Download - Nicolae Iorga - Istoria Lui Mihai-Viteazul. Volumul 1

Transcript

ISTORIALUI

MIHAI VITEAZULVOL. I.

ISTOR IAMil MIBAIVITCAZ1113

DE

N. IORGA

PUBLICATA DEMINISTER ITJL APARARII NAT IONALE

Vol. I.

BUCURESTI1935

Introducerea din 1902

De mai !mune ori pand acuma am avat prilejul sdpovestesc istoria celor Intdmplate prin noi Intr'un timpdeja care s'au strecurat trei stile de ani cu soarta schim-bAtoare. Incep And, cum trebuie sà inceapd orice cer-cethtor cu siirguinta pentru adevdr, ea inono;rafii, amschitat acuna tin an, and ajunsesem a cuprinde totcampul cn ochii, tabloul intreg si, putin dupd aceasta,inteo articied pe intelesul oricui, vorbind adecit ini-mii fiecaruia, am incercat sa exprim poesia subiectului,adeca adancul lui inteles ornenesc, farmecu-i de luptdbiruitoare sau nenorocita.

In gandul mieu, nieiuna din aceste lucrari nu puteafi cartea definitivA ce se cuvenia de mult limp cellamai vileaz dintre Romani si oe i se cuvine mai a-les acuma, cand de la moartea lui se ridica l patru-lea veac, cu zori de sperante noua.

Toate vietile omenesti se alcatuiesc din nesfarsite a-manunte, dintre care uncle n'au niciun rate les deosebit'pentru firea aoeluia In activitatea caruia ele trebniesa se inlampine, ca si In activitatea multora. san chiara tuturora. Asupra unei Orli din ele se opreste povestitdrul trecutului, dar numai pentru a se folosi Indescrierea unei epoce, cand o poate caracterisa pe a-ceasta milcar, ceia ce n.0 se Intampla totdeauua. Sauele sant adunate cu e lavie, de si pupil In.semnate In

1

2 N, JORGA

esenta lor, pentru. ca sant singurele rgmAsite pe carearuncat pe termul amintirilor d:struggtorul val

al timpurilor. De la ele incepe atuncea talcul, care ecu atfita Mai deplin, cu cat mai mare e puterea isto-ricului in a Intregi din putin cele rnulte care au fostsi care trebuie vrAjite -din peirea In care se pgreauingrop ate.

0 naratiune istoricä nu spune cat spun izvoarele,acestea sant Inaintea mesterului nu pentru a le strg.-muta pe paginile lui, cate sant acele izvoare, nici pen-tru a se opri si el la hotarele lor, datorite IntamplAriipriincioase sau vrAjmase. 0 carte nu e sau nu Ire-buie sg. fie un corpus al stirilor privitoare la su-itiect, ci si mai mult i mai pupa decal atata. Trite le-gand izvorul, nu ca un obiect de xliscutii abstract; sauea lin pril j pentru a ngscoci fantasme personale pe ce-

uI al Inchipuirii, und ele se ivesc si se inr-prästie, ci ca un glas viu strabgland päng la noi dintrecut, une ori tare ca un striggt de rgzboiu, ca oprotestare de revoltg, ca fin Indemn la luptg, alte oriea o soaptä de pgreri de rAu marturisite, sg. ascultAm.Cand Vorbele nu vor fi pentru noi, ci vor fi mantuitefArg folos din uitarea largg., le yam lasa sg. treacg sprea ajunge poate la acela pentru care sant menite Invre-o socotealg. mgruntä. Tar, alte ori, cand ee vor In-cepe numai, ni va ft ingAduit a intregi, intemeindu-nepe acea asgmAnare dintre fiintile omenesti din acelitsivreme, i, atat de adese ori, din oHce vreme, pe carese razimä i intelegerea clintre oamenii aceluiasi timp

aceia. mai grea, dintre dansii i acei ce au umblatInaintea lor pe pgn2ant.

Intr'o istorie a lui Mihai Viteazul are cineva i datoriade a alege i aceia de a intregi. Lgmuririle sant intgiufoarte putine, cate pot sA rgmaie desprc,.. traiul unui

te-a

albastru

$1

si

ISTORIA LUI MIRAI VITEAZUL

tecior dc Domn care-si ascunde neamul, care, astep-tand Domnia din mânile norocului, nu se Impartäsestelesne de boieriile ce se dau de dire aceia cari i-au rap-pit mostenirea" parintelui. Un nume In cAteva do-cumente, ca martur formal al Intaririlor i judeciltilorMute de un Voevod din alt sAnge, dusman. Vre-o is-preivnicie donmeasca, grija unei lucrari In care O. sepomeneasca numele altuia. i, pe langa aceste indicatii,nimic alta decat povesti naive sau tragice, pe care le-auIrezil. In mintile oamenilor furtunoasa lui marire decuceritor, sau vre-un cuvant pierdut in randuri ce ausarcina sa ne vorbeasca de altii, care erau ei cei mariatuncea.

