7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 123

| SĂPTĂMAcircNAL REGIONAL | 18 - 24 februarie 2016 bull Nr 600 bull 2 lei bull 24 pagini wwwtransilvaniareporterro

| SĂPTĂMAcircNAL REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

REPORTAJ pag 14-15

COMUNITATE pag 16

SPORT pag 20

Secretul tinereiiterapia prin dans

Tainele sportului cu papion

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

EROII TIMPULUI NOSTRU pag 12-13

Calificarea la Euro se joacă la Cluj

Naţionala de baschet feminin a Romacircniei e faţă icircn faţă cu istoria bdquoTricolorelerdquo antrenate de Miroslav Popov icircntacirclnescTurcia icircntr-un meci ce ar putea fi decisiv pentru calificarea la Europeanul din 2017 Duelurile dintre romacircni și turci dinvremea lui Ştefan cel Mare se reiau icircnsă la o scară mult mai mică icircn sport Pornind de la rivalitatea istorică dintre celedouă țări unul dintre sponsorii echipei naționale a lansat o campanie inedită de mobilizare a suporterilor romacircni

Pentru mai multe detalii intrați pe transilvaniareporterro sau scanați codul QR alăturat

OPINIE | VIOREL CACOVEANUFeţele realităţii pag 10

OPINIE | VALENTIN NAUMESCUFranţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip pag 11

1 euro 44852 lei

1 $ 39870 lei

DOSAR | UMBRA MICŞORATĂ A LUI BĂSESCU LA CLUJ DOSAR TEDXCLUJ pag 6-9

Spaţiul ideilorTEDx se mută la Cluj

Oameni și cacircini

PDL este imaginea cea mai clară a eşecului ideologic romacircnesc Acest partid care e unul pragmatic care cacircştigă alegeri nu a făcut decacirct să vină cu orientarea sa cu bazele sale

teritoriale icircn interiorul PNL un partid care iată la aproape doi ani de la fuziune nu reuşeşte să se icircn-chege şi nu va reuşi să se icircnchege niciodată Tot ceea ce speră PNL este ca PSD aflat icircntr-o criză structurală

să se afle deja pe o pantă descendentă şi pur şi simplu să se evaporerdquo Cristian Pacircrvulescu politolog

La vremuri noi tot ei

Se cunoaşte data alegerilor locale Voravea loc icircn 5 iunie cu menţiunea

că nu se ştie icircn cacircte tururi de scrutinse vor alege primarii PNL forţează icircncontenciosul administrativ o deciziede ultim moment pentru modificareaformei de organizare a alegeriloricircntr-un singur tur

Alegerile icircntr-un tur au fost şiopţiunea PNL acum un an cacircnd s-a datlegea electorală De curacircnd PNL s-arăzgacircndit şi cere două tururi invocacircndinteresul primenirii clasei politice Cu-vinte care maschează un pur şi cinicoportunism electoral Simulările electo-rale arată că liberalii cacircştigă mai puţineprimării icircn alegeri cu un singur tur şi căsunt vulnerabili icircndeosebi la Bucureştiunde au anunţat un candidat controver-sat

Avantajele aduse societăţii de alegeridesfăşurate icircntr-un tur sau icircn două sunt

de discutat Ambele sisteme vin cu plu-suri şi minusuri Poate că le-ar fi mai bine bucureştenilor ca liberalii să cacircştige icircntr-un singur tur cu un candidat puter-nic şi neafiliat politic decacirct să icircncercealegerea icircn două tururi prin vot antiPSD a unui politruc ale cărui calităţisunt puse la icircndoială chiar şi de comen-tatorii de partid Ceea ce este icircn schimbcu siguranţă icircn folosul salubrizării vieţiipolitice este ca partidele să-şi respectevotul şi icircnţelegerile să nu-şi abando-neze valorile pentru calcule de moment

Prin recuperarea PDL icircn interi-orul noului partid liberal politicaromacircnească pare că a rămas sluţită demoştenirea Băsescu care a privilegiatnecinstea şi pragmatismul La Clujdemocrat-liberalii regrupaţi ca liberalisunt pe cale să recacircştige puterea icircntreagă

Icircntr-un tur sau icircn două actualul primarEmil Boc nu are contracandidat chiar

dacă procesul electoral se anunţă antre-nant prin apariţia dinamicului candidatnonpartinic Liviu Alexa O şansă bunăde a-şi recupera fotoliul pierdut acumpatru ani o are şi candidatul liberal (fostdemocrat-liberal) la preşedinţia consili-ului judeţean

Emil Boc este un reper al epociiBăsescu icircnsă a ieşit icircn ultima vreme dinlogica zarvei pe care a cultivat-o fostulpreşedinte Din perioada cacircnd oriceasociere cu regimul Băsescu aduceaprejudicii electorale el a adoptat strate-gia muţeniei de care nu s-a dezis nici icircnultimele zile El a refuzat să răspundă icircntrebărilor Transilvania Reporter carechestionau intenţiile sale de campanie şiviziunea privind dezvoltarea oraşuluiDacă Emil Boc candidatul favorit apreferat să-şi ascundă ideile icircn interiorul

ziarului le puteţi citi pe cele ale princi-palilor săi competitori CC (pag3-5)

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 223

2 | ACTUALITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

Comisia Europeană a dat recentpublicității Eurobarometrul cu privire

la percepția calității vieții urbane icircn 2015Cercetarea a avut la bază 40000 de in-terviuri realizate icircn mai și iunie 2015 icircn 79de orașe și patru aglomerații urbane dincele 28 de țări ale Uniunii Europene plusElveția Turcia Islanda și Norvegia

Din Romacircnia gurează icircn studiuBucureștiul Clujul și Piatra-Neamț Astfelde studii s-au mai realizat icircn 2004 20062009 și 2012 Icircn continuare prezentăm oselecție a celor mai relevante informații de-spre Cluj prezentate icircn studiu

Un oraș mulțumitor Cu privire la cali-tatea generală a vieții Clujul se aă pe lo-

cul 15 cu 96 dintre cei chestionați indparțial sau total de acord cu armația bdquosuntmulțumit să trăiesc icircn acest orașrdquo IcircnainteaClujului se aă Zurich Oslo Belfast Vil-nius Aalborg Rostock Hamburg CardiStockholm Braga Malaga Munchen Leip-zig și Copenhaga (icircn ordine) Același nivelcu Clujul icircl icircnregistrează orașele ReykjavikMalmo Gdansk Bialystok Viena GrazLuxemburg și Burgas Icircn Piatra-Neamțproporția este de 93 iar icircn București de83 Cei mai nemulțumiți de calitatea viețiidin orașul lor sunt localnicii din Istanbul(65) Atena (67) Palermo (68) AtenaMare (71) Napoli (75) Miskolc (80) și

Marsilia (80)Cele mai mari probleme sănătatea

drumurile și școala Icircntrebați care suntcele mai importante probleme cu care seconfruntă orașul lor 55 dintre clujeniau indicat sistemul de sănătate 47 in-frastructura rutieră iar 39 educațiaIcircn 2012 cele mai mari probleme aleorașului erau identicate ca ind icircn or-dinea sistemul de sănătate (58) infra-structura rutieră (38) și șomajul (34)

Liderul ospitalității La fel ca icircn2012 Clujul este peprimul loc icircn ceeace privește percepțiacu privire laprezența străinilorConcret 91 dintre

clujenii chestionațiau fost de acordcu armația căprezența străniloreste un lucru bunpentru oraș Acelașiprocent a fost icircnre-gistrat icircn Cluj și icircn2012 Pe locul doi sesituează Copenha-ga cu 90 și Reykjavik cu 89 Cel maimare număr de nemulțumiți cu privirela prezența străinilor se icircnregistrează icircnIstanbul (55) Atena și Torino (53) șiAnkara (52) La icircntrebarea dacă străinii

sunt bine integrați doar șapte orașeau icircnregistrat proporții de peste 70 arăspunsurilor pozitive Cele mai mariniveluri de acord sunt icircn Zagreb (77)și Cluj (73) La polul opus se situeazăAtena Malmo (Suedia) și Roma

Spațiile publice se deteriorează Orașul de pe Someș este prost plasat lacapitolul staisfacție cu privire la spațiilepublice unde cu un grad de mulțumirede doar 70 se aă icircn treimea inferioarădar mai sus de București sau Piatra-

Neamț Autoriistudiului remarcăscăderea cu 7a nivelului desatisfacție cu pri-vire la acest as-

pect față de 2012De altfel cea maimare descreșterela acest capitol omarchează tot unoraș din RomacircniaP ia t r a -Ne a m ț cu -29 Cei maimulțumiți despațiile publice

sunt locuitorii din Roerdam (93)Malmo și Oviedo (cacircte 92)

Piața imobiliară prea scumpă Doaro treime (34) din clujeni cred că poțigăsi un spațiu locativ de bună calitate la

un preț rezonabil la ei icircn oraș față de2012 cacircnd procentul era de 49

Transportul public nefrecventabilClujul are una dintre cele mai mare ratede răspuns cu bdquonu știurdquo (18) la icircntre- barea cu privire la gradul satisfacțielegat de transportul public și doar69 s-au declarat mulțumiți sau parțialmulțumiți proporție care plasează Clu- jul icircn jumătatea inferioară a clasamentu-lui De altfel doar 37 dintre clujeni auspus că folosesc cel mai des transportulpublic ca metodă de deplasare icircn orașCu acest procent Clujul se aă icircn par-tea inferioară a clasamentului La polulopus locuitorii din Paris folosesc celmai des transportul icircn comun (80)

urmați de cei din Viena (73) și Zurich(70)Cultura zbacircrnacircie Clujul punctează

și la creșterea gradului de satisfacțiefață de facilitățile culturale (precumsălile de concerte teatrele muzeele și bibliotecile) icircn comparație cu 2012 Ast-fel orașul icircnregistrează al treilea cel maimare trend pozitiv cu o crește de 9pacircnă la un total de 87 a celor care sunttotal sau parțial mulțumiți de acestefacilități Creșteri mai mari au icircnregis-trat doar Atena (+10) și Malaga (+11)

Bogdan Stanciu

Eurobarometru Clujul rămacircne liderul ospitalitățiiicircn Europa dar spațiile publice se degradează

SUCCES

Un nou record al artistului AdrianGhenie a fost icircnregistrat săptămacircna

trecută la Casa de licitații Sothebyrsquos icircncadrul The Contemporary Art EveningAuction după ce lucrarea sa intitulatăbdquoThe Sunowers in 1937rdquo a fost cumpăratăcu patru milioane de euro Estimată la ovaloare de 500000-700000 de euro lucra-rea realizată icircn 2014 a fost achiziționată laprețul de patru milioane de euro conformsite-ului ocial Sothebyrsquos

Lucrarea provine de la Galerie Judin dinBerlin și a fost expusă icircn 2014 icircn cadrul Ber-lin Noir a treia expoziție personală a artistu-lui De asemenea tabloul a făcut parte anultrecut și din expoziția de la Centro de ArteContemporaacuteneo de Maacutelaga Spania Con-form datelor din catalogul expoziției laquoTheSunowers in 1937raquo este o extraordinară șimonumentală reimaginare a capodopereilui van Gogh cu referire la evenimenteleistorice ale secolului XX Executată la di-mensiuni colosale 280280 cm lucrareareaduce icircn atenție capodopera lui van Gogh bacircntuită de actele ticăloase ale GermanieiNaziste 1937 a fost anul icircn care regimulnazist a organizat scandaloasa expozițieDegenerate Art la Institutul de Arheologiedin Munchen Gacircndită de Joseph Goebbels

expoziția bdquoDegenerate Artrdquo cuprindea 650de lucrări considerate drept insultă la adresasimțămintelor germane Cu scopul de a edu-ca publicul german icircmpotriva artei modernelucrări interzise ale artiștilor de avangardăprecum Nolde Kirchner Dix Beckmannsau chiar lucrări ale unor artiști străini pre-cum Mondrian Chagall sau Kandinsky aufost expuse icircn icircncăperi icircnguste icircnsoțite desloganuri ironice și de mesaje propagandis-tice menite să inameze opinia publică

Totul făcea parte dintr-o cam-panie dusă de Hitler prin care se do-rea curățarea Germaniei de culturadenaturată cu referire la mișcările deavangardă considerate elitiste Astfelmii de opere de artă au fost conscate icircn perioada 1937-1938 din instituțiilepublice din Germania date la schimbsau vacircndute icircn timp ce lucrările care nuse vindeau pe piața internațională erauarse Pe lacircngă expoziția cu cele 650 delucrări bdquodegeneraterdquo lista lui Hitler a cu-prins alte peste 16000 de opere inclusivlucrări ale lui Vincent van Gogh

Pentru Adrian Ghenie van Gogheste deosebit de important se mai

precizează icircn catalog La vacircrsta de șaseani artistul ținea sub pernă o pictură dinseria de tablouri cu oarea soarelui deVincent van Gogh reprezentată pe co-perta unei reviste de artă romacircnești șimai tacircrziu Ghenie s-a reprezentat pesine sub chipul lui van Gogh și al ce-lebrelor sale autoportrete icircn lucrări dinperioada 2012-2014

Potrivit site-ului newsartnetcomau licitat pentru lucrarea lui AdrianGhenie dealeri precum Hugh Gib-son Thaddaeus Ropac și Michaela dePury icircnainte ca tabloul să e vacircndutunui cumpărător asiatic anonim care aadresat oferta telefonic

Adrian Ghenie cel mai bine vacircndutpictor romacircn contemporan s-a născutla Baia Mare icircn 1977 iar icircn prezenttrăiește și lucrează la Berlin A absolvit icircn 2001 Universitatea de Artă și Designdin Cluj iar icircn 2005 alături de MihaiPop a fondat la Cluj Galeria Plan B unspațiu dedicat expunerii și cercetării ar-tei contemporane Din 2008 Plan B și-adeschis un sediu la Berlin Icircn 2014tabloul bdquoThe Fake Rothkordquo al artistuluiAdrian Ghenie a fost vacircndut pentru1426500 de lire sterline (1778422 deeuro) la o licitaţie organizată de casa So-thebyrsquos din Londra Icircn prezent AdrianGhenie este reprezentat de Galeria Paceși are programată o expoziție la Beijing

Săptămacircna aceasta scena artei con-temporane romacircnești a fost pusă icircn dez- batere și la Moscova la Garage Museumof Contemporary Art muzeul privatfondat de Dasha Zhukova soţia mi-liardarului Roman Abramovici AstfelTriumph Gallery și Garage Museum ofContemporary Art a organizat marți16 februarie o icircntacirclnire icircntre criticulde artă Maria Rus Bojan și curatorulAntonio Geusa pe tema artei contem-porane romacircnești Discuția bdquoRethink-ing the Present Contemporary Art inRomania - Regacircndirea prezentuluiArta Contemporană icircn Romacircniardquo a

avut ca punct de plecare trendul arteiromacircnești icircn ultimul deceniu și a anali-zat evoluțiile de pe scena artei contem-porane romacircnești

Icircntacirclnirea dintre cei doi experți afăcut parte din proiectul intitulat Exten-sion respectiv dintr-o serie de expozițiiinternaționale care explorează scena ar-tei contemporane din diferite țări

Cristina Beligăr

Nou record pentru clujeanul Ghenie pe piața de artă

4 milioane de euro pentru lucrareabdquoTe Sunflowers in 193A7rdquo

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 323

DOSAR ALEGERI 2016 | 3

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

analiză

Aşa-zisa comuniune de dreapta dintre PNLşi PDL este un fals PDL este un partid

de dreapta care provine dintr-un partid destacircnga este un salt mortal politic pe care is-toria occidentală nu-l cunoaşte Am căutat cuasiduitate un alt exemplu de partid care să sărit fără niciun fel de opoziţie internă de lastacircnga la dreapta PD-ul lui Traian Băsescuera un partid icircn Internaţionala Socialistă iarTraian Băsescu era ales preşedinte al acestui partid icircn 2001 cu un discurs situat la stacircngaPSD-ului Acest partid devine icircn 2005 dupăcacircştigarea alegerilor prezidenţiale de către

Traian Băsescu un partid popular adică dedreapta mai mult decacirct creştin-democraţii Adică trece de la stacircnga spre dreapta apropiatăde extremă Şi nu există niciun vot icircmpotrivăEste dacă vreţi o radiograe imaginea cea maiclară a eşecului ideologic romacircnesc Iar acest partid care e unul pragmatic care cacircştigăalegeri nu a făcut decacirct să vină cu orientareasa cu bazele sale teritoriale icircn interiorul PNLicircn logica icircn care icircn 1926 PNŢ se forma Sănu uităm că PNŢ a apărut tot aşa pentru căun singur partid nu putea cacircştiga alegerileunind Partidul Ţărănesc din Regat cu Par-tidul Naţional din Transilvania Şi lucrurile

Cristian Pacircrvulescu

PDL şi Traian Băsescu ndash imaginea cea mai clară a eşecului ideologic romacircnesc

bdquo

n-au mers decacirct dacă le privim de pe icircnălţimilemunţilor Romacircniei pentru că de la bază niciodată Ardealul şi Muntenia n-au reuşit să se conciliezedin cauza tradiţiilor diferite Asta se icircntacircmplă şi icircnacest moment cu noul PNL un partid care iatăla aproape doi ani de la fuziune nu reuşeşte să seicircnchege şi nu va reuşi să se icircnchege niciodată Totceea ce speră PNL este ca PSD aat icircntr-o crizăstructurală să se ae deja pe o pantă descendentăşi pur şi simplu să se evaporerdquo

Un amplu interviu cu politologul CristianPacircrvulescu icircn care acesta comentează mo-mentul actual al politicii romacircneşti puteţi citi icircn numărul următor al revistei SINTEZA

PSD

Principalul contracandidat al pri-marului icircn exercițiu se anunță cel

puțin icircn teorie omul propus de Par -tidul Social Democrat Aurelia Cristeaeste icircn prezent deputat și a icircndeplinitși funcția de ministru pentru dialogSocial icircn guvernul lui Victor Pontaicircnsă notorietatea i-a crescut foartemult mulțumită legii icircmpotriva fu-matului icircn spațiile publice icircnchise oinițiativă care va aplicată icircncepacircndcu 16 martie după ce a fost promulgatăde Președintele Romacircniei

bdquoIcircn icircncercarea de a cacircștiga icircncredereaclujenilor mizez pe toată experiența mea profesiona lă și pe conduita pe care amavut-o și icircn calitate de demnitar Mizez foarte mult pe un proiect ambițios vreausă fac din administrația clujeană un mo-del de bune practici la nivel național Am făcut asta atunci cacircnd am lucrat la legeaicircmpotriva fumatului icircn spații publice careeste un model de bune practici icircn ceea ce privește dezbaterea și susținerea ei ind

considerată și de către ambasadorul SUAdrept un model de democrație participativăVoi icircncerca să prezint același lucru elec-toratului clujean Mă bazez inclusiv pe

apropierea administrației de cetățeni și pecrearea unei alte culturi o cultură care presupune ca administrația să facilitezeactivitatea celor care vor să aducă sustena-bilitate economică socială sau culturalărdquospune candidatul PSD

Dincolo icircnsă de notorietatea șicapitalul de imagine pe care legea icircm-potriva fumatului icircn spațiile publice icircnchise i le-au adus candidatului PSDexistă și reversul medaliei Potrivitunui studiu IRES 76 dintre romacircniichestionați sunt de părere că inițiativalegislativă este o idee bună și sunt de

acord cu aplicarea ei Icircn cabina de vot icircnsă lucrurile ar putea sta altfelbdquoEu vreau să u primarul tuturor

clujenilor și ei să se regăsească icircn toateacțiunile pe care primarul și primăria levor desfășura Cred că am toate șanselesă cacircștig Electoratul va decide care ediferența icircntre acest model care și-a atinsdeja limitele și ceva nou propus de minecare presupune dialog și performanță Iauicircn calcul ideea că sunt persoane care nu

Aurelia Cristea

candidatul bdquofără fumurirdquoacceptă această lege Este o chestiune careține de o adicție și de libertatea cuiva de a fuma Legea nu icircngrădește nicio libertate daro icircngrădim acolo unde icirci poate afecta și peceilalți Atacirct Este legea cu cea mai mare accep-tare icircn spațiul public și icircn racircndul cetățenilor Am plecat de la o nevoie a societăți i mi-amasumat asta cu mult curaj și am construiticircncredere icircn jurul acestui demers legislativastfel icircncacirct să avem succes Așa vom pro-ceda și icircn cazul administrației locale Orice

proiect care ține de dezvoltarea comunitățiisau care poate aduce benecii icircn viața de zi cuzi trebuie dezbătut cu oamenii Transparențaadministrativă este un element esențial icircnconduita și icircn comportamentul meurdquo spuneAurelia Cristea

Clujul este icircn continuare icircn cursapentru cacircștigarea titlului de CapitalăEuropeană a Culturii iar candidatul PSDeste hotăracirct să contribuie ca orașul săcacircștige acest titlu

bdquoCacircnd eram consilier județean și icircn cali-tatea mea de parlamentar am fost destul deapropiată de acest proiect Am discutat multcu fostul președinte al asociației și m-am icircntacircl-nit cu grupurile de lucru din asociație pentrua vedea cum putem să ne canalizăm mai bineeforturile icircn vederea susținerii proiectuluiCa primar icircnsă trebuie rezolvat tot ce ține

de renovarea clădirilor istorice și a fațadelordin centrul Clujului dar nici măcar nu avem prevăzute icircn buget aceste lucruri și icircn felulacesta nu am putea avea o primire elegantă pentru un asemenea titlu Și nu este vorbadoar de titlu Clujul a crescut foarte multeste un oraș atractiv din punctul de vedere alefervescenței antreprenoriale și culturale careexistă la nivel privat și administrația trebuiesă creeze condițiile necesarerdquo ete de părereAurelia Cristea

Tracul este și el pe agenda candiatu-lui Aurelia Cristea Zilnic străzile Cluju-lui sunt blocate de șoferi nervoși opriţi laracircndul lor din cauza lucrărilor intermina- bile a străzilor prea icircnguste sau a locurilorde parcare prea puține

bdquoTracul este o problemă Este necesar unmanagement al tracului inteligent și un sis-tem de parcări pe sisteme modulare ușoare

metalice trebuia gacircndit atunci cacircnd Clujul aexplodat din pucnt de vedere imobiliar Dar nua fost nicio viziune Este necesară o planicareserioasă a modului icircn care se dezvoltă Clujulși să anticipăm nevoia aceasta de dezvoltarea antreprenorilor Trebuie să venim chiaricircn icircntacircmpinarea lor și să evităm blocajele deorice fel Proiectele esențiale pentru Cluj suntacum abandonate sau nefuncționalerdquo atrageatenția Aurelia Cristea

Traficul este o problemă Este necesar un manage-ment al traficului inteli-

gent și un sistem de parcări pe sisteme modulare

ușoare metalice trebuia gacircndit atunci cacircnd Clujul

a explodat din pucnt devedere imobiliarrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 423

4 | ALEGERI 2016

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

Cătălin Berindean președintele Partidului bdquoPentru Clujrdquo

bdquoNoi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn birourdquo

INTERVIU

Reporter Ce program are Partidul bdquoPentru Clujrdquopentru Cluj Care sunt primele lucruri pe care ar dori să leimplementeze Cătălin Berindean Primul lucru

pe care dorim să icircl facem este legat detransparența administrării locale Noinu vom dacă vom ajunge să obținemfuncția de primar la fel ca toţi cu caredeja ne-am obișnuit icircn Romacircnia Ceicare au fost pacircnă acum erau foarte greude accesat Nu vom niște oameni

icircn mișcare care vor găsiți zilnicpe străzile orașului Nu vom nișteoameni pe care să icirci găsiți la birou sau icircn ședințe Noi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn biroul dela primărie Nu suntem oameni care săse ascundă de cei care ne-au ales Aldoilea lucru pe care icircl vom face e legatde promovarea proiectelor Avem unnumăr de 15 proiecte pe care vrem să leimplementăm icircn oraș există și o broșurăcare curprinde toate cele 15 proiecte

- Să zicem că avem de-a face cu o persoană care nu vă cunoaște deloc proiectele Care ar fi cele mai importante

proiecte pe care i le-ați prezenta din cele15 - Primul este legat de transportul

icircn comun complet gratuit pentru toatălumea Acest proiect este icircn legăturădirectă cu ideea de a icircncerca inclusiv icircnchiderea circulației icircn centrul orașuluiastfel icircncacirct acesta să devină zonăpietonală Dorim să scoatem locurile deparcare din centrul orașului dorim să icircncurajăm cetățenii să folosească cacirct maimult transportul icircn comun să renunțela mașina personală să folosească bici-cleta mersul pe jos Vrem să reducemmult tracul prin utilizarea transportu-

Orașele cu care se icircnfățeșteClujul sunt Dijon

(Franța) Nantes (Franța) Zagreb (Croația) Koln (Germania) Peacutecs

(Ungaria) Columbia(Carolina de Sud SUA)

Bersquoer Sheva (Israel) Zhengzhou (Republica

Populară Chineză)Suwon (RepublicaCoreea) Makati

(Filipine) Chacao-Caracas (Venezuela) Sao Paulo (Brazilia) Korccedileuml

(Albania) Provincia Parma (Italia) Rockord

(Illinois SUA) East Lansig (Michigan SUA)

Rotherham (Marea Britanie) Namur

(Belgia) Viterbo (Italia) Ningbo (Republica Populară Chineză)

NOUL CLUJ

Candidatul la primărie al celor dela bdquoPentru Clujrdquo este Liviu Al-

exa Cunoscut pentru luările sale depoziţie vehemente şi adesea noncon-

formiste Alexa a răspuns icircntrebărilorTransilvania Reporter referitoare laaceleaşi probleme extrem de impor-

tante ale oraşului care aşteaptă soluţiide la candidaţii la fotoliul de primar

Prima pe listă candidatura la titlulde Capitală Culturală Europeană 2021bdquoProiectul Cluj Capitala Culturală a bene- ciat de foar te puţină susţinere din partealui Emil Boc atacirct morală cacirct şi nanciarăFlorin Moroşanu preşedintele proiectuluia fost lăsat de Boc subnanţat şi e o minunecă echipa de acolo s-a calicat icircn nală Boc pur şi simplu nu icircnţelege potenţialul acestui proiect nu a fost icircn stare să ofere nanţarenici să sprijine proiectul decacirct icircn ultimaclipă cacircnd cărţile păreau cacircştigătoareDacă voi ajunge primar icircn 2016 voi pregăti

terenul necesar pentru ca Cluj-Napoca săşi cacircştige Realitatea din teren ne spune căacum proiectul Cluj Capitala are un gradde notorietate teribil de mic de sub 10cacircnd după părerea mea toată lumea artrebui să ştie de el Icircn acest stadiu proiec-tul nu are nevoie de fraze pompoase de slo- gane ci de bani şi de sprijin din partea me-diului de afaceri şi al Primăriei Din acest

punct de vedere Florin Morosanu a ratattot ce se putea rata Nu a adus niciun spon-sor important icircn proiect a fost refuzat detoate companiile majore din Cluj-Napoca Moroşanu şi echipa lui s-au concentrat pe şedinţe interne ultranişate condimen-tate cu multe neologisme şi au uitat să găsească o cale prin care să alimenteze su- portul oraşului pentru proiect să creascăadmiraţia oamenilor simpli pentru ideea dea deveni o Capitală Culturală Am demon-starat icircn repetate racircnduri că ştiu să fac rostde bani pentru proiecte comunitare că me-diul de afaceri are icircncredere icircn mine Putemcacircştiga Cluj Capitala Culturală dacă inves-

tim şi dacă ne asumăm cu adevărat proble-mele Clujuluirdquo spune Liviu Alexa

Despre problema faţadelor care stausă cadă icircn tot centrul pe clujeni candi-datul independent crede că e imperiosnecesară modicarea legii bdquoEmil Boca promis icircn repetate racircnduri că va rezolva problema centrului Clujului ale căruiclădiri istorice sunt scorojite ba chiar se

surpă rănind oameni Gargara politică alui Emil Boc n-a adus nicio icircmbunătăţire pentru aceste clădiri Primarul unui oraş puternic trebuie să-şi propună măsuri fermeicircmpotriva proprietarilor de clădiri carerefuză să le repare deşi au primit propuneridin partea administraţiei de reducere de im- pozite Un primar curajos şi corect care-şicunoaşte statutul de lider al celui mai im- portant oraş din Romacircnia după Bucureştitrebuie să facă tot ce poate pentru a convingeGuvernul să schimbe legea proastă de pacircnăacum care nu permite intervenţia directăa administraţiei locale pentru renovareaclădirilor Pe Emil Boc nu-l mai primeşte

Liviu Alexa bdquoProiectul Cluj Capitală Culturală 2021 nu are nevoiede fraze pompoase de slogane ci de bani şi de sprijinrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 523

CONTRA BOC | 5

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

Partidul Pentru Clujdorește să devină o mișcarenaională Există deja un

proiect icircn acest sens care senumește Pentru Romacircnia

care dorește să icircși asumemai multe proiecte care arurma să fie implementateicircn următorii 25 de ani

UDMR

Candidatul anunţat de UDMR pentrucursa electorală de la Primăria Cluj-

Napoca din iunie este actualul vicep-rimar Anna Horvath Transilvania Re-porter a provocat-o pe Anna Horvath sărăspundă la cacircteva icircntrebări referitoarela soluţiile pe care le propune pentruunele din cele mai importante proiectepentru oraş

Primul dintre ele este candidaturaoraşului la titlul de Capitală Europeană2021 şi susţinerea de care acest proiectare nevoie mai ales că icircn acest anse decide cine va fi cacircştigătorul iarcontracandidaţii Clujului au atuuri se-rioase bdquoClujul trebuie să-şi icircntăreascăcandidatura pe două dimensiuni Pe dimen-siunea europeană unde trebuie să icircntărimrelaţia noastră cu oraşele icircnfrăţite europenerespectiv să acordăm o atenţie specială pen-tru acele oraşe icircnfrăţite care au fost capitaleeuropene Aici aş menţiona cel mai apro- piat oraş icircnfrăţit Pecs car e are experienţăa fost Capitală Culturală Europeană Dare vorba şi de implicarea celorlalte oraşeicircnfrăţite care prin programe comune prinexperienţa lor ne pot ajuta şi ne pot facilitao icircmbunătăţire a candidaturii icircn direcţiaindicată de juriu Pe de altă parte al doi-lea aspect ar fi o implicare mai accentuatăa cetăţenilor Clujului icircn acest proiect careicircn viziunea mea icircnseamnă icircn primul racircnd parteneriate proiecte dezvoltate icircn comunde către diverse instituţii culturale icircn primulracircnd dar nu numai ele proiecte comune aleONG-urilor ale altor actori culturali care

contribuie prin excelenţă şi icircn acest momentla vitalitatea culturală a acestui oraş şi carene plasează pe un loc foarte bun la nivelulicircntregii ţări Tot icircn această ordine de idei programul Capitală Europeană a Tineretu-lui a dovedit că cele mai de succes proiectes-au născut din astfel de parteneriate Euconsider că cea mai importantă resursă aacestui oraş nefructificată la maxim pacircnăacum este diversitatea diversitatea socialăetnică religioasă din care icircntr-adevăr prinastfel de parteneriate se poate crea o valoareadăugată pentru acest oraş ceea ce va con-stitui şi un avantaj competitivrdquo a spus vi-ceprimarul Clujului

Faţadizarea ar trebuisă fie o prioritateabsolutăDeoarece icircnceputul de an a adus

mai multe măsuri extreme din parteaautorităţilor locale privind faţadeleclădirilor degradate şi ne referim aicila măsuri ca bdquoamputareardquo ornamentelor icircn pericol să cadă sau construireade tuneluri pietonale am doritsă aflăm şi cum ar soluţionacandidatul UDMR aceastăproblemă deloc de neg-lijat şi care afecteazăsute de clădiri dinoraş bdquoIcircn ce priveşte problema faţadizăriirespectiv a clădirilordin centrul istoric aloraşului este nevoieicircn primul racircnd de o alo-care bugetară crescută icircnurmătorii ani pentru rea-bilitarea acelor clădiri icircnaintede toate la care primăria este co-

proprietar Aceasta trebuie să consti-tuie o prioritate absolută pentru primărieavacircnd icircn vedere şi răspunderea juridică decoproprietar şi avacircnd icircn vedere şi preve-derile legislative care permit intervenţii derestaurarereabilitare sigur cu recuperareade la ceilalţi proprietari a cheltuielilor efec-tuate Există şi un program icircn acest sensdar care urmează să fie modificat pentru a face mai uşoară accesarea fondurilor pusela dispoziţie de către primărie Pe de altă parte există şi celelalt e clădiri aflate icircn pro- prietate exclusiv privată la care experienţa

acestor doi ani ne-a arătat că cel mai mareajutor pe care putem să-l dăm acelor pro- prietari este pregătirea documentaţiilo rtehnice obţinerea autorizaţiei de construireobţinerea avizelor necesare de la comisia demonumente pentru că icircn astfel de situaţii fiind mai mulţi proprietari pe un singurimobil colaborarea lor şi pregătirea acesteietape preliminare icircntacircmpină greutăţirdquo a

precizat Horvath

Icircn centrul Clujuluicacirct mai puţine maşiniIcircn ultimii ani traficul din ce icircn ce

mai aglomerat a fost una din proble-mele aparent fără soluţii pentru mu-nicipalitate bdquoIcircn ce priveşte traficul şicirculaţia din Cluj eu am o concepţie destulde bine cristalizată de ceva vreme Această problemă are două elemente Noi icircn Cluj icircncentrul său trebuie să avem cacirct mai puţinemaşini şi cacirct mai mult transport icircn comun Acest lucru icircnseamnă că icircn centrul oraşuluitrebuie făcuţi paşi icircn direcţia regacircndiriisistemului de parcare unde am avut şi otentativă la sfacircrşitul anului trecut de a face un prim pas respectiv de restracircngerea valabilităţii abonamentelor de parcare icircncentrul Clujului Icircn niciun alt oraş de di-mensiunea Clujului nu e posibilă această formă de utilizare a locurilor de parcare prin abonament lunar sau anual Am făcutdoar un prim pas şi trebuie să gacircndim o ariecacirct mai extinsă dedicată exclusiv transpor-tului icircn comun care transport va devenimult mai rapid va putea fi mult mai eficient

dezvoltat icircn momentul icircn care are benzidedicate Icircn paralel cu aceasta va trebuiicircncepută regacircndirea sistemului de parcaredin cartiere unde o problemă crucială estecea a garajelor care vor trebui icircnlocuite cu parcărirdquo a explicat candidatul UDRM laprimărie

Să atragem tineriiUna din propunerile bdquoelectoralerdquo ale

Annei Horvat se adresează tinerilor bdquoCon-sider că cea mai mare provocare pentru Clujicircn următorii ani va fi atragerea şi stabilizareatinerilor din icircntreaga regiune Pentru aceştianoi trebuie să dezvoltăm icircn următorii ani pro- grame respectiv politici locale de susţinere icircn primul racircnd a tinerelor familii cu copii prin facilităţi gacircndite pentru ei Trebuie extins maideparte de exemplu sistemul de creşe trebuie gacircndite facilităţi pentru aceste familii pentru

transportul icircn comun dar icircnainte de toatetrebuie gacircndită o politică locală a locuirii re-spectiv dezvoltate locuinţe destinate tinerilor

Programul ANL cel puţin la Clujn-a mai continuat şi oraşul din

resurse proprii sau din fon-duri europene dacă va fi posibil sau din alte surse

va trebui să lansezeun program masiv pentru aceste familiitinere icircn special pen-tru cei care lucreazăicircn sistemul bugetarcu salarii destul de

reduse indiferent căvorbim aici de profesori

medici cercetători artiştisau alte categorii care pe de

o parte contribuie la calitatea

serviciilor publice din acest muni-cipiu şi aduc o valoare adăugată importantă pentru dezvoltarea Clujului Deci icircn primulracircnd pentru familiile din aceste categorii so-ciale trebuie să icircncepem o astfel de politică delocuire Pe de altă parte tot la acest capitol deatractivitate şi stabilizare pentru tineri cred căne vom putea permite icircn următorii ani facilităţimai accentuate fiscale dar nu numai pentrustart-up-uri ale tinerilor pentru IMM-uri maiales din industrii creativerdquo a spus aceasta

Marius Avram

nimeni la Bucureşti la Palatul Victoria

după cum nici el nu a primit pe nimeni dinOpoziţie cacirct a fost premier Dacă voi fi pri-mar voi păstra relaţii corecte şi de colabo-rare cu Guvernul Romacircniei indiferent deculoarea politică Clujul nu trebuie să fieicircn duşmănie cu Bucurestiul ci icircn stare decolaborare Centrul Clujului poate fi adusla strălucirea de altădată Dar nu cu acestEmil Boc la cacircrmă icircncă patru anirdquo a expli-cat Alexa

Traficul călcacirciul lui AhilePentru a rezolva problema

aglomeraţiei icircn trafic Liviu Alexaconsideră că bdquose impun nu una ci maimulte măsuri luate simultan pe cacirct posibil

- ridicarea de parkinguri la marginea principalelor intrări icircn oraş unde vizita-torii să poată lăsa maşina pentru un tarifmodic şi să călătorească gratuit cu trans- portul public spre oraş- construirea a 5000 de locuri icircn parkinguri de cartier- o poliţie locală mai fermă care să lupteicircmpotriva bizonilor care parchează petrotuare- icircnfiinţarea de benzi unice pentru auto-buze trolee şi taximetre- pasarele scurte icircn zonele supra aglo-merate- triplarea costurilor unei ore de parcareicircn centrul Clujului pentru a icircncurajautilizarea transportului icircn comunDin punctul meu de vedere şi al

specialiştilor pe care i-am consultat toateacestea trebuie să aducă o ameliorare

substanţială a aglomeraţiei Icircn mandatul

meu de viitor primar pot să promit că vomavea un Cluj icircn care orice cetăţean să facă30 de minute icircntre OMV Mărăşti şi OMVCalea Floreşti cu maşina la orele de vacircrf rdquo

Cacirct despre proiectele proprii care seregăsesc pe agenda programului său decandidat la primărie Liviu Alexa spunecă la loc de frunte este crearea de locuride muncă bdquoProiectul meu cel mai impor-tant este să aduc la Cluj dacă voi deveni primar 20000 de locuri de muncă mai bine plătite icircn cei patru ani de mandat Cunoscbine resorturile după care se ghidează me-diul de afaceri clujean Provin din el nu am făcut niciodată afaceri cu statul şi ştiu ceicircnseamnă să ai o afacere Icircn ultimul an amavut icircntacirclniri cu primele 200 de companiidin Cluj-Napoca le cunosc nevoile şi ştiucum pot fi stimulate fiecare dintre ele ca săse dezvolte ca să angajeze icircn continuarePrimarul Clujului trebuie să fie un parteneral mediului de afaceri şi nu un obstacol Icircnacest moment există o frustrare enormă din partea mediului de business care se simteicircmpiedicat de către administraţia locală săevolueze Bieţii de ei spun laquoLiviu dacă nune ajută ăştia de la Primărie măcar să nu neicircncurceraquo Pot intra icircn orice birou al oricăruiom de afaceri din Cluj-Napoca şi pot discuta pe aceeaşi limbă cu el Fiindcă şi eu m-amlovit de opacitatea administraţiei locale ştiuce vrea orice om de afaceri de la Primar re-spect şi sprijin Cu mine oamenii de afacerile vor aveardquo

Marius Avram

lui icircn comun mersul pe jos și mersul cu bicicletă Vrem să se apropie Clujul deceea ce se poate vedea icircn marile oraședin Olanda Pentru mine Olanda e unmodel

Cele două proiecte transportul pub-lic gratuit și centrul pietonal sunt conec-

tate Alte proiecte importante ar fi cele deagrement Vrem ca Clujul să aibă niștezone de agrement foarte bine promovateun Aqua Park o pistă de karting

- Care este strategia dumneavoastrăicircn ceea ce privește obinerea titlului deCluj Capitală Culturală Europeană icircn

2021 Cum considerai că poate ajuta formaiunea bdquoPentru Clujrdquo orașul icircn acestă privină - Cred că bdquoPentru Clujrdquo poate ajuta

Clujul să devină Capitală CulturalăEuropeană icircn 2021 prin lobby Avem oviziune legată de dezvoltarea orașului icircn sensul de a specula icircnfrățirile cuorașele din afară pe care le aveam Dinpăcate pacircnă acum icircnfrățirile nu s-auprea speculat icircn sensul că primarulși consilierii locali s-au mulțumit săviziteze orașele respective dar nu amvăzut să fi icircnvățat ceva din ceea ce auvăzut acolo afară Asta vrem Săluăm tot ce e bun de la orașelecu care Clujul e icircnfrățit

- Avei un astfel de oraș icircnminte- Nantes e unul din

orașele icircnfrățite și credcă avem ce să luăm de laNantes Mai este Suwonun oraș din Coreea deSud Eu sunt fan al Co-reei de Sud icircn sensul căsunt fan al muncii Sud-co-reenii sunt oameni muncitoricare au reușit icircn 25 de ani prinmuncă grea să icircși construiască oțară frumoasă dintr-o țară distrusă demulți ani de război

- Ne conuntăm de asemenea cu o problemă icircn ceea ce privește faadeleclădirilor Ai cuprins acest aspect icircn

strategia dumneavoastră - Sincer aici nu m-am gacircndit dar

pot să mă gacircndesc acum Trebuie sădiscutăm icircn primul racircnd cu proprietariiacestor clădiri și să găsim o soluție pen-tru că știu că principala lor problemăeste imposibilitatea de a finanța acestelucrări de refațadizare E o discuție pecare va trebui să o avem cu proprietariiprobabil unii au bani alții nu și trebuiesă găsim soluții potrivite pentru fiecarecaz icircn parte Probabil că pacircnă acum nu

s-au găsit cele mai convenabile soluții icircmpreună cu proprietarii clădirilorpentru a da drumul programului derefațadizare care există Totul ține aicide discuțiile cu proprietarii Nu suntun adept al obligării proprietarilor aces-tor clădiri de a-și refațadiza clădirile cuorice preț Sunt un adept al dialoguluiși cred că prin dialog se pot găsi soluții

la orice problemă Nu cred icircnsoluțiile de forță pe prin-

cipiul eu sunt primăriaiar voi trebuie să vă

supuneți deciziilormele

- Dar icircn ceea ce privește comu-nitatea de la

Pata-Racirct Aicuprins comuni-

tatea icircn proiecteledumneavoastră - Icircntacircmplător cu-

nosc situația de la Pata-Racirct Mama mea a fost unul

dintre pionerii găsirii de soluțiipentru integrarea socială a celor de acolo

Activa icircn cadrul unei fundații care credcă mai există și astăzi și care se ocupă decei de acolo Sincer e o problemă pe careva trebui să o discutăm nu am acum osoluție icircn minte dar o am icircn vedere pen-tru viitor Sunt un om apropiat de ceeace se icircntacircmplă la Pata-Racirct și clar e unuldintre lucrurile pe care vreau să le rezolv

- Deci nu ai scris niciun proiect care săcuprindă și această comunitate- Nu nu s-a scris niciun proiect pe

această zonă dar e o problemă pe care oam icircn minte și care mă preocupă

Maria Man

Anna Horvath vrea să mizeze

pe bdquofrăţiardquo Clujului cu Pecs-ul

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 623

6 |

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

SPAŢIUL IDEILOR

Icirc n 20 februarie Cinema bdquoFlorin Piersicrdquodin Cluj se transformă icircn spaţiul ide-

ilor care merită să fie răspacircndite odată cudesfășurarea unei noi conferințe TEDxCluj

