12. Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă)
sunt instruite corespunzător noilor condiţii de lucru.
13.13. Instructajul de protecţia muncii se face şi în cazulefectuării probelor instalaţiilor în comun de către toţi factorii interesaţi(beneficiar, proiectant şi executant) având un responsabil unic.
149
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 75/104
13.14. Instructajul are în vedere şi măsurile ce se impun pentru!manevre urgente în scopul evitării producerii unor accidente.
13.15. Măsurile de protecţia muncii indicate în prezentulnormativ nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de
executant cu instrucţiuni specifice, care se afişează la locul de muncă.Măsurile se menţionează în caietele de sarcini elaborate de
proiectant.
14. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
14.1. La executarea instalaţiilor din punctele termice şireţelelor termice se vor respecta prevederile specifice din „Normelegenerale de prevenire şi stingere a incendiilor" (Ord. MI nr. 381/1
4.03.94), a normativului C 300 (Normativul de prevenire şi stingere aincendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţiiaferente acestora), precum şi alte normative în vigoare.
14.2 Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere aincendiilor, precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente de
prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapelede executare a instalaţiilor de încălzire centrală.
14.3. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea
incendiilor revin unităţilor şi personalului de execuţie. Activitatea de prevenire şi stinge re a incendi ilo r este permanentă şi cons tă înorganizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii de execuţie cât şila locul de executare al lucrării.
14.4. Personalul care execută instalaţiile va fi instruit atâtînaintea începerii executării instalaţiilor cât şi periodic în timpulexecutării instalaţiilor, verifîcându-se însuşirea cunoştinţelor.
150
înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipirecu flacără, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se vaface un instructaj special personalului care realizează aceste operaţii.
14.5. Punctele de lucru se dotează cu mijloace de prevenire şistingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare, amplasate în
locuri accesibile.Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu
indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1, 2.
14.6. în vederea intervenţiei în caz de incendiu se organizeazăechipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri dealertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.
14.7. Lucrările de sudură vor fi executate astfel încât să se eviteriscul producerii de incendii sau explozii şi numai în zone unde să se
permită lucrul cu foc deschis. Nu se execută concomitent sudură electrică şi tăierea cu flacără
oxiacetilenică.Spaţiile în care se realizează sudurile vor fi împrejmuite cu
panouri rezistente la foc evacuându-se materialele combustibile şiinterzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectueazălucrările.
14.8. Generatoarele de acetilenă se amplasează în spaţii venti-late şi la distanţe de minim 10 m de surse de căldură, cabluri electrice,
arzătoare şi la cel puţin 5 m faţă de butelia de oxigen. Generatoarelede acetilenă vor fi amplasate la distanţă de zona de execuţie asudurilor şi de substanţe sau materiale combustibile. Se utilizeazăgeneratoare de sudură, recipienţi de oxigen, furtunuri, butelii,reductoare etc., în stare perfectă, care să nu prezinte pericol deincendiu sau explozie.
151
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 76/104
14.9. Spaţiile în care se execută lucrări de vopsitorii saudecapări se ventilează corespunzător fără recircularea aerului.
Se interzice prezenţa oricărei surse de foc la distanţă de minim25 m de zona de vopsire.
Aceste zone se împrejmuiesc cu panouri de protecţie.
14.10. In spaţiile de lucru este interzisă aprinderea focului,fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scântei.
14.11. Cantitatea de vopsea, diluanţi sau alte lichide inflamabileaflate la locul operaţiunii se limitează la strictul necesar.
14.12. In zonele în care există pericol de infiltraţii de gazenaturale în canalele de termoficare se iau următoarele măsurisuplimentare faţă de prevederile normativului I 6-76.
a) In punctele de intrare a reţelelor termice în clădiri (subsoluri,
puncte termice etc.) canalul termic se separă faţă de interio -rul clădirilor respective printr-un perete etanş, situat ladistanţa de 1-1,5 m de la limita clădirii.
b) Evacuarea apei rezultată din neetanşeităţile accidenta le alearmăturilor sau din infiltraţii se realizează astfel, încât să nufie necesară perforarea peretelui etanş.
c) Inaintea peretelui etanş se execută o gură pentru ventilareacanalului reţelei termice.
d) In cazul în care peretele etanş nu constituie suport fix pentruconducte, se folosesc la trecerea conductelor prin perete,
dispozitive cu garnituri, care să asigure etanşarea şi glisareaconductelor.