&Int trei cronici de fard totusipe cele multestraine de la care s'ar astepta lamuriri pentru a-ceste Intunecate timpuri ale Inceputului, ale avântu-lui dire soarele gloriei. Dar una vorb25te mai mult4e boierir cari au hranit-ori pliitit pe scriitor: de 13u-zesti. Alta ni s'a pastrat numai In prefacerea facutade un strain, drumet IntAmplator pe la noi, care spunesi el dupa un scriitor oficial ce are In vedere numaiDomnia. Cea de-a treia, scrisa de un zugrav arm ean,din care Imprejurarile au fault un agent politic cu-noscut In tot liasaritul turcesc, aceia, nefiind nici aCurtii, nici a rivalilor boieresti ai Curtii voevoduluivenind tot odata de la un om ager i un bun en-nos-cator al lucrurilor ce se petrecusera In preajmava fi cuprins mai multe. Dar din ea n'au ramas dedatcloud franturi, traduse latineste, In prosa latina a undistoric ardelean.

Pentru acest timp al grelei hotarlri, aducatoare deprimejdii, si al celor d'intaiu biruinti, abia se and cevaIn ziarele sau In expunerile mestesugite ale straini-bor. Pe aoestia nu-i privesc Inca decAt foarte de de.

linga

sa,

3

si

4 N. IORGA

parte asemenea lucruri. Ele ar fi ajuns totusi la urecheapublicului eirropean, dacd ar fi avut interes la aceastamarele lAudAros de care Mihai fäcuse sA-i atArne tarapentrn a nu fi singur in ziui thud va da socoteall Tur-cilor jigniti. Insl Sigismund Báthory, noul apArAtor alCrucii, nu stätuse alAturi cu Voevodul sAu" munteanIn lupta de la CAlugareni si-i era tot una dacK despre:aceastd biruintA neasteptatA se va vorbi rnult sau pu-

Intre aceia cafi puneau cununa faimei pe frunteaostasilor Credintii.

Aici, In foait aceastA vreme a pribegiei la Curtile u-surpatorilor, a rAtacirii pe ht u5ile meghislanilor dinTarigrad, a suferintilor de datornic care nu poate platidecal prin rusinea zilnica ce 1-Ighite, a fiorului de re-voila si a celor d'intaiu lovituri ale brattilui rAsplatitor,

trebuie puse In luminA lucruri ce se IntrevAd abia.La aceasta sarcina, crtre un e o falsificare decI atunciând istoricul e un spirit fals sau sArac, ne alttlA cu-

noasterca altor ImprejurAri ca acestca i allor fapte a-,alnanatoare. Slim bine cum au crescut alti oopii dorn-testi deck Mihiti fiul lid Patrascu-VodA, cum au cum-parat Scaunul parintesc alti pretendenti &Oa Banalfihai, cum s'au pregatit pentru sfaramarea piedccilor

alti razboinici deciit Mihai-Voda.Fart aceste apropieri, la care sAntem pe deplin In-

dreptatili prin. repetarea neaparatd, in form- putin dco-selyite, a situatiilor obisnuite din aceiasi epocA, toatA a-veastA parte, vremea pregAtirii eroului si silintilor prinare-si desmlorti mAna, s'ar Infitia palidA i lipsita de

'nteres. Ar fi o descurcare de dale, din care ne-am alegernumai cu cunostinta celor fAcute, si nu cu IntelegereadeplinA a sufletului din care ele izvorArt si allele, matmarl, erau sA izvorasca..

Aici e, prin urmare, mai mult o reconstituire, o fade-

tin,

ISTORIA LW MIHAI VITTAZUL 5

plinire. decal o Mmarire a izvoarelor sau a acelor dinele ce spun mai multe i cu mai mare siguranta de a-devar.

Altfel c de la 1598 Inainte. Soarta Ardealutui e a-curna In joe, si in hotarirea ei se vede din ce in ce maibine ca Voevodul muntean are sa-si spuie cavantul, asacum intaegea el s'o faci; tragand sabia, incercata fataIc Turci, Impotriva prietenului Turcilor care era car-dinalul Andrei.popa" paganilor. So lii yin acurn Ia dan-sul, trimet stiri, fac la Intoarcere rapoarl,- bogale. Ceganduri are Mihai, strajerul de la Durare al Imparatu-lui crestin, c- vo'nla se zbate In suflolul lui, nerabda-toare, sant acum lucruri ce privesc pe mind lume carese teme, nadajduieste sau asteaptd. Niciodata pana a-tunci cineva din neamul nostru nu fusese urmarit asade aproape de ochii neadornAti ai interesului.

Mihai trecu mur4ii, In ciuda vrajmasilor si fara voiadeplina a prietenilor si stapanilor. Vantul biruintii sunädin nou in steagurile lui binocuvântate de dreptateadumnezeiascii. Ardealul i se asternu la picioare, si Alba-Iu lia Bathorestilor avu un Craiu" roman, un vAcar"purtator de coroana.

Imparatul primi alunci ceia cc nu Indraznise a cere.ii numai alai.: el voi sit aiba Ardealul, nu numai pen-

tru sine, pentru autoritatea sa de suzeran, ci pentru,sfetnicii, pentru generalii si dregatoril si, ca o arà ce-ifusese vanduta de eine avea dreptul asupra-i. Mihai.sa lase cat mai mult din drepturile sale, capatate Inteunrazboiu drept, cu primejdia vieii, sa fie cat mai stipus.,mai umilit, nai ters, sa e duel, daca se poate,pentru a se lupta iarasi la Dunare cu IMparatia Ne-credinciosilor.