Agenda conferinței bdquo MYTHBUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmă trezim adevărulrdquo

va fi icircmpărțită icircn cinci categorii tematicesusținute de 25 de vorbitori iar orele deprezentări și discuții cu publicul vor fiprevăzute cu momente artistice Icircn pauzeparticipanții vor avea ocazia să testeze

tehnologii de ultimă generațieprezentate de tineri inven-

tatori și antreprenoriromacircni icircn cadrul In-

novation amp TechExpo Printre pro-dusele prezente icircn expoziție senumără Tintagun dispozitiv elec-

tronic de mici di-mensiuni care te ajută

să icircţi gaseşti obiectelerătăcite Symme3D prima

imprimantă pe sistem Delta100 proiectată și construită icircn Romacircniaale cărei componente de mecanică geo-metrie matematică mecanică electronicăși software sunt realizate autohton sausistemul MindMitrade un instrument deevaluare psihologică destinat psihologilorși specialiștilor care folosesc proceduri deevaluare psihologică icircn contexte individu-ale sau de grup

Icircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrulevenimentului va fi anunțat și primulcacircștigător al competiției TEDxCluj Awardpentru care au fost nominalizate 15 echipedin Transilvania bdquoSuntem icircncacircntați că am primit girul comunității TEDxCluj icircncă dela anunțarea temei din acest an și a primilorinvitați Pentru această ediție ne-am concen-trat atenția asupra unor specialiști care icircșicunosc foarte bine domeniul de activitate careau ieșit mai puțin icircn public pacircnă acum și carene pot oferi informații valoroase care să neicircmbunătățească viațardquo a declarat Cristian

Dascălu curatorul TEDx-Cluj

Conferința va aveacinci categorii temat-ice și va fi moderatăde Dragoș Bucuren-ci cu sprijinul luiDragoș IliescuPrintre miturile carevor fi combătute icircn

prima parte a zileisunt bdquoM-am documen-

tatrdquo ndash Ovidiu Covaciuși bdquoGMO-urile sunt BAU

BAUrdquo ndash Nic Sacircrbu Din categoria miturilordespre muncă ce vor fi demontate la TEDx-Cluj fac parte bdquoGrupurile iau decizii mairaționale decacirct indiviziirdquo ndash Petru Curșeu bdquoSome people just arenrsquot motivatedrdquo ndashLindsay McGregor amp Neel Doshi bdquoMul-titasking chiar ești mai eficient dacă facimai multe lucruri deodatărdquo ndash Andrei C

Miu bdquoIf learning is diffi cult thatrsquos a sign Irsquomnot geing itrdquo ndash Peter C Brown Despre ra-portarea la tehnologie și mituri din acestdomeniu vor vorbi printre alții PhilippKandal ndash bdquoOnly rich people can afford achauffeurrdquo și Sara Readon ndash bdquoDawn of theSuperhumansrdquo

Despre sănătate medicină și psiholo-gie vor povesti Larisa Petrini ndash bdquoEșticeea ce mănacircncirdquo Cristian Coman ndash bdquoRezistența la antibiotice ndash corpul e celcare devine imun la medicamenterdquo Mu-gur Ciumăgeanu ndash bdquoOamenii slabi se duc la pshiholog Cei puternici rămacircn aninați icircn cuiulnormalitățiirdquo Anca Dobrean ndash bdquoADHD

e doar zvăpăialărdquo Se va vorbi și de-spre romacircni democrație sex familiecăsnicie și părinți iar cum se pot vedeaaltfel lucrurile vor povesti Amfiana Gh-erman ndash bdquoCăsnicia trebuie să durezetoată viațardquo Delia Niță ndash bdquoDemocrațiaeste o stavilă icircn calea discriminăriirdquo Adriana Radu ndash bdquoIcircntrebările despre sexvin (și primesc răspunsuri) de la sinerdquo Domnica Petrovai ndash bdquoPărinții buni sesacrificărdquo Daniela Drăghici ndash bdquoFemeile

trebuie să fie la locul lorrdquo Mai multeinformații despre vorbitori se găsesc pepagina dedicată

Ce este TED amp TEDx

TED este marcă a conferințelor icircncare unii dintre cei mai importanți gacircn-ditori şi activiști ai lumii sunt invitațisă icircmpărtășească domeniile icircn caresunt cei mai pasionați TED defineștemisiunea sa ca bdquoidei care merită să fierăspacircnditerdquo

bdquoTEDrdquo vine de la Technology En-tertainment Design trei domenii largicare icircn mod colectiv ne modelează vii-torul Și de fapt evenimentul este maiamplu prezentacircnd idei care contează icircn orice disciplină Participanții aunumit-o bdquocel mai bun tratament pentrucreierrdquo și bdquoo călătorie de patru zile icircn vii-torrdquo Publicul divers (CEO oameni deștiință filantropi antreprenori) esteaproape la fel de important ca speak-erii printre care Bill Clinton Bill GatesSir Richard Branson Philippe Starckși Bono Prelegerile de asemenea nu-mite TED Talks acoperă o gamă largăde subiecte inclusiv ştiință artă şi de-sign politică educație cultură afaceriprobleme globale tehnologie și dezvol-tare divertisment Mai mult de 400 dediscuții TED sunt oferite spre vizionaregratuit pe wwwTEDcom Din aprilie2009 prelegerile au fost vizionate depeste 100 de milioane de ori de maimult de 18 de milioane de oameni Idei

Ultimele pregătiripentru TEDxCluj 2016

care schimbă lumea Ideile de pe TEDcom sunt puternice Vorbitorii gacircndescmăreț prezic și modelează viitoruluitehnologiei creează și implementeazăsoluții ingenioase la problemele globaleși inovează icircn afaceri știință tehnolo-gie design și arte Pe TEDcom aceștigacircnditori și pionieri găsesc o platformăde a-și icircmpărtăși ideile a-i inspira și pealții și de a cataliza schimbări uimitoare icircn fiecare colț al lumii Un nivel extraor-

dinar de implicare vizionarea unui dis-curs TED nu este un act pasiv ndash este icircn-ceputul unei interacțiuni profunde cu oidee icircndrăzneață

Icircn spiritul ideilor care meritărăspacircndite TEDx este un program deevenimente locale organizate indepen-dent care aduc oamenii icircmpreunăpentru a icircmpărtăși o experiențăasemănătoare TED La un evenimentTEDx sau TEDTalks speakerii stacircrnescdiscuții profunde și conexiune icircntr-ungrup mic Aceste evenimente locale or-ganizate independent sunt marca TEDxunde x reprezintă un eveniment TEDorganizat independent Conferința TEDoferă o orientare generală pentru pro-gramul TEDx dar evenimentele indi-viduale TEDx sunt autoorganizate subrezerva anumitor reguli și regulamente

TEDxCluj este o inițiativă locală și

independentă care aduce experiențainternațională TEDx icircn Transilva-nia Primul eveniment TEDxCluj s-adesfășurat icircn 2010 iar de atunci peste3500 de persoane au participat la celezece evenimente organizate de echipaTEDxCluj sub deviza TED bdquoIdeasworth spreadingrdquo ndash bdquoIdei care meritărăspacircnditerdquo Ultima ediție TEDxClujcu tema bdquoLearn ndash Unlearn ndash Relearnrdquo(bdquoIcircnvățare ndash Dezvățare ndash Re-icircnvățarerdquo)a icircnsemnat 1017 participanți 12 ore deconferință și 35 de invitați ndash vorbitori șiartiști

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a

n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 223

2 | ACTUALITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

Comisia Europeană a dat recentpublicității Eurobarometrul cu privire

la percepția calității vieții urbane icircn 2015Cercetarea a avut la bază 40000 de in-terviuri realizate icircn mai și iunie 2015 icircn 79de orașe și patru aglomerații urbane dincele 28 de țări ale Uniunii Europene plusElveția Turcia Islanda și Norvegia

Din Romacircnia gurează icircn studiuBucureștiul Clujul și Piatra-Neamț Astfelde studii s-au mai realizat icircn 2004 20062009 și 2012 Icircn continuare prezentăm oselecție a celor mai relevante informații de-spre Cluj prezentate icircn studiu

Un oraș mulțumitor Cu privire la cali-tatea generală a vieții Clujul se aă pe lo-

cul 15 cu 96 dintre cei chestionați indparțial sau total de acord cu armația bdquosuntmulțumit să trăiesc icircn acest orașrdquo IcircnainteaClujului se aă Zurich Oslo Belfast Vil-nius Aalborg Rostock Hamburg CardiStockholm Braga Malaga Munchen Leip-zig și Copenhaga (icircn ordine) Același nivelcu Clujul icircl icircnregistrează orașele ReykjavikMalmo Gdansk Bialystok Viena GrazLuxemburg și Burgas Icircn Piatra-Neamțproporția este de 93 iar icircn București de83 Cei mai nemulțumiți de calitatea viețiidin orașul lor sunt localnicii din Istanbul(65) Atena (67) Palermo (68) AtenaMare (71) Napoli (75) Miskolc (80) și

Marsilia (80)Cele mai mari probleme sănătatea

drumurile și școala Icircntrebați care suntcele mai importante probleme cu care seconfruntă orașul lor 55 dintre clujeniau indicat sistemul de sănătate 47 in-frastructura rutieră iar 39 educațiaIcircn 2012 cele mai mari probleme aleorașului erau identicate ca ind icircn or-dinea sistemul de sănătate (58) infra-structura rutieră (38) și șomajul (34)

Liderul ospitalității La fel ca icircn2012 Clujul este peprimul loc icircn ceeace privește percepțiacu privire laprezența străinilorConcret 91 dintre

clujenii chestionațiau fost de acordcu armația căprezența străniloreste un lucru bunpentru oraș Acelașiprocent a fost icircnre-gistrat icircn Cluj și icircn2012 Pe locul doi sesituează Copenha-ga cu 90 și Reykjavik cu 89 Cel maimare număr de nemulțumiți cu privirela prezența străinilor se icircnregistrează icircnIstanbul (55) Atena și Torino (53) șiAnkara (52) La icircntrebarea dacă străinii

sunt bine integrați doar șapte orașeau icircnregistrat proporții de peste 70 arăspunsurilor pozitive Cele mai mariniveluri de acord sunt icircn Zagreb (77)și Cluj (73) La polul opus se situeazăAtena Malmo (Suedia) și Roma

Spațiile publice se deteriorează Orașul de pe Someș este prost plasat lacapitolul staisfacție cu privire la spațiilepublice unde cu un grad de mulțumirede doar 70 se aă icircn treimea inferioarădar mai sus de București sau Piatra-

Neamț Autoriistudiului remarcăscăderea cu 7a nivelului desatisfacție cu pri-vire la acest as-

pect față de 2012De altfel cea maimare descreșterela acest capitol omarchează tot unoraș din RomacircniaP ia t r a -Ne a m ț cu -29 Cei maimulțumiți despațiile publice

sunt locuitorii din Roerdam (93)Malmo și Oviedo (cacircte 92)

Piața imobiliară prea scumpă Doaro treime (34) din clujeni cred că poțigăsi un spațiu locativ de bună calitate la

un preț rezonabil la ei icircn oraș față de2012 cacircnd procentul era de 49

Transportul public nefrecventabilClujul are una dintre cele mai mare ratede răspuns cu bdquonu știurdquo (18) la icircntre- barea cu privire la gradul satisfacțielegat de transportul public și doar69 s-au declarat mulțumiți sau parțialmulțumiți proporție care plasează Clu- jul icircn jumătatea inferioară a clasamentu-lui De altfel doar 37 dintre clujeni auspus că folosesc cel mai des transportulpublic ca metodă de deplasare icircn orașCu acest procent Clujul se aă icircn par-tea inferioară a clasamentului La polulopus locuitorii din Paris folosesc celmai des transportul icircn comun (80)

urmați de cei din Viena (73) și Zurich(70)Cultura zbacircrnacircie Clujul punctează

și la creșterea gradului de satisfacțiefață de facilitățile culturale (precumsălile de concerte teatrele muzeele și bibliotecile) icircn comparație cu 2012 Ast-fel orașul icircnregistrează al treilea cel maimare trend pozitiv cu o crește de 9pacircnă la un total de 87 a celor care sunttotal sau parțial mulțumiți de acestefacilități Creșteri mai mari au icircnregis-trat doar Atena (+10) și Malaga (+11)

Bogdan Stanciu

Eurobarometru Clujul rămacircne liderul ospitalitățiiicircn Europa dar spațiile publice se degradează

SUCCES

Un nou record al artistului AdrianGhenie a fost icircnregistrat săptămacircna

trecută la Casa de licitații Sothebyrsquos icircncadrul The Contemporary Art EveningAuction după ce lucrarea sa intitulatăbdquoThe Sunowers in 1937rdquo a fost cumpăratăcu patru milioane de euro Estimată la ovaloare de 500000-700000 de euro lucra-rea realizată icircn 2014 a fost achiziționată laprețul de patru milioane de euro conformsite-ului ocial Sothebyrsquos

Lucrarea provine de la Galerie Judin dinBerlin și a fost expusă icircn 2014 icircn cadrul Ber-lin Noir a treia expoziție personală a artistu-lui De asemenea tabloul a făcut parte anultrecut și din expoziția de la Centro de ArteContemporaacuteneo de Maacutelaga Spania Con-form datelor din catalogul expoziției laquoTheSunowers in 1937raquo este o extraordinară șimonumentală reimaginare a capodopereilui van Gogh cu referire la evenimenteleistorice ale secolului XX Executată la di-mensiuni colosale 280280 cm lucrareareaduce icircn atenție capodopera lui van Gogh bacircntuită de actele ticăloase ale GermanieiNaziste 1937 a fost anul icircn care regimulnazist a organizat scandaloasa expozițieDegenerate Art la Institutul de Arheologiedin Munchen Gacircndită de Joseph Goebbels

expoziția bdquoDegenerate Artrdquo cuprindea 650de lucrări considerate drept insultă la adresasimțămintelor germane Cu scopul de a edu-ca publicul german icircmpotriva artei modernelucrări interzise ale artiștilor de avangardăprecum Nolde Kirchner Dix Beckmannsau chiar lucrări ale unor artiști străini pre-cum Mondrian Chagall sau Kandinsky aufost expuse icircn icircncăperi icircnguste icircnsoțite desloganuri ironice și de mesaje propagandis-tice menite să inameze opinia publică

Totul făcea parte dintr-o cam-panie dusă de Hitler prin care se do-rea curățarea Germaniei de culturadenaturată cu referire la mișcările deavangardă considerate elitiste Astfelmii de opere de artă au fost conscate icircn perioada 1937-1938 din instituțiilepublice din Germania date la schimbsau vacircndute icircn timp ce lucrările care nuse vindeau pe piața internațională erauarse Pe lacircngă expoziția cu cele 650 delucrări bdquodegeneraterdquo lista lui Hitler a cu-prins alte peste 16000 de opere inclusivlucrări ale lui Vincent van Gogh

Pentru Adrian Ghenie van Gogheste deosebit de important se mai

precizează icircn catalog La vacircrsta de șaseani artistul ținea sub pernă o pictură dinseria de tablouri cu oarea soarelui deVincent van Gogh reprezentată pe co-perta unei reviste de artă romacircnești șimai tacircrziu Ghenie s-a reprezentat pesine sub chipul lui van Gogh și al ce-lebrelor sale autoportrete icircn lucrări dinperioada 2012-2014

Potrivit site-ului newsartnetcomau licitat pentru lucrarea lui AdrianGhenie dealeri precum Hugh Gib-son Thaddaeus Ropac și Michaela dePury icircnainte ca tabloul să e vacircndutunui cumpărător asiatic anonim care aadresat oferta telefonic

Adrian Ghenie cel mai bine vacircndutpictor romacircn contemporan s-a născutla Baia Mare icircn 1977 iar icircn prezenttrăiește și lucrează la Berlin A absolvit icircn 2001 Universitatea de Artă și Designdin Cluj iar icircn 2005 alături de MihaiPop a fondat la Cluj Galeria Plan B unspațiu dedicat expunerii și cercetării ar-tei contemporane Din 2008 Plan B și-adeschis un sediu la Berlin Icircn 2014tabloul bdquoThe Fake Rothkordquo al artistuluiAdrian Ghenie a fost vacircndut pentru1426500 de lire sterline (1778422 deeuro) la o licitaţie organizată de casa So-thebyrsquos din Londra Icircn prezent AdrianGhenie este reprezentat de Galeria Paceși are programată o expoziție la Beijing

Săptămacircna aceasta scena artei con-temporane romacircnești a fost pusă icircn dez- batere și la Moscova la Garage Museumof Contemporary Art muzeul privatfondat de Dasha Zhukova soţia mi-liardarului Roman Abramovici AstfelTriumph Gallery și Garage Museum ofContemporary Art a organizat marți16 februarie o icircntacirclnire icircntre criticulde artă Maria Rus Bojan și curatorulAntonio Geusa pe tema artei contem-porane romacircnești Discuția bdquoRethink-ing the Present Contemporary Art inRomania - Regacircndirea prezentuluiArta Contemporană icircn Romacircniardquo a

avut ca punct de plecare trendul arteiromacircnești icircn ultimul deceniu și a anali-zat evoluțiile de pe scena artei contem-porane romacircnești

Icircntacirclnirea dintre cei doi experți afăcut parte din proiectul intitulat Exten-sion respectiv dintr-o serie de expozițiiinternaționale care explorează scena ar-tei contemporane din diferite țări

Cristina Beligăr

Nou record pentru clujeanul Ghenie pe piața de artă

4 milioane de euro pentru lucrareabdquoTe Sunflowers in 193A7rdquo

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 323

DOSAR ALEGERI 2016 | 3

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

analiză

Aşa-zisa comuniune de dreapta dintre PNLşi PDL este un fals PDL este un partid

de dreapta care provine dintr-un partid destacircnga este un salt mortal politic pe care is-toria occidentală nu-l cunoaşte Am căutat cuasiduitate un alt exemplu de partid care să sărit fără niciun fel de opoziţie internă de lastacircnga la dreapta PD-ul lui Traian Băsescuera un partid icircn Internaţionala Socialistă iarTraian Băsescu era ales preşedinte al acestui partid icircn 2001 cu un discurs situat la stacircngaPSD-ului Acest partid devine icircn 2005 dupăcacircştigarea alegerilor prezidenţiale de către

Traian Băsescu un partid popular adică dedreapta mai mult decacirct creştin-democraţii Adică trece de la stacircnga spre dreapta apropiatăde extremă Şi nu există niciun vot icircmpotrivăEste dacă vreţi o radiograe imaginea cea maiclară a eşecului ideologic romacircnesc Iar acest partid care e unul pragmatic care cacircştigăalegeri nu a făcut decacirct să vină cu orientareasa cu bazele sale teritoriale icircn interiorul PNLicircn logica icircn care icircn 1926 PNŢ se forma Sănu uităm că PNŢ a apărut tot aşa pentru căun singur partid nu putea cacircştiga alegerileunind Partidul Ţărănesc din Regat cu Par-tidul Naţional din Transilvania Şi lucrurile

Cristian Pacircrvulescu

PDL şi Traian Băsescu ndash imaginea cea mai clară a eşecului ideologic romacircnesc

bdquo

n-au mers decacirct dacă le privim de pe icircnălţimilemunţilor Romacircniei pentru că de la bază niciodată Ardealul şi Muntenia n-au reuşit să se conciliezedin cauza tradiţiilor diferite Asta se icircntacircmplă şi icircnacest moment cu noul PNL un partid care iatăla aproape doi ani de la fuziune nu reuşeşte să seicircnchege şi nu va reuşi să se icircnchege niciodată Totceea ce speră PNL este ca PSD aat icircntr-o crizăstructurală să se ae deja pe o pantă descendentăşi pur şi simplu să se evaporerdquo

Un amplu interviu cu politologul CristianPacircrvulescu icircn care acesta comentează mo-mentul actual al politicii romacircneşti puteţi citi icircn numărul următor al revistei SINTEZA

PSD

Principalul contracandidat al pri-marului icircn exercițiu se anunță cel

puțin icircn teorie omul propus de Par -tidul Social Democrat Aurelia Cristeaeste icircn prezent deputat și a icircndeplinitși funcția de ministru pentru dialogSocial icircn guvernul lui Victor Pontaicircnsă notorietatea i-a crescut foartemult mulțumită legii icircmpotriva fu-matului icircn spațiile publice icircnchise oinițiativă care va aplicată icircncepacircndcu 16 martie după ce a fost promulgatăde Președintele Romacircniei

bdquoIcircn icircncercarea de a cacircștiga icircncredereaclujenilor mizez pe toată experiența mea profesiona lă și pe conduita pe care amavut-o și icircn calitate de demnitar Mizez foarte mult pe un proiect ambițios vreausă fac din administrația clujeană un mo-del de bune practici la nivel național Am făcut asta atunci cacircnd am lucrat la legeaicircmpotriva fumatului icircn spații publice careeste un model de bune practici icircn ceea ce privește dezbaterea și susținerea ei ind

considerată și de către ambasadorul SUAdrept un model de democrație participativăVoi icircncerca să prezint același lucru elec-toratului clujean Mă bazez inclusiv pe

apropierea administrației de cetățeni și pecrearea unei alte culturi o cultură care presupune ca administrația să facilitezeactivitatea celor care vor să aducă sustena-bilitate economică socială sau culturalărdquospune candidatul PSD

Dincolo icircnsă de notorietatea șicapitalul de imagine pe care legea icircm-potriva fumatului icircn spațiile publice icircnchise i le-au adus candidatului PSDexistă și reversul medaliei Potrivitunui studiu IRES 76 dintre romacircniichestionați sunt de părere că inițiativalegislativă este o idee bună și sunt de

acord cu aplicarea ei Icircn cabina de vot icircnsă lucrurile ar putea sta altfelbdquoEu vreau să u primarul tuturor

clujenilor și ei să se regăsească icircn toateacțiunile pe care primarul și primăria levor desfășura Cred că am toate șanselesă cacircștig Electoratul va decide care ediferența icircntre acest model care și-a atinsdeja limitele și ceva nou propus de minecare presupune dialog și performanță Iauicircn calcul ideea că sunt persoane care nu

Aurelia Cristea

candidatul bdquofără fumurirdquoacceptă această lege Este o chestiune careține de o adicție și de libertatea cuiva de a fuma Legea nu icircngrădește nicio libertate daro icircngrădim acolo unde icirci poate afecta și peceilalți Atacirct Este legea cu cea mai mare accep-tare icircn spațiul public și icircn racircndul cetățenilor Am plecat de la o nevoie a societăți i mi-amasumat asta cu mult curaj și am construiticircncredere icircn jurul acestui demers legislativastfel icircncacirct să avem succes Așa vom pro-ceda și icircn cazul administrației locale Orice

proiect care ține de dezvoltarea comunitățiisau care poate aduce benecii icircn viața de zi cuzi trebuie dezbătut cu oamenii Transparențaadministrativă este un element esențial icircnconduita și icircn comportamentul meurdquo spuneAurelia Cristea

Clujul este icircn continuare icircn cursapentru cacircștigarea titlului de CapitalăEuropeană a Culturii iar candidatul PSDeste hotăracirct să contribuie ca orașul săcacircștige acest titlu

bdquoCacircnd eram consilier județean și icircn cali-tatea mea de parlamentar am fost destul deapropiată de acest proiect Am discutat multcu fostul președinte al asociației și m-am icircntacircl-nit cu grupurile de lucru din asociație pentrua vedea cum putem să ne canalizăm mai bineeforturile icircn vederea susținerii proiectuluiCa primar icircnsă trebuie rezolvat tot ce ține

de renovarea clădirilor istorice și a fațadelordin centrul Clujului dar nici măcar nu avem prevăzute icircn buget aceste lucruri și icircn felulacesta nu am putea avea o primire elegantă pentru un asemenea titlu Și nu este vorbadoar de titlu Clujul a crescut foarte multeste un oraș atractiv din punctul de vedere alefervescenței antreprenoriale și culturale careexistă la nivel privat și administrația trebuiesă creeze condițiile necesarerdquo ete de părereAurelia Cristea

Tracul este și el pe agenda candiatu-lui Aurelia Cristea Zilnic străzile Cluju-lui sunt blocate de șoferi nervoși opriţi laracircndul lor din cauza lucrărilor intermina- bile a străzilor prea icircnguste sau a locurilorde parcare prea puține

bdquoTracul este o problemă Este necesar unmanagement al tracului inteligent și un sis-tem de parcări pe sisteme modulare ușoare

metalice trebuia gacircndit atunci cacircnd Clujul aexplodat din pucnt de vedere imobiliar Dar nua fost nicio viziune Este necesară o planicareserioasă a modului icircn care se dezvoltă Clujulși să anticipăm nevoia aceasta de dezvoltarea antreprenorilor Trebuie să venim chiaricircn icircntacircmpinarea lor și să evităm blocajele deorice fel Proiectele esențiale pentru Cluj suntacum abandonate sau nefuncționalerdquo atrageatenția Aurelia Cristea

Traficul este o problemă Este necesar un manage-ment al traficului inteli-

gent și un sistem de parcări pe sisteme modulare

ușoare metalice trebuia gacircndit atunci cacircnd Clujul

a explodat din pucnt devedere imobiliarrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 423

4 | ALEGERI 2016

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

Cătălin Berindean președintele Partidului bdquoPentru Clujrdquo

bdquoNoi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn birourdquo

INTERVIU

Reporter Ce program are Partidul bdquoPentru Clujrdquopentru Cluj Care sunt primele lucruri pe care ar dori să leimplementeze Cătălin Berindean Primul lucru

pe care dorim să icircl facem este legat detransparența administrării locale Noinu vom dacă vom ajunge să obținemfuncția de primar la fel ca toţi cu caredeja ne-am obișnuit icircn Romacircnia Ceicare au fost pacircnă acum erau foarte greude accesat Nu vom niște oameni

icircn mișcare care vor găsiți zilnicpe străzile orașului Nu vom nișteoameni pe care să icirci găsiți la birou sau icircn ședințe Noi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn biroul dela primărie Nu suntem oameni care săse ascundă de cei care ne-au ales Aldoilea lucru pe care icircl vom face e legatde promovarea proiectelor Avem unnumăr de 15 proiecte pe care vrem să leimplementăm icircn oraș există și o broșurăcare curprinde toate cele 15 proiecte

- Să zicem că avem de-a face cu o persoană care nu vă cunoaște deloc proiectele Care ar fi cele mai importante

proiecte pe care i le-ați prezenta din cele15 - Primul este legat de transportul

icircn comun complet gratuit pentru toatălumea Acest proiect este icircn legăturădirectă cu ideea de a icircncerca inclusiv icircnchiderea circulației icircn centrul orașuluiastfel icircncacirct acesta să devină zonăpietonală Dorim să scoatem locurile deparcare din centrul orașului dorim să icircncurajăm cetățenii să folosească cacirct maimult transportul icircn comun să renunțela mașina personală să folosească bici-cleta mersul pe jos Vrem să reducemmult tracul prin utilizarea transportu-

Orașele cu care se icircnfățeșteClujul sunt Dijon

(Franța) Nantes (Franța) Zagreb (Croația) Koln (Germania) Peacutecs

(Ungaria) Columbia(Carolina de Sud SUA)

Bersquoer Sheva (Israel) Zhengzhou (Republica

Populară Chineză)Suwon (RepublicaCoreea) Makati

(Filipine) Chacao-Caracas (Venezuela) Sao Paulo (Brazilia) Korccedileuml

(Albania) Provincia Parma (Italia) Rockord

(Illinois SUA) East Lansig (Michigan SUA)

Rotherham (Marea Britanie) Namur

(Belgia) Viterbo (Italia) Ningbo (Republica Populară Chineză)

NOUL CLUJ

Candidatul la primărie al celor dela bdquoPentru Clujrdquo este Liviu Al-

exa Cunoscut pentru luările sale depoziţie vehemente şi adesea noncon-

formiste Alexa a răspuns icircntrebărilorTransilvania Reporter referitoare laaceleaşi probleme extrem de impor-

tante ale oraşului care aşteaptă soluţiide la candidaţii la fotoliul de primar

Prima pe listă candidatura la titlulde Capitală Culturală Europeană 2021bdquoProiectul Cluj Capitala Culturală a bene- ciat de foar te puţină susţinere din partealui Emil Boc atacirct morală cacirct şi nanciarăFlorin Moroşanu preşedintele proiectuluia fost lăsat de Boc subnanţat şi e o minunecă echipa de acolo s-a calicat icircn nală Boc pur şi simplu nu icircnţelege potenţialul acestui proiect nu a fost icircn stare să ofere nanţarenici să sprijine proiectul decacirct icircn ultimaclipă cacircnd cărţile păreau cacircştigătoareDacă voi ajunge primar icircn 2016 voi pregăti

terenul necesar pentru ca Cluj-Napoca săşi cacircştige Realitatea din teren ne spune căacum proiectul Cluj Capitala are un gradde notorietate teribil de mic de sub 10cacircnd după părerea mea toată lumea artrebui să ştie de el Icircn acest stadiu proiec-tul nu are nevoie de fraze pompoase de slo- gane ci de bani şi de sprijin din partea me-diului de afaceri şi al Primăriei Din acest

punct de vedere Florin Morosanu a ratattot ce se putea rata Nu a adus niciun spon-sor important icircn proiect a fost refuzat detoate companiile majore din Cluj-Napoca Moroşanu şi echipa lui s-au concentrat pe şedinţe interne ultranişate condimen-tate cu multe neologisme şi au uitat să găsească o cale prin care să alimenteze su- portul oraşului pentru proiect să creascăadmiraţia oamenilor simpli pentru ideea dea deveni o Capitală Culturală Am demon-starat icircn repetate racircnduri că ştiu să fac rostde bani pentru proiecte comunitare că me-diul de afaceri are icircncredere icircn mine Putemcacircştiga Cluj Capitala Culturală dacă inves-

tim şi dacă ne asumăm cu adevărat proble-mele Clujuluirdquo spune Liviu Alexa

Despre problema faţadelor care stausă cadă icircn tot centrul pe clujeni candi-datul independent crede că e imperiosnecesară modicarea legii bdquoEmil Boca promis icircn repetate racircnduri că va rezolva problema centrului Clujului ale căruiclădiri istorice sunt scorojite ba chiar se

surpă rănind oameni Gargara politică alui Emil Boc n-a adus nicio icircmbunătăţire pentru aceste clădiri Primarul unui oraş puternic trebuie să-şi propună măsuri fermeicircmpotriva proprietarilor de clădiri carerefuză să le repare deşi au primit propuneridin partea administraţiei de reducere de im- pozite Un primar curajos şi corect care-şicunoaşte statutul de lider al celui mai im- portant oraş din Romacircnia după Bucureştitrebuie să facă tot ce poate pentru a convingeGuvernul să schimbe legea proastă de pacircnăacum care nu permite intervenţia directăa administraţiei locale pentru renovareaclădirilor Pe Emil Boc nu-l mai primeşte

Liviu Alexa bdquoProiectul Cluj Capitală Culturală 2021 nu are nevoiede fraze pompoase de slogane ci de bani şi de sprijinrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 523

CONTRA BOC | 5

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

Partidul Pentru Clujdorește să devină o mișcarenaională Există deja un

proiect icircn acest sens care senumește Pentru Romacircnia

care dorește să icircși asumemai multe proiecte care arurma să fie implementateicircn următorii 25 de ani

UDMR

Candidatul anunţat de UDMR pentrucursa electorală de la Primăria Cluj-

Napoca din iunie este actualul vicep-rimar Anna Horvath Transilvania Re-porter a provocat-o pe Anna Horvath sărăspundă la cacircteva icircntrebări referitoarela soluţiile pe care le propune pentruunele din cele mai importante proiectepentru oraş

Primul dintre ele este candidaturaoraşului la titlul de Capitală Europeană2021 şi susţinerea de care acest proiectare nevoie mai ales că icircn acest anse decide cine va fi cacircştigătorul iarcontracandidaţii Clujului au atuuri se-rioase bdquoClujul trebuie să-şi icircntăreascăcandidatura pe două dimensiuni Pe dimen-siunea europeană unde trebuie să icircntărimrelaţia noastră cu oraşele icircnfrăţite europenerespectiv să acordăm o atenţie specială pen-tru acele oraşe icircnfrăţite care au fost capitaleeuropene Aici aş menţiona cel mai apro- piat oraş icircnfrăţit Pecs car e are experienţăa fost Capitală Culturală Europeană Dare vorba şi de implicarea celorlalte oraşeicircnfrăţite care prin programe comune prinexperienţa lor ne pot ajuta şi ne pot facilitao icircmbunătăţire a candidaturii icircn direcţiaindicată de juriu Pe de altă parte al doi-lea aspect ar fi o implicare mai accentuatăa cetăţenilor Clujului icircn acest proiect careicircn viziunea mea icircnseamnă icircn primul racircnd parteneriate proiecte dezvoltate icircn comunde către diverse instituţii culturale icircn primulracircnd dar nu numai ele proiecte comune aleONG-urilor ale altor actori culturali care

contribuie prin excelenţă şi icircn acest momentla vitalitatea culturală a acestui oraş şi carene plasează pe un loc foarte bun la nivelulicircntregii ţări Tot icircn această ordine de idei programul Capitală Europeană a Tineretu-lui a dovedit că cele mai de succes proiectes-au născut din astfel de parteneriate Euconsider că cea mai importantă resursă aacestui oraş nefructificată la maxim pacircnăacum este diversitatea diversitatea socialăetnică religioasă din care icircntr-adevăr prinastfel de parteneriate se poate crea o valoareadăugată pentru acest oraş ceea ce va con-stitui şi un avantaj competitivrdquo a spus vi-ceprimarul Clujului

Faţadizarea ar trebuisă fie o prioritateabsolutăDeoarece icircnceputul de an a adus

mai multe măsuri extreme din parteaautorităţilor locale privind faţadeleclădirilor degradate şi ne referim aicila măsuri ca bdquoamputareardquo ornamentelor icircn pericol să cadă sau construireade tuneluri pietonale am doritsă aflăm şi cum ar soluţionacandidatul UDMR aceastăproblemă deloc de neg-lijat şi care afecteazăsute de clădiri dinoraş bdquoIcircn ce priveşte problema faţadizăriirespectiv a clădirilordin centrul istoric aloraşului este nevoieicircn primul racircnd de o alo-care bugetară crescută icircnurmătorii ani pentru rea-bilitarea acelor clădiri icircnaintede toate la care primăria este co-

proprietar Aceasta trebuie să consti-tuie o prioritate absolută pentru primărieavacircnd icircn vedere şi răspunderea juridică decoproprietar şi avacircnd icircn vedere şi preve-derile legislative care permit intervenţii derestaurarereabilitare sigur cu recuperareade la ceilalţi proprietari a cheltuielilor efec-tuate Există şi un program icircn acest sensdar care urmează să fie modificat pentru a face mai uşoară accesarea fondurilor pusela dispoziţie de către primărie Pe de altă parte există şi celelalt e clădiri aflate icircn pro- prietate exclusiv privată la care experienţa

acestor doi ani ne-a arătat că cel mai mareajutor pe care putem să-l dăm acelor pro- prietari este pregătirea documentaţiilo rtehnice obţinerea autorizaţiei de construireobţinerea avizelor necesare de la comisia demonumente pentru că icircn astfel de situaţii fiind mai mulţi proprietari pe un singurimobil colaborarea lor şi pregătirea acesteietape preliminare icircntacircmpină greutăţirdquo a

precizat Horvath

Icircn centrul Clujuluicacirct mai puţine maşiniIcircn ultimii ani traficul din ce icircn ce

mai aglomerat a fost una din proble-mele aparent fără soluţii pentru mu-nicipalitate bdquoIcircn ce priveşte traficul şicirculaţia din Cluj eu am o concepţie destulde bine cristalizată de ceva vreme Această problemă are două elemente Noi icircn Cluj icircncentrul său trebuie să avem cacirct mai puţinemaşini şi cacirct mai mult transport icircn comun Acest lucru icircnseamnă că icircn centrul oraşuluitrebuie făcuţi paşi icircn direcţia regacircndiriisistemului de parcare unde am avut şi otentativă la sfacircrşitul anului trecut de a face un prim pas respectiv de restracircngerea valabilităţii abonamentelor de parcare icircncentrul Clujului Icircn niciun alt oraş de di-mensiunea Clujului nu e posibilă această formă de utilizare a locurilor de parcare prin abonament lunar sau anual Am făcutdoar un prim pas şi trebuie să gacircndim o ariecacirct mai extinsă dedicată exclusiv transpor-tului icircn comun care transport va devenimult mai rapid va putea fi mult mai eficient

dezvoltat icircn momentul icircn care are benzidedicate Icircn paralel cu aceasta va trebuiicircncepută regacircndirea sistemului de parcaredin cartiere unde o problemă crucială estecea a garajelor care vor trebui icircnlocuite cu parcărirdquo a explicat candidatul UDRM laprimărie

Să atragem tineriiUna din propunerile bdquoelectoralerdquo ale

Annei Horvat se adresează tinerilor bdquoCon-sider că cea mai mare provocare pentru Clujicircn următorii ani va fi atragerea şi stabilizareatinerilor din icircntreaga regiune Pentru aceştianoi trebuie să dezvoltăm icircn următorii ani pro- grame respectiv politici locale de susţinere icircn primul racircnd a tinerelor familii cu copii prin facilităţi gacircndite pentru ei Trebuie extins maideparte de exemplu sistemul de creşe trebuie gacircndite facilităţi pentru aceste familii pentru

transportul icircn comun dar icircnainte de toatetrebuie gacircndită o politică locală a locuirii re-spectiv dezvoltate locuinţe destinate tinerilor

Programul ANL cel puţin la Clujn-a mai continuat şi oraşul din

resurse proprii sau din fon-duri europene dacă va fi posibil sau din alte surse

va trebui să lansezeun program masiv pentru aceste familiitinere icircn special pen-tru cei care lucreazăicircn sistemul bugetarcu salarii destul de

reduse indiferent căvorbim aici de profesori

medici cercetători artiştisau alte categorii care pe de

o parte contribuie la calitatea

serviciilor publice din acest muni-cipiu şi aduc o valoare adăugată importantă pentru dezvoltarea Clujului Deci icircn primulracircnd pentru familiile din aceste categorii so-ciale trebuie să icircncepem o astfel de politică delocuire Pe de altă parte tot la acest capitol deatractivitate şi stabilizare pentru tineri cred căne vom putea permite icircn următorii ani facilităţimai accentuate fiscale dar nu numai pentrustart-up-uri ale tinerilor pentru IMM-uri maiales din industrii creativerdquo a spus aceasta

Marius Avram

nimeni la Bucureşti la Palatul Victoria

după cum nici el nu a primit pe nimeni dinOpoziţie cacirct a fost premier Dacă voi fi pri-mar voi păstra relaţii corecte şi de colabo-rare cu Guvernul Romacircniei indiferent deculoarea politică Clujul nu trebuie să fieicircn duşmănie cu Bucurestiul ci icircn stare decolaborare Centrul Clujului poate fi adusla strălucirea de altădată Dar nu cu acestEmil Boc la cacircrmă icircncă patru anirdquo a expli-cat Alexa

Traficul călcacirciul lui AhilePentru a rezolva problema

aglomeraţiei icircn trafic Liviu Alexaconsideră că bdquose impun nu una ci maimulte măsuri luate simultan pe cacirct posibil

- ridicarea de parkinguri la marginea principalelor intrări icircn oraş unde vizita-torii să poată lăsa maşina pentru un tarifmodic şi să călătorească gratuit cu trans- portul public spre oraş- construirea a 5000 de locuri icircn parkinguri de cartier- o poliţie locală mai fermă care să lupteicircmpotriva bizonilor care parchează petrotuare- icircnfiinţarea de benzi unice pentru auto-buze trolee şi taximetre- pasarele scurte icircn zonele supra aglo-merate- triplarea costurilor unei ore de parcareicircn centrul Clujului pentru a icircncurajautilizarea transportului icircn comunDin punctul meu de vedere şi al

specialiştilor pe care i-am consultat toateacestea trebuie să aducă o ameliorare

substanţială a aglomeraţiei Icircn mandatul

meu de viitor primar pot să promit că vomavea un Cluj icircn care orice cetăţean să facă30 de minute icircntre OMV Mărăşti şi OMVCalea Floreşti cu maşina la orele de vacircrf rdquo

Cacirct despre proiectele proprii care seregăsesc pe agenda programului său decandidat la primărie Liviu Alexa spunecă la loc de frunte este crearea de locuride muncă bdquoProiectul meu cel mai impor-tant este să aduc la Cluj dacă voi deveni primar 20000 de locuri de muncă mai bine plătite icircn cei patru ani de mandat Cunoscbine resorturile după care se ghidează me-diul de afaceri clujean Provin din el nu am făcut niciodată afaceri cu statul şi ştiu ceicircnseamnă să ai o afacere Icircn ultimul an amavut icircntacirclniri cu primele 200 de companiidin Cluj-Napoca le cunosc nevoile şi ştiucum pot fi stimulate fiecare dintre ele ca săse dezvolte ca să angajeze icircn continuarePrimarul Clujului trebuie să fie un parteneral mediului de afaceri şi nu un obstacol Icircnacest moment există o frustrare enormă din partea mediului de business care se simteicircmpiedicat de către administraţia locală săevolueze Bieţii de ei spun laquoLiviu dacă nune ajută ăştia de la Primărie măcar să nu neicircncurceraquo Pot intra icircn orice birou al oricăruiom de afaceri din Cluj-Napoca şi pot discuta pe aceeaşi limbă cu el Fiindcă şi eu m-amlovit de opacitatea administraţiei locale ştiuce vrea orice om de afaceri de la Primar re-spect şi sprijin Cu mine oamenii de afacerile vor aveardquo

Marius Avram

lui icircn comun mersul pe jos și mersul cu bicicletă Vrem să se apropie Clujul deceea ce se poate vedea icircn marile oraședin Olanda Pentru mine Olanda e unmodel

Cele două proiecte transportul pub-lic gratuit și centrul pietonal sunt conec-

tate Alte proiecte importante ar fi cele deagrement Vrem ca Clujul să aibă niștezone de agrement foarte bine promovateun Aqua Park o pistă de karting

- Care este strategia dumneavoastrăicircn ceea ce privește obinerea titlului deCluj Capitală Culturală Europeană icircn

2021 Cum considerai că poate ajuta formaiunea bdquoPentru Clujrdquo orașul icircn acestă privină - Cred că bdquoPentru Clujrdquo poate ajuta

Clujul să devină Capitală CulturalăEuropeană icircn 2021 prin lobby Avem oviziune legată de dezvoltarea orașului icircn sensul de a specula icircnfrățirile cuorașele din afară pe care le aveam Dinpăcate pacircnă acum icircnfrățirile nu s-auprea speculat icircn sensul că primarulși consilierii locali s-au mulțumit săviziteze orașele respective dar nu amvăzut să fi icircnvățat ceva din ceea ce auvăzut acolo afară Asta vrem Săluăm tot ce e bun de la orașelecu care Clujul e icircnfrățit

- Avei un astfel de oraș icircnminte- Nantes e unul din

orașele icircnfrățite și credcă avem ce să luăm de laNantes Mai este Suwonun oraș din Coreea deSud Eu sunt fan al Co-reei de Sud icircn sensul căsunt fan al muncii Sud-co-reenii sunt oameni muncitoricare au reușit icircn 25 de ani prinmuncă grea să icircși construiască oțară frumoasă dintr-o țară distrusă demulți ani de război