14.13. în cazul în care traseul reţelelor trece prin zone în caresudura metalelor este interzisă (existând pericol de incendii sauexplozii), tronsoanele de ţevi se asamblează prin sudură, î n afaraacestor zone.
152
Dacă tronsonul astfel realizat depăşeşte cu capetele sale zonainterzisă, asamblarea acestuia se realizează prin sudură.
In situaţiile în care adoptarea acestui sistem nu este posibilă, seinterzice efectuarea sudurilor în zona periculoasă, asamblareatronsoanelor de conducte urmând a se realiza, în mod obligatoriu, prinflanşe.
15. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR
15.1. Recepţia reprezintă acţiunea prin care beneficiarul acceptăşi preia lucrarea în conformitate cu documentaţia de execuţie,certifîcându-se că executantul a îndeplinit obligaţiile contractuale.
în urma recepţiei lucrării, aceasta poate fi dată în exploatare.
15.2. Recepţia va ti realizată conform ..Legii privind calitatea înconstrucţii" (Legea nr. 10/95). Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora (HG nr. 273/94) şi a altor reglementări specifice.
15.3. Recepţiile vor fi organizate de către investitori.
Recepţia la terminarea lucrărilor
15.4. Executantul comunică investitorului data terminăriilucrărilor prevăzute în contract, printr-un document confirmat deinvestitor.
15.5. Comisiile de recepţie sunt numite de investitor şi vor fialcătuite din cel puţin 5 membri. Obligatoriu trebuie să fie unreprezentant al investitorului şi un reprezentant al administraţiei
publice locale, restul membrilor comisiei sunt specialişti în domeniu.
153
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 77/104
15.6. Inceperea recepţiei se organizează de investitor înmaximum 15 zile de la comunicarea terminării lucrărilor de cătreexecutant.
15.7. Investitorul va comunica executantului şi proiectantului:• data recepţiei;
• membrii comisiei de recepţie.
15.8. Reprezentanţii executantului şi proiectantului nu pot face parte din comisia de recepţie - având calitatea de invitaţi.
15.9. Proiectantul întocmeşte şi va prezenta în faţa comisiei derecepţie punctul de vedere privind execuţia lucrării.
în procesul verbal de recepţie se consemnează realizareamăsurilor prevăzute în documentaţia de execuţie privind prevenirea şistingerea incendiilor şi de protecţia muncii, fără de care recepţia nu
poate fi acceptată.
15.10. în vederea recepţiei instalaţiilor este obligatorie întocmi-rea următoarelor acte legale:
- proces verbal de lucrări ascunse:- proces verbal de montări utilaje;- procese verbale pentru probe;- certificate de calitate;- dispoziţii derogatorii de la proiect;- proces verbal de recepţie intermediară a montajului utila-
jului preliminar montării conductelor.
15.11. Comisia examinează:a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construcţie, din
avize şi alte condiţii de execuţie; b) executarea lucrărilor conform documentaţiei de execuţie şi a
reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor esenţiale;c) terminarea tuturor lucrărilor conform contractului.
154
Recepţia finală
15.12. Recepţia finală se face la maxim 15 zile după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract.
La recepţie participă:• investitorul;
• executantul;• proiectantul lucrării• comisia de recepţie numită de investitor.
15.13. Comisia de recepţie examinează:a) procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
b) finalizarea lucrărilor cerute la terminarea lucrărilor;c) referatul investitorului privind comportarea instalaţiilor în
perioada de garanţie.
15.14. La terminarea recepţiei comisia de recepţie finalăconsemnează observaţiile într-un proces verbal, în cazul în carerezultatele recepţiei sunt conforme cu proiectul, procesul-verbalrecomandă aprobarea recepţiei finale.
Dacă comisia constată neconcordanţe între proiect şi execuţie,ea poate cere amânarea sau respingerea recepţiei conform Regulamen-tului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferenteacestora.