Spre a se ajunge la acest scop, se Intrebuinta mo-neda mare si mica a Inselatoriei. Scrisori de m'ulta-

6 N. IORGA

mire, Indemmui, propuneri; ambasadorl, agenti, cond-sari g spioni. 0 corespondent.§ de fiecare zi porniArdeal, unde se negocia" In asteptarea furtunii cedesrAdäcineaz g. pe oei oe sant prea 1ndrazneti, san ca-tre Ardeal. In oea mai mare parte, ea ni s'a pästrat

alaturi cu dansa, mormane de stiri, une ori foartebune l folositoare, menite sa multameasca dorinta de-aafla a principilor i particularilor ce se interesau de po-litica. Fara sä se numere ce veni pie urmil; paginile e-legante ale oanienilor de carte si de scoald, ale scriito--rior lustruiti din Europa culta, ale istoricilor si mora-lisatorilor 'prin mijlocirea faptelor petrecute.

Apoi, Ardealul, care plittia, bilistamancl, birurile cuce-ritorului, era pc atunci o tara mult mai luminata decata noastra, o provincie In orasele careia se obisnuia sase Insemne si sä se pastreze cu scumpatate amintireavremurile rele ca si a celor bune. Negustori sasi, earlfacuserä studii, dieci unguri scrisera In latineste, nem-teste i ungureste despre Urania Valahului", supt acarui opincä se zvarcoliau. Pas cu pas, ll putem ur-maxi pe Mihai dupa aceste notite, anale i cronici arde-lene, dupa socotelile amanuntite ale chellui3lilor Ricutede cetati, precurn dupa rapoartele oomisarilor i tri-mesilor de toata. marimea 11 putem urmari sufleteste,gand cu gand.

Mai mult Inca. Dascali, boieri, vladici greci Ii ri-men711 prosa incorectä pentru a In Alta amintirea fulge-ratorului viteaz, ceia ce numiau ei poome se ;Inaazi supt ochii nostri. In Po Ionia erau de ac-ia, printreRutenii pravoslavnici, ean l. voiau s. coboare o nouä .

coroana, aceasta In adevar regala, asupra capului lui.Mihai. Se putea sä nu se vorbeasca, si aici, In vorbatrainica a cronicelor, despre isprävile acestui om ne-obisnuit, care ravnia tot mai sus?

din.

i

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 7

Un ziar al vietli exterioare a marelui stramos s'arputea face, amanuntit, dupä atatea tiri, i ar fi o lu-crare de folos. 0 culegere,a tuturor zvonurilor din toateunghiurile fahnei s'ar putea face, i ar fl foarte bogata.Luptele lui sant notate In cele mai mici amanunte, sio sigura istorie militara a neobositului datätor de luptee cu putinta. Tot asa socoteala banilor ^F. a stors dela Invinsi, In numele nevoii atotpulernice, insirarea, inmonografii, a ispravilor ostasilor lui, s. a.

Dar aici margenirea subiechilui se imp une. Fara. oalegere, expunerea ar fi lipsitä de proportiile ce trebuiepastrate. Aceasta chiar tinand sarna. de Insemnatateamai mare pe care o are aceasta a doua perioada, nu nu-mai pentru istoria generala, a timpului, ci i pentru ca-riera Voevodului nostru. In acesti ani a trait el maimult decat in toata tinereta lui färä stralucire; in acestiani, de mandrie multamita, de noua ambitie lacoma,de framantari Cu aceia cari voiau sa rapeascä trada lea-mi Inselandu-i ochii cu false ispite, In acesti ani deInfrangere, de strasnica durere, de umilinta adanca. ma-intea norocului vitreg. Atunci i-au. sagetat mai rnulteganduri in minte i atunci fer:cirea ca si nenorocirea afacut mai rnult sa-i zvacneasca inima. Astfel, si nunumai prin strecurarea zilelor anului, se masoara vialaoamenilor.

Dar, oricum, izvoare trehuie jertfite aic., iar altele as-cultate nunaai cand spun ce trebuie sa fie ascultat. Inisclarea br, Calugärenii, despre cari stim asa de pu-tin, vor fi cuprinzand si ei destul din desfasurarea su-fletului acestuia de patima.

Dupa cercetarea unor izvoare noua, conceptia mea a-supra politicii i persoanei lui Mihai nu s'a schimbat.Deci ideia dominanta i coloarea povestirli vor ramaneaadeleasi ca i in lucrarile mele anterioare, de la Basta

8 N. IORGA

si Mihai Viteazul" pana la Istoria lui Mihai Viteazulp en tru p op orul romanesc" 1

Mihai e, Inainte de toate, un ostas, In cel mai deplinsi mai frumos Inteles al cuvantului. Nu un ostas deprada, cum erau atatia pe vremea lui, cum era rivalul

ucigasul lui de mai tirziu, Basta: mAnile lui s'aupätat de salve numai In lupta cinstitä. Bani a luatmulti, dar era pentru plata lefilor, fug care nu se pu-tea avea o armata gala oricand de lupitä i Impotrivaorisicui: lui, nu si-a adunat o comoara, ca sit i seInchine. Crud n'a fost, nici cAnd ar fi trebuit sO. fie,pentru a inabusi cu sange limbile de flacara ale ras-coalei; n'a taiat capete decal acasa la dansul, In Tara-Romäneasca, ale boierilor ce se ridicasera Imnotriva per-soanei sfinte a Domnului lor; magnatilor ardeleni nuIi s'a atins un fir de par din crestet. De raul altuia,fie si un dusman de moarte, nu s'a bucurat, i Inainteacapului sangeros al lui Andrei Bathory el si-a Intorsfala, compatimitor, spunand scurte cuvipte de plan-gore venite din inima; In urma sicriului acestui. Craiu"Invins, 11 vazura, miscat, purtand, crestineste,In aspire]. hti Mani deprinse cu sabia.