- Ne conuntăm de asemenea cu o problemă icircn ceea ce privește faadeleclădirilor Ai cuprins acest aspect icircn

strategia dumneavoastră - Sincer aici nu m-am gacircndit dar

pot să mă gacircndesc acum Trebuie sădiscutăm icircn primul racircnd cu proprietariiacestor clădiri și să găsim o soluție pen-tru că știu că principala lor problemăeste imposibilitatea de a finanța acestelucrări de refațadizare E o discuție pecare va trebui să o avem cu proprietariiprobabil unii au bani alții nu și trebuiesă găsim soluții potrivite pentru fiecarecaz icircn parte Probabil că pacircnă acum nu

s-au găsit cele mai convenabile soluții icircmpreună cu proprietarii clădirilorpentru a da drumul programului derefațadizare care există Totul ține aicide discuțiile cu proprietarii Nu suntun adept al obligării proprietarilor aces-tor clădiri de a-și refațadiza clădirile cuorice preț Sunt un adept al dialoguluiși cred că prin dialog se pot găsi soluții

la orice problemă Nu cred icircnsoluțiile de forță pe prin-

cipiul eu sunt primăriaiar voi trebuie să vă

supuneți deciziilormele

- Dar icircn ceea ce privește comu-nitatea de la

Pata-Racirct Aicuprins comuni-

tatea icircn proiecteledumneavoastră - Icircntacircmplător cu-

nosc situația de la Pata-Racirct Mama mea a fost unul

dintre pionerii găsirii de soluțiipentru integrarea socială a celor de acolo

Activa icircn cadrul unei fundații care credcă mai există și astăzi și care se ocupă decei de acolo Sincer e o problemă pe careva trebui să o discutăm nu am acum osoluție icircn minte dar o am icircn vedere pen-tru viitor Sunt un om apropiat de ceeace se icircntacircmplă la Pata-Racirct și clar e unuldintre lucrurile pe care vreau să le rezolv

- Deci nu ai scris niciun proiect care săcuprindă și această comunitate- Nu nu s-a scris niciun proiect pe

această zonă dar e o problemă pe care oam icircn minte și care mă preocupă

Maria Man

Anna Horvath vrea să mizeze

pe bdquofrăţiardquo Clujului cu Pecs-ul

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 623

6 |

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

SPAŢIUL IDEILOR

Icirc n 20 februarie Cinema bdquoFlorin Piersicrdquodin Cluj se transformă icircn spaţiul ide-

ilor care merită să fie răspacircndite odată cudesfășurarea unei noi conferințe TEDxCluj

Agenda conferinței bdquo MYTHBUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmă trezim adevărulrdquo

va fi icircmpărțită icircn cinci categorii tematicesusținute de 25 de vorbitori iar orele deprezentări și discuții cu publicul vor fiprevăzute cu momente artistice Icircn pauzeparticipanții vor avea ocazia să testeze

tehnologii de ultimă generațieprezentate de tineri inven-

tatori și antreprenoriromacircni icircn cadrul In-

novation amp TechExpo Printre pro-dusele prezente icircn expoziție senumără Tintagun dispozitiv elec-

tronic de mici di-mensiuni care te ajută

să icircţi gaseşti obiectelerătăcite Symme3D prima

imprimantă pe sistem Delta100 proiectată și construită icircn Romacircniaale cărei componente de mecanică geo-metrie matematică mecanică electronicăși software sunt realizate autohton sausistemul MindMitrade un instrument deevaluare psihologică destinat psihologilorși specialiștilor care folosesc proceduri deevaluare psihologică icircn contexte individu-ale sau de grup

Icircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrulevenimentului va fi anunțat și primulcacircștigător al competiției TEDxCluj Awardpentru care au fost nominalizate 15 echipedin Transilvania bdquoSuntem icircncacircntați că am primit girul comunității TEDxCluj icircncă dela anunțarea temei din acest an și a primilorinvitați Pentru această ediție ne-am concen-trat atenția asupra unor specialiști care icircșicunosc foarte bine domeniul de activitate careau ieșit mai puțin icircn public pacircnă acum și carene pot oferi informații valoroase care să neicircmbunătățească viațardquo a declarat Cristian

Dascălu curatorul TEDx-Cluj

Conferința va aveacinci categorii temat-ice și va fi moderatăde Dragoș Bucuren-ci cu sprijinul luiDragoș IliescuPrintre miturile carevor fi combătute icircn

prima parte a zileisunt bdquoM-am documen-

tatrdquo ndash Ovidiu Covaciuși bdquoGMO-urile sunt BAU

BAUrdquo ndash Nic Sacircrbu Din categoria miturilordespre muncă ce vor fi demontate la TEDx-Cluj fac parte bdquoGrupurile iau decizii mairaționale decacirct indiviziirdquo ndash Petru Curșeu bdquoSome people just arenrsquot motivatedrdquo ndashLindsay McGregor amp Neel Doshi bdquoMul-titasking chiar ești mai eficient dacă facimai multe lucruri deodatărdquo ndash Andrei C

Miu bdquoIf learning is diffi cult thatrsquos a sign Irsquomnot geing itrdquo ndash Peter C Brown Despre ra-portarea la tehnologie și mituri din acestdomeniu vor vorbi printre alții PhilippKandal ndash bdquoOnly rich people can afford achauffeurrdquo și Sara Readon ndash bdquoDawn of theSuperhumansrdquo

Despre sănătate medicină și psiholo-gie vor povesti Larisa Petrini ndash bdquoEșticeea ce mănacircncirdquo Cristian Coman ndash bdquoRezistența la antibiotice ndash corpul e celcare devine imun la medicamenterdquo Mu-gur Ciumăgeanu ndash bdquoOamenii slabi se duc la pshiholog Cei puternici rămacircn aninați icircn cuiulnormalitățiirdquo Anca Dobrean ndash bdquoADHD

e doar zvăpăialărdquo Se va vorbi și de-spre romacircni democrație sex familiecăsnicie și părinți iar cum se pot vedeaaltfel lucrurile vor povesti Amfiana Gh-erman ndash bdquoCăsnicia trebuie să durezetoată viațardquo Delia Niță ndash bdquoDemocrațiaeste o stavilă icircn calea discriminăriirdquo Adriana Radu ndash bdquoIcircntrebările despre sexvin (și primesc răspunsuri) de la sinerdquo Domnica Petrovai ndash bdquoPărinții buni sesacrificărdquo Daniela Drăghici ndash bdquoFemeile

trebuie să fie la locul lorrdquo Mai multeinformații despre vorbitori se găsesc pepagina dedicată

Ce este TED amp TEDx

TED este marcă a conferințelor icircncare unii dintre cei mai importanți gacircn-ditori şi activiști ai lumii sunt invitațisă icircmpărtășească domeniile icircn caresunt cei mai pasionați TED defineștemisiunea sa ca bdquoidei care merită să fierăspacircnditerdquo

bdquoTEDrdquo vine de la Technology En-tertainment Design trei domenii largicare icircn mod colectiv ne modelează vii-torul Și de fapt evenimentul este maiamplu prezentacircnd idei care contează icircn orice disciplină Participanții aunumit-o bdquocel mai bun tratament pentrucreierrdquo și bdquoo călătorie de patru zile icircn vii-torrdquo Publicul divers (CEO oameni deștiință filantropi antreprenori) esteaproape la fel de important ca speak-erii printre care Bill Clinton Bill GatesSir Richard Branson Philippe Starckși Bono Prelegerile de asemenea nu-mite TED Talks acoperă o gamă largăde subiecte inclusiv ştiință artă şi de-sign politică educație cultură afaceriprobleme globale tehnologie și dezvol-tare divertisment Mai mult de 400 dediscuții TED sunt oferite spre vizionaregratuit pe wwwTEDcom Din aprilie2009 prelegerile au fost vizionate depeste 100 de milioane de ori de maimult de 18 de milioane de oameni Idei

Ultimele pregătiripentru TEDxCluj 2016

care schimbă lumea Ideile de pe TEDcom sunt puternice Vorbitorii gacircndescmăreț prezic și modelează viitoruluitehnologiei creează și implementeazăsoluții ingenioase la problemele globaleși inovează icircn afaceri știință tehnolo-gie design și arte Pe TEDcom aceștigacircnditori și pionieri găsesc o platformăde a-și icircmpărtăși ideile a-i inspira și pealții și de a cataliza schimbări uimitoare icircn fiecare colț al lumii Un nivel extraor-

dinar de implicare vizionarea unui dis-curs TED nu este un act pasiv ndash este icircn-ceputul unei interacțiuni profunde cu oidee icircndrăzneață

Icircn spiritul ideilor care meritărăspacircndite TEDx este un program deevenimente locale organizate indepen-dent care aduc oamenii icircmpreunăpentru a icircmpărtăși o experiențăasemănătoare TED La un evenimentTEDx sau TEDTalks speakerii stacircrnescdiscuții profunde și conexiune icircntr-ungrup mic Aceste evenimente locale or-ganizate independent sunt marca TEDxunde x reprezintă un eveniment TEDorganizat independent Conferința TEDoferă o orientare generală pentru pro-gramul TEDx dar evenimentele indi-viduale TEDx sunt autoorganizate subrezerva anumitor reguli și regulamente

TEDxCluj este o inițiativă locală și

independentă care aduce experiențainternațională TEDx icircn Transilva-nia Primul eveniment TEDxCluj s-adesfășurat icircn 2010 iar de atunci peste3500 de persoane au participat la celezece evenimente organizate de echipaTEDxCluj sub deviza TED bdquoIdeasworth spreadingrdquo ndash bdquoIdei care meritărăspacircnditerdquo Ultima ediție TEDxClujcu tema bdquoLearn ndash Unlearn ndash Relearnrdquo(bdquoIcircnvățare ndash Dezvățare ndash Re-icircnvățarerdquo)a icircnsemnat 1017 participanți 12 ore deconferință și 35 de invitați ndash vorbitori șiartiști

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a

n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 323

DOSAR ALEGERI 2016 | 3

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

analiză

Aşa-zisa comuniune de dreapta dintre PNLşi PDL este un fals PDL este un partid

de dreapta care provine dintr-un partid destacircnga este un salt mortal politic pe care is-toria occidentală nu-l cunoaşte Am căutat cuasiduitate un alt exemplu de partid care să sărit fără niciun fel de opoziţie internă de lastacircnga la dreapta PD-ul lui Traian Băsescuera un partid icircn Internaţionala Socialistă iarTraian Băsescu era ales preşedinte al acestui partid icircn 2001 cu un discurs situat la stacircngaPSD-ului Acest partid devine icircn 2005 dupăcacircştigarea alegerilor prezidenţiale de către

Traian Băsescu un partid popular adică dedreapta mai mult decacirct creştin-democraţii Adică trece de la stacircnga spre dreapta apropiatăde extremă Şi nu există niciun vot icircmpotrivăEste dacă vreţi o radiograe imaginea cea maiclară a eşecului ideologic romacircnesc Iar acest partid care e unul pragmatic care cacircştigăalegeri nu a făcut decacirct să vină cu orientareasa cu bazele sale teritoriale icircn interiorul PNLicircn logica icircn care icircn 1926 PNŢ se forma Sănu uităm că PNŢ a apărut tot aşa pentru căun singur partid nu putea cacircştiga alegerileunind Partidul Ţărănesc din Regat cu Par-tidul Naţional din Transilvania Şi lucrurile

Cristian Pacircrvulescu

PDL şi Traian Băsescu ndash imaginea cea mai clară a eşecului ideologic romacircnesc

bdquo

n-au mers decacirct dacă le privim de pe icircnălţimilemunţilor Romacircniei pentru că de la bază niciodată Ardealul şi Muntenia n-au reuşit să se conciliezedin cauza tradiţiilor diferite Asta se icircntacircmplă şi icircnacest moment cu noul PNL un partid care iatăla aproape doi ani de la fuziune nu reuşeşte să seicircnchege şi nu va reuşi să se icircnchege niciodată Totceea ce speră PNL este ca PSD aat icircntr-o crizăstructurală să se ae deja pe o pantă descendentăşi pur şi simplu să se evaporerdquo

Un amplu interviu cu politologul CristianPacircrvulescu icircn care acesta comentează mo-mentul actual al politicii romacircneşti puteţi citi icircn numărul următor al revistei SINTEZA

PSD

Principalul contracandidat al pri-marului icircn exercițiu se anunță cel

puțin icircn teorie omul propus de Par -tidul Social Democrat Aurelia Cristeaeste icircn prezent deputat și a icircndeplinitși funcția de ministru pentru dialogSocial icircn guvernul lui Victor Pontaicircnsă notorietatea i-a crescut foartemult mulțumită legii icircmpotriva fu-matului icircn spațiile publice icircnchise oinițiativă care va aplicată icircncepacircndcu 16 martie după ce a fost promulgatăde Președintele Romacircniei

bdquoIcircn icircncercarea de a cacircștiga icircncredereaclujenilor mizez pe toată experiența mea profesiona lă și pe conduita pe care amavut-o și icircn calitate de demnitar Mizez foarte mult pe un proiect ambițios vreausă fac din administrația clujeană un mo-del de bune practici la nivel național Am făcut asta atunci cacircnd am lucrat la legeaicircmpotriva fumatului icircn spații publice careeste un model de bune practici icircn ceea ce privește dezbaterea și susținerea ei ind

considerată și de către ambasadorul SUAdrept un model de democrație participativăVoi icircncerca să prezint același lucru elec-toratului clujean Mă bazez inclusiv pe

apropierea administrației de cetățeni și pecrearea unei alte culturi o cultură care presupune ca administrația să facilitezeactivitatea celor care vor să aducă sustena-bilitate economică socială sau culturalărdquospune candidatul PSD

Dincolo icircnsă de notorietatea șicapitalul de imagine pe care legea icircm-potriva fumatului icircn spațiile publice icircnchise i le-au adus candidatului PSDexistă și reversul medaliei Potrivitunui studiu IRES 76 dintre romacircniichestionați sunt de părere că inițiativalegislativă este o idee bună și sunt de

acord cu aplicarea ei Icircn cabina de vot icircnsă lucrurile ar putea sta altfelbdquoEu vreau să u primarul tuturor

clujenilor și ei să se regăsească icircn toateacțiunile pe care primarul și primăria levor desfășura Cred că am toate șanselesă cacircștig Electoratul va decide care ediferența icircntre acest model care și-a atinsdeja limitele și ceva nou propus de minecare presupune dialog și performanță Iauicircn calcul ideea că sunt persoane care nu

Aurelia Cristea

candidatul bdquofără fumurirdquoacceptă această lege Este o chestiune careține de o adicție și de libertatea cuiva de a fuma Legea nu icircngrădește nicio libertate daro icircngrădim acolo unde icirci poate afecta și peceilalți Atacirct Este legea cu cea mai mare accep-tare icircn spațiul public și icircn racircndul cetățenilor Am plecat de la o nevoie a societăți i mi-amasumat asta cu mult curaj și am construiticircncredere icircn jurul acestui demers legislativastfel icircncacirct să avem succes Așa vom pro-ceda și icircn cazul administrației locale Orice

proiect care ține de dezvoltarea comunitățiisau care poate aduce benecii icircn viața de zi cuzi trebuie dezbătut cu oamenii Transparențaadministrativă este un element esențial icircnconduita și icircn comportamentul meurdquo spuneAurelia Cristea

Clujul este icircn continuare icircn cursapentru cacircștigarea titlului de CapitalăEuropeană a Culturii iar candidatul PSDeste hotăracirct să contribuie ca orașul săcacircștige acest titlu

bdquoCacircnd eram consilier județean și icircn cali-tatea mea de parlamentar am fost destul deapropiată de acest proiect Am discutat multcu fostul președinte al asociației și m-am icircntacircl-nit cu grupurile de lucru din asociație pentrua vedea cum putem să ne canalizăm mai bineeforturile icircn vederea susținerii proiectuluiCa primar icircnsă trebuie rezolvat tot ce ține

de renovarea clădirilor istorice și a fațadelordin centrul Clujului dar nici măcar nu avem prevăzute icircn buget aceste lucruri și icircn felulacesta nu am putea avea o primire elegantă pentru un asemenea titlu Și nu este vorbadoar de titlu Clujul a crescut foarte multeste un oraș atractiv din punctul de vedere alefervescenței antreprenoriale și culturale careexistă la nivel privat și administrația trebuiesă creeze condițiile necesarerdquo ete de părereAurelia Cristea

Tracul este și el pe agenda candiatu-lui Aurelia Cristea Zilnic străzile Cluju-lui sunt blocate de șoferi nervoși opriţi laracircndul lor din cauza lucrărilor intermina- bile a străzilor prea icircnguste sau a locurilorde parcare prea puține

bdquoTracul este o problemă Este necesar unmanagement al tracului inteligent și un sis-tem de parcări pe sisteme modulare ușoare

metalice trebuia gacircndit atunci cacircnd Clujul aexplodat din pucnt de vedere imobiliar Dar nua fost nicio viziune Este necesară o planicareserioasă a modului icircn care se dezvoltă Clujulși să anticipăm nevoia aceasta de dezvoltarea antreprenorilor Trebuie să venim chiaricircn icircntacircmpinarea lor și să evităm blocajele deorice fel Proiectele esențiale pentru Cluj suntacum abandonate sau nefuncționalerdquo atrageatenția Aurelia Cristea

Traficul este o problemă Este necesar un manage-ment al traficului inteli-

gent și un sistem de parcări pe sisteme modulare

ușoare metalice trebuia gacircndit atunci cacircnd Clujul

a explodat din pucnt devedere imobiliarrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 423

4 | ALEGERI 2016

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

Cătălin Berindean președintele Partidului bdquoPentru Clujrdquo

bdquoNoi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn birourdquo

INTERVIU

Reporter Ce program are Partidul bdquoPentru Clujrdquopentru Cluj Care sunt primele lucruri pe care ar dori să leimplementeze Cătălin Berindean Primul lucru

pe care dorim să icircl facem este legat detransparența administrării locale Noinu vom dacă vom ajunge să obținemfuncția de primar la fel ca toţi cu caredeja ne-am obișnuit icircn Romacircnia Ceicare au fost pacircnă acum erau foarte greude accesat Nu vom niște oameni

icircn mișcare care vor găsiți zilnicpe străzile orașului Nu vom nișteoameni pe care să icirci găsiți la birou sau icircn ședințe Noi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn biroul dela primărie Nu suntem oameni care săse ascundă de cei care ne-au ales Aldoilea lucru pe care icircl vom face e legatde promovarea proiectelor Avem unnumăr de 15 proiecte pe care vrem să leimplementăm icircn oraș există și o broșurăcare curprinde toate cele 15 proiecte

- Să zicem că avem de-a face cu o persoană care nu vă cunoaște deloc proiectele Care ar fi cele mai importante

proiecte pe care i le-ați prezenta din cele15 - Primul este legat de transportul

icircn comun complet gratuit pentru toatălumea Acest proiect este icircn legăturădirectă cu ideea de a icircncerca inclusiv icircnchiderea circulației icircn centrul orașuluiastfel icircncacirct acesta să devină zonăpietonală Dorim să scoatem locurile deparcare din centrul orașului dorim să icircncurajăm cetățenii să folosească cacirct maimult transportul icircn comun să renunțela mașina personală să folosească bici-cleta mersul pe jos Vrem să reducemmult tracul prin utilizarea transportu-

Orașele cu care se icircnfățeșteClujul sunt Dijon

(Franța) Nantes (Franța) Zagreb (Croația) Koln (Germania) Peacutecs

(Ungaria) Columbia(Carolina de Sud SUA)

Bersquoer Sheva (Israel) Zhengzhou (Republica

Populară Chineză)Suwon (RepublicaCoreea) Makati

(Filipine) Chacao-Caracas (Venezuela) Sao Paulo (Brazilia) Korccedileuml

(Albania) Provincia Parma (Italia) Rockord

(Illinois SUA) East Lansig (Michigan SUA)

Rotherham (Marea Britanie) Namur

(Belgia) Viterbo (Italia) Ningbo (Republica Populară Chineză)

NOUL CLUJ

Candidatul la primărie al celor dela bdquoPentru Clujrdquo este Liviu Al-

exa Cunoscut pentru luările sale depoziţie vehemente şi adesea noncon-

formiste Alexa a răspuns icircntrebărilorTransilvania Reporter referitoare laaceleaşi probleme extrem de impor-

tante ale oraşului care aşteaptă soluţiide la candidaţii la fotoliul de primar

Prima pe listă candidatura la titlulde Capitală Culturală Europeană 2021bdquoProiectul Cluj Capitala Culturală a bene- ciat de foar te puţină susţinere din partealui Emil Boc atacirct morală cacirct şi nanciarăFlorin Moroşanu preşedintele proiectuluia fost lăsat de Boc subnanţat şi e o minunecă echipa de acolo s-a calicat icircn nală Boc pur şi simplu nu icircnţelege potenţialul acestui proiect nu a fost icircn stare să ofere nanţarenici să sprijine proiectul decacirct icircn ultimaclipă cacircnd cărţile păreau cacircştigătoareDacă voi ajunge primar icircn 2016 voi pregăti

terenul necesar pentru ca Cluj-Napoca săşi cacircştige Realitatea din teren ne spune căacum proiectul Cluj Capitala are un gradde notorietate teribil de mic de sub 10cacircnd după părerea mea toată lumea artrebui să ştie de el Icircn acest stadiu proiec-tul nu are nevoie de fraze pompoase de slo- gane ci de bani şi de sprijin din partea me-diului de afaceri şi al Primăriei Din acest

punct de vedere Florin Morosanu a ratattot ce se putea rata Nu a adus niciun spon-sor important icircn proiect a fost refuzat detoate companiile majore din Cluj-Napoca Moroşanu şi echipa lui s-au concentrat pe şedinţe interne ultranişate condimen-tate cu multe neologisme şi au uitat să găsească o cale prin care să alimenteze su- portul oraşului pentru proiect să creascăadmiraţia oamenilor simpli pentru ideea dea deveni o Capitală Culturală Am demon-starat icircn repetate racircnduri că ştiu să fac rostde bani pentru proiecte comunitare că me-diul de afaceri are icircncredere icircn mine Putemcacircştiga Cluj Capitala Culturală dacă inves-

tim şi dacă ne asumăm cu adevărat proble-mele Clujuluirdquo spune Liviu Alexa

Despre problema faţadelor care stausă cadă icircn tot centrul pe clujeni candi-datul independent crede că e imperiosnecesară modicarea legii bdquoEmil Boca promis icircn repetate racircnduri că va rezolva problema centrului Clujului ale căruiclădiri istorice sunt scorojite ba chiar se

surpă rănind oameni Gargara politică alui Emil Boc n-a adus nicio icircmbunătăţire pentru aceste clădiri Primarul unui oraş puternic trebuie să-şi propună măsuri fermeicircmpotriva proprietarilor de clădiri carerefuză să le repare deşi au primit propuneridin partea administraţiei de reducere de im- pozite Un primar curajos şi corect care-şicunoaşte statutul de lider al celui mai im- portant oraş din Romacircnia după Bucureştitrebuie să facă tot ce poate pentru a convingeGuvernul să schimbe legea proastă de pacircnăacum care nu permite intervenţia directăa administraţiei locale pentru renovareaclădirilor Pe Emil Boc nu-l mai primeşte

Liviu Alexa bdquoProiectul Cluj Capitală Culturală 2021 nu are nevoiede fraze pompoase de slogane ci de bani şi de sprijinrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 523

CONTRA BOC | 5

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

Partidul Pentru Clujdorește să devină o mișcarenaională Există deja un

proiect icircn acest sens care senumește Pentru Romacircnia

care dorește să icircși asumemai multe proiecte care arurma să fie implementateicircn următorii 25 de ani

UDMR

Candidatul anunţat de UDMR pentrucursa electorală de la Primăria Cluj-

Napoca din iunie este actualul vicep-rimar Anna Horvath Transilvania Re-porter a provocat-o pe Anna Horvath sărăspundă la cacircteva icircntrebări referitoarela soluţiile pe care le propune pentruunele din cele mai importante proiectepentru oraş

Primul dintre ele este candidaturaoraşului la titlul de Capitală Europeană2021 şi susţinerea de care acest proiectare nevoie mai ales că icircn acest anse decide cine va fi cacircştigătorul iarcontracandidaţii Clujului au atuuri se-rioase bdquoClujul trebuie să-şi icircntăreascăcandidatura pe două dimensiuni Pe dimen-siunea europeană unde trebuie să icircntărimrelaţia noastră cu oraşele icircnfrăţite europenerespectiv să acordăm o atenţie specială pen-tru acele oraşe icircnfrăţite care au fost capitaleeuropene Aici aş menţiona cel mai apro- piat oraş icircnfrăţit Pecs car e are experienţăa fost Capitală Culturală Europeană Dare vorba şi de implicarea celorlalte oraşeicircnfrăţite care prin programe comune prinexperienţa lor ne pot ajuta şi ne pot facilitao icircmbunătăţire a candidaturii icircn direcţiaindicată de juriu Pe de altă parte al doi-lea aspect ar fi o implicare mai accentuatăa cetăţenilor Clujului icircn acest proiect careicircn viziunea mea icircnseamnă icircn primul racircnd parteneriate proiecte dezvoltate icircn comunde către diverse instituţii culturale icircn primulracircnd dar nu numai ele proiecte comune aleONG-urilor ale altor actori culturali care

contribuie prin excelenţă şi icircn acest momentla vitalitatea culturală a acestui oraş şi carene plasează pe un loc foarte bun la nivelulicircntregii ţări Tot icircn această ordine de idei programul Capitală Europeană a Tineretu-lui a dovedit că cele mai de succes proiectes-au născut din astfel de parteneriate Euconsider că cea mai importantă resursă aacestui oraş nefructificată la maxim pacircnăacum este diversitatea diversitatea socialăetnică religioasă din care icircntr-adevăr prinastfel de parteneriate se poate crea o valoareadăugată pentru acest oraş ceea ce va con-stitui şi un avantaj competitivrdquo a spus vi-ceprimarul Clujului

Faţadizarea ar trebuisă fie o prioritateabsolutăDeoarece icircnceputul de an a adus

mai multe măsuri extreme din parteaautorităţilor locale privind faţadeleclădirilor degradate şi ne referim aicila măsuri ca bdquoamputareardquo ornamentelor icircn pericol să cadă sau construireade tuneluri pietonale am doritsă aflăm şi cum ar soluţionacandidatul UDMR aceastăproblemă deloc de neg-lijat şi care afecteazăsute de clădiri dinoraş bdquoIcircn ce priveşte problema faţadizăriirespectiv a clădirilordin centrul istoric aloraşului este nevoieicircn primul racircnd de o alo-care bugetară crescută icircnurmătorii ani pentru rea-bilitarea acelor clădiri icircnaintede toate la care primăria este co-

proprietar Aceasta trebuie să consti-tuie o prioritate absolută pentru primărieavacircnd icircn vedere şi răspunderea juridică decoproprietar şi avacircnd icircn vedere şi preve-derile legislative care permit intervenţii derestaurarereabilitare sigur cu recuperareade la ceilalţi proprietari a cheltuielilor efec-tuate Există şi un program icircn acest sensdar care urmează să fie modificat pentru a face mai uşoară accesarea fondurilor pusela dispoziţie de către primărie Pe de altă parte există şi celelalt e clădiri aflate icircn pro- prietate exclusiv privată la care experienţa

acestor doi ani ne-a arătat că cel mai mareajutor pe care putem să-l dăm acelor pro- prietari este pregătirea documentaţiilo rtehnice obţinerea autorizaţiei de construireobţinerea avizelor necesare de la comisia demonumente pentru că icircn astfel de situaţii fiind mai mulţi proprietari pe un singurimobil colaborarea lor şi pregătirea acesteietape preliminare icircntacircmpină greutăţirdquo a

precizat Horvath

Icircn centrul Clujuluicacirct mai puţine maşiniIcircn ultimii ani traficul din ce icircn ce

mai aglomerat a fost una din proble-mele aparent fără soluţii pentru mu-nicipalitate bdquoIcircn ce priveşte traficul şicirculaţia din Cluj eu am o concepţie destulde bine cristalizată de ceva vreme Această problemă are două elemente Noi icircn Cluj icircncentrul său trebuie să avem cacirct mai puţinemaşini şi cacirct mai mult transport icircn comun Acest lucru icircnseamnă că icircn centrul oraşuluitrebuie făcuţi paşi icircn direcţia regacircndiriisistemului de parcare unde am avut şi otentativă la sfacircrşitul anului trecut de a face un prim pas respectiv de restracircngerea valabilităţii abonamentelor de parcare icircncentrul Clujului Icircn niciun alt oraş de di-mensiunea Clujului nu e posibilă această formă de utilizare a locurilor de parcare prin abonament lunar sau anual Am făcutdoar un prim pas şi trebuie să gacircndim o ariecacirct mai extinsă dedicată exclusiv transpor-tului icircn comun care transport va devenimult mai rapid va putea fi mult mai eficient

dezvoltat icircn momentul icircn care are benzidedicate Icircn paralel cu aceasta va trebuiicircncepută regacircndirea sistemului de parcaredin cartiere unde o problemă crucială estecea a garajelor care vor trebui icircnlocuite cu parcărirdquo a explicat candidatul UDRM laprimărie

Să atragem tineriiUna din propunerile bdquoelectoralerdquo ale

Annei Horvat se adresează tinerilor bdquoCon-sider că cea mai mare provocare pentru Clujicircn următorii ani va fi atragerea şi stabilizareatinerilor din icircntreaga regiune Pentru aceştianoi trebuie să dezvoltăm icircn următorii ani pro- grame respectiv politici locale de susţinere icircn primul racircnd a tinerelor familii cu copii prin facilităţi gacircndite pentru ei Trebuie extins maideparte de exemplu sistemul de creşe trebuie gacircndite facilităţi pentru aceste familii pentru

transportul icircn comun dar icircnainte de toatetrebuie gacircndită o politică locală a locuirii re-spectiv dezvoltate locuinţe destinate tinerilor

Programul ANL cel puţin la Clujn-a mai continuat şi oraşul din

resurse proprii sau din fon-duri europene dacă va fi posibil sau din alte surse

va trebui să lansezeun program masiv pentru aceste familiitinere icircn special pen-tru cei care lucreazăicircn sistemul bugetarcu salarii destul de

reduse indiferent căvorbim aici de profesori

medici cercetători artiştisau alte categorii care pe de

o parte contribuie la calitatea

serviciilor publice din acest muni-cipiu şi aduc o valoare adăugată importantă pentru dezvoltarea Clujului Deci icircn primulracircnd pentru familiile din aceste categorii so-ciale trebuie să icircncepem o astfel de politică delocuire Pe de altă parte tot la acest capitol deatractivitate şi stabilizare pentru tineri cred căne vom putea permite icircn următorii ani facilităţimai accentuate fiscale dar nu numai pentrustart-up-uri ale tinerilor pentru IMM-uri maiales din industrii creativerdquo a spus aceasta

Marius Avram

nimeni la Bucureşti la Palatul Victoria

după cum nici el nu a primit pe nimeni dinOpoziţie cacirct a fost premier Dacă voi fi pri-mar voi păstra relaţii corecte şi de colabo-rare cu Guvernul Romacircniei indiferent deculoarea politică Clujul nu trebuie să fieicircn duşmănie cu Bucurestiul ci icircn stare decolaborare Centrul Clujului poate fi adusla strălucirea de altădată Dar nu cu acestEmil Boc la cacircrmă icircncă patru anirdquo a expli-cat Alexa

Traficul călcacirciul lui AhilePentru a rezolva problema

aglomeraţiei icircn trafic Liviu Alexaconsideră că bdquose impun nu una ci maimulte măsuri luate simultan pe cacirct posibil

- ridicarea de parkinguri la marginea principalelor intrări icircn oraş unde vizita-torii să poată lăsa maşina pentru un tarifmodic şi să călătorească gratuit cu trans- portul public spre oraş- construirea a 5000 de locuri icircn parkinguri de cartier- o poliţie locală mai fermă care să lupteicircmpotriva bizonilor care parchează petrotuare- icircnfiinţarea de benzi unice pentru auto-buze trolee şi taximetre- pasarele scurte icircn zonele supra aglo-merate- triplarea costurilor unei ore de parcareicircn centrul Clujului pentru a icircncurajautilizarea transportului icircn comunDin punctul meu de vedere şi al

specialiştilor pe care i-am consultat toateacestea trebuie să aducă o ameliorare

substanţială a aglomeraţiei Icircn mandatul

meu de viitor primar pot să promit că vomavea un Cluj icircn care orice cetăţean să facă30 de minute icircntre OMV Mărăşti şi OMVCalea Floreşti cu maşina la orele de vacircrf rdquo

Cacirct despre proiectele proprii care seregăsesc pe agenda programului său decandidat la primărie Liviu Alexa spunecă la loc de frunte este crearea de locuride muncă bdquoProiectul meu cel mai impor-tant este să aduc la Cluj dacă voi deveni primar 20000 de locuri de muncă mai bine plătite icircn cei patru ani de mandat Cunoscbine resorturile după care se ghidează me-diul de afaceri clujean Provin din el nu am făcut niciodată afaceri cu statul şi ştiu ceicircnseamnă să ai o afacere Icircn ultimul an amavut icircntacirclniri cu primele 200 de companiidin Cluj-Napoca le cunosc nevoile şi ştiucum pot fi stimulate fiecare dintre ele ca săse dezvolte ca să angajeze icircn continuarePrimarul Clujului trebuie să fie un parteneral mediului de afaceri şi nu un obstacol Icircnacest moment există o frustrare enormă din partea mediului de business care se simteicircmpiedicat de către administraţia locală săevolueze Bieţii de ei spun laquoLiviu dacă nune ajută ăştia de la Primărie măcar să nu neicircncurceraquo Pot intra icircn orice birou al oricăruiom de afaceri din Cluj-Napoca şi pot discuta pe aceeaşi limbă cu el Fiindcă şi eu m-amlovit de opacitatea administraţiei locale ştiuce vrea orice om de afaceri de la Primar re-spect şi sprijin Cu mine oamenii de afacerile vor aveardquo

Marius Avram

lui icircn comun mersul pe jos și mersul cu bicicletă Vrem să se apropie Clujul deceea ce se poate vedea icircn marile oraședin Olanda Pentru mine Olanda e unmodel

Cele două proiecte transportul pub-lic gratuit și centrul pietonal sunt conec-

tate Alte proiecte importante ar fi cele deagrement Vrem ca Clujul să aibă niștezone de agrement foarte bine promovateun Aqua Park o pistă de karting

- Care este strategia dumneavoastrăicircn ceea ce privește obinerea titlului deCluj Capitală Culturală Europeană icircn

2021 Cum considerai că poate ajuta formaiunea bdquoPentru Clujrdquo orașul icircn acestă privină - Cred că bdquoPentru Clujrdquo poate ajuta

Clujul să devină Capitală CulturalăEuropeană icircn 2021 prin lobby Avem oviziune legată de dezvoltarea orașului icircn sensul de a specula icircnfrățirile cuorașele din afară pe care le aveam Dinpăcate pacircnă acum icircnfrățirile nu s-auprea speculat icircn sensul că primarulși consilierii locali s-au mulțumit săviziteze orașele respective dar nu amvăzut să fi icircnvățat ceva din ceea ce auvăzut acolo afară Asta vrem Săluăm tot ce e bun de la orașelecu care Clujul e icircnfrățit

- Avei un astfel de oraș icircnminte- Nantes e unul din

orașele icircnfrățite și credcă avem ce să luăm de laNantes Mai este Suwonun oraș din Coreea deSud Eu sunt fan al Co-reei de Sud icircn sensul căsunt fan al muncii Sud-co-reenii sunt oameni muncitoricare au reușit icircn 25 de ani prinmuncă grea să icircși construiască oțară frumoasă dintr-o țară distrusă demulți ani de război

- Ne conuntăm de asemenea cu o problemă icircn ceea ce privește faadeleclădirilor Ai cuprins acest aspect icircn

strategia dumneavoastră - Sincer aici nu m-am gacircndit dar

pot să mă gacircndesc acum Trebuie sădiscutăm icircn primul racircnd cu proprietariiacestor clădiri și să găsim o soluție pen-tru că știu că principala lor problemăeste imposibilitatea de a finanța acestelucrări de refațadizare E o discuție pecare va trebui să o avem cu proprietariiprobabil unii au bani alții nu și trebuiesă găsim soluții potrivite pentru fiecarecaz icircn parte Probabil că pacircnă acum nu

s-au găsit cele mai convenabile soluții icircmpreună cu proprietarii clădirilorpentru a da drumul programului derefațadizare care există Totul ține aicide discuțiile cu proprietarii Nu suntun adept al obligării proprietarilor aces-tor clădiri de a-și refațadiza clădirile cuorice preț Sunt un adept al dialoguluiși cred că prin dialog se pot găsi soluții

la orice problemă Nu cred icircnsoluțiile de forță pe prin-

cipiul eu sunt primăriaiar voi trebuie să vă

supuneți deciziilormele

- Dar icircn ceea ce privește comu-nitatea de la

Pata-Racirct Aicuprins comuni-

tatea icircn proiecteledumneavoastră - Icircntacircmplător cu-

nosc situația de la Pata-Racirct Mama mea a fost unul

dintre pionerii găsirii de soluțiipentru integrarea socială a celor de acolo

Activa icircn cadrul unei fundații care credcă mai există și astăzi și care se ocupă decei de acolo Sincer e o problemă pe careva trebui să o discutăm nu am acum osoluție icircn minte dar o am icircn vedere pen-tru viitor Sunt un om apropiat de ceeace se icircntacircmplă la Pata-Racirct și clar e unuldintre lucrurile pe care vreau să le rezolv

- Deci nu ai scris niciun proiect care săcuprindă și această comunitate- Nu nu s-a scris niciun proiect pe

această zonă dar e o problemă pe care oam icircn minte și care mă preocupă

Maria Man

Anna Horvath vrea să mizeze

pe bdquofrăţiardquo Clujului cu Pecs-ul

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 623

6 |

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

SPAŢIUL IDEILOR

Icirc n 20 februarie Cinema bdquoFlorin Piersicrdquodin Cluj se transformă icircn spaţiul ide-

ilor care merită să fie răspacircndite odată cudesfășurarea unei noi conferințe TEDxCluj

Agenda conferinței bdquo MYTHBUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmă trezim adevărulrdquo

va fi icircmpărțită icircn cinci categorii tematicesusținute de 25 de vorbitori iar orele deprezentări și discuții cu publicul vor fiprevăzute cu momente artistice Icircn pauzeparticipanții vor avea ocazia să testeze

tehnologii de ultimă generațieprezentate de tineri inven-

tatori și antreprenoriromacircni icircn cadrul In-

novation amp TechExpo Printre pro-dusele prezente icircn expoziție senumără Tintagun dispozitiv elec-

tronic de mici di-mensiuni care te ajută

să icircţi gaseşti obiectelerătăcite Symme3D prima

imprimantă pe sistem Delta100 proiectată și construită icircn Romacircniaale cărei componente de mecanică geo-metrie matematică mecanică electronicăși software sunt realizate autohton sausistemul MindMitrade un instrument deevaluare psihologică destinat psihologilorși specialiștilor care folosesc proceduri deevaluare psihologică icircn contexte individu-ale sau de grup

Icircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrulevenimentului va fi anunțat și primulcacircștigător al competiției TEDxCluj Awardpentru care au fost nominalizate 15 echipedin Transilvania bdquoSuntem icircncacircntați că am primit girul comunității TEDxCluj icircncă dela anunțarea temei din acest an și a primilorinvitați Pentru această ediție ne-am concen-trat atenția asupra unor specialiști care icircșicunosc foarte bine domeniul de activitate careau ieșit mai puțin icircn public pacircnă acum și carene pot oferi informații valoroase care să neicircmbunătățească viațardquo a declarat Cristian

Dascălu curatorul TEDx-Cluj

Conferința va aveacinci categorii temat-ice și va fi moderatăde Dragoș Bucuren-ci cu sprijinul luiDragoș IliescuPrintre miturile carevor fi combătute icircn

prima parte a zileisunt bdquoM-am documen-

tatrdquo ndash Ovidiu Covaciuși bdquoGMO-urile sunt BAU

BAUrdquo ndash Nic Sacircrbu Din categoria miturilordespre muncă ce vor fi demontate la TEDx-Cluj fac parte bdquoGrupurile iau decizii mairaționale decacirct indiviziirdquo ndash Petru Curșeu bdquoSome people just arenrsquot motivatedrdquo ndashLindsay McGregor amp Neel Doshi bdquoMul-titasking chiar ești mai eficient dacă facimai multe lucruri deodatărdquo ndash Andrei C

Miu bdquoIf learning is diffi cult thatrsquos a sign Irsquomnot geing itrdquo ndash Peter C Brown Despre ra-portarea la tehnologie și mituri din acestdomeniu vor vorbi printre alții PhilippKandal ndash bdquoOnly rich people can afford achauffeurrdquo și Sara Readon ndash bdquoDawn of theSuperhumansrdquo

Despre sănătate medicină și psiholo-gie vor povesti Larisa Petrini ndash bdquoEșticeea ce mănacircncirdquo Cristian Coman ndash bdquoRezistența la antibiotice ndash corpul e celcare devine imun la medicamenterdquo Mu-gur Ciumăgeanu ndash bdquoOamenii slabi se duc la pshiholog Cei puternici rămacircn aninați icircn cuiulnormalitățiirdquo Anca Dobrean ndash bdquoADHD

e doar zvăpăialărdquo Se va vorbi și de-spre romacircni democrație sex familiecăsnicie și părinți iar cum se pot vedeaaltfel lucrurile vor povesti Amfiana Gh-erman ndash bdquoCăsnicia trebuie să durezetoată viațardquo Delia Niță ndash bdquoDemocrațiaeste o stavilă icircn calea discriminăriirdquo Adriana Radu ndash bdquoIcircntrebările despre sexvin (și primesc răspunsuri) de la sinerdquo Domnica Petrovai ndash bdquoPărinții buni sesacrificărdquo Daniela Drăghici ndash bdquoFemeile

trebuie să fie la locul lorrdquo Mai multeinformații despre vorbitori se găsesc pepagina dedicată

Ce este TED amp TEDx

TED este marcă a conferințelor icircncare unii dintre cei mai importanți gacircn-ditori şi activiști ai lumii sunt invitațisă icircmpărtășească domeniile icircn caresunt cei mai pasionați TED defineștemisiunea sa ca bdquoidei care merită să fierăspacircnditerdquo

bdquoTEDrdquo vine de la Technology En-tertainment Design trei domenii largicare icircn mod colectiv ne modelează vii-torul Și de fapt evenimentul este maiamplu prezentacircnd idei care contează icircn orice disciplină Participanții aunumit-o bdquocel mai bun tratament pentrucreierrdquo și bdquoo călătorie de patru zile icircn vii-torrdquo Publicul divers (CEO oameni deștiință filantropi antreprenori) esteaproape la fel de important ca speak-erii printre care Bill Clinton Bill GatesSir Richard Branson Philippe Starckși Bono Prelegerile de asemenea nu-mite TED Talks acoperă o gamă largăde subiecte inclusiv ştiință artă şi de-sign politică educație cultură afaceriprobleme globale tehnologie și dezvol-tare divertisment Mai mult de 400 dediscuții TED sunt oferite spre vizionaregratuit pe wwwTEDcom Din aprilie2009 prelegerile au fost vizionate depeste 100 de milioane de ori de maimult de 18 de milioane de oameni Idei

Ultimele pregătiripentru TEDxCluj 2016

care schimbă lumea Ideile de pe TEDcom sunt puternice Vorbitorii gacircndescmăreț prezic și modelează viitoruluitehnologiei creează și implementeazăsoluții ingenioase la problemele globaleși inovează icircn afaceri știință tehnolo-gie design și arte Pe TEDcom aceștigacircnditori și pionieri găsesc o platformăde a-și icircmpărtăși ideile a-i inspira și pealții și de a cataliza schimbări uimitoare icircn fiecare colț al lumii Un nivel extraor-

dinar de implicare vizionarea unui dis-curs TED nu este un act pasiv ndash este icircn-ceputul unei interacțiuni profunde cu oidee icircndrăzneață