155
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 78/104
ANEXA l
Exemple de scheme funcţionale pentrupuncte termice
Schemele funcţionale prezentate în această anexă au caracter orientativ şi sunt exemplificative. Acestea nu sunt restrictive şi nicilimitative; proiectantul de instalaţii termice poate să propună oriceschemă funcţională care să asigure parametri de debit şi temperatură aiagenţilor produşi în corelare cu parametri agentului primar furnizat.
Prezentăm în continuare 4 exemple de scheme funcţionale de puncte termice:
• SCHEMA l (planşa 1) Punct termic urban pentru preparareagent termic de încălzire ţi apa caldă de consum in douătrepte serie-paralel se caracterizează prin:
- corelarea temperaturii agentului termic dincircuitul de încălzire cu temperatura exterioară, prinmodificarea debitului de agent primar prin schimbă-torul de căldură pentru încălzire:
- menţinerea constantă a temperaturii apeicalde de consum la 60° C la ieşirea din treapta a II-a
prin acţionare asupra vanei cu 3 căi montată pe returulde agent primar;
- pierdere de sarcină mai mare în instalaţia de apăcaldă de consum, care conduce la creşterea necesa-rului de presiune;
- se recomandă pentru cazurile în care consumul
maxim de căldură pentru prepararea apei calde deconsum reprezintă .30... 100 % din cel maxim pentruîncălzire.
• SCHEMA 2 (planşa 2) - Punct termic urban pentru preparareapă caldă de consum intr-o treaptă alimentat î n paralel c u
sistemul de încălzire se caracterizează prin:
156
- independenţa variaţiei consumului de căldură pentru încălzire de cel pentru prepararea apei calde deconsum:
- debit mare de apă fierbinte din reţeaua de agenttermic primar aferentă punctului termic;
- reglajul calitativ al temperaturii agentului
termic secundar, respectiv al apei calde de consumse realizează cu ventile cu 2 căi montate peconductele de agent primar la int rarea înschimbătoarele de căldură (variaţia debitului deagent primar prin schimbătoare);
- se recomandă în situaţiile în care consumul deenergie termică pentru prepararea apei calde estecomparabil sau mai mare decât cel pentru încălzire.
• SCHEMA 3 (planşa 3) - Punct termic urban într-o treaptă serie pentru preparare agent termic de încălzire şi apă caldăde consum (cu injecţie de agent termic primar) secaracterizează prin:
- reglajul calitativ al agentului termic de încălzire(secundar) prin reglajul cantitativ al agentului termic
primar (variaţia debitului cu ventil cu 2 căi) prinschimbătorul de căldură;
- reglajul temperaturii apei calde de consum serealizează prin injecţie de agent termic primar tur înreturul provenit de la schimbătorul de căldură pentruîncălzire, cu ventil cu 2 căi;
- regimul de funcţionare cel mai dezavantajoseste în punctul de frângere a graficului de reglaj, cândinstalaţia de preparare apă caldă de consum estealimentată integral prin injecţie, în paralel cu instalaţiade încălzire;
- când se înregistrează consum maxim de apăcaldă de consum, se preia agent termic primar dinnecesarul pentru încălzire.
157
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 79/104
SCHEMA 4 (planşa 4) - Punct termic urban pentru preparareagent termic de încălzire şi apă caldă de consum in 2 trepte,cu alimentare din retur primar de la schimbătorul de"încălzire şi injecţie primar la treapta II- se caracterizează
prin:- utilizarea succesivă a apei fierbinţi pentru apă
caldă şi încălzire şi reducerea temperaturii apei înconducta de întoarcere, conduce la valoarea minimă adebitului de apă fierbinte din reţea;
- debitul de agent primar nu este suficient pentru a prelua simultan vârfurile de consum de încălzire şi deapă caldă de consum - se face prepararea cu prioritatea apei calde de consum sau a încălzirii;
- se recomandă pentru cazurile în care consumulmaxim de căldură pentru prepararea apei calde deconsum reprezintă 10... 100 % d in c el maxim pentruîncălzire.
158
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 80/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 81/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 82/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 83/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 84/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 85/104
ANEXA 3
Prescripţii tehnice utile la proiectareaşi executarea sistemelor centralizate
de alimentare cu energie termică
1. Prescripţii privind proiectarea şi executarea sistemelorcentralizate de alimentare cu energie termică
I 6-98 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor dealimentare cu gaze naturale.