Nerahdator, pripit une ori, supus cu totul marilor vi-suri ce-i aratau calea eatre cuhnile izbAndei, ascunzan-du-i prapaslia nenorocirii, viata FuL, do cAnd a inceput, inadeva'r s'o traiasca, e o revarsare de foc. Intre cei carischimbau vorbe de zahava cand nevoia se arunca asu-pra lor, el mira si Inspulimantil pe eine arc a facecu dansul si asupra caruia trece suflarea sathatcca amaniei sale. Nu cruta pc nimeni In cuvintele nema-

1 V. Luptele Romantlor cu Tared de la Mihai Viteazul Incoace,BucurWl-, Socec, 1889; Scurtd istorie a lui MilzaI Vlleazul, In4(0:Urea celor sdvdrfite acum trei sate de ant, BucureVi, Socec,19LO.

si

!STOMA LW MEHAI VITEAZUL 9

surate ce i se desfac areitoare, de pe buzele Infldcdrate,si daring., mai bucuros, astfel, Inteo furtund care-1 li-nisteste, II insenineazd lards", rodul unor indelungatestdruinti pc Cdi le ceremonioase ale diplornatiei. Dar ce-ipasä lui In aceste clipe, (-and puterea ce zace Inteinsulse vddeste prin fulgerarca mustrarii i arnenintarilorl

In aceasta furie de care e cuprins Inainteaincetinelii, nepriiceparii altora, e o netagdduita since-rake. Nu e un Napoleon Hu, care joaca un rol detragedie pntru a misca p3 cilia nu-i ctmortste apt"-caturile. Dovadd ca mania areasta nu-i stricä nimänuimai mult. Si, cand vade c a facut, un. sine-sr ce este,cuinta-1 cuprinde Intreg, fara sa se gandcascl de spreaceasta, la paguba lui. Ii pare rau ca a fost aspru, cä

Infruntat, si vrea sa' i se ierte din inimaCrede in dreptate, precum crede 'in Dumnezeu, care

da biruintà ostilor, socotind ce le-a fAcut sä se coboarepc eampul de luptil. Poate fi, In kdevdr, ceva mai mis-cator deck, in timpuri de aprigd nenorocire, färd tara,farä prieteni, Mid familie, ucis a. poate de dusmani,

urmii, cdlatoria lui la Imparatul, ca la un izvorde dreptate, ca la un raspldtitor dupd fapte, ca la unpgrinte i domn, caruia pdna la sfarsit i-a pästrat cre-dinta?

Viteaz era cat poate sd fie cineva. Ceva mai ascuns,mai preväzkor, gata la minciuni sä fi lost si hi cm-carea jurdminteloir, stdpanirea lui s'ar fi prelungit. ,Daramintirea i-ar fi rdmas alta,si el n'ar fi, cum este, unchip de curat d. deavarsitä poesie tragica.

Autorii de arti simtite Ii iubesc eroii. Mihai e maivrednic de aceasta iubire deck foarte multi pen-tnt rare de soldat, pentru nenorocirea sagrabnicd, si, nu mai putin, pentru rectitiulinea sufle-talui sdu limpede.

a

la-

i

Insusirile

inselarli,

altii:

to N. IORGA

Si, and el e din poporul mieu rdspandit si astäzisupt toate stdpanirile strdine, apdsat de o nedrep tatecare pe uncle locuri e Mai veche de o mie de ani, andel a Incunjurat pentru totdeauna cu streucire numelehostru si 1-a buciumat In lumea larg din buciumele luide razboiu, and printr'Insul s'a sävdrsit odata. sin-gura data uimitoarea minune a strângerii noastre lao-land supt acelasi steag de biruin ta. pe care-1 vedem la-räsi fluturând asuprd-ni In ode mai nebune si maisfinte visuri ale noastre, cum as putea sd nu lnchinprinosul smeritei mele iubiri Strdbunului !

Noti din 1935

Aceste pagini de mult uitate erau pentru Mihai Vi-teazul un pios prinos, pentru noi o mare sperm*.

Wile lucrdri zn'au Impiedecat de a duce mai departepovestea marilor isprdvi ale Viteazului.

La 1904, un Bänditean, Ion Sirbu, ozn de mare numesi de ascutitd criticd, dar nu un scriitor Wed maiputin un suflet de poet, s'a oprit si el asupra liii Mitzaiin a sa Istorie a lui Mihai Viteazul" din care a iesitun volum (1904) si o fascicula (1907).

Cred ct a venit vremea s duc pdnd la rapitt, In zilemarl, dar grele, dupd Implinirea miraculoasä a visului,.ceia ce acum peste treizeci de ani lncepusem.

Pentru multä lurnle poate fi un lndemn, pentru anti&0 Invätrzturd.

si

CAPITOLUL I.

Familia lui Mihai Viteazul.