Icircn spiritul ideilor care meritărăspacircndite TEDx este un program deevenimente locale organizate indepen-dent care aduc oamenii icircmpreunăpentru a icircmpărtăși o experiențăasemănătoare TED La un evenimentTEDx sau TEDTalks speakerii stacircrnescdiscuții profunde și conexiune icircntr-ungrup mic Aceste evenimente locale or-ganizate independent sunt marca TEDxunde x reprezintă un eveniment TEDorganizat independent Conferința TEDoferă o orientare generală pentru pro-gramul TEDx dar evenimentele indi-viduale TEDx sunt autoorganizate subrezerva anumitor reguli și regulamente

TEDxCluj este o inițiativă locală și

independentă care aduce experiențainternațională TEDx icircn Transilva-nia Primul eveniment TEDxCluj s-adesfășurat icircn 2010 iar de atunci peste3500 de persoane au participat la celezece evenimente organizate de echipaTEDxCluj sub deviza TED bdquoIdeasworth spreadingrdquo ndash bdquoIdei care meritărăspacircnditerdquo Ultima ediție TEDxClujcu tema bdquoLearn ndash Unlearn ndash Relearnrdquo(bdquoIcircnvățare ndash Dezvățare ndash Re-icircnvățarerdquo)a icircnsemnat 1017 participanți 12 ore deconferință și 35 de invitați ndash vorbitori șiartiști

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a

n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 423

4 | ALEGERI 2016

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

Cătălin Berindean președintele Partidului bdquoPentru Clujrdquo

bdquoNoi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn birourdquo

INTERVIU

Reporter Ce program are Partidul bdquoPentru Clujrdquopentru Cluj Care sunt primele lucruri pe care ar dori să leimplementeze Cătălin Berindean Primul lucru

pe care dorim să icircl facem este legat detransparența administrării locale Noinu vom dacă vom ajunge să obținemfuncția de primar la fel ca toţi cu caredeja ne-am obișnuit icircn Romacircnia Ceicare au fost pacircnă acum erau foarte greude accesat Nu vom niște oameni

icircn mișcare care vor găsiți zilnicpe străzile orașului Nu vom nișteoameni pe care să icirci găsiți la birou sau icircn ședințe Noi credem că un primartrebuie să stea icircn oraș nu icircn biroul dela primărie Nu suntem oameni care săse ascundă de cei care ne-au ales Aldoilea lucru pe care icircl vom face e legatde promovarea proiectelor Avem unnumăr de 15 proiecte pe care vrem să leimplementăm icircn oraș există și o broșurăcare curprinde toate cele 15 proiecte

- Să zicem că avem de-a face cu o persoană care nu vă cunoaște deloc proiectele Care ar fi cele mai importante

proiecte pe care i le-ați prezenta din cele15 - Primul este legat de transportul

icircn comun complet gratuit pentru toatălumea Acest proiect este icircn legăturădirectă cu ideea de a icircncerca inclusiv icircnchiderea circulației icircn centrul orașuluiastfel icircncacirct acesta să devină zonăpietonală Dorim să scoatem locurile deparcare din centrul orașului dorim să icircncurajăm cetățenii să folosească cacirct maimult transportul icircn comun să renunțela mașina personală să folosească bici-cleta mersul pe jos Vrem să reducemmult tracul prin utilizarea transportu-

Orașele cu care se icircnfățeșteClujul sunt Dijon

(Franța) Nantes (Franța) Zagreb (Croația) Koln (Germania) Peacutecs

(Ungaria) Columbia(Carolina de Sud SUA)

Bersquoer Sheva (Israel) Zhengzhou (Republica

Populară Chineză)Suwon (RepublicaCoreea) Makati

(Filipine) Chacao-Caracas (Venezuela) Sao Paulo (Brazilia) Korccedileuml

(Albania) Provincia Parma (Italia) Rockord

(Illinois SUA) East Lansig (Michigan SUA)

Rotherham (Marea Britanie) Namur

(Belgia) Viterbo (Italia) Ningbo (Republica Populară Chineză)

NOUL CLUJ

Candidatul la primărie al celor dela bdquoPentru Clujrdquo este Liviu Al-

exa Cunoscut pentru luările sale depoziţie vehemente şi adesea noncon-

formiste Alexa a răspuns icircntrebărilorTransilvania Reporter referitoare laaceleaşi probleme extrem de impor-

tante ale oraşului care aşteaptă soluţiide la candidaţii la fotoliul de primar

Prima pe listă candidatura la titlulde Capitală Culturală Europeană 2021bdquoProiectul Cluj Capitala Culturală a bene- ciat de foar te puţină susţinere din partealui Emil Boc atacirct morală cacirct şi nanciarăFlorin Moroşanu preşedintele proiectuluia fost lăsat de Boc subnanţat şi e o minunecă echipa de acolo s-a calicat icircn nală Boc pur şi simplu nu icircnţelege potenţialul acestui proiect nu a fost icircn stare să ofere nanţarenici să sprijine proiectul decacirct icircn ultimaclipă cacircnd cărţile păreau cacircştigătoareDacă voi ajunge primar icircn 2016 voi pregăti

terenul necesar pentru ca Cluj-Napoca săşi cacircştige Realitatea din teren ne spune căacum proiectul Cluj Capitala are un gradde notorietate teribil de mic de sub 10cacircnd după părerea mea toată lumea artrebui să ştie de el Icircn acest stadiu proiec-tul nu are nevoie de fraze pompoase de slo- gane ci de bani şi de sprijin din partea me-diului de afaceri şi al Primăriei Din acest

punct de vedere Florin Morosanu a ratattot ce se putea rata Nu a adus niciun spon-sor important icircn proiect a fost refuzat detoate companiile majore din Cluj-Napoca Moroşanu şi echipa lui s-au concentrat pe şedinţe interne ultranişate condimen-tate cu multe neologisme şi au uitat să găsească o cale prin care să alimenteze su- portul oraşului pentru proiect să creascăadmiraţia oamenilor simpli pentru ideea dea deveni o Capitală Culturală Am demon-starat icircn repetate racircnduri că ştiu să fac rostde bani pentru proiecte comunitare că me-diul de afaceri are icircncredere icircn mine Putemcacircştiga Cluj Capitala Culturală dacă inves-

tim şi dacă ne asumăm cu adevărat proble-mele Clujuluirdquo spune Liviu Alexa

Despre problema faţadelor care stausă cadă icircn tot centrul pe clujeni candi-datul independent crede că e imperiosnecesară modicarea legii bdquoEmil Boca promis icircn repetate racircnduri că va rezolva problema centrului Clujului ale căruiclădiri istorice sunt scorojite ba chiar se

surpă rănind oameni Gargara politică alui Emil Boc n-a adus nicio icircmbunătăţire pentru aceste clădiri Primarul unui oraş puternic trebuie să-şi propună măsuri fermeicircmpotriva proprietarilor de clădiri carerefuză să le repare deşi au primit propuneridin partea administraţiei de reducere de im- pozite Un primar curajos şi corect care-şicunoaşte statutul de lider al celui mai im- portant oraş din Romacircnia după Bucureştitrebuie să facă tot ce poate pentru a convingeGuvernul să schimbe legea proastă de pacircnăacum care nu permite intervenţia directăa administraţiei locale pentru renovareaclădirilor Pe Emil Boc nu-l mai primeşte

Liviu Alexa bdquoProiectul Cluj Capitală Culturală 2021 nu are nevoiede fraze pompoase de slogane ci de bani şi de sprijinrdquo

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 523

CONTRA BOC | 5

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

Partidul Pentru Clujdorește să devină o mișcarenaională Există deja un

proiect icircn acest sens care senumește Pentru Romacircnia

care dorește să icircși asumemai multe proiecte care arurma să fie implementateicircn următorii 25 de ani

UDMR

Candidatul anunţat de UDMR pentrucursa electorală de la Primăria Cluj-

Napoca din iunie este actualul vicep-rimar Anna Horvath Transilvania Re-porter a provocat-o pe Anna Horvath sărăspundă la cacircteva icircntrebări referitoarela soluţiile pe care le propune pentruunele din cele mai importante proiectepentru oraş

Primul dintre ele este candidaturaoraşului la titlul de Capitală Europeană2021 şi susţinerea de care acest proiectare nevoie mai ales că icircn acest anse decide cine va fi cacircştigătorul iarcontracandidaţii Clujului au atuuri se-rioase bdquoClujul trebuie să-şi icircntăreascăcandidatura pe două dimensiuni Pe dimen-siunea europeană unde trebuie să icircntărimrelaţia noastră cu oraşele icircnfrăţite europenerespectiv să acordăm o atenţie specială pen-tru acele oraşe icircnfrăţite care au fost capitaleeuropene Aici aş menţiona cel mai apro- piat oraş icircnfrăţit Pecs car e are experienţăa fost Capitală Culturală Europeană Dare vorba şi de implicarea celorlalte oraşeicircnfrăţite care prin programe comune prinexperienţa lor ne pot ajuta şi ne pot facilitao icircmbunătăţire a candidaturii icircn direcţiaindicată de juriu Pe de altă parte al doi-lea aspect ar fi o implicare mai accentuatăa cetăţenilor Clujului icircn acest proiect careicircn viziunea mea icircnseamnă icircn primul racircnd parteneriate proiecte dezvoltate icircn comunde către diverse instituţii culturale icircn primulracircnd dar nu numai ele proiecte comune aleONG-urilor ale altor actori culturali care

contribuie prin excelenţă şi icircn acest momentla vitalitatea culturală a acestui oraş şi carene plasează pe un loc foarte bun la nivelulicircntregii ţări Tot icircn această ordine de idei programul Capitală Europeană a Tineretu-lui a dovedit că cele mai de succes proiectes-au născut din astfel de parteneriate Euconsider că cea mai importantă resursă aacestui oraş nefructificată la maxim pacircnăacum este diversitatea diversitatea socialăetnică religioasă din care icircntr-adevăr prinastfel de parteneriate se poate crea o valoareadăugată pentru acest oraş ceea ce va con-stitui şi un avantaj competitivrdquo a spus vi-ceprimarul Clujului

Faţadizarea ar trebuisă fie o prioritateabsolutăDeoarece icircnceputul de an a adus

mai multe măsuri extreme din parteaautorităţilor locale privind faţadeleclădirilor degradate şi ne referim aicila măsuri ca bdquoamputareardquo ornamentelor icircn pericol să cadă sau construireade tuneluri pietonale am doritsă aflăm şi cum ar soluţionacandidatul UDMR aceastăproblemă deloc de neg-lijat şi care afecteazăsute de clădiri dinoraş bdquoIcircn ce priveşte problema faţadizăriirespectiv a clădirilordin centrul istoric aloraşului este nevoieicircn primul racircnd de o alo-care bugetară crescută icircnurmătorii ani pentru rea-bilitarea acelor clădiri icircnaintede toate la care primăria este co-

proprietar Aceasta trebuie să consti-tuie o prioritate absolută pentru primărieavacircnd icircn vedere şi răspunderea juridică decoproprietar şi avacircnd icircn vedere şi preve-derile legislative care permit intervenţii derestaurarereabilitare sigur cu recuperareade la ceilalţi proprietari a cheltuielilor efec-tuate Există şi un program icircn acest sensdar care urmează să fie modificat pentru a face mai uşoară accesarea fondurilor pusela dispoziţie de către primărie Pe de altă parte există şi celelalt e clădiri aflate icircn pro- prietate exclusiv privată la care experienţa

acestor doi ani ne-a arătat că cel mai mareajutor pe care putem să-l dăm acelor pro- prietari este pregătirea documentaţiilo rtehnice obţinerea autorizaţiei de construireobţinerea avizelor necesare de la comisia demonumente pentru că icircn astfel de situaţii fiind mai mulţi proprietari pe un singurimobil colaborarea lor şi pregătirea acesteietape preliminare icircntacircmpină greutăţirdquo a

precizat Horvath

Icircn centrul Clujuluicacirct mai puţine maşiniIcircn ultimii ani traficul din ce icircn ce

mai aglomerat a fost una din proble-mele aparent fără soluţii pentru mu-nicipalitate bdquoIcircn ce priveşte traficul şicirculaţia din Cluj eu am o concepţie destulde bine cristalizată de ceva vreme Această problemă are două elemente Noi icircn Cluj icircncentrul său trebuie să avem cacirct mai puţinemaşini şi cacirct mai mult transport icircn comun Acest lucru icircnseamnă că icircn centrul oraşuluitrebuie făcuţi paşi icircn direcţia regacircndiriisistemului de parcare unde am avut şi otentativă la sfacircrşitul anului trecut de a face un prim pas respectiv de restracircngerea valabilităţii abonamentelor de parcare icircncentrul Clujului Icircn niciun alt oraş de di-mensiunea Clujului nu e posibilă această formă de utilizare a locurilor de parcare prin abonament lunar sau anual Am făcutdoar un prim pas şi trebuie să gacircndim o ariecacirct mai extinsă dedicată exclusiv transpor-tului icircn comun care transport va devenimult mai rapid va putea fi mult mai eficient

dezvoltat icircn momentul icircn care are benzidedicate Icircn paralel cu aceasta va trebuiicircncepută regacircndirea sistemului de parcaredin cartiere unde o problemă crucială estecea a garajelor care vor trebui icircnlocuite cu parcărirdquo a explicat candidatul UDRM laprimărie

Să atragem tineriiUna din propunerile bdquoelectoralerdquo ale

Annei Horvat se adresează tinerilor bdquoCon-sider că cea mai mare provocare pentru Clujicircn următorii ani va fi atragerea şi stabilizareatinerilor din icircntreaga regiune Pentru aceştianoi trebuie să dezvoltăm icircn următorii ani pro- grame respectiv politici locale de susţinere icircn primul racircnd a tinerelor familii cu copii prin facilităţi gacircndite pentru ei Trebuie extins maideparte de exemplu sistemul de creşe trebuie gacircndite facilităţi pentru aceste familii pentru

transportul icircn comun dar icircnainte de toatetrebuie gacircndită o politică locală a locuirii re-spectiv dezvoltate locuinţe destinate tinerilor

Programul ANL cel puţin la Clujn-a mai continuat şi oraşul din

resurse proprii sau din fon-duri europene dacă va fi posibil sau din alte surse

va trebui să lansezeun program masiv pentru aceste familiitinere icircn special pen-tru cei care lucreazăicircn sistemul bugetarcu salarii destul de

reduse indiferent căvorbim aici de profesori

medici cercetători artiştisau alte categorii care pe de

o parte contribuie la calitatea

serviciilor publice din acest muni-cipiu şi aduc o valoare adăugată importantă pentru dezvoltarea Clujului Deci icircn primulracircnd pentru familiile din aceste categorii so-ciale trebuie să icircncepem o astfel de politică delocuire Pe de altă parte tot la acest capitol deatractivitate şi stabilizare pentru tineri cred căne vom putea permite icircn următorii ani facilităţimai accentuate fiscale dar nu numai pentrustart-up-uri ale tinerilor pentru IMM-uri maiales din industrii creativerdquo a spus aceasta

Marius Avram

nimeni la Bucureşti la Palatul Victoria

după cum nici el nu a primit pe nimeni dinOpoziţie cacirct a fost premier Dacă voi fi pri-mar voi păstra relaţii corecte şi de colabo-rare cu Guvernul Romacircniei indiferent deculoarea politică Clujul nu trebuie să fieicircn duşmănie cu Bucurestiul ci icircn stare decolaborare Centrul Clujului poate fi adusla strălucirea de altădată Dar nu cu acestEmil Boc la cacircrmă icircncă patru anirdquo a expli-cat Alexa

Traficul călcacirciul lui AhilePentru a rezolva problema

aglomeraţiei icircn trafic Liviu Alexaconsideră că bdquose impun nu una ci maimulte măsuri luate simultan pe cacirct posibil

- ridicarea de parkinguri la marginea principalelor intrări icircn oraş unde vizita-torii să poată lăsa maşina pentru un tarifmodic şi să călătorească gratuit cu trans- portul public spre oraş- construirea a 5000 de locuri icircn parkinguri de cartier- o poliţie locală mai fermă care să lupteicircmpotriva bizonilor care parchează petrotuare- icircnfiinţarea de benzi unice pentru auto-buze trolee şi taximetre- pasarele scurte icircn zonele supra aglo-merate- triplarea costurilor unei ore de parcareicircn centrul Clujului pentru a icircncurajautilizarea transportului icircn comunDin punctul meu de vedere şi al

specialiştilor pe care i-am consultat toateacestea trebuie să aducă o ameliorare

substanţială a aglomeraţiei Icircn mandatul

meu de viitor primar pot să promit că vomavea un Cluj icircn care orice cetăţean să facă30 de minute icircntre OMV Mărăşti şi OMVCalea Floreşti cu maşina la orele de vacircrf rdquo

Cacirct despre proiectele proprii care seregăsesc pe agenda programului său decandidat la primărie Liviu Alexa spunecă la loc de frunte este crearea de locuride muncă bdquoProiectul meu cel mai impor-tant este să aduc la Cluj dacă voi deveni primar 20000 de locuri de muncă mai bine plătite icircn cei patru ani de mandat Cunoscbine resorturile după care se ghidează me-diul de afaceri clujean Provin din el nu am făcut niciodată afaceri cu statul şi ştiu ceicircnseamnă să ai o afacere Icircn ultimul an amavut icircntacirclniri cu primele 200 de companiidin Cluj-Napoca le cunosc nevoile şi ştiucum pot fi stimulate fiecare dintre ele ca săse dezvolte ca să angajeze icircn continuarePrimarul Clujului trebuie să fie un parteneral mediului de afaceri şi nu un obstacol Icircnacest moment există o frustrare enormă din partea mediului de business care se simteicircmpiedicat de către administraţia locală săevolueze Bieţii de ei spun laquoLiviu dacă nune ajută ăştia de la Primărie măcar să nu neicircncurceraquo Pot intra icircn orice birou al oricăruiom de afaceri din Cluj-Napoca şi pot discuta pe aceeaşi limbă cu el Fiindcă şi eu m-amlovit de opacitatea administraţiei locale ştiuce vrea orice om de afaceri de la Primar re-spect şi sprijin Cu mine oamenii de afacerile vor aveardquo

Marius Avram

lui icircn comun mersul pe jos și mersul cu bicicletă Vrem să se apropie Clujul deceea ce se poate vedea icircn marile oraședin Olanda Pentru mine Olanda e unmodel

Cele două proiecte transportul pub-lic gratuit și centrul pietonal sunt conec-

tate Alte proiecte importante ar fi cele deagrement Vrem ca Clujul să aibă niștezone de agrement foarte bine promovateun Aqua Park o pistă de karting

- Care este strategia dumneavoastrăicircn ceea ce privește obinerea titlului deCluj Capitală Culturală Europeană icircn

2021 Cum considerai că poate ajuta formaiunea bdquoPentru Clujrdquo orașul icircn acestă privină - Cred că bdquoPentru Clujrdquo poate ajuta

Clujul să devină Capitală CulturalăEuropeană icircn 2021 prin lobby Avem oviziune legată de dezvoltarea orașului icircn sensul de a specula icircnfrățirile cuorașele din afară pe care le aveam Dinpăcate pacircnă acum icircnfrățirile nu s-auprea speculat icircn sensul că primarulși consilierii locali s-au mulțumit săviziteze orașele respective dar nu amvăzut să fi icircnvățat ceva din ceea ce auvăzut acolo afară Asta vrem Săluăm tot ce e bun de la orașelecu care Clujul e icircnfrățit

- Avei un astfel de oraș icircnminte- Nantes e unul din

orașele icircnfrățite și credcă avem ce să luăm de laNantes Mai este Suwonun oraș din Coreea deSud Eu sunt fan al Co-reei de Sud icircn sensul căsunt fan al muncii Sud-co-reenii sunt oameni muncitoricare au reușit icircn 25 de ani prinmuncă grea să icircși construiască oțară frumoasă dintr-o țară distrusă demulți ani de război

- Ne conuntăm de asemenea cu o problemă icircn ceea ce privește faadeleclădirilor Ai cuprins acest aspect icircn

strategia dumneavoastră - Sincer aici nu m-am gacircndit dar

pot să mă gacircndesc acum Trebuie sădiscutăm icircn primul racircnd cu proprietariiacestor clădiri și să găsim o soluție pen-tru că știu că principala lor problemăeste imposibilitatea de a finanța acestelucrări de refațadizare E o discuție pecare va trebui să o avem cu proprietariiprobabil unii au bani alții nu și trebuiesă găsim soluții potrivite pentru fiecarecaz icircn parte Probabil că pacircnă acum nu

s-au găsit cele mai convenabile soluții icircmpreună cu proprietarii clădirilorpentru a da drumul programului derefațadizare care există Totul ține aicide discuțiile cu proprietarii Nu suntun adept al obligării proprietarilor aces-tor clădiri de a-și refațadiza clădirile cuorice preț Sunt un adept al dialoguluiși cred că prin dialog se pot găsi soluții

la orice problemă Nu cred icircnsoluțiile de forță pe prin-

cipiul eu sunt primăriaiar voi trebuie să vă

supuneți deciziilormele

- Dar icircn ceea ce privește comu-nitatea de la

Pata-Racirct Aicuprins comuni-

tatea icircn proiecteledumneavoastră - Icircntacircmplător cu-

nosc situația de la Pata-Racirct Mama mea a fost unul

dintre pionerii găsirii de soluțiipentru integrarea socială a celor de acolo

Activa icircn cadrul unei fundații care credcă mai există și astăzi și care se ocupă decei de acolo Sincer e o problemă pe careva trebui să o discutăm nu am acum osoluție icircn minte dar o am icircn vedere pen-tru viitor Sunt un om apropiat de ceeace se icircntacircmplă la Pata-Racirct și clar e unuldintre lucrurile pe care vreau să le rezolv

- Deci nu ai scris niciun proiect care săcuprindă și această comunitate- Nu nu s-a scris niciun proiect pe

această zonă dar e o problemă pe care oam icircn minte și care mă preocupă

Maria Man

Anna Horvath vrea să mizeze

pe bdquofrăţiardquo Clujului cu Pecs-ul

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 623

6 |

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

SPAŢIUL IDEILOR

Icirc n 20 februarie Cinema bdquoFlorin Piersicrdquodin Cluj se transformă icircn spaţiul ide-

ilor care merită să fie răspacircndite odată cudesfășurarea unei noi conferințe TEDxCluj

Agenda conferinței bdquo MYTHBUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmă trezim adevărulrdquo

va fi icircmpărțită icircn cinci categorii tematicesusținute de 25 de vorbitori iar orele deprezentări și discuții cu publicul vor fiprevăzute cu momente artistice Icircn pauzeparticipanții vor avea ocazia să testeze

tehnologii de ultimă generațieprezentate de tineri inven-

tatori și antreprenoriromacircni icircn cadrul In-

novation amp TechExpo Printre pro-dusele prezente icircn expoziție senumără Tintagun dispozitiv elec-

tronic de mici di-mensiuni care te ajută

să icircţi gaseşti obiectelerătăcite Symme3D prima

imprimantă pe sistem Delta100 proiectată și construită icircn Romacircniaale cărei componente de mecanică geo-metrie matematică mecanică electronicăși software sunt realizate autohton sausistemul MindMitrade un instrument deevaluare psihologică destinat psihologilorși specialiștilor care folosesc proceduri deevaluare psihologică icircn contexte individu-ale sau de grup

Icircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrulevenimentului va fi anunțat și primulcacircștigător al competiției TEDxCluj Awardpentru care au fost nominalizate 15 echipedin Transilvania bdquoSuntem icircncacircntați că am primit girul comunității TEDxCluj icircncă dela anunțarea temei din acest an și a primilorinvitați Pentru această ediție ne-am concen-trat atenția asupra unor specialiști care icircșicunosc foarte bine domeniul de activitate careau ieșit mai puțin icircn public pacircnă acum și carene pot oferi informații valoroase care să neicircmbunătățească viațardquo a declarat Cristian

Dascălu curatorul TEDx-Cluj

Conferința va aveacinci categorii temat-ice și va fi moderatăde Dragoș Bucuren-ci cu sprijinul luiDragoș IliescuPrintre miturile carevor fi combătute icircn

prima parte a zileisunt bdquoM-am documen-

tatrdquo ndash Ovidiu Covaciuși bdquoGMO-urile sunt BAU

BAUrdquo ndash Nic Sacircrbu Din categoria miturilordespre muncă ce vor fi demontate la TEDx-Cluj fac parte bdquoGrupurile iau decizii mairaționale decacirct indiviziirdquo ndash Petru Curșeu bdquoSome people just arenrsquot motivatedrdquo ndashLindsay McGregor amp Neel Doshi bdquoMul-titasking chiar ești mai eficient dacă facimai multe lucruri deodatărdquo ndash Andrei C

Miu bdquoIf learning is diffi cult thatrsquos a sign Irsquomnot geing itrdquo ndash Peter C Brown Despre ra-portarea la tehnologie și mituri din acestdomeniu vor vorbi printre alții PhilippKandal ndash bdquoOnly rich people can afford achauffeurrdquo și Sara Readon ndash bdquoDawn of theSuperhumansrdquo

Despre sănătate medicină și psiholo-gie vor povesti Larisa Petrini ndash bdquoEșticeea ce mănacircncirdquo Cristian Coman ndash bdquoRezistența la antibiotice ndash corpul e celcare devine imun la medicamenterdquo Mu-gur Ciumăgeanu ndash bdquoOamenii slabi se duc la pshiholog Cei puternici rămacircn aninați icircn cuiulnormalitățiirdquo Anca Dobrean ndash bdquoADHD

e doar zvăpăialărdquo Se va vorbi și de-spre romacircni democrație sex familiecăsnicie și părinți iar cum se pot vedeaaltfel lucrurile vor povesti Amfiana Gh-erman ndash bdquoCăsnicia trebuie să durezetoată viațardquo Delia Niță ndash bdquoDemocrațiaeste o stavilă icircn calea discriminăriirdquo Adriana Radu ndash bdquoIcircntrebările despre sexvin (și primesc răspunsuri) de la sinerdquo Domnica Petrovai ndash bdquoPărinții buni sesacrificărdquo Daniela Drăghici ndash bdquoFemeile

trebuie să fie la locul lorrdquo Mai multeinformații despre vorbitori se găsesc pepagina dedicată

Ce este TED amp TEDx

TED este marcă a conferințelor icircncare unii dintre cei mai importanți gacircn-ditori şi activiști ai lumii sunt invitațisă icircmpărtășească domeniile icircn caresunt cei mai pasionați TED defineștemisiunea sa ca bdquoidei care merită să fierăspacircnditerdquo

bdquoTEDrdquo vine de la Technology En-tertainment Design trei domenii largicare icircn mod colectiv ne modelează vii-torul Și de fapt evenimentul este maiamplu prezentacircnd idei care contează icircn orice disciplină Participanții aunumit-o bdquocel mai bun tratament pentrucreierrdquo și bdquoo călătorie de patru zile icircn vii-torrdquo Publicul divers (CEO oameni deștiință filantropi antreprenori) esteaproape la fel de important ca speak-erii printre care Bill Clinton Bill GatesSir Richard Branson Philippe Starckși Bono Prelegerile de asemenea nu-mite TED Talks acoperă o gamă largăde subiecte inclusiv ştiință artă şi de-sign politică educație cultură afaceriprobleme globale tehnologie și dezvol-tare divertisment Mai mult de 400 dediscuții TED sunt oferite spre vizionaregratuit pe wwwTEDcom Din aprilie2009 prelegerile au fost vizionate depeste 100 de milioane de ori de maimult de 18 de milioane de oameni Idei

Ultimele pregătiripentru TEDxCluj 2016

care schimbă lumea Ideile de pe TEDcom sunt puternice Vorbitorii gacircndescmăreț prezic și modelează viitoruluitehnologiei creează și implementeazăsoluții ingenioase la problemele globaleși inovează icircn afaceri știință tehnolo-gie design și arte Pe TEDcom aceștigacircnditori și pionieri găsesc o platformăde a-și icircmpărtăși ideile a-i inspira și pealții și de a cataliza schimbări uimitoare icircn fiecare colț al lumii Un nivel extraor-

dinar de implicare vizionarea unui dis-curs TED nu este un act pasiv ndash este icircn-ceputul unei interacțiuni profunde cu oidee icircndrăzneață

Icircn spiritul ideilor care meritărăspacircndite TEDx este un program deevenimente locale organizate indepen-dent care aduc oamenii icircmpreunăpentru a icircmpărtăși o experiențăasemănătoare TED La un evenimentTEDx sau TEDTalks speakerii stacircrnescdiscuții profunde și conexiune icircntr-ungrup mic Aceste evenimente locale or-ganizate independent sunt marca TEDxunde x reprezintă un eveniment TEDorganizat independent Conferința TEDoferă o orientare generală pentru pro-gramul TEDx dar evenimentele indi-viduale TEDx sunt autoorganizate subrezerva anumitor reguli și regulamente

TEDxCluj este o inițiativă locală și

independentă care aduce experiențainternațională TEDx icircn Transilva-nia Primul eveniment TEDxCluj s-adesfășurat icircn 2010 iar de atunci peste3500 de persoane au participat la celezece evenimente organizate de echipaTEDxCluj sub deviza TED bdquoIdeasworth spreadingrdquo ndash bdquoIdei care meritărăspacircnditerdquo Ultima ediție TEDxClujcu tema bdquoLearn ndash Unlearn ndash Relearnrdquo(bdquoIcircnvățare ndash Dezvățare ndash Re-icircnvățarerdquo)a icircnsemnat 1017 participanți 12 ore deconferință și 35 de invitați ndash vorbitori șiartiști

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a

n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 523

CONTRA BOC | 5

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

Partidul Pentru Clujdorește să devină o mișcarenaională Există deja un

proiect icircn acest sens care senumește Pentru Romacircnia

care dorește să icircși asumemai multe proiecte care arurma să fie implementateicircn următorii 25 de ani

UDMR

Candidatul anunţat de UDMR pentrucursa electorală de la Primăria Cluj-

Napoca din iunie este actualul vicep-rimar Anna Horvath Transilvania Re-porter a provocat-o pe Anna Horvath sărăspundă la cacircteva icircntrebări referitoarela soluţiile pe care le propune pentruunele din cele mai importante proiectepentru oraş

Primul dintre ele este candidaturaoraşului la titlul de Capitală Europeană2021 şi susţinerea de care acest proiectare nevoie mai ales că icircn acest anse decide cine va fi cacircştigătorul iarcontracandidaţii Clujului au atuuri se-rioase bdquoClujul trebuie să-şi icircntăreascăcandidatura pe două dimensiuni Pe dimen-siunea europeană unde trebuie să icircntărimrelaţia noastră cu oraşele icircnfrăţite europenerespectiv să acordăm o atenţie specială pen-tru acele oraşe icircnfrăţite care au fost capitaleeuropene Aici aş menţiona cel mai apro- piat oraş icircnfrăţit Pecs car e are experienţăa fost Capitală Culturală Europeană Dare vorba şi de implicarea celorlalte oraşeicircnfrăţite care prin programe comune prinexperienţa lor ne pot ajuta şi ne pot facilitao icircmbunătăţire a candidaturii icircn direcţiaindicată de juriu Pe de altă parte al doi-lea aspect ar fi o implicare mai accentuatăa cetăţenilor Clujului icircn acest proiect careicircn viziunea mea icircnseamnă icircn primul racircnd parteneriate proiecte dezvoltate icircn comunde către diverse instituţii culturale icircn primulracircnd dar nu numai ele proiecte comune aleONG-urilor ale altor actori culturali care

contribuie prin excelenţă şi icircn acest momentla vitalitatea culturală a acestui oraş şi carene plasează pe un loc foarte bun la nivelulicircntregii ţări Tot icircn această ordine de idei programul Capitală Europeană a Tineretu-lui a dovedit că cele mai de succes proiectes-au născut din astfel de parteneriate Euconsider că cea mai importantă resursă aacestui oraş nefructificată la maxim pacircnăacum este diversitatea diversitatea socialăetnică religioasă din care icircntr-adevăr prinastfel de parteneriate se poate crea o valoareadăugată pentru acest oraş ceea ce va con-stitui şi un avantaj competitivrdquo a spus vi-ceprimarul Clujului

Faţadizarea ar trebuisă fie o prioritateabsolutăDeoarece icircnceputul de an a adus

mai multe măsuri extreme din parteaautorităţilor locale privind faţadeleclădirilor degradate şi ne referim aicila măsuri ca bdquoamputareardquo ornamentelor icircn pericol să cadă sau construireade tuneluri pietonale am doritsă aflăm şi cum ar soluţionacandidatul UDMR aceastăproblemă deloc de neg-lijat şi care afecteazăsute de clădiri dinoraş bdquoIcircn ce priveşte problema faţadizăriirespectiv a clădirilordin centrul istoric aloraşului este nevoieicircn primul racircnd de o alo-care bugetară crescută icircnurmătorii ani pentru rea-bilitarea acelor clădiri icircnaintede toate la care primăria este co-

proprietar Aceasta trebuie să consti-tuie o prioritate absolută pentru primărieavacircnd icircn vedere şi răspunderea juridică decoproprietar şi avacircnd icircn vedere şi preve-derile legislative care permit intervenţii derestaurarereabilitare sigur cu recuperareade la ceilalţi proprietari a cheltuielilor efec-tuate Există şi un program icircn acest sensdar care urmează să fie modificat pentru a face mai uşoară accesarea fondurilor pusela dispoziţie de către primărie Pe de altă parte există şi celelalt e clădiri aflate icircn pro- prietate exclusiv privată la care experienţa

acestor doi ani ne-a arătat că cel mai mareajutor pe care putem să-l dăm acelor pro- prietari este pregătirea documentaţiilo rtehnice obţinerea autorizaţiei de construireobţinerea avizelor necesare de la comisia demonumente pentru că icircn astfel de situaţii fiind mai mulţi proprietari pe un singurimobil colaborarea lor şi pregătirea acesteietape preliminare icircntacircmpină greutăţirdquo a

precizat Horvath

Icircn centrul Clujuluicacirct mai puţine maşiniIcircn ultimii ani traficul din ce icircn ce

mai aglomerat a fost una din proble-mele aparent fără soluţii pentru mu-nicipalitate bdquoIcircn ce priveşte traficul şicirculaţia din Cluj eu am o concepţie destulde bine cristalizată de ceva vreme Această problemă are două elemente Noi icircn Cluj icircncentrul său trebuie să avem cacirct mai puţinemaşini şi cacirct mai mult transport icircn comun Acest lucru icircnseamnă că icircn centrul oraşuluitrebuie făcuţi paşi icircn direcţia regacircndiriisistemului de parcare unde am avut şi otentativă la sfacircrşitul anului trecut de a face un prim pas respectiv de restracircngerea valabilităţii abonamentelor de parcare icircncentrul Clujului Icircn niciun alt oraş de di-mensiunea Clujului nu e posibilă această formă de utilizare a locurilor de parcare prin abonament lunar sau anual Am făcutdoar un prim pas şi trebuie să gacircndim o ariecacirct mai extinsă dedicată exclusiv transpor-tului icircn comun care transport va devenimult mai rapid va putea fi mult mai eficient

dezvoltat icircn momentul icircn care are benzidedicate Icircn paralel cu aceasta va trebuiicircncepută regacircndirea sistemului de parcaredin cartiere unde o problemă crucială estecea a garajelor care vor trebui icircnlocuite cu parcărirdquo a explicat candidatul UDRM laprimărie

Să atragem tineriiUna din propunerile bdquoelectoralerdquo ale

Annei Horvat se adresează tinerilor bdquoCon-sider că cea mai mare provocare pentru Clujicircn următorii ani va fi atragerea şi stabilizareatinerilor din icircntreaga regiune Pentru aceştianoi trebuie să dezvoltăm icircn următorii ani pro- grame respectiv politici locale de susţinere icircn primul racircnd a tinerelor familii cu copii prin facilităţi gacircndite pentru ei Trebuie extins maideparte de exemplu sistemul de creşe trebuie gacircndite facilităţi pentru aceste familii pentru

transportul icircn comun dar icircnainte de toatetrebuie gacircndită o politică locală a locuirii re-spectiv dezvoltate locuinţe destinate tinerilor

Programul ANL cel puţin la Clujn-a mai continuat şi oraşul din

resurse proprii sau din fon-duri europene dacă va fi posibil sau din alte surse

va trebui să lansezeun program masiv pentru aceste familiitinere icircn special pen-tru cei care lucreazăicircn sistemul bugetarcu salarii destul de

reduse indiferent căvorbim aici de profesori

medici cercetători artiştisau alte categorii care pe de

o parte contribuie la calitatea

serviciilor publice din acest muni-cipiu şi aduc o valoare adăugată importantă pentru dezvoltarea Clujului Deci icircn primulracircnd pentru familiile din aceste categorii so-ciale trebuie să icircncepem o astfel de politică delocuire Pe de altă parte tot la acest capitol deatractivitate şi stabilizare pentru tineri cred căne vom putea permite icircn următorii ani facilităţimai accentuate fiscale dar nu numai pentrustart-up-uri ale tinerilor pentru IMM-uri maiales din industrii creativerdquo a spus aceasta

Marius Avram

nimeni la Bucureşti la Palatul Victoria

după cum nici el nu a primit pe nimeni dinOpoziţie cacirct a fost premier Dacă voi fi pri-mar voi păstra relaţii corecte şi de colabo-rare cu Guvernul Romacircniei indiferent deculoarea politică Clujul nu trebuie să fieicircn duşmănie cu Bucurestiul ci icircn stare decolaborare Centrul Clujului poate fi adusla strălucirea de altădată Dar nu cu acestEmil Boc la cacircrmă icircncă patru anirdquo a expli-cat Alexa

Traficul călcacirciul lui AhilePentru a rezolva problema

aglomeraţiei icircn trafic Liviu Alexaconsideră că bdquose impun nu una ci maimulte măsuri luate simultan pe cacirct posibil

- ridicarea de parkinguri la marginea principalelor intrări icircn oraş unde vizita-torii să poată lăsa maşina pentru un tarifmodic şi să călătorească gratuit cu trans- portul public spre oraş- construirea a 5000 de locuri icircn parkinguri de cartier- o poliţie locală mai fermă care să lupteicircmpotriva bizonilor care parchează petrotuare- icircnfiinţarea de benzi unice pentru auto-buze trolee şi taximetre- pasarele scurte icircn zonele supra aglo-merate- triplarea costurilor unei ore de parcareicircn centrul Clujului pentru a icircncurajautilizarea transportului icircn comunDin punctul meu de vedere şi al

specialiştilor pe care i-am consultat toateacestea trebuie să aducă o ameliorare

substanţială a aglomeraţiei Icircn mandatul

meu de viitor primar pot să promit că vomavea un Cluj icircn care orice cetăţean să facă30 de minute icircntre OMV Mărăşti şi OMVCalea Floreşti cu maşina la orele de vacircrf rdquo

Cacirct despre proiectele proprii care seregăsesc pe agenda programului său decandidat la primărie Liviu Alexa spunecă la loc de frunte este crearea de locuride muncă bdquoProiectul meu cel mai impor-tant este să aduc la Cluj dacă voi deveni primar 20000 de locuri de muncă mai bine plătite icircn cei patru ani de mandat Cunoscbine resorturile după care se ghidează me-diul de afaceri clujean Provin din el nu am făcut niciodată afaceri cu statul şi ştiu ceicircnseamnă să ai o afacere Icircn ultimul an amavut icircntacirclniri cu primele 200 de companiidin Cluj-Napoca le cunosc nevoile şi ştiucum pot fi stimulate fiecare dintre ele ca săse dezvolte ca să angajeze icircn continuarePrimarul Clujului trebuie să fie un parteneral mediului de afaceri şi nu un obstacol Icircnacest moment există o frustrare enormă din partea mediului de business care se simteicircmpiedicat de către administraţia locală săevolueze Bieţii de ei spun laquoLiviu dacă nune ajută ăştia de la Primărie măcar să nu neicircncurceraquo Pot intra icircn orice birou al oricăruiom de afaceri din Cluj-Napoca şi pot discuta pe aceeaşi limbă cu el Fiindcă şi eu m-amlovit de opacitatea administraţiei locale ştiuce vrea orice om de afaceri de la Primar re-spect şi sprijin Cu mine oamenii de afacerile vor aveardquo

Marius Avram

lui icircn comun mersul pe jos și mersul cu bicicletă Vrem să se apropie Clujul deceea ce se poate vedea icircn marile oraședin Olanda Pentru mine Olanda e unmodel

Cele două proiecte transportul pub-lic gratuit și centrul pietonal sunt conec-

tate Alte proiecte importante ar fi cele deagrement Vrem ca Clujul să aibă niștezone de agrement foarte bine promovateun Aqua Park o pistă de karting

- Care este strategia dumneavoastrăicircn ceea ce privește obinerea titlului deCluj Capitală Culturală Europeană icircn

2021 Cum considerai că poate ajuta formaiunea bdquoPentru Clujrdquo orașul icircn acestă privină - Cred că bdquoPentru Clujrdquo poate ajuta

Clujul să devină Capitală CulturalăEuropeană icircn 2021 prin lobby Avem oviziune legată de dezvoltarea orașului icircn sensul de a specula icircnfrățirile cuorașele din afară pe care le aveam Dinpăcate pacircnă acum icircnfrățirile nu s-auprea speculat icircn sensul că primarulși consilierii locali s-au mulțumit săviziteze orașele respective dar nu amvăzut să fi icircnvățat ceva din ceea ce auvăzut acolo afară Asta vrem Săluăm tot ce e bun de la orașelecu care Clujul e icircnfrățit

- Avei un astfel de oraș icircnminte- Nantes e unul din

orașele icircnfrățite și credcă avem ce să luăm de laNantes Mai este Suwonun oraș din Coreea deSud Eu sunt fan al Co-reei de Sud icircn sensul căsunt fan al muncii Sud-co-reenii sunt oameni muncitoricare au reușit icircn 25 de ani prinmuncă grea să icircși construiască oțară frumoasă dintr-o țară distrusă demulți ani de război

- Ne conuntăm de asemenea cu o problemă icircn ceea ce privește faadeleclădirilor Ai cuprins acest aspect icircn

strategia dumneavoastră - Sincer aici nu m-am gacircndit dar

pot să mă gacircndesc acum Trebuie sădiscutăm icircn primul racircnd cu proprietariiacestor clădiri și să găsim o soluție pen-tru că știu că principala lor problemăeste imposibilitatea de a finanța acestelucrări de refațadizare E o discuție pecare va trebui să o avem cu proprietariiprobabil unii au bani alții nu și trebuiesă găsim soluții potrivite pentru fiecarecaz icircn parte Probabil că pacircnă acum nu

s-au găsit cele mai convenabile soluții icircmpreună cu proprietarii clădirilorpentru a da drumul programului derefațadizare care există Totul ține aicide discuțiile cu proprietarii Nu suntun adept al obligării proprietarilor aces-tor clădiri de a-și refațadiza clădirile cuorice preț Sunt un adept al dialoguluiși cred că prin dialog se pot găsi soluții

la orice problemă Nu cred icircnsoluțiile de forță pe prin-

cipiul eu sunt primăriaiar voi trebuie să vă

supuneți deciziilormele

- Dar icircn ceea ce privește comu-nitatea de la

Pata-Racirct Aicuprins comuni-

tatea icircn proiecteledumneavoastră - Icircntacircmplător cu-

nosc situația de la Pata-Racirct Mama mea a fost unul

dintre pionerii găsirii de soluțiipentru integrarea socială a celor de acolo

Activa icircn cadrul unei fundații care credcă mai există și astăzi și care se ocupă decei de acolo Sincer e o problemă pe careva trebui să o discutăm nu am acum osoluție icircn minte dar o am icircn vedere pen-tru viitor Sunt un om apropiat de ceeace se icircntacircmplă la Pata-Racirct și clar e unuldintre lucrurile pe care vreau să le rezolv