I 7-98 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţi ilor electrice cu tensiuni până la 1000 V curent alternativ şi
1500 V curent continuu.
l 9.94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor
sanitare.
I 13-02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de
încălzire centrală.
I 13/1-02 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire
centrală.
I 27-82 Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea claseide calitate a îmbinărilor.
136-01 Ghid pentru proiectarea automatizării instalaţiilor din
centrale şi puncte termice
I 37 Instrucţiuni tehnice pentru echi librarea hidraul ică prindiafragme a instalaţiilor şi reţelelor termice cu apă caldă şifierbinte.
C l - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea,
repararea, instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor
de apă fierbinte.
173
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 86/104
C 4 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea,exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor de apăfierbinte.
C 9 - Instrucţiuni pentru autor izarea sudorilor care executălucrări de sudură în construirea, montarea şi reparareainstalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de
ridicat.
C 15 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, montare, repararea,exploatarea şi verificarea conductelor de abur şi apăfierbinte sub presiune.
C 30 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea,instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor mici de abur.
C 31 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea,instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor
de abur de joasă presiune şi a cazanelor de apă caldă.C 112-75 - Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor
din materiale bituminoase la lucrările de construcţii.
C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi betonarmat.
C 142-85 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionareatermoizolaţiilor la elementele de instalaţii.
C 300-94 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durataexecuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferenteacestora.
C 56-02 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
P 7-2000 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământurisensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare).
174
P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.
P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.
P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executareamăsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri
industriale.P 122-87 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de
izolare fonică la clădiri civile, social-culturale şi tehnico-administrative.
PE 107 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor decabluri electrice.
PE 203-88 - Instrucţiuni pentru calculul hidraulic al conductelor deapă fierbinte din reţele de termoficare.
PE 215-74- Regulament privind exploatarea şi întreţinerea reţelelor
de termoficare. NP 029-02- Normativ de proiectare şi execuţie pentru reţele termice
cu conducte preizolate montate în sol utilizate latransportul agentului termic de încălzire şi a apei calde deconsum.
GP 039-99 Ghid pentru calculul necesarului anual de căldură aclădirilor de locuit.
SC 001/96- Soluţii cadru pentru montarea contoarelor la instalaţiisanitare şi de încălzire din clădirile existente.
NGPM-96 - Norme generale de protecţia muncii. Legea
10/1995 - Legea privind calitatea în construcţii.
HG 273/94- Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie şiinstalaţiile aferente acestora.
HG 425/1994 şi HGR 168/2000 - Regulamentul pentru furnizarea şiutilizarea energiei termice.
175
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 87/104
Ordin MTCT - Metodologia de calcul dinamic al valorii investiţiei. 2/n-1992.
OMI 1012/2001 Structura, conţinutul şi modul de utilizare aDocumentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentareaofertei pentru achiziţia publică de produse.
OMI-MLPTL1013/2001- Structura, conţinutul şi modul de utilizare aDocumentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentareaofertei pentru achiziţia publică de servicii.
Legea 326/2001 - Legea serviciilor publice de gospodărie comunală
HG 392/1994 - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii.
HG 266/1994 Hotărârea pentru aprobarea clasificaţiei şi a durateinormate de funcţionare a mijloacelor fixe.
OMI 775/ 1998 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
HG 348/1993 Hotărâre privind contorizarea apei şi a energiei termicela consumatori urbani, instituţii şi agenţi economici.
2. Stasuri privind proiectarea şi executarea sistemelorcentralizate de alimentare cu energie termica
STAS 404/1-98 Ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald.
STAS 404/3-87 Ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald pentrutemperaturi ridicate. Dimensiuni.
STAS 530/1-87 - Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate larece.
STAS 530/3-87 Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate larece. pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni.
SR 1907-1-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură decalcul. Prescripţii de calcul.
176
SR 1907-2-97 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldurăde calcul. Temperaturi interioare convenţionale decalcul.
SR 4839 - 97 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de gradezile.
SR 8591-97 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.STAS 4377-76 - Compensatoare de dilataţie. Compensatoare plane
în formă de U, L, Z. Prescripţii de calcul.
STAS 2764-86 - Cazane de abur, apă fierbinte şi apă caldă. Debite, presiuni şi temperaturi nominale.