Mihai Voevod al Terii-Romanesti, cuceritorul Ardea--lului si al Moklovei, era fiul lui Patrascu Voevod: a.5ase numeste el In toate actele lui, i n'avem niciun cu,vant pentru a nu-i da credinta. Acum In urma, In alesale Cerceteiri istorice, d. Die Minea observ c, inAn-du-se samä de data mortii lui Patrascu si de vrilstalatribuita lui Mihai In portretul de Saddler, el ar iefiu postum. Dar veasta atribuitä de pictor poate sä fiegresita. Fa1ii copli de Domni s'ant Inca pe aceastavreme o exceptie rara. Aceasta origine donmeasca Iiva fi ajutat cariera foarte rapede ca boier, facAnda-Isä poata lua steagul de Ban al Craiovei la o vrastarand trecuse pulin g. vreme peste treizeci de ani. Dui:4ce ajunse Domn =gear, altii din sangele sau dintre ru.-dele lui Patrascu Ii recunoscura ca al lor: In Ardeali,catre sfarsit, IntAlnim rang dansul pe un fiu al luiPetruCercel,un nepot deci al lui Palrascu-Voda, Marcu,pe care-I socotia, ne spune im strain, ..ca pe fiul sau."1.

Memorille lui Basta, redactate de Spontoni, supt titlul de: His-toria della TranAvania, raccolta del cavalier Ciro Spontoni e iegis-trate dal cavalier Ferdinando Donno", enetia, 1638, p. 172. Cf.,asupra carpi, lorga, Documente nouã, in mare parte romanefti,relative la Petra $chlopul i Mihai Vite7zul; extras.clin Memortile

12 N. IORGA

Partisani al lui Mihai, cari au pus sbi-i zugraveasoAdomnescul chip In biscrici Inaltate de dInsii, II aseazaalaturi de al aceluiasi Irate, Petru Cercel t.

Patrascu-Voda fusese numit de recnnostinta unei teriIntregi, care nu era deprinsa cii virtuti ea ale lui, deblandeta, de intglepciune Impaciuitoare, de parinteascaIngrijire fatS de cei mici si multi, i fatä de cei mari

ternuti: Patraseu-cel-Bun. Venise dupa un MireeaCiobanul, vrednic s I se zica cel Rau, dupa mm carntui-tor prin groaza, care stapania boierimea, cea cu du-lama si cea cu rasa, desfiintand-o prin maceluri ceumpleau de bucurie sufletul hain. Bunatatea se paruInca mai senina dupa aceasta furluna, care stingea vie-i11 i risipia In strainatale pribegii.Tatal lui Mihai Viteazul nu goni pe nimeni, nici pe

eel mai de aproape prieten al dusmanului sau demoarte. Venise si el, fireste, cu boierii sal, cari eraudin familii mari si vechi ale terli, cei mai multi din ei.Dar, cat despre aceasta, nu rdspinse pe niciunul dinsfetnicii trecutului. Ba Inca el spuse cel d'intaiu vorbade pace, el trimcse ravasele, cu fAgaduieli si soli cu.juraminte de asigurare, Intre cari soli pe Insusi VIA-dica" tern.

Accst chn bun nu era InsA mm blajin,_ cu sufletul slabfarA iubire pentru luptele prin care atunci se arata

energia omeneasca. DupA porunca Imparatului sat.' dinConstautinopol, el luta In Ardeal i lucrA pentru a-sezarea din non In Scaun a Craiesei Isabela. Si el casi fiul sau strabatu pasurile ardelene, Intra ea biruitor

Academie! Romãne", Bucurestl, 1898, p 54, nota 2. 0 scrisoare rámasäInecIRA dovedeste cl avem a face cu Memoriile lui Basta.,

1 Odobescu, Raport asupra mAnAstsii CaluiuI, In Mem. Acad. Rom.,seria I, X, pIanse ; reproduse In parte de Tocilescu, Familia leiMihat Viteazul, ed. a 2-a, 1880. Cf. publicatla mea Portretele_Domntlor romdni.

*i

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 13

In cetäti cu portile descliise, si aduse poate o mangaieretrecdtoare iobagilor din neamul nostru, ridicaude pe tarini fruntea obositit pentru a vedea trecand UnDomn roman sUpt steaguri Invingdtoare.

Stia megewgul s asculte poruncilc stapanului Ord.a face prea mare .paguld vecinilor, In tara cdrora tre-buia si lupte pentru regind. La Poartä era privit caun bun indeplinitor al dorintilor Itnpariltesti pc a-tnnci nu era Inca obiceiul stoarcerilor de bani färd in-dreptdtire i, cu toate zvonurile de Inlocuire care cir-culau in primavara anului 15571, el ar fi fost lasat poalesd dorn,neascd mai multd vreme din partea aceasta.In tart, boierimea aproape toatd era pentru o Indelun-gata stdpanire a lui, ceia ce ar explica marele mdcolsavarsit de- Mircea, indata dupd intoarc.rea lui. Stim ca,dupd multe staruinte, Patrascu izbuti sd aduct In tarape Stitnila, lin_ mare ajutator al 16i Mircea, pc care,Stanislav Comisul", Ii vedem trimes in Ardeal cu so-lul turc, Mezet, Voevod2, in 1553. Tovarasul cu acestprilej al infhientului, boier, loan Pitaru1 ajunse indataagentul Voevodului oelui nou in strdinatate3.