- Deci nu ai scris niciun proiect care săcuprindă și această comunitate- Nu nu s-a scris niciun proiect pe

această zonă dar e o problemă pe care oam icircn minte și care mă preocupă

Maria Man

Anna Horvath vrea să mizeze

pe bdquofrăţiardquo Clujului cu Pecs-ul

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 623

6 |

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

SPAŢIUL IDEILOR

Icirc n 20 februarie Cinema bdquoFlorin Piersicrdquodin Cluj se transformă icircn spaţiul ide-

ilor care merită să fie răspacircndite odată cudesfășurarea unei noi conferințe TEDxCluj

Agenda conferinței bdquo MYTHBUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmă trezim adevărulrdquo

va fi icircmpărțită icircn cinci categorii tematicesusținute de 25 de vorbitori iar orele deprezentări și discuții cu publicul vor fiprevăzute cu momente artistice Icircn pauzeparticipanții vor avea ocazia să testeze

tehnologii de ultimă generațieprezentate de tineri inven-

tatori și antreprenoriromacircni icircn cadrul In-

novation amp TechExpo Printre pro-dusele prezente icircn expoziție senumără Tintagun dispozitiv elec-

tronic de mici di-mensiuni care te ajută

să icircţi gaseşti obiectelerătăcite Symme3D prima

imprimantă pe sistem Delta100 proiectată și construită icircn Romacircniaale cărei componente de mecanică geo-metrie matematică mecanică electronicăși software sunt realizate autohton sausistemul MindMitrade un instrument deevaluare psihologică destinat psihologilorși specialiștilor care folosesc proceduri deevaluare psihologică icircn contexte individu-ale sau de grup

Icircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrulevenimentului va fi anunțat și primulcacircștigător al competiției TEDxCluj Awardpentru care au fost nominalizate 15 echipedin Transilvania bdquoSuntem icircncacircntați că am primit girul comunității TEDxCluj icircncă dela anunțarea temei din acest an și a primilorinvitați Pentru această ediție ne-am concen-trat atenția asupra unor specialiști care icircșicunosc foarte bine domeniul de activitate careau ieșit mai puțin icircn public pacircnă acum și carene pot oferi informații valoroase care să neicircmbunătățească viațardquo a declarat Cristian

Dascălu curatorul TEDx-Cluj

Conferința va aveacinci categorii temat-ice și va fi moderatăde Dragoș Bucuren-ci cu sprijinul luiDragoș IliescuPrintre miturile carevor fi combătute icircn

prima parte a zileisunt bdquoM-am documen-

tatrdquo ndash Ovidiu Covaciuși bdquoGMO-urile sunt BAU

BAUrdquo ndash Nic Sacircrbu Din categoria miturilordespre muncă ce vor fi demontate la TEDx-Cluj fac parte bdquoGrupurile iau decizii mairaționale decacirct indiviziirdquo ndash Petru Curșeu bdquoSome people just arenrsquot motivatedrdquo ndashLindsay McGregor amp Neel Doshi bdquoMul-titasking chiar ești mai eficient dacă facimai multe lucruri deodatărdquo ndash Andrei C

Miu bdquoIf learning is diffi cult thatrsquos a sign Irsquomnot geing itrdquo ndash Peter C Brown Despre ra-portarea la tehnologie și mituri din acestdomeniu vor vorbi printre alții PhilippKandal ndash bdquoOnly rich people can afford achauffeurrdquo și Sara Readon ndash bdquoDawn of theSuperhumansrdquo

Despre sănătate medicină și psiholo-gie vor povesti Larisa Petrini ndash bdquoEșticeea ce mănacircncirdquo Cristian Coman ndash bdquoRezistența la antibiotice ndash corpul e celcare devine imun la medicamenterdquo Mu-gur Ciumăgeanu ndash bdquoOamenii slabi se duc la pshiholog Cei puternici rămacircn aninați icircn cuiulnormalitățiirdquo Anca Dobrean ndash bdquoADHD

e doar zvăpăialărdquo Se va vorbi și de-spre romacircni democrație sex familiecăsnicie și părinți iar cum se pot vedeaaltfel lucrurile vor povesti Amfiana Gh-erman ndash bdquoCăsnicia trebuie să durezetoată viațardquo Delia Niță ndash bdquoDemocrațiaeste o stavilă icircn calea discriminăriirdquo Adriana Radu ndash bdquoIcircntrebările despre sexvin (și primesc răspunsuri) de la sinerdquo Domnica Petrovai ndash bdquoPărinții buni sesacrificărdquo Daniela Drăghici ndash bdquoFemeile

trebuie să fie la locul lorrdquo Mai multeinformații despre vorbitori se găsesc pepagina dedicată

Ce este TED amp TEDx

TED este marcă a conferințelor icircncare unii dintre cei mai importanți gacircn-ditori şi activiști ai lumii sunt invitațisă icircmpărtășească domeniile icircn caresunt cei mai pasionați TED defineștemisiunea sa ca bdquoidei care merită să fierăspacircnditerdquo

bdquoTEDrdquo vine de la Technology En-tertainment Design trei domenii largicare icircn mod colectiv ne modelează vii-torul Și de fapt evenimentul este maiamplu prezentacircnd idei care contează icircn orice disciplină Participanții aunumit-o bdquocel mai bun tratament pentrucreierrdquo și bdquoo călătorie de patru zile icircn vii-torrdquo Publicul divers (CEO oameni deștiință filantropi antreprenori) esteaproape la fel de important ca speak-erii printre care Bill Clinton Bill GatesSir Richard Branson Philippe Starckși Bono Prelegerile de asemenea nu-mite TED Talks acoperă o gamă largăde subiecte inclusiv ştiință artă şi de-sign politică educație cultură afaceriprobleme globale tehnologie și dezvol-tare divertisment Mai mult de 400 dediscuții TED sunt oferite spre vizionaregratuit pe wwwTEDcom Din aprilie2009 prelegerile au fost vizionate depeste 100 de milioane de ori de maimult de 18 de milioane de oameni Idei

Ultimele pregătiripentru TEDxCluj 2016

care schimbă lumea Ideile de pe TEDcom sunt puternice Vorbitorii gacircndescmăreț prezic și modelează viitoruluitehnologiei creează și implementeazăsoluții ingenioase la problemele globaleși inovează icircn afaceri știință tehnolo-gie design și arte Pe TEDcom aceștigacircnditori și pionieri găsesc o platformăde a-și icircmpărtăși ideile a-i inspira și pealții și de a cataliza schimbări uimitoare icircn fiecare colț al lumii Un nivel extraor-

dinar de implicare vizionarea unui dis-curs TED nu este un act pasiv ndash este icircn-ceputul unei interacțiuni profunde cu oidee icircndrăzneață

Icircn spiritul ideilor care meritărăspacircndite TEDx este un program deevenimente locale organizate indepen-dent care aduc oamenii icircmpreunăpentru a icircmpărtăși o experiențăasemănătoare TED La un evenimentTEDx sau TEDTalks speakerii stacircrnescdiscuții profunde și conexiune icircntr-ungrup mic Aceste evenimente locale or-ganizate independent sunt marca TEDxunde x reprezintă un eveniment TEDorganizat independent Conferința TEDoferă o orientare generală pentru pro-gramul TEDx dar evenimentele indi-viduale TEDx sunt autoorganizate subrezerva anumitor reguli și regulamente

TEDxCluj este o inițiativă locală și

independentă care aduce experiențainternațională TEDx icircn Transilva-nia Primul eveniment TEDxCluj s-adesfășurat icircn 2010 iar de atunci peste3500 de persoane au participat la celezece evenimente organizate de echipaTEDxCluj sub deviza TED bdquoIdeasworth spreadingrdquo ndash bdquoIdei care meritărăspacircnditerdquo Ultima ediție TEDxClujcu tema bdquoLearn ndash Unlearn ndash Relearnrdquo(bdquoIcircnvățare ndash Dezvățare ndash Re-icircnvățarerdquo)a icircnsemnat 1017 participanți 12 ore deconferință și 35 de invitați ndash vorbitori șiartiști

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a

n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 623

6 |

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

SPAŢIUL IDEILOR

Icirc n 20 februarie Cinema bdquoFlorin Piersicrdquodin Cluj se transformă icircn spaţiul ide-

ilor care merită să fie răspacircndite odată cudesfășurarea unei noi conferințe TEDxCluj

Agenda conferinței bdquo MYTHBUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmă trezim adevărulrdquo

va fi icircmpărțită icircn cinci categorii tematicesusținute de 25 de vorbitori iar orele deprezentări și discuții cu publicul vor fiprevăzute cu momente artistice Icircn pauzeparticipanții vor avea ocazia să testeze

tehnologii de ultimă generațieprezentate de tineri inven-

tatori și antreprenoriromacircni icircn cadrul In-

novation amp TechExpo Printre pro-dusele prezente icircn expoziție senumără Tintagun dispozitiv elec-

tronic de mici di-mensiuni care te ajută

să icircţi gaseşti obiectelerătăcite Symme3D prima

imprimantă pe sistem Delta100 proiectată și construită icircn Romacircniaale cărei componente de mecanică geo-metrie matematică mecanică electronicăși software sunt realizate autohton sausistemul MindMitrade un instrument deevaluare psihologică destinat psihologilorși specialiștilor care folosesc proceduri deevaluare psihologică icircn contexte individu-ale sau de grup

Icircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrulevenimentului va fi anunțat și primulcacircștigător al competiției TEDxCluj Awardpentru care au fost nominalizate 15 echipedin Transilvania bdquoSuntem icircncacircntați că am primit girul comunității TEDxCluj icircncă dela anunțarea temei din acest an și a primilorinvitați Pentru această ediție ne-am concen-trat atenția asupra unor specialiști care icircșicunosc foarte bine domeniul de activitate careau ieșit mai puțin icircn public pacircnă acum și carene pot oferi informații valoroase care să neicircmbunătățească viațardquo a declarat Cristian

Dascălu curatorul TEDx-Cluj

Conferința va aveacinci categorii temat-ice și va fi moderatăde Dragoș Bucuren-ci cu sprijinul luiDragoș IliescuPrintre miturile carevor fi combătute icircn

prima parte a zileisunt bdquoM-am documen-

tatrdquo ndash Ovidiu Covaciuși bdquoGMO-urile sunt BAU

BAUrdquo ndash Nic Sacircrbu Din categoria miturilordespre muncă ce vor fi demontate la TEDx-Cluj fac parte bdquoGrupurile iau decizii mairaționale decacirct indiviziirdquo ndash Petru Curșeu bdquoSome people just arenrsquot motivatedrdquo ndashLindsay McGregor amp Neel Doshi bdquoMul-titasking chiar ești mai eficient dacă facimai multe lucruri deodatărdquo ndash Andrei C

Miu bdquoIf learning is diffi cult thatrsquos a sign Irsquomnot geing itrdquo ndash Peter C Brown Despre ra-portarea la tehnologie și mituri din acestdomeniu vor vorbi printre alții PhilippKandal ndash bdquoOnly rich people can afford achauffeurrdquo și Sara Readon ndash bdquoDawn of theSuperhumansrdquo

Despre sănătate medicină și psiholo-gie vor povesti Larisa Petrini ndash bdquoEșticeea ce mănacircncirdquo Cristian Coman ndash bdquoRezistența la antibiotice ndash corpul e celcare devine imun la medicamenterdquo Mu-gur Ciumăgeanu ndash bdquoOamenii slabi se duc la pshiholog Cei puternici rămacircn aninați icircn cuiulnormalitățiirdquo Anca Dobrean ndash bdquoADHD

e doar zvăpăialărdquo Se va vorbi și de-spre romacircni democrație sex familiecăsnicie și părinți iar cum se pot vedeaaltfel lucrurile vor povesti Amfiana Gh-erman ndash bdquoCăsnicia trebuie să durezetoată viațardquo Delia Niță ndash bdquoDemocrațiaeste o stavilă icircn calea discriminăriirdquo Adriana Radu ndash bdquoIcircntrebările despre sexvin (și primesc răspunsuri) de la sinerdquo Domnica Petrovai ndash bdquoPărinții buni sesacrificărdquo Daniela Drăghici ndash bdquoFemeile

trebuie să fie la locul lorrdquo Mai multeinformații despre vorbitori se găsesc pepagina dedicată

Ce este TED amp TEDx

TED este marcă a conferințelor icircncare unii dintre cei mai importanți gacircn-ditori şi activiști ai lumii sunt invitațisă icircmpărtășească domeniile icircn caresunt cei mai pasionați TED defineștemisiunea sa ca bdquoidei care merită să fierăspacircnditerdquo

bdquoTEDrdquo vine de la Technology En-tertainment Design trei domenii largicare icircn mod colectiv ne modelează vii-torul Și de fapt evenimentul este maiamplu prezentacircnd idei care contează icircn orice disciplină Participanții aunumit-o bdquocel mai bun tratament pentrucreierrdquo și bdquoo călătorie de patru zile icircn vii-torrdquo Publicul divers (CEO oameni deștiință filantropi antreprenori) esteaproape la fel de important ca speak-erii printre care Bill Clinton Bill GatesSir Richard Branson Philippe Starckși Bono Prelegerile de asemenea nu-mite TED Talks acoperă o gamă largăde subiecte inclusiv ştiință artă şi de-sign politică educație cultură afaceriprobleme globale tehnologie și dezvol-tare divertisment Mai mult de 400 dediscuții TED sunt oferite spre vizionaregratuit pe wwwTEDcom Din aprilie2009 prelegerile au fost vizionate depeste 100 de milioane de ori de maimult de 18 de milioane de oameni Idei

Ultimele pregătiripentru TEDxCluj 2016

care schimbă lumea Ideile de pe TEDcom sunt puternice Vorbitorii gacircndescmăreț prezic și modelează viitoruluitehnologiei creează și implementeazăsoluții ingenioase la problemele globaleși inovează icircn afaceri știință tehnolo-gie design și arte Pe TEDcom aceștigacircnditori și pionieri găsesc o platformăde a-și icircmpărtăși ideile a-i inspira și pealții și de a cataliza schimbări uimitoare icircn fiecare colț al lumii Un nivel extraor-

dinar de implicare vizionarea unui dis-curs TED nu este un act pasiv ndash este icircn-ceputul unei interacțiuni profunde cu oidee icircndrăzneață

Icircn spiritul ideilor care meritărăspacircndite TEDx este un program deevenimente locale organizate indepen-dent care aduc oamenii icircmpreunăpentru a icircmpărtăși o experiențăasemănătoare TED La un evenimentTEDx sau TEDTalks speakerii stacircrnescdiscuții profunde și conexiune icircntr-ungrup mic Aceste evenimente locale or-ganizate independent sunt marca TEDxunde x reprezintă un eveniment TEDorganizat independent Conferința TEDoferă o orientare generală pentru pro-gramul TEDx dar evenimentele indi-viduale TEDx sunt autoorganizate subrezerva anumitor reguli și regulamente

TEDxCluj este o inițiativă locală și

independentă care aduce experiențainternațională TEDx icircn Transilva-nia Primul eveniment TEDxCluj s-adesfășurat icircn 2010 iar de atunci peste3500 de persoane au participat la celezece evenimente organizate de echipaTEDxCluj sub deviza TED bdquoIdeasworth spreadingrdquo ndash bdquoIdei care meritărăspacircnditerdquo Ultima ediție TEDxClujcu tema bdquoLearn ndash Unlearn ndash Relearnrdquo(bdquoIcircnvățare ndash Dezvățare ndash Re-icircnvățarerdquo)a icircnsemnat 1017 participanți 12 ore deconferință și 35 de invitați ndash vorbitori șiartiști

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a

n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 723

DESPRE IDEI | 7

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

INTERVIU

O

nouă ediție TEDx bate la ușă și seanunță cel puțin la fel de sonoră ca

edițiile anterioare Cu tema bdquo MYTH-

BUSTING ndash lăsăm poveștile să doarmătrezim adevărulrdquo TEDx 2016 va icircncercasă demonstreze că niciun mit și nicioidee nu sunt mai presus de știința eli-beratoare a prezentului Pregătite cu celpuțin șase luni icircnainte evenimenteleTEDx implică multă muncă de echipăși o perfectă coordonare Temele eveni-mentelor sunt alese cu responsabili-tate pentru ca participanților să li sedea posibilitatea să se identice cu totceea ce icircnseamnă inovație și evoluție icircnsecolul XXI

Cristian Dascălu a contribuit lafondarea ClujHUB Cluj InternaţionalClub şi Startup Transilvania și icircnprezent se ocupă de organizarea TEDxCluj Icircncepacircnd cu anul 2010 icircmpreunăcu echipa lui a fost responsabil de or -ganizarea a zece evenimente reunite subumbrela TEDx Cluj Este TEDx un even-iment exclusivist care este relevanța

acestui tip de conferințe sau icircn ce constăreușita unei ediții TEDx sunt o partedintre icircntrebările pe care le-am adresatlui Cristian Dascălu cu doar cacircteva zile icircnainte de startul primei ediții din 2016

Reporter Cum face echipa TEDxdiferența icircntre ideile care merită și celecare nu merită să fie răspacircndite Cristian Dascălu Este destul de com-

plicat să facem această diferență pentrucă implicit totul merită răspacircndit Credcă am icircncercat să facem o prioritate dinacele lucruri care au un impact maimare la un anumit moment icircn contextulunei teme Este o nebunie ce se icircntacircmplă icircn momentul de față pe piața ideilorținacircnd cont că la un moment dat s-ascris că icircn prezent sunt icircn viață acelașinumăr de cercetători cacircți au existat de la icircnceputul lumii pacircnă acum Așadar este

o muncă extrem de dicilă să alegem id-eile și vorbitorii ecărei ediții dar ținemcont de temă și de persoanele la care amavut acces mai facil gacircndindu-ne ce ar interesant pentru publicul local Cumvaașa reușim să selectăm acele idei pe careconsiderăm că merită să le icircmpărtășimTotul merită icircmpărtășit dar trebuieetapizat

- De ce nevoia de a demonta mituri icircn acest an - La Mythbusting am ajuns din per-

spectiva psihologilor pe care icirci avem icircn echipă pentru că la nivel de științe

comportamentale s-au invalidat foartemulte lucruri care pacircnă acum erau bătute icircn cuie cacircnd de fapt nu era toc-mai așa Uitacircndu-ne icircn jurul nostruam văzut că icircncă suntem o societatecu multe prejudecăți și conferința vinesă icircși aducă contribuția la eliberarea deprejudecățile pe care icircncă le avem

- Consideri că v-ați supus unui risc atuncicacircnd ați hotăracirct că 983158orbitorii acesteiediții să nu fie persoane foarte cunoscute - Icircn efortul de așezare a conceptului la

nivel locul bdquoam folositrdquo icircn edițiile trecuteanumite personalități care să acționezepe post de ancore Nu am renunțat laprincipiile noastre pentru a-i aduce cii-am căutat și cu scopul de a funcționaca ancoră pentru publicul pe care ni-l do-ream Anul acesta nu am mai făcut asta

pe de o parte pentru că ar reprezentatun efort mult mai mare nanciar pe dealtă parte pentru că TEDx a devenit unconcept cunoscut Ca urmare publicul artrebui să se obișnuiască cu ideea că cineva

care vine la TED vine să icircți spună cevanu e CINEVA care icircți spune ceva anumeCred că situația de pacircnă acum aceea că icircnracircndul publicului se crease o așteptare dea vedea pe scena TEDx personalități eradatorată unei probleme de bază indusă demass-media care prolează că neapărattrebuie să i acolo sus vizibil ca să se in-terpreteze că faci ceva bine Sunt enormde mulți oameni care fac lucruri intere-sante și nu sunt vizibili

- Pe ce criterii au fost aleși invitații acesteiediții și cacirct de mult a contat icircn alegerealor talentul pe care icircl au ca 983158orbitori

- S-a mers foarte mult pe recomandăriși asta a dat rezultate cel mai bine pacircnăacum Nu putem spune că am avutfoarte multe criterii Nu a fost o priori-tate pentru noi abilitatea lor de speakeridar i-am susținut icircn a-și xa abilitățilerespective De aceea le solicităm dis-cursurile și prezentările cu mai multtimp icircnainte Mulți dintre vorbitori auun anume trac deși pentru unii nu esteceva ce nu au mai făcut pacircnă acumdar avacircnd icircn vedere contextul stimat alconferinței uneori se pierd cu rea și icircnacest caz trebuie să-i liniștim

- Cacirct de mult contribuie conferințeleTEDx la punerea icircn valoarea a

potențialului local - De obicei icircncercăm să punem un

focus destul de mare pe potențialul lo-cal dar anul acesta ne scuzăm icircntr-unfel prin faptul că am reușit să aducemfoarte multe femei pe scenă cred că icircnproporție de 70 Cumva componentalocal a căzut pe locul al doilea Cu toateacestea avem contextul local și pe cel deleadership prin componenta feminină

- Icircn ce constă reușita unei ediții TEDx șiconcret care este relevanța conferințelorTEDx - Noi punem accent pe ce se icircntacircmplă

pe scenă doar icircn raport de 50 Ne placesă credem că restul de 50 se icircntacircmplă icircn pauze icircn interacțiunea dintre vor- bitori și public și ceea ce stacircrnim icircnmintea oamenilor pentru a trage nișteconcluzii ulterior Icircncet icircncercăm săcreăm o conexiune și icircn ceea ce priveștepartenerii companiile sponsorii carevăd dincolo de beneciile de imagine pecare le implică un astfel de parteneriatAcesta aș zice că este un ideal mai mare icircn funcție de care icircncercăm să evaluămsuccesul sau insuccesul unei conferințeIcircn concret sunt solicitările care vin sprenoi pe de o parte a oamenilor care vorsă se icircnscrie și nu mai pot pentru că lo-

curile sunt limitate pe de altă parte acompaniilor care vin către noi pentru aface lucruri icircmpreună Asta este ce ve-dem noi icircn concret

- Care a fost ediția de vacircrf TEDx Cluj - La nalul ecărei ediții ni se spune

că de data aceasta a fost mai bine decacirctla ediția anterioară și abia așteptămsă vedem ce faceți la anul Așteptărilecresc dar asta se traduce și icircn costuri Oproblemă logistică la Cluj este numărulde locuri icircn sălile pentru evenimenteNu ai foarte multe de unde să alegi Nutoate sălile aparțin bdquocetățiirdquo și poate co-

Cristian Dascălu despre

Trezirea adevărului icircn țaratuturor prejudecăților

munitatea nu va aprecia o conferință TEDx icircn sala unui hotel la fel cum apreciază oconferință organizată la Cinema bdquoFlorinPiersicrdquo să zicem O ediție de top aș spunecă a fost cea de anul trecut Fiecare edițiese individualizează icircn diverse moduriDe exemplu ediția 2015 putem spune că

s-a individualizat și prin colaborarea cuDragoș Bucurenci care a schimbat moder-area evenimentului Anul acesta l-am adusadițional icircn zona de moderare pe DragoșIliescu El va ajuta publicul să facă un rezu-mat al icircntregii zile pentru că experiența pecare o ai la TEDx te face să te simți icircntr-unring de box icircn care icircn loc de pumni ți selivrează idei Așa că de la Dragoș Iliescu nedorim să dea nota generală a acestei ediții

- Cacirct de exclusiviste sunt evenimenteleTEDx

- Conferințele se adresează unui numărlimitat de oameni Ce te aștepți este ca oame -nii respectivi să facă ceva mai departe astfel icircncacirct odată ce au fost expuși la un conținut săaibă șanse să icircntrețină un efort ulterior nec-esar Prin faptul că sunt manageri icircn compa-niile lor poate au o inuență mai mare asuprasubalternilor sau faptul că pot antreprenori icirci face poate liberi să acționeze icircntr-o zonă pecare o aleg de unii singuri Selectăm audiențaprin impunerea unui cost de participare pent-ru a da o sustenabilitate mai mare efortului pecare icircl depunem Te poți lupta cu populism vso orientare nișată și riști să i numit exclusiv-ist Ideea este că trebuie să ne icircndepărtăm deevenimentele gratuite sau de tot de icircnseamnăbdquogratuitrdquo Totul ține de valoarea adăugată

- Icircn premieră la ediția din 2016 va avea loc și TEDx Cluj Award premiu acordat celeimai bune idei de business Cum a venit ideea

acordării acestui premiu - Evenimentele TEDx pleacă de la tema

generală Ideas worth sperading respectiva ideilor care merită să e răspacircndite Am

avut și o ediție pe tema Ideas worth doingrespectiv a ideilor icircndrăznețe care merităpuse icircn aplicare icircn urma căreia am ajuns laconcluzia că noi diseminăm idei pe scenăpentru a le populariza dar icircn drumul cătreimpact trebuie să privești mult mai departeAtunci am zis că ideile bune au nevoie de unloc unde să se icircntacircmple și pe atunci la nivelulClujului nu exista o inițiativă Astfel a apărutcomunitate antreprenorilor și freelancerilorCluj Hub care a preluat organizarea lui TEDxCluj Conceptul TEDx Cluj a continuat totparcursul lui către zona antreprenorială șiașa a apărut Start Up Transilvania Cluj Huba rămas la nivel de locație zică dar Start UpTransilvania - Centrul de Antreprenoriat și In-ovare duce lucrurile către a ajuta ideile să aibăun loc unde să se consolideze le duce către ozonă de nanțare de internaționalizare Amobservat că TEDx poate să susțină aceste ideiprin adresabilitatea pe care o are pe partea

de speakeri și pe partea de relație cu publi-

cul și astfel să aducem idei cu practicabilitate icircn business prin TEDx Cluj Award și să leorientăm pe zona de antreprenoriat inovativConsiderăm că dincolo de beneciile pe carele putem acorda icircn cadrul conferinței printr-o minimă nanțare icircmpreună cu cei de laCreștem Idei ne gacircndim și cum să icirci construimcacircșigătorului o campanie de crowdfundingMai departe putem vedea și icircn cadrul Start-Up Transilvania cum putem să dezvoltămaceastă susținere nu doar pentru respectivulcacircștigător ci pentru toate ideile curajoase depe lista nominalizărilor la premiu

Cristina Beligăr

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 823

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

8 |

INTERVIU

Ne aflăm icircn plină dezbatere cu privirela reformarea educației O dezbatere

care se poartă peste o educație aflată icircntr-ocomă care deja durează de mai bine de 26de ani Cu cărți anoste și metode de pre-dare care icircncă mai implică planșe ciudateși hărți cu Iugoslavia și URSS școala nu

mai este deloc cool Fizica este doar unadintre materiile care taie cheful de icircnvățatal elevilor Dar e oare materia forțelor avectorilor și a formulelor o chestie chiaratacirct de anostă Nic Sacircrbu jurnalist deștiință astrofizician și astronom este unuldintre cei care reușesc (da pare uimitor)să facă din știință ceva pe cacirct de intere-sant pe atacirct de amuzant Nic a terminatFacultatea de Fizică icircn 1997 și a plecat ladoctorat icircn Statele Unite icircn 1998 După unMaster of Science la University of Penn-sylvania şi-a continuat studiile la Univer-sity of California din Berkeley iar acumprintre multe alte activități scrie despreștiință icircntr-un mod jucăuș icircn revista desatiră și umor Cațavencii dar și pe blogulsău sciencefrictionro Și da este chiar jur-nalist de știință un job care chiar dacă nupare există Nic este prezent icircn calitate despeaker la Tedx Cluj unde va vorbi despre

mitul GMO-urilor (organisme modificategenetic) Icircnsă pacircnă să icircl auziți vorbind Nica discutat cu Transilvania Reporter despreeducație și cum ar putea fizica să fie unprieten al elevilor

De la bdquodoar fizicărdquo la bdquofizică hazlierdquo

bdquoEu vreau o școală caPentru că atunci o să Reporter Pentru icircnceput să necunoaștem profesional orbind i-ai

făcut o parte din studii icircn SUA launiversităi de renume Ce anume te-adeterminat să mergi acolo și să alegi

specializarea pe care icircn cele din urmă ai ales-o Nic Sacircrbu Am avut o șansă

nesperată icircn clasa a XI-a icircn 1992 (ime-diat după Revoluție adu-ți aminte cumera atunci) am cacircștigat o bursă Sorosla o școală de vară icircn Statele Unite Icircțidai seama cum m-am icircntors de acoloapucasem visul american de piciorN-aveam de gacircnd să-l las să scapeCacirct am stat la școala aia de vară amaflat cum se poate ajunge la facultate icircn America iar ideea a prins rădăciniM-am icircntors icircn țară dar n-am reușit săplec imediat așa că am terminat Fac-ultatea de Fizică (la Măgurele singurafacultate din țară care era la țară) și amplecat icircn 1998 la doctorat Specializa-rea s-a ales singură ca să spun așa icircnliceu fusesem olimpic național la fizicăiar icircn facultate m-au atras astronomiași astrofizica Era oarecum firesc să măduc icircn direcția asta

- Obișnuim să orbim cu multă admi-ratie despre icircn principiu cam orice alt

sistem de educaie din Vest Din punctultău de vedere ce anume face sistemul

american de educaie să fie performantUnde se face diferena icircntre noi și restulla nivel de liceu universitate sau ambele - Trebuie să facem o separare aici

icircntre sistemul liceal și cel universitarLa nivel liceal sistemul american nueste performant Este normal Creeazăniște oameni funcționali social icircn prin-cipiu Al nostru este icircn schimb sub-

performant destul de grav Icircn ciudaexcepțiilor care ne fac macircndri la olim-piadele internaționale icircnsă care vaisunt exact asta excepții Ghiocei cu carenu se face primăvară și care la primaocazie serioasă pleacă unde le este mai bine și unde sunt apreciați Uită-te doarla rezultatele testelor PISA care icircn modconstant ne situează printre cei maianalfabeți funcțional dintre elevii țărilorinvestigate Adică știm literele dar nu icircnțelegem sensul propozițiilor La ter-minarea liceului poate că un absolvento să știe ce bătălii a cacircştigat Ștefan celMare (POATE) dar nu va avea habarcare sunt drepturile lui fundamen-tale cum funcționează statul și cum serăzbate prin hățișul birocrației localeNu mai vorbesc despre etică și ceea ceamericanii numesc bdquocommon senserdquoLa nivel universitar da americanii sunttata lor Icircntr-o oarecare măsură și pen-tru că atrag talente din lumea icircntreagăolimpici din ăștia talentați de micidar pe care țările lor mamă icirci ignorăși-i alungă iar americanii icirci adună icircicultivă icirci hrănesc intelectual și-i pun icircncontact cu cele mai strălucite creiere dinfiecare domeniu

Dar nu e numai asta Mă icircntrebiunde se face diferența icircntre noi și eidacă la nivel de liceu sau la de univer-sitate Nici la una nici la alta Diferențase face icircn școala primară poate chiar lagrădiniță Pentru că la noi de acolo estezdrobită icircn fașă creativitatea copiilorși sunt icircnvățați icircn cel mai comunistoidmod cu putință cum să fie niște roboțeiascultători și lipsiți de curiozitateApoi icircn gimnaziu (de fapt și icircnainte)sunt icircngropați icircn teme lipsite de sensluate din manuale făcute cu spatelecare reușesc cu brio să stingă și ultimapacirclpacircire a unui spirit liber și a unei

curiozități uriașe la vacircrsta asta sămacircnțalucrurilor mari care ar putea să vină

- Cel putin din exterior pare că ameri-canii respectă foarte mult știinele (deorice fel ar fi ele) și oamenii de știină icircnmod special Icircn cazul Romacircniei icircnsă se

pare că mai avem vreo 10 ani pacircnă la a investi 1 din PIB icircn cercetare și icircn 2015 am investit icircn acest domeniu camcacirct am investit și icircn Catedrala Macircntuirii

Neamului Ce impact ar putea avea icircncazul nostru aceste diferene de abordare(pe termen lung) și de ce crezi că tratămcercetarea atacirct de sup erficial (ca naiemă refer)- Cred că statul romacircn are multe alte

probleme iar asta e doar una dintre eleDar pacircnă la investiția de 1 icircn cerce-tare ar trebui investiți acei 6 promișiacum vreo 10 ani icircn educație Tratămcercetarea superficial pentru că tratămbdquoicircnvățațiirdquo icircn mod superficial Pentru căde vreo 25 de ani bdquosuccesulrdquo a icircnsem-nat cu totul altceva banii s-au făcut ușordin furt și corupție puterea politică adevenit mult mai puternică decacirct pu-

terea minții iar generațiile mai mici au icircnvățat privind icircn jur că se poate reușiși fără carte Icircncet-icircncet tăierile bugetareau afectat profesorii doctorii polițiștii icircn timp ce decidenții icircși dădeau lor icircnșiletot mai mult Nici nu vreau să icircncep cuCatedrala Macircntuirii Neamului că n-aispațiu pentru cacircte aș avea de zis Im-pactul Simplu cei isteți pleacă ne con-duc impostorii iar viitorul e sumbru

- Ai luat pulsul ambelor sisteme deeducaie și ai avut ocazia să vezidiferenele dintre stilurile de a predacopiilor Care ar fi principalele diferene

Am văzut atacirctea moduricreative și atractive de a le

orbi copiilor despre știină E plin netul de ele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă

de pe o zi pe alta chiardacă ar avea idei de genul ăsta iar viaa icirci scufundăicircntr-un cerc vicios din careicircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică

de gimnaziu și m-amcutremurat Tu cum ai

prefera Să i se spună cumcăldura specifică a apei

4180 JKgK este mare sau să vezi cum un balon

umflat cu puină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcării fără să explodeze

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 923

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

PLEDOARIE PENTRU CREATIVITATE | 9

afarăurmeze și arardquo- Icircți spuneam mai sus și reiau

pentru că este marea problemă a icircnvățămacircntului romacircnesc diferențamajoră constă icircn gacirctuirea din fașă acreativității și a curiozității la noi Pro-fesorii sunt acele figuri autoritare careștiu totul și din cuvacircntul cărora nu aivoie să ieși Iar ei icircți vor turna pe gacircto tonă de informații inutile pentru căașa li s-a icircntacircmplat și lor și așa le cereprograma Sigur există și aici excepțiicare se descurcă icircn ciuda programeiucigătoare dar sunt icircncă prea puțineȘtii vorba aia cu bdquovreau o țară ca afarărdquoEu vreau o școală ca afară Pentru căatunci o să urmeze și țara

- Icircncă din gimnaziu știinele tind să pară pentru elevi niște chestii complicate

pe care de multe ori copiii nici nu le pot cuprinde cu imaginaia Icircn liceu nu se schimbă mare lucru iar icircn facultatecontinuă pe acest domeniu doar cei foarte

pasionai E o regulă generală ca știineleicircn general să fie niște materii atacirct de fade

și să pară poate chiar mai complicatedecacirct par- Nu este deloc Am văzut atacirctea mo-

duri creative și atractive de a le vorbicopiilor despre știință E plin netul deele dar cine să le icircncerce cacircnd și profiinici măcar nu se descurcă de pe o zi pealta chiar dacă ar avea idei de genulăsta iar viața icirci scufundă icircntr-un cercvicios din care icircn final copiii pierd Amvăzut manualele de fizică de gimnaziuși m-am cutremurat Tu cum ai preferaSă ți se spună cum căldura specificăa apei 4180 JKgK este mare sau săvezi cum un balon umflat cu puțină apă icircn el stă minute bune deasupra flăcăriifără să explodeze Hai să facem așa laclasă și pe cacirct dăm pariu că științele vordeveni cool

- Rubrica bdquoScience Frictionrdquo din

Caavencii este una cel puin atipicăTrecacircnd peste faptul că e o raritate să maivedem icircn presă articole despre știină carenu sunt traduse cu Google Translate de

pe site-uri din străinătate materialeletale prezintă fenomene și descopeririimportante icircntr-o manieră bdquojucăușărdquoCum i-a venit ideea și ce impact crezi că

poate avea o astfel de iniiativă asupracelor care sunt pasionai de știină dar

poate o văd ca pe ceva foarte complicat și greu de icircneles - A fost simplu cacircnd am ajuns la Aca-

demia Cațavencu să inventez o rubrică icircn care știința să fie explicată icircn glumăIcircn fond eu aveam un background icircn știință stilul revistei era glumețhellipDar e puțin Cred că e mare nevoie demai multă popularizare a științei Dedemitizarea și apropierea ei de oameni

Și cred că e nevoie de mai mulți jurnaliștide știință oameni cu pregătire icircn științăși icircnclinație spre scris care să vrea săexplice icircn cuvinte simple pe care să le icircnțeleagă și bunica ce e aia bdquorelativi-taterdquo Dar și aici e o problemă unde săscrie oamenii ăștia cacircnd ce a mai rămasdin media din Romacircnia este foarte mult icircntr-un fel de comă terminală Sigur șiaici sunt excepții dar e trist că sunt doarexcepții nu regula

- Treaba e mult mai serioasă pe blogultău Care e scopul lui cui se adresează șicare este viziunea ta asupra modului icircncare știina ar trebui prezentată publi-cului - Icircncerc pe blog să fac exact ce spu-

neam mai sus să explic icircn termeni sim-pli chestiile astea care par sofisticate laprima vedere să aduc cacirct mai multă

informație la zi din lumea științificădin afară către publicul de la noi să tre-zesc poate icircn cititori curiozitatea aia icircngropată de școală Și să-i ajut nițel pecei a căror curiozitate a supraviețuit

- Crezi că modelul pe care icircl aplici tu icircnmaterialele tale ar trebui să fie adoptaticircn vreun fel și icircn licee (presupun că icircn

facultate nu pentru că acolo merg oricumdoar cei cu adevărat bdquoporniirdquo spre știină

și ei măcar au de ales)- Ah cacirct de mult mi-aș dori să ex-

iste cursuri de bdquofizică hazlierdquo icircn loc debdquodoar fizicărdquo Da cred că o abordare maiireverențioasă și mai relaxată a științelorar avea beneficii enorme pentru eleviȘtiu sigur că mie mi-ar fi plăcut

- Pentru Tedx esti prezentat ca fiind bdquojur-nalist de știinărdquo Pornind de la premisacă presa are rolul de a educa considerică există vreo șansă ca presa romacircnească

să facă din bdquojurnalismul de știinărdquo o funcie existentă De ce ar fi util acest

lucru și cum ar trebui făcut avacircnd icircnvedere cacirct de diversificat este publiculcare consumă presă - Din păcate presa de pe la noi (cu

excepțiile de rigoare din nou mult preapuține) a abdicat de la rolul ei educator icircn goana după audiențe pe care știi șitu cum le obține Sunt convins că existăo șansă dar ea vine cu șansa presei dea se reinventa icircn secolul XXI Iar dacănu face asta pur și simplu va muri Ju-rnalismul de știință ar fi util exact pen-tru că o cultură științifică face partedin educație dacă vrei să ai cetățenifuncționali care să nu fie doar niștemașini icircn care bagi un litru de ulei șiun kil de făină ca să obții un vot atuncitrebuie să le deschizi mințile inclusiv cuinformații din știință Dar mi-e teamă căcineva acolo sus (icircn dealul Parlamentu-lui) nu vrea asta Cum ar trebui făcutIcircncă nu știu Sunt sigur icircnsă că se poate

-Deja de aproape doi ani orbim desprereligie icircn școli și impactul acestor ore

asupra elevilor Ar trebui să existe astfelde ore icircn programa școlară - Nu Icircn nici un caz așa cum sunt ele

făcute acum Suntem un stat laic scrieasta icircn Constituție și e absolut ridicol (șifoarte vătămător) să le vorbești elevilordespre cum icirci calcă mașina pentru cănu se roagă dar să nu-i icircnveți că să trecistrada pe unde vrei tu e periculos chiardacă ești la zi cu rugăciunile Aaa dacăar fi niște ore de cultură religioasă ar fi

interesant și util Din păcate departe deasta cel mai frecvent este vorba despreniște lecții de ortodoxie icircmbacirccsită icircn caretoți cei diferiți sunt răi Foarte necreștindacă mă icircntrebi pe mine Mult mai de fo-los ar fi ore de cultură civică ore de eticăun fel de ore de bun-simț dacă vrei Darpăstrarea asta a viitoarelor generații icircn-tr-o pacircclă medievală este iarăși foarteconvenabilă pentru cei care ne conducCrede și nu cerceta nu Icircți dai seamacum ciuntește spiritul ora asta de religierepetată o dată pe săptămacircnă din clasazero pacircnă termini liceul Eu mă icircnfior

Radu Hacircngănuţ

Ah cacirct de mult mi-așdori să existe cursuri delaquo fizică hazlieraquo icircn locde laquodoar fizicăraquo Da

cred că o abordare maiireverenioasă și mai

relaxată a știinelor ar avea beneficii enorme

pentru elevi Știu sigur cămie mi-ar fi plăcutrdquo

SUSŢINĂTORI

Valori comuneIcircn premieră pentru TEDxCluj icircn cadrul

evenimentului din 20 februarie va fi

anunțat și primul cacircștigător al competițieiTEDxCluj Award pentru care au fost no-minalizate 15 echipe din TransilvaniaEchipa cacircștigătoare va primi 1000 deeuro din partea unuia dintre susținătoriiimportanți ai evenimentului

Carmen Soare director de marketingNN Romacircnia a explicat pentru Transil-vania Reporter care au fost criteriile dealocare a sponsorizării către TEDx și cumși-a adaptat compania pe care o reprezintămesajul pentru publicul prezent la eveni-ment bdquoIndiferent de direcția spre care alocămsponsorizări alegerile le facem icircn funcție deimpactul proiectelor sau evenimentelor șitotodată de comunitățile create icircn jurul lor Astfel ne dorim ca inițiativele noastre să atingăși să inspire cacirct mai mulți oameni și prin in-strumentele pe care le avem la dispoziție ne propunem să acționăm ca un catalizator alschimbărilor pozitive icircn societate Iar icircn acestdemers căutăm să susținem și să avem parte-neri puternici cu care icircmpărtășim valori co-mune și care prin experiența și planurile lorne ajută să consolidăm strategia de dezvoltarea comunității din care facem parte Personaliza-rea comunicării și mesajelor-cheie icircn funcțiede evenimente este esențială De aceea icircnaintede participarea la un eveniment discutăm de fiecare dată icircndelung cu organizatorii pen-tru a icircnțelege cacirct mai bine publicul căruia seadresează și așteptările privind participarea

integracircnd ulterior nevoile și așteptările publi-cului de la eveniment icircn comunicarea de brand Astfel putem adapta mesajele pentru a le furni-za informații relevante și a crea conversațieatacirct icircn timpul cacirct și după eveniment Icircn cazulTEDxCluj 2016 ținacircnd cont și de tema eveni-mentului MythBusting ndash demontarea mituri-lor ne propunem să inspirăm indirect audiențasă privească asigurările de viață și pensiile pri-vate cele două piețe icircn care NN Romacircnia icircși

desfășoară activitatea cu alțiochi și să propagăm cultura

planificării financiare petermen lung Și ca sădau un exemplu con-cret cel des icircntacirclnit mitcu care eu și colegii meine confruntăm e fap-tul că laquoeu nu mai apuc

pensiaraquordquo a declarantCarmen Soare pentru

Transilvania ReporterIstoria unui evenimentsau proiect nu este un criteriu definitoriupentru alocarea sponsorizării a mai pre-cizat Carmen Soare bdquoSuntem deschiși săne implicăm icircn proiecte construite de la zerodar și să susținem evenimente care au deja otradiție bogată icircn linie cu valorile NN pentrudezvoltarea de parteneriate sustenabile pe ter-men lung atacirct cu clienții pentru a-i susține să-și construiască și protejeze viitorul financiarcacirct și cu organizațiile alături de care ne propu-nem să sprijinim transformarea comunitățilordin care facem parterdquo a spus directorul demarketing NN Romacircnia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1023