STAS 7132-86 - Instalaţii de încălzire centrală. Măsuri de siguran-ţă la instalaţii de încălzire centrală cu apă caldăavând temperatura maximă de 115°C.
STAS 11247/1-79 - Instalaţii de încălzire centrală. Caracteristici
termice şi hidraulice ale corpurilor de încălzire.Mărimi caracteristice.
STAS 1180-90 - Armături industriale. Robinete cu sertar. Condiţiispeciale de calitate.
STAS 1181-87 - Armături din fontă şi oţel. Robinete cu ventil.Condiţii tehnice speciale de calitate.
STAS 8941-87 - Rezervoare le presiune atmosferică pentru instalaţii.
STAS 10827-87 - Recipiente pentru hidrofor sau boilere Pn 6 şiPn 10.
STAS 8591/1-97 - Amplasarea în localităţii a reţelelor edilitaresubterane executate în săpătură.
SR 6898/1-95 - Ţevi din oţel sudate elicoidale, pentru uz general.
SR 6898/2-95 - Ţevi din oţel sudate elicoidal, pentru construcţii.
STAS 112571-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentrusudarea oţelurilor. Condiţii speciale de calitate.
177
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 88/104
STAS 1126-87 - Sârmă de oţel sudare.
STAS 5838/1-76 - Vată minerală şi produse din vată minerală.Condiţii tehnice generale.
STAS 5838/2-80 - Vată minerală.
STAS 5838/6-80 - Cochilii din vată minerală.
STAS 7656-90 - Ţevi din oţel sudate longitudinal, pentru instalaţii.
178
ANEXA 4A
Conţinutul documentaţiei pentruobţinerea agreerii de execuţie a lucrărilor
de alimentare cu energie termică din parteafurnizorului/distribuitorului
Documentaţia se întocmeşte de către întreprinderile/firmelede construcţie montaj sau reparatoare şi se înaintează la societateafurnizoare/distribuitoare.
Documentaţia va conţine:- un memoriu în care se precizează felul lucrărilor
(construcţii-montaj şi/sau reparaţii), tehnologiile de execuţie,
experienţa în lucrări similare:- numele, pregătirea şi vechimea în specialitate a perso-
nalului tehnic de execuţie;- dotarea cu utilaje de execuţie, aparatură de măsură şi
control;- lista de lucrări de referinţă executate.
179
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 89/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 90/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 91/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 92/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 93/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 94/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 95/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 96/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 97/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 98/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 99/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 100/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 101/104
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 102/104
ANEXA 6 Sistemul de conducere prin dispecer tip SCADĂ se compune
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 103/104
ANEXA 6
Date suplimentare privind funcţiile şi echipamentelecomponente ale sistemului de telegestiune
Funcţiile nivelurilor de conducere
• Nivel l - de culegere, achiziţie date
Echipamentele de achiziţie de la acest nivel se cuplează cuaparatura de măsură, comandă, control şi transmitere date la nivelulierarhic superior.
Acest nivel trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:- asigurarea interfeţei de proces cu sistemul de supraveghere
şi conducere, prin achiziţia automată, măsurarea şi reglarea parametrilor din proces:
transmiterea parametrilor prelucraţi periodic cu reactua-lizarea automată a informaţiilor;
- prelucrarea informaţiilor pentru crearea de baze de dateistorice, evenimente, grafice etc.;- accesul la nivel superior prin protocoale standardizate.
• Nivel 2 - de comandă şi supraveghere proces (dispeceratsecţie, dispecerat CT)
Echipamentele aferente acestui nivel asigură controlul şimonitorizarea ariei sau zonei din proces prin intermediul interfeţelor de comunicaţie în staţiile de lucru (operare).
• Nivelul 3 - nivelul de management şi optimizare a procesuluiAcest nivel corespunde competenţelor dispecerului coordonator
al sistemului , la nivel central , a cărui sarcină principală este de aasigura echilibrul dintre producere şi consum, a gestiona alarmelegenerate în sistem, arhivarea datelor istorice de evoluţie a unor
parametrii din sistem etc. în condiţii de economicitate şi siguranţă.
208
p p p pdin echipamente, produse sau procedee materiale sau logice, destinatefuncţiilor de gestiune, securitate, control-comandă şi mentenanţă a
procesului, interconectate la reţele interioare sau exterioare (publice)de telecomunicaţie.