Divanul lui se deosebeste simtitor de aclunatura denecunoscuti ce Incunjurd, mai ales in a doua Domniea lui, pe Mircea Ciobanul. 'In frantea-i, mai presus doBan, al cdrui nume nu ni se da In documentele lui Pit-tracu, sta atotputernicul Vornic Socol, boier neobisnuit,cpre, In legdturi cu ambasadorul frances de la Cons-tantinopol 4, e socotit de Turci in stare sa-5i trimeata

Hurmuzaki, IP, p. 403, no. 165.2 Meszyt Wayda, legatus turcicusg; Arch. MuseuhA National din

Pesta, 1097 (fol. lat. Oklevdl").Cf. ibid., Hurmuzaki-lorga, XI, Prefata, pp. v-vit.PärraFu el insusi, inchis in Bagdad Radu Paisie, tattl slu,

departe inteun exil egiptean fusese liberat in timpul campanieilui Soliman-cel-MArpt din Persia sl fActit Domn prin sttruintile am-basadorulul frances d'Aramont. V. Hurmuzaki, XI, p. 110, no. 3,

si

cari-ai

14 N. IORGA

Donaml Inapoi la Poart a. sä-1 ucidä, dac:4 se Im-potrivestel. E fiul lui Hamza Benga"2 si, Inainte dea conduce Domnia lui Pdtraseu, el a pus la cale peaceia, de cateva luni numai, a lui Radu-Vodd din1552-33. De atunci, a tot lost tn pribegie, peste munti,

Pätrascu 1-a ehemat i pe dansul ca pe multi altii,pentru a fi bine sfätuit i Incunjurat de oameni cu vazd:$i, venihd el, Socol pare sd-si fi adus si un frate, Spa-.tarul Stanciu al acestei Domnii, care ;1 el era alBengdi"4.

Tudor, Mare-Logotat, e, dupd eat se pare, Vistierullui Radu Ilie, i el se credea asa de strans legat desoarta partidului, Ina" nu Indrdzni sä vie la Mircea,Vodd i Incd. In 1559, doi ani dupd ce murise Pdtrascalel rätdcia pe la Bistrita Ardealului5. Nu stim eine eraucci doi Radu, Pdharnieul i Stolnicul, dar Radii Cluce-rul, om cdruia i se Incredintä isprdvnicia Scaunulata lipsa lui vodx, era un fruntas al terii, un boier avutsi barnie, Incepätorul märirii Golestilor 6.

CLITIL se vede, acest Domn care carmuia cu boieriiunui ham i cu ostasi, Infdtisa simtitor mai mult decatacel pe care-I Inlocuise, vointa boieriIor de aril Darnu-i era sortit sa steie multä vreme In fruntea lor. Inca.din 1557, dupa. Intoarcerea sa din Ardeal, el era bol-,

Ibid., IP, p. 403, no. 165.Tocilescu, Hrisovul Buzgtilor, In Tirzerimea Romdtzd, serfs

noul, I, pp. 119, 123. I se dä aid nurnal deninitatea de Postelnic.CelAlalt Socol, din secolul XV1I-lea, despre care vom mat vorbi, era,la miartea lul, In 1633, Ciucer si nu nele-i de famille era CornAteanul.V. lorga, Socotelile Brapvului, Bucurestl, 1899, p. 88.

V. Hurmuzaki-lorga, XI, pp. 785, 788.Ibid., p. 796 gl registrele ; Cronlca tedi, Anonimula sau Stoles

Ludescu p. 271.Hurmuzaki-lorga, XI, p. 583, no 4.Cf. lorga, prefata citatA la Hurmuzald, XI.

'

p1

ai

ISTORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 15

nav, si-1 vedem mergand la munte pentru ml aier maibun; aici i se trimete din Sibiiu un ,,doctor fin medi-dna". Nu se poate asigura ca a fost la mijloc otrava luiSocol, care n'avea nimic de castigat cu alt Domn sicare nu voia Domnia pentru sine, cum s'a doveditpe urma; dar boala lui Patrascu nu fu Invinsä de mes-tesugul Invatatului doctor sass La sfarsitul anului, eratemere In Ardeal sa nu navaleasca iarasi Muntenii, sistafete porniau din orase In toate partile. Vesti sosiraca In adevar ostile s'au pus in miscare, ca. 1naintea lormerge Radu Clucerul, ca au ajuns acum dincolo de pa-suri, ca sant la Talmaciu, la Se limber, unde era sa ra-sara. pentru noi, dupa vre-o patruzeci de ani, un soarede biruinta.. Apoi oamenii Domnului se vazura tutor-candu-se In graba Inapoi, parasindu-si toate gaudarilede luptä. Cava 1nsemnat se IntAmplase ln Tara-Roma-neasca: pe cand armele sunau spre hotare, stafeta mortiisosise la Voevod. El se stingea la sfarsitul lui Deceml-bre 1557, si, pe eand 11 Ingropau la manästirea Dealului,un Domn vechiu se ridica iaräsi prin voia lui So-,col: Radu Ilie, zis si Vlad, iar, de foarte departe, prinporunca Sultanului, pornia dire Dunare un Domn simai vechiu, Mircea Ciobanul, ca sa-si rasbune g sädomneascal.

Pätrascu nu muria totusi fara urmasi, dar niciunuldin acestia nu putea sa-i ceara mostenirea. De multt1nainte ca tatal sau Radu Paisie sa. fi schimbat rasade calugar argesean cu dulama domneasca, el se c.4.-.satorise cu o jupanitä din neamul care s'a numit Maiapoi al Balenilor. Ea se chema Voica i nuraele ei se

1 V. Prefata citatA, unde se aratA izvoarele: Socotelile oragelorardelene, Cronica lui Ostermayer, In Ketnény, Deutsche Fundgruben1, 0 altele mai mArunte.