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

10 | OPINII

Din timp icircn timp maiizbucneşte cacircte un

scandal icircn sistemul deeducaţie romacircnesc ca săni se reamintească undesuntem şi de ce Astăzi

ar trebui să vorbim şi despre responsa-bilitatea părinţilor icircn ce priveşte stareasistemului

Icircn Romacircnia părinţii pot icircmpărţiţi icircn două mari categorii ndash cei care suntprea preocupaţi de soarta copilului şi ceinepăsători Şi primii şi ultimii sunt la felde toxici pentru că icircn nal rezultatul ecam la fel Un tacircnăr epuizat intelectual la18 ani e la fel de util societăţii ca unul caren-a dat mai deloc pe la şcoală

Da sigur exagerez dar numai pentrua pune icircn valoare aceste două tendinţeputernice din societatea noastră ndash exce-siva preocupare şi excesiva detaşare

Nu cred că un copil trebuie să facămeditaţii nu cred că un copil trebuie sălucreze mai mult decacirct un adult icircntr-o zinu cred că un copil ratează ceva icircn viaţădacă-şi petrece două-trei ore pe zi afară jucacircndu-se Nu cred că trebuie să alegem icircntre sport şi matematică Nu cred căviitorul copilului se decide icircn şcoalaprimară icircn gimnaziu sau icircn liceu Nucred că părinţii sunt cei care pot hotăricirccariera sau profesia copilului fără o con -sultare cu cel vizat şi cu profesorii

Cele mai mari crize icircn educaţia dela noi sunt pornite din frică Părinţilor

le este teamă de eşecul copiilor dar demulte ori mijloacele prin care icircncearcăsă-l evite nu fac decacirct să-l apropie De cecred oare mulţi părinţi că un eşec icircn aniide şcoală reprezintă un eşec general Dece vor să scoată cu orice preţ provocărileeducaţionale din viaţa unui copil şi de cenu consideră şcoala ca o experienţă deviaţă şi nu ca un teren de luptă icircmpărţit icircntre icircnvingători şi icircnvinşi

Fiica mea era supărată icircntr-o searăcă nu a icircnţeles fracţiile Am rugat-o să seuite icircn jurul ei şi să-mi spună dacă vedefracţii A icircnceput să racircdă I-am spus atun-ci ceva ce eu am descoperit prea tacircrziubdquoicircn momentul icircn care nu mai vezi matema-

tica icircn jur ea a dispărut pentru tine Aşa cădacă vrei să icircnţelegi fracţiile trebuie să le de-

scoperi Hai să le căutăm icircmpreunărdquoCred că educaţia de calitate are

legătură cu capacitatea noastră apărinţilor şi a profesorilor de a le trans-mite copiilor că icircnvăţatul e o aventură căefortul lor nu e pentru un salariu marepentru a scăpa de Romacircnia sau pentru aajunge şef patron sau Gigi Becali ci pen-tru a icircnţelege lumea icircn care ei şi noi amavut privilegiul să ne naştem Icircn opiniamea acesta e icircnceputul fericirii una carenu poate cumpărată cu tot aurul dinlume

Am trăit icircn lumi ostile ce mis-au dat obligatoriu aşa

cum au fost cu bune şi curele Mai ales cu rele Mis-au dat ca o pedeapsă ca orăsplată ca o icircncurajare sau

resemnare pentru ceea ce am scris şi făcutAu fost lumi pe care oricacirct m-am străduitnu le-am icircnţeles iar icircn sinea mea nu le-amacceptat Asta deşi mi s-a spus mereu pacircnăla silă că e unica şansă şi cale unicul drumspre un macircine fericit Mi s-a vorbit de visulde aur - al cui - despre democraţia drepturi-lor omului suverană şi veşnică Dar nu amcrezut o iotă Pentru mine feţele realităţiierau altele Şi mă opresc asupra a două din-tre ele

2016 A icircnceput un An Nou din marelesecol XXI despre care un lozof şi scriitorfrancez Malraux spunea că bdquova religios saunu va delocrdquo Pacircnă una alta secolul e unul icircntunecat anarhic al războaielor care se fac şinu se declară şi al refugiaţilor ce dau năvalăpeste om si casa lui Mă tem că icircn curacircnd voremigra continente nu doar refugiați

Un torţionar Vişinescu 90 de ani a fostcondamnat la 20 de ani icircnchisoare pentrucrime icircmpotriva umanităţii (Un judecător afost de altă părere şi a fost repede icircnlocuit)

Unii au armat pe loc că e nevoie de maimulte condamnări că una singură e multprea puţin Alţii au privit totul cu tristeţe Amvăzut chiar un om fost condamnat politiccare a suferit cum nu ne imaginăm spunacircndcă ar vrut ca vinovatul cel bătracircn să-și cerut iertare La noi ura și setea de răzbunareşi iertarea coabitează cu frică şi icircn taină Mă icircn-treb icircntreb doar dacă ceracircnd pedepse acummari și multe nu copiem vechea oracircnduirenu aducem fără să vrem un meschin omagiucelor de ieri

1964 altă faţă Regimul comunist a venitla putere pe cărarea deschisă de marii prie-teni Churchill Roosevelt şi Stalin ocupațiasovietică aplicată nouă barbar de trimişii

KGB de guvernatorii sovietici de o securi-tate zidită şi plină de ură hărăzită nouă decătre cei amintiţi Din 1944 deşi mai corect ar 1948 pacircnă icircn 1964 au fost arestate si torturatemase de oameni De-a valma unii judecaţiialţii nu chinuiţi şi mulţi exterminaţi Dar icircn 1964 printr-un decret au fost aministiațitoţi deţinuţii politici din Romacircnia Mulţi aumurit icircn detenţie Dar au ieşit zeci de mii din icircnchisori Cum s-a putut Nici icircntr-o tarăsocialistă n-a avut loc aşa ceva Romacircnia a fostsingura Atunci Dej a poftit trupele sovieticesă plece din ţară la fel miile de consilieri so -vietici miile de KGB-işti şi a adus romacircni laputere icircn locul alogenilor Marii torţionari au

plecat demult icircn Vest și au fost primiţi cu grijăsi respect Aici au rămas ceva rimituri de la

masa lorAcum după 77 de ani de la ocuparea ţăriide comunism la 52 de ani de cacircnd a părăsit icircn-chisoarea unde dicta Vişinescu e condamnatUn bătracircn mai mult decedat decacirct viu Icircntreboare e bine să dăm dovadă de cruzime Deură De răzbunare

Vorbim despre noi despre Țară Și ne icircntrebăm icircn ce tară trăim Avem foşti prim-miniștri condamnaţi sau foşti puşcăriaşiprim-miniștri vice-prim-miniştri si miniştride interne şi alţii urmăriţi penal avem lideripolitici urmăriţi penal un procuror generalurmărit şi el penal politicieni mari și miciurmăriţi penali Oare trebuie procurorul ge-neral să-l dea icircn urmărire pe ministrul de in-terne la SRI sau la CIA să vadă dacă e corectdacă nu icircncalcă legea Mă icircntreb uluit ce vorzice ţările din jur şi de departe la spectacolulnostru dizgraţios de a ne spăla toate rufelemurdare numai şi numai icircn public cu cătuşeşi mascaţi

Ne vor respecta ne vor iubi mai mult vor mai icircndeaproape Va creşte prestigiul nos-tru

Ce vor zice cacircnd văd că instituţiile funda-mentale ale statului nu recunosc sau icircncalcălegile Și de ce să mai votăm de vreme cealeşii ajung icircn masă la icircnchisoare Icircn cine și icircnce să mai credem noi cei docili ajunși colonieamericano-europeană

Recent am scris o povestire umoristicăintitulată Dispariţia alegătorilor publicată icircnvolumul Un arestat la domiciliu

Icircntr-un sat au tăbăracirct mascaţii şi i-au duspe săteni la Bucureşti la DNA să e cercetaţişi acuzaţi că au fraudat referendumul cel cudemiterea preşedintelui S-au fraudat cacirctevavoturi cacircteva picături de apă icircntr-un oceanrdquo căci74 milioane de voturi au fost pentru demit-erea preşedintelui Dar asta n-a fost pe placulcelor ce conduc de departe colonia noastră

La următoarele alegeri de primar toţi

alegătorii din comună au fugit la neamuri icircnexcursie icircn păduri şi au aşteptat să se icircnchidăurnele Deci să nu voteze De ce bdquo Am ales trei primari explică un bătracircn icircnţelept singurul rămasicircn sat dacă toți icircs icircn puşcărie De ce să mai băgămunul Şi aşa icircs pline ochi icircnchisorilerdquo

Povestirea ascunde o tragedie Unii icircşi vorda seama mai tacircrziu de ea Alţii prea tacircrziu

Zic şi eu ca eroul meu de ce să mai alegemun prim-ministru sau un ministru de interneSau un procuror general De ce

Și atunci să nu mă icircntreb icircncotro mergemşi cu ce scop Unde va merge această ţară Iată feţele realităţii pe care se pare că o trăim

Feţele realităţii Criza din educaţiecăutarea facţiilor

şi icircnceputul ericirii

Viorel Cacoveanuscriitor

Emilian Isăilăjurnalist

Nu credcă un copil trebuie să

facă meditaţii nu credcă un copil trebuie

să lucreze mai multdecacirct un adult icircntr-o

zi nu cred că uncopil ratează ceva icircnviaţă dacă-şi petrecedouă-trei ore pe zi afară jucacircndu-se

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1123

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

| 11

OPINIE

Eşecul cancelarului Merkel de a obţine

solidaritatea şi sprijinulUniunii Europene icircn gestionarea valului

masiv de imigranţi carevin spre Germania vaduce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel

mai devreme saumai tacircrziu Dar din

păcate pentru Uniunea Europeană nu numai

al erei Merkel Ce emai rău abia acum

urmează

Premierul francez Manuel Valls

a afirmat explicit la Conferinţa

de Securitate de la Muumlnchen căFranţa se opune mecanismuluide redistribuire permanentă aimigranţilor intraţi pe teritoriul

Uniunii Europene respingacircnd practic (multprea) generoasa bdquopolitică de deschidererdquoformulată icircn vara lui 2015 de cancelarul An-gela Merkel pe care şeful guvernului de laParis o consideră bdquonesustenabilărdquo

Prin acest gest cu triplă semnificaţiepolitică venit icircmpotriva declaraţiei iniţialede susţinere a bdquosoluţiei Merkelrdquo formulatăde preşedintele Hollande icircn septembrieValls anunţă de fapt trei lucruri esenţiale1 Că binomul franco-german nu maifuncţionează şi că dincolo de cei 30000de refugiaţi pe care s-a angajat să-i preiala Consiliul JAI din septembrie Franţava lăsa Germania şi pe Angela Merkel cuproblema imigranţilor icircn braţe 2 Că Pari-sul este pregătit să reintroducă probabil icircnprimăvară controlul la frontiere suspend-acircnd de facto Acordul Schengen 3 Că icircnceea ce icircl priveşte liderul de la Matignon iatot mai mult icircn considerare o candidaturăla alegerile prezidenţiale din 2017 fiindpregătit să icircl icircnfrunte politic icircn cadrul Par-tidului Socialist pe preşedintele Hollandeacuzat icircn mediile politice franceze că cedeazăprea uşor icircn faţa presiunilor Germaniei

Lăsată fără susţinerea Franţei Germa-nia nu va mai avea majoritatea calificatănecesară icircn Consiliul JAI pentru a impunestatelor membre (prin intermediul pro-punerilor Comisiei lui Juncker) cote ob-ligatorii suplimentare şisau alte tipuri deobligaţii icircn cadrul crizei imigranţilor fi-ind de presupus că tot mai multe state vorprinde curaj după modelul Valls şi se vordesolidariza de bdquosoluţia Merkelrdquo coagulacircn-du-se icircn sfacircrşit bdquominoritatea de blocajrdquo carenu a fost posibilă icircn septembrie şi pe care amizat atunci Romacircnia (alături de Ungaria

Slovacia şi Cehia)Schimbarea va fi perceptibilă poate chiar

la Consiliul European din 18-19 februarieunde Merkel va icircnfrunta pentru prima datăo opoziţie masivă iar dacă nu acum se va icircntacircmpla oricum icircn următoarele luni odatăcu intensificarea fluxului de imigranţi

Ajutorul din partea Turciei (securiza-rea frontierei la ieşirea din ţară şi destructu-rarea reţelelor de trafic de persoane) ne-gociat aproape cu disperare de Germaniala sfacircrşitul anului trecut icircn schimbul uneifinanţări pentru construcţia de noi centrepentru refugiaţii sirieni şi a unei iluzoriiaccelerări a integrării Turciei icircn Uniunea

Europeană s-ar putea dovedi curacircnd dincategoria bdquo prea puţin prea tacircrziurdquo

Nici sacrificarea Greciei excluderea aces-teia din Spaţiul Schengen şi icircnchiderea fron-tierelor sudice ale Macedoniei şi Bulgarieiidei vehiculate recent deşi logice la o primălectură nu vor putea soluţiona problema ce-lor două milioane de imigranţi care sunt dejape teritoriul Uniunii Europene (oricum arrămacircne liber culoarul prin Albania e dreptmai dificil de parcurs din cauza reliefuluimuntos) şi care se icircndreaptă de oriunde arfi icircn prezent spre Germania icircn condiţiile icircncare Austria Danemarca sau Suedia iau dejamăsuri legislative de protecţie şi descurajare

Eşecul cancelarului Mer-kel de a obţine solidaritateaşi sprijinul Uniunii Euro-pene icircn gestionarea valuluimasiv de imigranţi care vinspre Germania (mulţi spuncă şi din cauza declaraţiilorpripite imprudente şi na-

ive ale şefului guvernuluigerman din vara trecută)va duce aproape inevitabilla sfacircrşitul erei Merkel maidevreme sau mai tacircrziuDar din păcate pentru Uni-unea Europeană nu numaial erei Merkel Ce e mai răuabia acum urmează

Devine evident dupăanunţul tranşant al pre-mierului francez că am in-trat icircn cea mai gravă crizăpolitică şi instituţională dinistoria Uniunii EuropeneEste limpede acum că nu amai rămas loc de icircntors in-clusiv motorul franco-ger-man fiind gripat şi cinevava plăti oalele sparte Mo-

mentul bdquoexecuţieirdquo sau albdquocapitulăriirdquo liderului vizateste tot mai aproape

Poate nu icircntacircmplător bdquolovitura de cuţitrdquoeste aplicată de un om politic icircn ascensiunedominat de ambiţia creşterii profiluluisău naţional şi european unui lider ajunsdeja la apogeul carierei Valls vrea să urceMerkel doar să nu coboare Schimbul degeneraţii politice icircn Uniunea Europeană seprofilează a fi unul dur conflictual chiarcinic urmacircnd a se derula pe fondul ten-sionat al traversării impasului de o gravi-tate excepţională icircn care a intrat ProiectulEuropean

Valentin Naumescudiplomat

Franţa anunţă sfacircrşitul erei MerkelŞi al Spaţiului Schengen Şi alhellip

O greşeală o singură greşeală (dar icircntr-o situaţie atacirct de icircnşelătoare şi icircntr-un mo-

ment atacirct de nepotrivit icircn Europa) a fost deajuns pentru ca Angela Merkel să-şi pună icircn pericol un parcurs politic impecabil şi unlung mandat de cancelar marcat de succesepolitice şi economice importante pentru Ger-mania icircnceput icircn 2005 şi reconfirmat prinsuccesele electorale din 2009 şi 2013 Dacă lu-crurile continuă icircnsă pe făgaşul icircn care s-a in-trat acum Angela Merkel nu icircşi va mai puteaduce la bun sfacircrşit mandatul de cancelarrespectiv pacircnă la alegerile generale din sep-tembrie 2017 Retragerea sprijinului politic icircnpartid sau cel mai probabil propria demisie

va pune capăt erei Merkelverdict evitabil numai icircnsituaţia (puţin probabilă) icircncare cancelarul german icircşiva schimba brusc şi radicalpoziţia icircn criza imigranţilordin liberală icircn ultraconserva-toare ceea ce este totuşi greude crezut

Nici măcar seniorul Juncker produsul voinţeipolitice a Berlinului icircn frun-tea Comisiei nu va maiputea ajuta prea mult in-teresele Germaniei dacă seschimbă curentul de opinie icircn Europa Turcia ar puteaface mult dar nu va faceavacircnd frustrări cronicizatelegate de ţinerea sa decenii icircn şir la poarta Uniunii Eu-ropene Implicarea StatelorUnite icircn criza imigranţilordincolo de discursul bineşlefuit al lui Obama pen-tru salvarea unităţii Europeiva rămacircne icircn opinia meamodestă cu atacirct mai multcu cacirct este an electoral iarcandidatul de frunte al repu- blicanilor agentul imobiliarTrump face din fermitateaopoziţiei sale faţă de ideea

imigranţilor musulmani aproape un cap deafiş al campaniei sale prezidenţiale De Rusiace să mai vorbim atacurile furibunde asupraAlepului au crescut exploziv numărul derefugiaţi sirieni din regiune iar Putin numaila binele Germaniei şi al Uniunii Europenenu se gacircndeşte acum Germania caută cu dis-perare susţinători şi aliaţi pentru politica sade pacircnă acum dar nu prea mai găseşte Mer-kel pare tot mai singură apăracircnd o cauzăpierdută Această schimbare de curent poli-tic pe continent şi icircn afara lui aşa cum se va

vedea curacircnd nu e deloc o veste bună pentruEuropa şi pentru europeni nici chiar pentru

cei care par să se bucure acum cu o teribilănaivitate de dificultăţile BerlinuluiFără sprijinul Franţei mitul supremaţiei

politice germane la Bruxelles se va prăbuşiDesigur nu icircn favoarea Franţei o putere aflatăde cacircteva decenii icircntr-un profund declin poli-tic economic societal şi icircn cel mai larg sensposibil chiar cultural ci al haosului decizion-al dezintegrării ţesutului de solidaritate alUniunii Europene şi fragmentării tablouluigeneral icircn grupuri şi grupuleţe aflate icircn siajulcacircte unei puteri consacrate a Clubului Berli-nul Parisul Londra sau Varşovia vor icircncepeastfel să coaguleze pe orbita lor ţări mai micipe criterii strategice regionale sau istorice peafinităţi culturale sau pur şi simplu pe inter-ese economice conjuncturale

Căderea Acordului Schengen şi a libereicirculaţii icircn Uniunea Europeană a devenitastăzi inevitabilă şi iminentă De fapt icircn maimulte declaraţii considerate iniţial ipocrite icircnalţi oficiali germani au atras atenţia icircncădin toamna trecută că eşecul politicii de re-distribuire şi refuzarea asumării cotelor derefugiaţi vor duce la sacrificarea SpaţiuluiSchengen Cercul vicios se icircnchide astfeldilema este perfectă şi orice ar alege să facăacum se pare că Europa va avea de pierdutDacă pacircnă acum Berlinul putea acuza ţărilepostcomuniste din Europa Centrală de lipsăde solidaritate cu nucleul Uniunii Europenedelimitarea Franţei face criza infinit maigravă

După desolidarizarea surprinzătoare aFranţei de Germania deteriorarea atmos-ferei politice icircn Europa şi suspendareamodificarea Acordului Schengen au de-venit aproape o certitudine Germania numai are altceva de făcut rămasă singură icircnfaţa valului de imigranţi decacirct să-şi icircnchidăşi ea graniţele Şi ca să mă fac pe deplin icircnţeles prin bdquocădereardquo Acordului Schengennu icircnţeleg abrogarea lui ci icircn buna tradiţieeuropeană adoptarea unor bdquoamendamenterdquoşi convenirea unei bdquoreformerdquo care să icircl facăpractic de nerecunoscut totul urmacircnd a fiprezentat publicului drept un mare succes alspiritului european de dialog şi negociere Pefond Acordul Schengen II va fi icircnsă primulpas spre icircncheierea de jure a bdquoepocii de aurrdquoa Uniunii Europene

Nu ştim acum dacă spirala dezintegrăriiva continua dincolo de sfacircrşitului erei Mer-kel şi de modificarea Acordul Schengen Eprea devreme de evaluat Dar ceea ce ştimcu siguranţă este că după trecerea crizeiimigranţilor Uniunea Europeană nu va maifi la fel

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1223

12 | EROII TIMPULUI NOSTRU PASIONAŢI ŞI DEVOTAŢI | 13

| 18 -24 februarie2016 Nr600 18 -24 februarie2016 Nr600 |

Oameni și cacircini

Eroii Asociaiei pentru Cacircini de Salvare Transilvania

bdquoANTRENAMENTrdquo

Transilvania Reporter a iniţiat ovacircnătoare de eroi Icircn opinia noastră

erou al acestui timp lipsit de primej-dii concrete este acel bărbat sau aceafemeie care are curajul să trăiascăpotrivit unor valori astăzi desueteEroi sunt acei oameni care şi-au con-struit o carieră icircn manieră clasică prinstudiu hărnicie şi perseverenţă şi caremai mult decacirct atacirct sunt modele aleimplicării sociale Comportamentulprosocial cum icircl denumesc sociologiipoate icircnsemna filantropie voluntariatcampanii de ajutorare sau de denunţ alabuzurilor Eroii timpului nostru suntoamenii care acţionează altruist carese desprind de sine pentru a-i ajuta pecelălalt E timpul să-i cunoaştem

Antrenarea unui cacircine pentru căutareși salvare nu este nici pe departe joacă sauhobby oricacirct de mult entuziasm s-ar citipe fețele stăpacircnilor și oricacirct de bucuroșis-ar arăta cacircinii lor Exercițiile implicăfoarte multă dedicare și seriozitate suntfoarte solicitante și consumatoare de timpIcircn Cluj-Napoca Asociația pentru Cacircini de

Salvare Transilvania sau CST cum estecunoscută de mai bine de zece ani de cacircnd

icirci icircnvățăm pe cacircini să acopere distanțe maimari față de noi atunci cacircnd mergem icircn mi-siunirdquo ne-a explicat Oana Ciora de pro-fesie inginer constructor cofondatoare aCST și participantă la numeroase misi-uni de căutare și salvare

Icircn prezent Asociația pentru Cacircinide Salvare Transilvania are 15 membridintre care 11 membri deplini și patru icircn perioadă de probă o parte dintre eiatestați pentru misiunile de căutare șisalvare alții icircn curs de atestare

bdquo Atestatele sunt teste internaționale pentru cacircini de salvare organizate fie

de Federația ChinologicăInternațională fie deOrganizația Mondialăa Cacircinilor de SalvareTestele au două probe unacare constă icircn exerciții dedisciplină dexteritate șidirecționare și o altă probă decăutare icircn care icircn funcție denivel cacircinii trebuie să găseascăde la una la trei victime Pe măsurăce nivelul este mai ridicat se punctează șistrategia de căutare adică felul icircn care in-terpretezi terenul gestionezi efortul cacircin-elui sau efortul tău Icircn principiu icircncercăm

să avem verificarea aceasta de testinternațional pentru toți cacircinii cucare ne dorim să mergem icircn mi-siuni reale Pacircnă icircn momentulicircn care nu au trecut un astfel detest sigur că suntem macircndri deei dar doar atunci putem spune

că sunt o echipă Practic ates-tarea este a unei echipe a omului

cu cacircinele respectiv Trebuie să ajungisă icircți citești cacircinele foarte bine și să icircți daiseama dintr-o atitudine icircn ce direcție o valuardquo explică Oana Ciora

Aflăm de la fondatoarea CST căde cele mai multe ori solicitările pentru

Călin și Oana Ciora au pus bazele ei aremembri cu cele mai diverse profesii in-gineri economiști informaticieni soliștide cor Sunt oameni cu joburi și cu familiidar dispuși să aloce timp antrenamen-telor pentru ca icircn situații de urgență sărăspundă apelului și să se prezinte icircn celmai scurt timp icircn zonele de căutare aco-lo unde li se solicită intervenția Fac astavoluntar o fac pentru cacircinii lor și pentruideea de a aduce un serviciu societății chi-ar dacă recompensa pentru patrupezii lorvine de cele mai multe ori doar icircn timpulantrenamentelor

Icircn cursul zilei de duminică 14 feb-ruarie i-am icircnsoțit pe membrii echipeiAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania icircntr-un antrenament icircn pădureaFăget ca parte din ieșirile pe care le ausăptămacircnal De data aceasta a fost alesun loc icircn care nu se mai făcuseră pacircnăatunci exerciții tocmai pentru a punecacircinii icircn situația de a face față unuiteren nou Astfel am avut ocazia să icircicunoaștem pe o parte dintre eroii CSTRelu și Becks Raluca și Maya Simonași Morris Raul și Amir Rareș și DoraDiana și Modjo

Icircn cele patru ore de antrena-ment am asistat la mai multe exercițiide direcționare am văzut cacirct deimportantă este munca icircn echipă și cacirctde bine primită este recompensa atuncicacircnd căutarea și-a atins scopul și victi-ma a fost bdquorecuperatărdquo La antrenamen-tele săptămacircnale se lucrează pe racircnd cufiecare cacircine icircn funcție de ce are nevoiecacircinele respectiv bdquoCacircinii sunt la niveluridiferite de pregătire unii mai tineri așa că pe aceștia icirci punem să caute după stăpacircniar cu cei mai avansați facem ori căutareori direcționare respectiv exerciții prin care

Am participatla 12-13 misiuni pacircnă acum

icircn cea mai mare parte icircn zone de munte și pădure

icircn principal cu Fedor și Amir Marea majoritate a

aciunilor a fost la solicitareaSalvamontului icircn judeeleCluj Alba Bihor Sălaj Maramureș Harghita

Coasna Am avut misiunechiar și icircn Făget icircn urmă cudoi ani care s-a icircncheiat cu

succes prin găsirea victimeiO misiune foarte grea am

avut icircn Harghita la BăileTușnad Colaborăm foarte

bine cu Salvamontuldin Cluj și facem și exerciii

icircmpreună cu eiicircn Cheile Turzii Băișoara

Apuseni Ceea ce ai văzut icircn Făget este doar o parte

din antrenament Mai este o parte de disciplină

și dexteritate și icircncă un antrenament

de condiie fizicărdquo a precizat pentruTransilvania

Reporter Călin Ciora

cofondator al Asociaiei pentru

Cacircini de Salvare Transilvania

intervenții vin prin intermediul Salvamontuneori prin Poliție și destul de rar prinInspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) bdquoIcircn momentul icircn care primim o solicitareavem un sistem de alarmare a icircntregii echipe șioamenii răspund dacă pot sau nu să vină icircnmisiune Din acel moment putem spune icircn cacircttimp putem ajunge la locul solicităriirdquo explicăOana Ciora Icircmpreună cu Fedor cel mai ti-trat cacircine din CST și totodată veteran alechipei Oana a participat la peste zece mi-siuni de salvare Din păcate Fedor a părăsitpentru totdeauna echipa CST lăsacircnd unmare gol nu doar icircn sufletul stăpacircnilor luidar și icircn sufletele tuturor celor care au avutocazia să lucreze alături de el

Pentru desfășurarea unui antrenamentcacirct mai eficient cacircinii au nevoie de concen-trare maximă astfel icircncacirct să fie motivați săducă la icircndeplinire comanda primită de lastăpacircnul lor fără abateri Aflăm de la Simo-na stăpacircna unui frumos labrador pe numeMorris că la nivel de antrenament cacircineletrebuie să rețină lecția predată fără corecțiicare l-ar putea distrage de la obiectivul său

bdquoTeoria antrenamentului este să ai suc-ces maxim pentru că asta trebuie să reținăcacircinele că de cacircte ori icircși icircndeplinește misiunea

primește recompensă toate sunt bune și fru-moase nu icircl ceartă și nu icircl icircntrerupe nimeni Caurmare cacircinele trebuie să fie foarte bine setaticircn antrenamente chiar dacă icircn misiuni reale demulte ori icircntacirclnim căprioare iepuri sau altfel dedistragerirdquo precizează Simona icircntreruptăde unul dintre colegii ei pentru a-și lua icircnprimire rolul de victimă icircn exercițiul desalvare pe care urmează să icircl simulezeIcircn tot acest timp Relu un alt membru alAsociației pentru Cacircini de Salvare Tran-silvania ne explică modul icircn care cacircineleia urma victimei pe care are sarcina să osalveze bdquoUrma o identifică prin faptul că o persoană care stă minim 15 minute icircntr-un locemană un miros foarte puternic icircn comparațiecu o persoană care se plimbă Un miros noucare vine din același loc este purtat de curențiide aer și cacircinii simt asta icircn orientarerdquo

Relu și Raluca Guțiu sunt proprietariilui Becks și Maya doi ciobănești germaniexemplari care se pregătesc icircn prezentpentru obținerea examenului elementar decăutare și salvare

Pentru toți membrii din CST cea maimare problemă icircn relația pe care o au cucacircinii lor este timpul limitat de care dispunpentru a se dedica antrenamentelor bdquo Avem joburi care ne rețin pacircnă la 6-7 seara și este demulte ori greu să luăm parte la antrenamentePacircnă la urmă icircnsă este momentul cacircnd nerelaxăm și facem ceea ce ne place și atunci totulse rezumă la plăcererdquo explică Raluca Guțiu

Cristina Beligăr

Tudor și Boris echipa bdquode icircnțelepțirdquo din CST

Pentru Tudor Ursastăpacircnul lui Boris

aventura icircn CST a icircnceputicircn urmă cu cinci ani cacircnda decis icircmpreună cu soțialui icircnainte de a o avea pefetiţa lor să se ocupe decreșterea unui cacircine Auales un Schnauzer mi-jlociu pentru că icircși doreauun cacircine de talie medie șila acel moment un cacircineprecum Boris părea ceamai bună alegere chiardacă Schnauzerul nu esteo rasă foarte populară icircnRomacircnia Astăzi dacă arfi să icircși ia un nou cacircinear opta tot pentru aceastărasă După cum icircl descriestăpacircnul lui Boris esteun cacircine cu idei propriiuneori ursuz dar foartecurajos și icircndrăznețAre calități bune și maipuțin bune este un marebdquolătrătorrdquo dar bdquocodașrdquo lacondiție fizică S-a inte-grat deja icircn echipa CST șialături de Tudor tinde sădevină un bun salvator șicăutător al victimelor pen-tru care singura șansă desalvare o reprezintă uneori

doar destoinicii patrupezibdquoIcircmi plăcea ideea de a face

ceva pentru Boris astfel icircncacirctsă nu rămacircnă doar un cacircinelaquode canapearaquo Icircn niciun caznu icircl vedeam pe Boris icircn sec-torul de pază și apărare și nici pe mine să lucrez așa cevaDar partea de căutare și utili-tate m-a atras foarte mult Amavut rețineri la icircnceput legatede cacirct este de complicat să facilucrul acesta pentru că icircmidădeam seama că ceea ce se face la CST nu e un simpludresajrdquo explică Tudor

Astfel aflacircnd mai multedespre Asociația Cacircinide Salvare Transilvania(CST) a icircnceput să meargăla antrenamente și să vadătot mai mult potențialul pecare icircl are Boris icircn salvareavieților omenești

bdquo Aș spune că plusul luieste curajul pentru că intră icircntufișuri sau printre crengi fără probleme Icircn ultima vreme icirclvăd tot mai concentrat ceea ceicircnseamnă că evoluează Astaicircmi place Majoritatea cacircinilorau calități pentru căutaredar mai departe totul ține demotivare și de exercițiu Icircn

ultima vreme icircl văd pe Bo-ris foarte motivat O ia ca peo joacă Icircn general Schnau-zerii sunt niște cacircini destul deenergici și porniți pe lucrudar al meu stacircnd icircn aparta-ment este și foarte comod fi-ind o parte din temperament pe care l-a icircmprumutat de lanoi Dar este un cacircine foartebun de căutare icircn dăracircmăturănu are probleme să intre icircn lo-curi stracircmte sau icircntunecoasePunctele slabe ale lui Borisicircn căutările din pădure ar fi condiția fizică dar aceastaeste din vina mea pentru căar trebui să icircl scot la alergaremult mai mult Un alt punctslab al lui sunt distragerileDe asemenea el fiind maimic de talie nu poate acoperisuprafața la fel ca alți cacircini ca Aka de exemplu care este dog german Condiția fizică este foarte importantă pentru căun cacircine care gacircfacircie nu poatemirosi foarte bine Pentru amirosi foarte bine trebuie săstea cu gura icircnchisă astfelicircncacirct să analizeze mirosulatacirct cacircnd inspiră cacirct și cacircndexpirărdquo precizează stăpacircnullui Boris

Antrenamentele laAsociația pentru Cacircinide Salvare Transilvaniase desfășoară de trei oripe săptămacircnă icircn timpulliber pe care icircl au membriiasociației La antrenamen-tele de căutare conteazăfoarte mult victima aflămde la Tudor Ursa ceea ce icircnseamnă că lucrul cu vic-tima icircn antrenamentele decăutare trebuie să fie foarteplăcut pentru cacircine

bdquoIcircn cazul lui Boris a fost greu la icircnceput pentru că icircn-totdeauna i-a plăcut de per-soana care juca rolul victimeiși atunci nu se arăta foarte in-teresat de recompensă Cacircineletrebuie să latre lacircngă victimăsă semnalizeze și atuncitrebuie să fie foarte motivat pacircnă căutătorii ajung la fațalocului și recuperează victima Acesta a fost mult timp unuldin punctele slabe ale lui BorisIcircn continuare lucrăm la acestaspect pentru că riscul să icircși piardă interesul este destul demarerdquo declară Tudor Ursa

Dresajul unui cacircinepentru căutare și salvaretrebuie icircnceput de cacircnd

F o t o copy A

r h i v a C S T

F o t o

D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

cacircinele este foarte mic TudorUrsa mărturisește că icircn cazullui Boris nu a icircnceput dresajulfoarte devreme și de aceea au ex-istat la icircnceput unele problemede disciplină bdquoPoate mi-aș luaicircncă un cacircine icircn ideea că aș face maibine lucrurile deși nu sunt convinsde asta Dar tot Schnauzer mi-așlua Pe de altă parte mai am multede lucrat cu Boris și icircmi place foartemult de el este foarte haios și icircl simt foarte atașat de mine deși are ideilelui proprii Icircmi place temperamentulluirdquo declară Tudor

O mare parte din activitateape care o fac membrii AsociațieiCacircini de Salvare Transilvanianu este văzută ca o acțiune devoluntariat ci ca un hobby Se icircntacirclnesc fac ceea ce le place șirevin icircn același loc la următoarea icircntacirclnire Bineicircnțeles ac-tivitatea lor implică și parteaadministrativă de colaborare cumai multe instituții și atunci suntnevoiți să icircși asume și asta Cutoții participă ori de cacircte ori lise solicită prezența la show-uriși demonstrații canine sau chiarși icircn programul Școala Altfeldar asta mai ales pentru a se facecunoscuți și pentru a popula-riza ideea că dresajul unui cacircinepoate fi orientat și spre căutareși salvare nu doar spre pază șiprotecție

bdquoLa noi cacircinele este icircn conti-nuare asociat cu ideea de protecție pază sau vacircnătoare dar căutarea șisalvarea mie mi se par antrenamentemult mai complexe Dacă nu lucrezicu cacircinele el uită și icircși pierde motiva-rea și tu ca stăpacircn nu reușești să icirclcitești icircndeajuns de bine icircncacirct să știi

ce face Trebuie să te dedici constantDe exemplu pentru semnalizare amlucrat foarte mult cu el la plimbărilede dimineața sau seara Boris e foartemare lătrător dar a trebuit să lucrăm

mult pacircnă a icircnceput să i se stabi-lizeze semnalizareardquo precizeazăstăpacircnul lui Boris

bdquoFiecare dintre noi avem stiluride lucru diferite icircn funcție și decacircini Există categoria celor foartemotivați cum sunt ciobăneștii germani sau malinois și ceilalți

respectiv Aka dogul german labra-dorii sau Boris Ei au un alt gen demotivare Chiar la icircnceput Boris și Morris erau numiți de ceilalți mem-bri din echipa noastră Lolek și Bolek

după felul icircn care icircși desfășurauantrenamentelerdquo icircși aminteșteracirczacircnd Tudor Ursa

Icircn echipa CST poate intra ori-cine este dispus să se prezintela antrenamente conform regu-lamentului interior al asociațieiși doar cei care icircnțeleg cacirct deimportantă este această prezențăpentru performanța viitoare acacircinelui

bdquoPacircnă acum au existat taberede pregătire pe diferite terenuri Am avut o căutare anul trecutla Mărișel am avut exerciții co-mune cu Salvamont icircn Cheile Tur-zii inclusiv exerciții icircn care cacirciniierau traversați pe o coardă de peo parte pe cealaltă a văii Icircn restnoi icircncercăm să icirci antrenăm să sedescurce pe diverse suprafețe Facemantrenament și la icircntuneric pentrucă acolo icircnvață să icircși folosească na-sul mult mai bine și să interpretezesuprafețele La căutări reale cu Borisnu am participat Am avut ocaziasă particip cacircnd am fost solicitați pentru o căutare la Mărișel dar nuam avut curaj pentru că nu eramconvins că Boris va reuși să acoperezona Pacircnă la urmă a fost poate maibine pentru că a fost o căutare carea implicat foarte mult mers pe josrdquoprecizează stăpacircnul lui Boris

Icircn prezent Boris deține unexamen de nivel elementarrespectiv un test de aptitudini

care demonstrează că este aptpentru căutare și salvare dar dinpunctul de vedere al stăpacircnuluisău cel puțin pe momentcontează mai puțin exameneleși atestatele Desigur icircn misiunireale merg de obicei acei cacircinicu atestat și care sunt icircn formăfizică bună dar după cum spunestăpacircnul lui Boris toate vor venila timpul lor

bdquo Am făcut simulări știu caresunt plusurile și minusurile cacircin-elui meu și mă interesează acum săicirci cresc rezistența fizică și dorința pentru căutare Vom merge și laexamene poate chiar icircn toamnădar nu aceasta este prioritatea deșiscopul nostru ca asociație este săavem cacirct mai mulți cacircini apți decăutări Este foarte important să ai pe cineva care să te motiveze Pen-tru mine din acest punct de vedereechipa este foarte importantă Ai perioade icircn care cacircinele nu lucreazăcum trebuie cacircnd nu ai timp săajungi la antrenamente sau cacircnd icircți pici examenul și atunci e bine să fiiicircncurajat de cei din echipă să mergimai departerdquo declară Tudor Ursa

Icircn zilele de 20-21 februarieTudor și Boris alături ceilalțimembri ai Asociației pentru Cacircinide Salvare Transilvania vor par-ticipa la expoziția internaționalăNapoca Dog Show organizată laExpo Transilvania

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1323

14 | REPORTAJ

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

IcircN PAȘI DE DANS

Cu timpul pielea se icircncrețește ridurilese adună iar clipele se transformă icircn

ani icircn ani tot mai icircndepărtați de care neamintim cu drag cu tot mai mult dragProcesul e inevitabil și o dată cu evoluțiasocietății realizăm că doar cei privilegiațivor avea ocazia să ajungă acolo să se bu-cure de vacircrsta a treia Dacă unii bunici semulțumesc să trăiască numai din amintirialții se luptă să icircși creeze mereu noi și noiamintiri adoptacircnd un stil de viață activDacă trecem luni și miercuri icircn cursuldimineții pe lacircngă Centrul de Zi pentruVacircrstnici nr 1 de pe strada Ștefan Octa-vian Iosif nr 1-3 vom avea ocazia să icircicunoaștem pe cei mai activi dintre aceștia

Punctuali echipați icircn haine de sportdar mai ales entuziasmați 30 de vacircrst-nici stau aliniați frumos icircn fața antrenor-ului de dans așteptacircnd cu nerăbdareinstrucțiunile acestuia Ca la toate cur-surile de acest gen doamnele predominădar asta nu pare să reprezinte o problemăZece minute de icircncălzire după care ringulde dans icirci provoacă pe toți cei prezențisă icircndrăznească să se simtă din nou tin-eri Sala de dans nu este foarte generoasă icircn ceea ce privește spațiul icircn schimb estegeneroasă icircn emoții atacirct pentru cei care icirciprivesc pe cursanți exersacircnd dar și pentruaceștia Acolo icircn timpul cursului dincolode muzică și indicațiile antrenorului se icircntacircmplă un lucru magic bdquoDansul elimină

granița dintre trup și sufletrdquo așa cum spuneaCurt Sachs Buletinele se topesc anii sunt

Secretul tinereii

Terapie sau nu la orele de dans

călcați icircn picioare Rămacircne doar bucuriade a dansa de a icircnvăța asemenea unuicopil tot mai multe lucruri noi

De la cercetare

la muncă voluntarăDoi cercetători din cadrul departa-

mentului de sănătate publică al Facultățiide Științe Politice Administrative și aleComunicării din cadrul UniversitățiibdquoBabeș-Bolyairdquo din Cluj-Napoca auimplementat icircn urmă cu un anun proiect prin care s-a doritmonitorizarea stării sănătății

a vacircrstnicilor care iauparte la cursuri de danspentru a vedea dacă icircntr-adevăr dansul poateavea un efect pozitiv asu-pra populației vacircrstnice

bdquoProiectul Adagio icircn pașide dans a fost gacircndit inițialca un proiect de cercetare Amavut 41 de participanți Ne doreamsă le monitorizăm starea de sănătateși să vedem care sunt beneficiile la nivel desănătate fizică și psihosocială Icircn urma cur-surilor de dans care au durat două luni amvăzut că participanții au primit o satisfacțieenormă am văzut cum reacționează cacircndse icircntacirclnesc cu alți participanți de vacircrstalor și ne-am hotăracirct să continuăm acest proiect fără fonduri din entuziasmul nostruCursul este oferit icircn acest an pentru 30 de persoane Colaborăm cu Sportiv Napoca

Dance care ne oferă cursurile de dans gra-tuit Sperăm să putem continua acest proiect

să găsim sponsorizări sau alte finanțări pen-tru că acum cursurile sunt gratuite La vară planificăm să organizăm un festival de dans pentru vacircrstnici care va avea loc pe data de19 iunierdquo spune Cătălina Bracircnză (fotomedalion) cercetător icircn cadrul UBBunul dintre coordonatorii proiectului

Cursurile de dans au icircnceput pe 1februarie 2016 și au loc de două ori pesăptămacircnă Participanții icircnvață dansuriclasice tango vals vienez dar și salsa bachata bdquoCursurile includ zece minute de

icircntindere de pregătire pentru cur-surile de dans exerciții fizice care

sunt foarte importante pentru

această vacircrstă pentru că le permit să icircși mențină tonu-sul muscular dar previntotodată căderile care suntiarăși o temă importantă

pentru vacircrsta lorrdquo spuneCătălina

Festival pentru vacircrstnici

După două luni de curs cei 30 departicipanți vor putea concura alături dealți vacircrstnici de la alte centre icircn cadrul unuifestival bdquoFestivalul se va desfășura sub formaa două concursuri unul cu coregrafie pregătitădin timp iar celălalt se va baza pe coregrafiaimprovizată Icircncercăm să popularizăm eveni-mentul la toate centrele pentru vacircrstnici dinCluj-Napoca și la cluburile pensionarilor pen-tru a avea cacirct mai mulţi participanți Eveni-

mentul va fi organizat la Centrul de CulturăUrbană Casinordquo spune Cătălina

Icircn timp ce noi discutăm pe ring lu-crurile devin din ce icircn ce mai complicateSe dansează tango Cu toate că unii numai beneficiează de aceeași mobilitatetoți icircncearcă să icircși depășească limitele In-structorul și-a ales o parteneră pe măsurăDoamna Viorica Elena Micușan icircn vacircrstăde 69 de ani este sportivă de cacircnd se știelucru vizibil cu ochiul liber Arată cu celpuțin zece ani mai tacircnără și se mișcă aido-ma unei adolescente