Dispeceratele de energie termică, pentru a putea supravegheaşi controla atât sursele cât şi reţelele de distribuţie, se prevăd a fidotate, în funcţie de mărimea şi complexitatea sistemului de alimen-tare cu energie termică:
- computer (server) de gestiune completă, de sinteză ainformaţiilor primite de la dispeceratele de zonă (la dispeceratulcentral);
- computer personal PC compatibil IBM;una sau două imprimante (pentru tipărirea rapoartelor
zilnice şi pentru tipărire alarme şi testări);unitatea de alimentare cu energie electrică de siguranţă;
- interfaţa de comunicaţie incluzând unitatea de apelaretelefonică sau staţia radio;
- software-ul ataşat aplicaţiei date pentru supraveghereareţelei, comunicaţia bidirecţională cu echipamentul din staţia de
pompare şi din căminele cu vane motorizată;schema sinoptică pentru supravegherea sistemului fizic
(la dispeceratul central).
Dotarea dispecerilor cu echipamentele de supraveghere,control-comandă va permite preluarea de date privind:
a) Măsura parametrilor din sistem - temperatură, presiune, debitde la:
- plecările din sursă (centrală, punct termic);căminele de vane şi noduri din reţea ;
- staţii intermediare de pompare.
209
b) Comenzi b) Comenzi
7/16/2019 NP 058 - 02 Normativ de Proiectare Si Executare a Sistemelor de Alimentare Cu Energie Termica-retele Si Puncte Termice
http://slidepdf.com/reader/full/np-058-02-normativ-de-proiectare-si-executare-a-sistemelor-de-alimentare 104/104
)- vanele de secţionare ale magistralelor de termoficare
şi pompele principale din staţiile intermediare de pompare(se stabilesc prin proiect).
c) Semnalizări
- de poziţie a vanelor cu acţionare automată din reţeauade termoficare;- de stare (pornit/oprit) a pompelor din staţiile interme-
diare de pompare;- de stare (normală sau avarie) a conductelor sistemului.
Dotarea se stabileşte prin proiect după analiza tehnico-econo-mică a soluţiei de telecomunicaţie.
d) Telecomunicaţii
- legături telefonice directe;- legături radio;
- cabluri de telecomunicaţii.
e) Calculator de proces
- în cazul sistemelor complexe, pe măsura rezultatelor cercetărilor şi experimentărilor efectuate.
Dotarea căminelor de vane şi a nodurilor termice
a) Măsura
- presiunea pe conductele de ducere şi întoarcere alemagistralelor şi ramificaţiilor, înainte şi după vane;
- temperatură pe conductele de ducere ale magistralelor şi pe conductele de întoarcere ale ramificaţiilor;
- duritatea apei (prize şi racilor probe) pe conductele deîntoarcere ale ramificaţiilor;
- transmiterea la distanţă a parametrilor.
)- vanele şi pompele locale.
c) Semnalizări
- de poziţie a vanelor cu acţionare automată din reţea;- de poziţie a aparatelor de conectare a pompelor locale.
d) Telecomunicaţii- legături telefonice directe şi radio cu dispecerii deexecuţie, după caz.
Funcţiile specifice îndeplinite de automatizare în cadrul siste-melor centralizate de alimentare cu căldură sunt funcţii operative princare se asigură supravegherea şi conducerea directă a procesului întimp real. Funcţiile specifice de supraveghere-conducere a PT:
a) Funcţie de supraveghere:- măsurare parametrii tehnologici: presiune, debit, tempe-
ratură, energie termică, energie electrică;supravegherea stării utilajelor:
- manual /automat:- pornit/oprit;
- semnalizare ieşiri din limitele normale la parametrii şiutilaje (avarii);
- afişare în format alfa numeric:- valorile parametrilor măsuraţi/calculaţi,;- mesaje: avarie, stări;- liste de evenimente:- coduri şi index la contoare.
b) Funcţie de comandă, reglare- reglarea specializată a temperaturii pentru încălzire şi
apă caldă consum, reglarea debitelor;- comenzi de protejare a instalaţiei;- selectarea regimului de funcţionare a utilajelor şi
echipamentelor;- comenzi de configurare echipamente.