16 N. lOkGA

porneneste in uncle intarituri din. timpuri mai not41.Cu Voica el aye o fatà, Maria, careia, indata ce norocul

tronul, el Ii däruieste satul Segarcea de pe-Jim 2.

Slim i mai departe cilte ceva despre aceastil soil alui Mihai Viteazul. Intre boierii liii Pg.trascu-oel-Bunse aria si Dragomir. E poate Armasul din 1552 allui Mircea, si supt Domnul col nou i ts'a datpoate pentru cä acesta avea o datorie fati1 de dânsul.Mai aflAni, din socoteli ardelene, si despre o judecatä alui en Sibiienii. Cand moartea lui PAtrascu risipi inribegie pe boierii lui din. Divan si ne unii din ceilalti.Dragomir Vistierul, care nu-si va fi uitat acasil pungilebirului si slujbelor domnesti, se adaposti la Brasov,

aces p1 ilej ni se spune in acele socoteli cit elera ginerele" Voevodului. Trebuie sa fi luat deci incasAtorie, poate inainte de donatia mosiei din Jiiu, peDomnita Maria3.

Maria aye un fiu, Radu Postelnicul, canna nu Inte-legem pentru ce Insusiri i s'a dat numele de Bidiviul.El se intAmpina supt Alexandra Mircea. la 1569 ca unuldin stapanii mosiei Dragoiesti, pe care o vinde BanuluiCraiovei Dobromfr, impreunit cu nAtusa sa, Neacsa Lo-gofeteasa din DrNgoiesti". Aceasta era vadava Logolk-

1 In documentul 97/1,xxlx dela Academia RomanA, copie dupltraducere din slavoneste, Matei Basarab dA din parte-i, la 21 Septem-bre 1632 cAnd se lupta pentru Domnie, satul RAdulestil ce se chiama.Math din judetul Prahova", IW 1vasco Vormail BAleanu. AcestaarAtase cl satul fost-au de mostenire mai dinainte vreme al strA-mosului lui ...Apoi I-au fost dat zestre Doamnii Voicäi, Doamna ri-posatuiul PAtrascu Voevod".

Documentul din 14 Septembre 1554, in Arch. Statului v. adausuldocumentar de Hurmuzaki. XI, se cunoaste numai printr'o scurtA coMu-licatle. Originalul fume lust de directurul de atunci, B. P. Hasdeu.

Hurmuzakl-lorga, XI, pp. 789, 797, 8E7.

Ii dada

unVislicria.,

cu

o

41

ISTORIA LUI MIHAI VITFAZUL 17

tului Radu din Dragoiesti, Mat de acelasi Domn in eeld'intaiu an al carmuirii sale 1, si avea tirLpt asupramosiei de la drinsul. Ramâne ca si Vistierol Dragornirsa fi fost un Dragoiescu, tin frate al lui Railu, :,,i Bi-diviul" a mostenit astfel pamAnturile tablui satt2. SiVistierul si Maria erau morti la aceasta dat't de 1569 3.

Dupa moartea Voicai, Patrascu-cel-Bun s'a mai ca-satorit odata, Inteo vrasta mai Inaintata, fiMd Domnacum. Data ni-o spun socotelile Sasilor de peste munti,cari trimeserd la nunla Voevodului" vecin obisnuitel.daruri ce se faceau la ai nostri: postavuri pi si allele,caciuli, cutite, o sabie, lucruri de mâncare. La 27 Ia-nuar 1555 pornirA darurile din Sibiiu, iar cele din Bra-sov peste o saplamfina, la 5 Februar4.

Din acelasi izvor aflam si cum D. chema pe sorxulbatranului mire: Radu Logofatul". E acelasi ca si Ra-du Logolatur care e "rugat sa se lntoarca In tart, dinpribegia sa ardeleana, In 1554 si care pleaca din Sibiiula 2 Iunie 5. Dintr'un act indecatoresc stim tA. Mai mulledespre dânsul. Tatal sau era Tudor Logofatul, In caretrebuie sa vedem o jertfa a lui Radu Paisie, pe unul din-tre boierii taiati de aoesta. Tudor mai avuse Inca doi fii,Pfirvu PArcalabul si VladComisul,cari ramasera In tart,supt Mircea Ciobanul, care &Mu Inapoi farniliei mogapärinteasca : Plitrascu introduse In Divanul sau, caMare-Comis, pe Vlad 6. Singur Radu ramase in straina-tate, cautând panit tdrziu dreptate bite() afacere a tata-

1 Ibid., p. xxr; cf. insA regestele si IAmuririle de f3.A.2 Cf. cu nota precedentA documentele tipArite de Aug. Pesacov, in

Timpul din I-iu Maiu 1894.a Pentru Radu Bidiviul", v. doc. 97/1..xxix din Bibl. Ac. Rom. El

a luat pe Maria, sora lui Vintild Vornic", si a murit fArA urmasi.4 Hurmu7aki-torga, XI, pp. 792, 855.5 Ibid., p. 865.5 Ibid., pp. 789, 793.

2

18 N. IORGA

lui saul. Alte fete ale lui se casatorirä cu boieri In'tara2.

Voevodeasa" cea tanara f inu Scaunzzl In 1556, imi-preunii cu Radu Clucerula In timpul cat lipsi sotul ei dugla razboiu 3. Moartea lui Patrascu o arunci In pribe0e.Ea apare la Brasov, la Cluj, la Sas-Sebes, la Sibiiu, eau-land sprijin la Curtea ardeleana sau clreptate inaintearnagistratilor sasi 4. Apoi i se pierde urma Desprevre-un copil näscut din aceasta casatorie, nu se vor-beste nimic.