O sportivă norocoasăbdquoIcircn cadrul acestui curs vin a treia oră

Am mai făcut dans și icircnainte pentru că icircmi place dar nu cu profesor E first timerdquospune aceasta veselă Merge și la cur-sul de engleză din cadrul centrului și icirciplace ca din cacircnd icircn cacircnd să exersezemai icircn glumă mai icircn serios și limbaengleză bdquo Mă simt foarte bine eu suntsportivă nu mă las Totuși sunt persoanemult mai tinere aici și nu numai pe care leinvidiez pentru tinerețea lor dar poate ace-stea mă invidează pe mine pentru tonusulmeu Fac sală cardio fac de mult iarnaski vara icircnot fac de toate Le icircmpletesc petoate armonios pentru a nu avea timp săicircmi fie uracirct singură La dans totul depindede partener Dacă acesta știe să te conducătotul merge ușor nu icircntacircmpini greutăți icircnmișcări Eu l-am avut partener pe domnulinstructor acum Am fost o norocoasărdquospune Viorica

După icircncheierea cursului e greu să

reușești să vorbești cu cineva Majoritar-tea dansatorilor fug la propriu spre o altă

Actrița și antreprenoarea MonicaBicircrlădeanu va sărbători ZiuaFemeii icircn Cluj-Napoca prin par-ticiparea ca speaker icircn cadrul

Conferinței de Leadership Feminin TheWoman

Monica Bicircrlădeanu va vorbi femeilorlider pe 10 martie despre importanța pa-siunii icircn tot ceea ce construim icircntocmaicum ea a reușit să creeze Mooncast icircnpropriul garaj unde a icircnvățat să sculpteze icircn ceară și argint Linia de bi juterii Moon-

cast a gacircndit-o și construit-o singură dela piesele icircn sine pacircnă la identitate șidistribuție

Monica locuiește icircn prezent icircn Los An-geles unde icircn urmă cu patru ani și-a lansatpropria casă de producție cu 23 de proiectela activ Monica a absolvit Facultatea deDrept din Iași iar icircn 2002 și-a icircndeplinitvisul de a lucra icircn televiziune moderacircndemisiunea bdquoLa Stradardquo pe B1TV Din 2004actrița a icircnceput să joace icircn filme dintre careamintim Despre Oameni și Melci (2012)The Death of Mr Lazărescu (2005) și Franc-esca (2009)

Pasiunea profesională ndashelement definitoriual femeii liderLa baza succesului se află pasiunea

și pentru Loana Comșa consilier psiho-logic și coach care după 25 de ani de ac-tivitate icircn sectorul business a ales să fiemai aproape de oameni și de trăirile lorIcircn cadrul The Woman Loana va prezen-ta celor peste 300 de femei pasionate

de antreprenoriat și leadership cum sămanagerieze stresulIcircncurajarea femeii icircn a ocupa poziții

de conducere va fi accentuată și prinprezentarea Stelei Toderașcu careocupă funcția de Commercial MarketingManager AVON RomacircniaampMoldovaStela va aborda zona de women em-powerment care a fost promovată in-tens icircncă de la finalul anului trecut princampania Schimbă Lumea (derulatăde către AVON) Această campanie apornit de la un studiu derulat de cătreAVON și care a surprins aspecte legate

de preocupările romacircncelor cu privirela familie antreprenoriat feminitate etc

Stela Toderașcu are o experiență de11 ani icircn companie și coordonează activ-itatea celor trei arii ale departamentuluide marketing din Romacircnia și MoldovaMarketing Planning PR și Digital

Gala de Premii The WomanTematica principală a celei de-a V-a

ediții The Woman este bdquoFemeia lider

ești turdquo centrată prin Gala de PremiiThe Woman panel-urile de discuție șiprezentările care vor avea loc icircn 10 martiela Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca

bdquoThe Woman este mai mult decacirct un eveni-ment este o tradiție a recunoașterii femeii liderDorim ca prin acest eveniment să icircncurajăm femeile icircn a se dezvolta continuu din punct devedere profesional icircn business-urile pe care lereprezintă sau le conducrdquo afirmă TeodoraOla PR Libero Events

Gala de Premii The Woman are ca scoprecunoașterea și promovarea femeilor im-plicate icircn acțiuni care ajută comunitatea

Cunoscuta actriță Monica Bicircrlădeanu va sărbători ziua femeii la The Woman icircn Cluj-Napoca

A D V E R T O R I A L

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1423

Muzica fado o căutare permanentă a fericirii

Muzica fado supranumită și bdquoSufletul muzicii portu-ghezerdquo este icircnscrisă icircn listele UNESCO pentru protecțiași promovarea patrimoniului național portughez șidescrie prin versurile sale melancolia și tristețea vieții

cotidiene păstracircnd totodată neatins echilibrul dintre resemnare șisperanță Atmosfera muzicii fado se caracterizează prin acel senti-ment de rdquodor permanent de ceva anume mereu altcevardquo o căutarepermanentă a fericirii

Ana Moura este cea mai tacircnără cacircntăreață de fado și va con-certa din nou la Cluj duminică 28 februarie 2016 icircncepacircnd cu ora2000 la Sala Polivalentă evenimentul făcacircnd parte din turneulde promovare al noului album al artistei intitulat bdquoMourardquo Al-

bumul a fost lansat icircn 2015 la finalul lunii noiembrie Crescacircnd

icircntr-o familie de cacircntăreți care a icircncurajat-o să urmeze o carierămuzicală Ana a cacircntat primul ei cacircntec fado la vacircrsta de doar 6ani Artista are deja icircn portofoliu zeci de premii dintre care douăGolden Globes 2 premii Amali și icircn 2008 a fost premiată cu douădistincţii pentru bdquocea mai bună interpretărdquo şi bdquocel mai bun albumrdquopentru bdquoDesfadordquo

Ana Moura revine la Cluj cu un suflu proaspăt combinacircnd per-fect stilul muzicii fado cu influenţe pop și cu acorduri de chitarănoul ei album bdquoMourardquo readucacircnd icircn atenția ascultătorilor nevoiapermanentă de introspecție prezentă icircn realitatea vieții cotidiene

COMUNITATE | 15

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

nu se icircntacircrzie

și care au reușit să inspire și să icircși atingăobiectivele profesionale 10 femei lidervor fi premiate icircn cadrul Conferinței deLeadership Feminin The Woman dinzonele de interes precum educațiecarieră branding personal jurnalism sauCSR bdquoPremiile The Woman sunt acordate icircn

baza cercetărilor realizate iar printre criteriilede selecție enumerăm activitatea icircntreprinsăicircn cadrul comunității imaginea construităde-a lungul timpului dedicarea față de do-meniul de activitate promovarea brandului personal sau rezultate financiare obținuterdquo adeclarat Teodora Ola

12 femei lider din Romacircnia vor par-ticipa la cea mai importantă conferințăde leadership feminin din Cluj-Napocași vor inspira prin exemplul personalexperiențele profesionale și personalecomunitatea femeilor de afaceri Ace-stea sunt Maia Morgenstern (directorTeatrul Evreiesc de Stat) Ingrid Vlasov(designer vestimentar) Daniela Budu-rea (Country Director Western UnionRomania și Bulgaria) Cristina Săvuică(Country Manager Lugera) RalucaMichailov (director general BP Pub-lishing Media) Maria Me (SeniorVice President EBS Romacircnia) OanaMarinescu (FondatoareampManaging

Director OMA Vision) și Roxana Do- brescu (Senior HR Manager AVONRomacircniaampMoldova) care va moderaevenimentul Icircnscrierile la conferințăcontinuă pe site-ul wwwthewomanro

Mulțumim partenerilor cares-au implicat icircn organizarea șisusținearea acestui eveniment

Powered by Maxx RoyalSponsor AVON Bijuteria TeilorRecommended Travel Partner ParavionOffi cial Car RMB Mercedez-BenzOffi cial Coffee MeronPremium Media Partner Forbes

Parteneri Mediatic Sabion LibertyTechnology Park Centrul Ortodontic ClujVania Szasz Centrul Medical SanconfindChic Ville EuroGSM Canar MAC PaperConcept UBC Sublime Angela CiobanuEvrika Ciao Bella Marty RestaurantsImpress Tokyo Japanese Restaurant

Persoană de contact

Mădălina HodorogProject ManagerLibero EventsTel 0741 401 399Email madalinaliberoeventsro

A D V E R T O R I A L

sală din cadrul centrului fie pentru a jucașah sau remi fie pentru cursul de picturăengleză sau de calculatoare Au progra-mul bine stabilit și icircl respectă icircntocmai

bdquoIcircmi place mult cursul de dans pentru cămă face să mă simt icircn forță Vrem să dansăm pentru a ne simți mai bine pentru a neexersa mintea corpul Nu am mai fost niciodată la cursuri de dansȘiu să dansez dar nu așa ar-tistic cum icircnvățăm acumrdquo aspus Vali Fărcaș icircn vacircrstăde 61 de ani Doamna și-aconvins și soțul icircn vacircrstăde 66 de ani proaspătpensionar să o icircnsoțeascăla cursurile de dans bdquo Măsimt foarte bine după ce danseznu am mai fost niciodată la nici-un curs de dans Abia aștept să vinsă ne mișcăm Nouă cei de vacircrsta a douacum icircmi place mie să spun ne e foarte utilămișcarea Vacircrstea a treia vine abia mai icircn-colo M-a convins soția să vin să fiu sincerExersăm și acasă aproape zilnic Soția știemai bine să danseze și mă icircnvață și pe mine Avem spațiu și ne place Ne pregătim și noi pentru festivalul din vară Vom participa laambele probe Mergem după principiul totulsau nimicrdquo a spus Ioan Fărcaș Acestamărturisește că este activ și icircn afaracentrului și că face gimnastică aproapezilnic bdquoDacă nu facem două zile mișcare ne pocnesc toate oasele Nu vrem să ne lăsămVrem să ne creem o viață cacirct mai longevivă

și sănătoasărdquo spune acestaMaria Hosu a participat și la cursuri-le de anul trecut bdquoIcircmi place mult dansulLunea și miercurea vin la cursurile de dansde societate iar joia la dansuri populare Maidansam pe la nunți pe la chefuri icircn tinerețeDansuri populare am dansat tot timpul de plăcere Am decis să vin și anul acesta să mă perfecționez Icircmi face mare plăcererdquo spuneMaria Hosu icircn vacircrstă de 61 de ani

Lucian Ambrosie instructorul de dansdin cadrul Sportiv Napoca Dance este icircncacircntat de ambiția bdquoelevilorrdquo săi bdquoCo-

legii mei de la UBB se ocupă de motivarea lor pentru a ajunge aici eu icircncerc să icirci motivez sărămacircnă Dans icircn adevăratul sens al cuvacircntu-lui nu putem face dar facem puțină mișcareNe simțim bine Icircncercăm să ne coordonăm puțin să ne cunoaștem mai bine corpul Pen-tru că au o anumită vacircrstă nu putem facelucruri complicate dar se mai dezmorțesc

puțin mușchii Le face binerdquo este de părereinstructorul

Activități diverseMihaela Marcovici (foto medalion)

coordonatorul Centrului pentru Vacircrst-nici numărul 1 este icircncacircntată de faptulcă tinerii icircși icircndreaptă atenția asupra

vacircrstnicilor și fac proiecte pentruaceștia Icircn cadrul centrului au

fost organizate de-a lungultimpului cursuri de dans

dar acestea nu au fostținute de profesioniști icircndomeniu De asemeneacursurile au stat la bazaunei cercetări bdquo Accep-

tarea durerii prin dansrdquobdquoNoi am făcut o terapie de grup icircn cadrul Centrului de

Vacircrstnici nr 1 Au venit aceștitineri minunați cu o ofertă de dans

care s-a mulat exact pe ceea ce doream euNoi făceam cursurile de dans fără instruc-tori profesioniști Aveam o voluntară care se princepea la salsa și așa am icircnceput noi să facem mișcare Cacircnd au venit cei doi tineriCătălina și Petru cu propunerea de dansni s-a părut un mare noroc pentru noi să facem ceva organizat și mai ales la un altnivel Acum am trecut la profesioniști lucrucare am observat că este foare dorit Am por-nit de la trei perechi care icircși doreau să icircnvețesă danseze dansuri populare mai mult Acum mi-am dat seama că sunt foarte mulțicare doresc să icircnvețe orice Avem o trupăde dans care icircnvață dansuri de societatedar și o echipă de dansatori de populară

E o activitate care icirci solicită icircntr-unmod plăcut pentru că orice ar fi de la orelede dans nu se icircntacircrzie E mai ceva ca laserviciu Sunt primii Ceea ce icircnseamnă că proiectul e un succesrdquo este de părere Mi-haela Marcovici

Cei care participă la cursurile de dansau media de vacircrstă de 70 de ani bdquoSunt și persoane de 85 de ani care vin la dans dar și proaspeți pensionari Este un domn de 92 deani care icircncă dansează El vine la icircntacirclnirilemai speciale Are o ținută impecabilă Icircntrebatcare este secretul său acesta a spus că a avutmereu o activitate Mulți ani s-a ocupat dealbinărit și lăptișorul de matcă i-a făcut bineCacircnd este invitat la dans vine Vine la șahconstant dar dacă e invitat și la alte activitățivine Vine un moment cacircnd nu mai ai timpsă te uiți icircn buletin sau nici nu icircși mai doreștisă ajungi să te uiți pentru că sufletul rămacircnetacircnăr și icircți dorești lucruri chiar dacă haina de

pe tine este una mai ridată Contează cum tesimțirdquo consideră Mihaela

Dansul tratamentpentru depresieDintre cei 30 de participanți la curs trei

suferă de depresie cronică bdquoDansul este cea

mai ușoară terapie icircmpotriva depresiei terapieaccesibilă oricui iar rezultatele se văd rapidNu trebuie ședințe plătite la psiholog ci e su- ficient ca un specialist să icircți spună ce să faci

și să dansezi efectiv Eu sunt psiholog dar nusunt pentru ședințele plătite ci pentru a identi- fica o modalitate accesibilă și utilă pe care omulsă o poată aborda oricacircnd icircn viață Un curs dedans este binevenit pentru că nu te lasă să te gacircndești la probleme te motivează să ieși dincasă Pe ringul de dans sunt persoane caresuferă de depresie cronică S-au lăsat antrenateicircn această activitate deși au mărturisit că leeste foarte greu să plece din casă Tratamentulse ia icircn continuare pentru că la un momentdat depresia devine o tulburare nu mai e vorbade un moft iar orice depresie netratată ducela o tulburare Am zis să icircncercăm să vedemdacă nu putem să ne setăm pe altceva decacirct pe singurătate Sunt aici și asta mă bucurărdquospune coordonatoarea centrului

bdquo Aici facem multe lucruri care icirc i ajută sădea un sens vieții de după pensie celor care do-

resc să fie activi Majoritatea nu doresc să icircn-curce viața copiilor sau mulți au copii plecațiicircn străinătate Timpul petrecut aici este unul pe care vor să icircl utilizeze icircntr-un mod deose-bit fiind foarte conștienți că e păcat să pierzitimpul i-am antrenat icircn tot felul de activități Am gacircndit un program de cursuri de calcula-tor de cursuri de engleză avem și un curs de portugheză pentru că avem voluntar i icircn acest

sens Toate aceste lucruri se fac icircn mod volun-tar Dacă ne-am permite am extinde cursurilede dans pe o perioadă nelimitată Dansul este pe departe cea mai agrea tă activitate apoi pelocul doi este teatrul Avem și o trupă de teat-ru facem terapie și prin teatru Sunt persoanetalentate care icircn viața lor nu au jucat icircntr-o piesă de teatru care nu au recitat o poezieLe place se implică chiar nu credeau că potmemora integral un text S-au setat pe text șiau reușit Am avut și un regizor voluntar cares-a ocupat de ei și avem acum și pe acel sec-tor mai multe cereri Cursurile de engleză șicalculator sunt dorite sunt foarte dorite pen-tru că mulți au copii plecați icircn străinătate do-resc să știe să comunice sau să le demonstrezenepoților că bunicul nu este atacirct de departe deceea ce este nou acumrdquo spune Mihaela

Maria Man

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1523

16 | COMUNITATE

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

INTERVIU

Snooker-ul este latura aristocratică a ba-nalului biliard jucat de foarte mulţi ti-

neri icircn cluburile de profil existente icircn oriceoraş oricacirct de mic Icircnsă despre snooker săştiu destul de puţine lucruri Se spune că arfi apărut icircn Evul Mediu icircn secolul al XIV-lea deşi există dovezi că o variantă a sacare se juca direct pe pămacircnt se practica icircnGrecia antică icircncă din secolul al IV-lea icircHPeste secole biliardul precursorul snooker-ului a devenit un joc al aristocraţilor fiindpracticat ca un joc de salon icircn ţările din ves-

tul Europei Astăzi jucătorii de snooker seprezintă icircn faţa publicului icircn ţinute impeca- bile papionul fiind un accesoriu obligatoriuAproape o necunsocută icircn racircndul romacircnilorsnooker-ul a devenit tot mai familiar datoritătransmisiilor prin intermediul Eurosport Unrol definitoriu icircn popularizarea acestui sport icircl au şi comentatorii specializaţi iar unul din-tre aceştia este Marius Ancuţa De profesiestomatolog Marius Ancuţa este unul dintrecei mai apreciaţi promotori ai snookerului icircnRomacircnia Icircn racircndurile de mai jos vă invitămsă lecturaţi un interviu savuros cu cel care vaprezenta meciul demonstrativ de snookerdintre legendele acestui sport John Higginsși Ken Doherty care se va disputa la data de4 martie la Cluj-Napoca

Reporter Ce icircnseamnă snooker pentru Marius Ancua și de unde pasiunea pentruun sport pacircnă la urmă exclusivist

Tainele sportuluicu papion

Marius Ancuţa Icircnseamnă auto-disciplină un mod de a trăi viaţa icircnvăţacircnd ce este autocontrolul Pasiuneapentru snooker s-a născut la Londra icircn1993 datorită prietenului meu TrevorGordon Fryer El este bdquocriminalulrdquo

- Știm că la un moment dat ai făcut pa- sul tocmai spre Anglia pentru a participala cursuri de snooker Cum este pentruun icircncepător o astfel de experienă Care

a fost primul lucru pe care l-ai icircnvăat acolo - Şi mă mai duc Chiar acum icircn mar-

tie am cursul şi examenul pentru level 2WPBSA Coach Intrarea la masă care nuare nicio legătură cu ce făceam icircnainteIcircnainte practicam dacă icircmi permiteţitermenul ndash snooker lăutăresc

- Care au fost primii paşi icircn Romacircmiacacircnd se poate spune că a apărut snooker-ul icircn ţara noastră - Imediat după 1990 dar aici colegul

şi prietenul meu Sandy ar putea povestimai multe despre celebrul club de laMuncii unde eu nu am reuşit vreodatăsă prind o masă liberă

- Ce presupune un antrenament de snooker - Icircn primul racircnd noţiuni temeinice

despre poziţie şi intrare la masă noţiunice trebuie sincronizate icircntr-o singurămişcare aşezarea pe lovitură apoipfffff multe detalii de acord fin

- De cacircnd comentaţi snooker şi ce presupune această meserie Mă refer ladocumentare la pregătirea pentru un

astfel de comentariu- Icircn 1998 am comentat Openul Scoţian

ndash finala (noiembrie) Icircn acei ani do-cumentarea era extrem de anevoioasădin cauza imposibilității accesului lainformațiile imediate Cum transmisiileerau mai rare icircncepeam documentareacu 7-10 zile icircnainte Printre altele icircmisunam prietenul din Anglia și icircl rugamdacă mai avea timpul fizic să-mi trimtăziare sau dacă nu un e-mail cu princi-palele știri

- Ce legătură există icircntre snooker şi sto-matologie Icircn afara de precizie desigur

- Niciuna sau poate ndash fără modestie ndashMarius Ancuța

- Există public de snooker icircn Romacircnia - Da chiar extrem de avizat și sunt

convins că-l vom vedea și la Cluj cuprilejul demonstrativului Higgins ndashDoherty Ronnie Stuart și Michaelane-au făcut nouă romacircnilor un compli-ment spunacircnd nu credeam că există icircntr-o țară necunoscută nouă precumRomacircnia o cultură snookeristică și unpublic atacirct de avizat

- Pentru jucătorii şi iubitorii de snookerdin Romacircnia cel mai important

eveniment a avut loc la sfacircrşitul luniinoiembrie a anului trecut de care ai și

amintit de altfel cacircnd au venit icircn ţaranoastră legendarul Ronnie OrsquoSullivan şicampionul mondial icircn exerciţiu la acelmoment Stuart Bingham De ce atacirct detacircrziu mă refer după atacircţia ani icircn careromacircnii erau cacirct de cacirct familiarizaţi dejacu snookerul - Pentru că abia anul trecut am cu-

noscut oameni paroliști oameni de ca-racter oameni cu coloană vertebrală șioameni care mai presus de orice cacircștigfinanciar au crezut icircn mine icircn snookerși mă bucur că nu s-au icircnșelat DovadaCampionatele Europene de Snooker cevor fi găzduite de țara noatră timp de3 ani Va fi un turneu destinat exclusiv jucătorilor profesioniști Titulatura nuimpiedică jucătorii chinezi thai-landezi australieni sau chiar brazilieni să participe Așaa hotarat WPBSA ( WorldProfesionall Billiard andSnooker Association) să senumească

- Pe 4 martie or veni la Clujdoi foşti campioni mondiali

John Higgins și Ken Doherty iar snookeriştii romacircni prezenţi la eveni-ment or avea şansa să joace un meci cucei doi campioni mondiali Ce ar trebui

să ştie sau la ce să se aştepte norocoşii careicircşi or bdquoicircncrucişardquo tacurile cu cei doi - Nimic Să trăiască momentul ce va

fi poate unic pentru ei să nu se preocupede ceva pentru că cei doi mari campionivor avea grija de ei

- Ştim că sunteţi managerul unui clubde snooker Există interes icircn racircndulromacircnilor pentru acest sport - Este un club de biliard și snooker

Este cel mai mare din Europa de Estavacircnd 25 de mese de biliard Dynamic IIIși 6 de snooker După ce la inaugurarel-am avut pe Stephen Lee icircn noiembrietrecut ne-au călcat pragul Ronnie Stu-art și Michaela anul acesta la icircncepu-tul lunii februarie datorită asociatuluimeu (Leonard Dobre) am găzduit celmai puternic și mare concurs de biliard

ndash bila 9 ndash din Europa icircn acest an prins icircn calendarul EPBF 192 de jucători din icircntreaga lume Am fost onorați de 17dintre primii 25 de jucători mondialiPremii icircn valoare de 20000 de euro Șiacum să răspund la icircntrebare da foartemare Eu cu greu pot găsi o masă liberăde snooker la mine icircn club

- Există un jucător de snooker icircn Romacircnia care ar putea măcar să se apropie de valoarea jucătorilor dincircuitul profesionist - Jucători avem nu foarte mulţi Dar

din păcate doar atacirct și nu este vina lor

- Aţi participat la turnee profesioniste Dacă da care a fost cel mai dificil adver- sar şi care ar fi fost adversarul pe carev-aţi fi dorit să-l icircntacirclniţi - Ca spectator da niciodată ca jucător

Eu zic că am icircncă simțul ridicolului

- Cum este un jucător profesionist de snooker Ce calităţi ce abilităţi trebuie să aibă el pe de o parte Pe de altă partecirculă multe legende despre tabieturile

jucătorilor de snooker Care sunt acestea - Fiece jucător are calitățile lui la

fel precum tabieturile dar toți mun-cesc (cel puțin la icircnceput de carieră)enorm Snookerul este o combinație detalent (variabil) antrenament susținutconcentrare și toate acestea adunate se

icircncarcă de valoare printr-o pregătirepsihologică fără fisură Ca

tabieturi ar fi nu schimbaucreta pe parcursul turneu-

lui alții nu schimbă pa-pionul alții pantofii alțiilenjeria după principiulechipa cacircștigătoare nu seschimbă vreodată

- Ronnie OrsquoSullivan este principalul vector de imagine

al acestui sport ce ne puteţi spunedespre el - Eu pot spune că am descoperit

puțin din omul Ronnie OrsquoSullivan Omare plăcere și onoare să constat căRonnie este prietenos amabil parolist șitoate adunate pentru mine icircnseamnă unom de caracter Nu este o caracterizare alui Ronnie este ce am descoperit eu alt-fel nu mi-aș permite eu să-l caracterizezpe el dar totuși pentru a-ți răspunde la icircntrebare am să-l citez din memorie pemarele Steve Davis care după Masters-ul de la Londra a spus cam așa bdquoNuexistă sporturi icircn lume icircn care vedeta sădepășească sportul icircn sine dar icircn snookerRonnie este acolordquo

- Care este jucătorul dvs preferat şi de ce - Jimmy White pentru că și datorită

lui am ajuns să fiu bdquosnooker addictrdquoși pentru că este singurul jucător desnooker ce m-a făcut să placircng

- Ai fost vicepreşedintele Federaţiei Romacircne de Snooker dar aţi renunţat dece - Nu prea icircmi mai aduc aminte e is-

torie Acum doar joc icircn cadrul federațieiși-mi plătesc taxele ca orice alt jucător

- Dacă ar fi să definii snookerul pentrucei mai puin avizai sau cunoscători cele-ai spune despre acest sport - Că educă mai mult decacirct orice alt

sport Atunci cacircnd icircncepi să-i descoperitainele nu spectaculozitatea

Patrice PodinăMarius Ancuţa şi Stuart Bingham

John Higgins Marius Ancuţa și Ken Doherty

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1623

călătorii | 17

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

DIVERSITATE

Capitala de jure a Olandei are o reputație dedestinație ușuratică icircn Romacircnia bdquo Ai fumat [mari-

juana]rdquo și bdquo Ai fost icircn Redlight District [zona pros-tituatelor]rdquo cam acestea sunt primele două icircntrebări- și poate singurele - pe care le primești cacircnd te icircntorcidintr-o călătorie din Amsterdam Iar dacă răspunsuleste negativ la amacircndouă s-ar putea să cazi de prost

Bineicircnțeles Amsterdam este mult mai mult decacircto sumă de cofee-shopuri - multe dintre ele la limitasalubrității - și de spectacolul destul de trist al prostitu-atelor din vitrine Dar fără exhibarea viciilor icircn stradănu ar ceea ce este un oraș al tuturor libertăților

Un mușuroi uman al lumii libere este piața din fațaGării Centrale locul unde se stabilește de obicei primulcontact dintre călător și oraș Tramvaiele glisează pe in-sula articială printre miriade de oameni care foșgăie icircncolo și icircncoace Pe dreapta e punctul de plecare al

vaporașelor pe stacircnga și mai icircn plan secund dincolode un ochi de apă se lăbărțează o biserică gotică Onegresă grasă ține un carton icircn macircnă pe care scrie căIisus ne iubește pe toți Doi tineri icircndrăgostiți un el șiun el se țin de macircnă icircnainte de a trece strada pentru aporni icircn explorarea orașului pe marele bulevard Dam-rak Centrul de informații pentru turiști e situat tot aici icircntr-o clădire cu icircnfățișare de conac de secol al XIX-lea

O bună idee e să vă faceți acomodarea cu orașulla bordul unui vaporaș de-a lungul unei excursii pecanale una dintre atracțiile bdquoobligatoriirdquo ale Amsterda-mului

Majoritatea croazierelor ocolesc insula gării cen-trale prin spate pe racircul IJ și icirci aduc pe pasageri icircn fațaunei clădiri de er care seamănă cu un rechin verdeproiectată de celebrul arhitect italian Renzo Piano Senumește NEMO și este un muzeu al științei

Icircnainte de a intra pe canalele propriu-zisevaporașul dă o tură și prin fața unei impresionantecorăbii de lemn cu trei catarge Aceasta este replicadelă a vasului Amsterdam unul dintre cele mai mariale Companiei Olandeze a Indiilor Orientale care s-ascufundat la chiar primul său voiaj icircn 1749 Munca dereconstituire a corabiei a durat cinci ani și a fost gata icircn1990 De atunci noul velier Amsterdam stă ancorat icircnfața Muzeului Național Maritim

Croazierele vaporașelor continuă pe canalele dincentrul orașului și se icircncheie icircn același loc din fața găriiGhidajele includ fragmente din istoria orașului inspi-rate de clădirile icircnalte și subțiri care delează ordonat icircnstacircnga și dreapta

După icircntoarcerea din croazieră e vremea să luațiorașul la pas Aici deja ecare călător icircși poate construipropriul Amsterdam de la pasionații de artă la iubitoriide istorie și arhitectură la amatori de droguri ușoare le-gale sau amor pe bani metropola libertății are o ofertăde nerefuzat Orice ați alege nu vă veți putea feri de unlucru - spectacolul străzii Pentru o supradoză din acestdrog petreceți jumătate de oră icircn Piața Dam kilometrulzero al Amsterdamului Simultan aici puteți găsi unYoda levitacircnd o Doamnă cu Coasa fumacircnd bdquoiarbărdquoentuziaști care oferă icircmbrățișări gratis tineri care icircndeamnă la pocăință sau un scoțian cacircntacircnd bdquoAmazing

Gracerdquo la cimpoi Luați-vă porția de artă stradală lacircngăun corn de hacircrtie umplut cu carto prăjiți și maioneză ndashvarianta olandeză a fast-foodului

De aici icircncolo ecare cu Amsterdamul lui Limitaeste doar libertatea celuilalt

Bogdan Stanciu

Amsterdam orașul tuturor libertăților

Spectacolul străzii icircn piaţa Dam kilometrul 0 al oraşului

Bulldog primul coe-shop din Amsterdam devenit o reţea de succes

Arhitectură nouă icircn cartierul de dincolo de racircul IJ

Portul de agrement din faţa gării centrale

Imagine cu antrenorul clujean Ştefav Kovacs din sectorul dedicat echipei Ajax al Amsterdam Museum

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1723

18 | DOSAR

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

PERICOLE

De la gripa aviară şi cea porcină pacircnăla mai recentele Ebola şi Zika se pare

că omenirea se confruntă tot mai des cuboli şi virusuri care se răspacircndesc rapidsunt periculoase şi nu au leac de multeori De altfel odată cu oamenii au evolu-

at şi virusurile astfel că există icircn istorianoastră multe perioade icircntunecate icircn caremolimele au decimat milioane de oameni

Virusul Zika

Cel mai recent virus care a intrat icircn

atenţia noastră este Zika Acesta este trans-

mis de ţacircnţari şi afectează icircncă de anultrecut continentul american ind conside-rat o nouă ameninţare la adresa sănătăţiiumane chiar dacă infectarea trece adeseaneobservată Potrivit agenţiilor de presăinternaţionale virusul a fost semnalatdeja icircn peste 30 ţări mai ales din AmericaLatină iar principala teamă este ca el sănu provoace malformaţii ale fetusului saucomplicaţii neurologice la persoanele con-

taminate Ameninţarea Zika este şi maimare aşadar pentru femeile icircnsărcinate

Un studiu realizat de cercetători bra-

zilieni sugerează că cele mai mari riscuri

de malformaţii la bebeluşi se icircnregistreazăcacircnd infecţia apare la mame icircn primul tri-

mestru de sarcinăVirusul a fost reperat prima oară icircn

Uganda icircn 1947 la o maimuţă De altfelscrie AFP numele icirci vine de la cel al uneipăduri din apropierea capitalei ugandezeKampala Zika aparţine aceleaşi familii Fla-

viviridae ca viruşii febrei dengue şi febreigalbene Primul caz uman de febră Zika afost semnalat icircn 1968 conform OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS)

Virusul se transmite prin interme-

diul ţacircnţarilor la fel ca alte infecţiitropicale Mai exact ţacircnţarii icircnţeapă opersoană infectată iau astfel virusul şicontaminează icircn continuare alte per-

soane tot prin icircnţepături Este vorba de-

spre anumite specii de ţacircnţari Aedes ae-

gypti şi ţacircnţari tigru (Aedes albopictus)

Urgenţă medicalăIcircn marea majoritate a cazurilor (70-

80) infecţia trece neobservată Cacircndse manifestă simptomele sunt de tipgripal (febră dureri de cap) cu erupţiicutanate Infecţia cu virusul Zika sepoate manifesta şi printr-o conjunctivităsau o durere icircn spatele ochilor precumşi prin edeme pe macircini sau picioare

Există şi două tipuri de complicaţiigrave observate de specialişti aces-

tea sunt complicaţiile neurologice şimalformaţii ale fetuşilor unor femei bol-nave Icircnsă Organizaţia Panamericanăa Sănătăţii (OPS) precizează cădeocamdată nu există bdquonicio dovadă că

Zika ar putea provoca moarteardquoTotuşi nu există remediu specic şi

nici vaccin icircmpotriva acestui virus Sin-

gurele icircngrijiri care se pot acorda bol-

navilor sunt calmantele pentru scădereadurerilor Oamenilor din zonele afectateli se recomandă să evite ţacircnţarii iar cu-

plurilor să amacircne planicarea unei sar-

ciniSe pare că peste 5000 de femei

icircnsărcinate din Columbia sunt infectatecu Zika experţii sunt icircngrijoraţi pentrucă virusul se transmite foarte rapid şipe distanţe mari iar consecinţele pot devastatoare Prin urmare OMS a de-

clarat Zika urgenţă medicală globală

pe 1 februarie ind icircn aceeaşi catego-

rie cu Ebola Icircn acest context vor putea accelerate activităţile de cercetare şimodalităţile de contracarare a virusului

Ebola

Icircnainte de Zika jurnalele de ştiri icircncepeau cu un alt virus ce părea să se

răspacircndească rapid şi devastator EbolaAcesta a lăsat icircn urmă mii de morţi icircnAfrica icircn ultimii doi ani Focarul epide-miei Ebola a pornit icircn decembrie 2013din Guineea apoi s-a răspacircndit icircn Li- beria şi Sierra Leone trei state vecineZece ţări au fost afectate de Ebola in-

clusiv Spania şi Statele Unite ale Ame-ricii provocacircnd potrivit datelor statis-

tice ociale 11315 decese din 28637de cazuri icircnregistrate dintre care peste99 icircn Guineea Liberia şi Sierra LeoneAceste date au fost prezentate de OMS icircn ianuarie 2016 cacircnd organizaţia aanunţat sfacircrşitul epidemiei La numai ozi după anunţ icircnsă a apărut un nou cazde icircmbolnăvire icircn Sierra Leone

Conform OMS Ebola este o febrăhemoragică extrem de violentă cauzatăde un virus descoperit icircn 1976 cacircnd aizbucnit o epidemie icircn Sudan Repu-

blica Democrată Congo Yambuku şiNzara Motivul pentru care epidemiaeste atacirct de periculoasă este dat de ratade supravieţuire care este de doar 10Dacă infecţia este descoperită devremeşansele de supravieţuire pot creşte

Cercetătorii cred că virusul provinede la liliacul de fructe care trăieşte icircnpădurile din Africa Europa Australia şiAsia sau de la antilope şi maimuţe careulterior a fost contractat de oameni princontactul cu sacircnge secreţii sau organe

de la animalele bolnave sau moarteMai departe Ebola se transmite de

la om la om prin contact direct cu opersoană infectată sau prin contact indi-rect cu un mediu expus la sacircngele orga-

nele sau secreţiile organismului umansau animal infectat

Spre deosebire de alte virusuri cum

este SIDA retrovirus care se poate lo-

caliza icircn bdquorezervoarerdquo animale precummaimuţele pentru perioade lungi detimp şi poate transmis congenitalEbola trebuie să infecteze continuu noigazde pentru a se replica şi a supravieţui

Epidemiile de gripăEpidemiile de gripă sunt deja

obişnuite icircn sezonul rece icircnsă tulpinilesunt altele periodic Icircn iunie 2009 OMSa lansat o alertă de pandemie după ceau fost icircnregistrate mai multe cazuri icircn Statele Unite şi icircn Mexic Era vorbadespre gripa A (H1N1) aşa-numităbdquoporcinărdquo care a ucis 18500 de oameni icircn 214 ţări pacircnă icircn luna august a anului2010 cacircnd OMS a ridicat alerta

Şi icircn acest sezon cel puţin 50 de per-

soane au murit icircn Rusia din cauza aces-

tei gripe produse de virusul AH1N1

potrivit unor date obţinute de AFP IcircnUcraina situaţia a fost mai gravă ndash aufost icircnchise instituţiile de icircnvăţămacircnt icircn mai multe centre urbane inclusiv laKiev Cazurile mortale ale acestei bolisunt icircnregistrate mai ales la bolnaviicronici cei cu imunitate scăzută şi careau deja şi alte afecţiuni

Icircn urmă cu 10 ani ameninţarea ve-

nea de la gripa aviară un tip de gripăcare afectează icircn principal păsările darcare poate infecta şi specii de mamifere

Zika EbolaHIV Bolile careicircnsoţesc istoriaomenirii

Deoarece gripa se transmite de la om la om atacirct pe cale aeriană (prin vorbit tuşit strănut) cacirct şi prin contactul direct sau diferitele obiecte personale ale bolnavului igiena este foarte importantă pentru prevenirea bolii ndash spălatul pe macircini foarte des şi evitarea incintelor aglomerate ne pot feri de epidemiile de sezon

OMS avertizează că virusul Zika transmis icircn principal de ţacircnţari se propagă bdquoicircn mod explozivrdquoicircn A merica de Sud unde icircn 2016 ar putea trei-patru milioane de cazuriDe la depistarea bolii pentru prima dată icircn mai 2015 icircn Brazilia virusul s-a răspacircndit icircn peste 30 de ţări 5000 de femei icircnsărcinate din Columbia sunt infectate cu Zika potrivit OMS

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1823

boli şi virusuri | 19

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

ndash inlusiv omul A fost identicată pen-

tru prima dată icircn anii 1900 icircn Italia dara fost găsită mai tacircrziu icircn toată lumeaUn virus al gripei aviare H5N1 a fostidenticat icircn 1997 icircn Asia şi a creatpanică icircn lumea icircntreagă vorbindu-sede iminenţa unei epidemii de proporţii

Gripa aviarăProbabil că ne amintim cu toţii cum icircn octombrie 2005 virusul H5N1 aajuns şi icircn Romacircnia ind identicat lapăsări din localitatea Ceamurlia de Jos judeţul Tulcea Romacircnia era prima ţarăeuropeană unde prezenţa acestui virusa fost conrmată icircn mod ocial Icircngri- jorarea a fost şi atunci semnicativă icircn condiţiile icircn care de la primelecontaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong 1997 s-a raportatun număr semnicativ de infecţii şi de-

cese icircn Asia de Sud-EstLuacircnd icircn considerare modelele

precedente specialiştii spun că epi-demiile de gripă pot să apară icircn mediede trei patru ori icircntr-un secol cacircnd unnou subtip de virus apare şi se transmiteuşor de la o persoană la alta Iar siste-

mul imunitar uman nu este bdquospeciali-

zatrdquo să facă faţă unor astfel de virusuriIcircn prezent această boală nu mai estetotuşi atacirct de mortală Gripa din 1918este considerată de mulţi cea mai marepandemie din istoria omenirii făcacircndla nivel global icircntre 50 şi 100 de milioa-ne de victime ndash icircntre care 20 de milioa-ne icircn numai cacircteva luni Virusul care aprovocat atacirctea morţi era tot cel aviarH1N1 icircnsă boala a rămas icircn istorie cabdquogripa spaniolărdquo pentru că icircn aceastăţară a făcut 8 milioane de victime

Cauza principală a răspacircndirii lanivel mondial a virusului a fost mişcareamasivă a trupelor la sfacircrşitul PrimuluiRăzboi Mondial

Bolile ucigaşeBolile au existat icircncă de la icircnceputul

omenirii icircnsă numai după ce oameniiau icircntemeiat aşezări şi s-au stracircns icircncomunităţi mai mari s-au extins şi auapărut epidemiile Şi atunci o boalăputea rămacircne icircn interiorul aşezăriiIcircnsă apoi comunităţile şi popoarele au icircnceput să icircşi mărească teritoriile săcucerească noi ţinuturi să călătoreascămai mult ndash iar virusurile au icircnceput săcircule şi să facă ravagii atunci cacircndajungeau icircn interiorul unui grup deoameni nepregătiţi pentru ele Şi domes-ticirea animalelor a adus un nou atac almicrobilor acestea ind purtătoareleunor boli ce s-au dovedit devastatoarepentru oameni Astfel se poate spune căprogresul omenirii a stat şi la baza unor

maladii care au decimat mai apoi zecide milioane de oameni

Una dintre acestea a fost variola careucidea o treime dintre bolnavi Virusulexista şi cu mii de ani icircn urmă iar icircn 1796a fost dezvoltat şi un vaccin Cu toate ace-stea icircn 1967 virusul a ucis două milioanede oameni şi a afectat alte milioane icircn icircn-

treaga lume Icircn acelaşi an OMS a pornito campanie de eradicare a virusului prinvaccinarea maselor prin urmare 1977 afost ultimul an icircn care au mai fost semna-late cazuri de variolă Virusul a fost de-

clarat eliminat din lumea naturală dar icircncăexistă icircn laborator Boala se răspacircndeşteprin contactul direct cu persoana infectatăsau pe calea aerului icircn cazul unui spaţiu icircnchis şi icircngust ndash deci ar putea face ravagiidin nou dacă ar reactivată

Ciuma şi holeraProbabil că cea mai bdquocelebrărdquo boală

icircn sensul negativ este cea supranumităbdquoMoartea neagrărdquo - ciuma Aceasta aucis jumătate din populaţia Europei dinanul 1348 ajungacircnd pacircnă icircn China şi In-

dia ind considerată prima pandemieadevărată din istorie

Ciuma este cauzată de o bacterie

şi icircncă poate constitui o ameninţare icircnanumite zone sărace icircn comunităţileinsalubre infestate cu şobolani Totuşimedicina modernă poate trata aceastăafecţiune care icircn urmă cu sute de anidecima familii oraşe icircntregi

Cam la fel de bdquocelebrărdquo este holerabdquoimportatărdquo din India icircn secolul alXIX-lea cacircnd comerţul şi turismul au icircnceput să se dezvolte Virusul a ajunsastfel către Chi- na Japonia Africade Nord E s t u lMijlociuşi EuropaDin secolul alXIX-lea şi pacircnă icircnprezent au avut loc şaseepidemii de holeră care aurăpus milioane de vieţi omeneşti

Holera este cauzată de o bacterieintestinală denumită Vibrio cholerae

iar icircn cele mai multe cazuri manifesta-rea bolii nu este foarte violentă Majori-tatea sistemelor imunitare sunt capa-

bile să facă faţă acestei infecţii condiţiaprincipală ind ca pacienţii să rămacircnăhidrataţi icircndeajuns de mult pentru a icircnfracircnge boala Bacteria se poate trans-mite prin contact zic apropiat icircnsăforma uzuală de transmitere a bacterieieste prin intermediul hranei şi al apei

Boala anilor lsquo80

Anii lsquo80 au stat sub semnul unei alteameninţări globale o pandemie care afăcut peste 25 de milioane de victime

din 1981 şi pacircnă icircn prezent Statisticilerecente arată că circa 333 milioane deoameni sunt icircncă purtători ai virusu-

lui HIV (human immunodeciencyvirus) care cauzează SIDA Virusul serăspacircndeşte prin contactul cu sacircngeleşi uidele corporale ale unei persoaneinfectate şi atacă sistemul imunitar

Odată infectat acesta nu mai poate facefaţă unor afecţiuni banale care nu arconstitui o problemă pentru un orga-nism sănătos Virusul HIV devine SIDAatunci cacircnd sistemul imunitar este severafectat

Specialiştii cred că virusul provinede la anumite specii de maimuţe icircnsăa suferit o mutaţie atunci cacircnd a fosttransmis la om pe la jumătatea secolu-

lui XX HIV a călătorit icircn toată lumeapornind din Africa ind răspacircndit princontacte sexuale neprotejate şi prin fo-

losirea la comun a seringilor de cătreconsumatorii de droguri

Icircncă nu există un leac pentru SIDA icircnsă există medicamente care ţin vi-rusul sub control Icircn plus educaţiaşi campaniile de informare icircn racircndulpopulaţiei au avut ca rezultat o scăderea numărului bolnavilor

bdquoMarea Ciumă AlbărdquoTuberculoza este una dintre cele

mai longevive boli pe care oamenii icircncăle icircnfruntă Spre deosebire de celelalte boli prezentate pacircnă acum tuberculozanu apare sub formă de epidemie nici icircn episoade ndash urme ale sale s-au desco-

perit pe tot parcursul istoriei omeniriiind găsită atacirct icircn documente scrisecacirct şi icircn ADN-ul mumiilor egipteneCauzată de bacteria Mycobacteriumtuberculosis boala devine extrem

de periculoasă deo-

arece setransmite pecalea aeruluibdquoŢintelerdquo bacterieisunt plămacircnii iar boala se manifestă prindureri icircn piept slăbiciunepierdere icircn greutate febrătranspiraţie nocturnă şi tuse cu sacircnge

bdquoMarea Ciumă Albărdquo aşa cum afost supranumită a omoracirct unul dinşapte europeni purtători icircn perioada1600 ndash 1800 Apoi a atacat coloniile dinAmerica Spre sfacircrşitul secolului al

XIX-lea 10 din totalul deceselor eraucauzate de tuberculoză Abia icircn 1944medicii au dezvoltat un antibiotic icircm-

potriva microbului streptomicina iar boala a icircnceput să mai dispară Din păcate icircnsă aceasta continuă să infecteze 8 mil-ioane de oameni dintre care 2 milioane icirci cad victime anual iar Romacircnia este

icircntr-un top nedorit al cazurilor detuberculoză din Europa

Poliomielita

Chiar dacă s-a crezut că am scăpat deea poliomielita mai apare sporadic icircncondiţiile noilor controverse pro şi anti-vaccinuri Tot mai mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copiii iar rezultatele nu icircntacircrzie să apară ndash boli care au dispărut laun moment dat reapar şi fac ravagii

Specialiştii arată că poliomielita a pro-

vocat epidemii pentru o perioadă foartelungă de timp paralizacircnd şi omoracircndsute de mii de copii De exemplu icircn 1952 icircn Statele Unite erau icircnregistrate 58000de cazuri de poliomielită Dintre acesteao treime au dus la paralizia copiilor iar3000 la deces

Nu există efectiv un tratament alpoliomielitei icircnsă există un vaccin e-

cient dezvoltat la icircnceputul anilor lsquo50 Deatunci numărul cazurilor de poliomielitădin ţările dezvoltate a scăzut dramatic icircnsă boala nu a dispărut Campaniile de vacci-nare icircmpotriva poliomielitei se desfăşoarăla nivel global şi au scopul declarat de aeradica complet această afecţiune

Mădălina Kadar

Focarul epidemiei Ebola a pornit icircn decembrie 2013 din Guineeaapoi s-a răspacircndit icircn Liberia şi Sierra LeoneTot prin icircnţepăturile ţacircnţarilor se răspacircndeşte şi malaria o boală care continuă să provoace probleme mai ales icircn regiunea

sub-sahariană unde anual sunt semnalate icircntre 350 şi 500 de milioane de cazuri dintre care circa un milion duc la deces

Multe boli pot f oprite din răspacircndire prin vaccinare Icircn contextul controverse-lor pro şi contra vaccin cacircnd mulţi părinţi aleg să nu icircşi mai vaccineze copii

există riscul să apară iarăşi boli pe care le credeam istorie

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 1923

20 | SPORT20 | SPORT

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

analiză

S

uporterilor Universității nu le-a mairămas decacirct să cacircnte și să iasă icircn stradă

icircn semn de atașament pentru echipa sim-bolului universitar Foto Dan Bodea

bdquoScopul nostru nu este acela de a creacampioni ci oameni sănătoși Nu record ciarmonie nu ură ci camaraderie nu victorie personală ci victoria naținunii nu speculăci jertfărdquo spunea icircn toamna anului 1919părintele Clubului Sportiv UniversitateaCluj implicit al echipei de fotbal bdquoUrdquo doc-torul Iuliu Hațieganu Anii s-au scurs darideea a rămas aceași

Centenarul se apropie și ar trebui să emotiv de sărbătoare pentru Cluj-NapocaNu un centenar sărbătorit printr-un bdquosuc-cesrdquo nemaiatins ci prin icircnsăși existențaacestei echipe La șapte ani distanță de laultimul bdquostrigătrdquo general de susținere faniiUniversităţii ies din nou icircn stradă Nu pen-tru că mai aşteaptă vreo minune ci pentrucă vor să transmită un mesaj simplu bdquoUrdquo

probabil va muri dar ideea va dăinui e şidoar icircn suetele clujenilor

De la bdquoMarș pentru o ideerdquola bdquoDacă n-ar f laquoUraquordquoIstoria aproape seculară a Universității

Cluj a consemnat numeroase episoade zbu-ciumate Ar de prisos să le reamintimdeși suporterii din noua generație poate

bdquoDacă n-ar fi Urdquo hellip

nu au avut răbdarea necesară să ascultepoveștile celor care au fost parte a unorevenimente desprinse parcă din lme

istorice Cu mici excepții existența luibdquoUrdquo nu a fost nicacircnd una bdquorozrdquo Mai icircntacirci club departamental apoi sub um- brela unui non-prot iar ulterior clubprivat

Sub orice formă de organizare bdquoUrdquoa reușit să renască tot de atacirctea ori decacircte ori bdquoi s-a cacircntat prohodulrdquo Icircntr-o zifriguroasă de ianuarie (2009) 5000 declujeni au ieșit icircn stradă icircntr-un marșnemaivăzut icircn Romacircnia un bdquo Marș pen-tru o ideerdquo Cu mic cu mare cu bannerefulare steaguri și cacircntece din reper-toriul bdquostudențescrdquo clujenii au trans-mis Romacircniei mesajul lor de dragostenecondiționată pentru bdquoUrdquo Miile desusținători ai Universităţii au icircnconjuratatunci centrul oraşului şi s-au oprit pedrum icircn faţa Prefecturii şi a Primărieiunde au scandat minute icircn şir bdquoStadionstadionrdquo sau bdquoIon Moina e casa noastrărdquo

Copii de toate vacircrstele oamenitrecuţi de prima tinereţe studenţi şisimpli trecători au reicircnviat preţ de cacircte-va ore atmosfera tipic bdquouniversitarărdquocare a făcut echipa Universităţiicunoscută peste tot icircn ţară Preşedinteleonoric al lui bdquoUrdquo Remus Cicircmpeanuprezent atunci la miting a rememo -rat evenimentele copleşit de solidari-tatea arătată faţă de bdquoUrdquo Cluj bdquoA fost

ceva ieşit din comun Felul icircn care s-adesfăşurat tot marşul m-a impresionat pacircnă la lacrimi Suporter ii au scandat cu

atacircta responsabilitate şi patos fără a facevreo aluzie vizavi de orice A fost extraor-dinar de frumos Suporterii au demonstraticircncă o dată că există ceva inconfundabil icircnsuetele a mii de oameni Vocea celor mulţia fost vocea lui Dumnezeurdquo icircşi aminteş teocialul Universităţii Cluj

Alături de suporteri au ieşit atunci icircnstradă sportivi de la mai multe secţii aleclubului Universitatea Fetele de la bdquoUrdquo Jolidon baschetbalistii de la U-Mobitel-co handbalişti de la bdquoUrdquo Transilvaniaechipa de volei masculin sportive de la judo rugby şi nu icircn ultimul racircnd maimulte grupe de la centrul de copii şi juniori ale clubului de fotbal care astăzisunt componenţi ai lotului pregătit deMihai Teja A urmat acţiunea din varaanului 2012 Cunoscutul lider de atuncial galeriei bdquoUrdquo Cluj Mircea Cenan aliasRJ a organizat bdquoMarşul ndash laquoUraquo Cluj Nu

Moare NiciodatărdquoAlte cacircteva mii de suporteri aibdquostudenţilorrdquo au ieşit icircn stradă pentru asensibiliza autorităţile şi posibilii inves-titori după ce patronul clubului FlorianWalter a plecat cu o echipă icircntreagă de jucători la Ploieşti pentru a investi laPetrolul La data de 10 martie (ac) clu- jenii vor ieşi din nou icircn stradă La felca şi icircn 2009 bdquoUrdquo nu are investitor dar

beneciază de aceaşi dragoste la fel denecondiţionată a fanilor atacircţia cacircţi aumai rămas Locul de icircntacirclnire e acelaşiPiaţa Unirii iar motoul acţiunii estebdquoDacă n-ar laquoUraquordquo o idee izvoracirctă dinprobabil cel mai frumos refren al uneigalerii de fotbal bdquoCe m-aş face eu Ce te-ai

face tu dacă n-ar laquoUraquordquobdquoUrdquonde sunt suporteriide altă datăProfesori universitari medici sau

oameni simpli cu toții au răspunsinițiativei unui nou marș de susținerepentru bdquoUrdquo Icircnsă icircn spatele simpatiei decare se bucură fotbaliștii icircn alb și negruse ascunde o realitate crudă iar cel mai bine aceasta al fost reliefată pe site-ulsuporterilor bdquoUrdquo Cluj este precum ocorabie icircn derivă părăsită de marinariși chiar de căpitan icircnțelegacircnd prin astaabsenteismul tot mai evident al supor-terilor și a unui lider care să coaguleze icircntreaga energie a oamenilor

bdquoCred și avem suciente argumente pentru a duce discuția icircn orice plan că cese icircntacircmplă acum cu U și mai ales ce se

va icircntacircmpla icircn viitorul foarte apropiat enesemnicativ față de pericolul care paștemasa de suporteri și simpatizanți laquoUraquo- iști A vorbi despre existența Universității și asimbolurilor reprezentate de ea icircn lipsa unuinucleu puternic alcătuit din suporteri e ab-surd Fără rost laquoUraquo nu poate exista fără su- porteri indiferent de forma icircn care vrea sauva nevoită să o facă Suporterii lui laquoUraquoicircn momentul de faţă nu alcătuiesc o sumă aindivizilor care vin la meciuri sau urmărescrezultatele echipei

Că ne place sau nu ( de fapt sigur nu ne place) suporterii nu mai formează un grupeterogen aşa cum se icircntacircmpla pacircnă acumcacircţiva ani Fără a intra icircn bucataria internăa peluzei e sucient să acceptăm că cu puţine excepţii tot mai rare grupul ce ducea greul existenţei alb-negre nu mai dă multesemne că există Icircn afara cacircntecelor şi a acte-lor de caritate restul semnelor vitale pentru

o peluză s-au cam stins Se vorbeşte mult facebook-ul e plin de grupuri ale prietenilorlaquoUraquo-işti dar realitatea este că se face foarte puţin icircnspre o unitate ce dă forţa oricărui grup Nu ne e teamă de ziua icircn care la laquoUraquose va pune punct cacirct de liniştea acelui mo-ment Aşa cum suntem astăzi mai putemsperia pe cineva iar teama cea mai mare estecă lăsacircnd Universitatea să moară acest faptnu va mai stacircrni un protest al maselor Su - porterilor lui laquoUraquo le lipseşte un lider

Le lipseşte un RJ capabil să canalizezeenergiile băieţilor de cartier muncitorilorstudenţilor doctorilor sau profesorilor spreacelaşi scop icircntr-o direcţie comună E su- cient să privim poze din arhivele ziare-lor care ilustrează manifestările galerieiUniversităţii de altă dată pentru ca toţisuporterii să-şi aducă aminte că avacircndu-licircn faţă pe Mircea Cenan niciunul dintreaceştia nu s-a simţit slab Că indiferent de

context indiferent că a fost apreciat sau nusuporterii au făcut parte dintr-un grup carea contat atacirct pe stadion cacirct şi icircn afara lui Atunci dispariţia Universităţii era de ne-conceput Astăzi e aproape o certitudine RJnu a fost un lider A fost liderulrdquo se arată icircn mesajul postat de jurnalistul MihaiHosu pe site-ul numaiuro

Patrice Podină

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2023

SPORT | 21

1 Astra Giurgiu 24 13 8 3 40-28 47

2 Dinamo 24 12 8 4 31-23 44

3 FC Viitorul 24 12 7 5 46-26 43

4 FC Steaua 24 12 7 5 33-21 43

5 Pandurii 24 12 7 5 31-24 43

6 Tacircrgu Mureş 24 8 11 5 26-20 35

7 CSMS Iaşi 24 9 8 7 20-23 35

8 CSU Craiova 24 8 6 10 25-25 30

9 Botoşani 24 6 8 10 30-33 26

10 CFR Cluj 24 7 10 7 29-25 25

11 ACS Poli 24 4 9 11 22-34 21

12 Voluntari 24 3 9 12 23-40 18

13 Concodia 24 3 8 13 21-40 17

14 Petrolul 24 2 8 14 16-31 8CFR Cluj şi Petrolul au pornit icircn noul campionat cu cacircte o penalitate de -6 puncte

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

FOTBAL

bdquoLa pomul lăudatrdquo privim degeaba

Prima etapă din 2016 s-a scurs ne-aurămas comentariile Pauza competiționalăa reprezentat o intensă campanie deachiziții pentru echipele din Liga 1 Jucătoricu nume și renume au ajuns icircn campion-atul din Romacircnia Despre jucătorii străinicare de-a lungul anilor au atras atenția pre-sei fie prin performanțele de pe dreptung-hiul verde fie pentru derapajele din viețilepersonale am mai vorbit Am așteptat cuinteres să-i revedem la lucru pe Adi MutuCiprian Marica sau Gabriel Tamaș Primula prins aproape o repriză icircntreagă icircn icircnfracircn-gerea echipei sale ASA Tacircrgu-Mureș 0-1acasă cu Pandurii bdquoBriliantulrdquo de altă datănu a mai avut nici măcar bdquoreflexii sclip-itoarerdquo Cu multe kilograme icircn plus și cuo evidentă blazare Adi Mutu mai mult s-aplimbat pe teren dar icircn puținele momente icircn care a avut mingea la picior ne-a arătatcă știe fotbal și nu duce lipsă de imaginațieMutu este băiatul tupeist de care fotbalulromacircnesc avea nevoie dar dacă ar fi avutcu vreo 10 ani mai puțin E greu de cre-zut că Mutu va prinde lotul pentru Eurodar măcar plusează prin atitudine Icircntabăra campionilor de la Steaua au sosit icircn această iarnă Tamaș și Marica Pentruprimul această revenire este ca un act dedreptate după ce a fost dat afară de MirelRădoi doar pentru că fostul căpitan dinGhencea voia să lase impresia că are per-sonalitate Oricacircte bdquobuberdquo are avea Tamașeste un fotbalist cum rar se va mai naște icircn Romacircnia Dintre toți bdquogreiirdquo reveniți icircnLiga 1 icircn această iarnă Tamaș este probabilsingurul care va prinde lotul pentru EuroCiprian Marica și-a călcat pe macircndrie și s-a icircntors icircn fotbalul pe care l-a scuipat cu doaro lună icircnainte să accepte contractul SteleiNedorit nici măcar de vreo echipă anonimăa Europei Marica a revenit bdquoacasărdquo Un actde trădare am putea spune dacă privim

trecutul dinamovist al atacantului Icircnprimul meci al noului an Marica a alergats-a demarcat a șutat la poartă a fost faul-tat și icircn general ne-a arătat că este departede vremurile icircn care evolua icircn Germaniasau era golgheterul echipei naționale Spredeosebire de Adi Mutu noul atacant al Ste-lei are cacircțiva ani icircn minus și beneficiază deo popularitate remarcabilă pe rețelele desocializare ceea ce i-ar putea aduce și multdorita convocare sub tricolor

HANDBAL

Allison Pineau este numele celmai des rostit icircn ultima vreme

de iubitorii de sport din țara noastrăFranțuzoaica de culoare legitimatăla HCM Baia Mare a fost recent icircncentrul unui scandal de rasism iar lasfacircrșitul săptămacircnii trecute a icircnscrisun gol magnific la ultima fază de jocdin confruntarea Fleury ndash HCM BaiaMare Reușita ei aproape a calificatechipa maramureșeană icircn sferturileLigii Campionilor la handbal femininși reprezintă o palmă bdquosimbolicărdquo pen-tru cei care au jignit-o icircn cel mai odiosmod cu putinţă

Halucinanta povesteascunsăCei care au jignit-o pe Allison

Pineau și acei bdquosuporterirdquo care icircn ge-neral nu fac altceva decacirct să jignească șisă incite la violență și manifestări rasistesunt icircn mod evident doar o macircnă degolani plătiți de conducători de cluburisă pună presiune pe adversari Icircn oriceformă Acei golani care ridică degetelemijlocii și scandează injurii la adresaunui sportiv sau altul nici măcar nuștiu să scrie corect numele celor pe care icirci bdquoatacărdquo De citit probabil că ultimullucru pe care l-au avut icircn fața ochilor afost bancnota de 50 de lei bdquociubucrdquo dela oficialii care icirci plătesc să murdăreascăsportul Sălăjenii au jignit-o icircn celmai mudar mod cu putinţă pe AllisonPinault fără măcar să ştie că handbalistaa fost declarată cea mai bună jucătoaredin lume icircn 2009 şi a fost de două orivicecampioană mondială cu naţionalaFranţei Allison este un model pentrucopii iar atitudinea şi devotamentul eipentru clubul maramureşean ar trebuisă fie o lecţie pentru cei care renunţă lasport la onoare şi principii atunci cacircnddau de greu Probabil niciunul dintreacei bdquosuporterirdquo care au iniţiat ataculrasist la adresa fanţuzoaicei care pen-tru amatorii de statistici este cea mai bună marcatoare a actualei ediţii a LigiiCampionilor nu icircnţelege faptul că Alli-son joacă pentru Romacircnia şi reprezintăRomacircnia icircn cea mai galonată competiţiecontinentală intercluburi Allison esteneplătită de cacircteva luni a fost datăafară din locuinţa de serviciu şi icircşi facetreaba icircn continuare doar pentru că ocolegă a luat-o la ea acasă Ar fi putut

să ceară rezilierea contractului dar aales să lupte pentru Baia Mare pentruRomacircnia a ales să se dueleze cu celemai galonate echipe de handbal dinEuropa cu un singur gacircnd să cacircştige

Obrazul icircntors romacircnilor

Eu nu joc handbal pentru ca oamenii

să mă judece pentru culoarea pielii mele Este o prostie Am

fost chiar dezamagită și foarte supărată de situaie Pentru

mine este chiar o rușine pentrucă eu joc pentru Baia Mare eureprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel

Reacia acelor persoane pentrucă nu-i pot numi suporteri a

fost insultătoare și nu pot ac-cepta așa cevardquo Allison Pineau

handbalista insultată de bdquosuporteriirdquo echipei HC Zalău

Liga Campionilor Şi totuşi Allison a icircn-tors şi celălat obraz celor care au bdquoscui-

patrdquo Cu eleganţa specifică postului pecare evoluează coordonatorul de joc alvicecampioanei Romacircniei HCM BaiaMare a avut un mesaj pentru cei care icircncă nu au icircnţeles că rolul suporteruluieste acela de a-şi icircncuraja favoriţii şi nude a arunca vorbe fără rost icircnspre adver-sar bdquoEu nu joc handbal pentru ca oameniisă mă judece pentru culoarea pielii meleEste o prostie Am fost chiar dezamagită și foarte supărată de situație Pentru mine estechiar o rușine pentru că eu joc pentru Baia Mare eu reprezint Romacircnia icircntr-un fel și o fac la cel mai icircnalt nivel Reacția acelor per-soane pentru că nu-i pot numi suporteri a fost insultătoare și nu pot accepta așa cevardquo a fost răspunsul franţuzoaicei

A bdquorenăscutrdquo icircn RomacircniaNăscută şi crescută icircn Franţa Al-

lison Pineau este dublă vicecampioanămondială și fost bdquoBalon de aurrdquo mondial icircn 2009 cea mai icircnaltă distincție acordatăunui sportiv Anul trecut a revenit icircnRomacircnia semnacircnd cu HCM Baia Maredupă ce icircn sezonul 20122013 a evol-uat la Oltchim Racircmnicu-Vacirclcea gru-pare desființată icircntre timp Ulterior s-atransferat la Vardar Skopje dar o acci-dentare chiar icircn timpul turneului finalal Campionatului Mondial din 2013 i-aștirbit rdquostrălucireardquo de altădată Icircn 2014a ajuns la Krim Ljubljana dar a capotat icircncă o dată A preferat să joace un se-zon icircn campionatul Franței la modestaNicircmes icircnsă evoluțiile tot mai sigure auadus-o din nou icircn atenția marilor cluburiale Europei Gyor la Buducnost și chiarcampioana Romacircniei CSM Bucureștiau fost grupările tentate să obținăsemnătura celei mai bune jucătoare deapărare din lume Icircn cele din urmă a

ajuns la Baia Mare unde a renăscut dinpropria-i cenușă Allison este icircn acestmoment golgeterul Ligii Campionilorcu 70 de goluri marcate și o medie deşapte goluri pe meci Ultima ispravăa săvacircrșit-o la finalul săptămacircnii tre-cute cacircnd a icircntors soarta meciului din-tre Fleury și HCM Baia Mare icircn doar45 de secunde Maramureșencele auobţinut o victorie istorică icircn meciul cuFleury Loiret Handball asiguracircndu-şi icircn proporţie de 90 calificarea icircn sfer-turile de finală ale Champions Leaguedupă succesul cu 18-17 Golul victorieiși probabil al calificării a fost marcat

chiar de Allison Pineau icircn ultima secundăde joc după ce tot ea egalase la 17 cu 40 desecunde icircnainte de ultimul fluier Practiccea mai bună jucătoare din istoria Franţei a icircngenuncheat campioana ţării sale demon-stracircnd astfel că este o profesionistă 100Pineau a dat dovadă de ataşament faţăde culorile clubului care a uitat să o maiplătească dar și față de Romacircnia țara ei

adoptivă icircn acest moment Vădit marcată descandalul de la Zalău Allison a fost vremede 50 de minute doar o umbră a unei maricampioane Antrenorul băimărencelor acontinuat să creadă icircn ea şi a ţinut-o icircn terentot meciul iar icircncrederea i-a fost răsplătităFranţuzoaica avea de altfel să recunoascăla finalul meciului de la Orleans că nu s-aridicat nici măcar la nivelul aşteptărilor eibdquoA fost un meci special pentru mine Am avutalături icircn tribune familia Nu m-am simțit bineicircn prima repriză am ratat destul de mult Totuls-a terminat cu bine și acum sunt fericitărdquo spu-nea jucătoarea de 26 de ani

Patrice Podină

70de goluri a marcat Allison Pineau pen-

tru HCM Baia Mare icircn actuala ediție a Ligii

Campionilor fiind golghetera competiției

F o t o D a n B o d e a copy

T r a n s i l v a n i a R

e p o r t e r

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2123

22 | DIVERTISMENT

Icircn fiecare joi săptămacircnalulTransilvania Reporter

livrat direct la tine acasă

Abonamente se pot face prin E-MAIL comenzitransilvaniareporterroSC APEX SRL str Horea nr 38-40Telefon 0264596213

INFORMAŢII ABONAMENTEE-mail comenzitransilvaniareporterroTelefon 073333 3800 ( luni-joi 1000-1700)

( T V A

i n c l u s )1 8 leilună

3 24 leiluni

12 96 leiluni

6 48 leiluni

Abonează-te acum

Berbec(21 mar - 20 apr)Săptămacircna asta ai avutmomente de incertitudine

referitoare la cariera ta Icircn unele situaţiiai greşit Icircncearcă să nu ai resentimentepriveşte cu speranţă săptămacircna ce urmeazăEste posibil să ai noroc cu privire la o vacircnzaresau cumpărare

Taur(21 apr - 20 mai) Icircn ultime le zile a i fost rupt d erealitate Trebuie să ai grijă icircn

continuare de problemele financiare fiindcăeşti prea icircncrezător icircn reuşită Este foarteposibil să revezi o persoană pe care aproapecă ai uitat-o Icircți va face plăcere

Gemeni(21 mai - 22 iun)Ai mare nevoie de odihnă Aiavut multe pe cap eşti foarte

obosit Icircncearcă să fii mai vesel să vezilucrurile dintr-o perspectivă mai optimistăTrebuie să fii mai realist mai practic si mai icircncrezător icircn vi itor

Rac(23 iun - 22 iul)Vor avea loc cacircteva schimbăriimportante icircn viaţa ta Nu te

speria cu răbdare şi intuiţie aceste lucruritrec mult mai usor Icircţi trebuie un pic deveselie icircncearcă să racirczi mai des Un pic derăbdare cu cei din jurul tău nu strică

Leu(23 iul - 22 aug)Este de preferat să te odihneştişi să fii optimist Icircncearcă

să-ţi petreci mai mult timp cu familia şisă-ţi păstrezi zacircmbetul şi veselia Nu lasăgacircndurile și grijile adunate din ultimele zilesă te copleşească

Fecioară(23 aug - 22 sep)Ceva ai făcut greşit săptămacircnaasta Trebuie să fii ma i flexibil şi

icircngăduitor să nu spui chiar tuturor tot ceeace gacircndeşti Te aşteaptă nişte responsabilităţinoi care par greu de rezolvat la prima vederedar icircn curand lucrurile se liniştesc

Balanţă(23 sep - 23 oct)

Zilele care au trecut nu ţi-auadus satisfacţii prea mari Noroc

că eşti creativ şi ai o intuiţie excelentă Tefrămacircntă partea financiară şi cauţi soluţii dereuşită Ai grijă să te sfătuieşti şi cu persoanaiubită sau cu cineva foarte apropiat

Scorpion(24 oct - 21 nov)Problemele financiarete-au cam apăsat săptămacircna

asta Icircncearcă să priveşti cu optimismurmătoarele zile şi fă-ţi un plan mai precisTrebuie să fii mai realist si mult mai practicPacircnă la sfacircrșitul săptămacircnii viitoare vei aveaceva de sărbătorit

Săgetător(22 nov - 21 dec)Organizarea este lucrul careţi-a cam lipsit icircn ultima vreme

Avacircnd icircn vedere oportunitățile care teașteaptă icircncearcă să-ți faci planuri maiprecise Acordă o atenție mai mare la relaţiilecu cei apropiaţi de tine

Capricorn (22 dec - 20 ian)

Săptămacircna care vine icircți aduce osoluţie la problemele financiare

Există mari şanse ca să-ţi reuşească Aide gacircnd să icircncepi noi proiecte care să-ţischimbe icircn bine stilul de viață și să te ajute icircn viitor

Vărsător(20 ian - 18 feb)Eşti plin de optimism şi

icircncredere Pot apărea ni şte veştibune sau o surpriză plăcută Restabileşti olegătură veche cu o persoană pe care n-aivăzut-o de multă vreme Primeşti o invitaţiela o petrecere poate nuntă

Peşti(19 feb - 20 mar)Săptămacircna asta te-ai trezit larealitate Trebuie să ai mai mult

curaj icircn ceea ce faci şi să depui mai multefort chiar cu un pic de risc Optimism aivoinţa icircţi mai trebuie Ai grijă de sănătateata icircncearcă să profiţi de weekend pentruodihnă

Horoscop săptămacircnal

Redactor-șefCaius CHIOREANRedactor-șef adjunct Ruxandra HUREZEANSecretar general de redacție Claudia ROMITANCoordonator ediția online Bogdan STANCIUPublisher Adrian POP

adipoptransilvaniareporterroDirector executiv Mihaela ORBANmihaelaorbantransilvaniareporterroRedactor administrație amp economieClaudia ROMITAN

Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL Cluj Napoca Romacircnia 400495 Calea Turzii nr 150wwwtransilvaniareporterro | wwwfacebookcomtransilvaniareporter

Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres ShuerstockTIPARampPrePress Compania de Producție Tipografică Cluj

Abonamentele se pot icircncheia prin POŞTA ROMAcircNĂ - oficiile poştale din orice localitateAPEX Cluj - tel 0264596213REDACŢIE - tel 0733333800 (luni ndash joi icircntre orele 1200 ndash 1500)email comenzitransilvaniareporterro

REDACȚIA redactiatransilvaniareporterro telefon 0733333800

Redactor cultură educaţie Cristina BELIGĂRRedactor politică Marius AVRAMRedactor social Maria MANRadu HAcircNGĂNUȚRedactor sport Patrice PODINĂ

FotoreporterDan BODEAConcept grafic Ciprian BUTNARUDTP Rareș OLTEANU Isabela MUNTEANCorecturăElena GĂDĂLEANProducţie Marius STANCIU

VORBAGAcircȘTEI

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

SPORTIVĂ IcircN COMUN Ă

DOCTORCĂMILĂ CU O

SINGURĂCOCOAȘĂ

PORŢI IcircN CASĂ

UN SPORTLA IcircNĂLŢIME

A SE IcircNDOIUȘOR

AȘA983085I(Crișana)

CASĂ

POȘTĂ

A SE URCA

MUNCITORILA ADAcircNCIME

ISPITITCEL MAI LA

IcircNDEMAcircNĂSPORT

RESORT

ANIMALENOBILE

ADEVĂRAŢI

ADAPTAT

SITUAŢIISOL

RALUCA TUDOR

A AVEAHABAR

A MUGI

SAT IcircNJUDEŢUL CLUJ

JUDEŢ IcircNOLTENIA

ALERGARE ACALULUI CU

VITEZĂ MEDIE

CHEMAT

CELDE COLO

TĂIETORDE LEMNE

COMPLICI

SEMN DE TREDERE

PROBE IcircNATLETISM

SCOS

DIN INIMĂ

PREFIXPENTRUALBINE

SPORTULCU BALONUL

OVAL

LIMBĂ DINFAMILIA

AUSTRONEZIANĂ

IcircN ACEST LOC

THEODORCEL ALINTAT

APRILIE (abr)

TRECĂTOARE IcircN CIAD

SUNTLA MODĂ

GRESAT

TAcircLHĂRIE

PRODUSHALUCINOGEN

BĂUTURĂALCOOLICĂ

FASTĂDEASUPRA

VERBULEXISTENŢEIADMIRATOR

IcircNFOCAT

MIȘCARE DE IcircNTREŢI NERE

PAULA UDREA

RĂMĂȘAGPRIMELENOŢIUNI

SPORTURIACVATICE

mișcare=

sănătate

SUDOKU

UMOR

Soluţia icircn numărul următor

Soluţia partidei de sudokude numărul trecut este

Un german un american şi un

romacircn se icircntacirclnesc icircn iadAcolo descoperă ei că există cacircteun iad pentru fiecare ţarăGermanul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră fix la un curentconstant pe urmă te aşază pe unpat de cuie ascuţite uniform pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştecu precizie dracul germanItalianul- La noi icircn iad te pun pe scaunulelectric pentru o oră la curent darse icircntacircmplă des să ai noroc să fietensiunea slabă Apoi te aşază peun pat de cuie mici şi tocite pentru icircncă o oră La culcare te biciuieştefără vlagă italianul dracRomacircnul- La noi icircn iad te pun pe scaunul

electric pentru o oră dar de obiceinu funcționează că n-au găsitniciun meseriaș seriosApoi urmează patul de cuiedar fără cuie că nu se știe cinele-a furat La culcare teoretic tebiciuieşte numa că dracul e un fost

senator care n-are chef

de muncă

Radio Erevan- Este adevărat că bdquobanii vorbescrdquo- Da şi cel mai adesea ei ne spunbdquola revedererdquo

Radio Erevan- E adevărat că cele mai trei folositecuvinte din lume sunt bdquoI love yourdquo- Vă icircnșelați bdquoMade icircn Chinardquo

Radio Erevan- Ce este scris pe maşinileServiciului de Ambulanţă dinArdeal- bdquoTimpul le vindecă pe toaterdquo

Cadoul Icircntr-o zi la Poşta Romacircnă se

rătăceşte o scrisoare de la uncopil sărac care icirci scrie lui MoşCrăciun să-i icirci aducă o bicicletăfrumoasă şi o ciocolatăPersonalul de la Poştă se hotărăştesă stracircngă nişte bani şi să cumpereo bicicletă pentru copilul amăracirct

Trimit bicicleta copilului şi

după un timp primesc iar oscrisoare bdquoDraga moşule icircţimulţumesc pentru bicicletădar ciocolata nu a mai ajunscred că au macircncat-o hoții dela poştărdquo

Ador nunțileMireasa arată mereu că ovirginăMirele susține icircntotdeauna că

şi-a găsit iubirea veșnică

Părinţii ambilor arată pechipul lor bucuriaNașii bogățiaOaspeţii sunt sinceri au venitsă mănacircnce

I LikeŞeful şi-a postat status pefacebook bdquoSunt tare bolnavrdquoImediat toți subalternii au datlike

| 18 - 24 februarie 2016 Nr 600

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2223

MAGAZIN | 23

REȚETA SĂPTAcircMAcircNIIOFERITĂ DE

Limbă umplutăIngrediente pentru 4 persoane- 1 limbă de vită- 1 ceapă- 2 căței de usturoi

- 2 foi dafin- 65 g de unt- 1 ou icircntreg fiert- 1 gălbenuș de ou crud- 1 felie franzelă (fără coajă)muiată icircn lapte- sare piper coajă de lămacirciefrunze de pătrunjel verde Prepararea Se pune limba icircn

apă rece se adaugă sare ceapa us-turoiul și foile de dafin și se fierbepacircnă se icircnmoaie apoi se scoate și securăță Se despică limba de-a lun-gul se scoate carnea de la mijlocși se mărunțește Felia de franzelăstoarsă se freacă bine cu untul moa-le se adaugă oul fiert și mărunțitgălbenușul de ou se asezoneazăcu sare piper coajă rasă de lămacircieși pătrunjelul mărunțit apoi seamestecă cu carnea mărunțită și se

umple limba cu această compozițieSe icircnvelește icircn folie de aluminiu și secoace la cuptor Se servește cu sos deroșii sau sos remoulade

Bucătăria Ardeleneascătradiție și bun-gust

La revista bdquoBucătăria Ardele-neascărdquo se pot face abonamente prinPoșta Romacircnă (cod catalog 19164)Revista se găsește la toate chioșcurilede difuzare a presei din țară

Ştiaţi că

10 idei care auschimbat lumea

CNN a alcătuit lista cu 10 idei funda-mentale ce au schimbat lumea icircn aşa

fel icircncacirct nu ne-am putea imagina viaţafără ele

AgriculturaRevoluţia neolitică ce a avut loc cu

aproximativ 14000 de ani icircn urmă esteperioada icircn care a apărut agriculturaOdată ce găsirea hranei a devenit maiuşoară s-au putut constitui formele deguvernare politică s-a consolidat comerţulşi specializările individuale

SubconştientulCacircnd Freud părintele psihoanalizei

a arătat cum comportamentul nu este icircntotdeauna dominat de gacircnduri conştienteşi nu este icircntotdeauna benefic a pusbazele ideii că indiviziise pot analiza şi potrealiza un studiu alpropriei conştiinţeIdeile sale au fostrevoluţionarepentru că datoritălor icircnţelegem multmai mult despresexe relaţii filmeşi cărţi

TeoriarelativităţiiFormula celebră a lui Einstein E=mc

este probabil cea mai cunoscută ecuaţiedin lume Dedusă din teoria relativităţiipostulată de savant aceastasugerează că micicantităţi de masă potfi convertite icircn uriaşecantităţi de energieTeoria a avut un im-pact imens asuprasocietăţii pentru că

a dus la dezvoltareaenergiei nucleare

VaccinurileVaccinurile pentru boli care

altădată ar fi ameninţat viaţa multoroameni sunt acum disponibile oricui Sepresupune că vaccinurile (care implicăintroducerea icircn corp a substanţelor care icircncurajează producerea de anticorpi) suntoriginare din India secolului al XVII-leaunde se utilizau ţesuturi infectate de labolnavii de variolă sub formă de pudră

pentru a-i proteja pe indiviziisănătoşi de boală

DrepturileomuluiConceptul de drepturi

ale omului există de secole icircntregi icircnsă una dintrepietrele de hotar icircn acestdomeniu a fost bdquoDeclaraţia Universalăa Drepturilor Omuluirdquo care a reafirmatconceptul după ororile celui de-al DoileaRaboi Mondial

Teoria evoluţionistăTeoria evoluţionistă a fost

descrisă la un momentdat drept bdquocea mai bunăidee din toate timpurilerdquoşi postulează că orice

vieţuitoare este icircnrudităşi se trage dintr-un

strămoş comun

Anterior formulăriiaceste teorii de cătrenaturalistul britanicCharles Darwin icircn lucrarea

sa bdquoOriginea speciilorrdquo se ac-cepta numai ideea că omul a fost creat

de Dumnezeu şi are un statut aparte faţăde animale

InternetulA fost inventat icircn 1989 de omul de

ştiinţăTim Berners-Lee Chiar dacă nutoate libertăţile oferite de mediul virtualsunt pozitive cert este că invenţia a avut

un impact asupra modului icircn care trăimoricine putacircnd acum să devină prin

intermediul internetului jurnalist djsau regizor de film

SăpunulSăpunul a existat icircncă din

perioadele biblice icircnsă nu a fost fo-losit pe scară largă decacirct pe la mijlo-

cul secolului al xix-lea cacircnd Ignaz Sem-melweis un doctor maghiar care profesala viena a observat că mortalitatea icircn racircndul bebeluşilor la a cărornaştere a asistat un student lamedicină este mai mare decacirctla cei ale căror mame au fostasistate de moaşe studenţiiefectuau autopsii icircnainte de aasista la naşteri iar macircinile lorerau contaminate cu microbi El

a icircncercat să găsească metode de spălarea macircinilor şi a observat cum mortalitateaa scăzut drstic după ce studenţii şi-aucurăţat macircinile cu săpun

Cifra zeroChiar dacă cifra zero a existat icircncă de

pe vremea babilonienilor conceptulnu a fost adoptat de ocidentali

decacirct icircn secolul al XII-lea cacircndun matematician italian penumne Leonardo Fibonaccil-a inclus icircn lucrarea sa bdquoliberabacirdquoOdată adoptat concep-

tul a stat la baza sis-temului

zecimalpermiţacircnd

avansareacunoştinţelor icircn domeniulmatematicii şilogiciiZero esteconceptul carestă la baza algebreia fizicii cuantice atehnologiei rachetelor şi acodului binar bdquolimbajulrdquo computerelor

Legea gravitaţieiPovestea celebră a modului icircn care

Newton a fost inspirat icircn dezvoltarealegii gravitaţiei este apocrifă Indiferent icircnsă cum a ajuns savantul la concluziileprivind gravitaţia ingeniozitatea sa a fostremarcabilă Sir Isaac Newton a presupuscă dacă efectul gravitaţional se manifestă icircn vacircrful unui copac unde face ca un măr

să cadă pe pămacircnt e posibil caaceasta să ajungă şi mai de-

parte şi să afecteze şi lunaEcuaţiile lui Newton sunt icircn

continuare utilizate şi auaplicaţii practice precumeficientizarea sistemelorde icircncălzire sau trimit-

erea sateliţilor pe orbită

18 - 24 februarie 2016 Nr 600 |

STUDIU

Cercetătorii britanici audescoperit că aluniţele

considerate mai demultsimboluri ale frumuseţiisunt şi semne ale sănătăţii

Persoanele care au unnumăr ridicat de aluniţe pesuprafaţa corpului trăiescmai mult iar starea lorde sănătate nu va fi una

problematică informeazăCSID Potrivit studiuluirealizat la London KingrsquosCollege icircn mod normaloamenii au icircntre 30 şi 40de aluniţe pe corp puţinifiind cei care au peste 100Aceştia nu ar trebui să sesimtă stigmatizaţi ci maidegrabă norocoşi deoarece icircnseamnă că au oasele maiputernice vederea mai bună

şi sunt mai puţin predispuşila apariţia ridurilor

Aluniţele apar atun-ci cacircnd celulele pielii sedivizează mai repede decacirct icircn mod normal La uniioameni icircncep să disparădupă vacircrsta de 40 de aniiar la alţii continuă să se icircnmulţească Acesta este unsemn că au celule albe cutelomere mai mari acestea

avacircnd rolul de a proteja cro-mozomii de degradare

Persoanele care aumulte aluniţe au de obicei oviaţă mai lungă şi sunt maisănătoase

Icircn urma obţinerii aces-tor rezultate cercetătorii vorsă dezvolte şi un tratamentcare să icircnlocuiască proce-durile cosmetice de icircntine-rire a pielii

Oamenii сu aluniţetrăiesc mai mult

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia

7242019 No 600 TrReporter

httpslidepdfcomreaderfullno-600-trreporter 2323

PROGRAM SPECTACOLE

24

AGENDA

Teatrul Naţional Cluj-NapocaJoi 18 februarie 2016

ora 1900 Studio bdquoArt Clubldquo

Richard al III-lea se interzice deMatei Vișniec

Vineri 19 februarie 2016şi sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Studio bdquoEuphorionldquo

Moarte și reicircncarnare icircntr-un cowboy (premieră) de Rodrigo Garciacutea

Teatrul Maghiar de Stat ClujJoi 18 februarie 2016 ora 2000 Sala Studio

Thomas Vinterberg ndash Mogens Rukovndash Bo Hr Hansen Aniversarea Vineri 19 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

Paacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircndemacircnatic

Sacircmbătă 20 februarie 2016ora 1900 Sala mareBohumil Hrabal L-am servit pe

regele Angliei Duminică 21 februarie 2016

ora 1900Spectacol studio icircn sala mare A P

Cehov Unchiul Vania Luni 22 februarie 2016 ora 1900

Spectacol studio icircn sala mareDupă romanul lui Franz Kafka

Amerika Miercuri 24 februarie 2016

ora 1900 Sala mare

William Shakespeare Iulius Caesar Sacircmbătă 27 februarie 2016

ora 2000 Sala Studio

August Strindberg Pelicanul PREMIERĂ

Duminică 28 februarie 2016

ora 1100 Sala marePaacutel Beacutekeacutes Vrăjitorul neicircnde macircnatic

Opera Naţională Romacircnă ClujVineri 19 februarie 2016

ora 1830 Gioacchino Rossini Bărbierul din

Sevilla spectacol aniversar 200 deani de la premiera operei

Duminică 21 februarie 2016ora 1830

Piotr Ilici Ceaikovski EvgheniOneghin

Miercuri 24 februarie 2016ora 1830

operetă Filaret Barbu Ana Lugojana

Vineri 26 februarie 2016ora 1830

Giuseppe Verdi Traviata

Opera Maghiară Cluj-Napoca

Joi 18 februarie 2016 ora 1830

Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos Vineri 19 februarie 2016

ora 1200 Kodaacutely Zoltaacuten Haacutery Jaacutenos -

spectacol educativSacircmbătă 27 februarie 2016

ora 1800

Letshow reicircncălzit Duminică 28 februarie 2016

ora 1700

Kaacutelmaacuten Imre Sylvia