Daca Patrascu n'a avut astfel decat un singur cobo-ritor legitim, pe Maria, cinci altii: patru bdieti si Incao WA. i se ngscura din relatii Intamplatoare, 1nainte deDomnie sau dupa.

Cel mai mare din fiii lui Patrascu-cel-Bun rii e foarteputin cunoscat. In 1574, pe cand ostile muntene cau-tau sä rtipuie pe Ioan-Voda al Moldovei, care se fa-cuse dusmanul Imparatului pagan, pribegi munten1 ada-

1 Cf. Prefata mea la vol. XI, din Hurmuzaki, p. 1 si n. 2. Procesul laProtocolul no. I al Archivelor, din Sibliu, p. 281, an. 1555. Superioribusannis Radul Legoffott, bolero tronsaluinensIs . . . Quod ante aliquosannos transactos pater actorisi Theodorus Lugoffet . . . . Propternotam infidelitatem esset [Theodorus] a Wayvoda proscriptus". Si inpribegie, Radu-VodA urmAri pe acesti boleti si, ImpreunA cu dAnsul,episcopus transalpinensis", luindu-11 nIste bani.

2 Hurmuzaki-lorga, XI, p. 888 ; act din 4 tulle 1557. Sirbu admitenunta Mariel, sprijinindu-se pe notlunea sibilanA. Brasovenii, cu maimulte legAturi, vorbesc despre nunta Voevodului". A desfdce nuntadin familia lui Radu Clucerul de aceasta e Imposibil. De altfel, cAndsoc telile brasovene (ibid., p. 7921 arata cA darurile se fac Domnuluisi sotiel lui, aceasta pare sA arAte cA de cAsAtoria el era vorba. Totacolo, nimic despre flicA si despre ginere, cum, altfel, ar fi trebuitsA fie.

3 Ibid., p. 795.4 Ibid., pp. 798-9, 806, 870, 875.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 19

vostiti peste Milcov veniau la Bucuresti u un\Todd, fiul, probahil natural, al lui Patrascu, care \ in-tilii un timp In Ardeal. El ocupa Scamml tinupatru zile, dar Domnul cel vechiu se Intoarse cu oastea,11 batu si, ucizandu-1, ii aseza caprul pe poarta

Inca de la 1579 aparea la Curtea francesA, uncle seprimiau bine vanturatorli de lume, numal sA fie cu oInfatisare placuta i mesteri In cuvinte, un fiu de Domnroman : era frumos, cu Infatisarea mAreata., naltputernic, dar mlddios In miscarile sale. Avea parul lung,lasat pe umerii de voinic, ochii vial i plini de farmec;vorba-i era maiastra In limbi pe care e o mirare cAputea sä le stie asa de bine: italieneste, In care scriaversuri cu avant, latineste, poate i frantuzeste 2 Alca-tuia cu dibacie scrisori cu suptiri complimente i cu-getari filosofice, le pecetluia cu a pecete care purtavulturul Incoronat avand crucea In plisc, soareleluna de a lature si de alta, si. numele s'au princiar,1ntr'oeleganta caligrafie, cu liniile lungi i aplecate: PetraDimitrie, Damn i mostenitor al Valachiei-Nlari". Celorce-i puteau fi de ajutor In acea clipa de pribegie hide-partata sau 1ntr'un viitor de candidat la coroanN, elspunea minunate lucruri despre neamul sau mare sitrecutul de suferinti din care venia: cum tatal sAu, Pa-trascu Voevod, fusese Domn natural al Terii-Roma-nesti", cum 11 trimisese la Constantinopol ca ostatec, lavrasta de zece ani abia, cum ramAsese arfan Intrestraini si dusmanii neamului salt Ii luaserA tara prinmijloace foarte nedrepte si dracesti", cum nu voiau sai-o lase nici acu.ma clad ajunsese la anii cand sä poatAdomni, cum Turcii 11 purtaserA, ca pe unul ce nu avea

I Cf. Iorga, Contribufii la Istoria Mantenlel, extras din Mem. Ac.Rom., 1896, p. 13, I Hurmuzaki-lorga, XI, pp. xxv, XXXIV.

3 V. lorga, Contribufiunl la istoria Muntentei ; p. 87; Hurtuu-zaki-lorga, XI, pp. 105, 201.

Vintill-

fusese si-1

cetätiil.

si

si

li

20 N. IORGA

sprijin, prin Siria si Arabia, prin rnulte si cas-tele din Asia", timp de paisprezece ani, cmn iubir:ade patrie" 11 Meuse In sfarsit si fuel din Damasc, gn-dindu-se Inainte de toate la purtatorul Coroanei prea-crestine" 1.

Intre aceste spuse erau multe de care trebui, sa zani-bim astazi : Tara-Romaneasca nu era un SLat eu mos-tenirea tronului hotarita, prin legi, Petru, asa de fru-mos si de tanar Inca in 1589, dupa cz. status Dom n si-sipierduse Scamml, nu putea sa aiba zece" ani la 1554,,rand fusese numit tatal situ, si de la moa .lea lu; Pa-trascu-cel-Bun se strecurasera mai mull de paispre-zece ani. Dar cei carora ii vorbia cu un Nrmec atat (leconvingalor, cu atata durere In stralucitorii lui ochi,crezura Loate si seriscra la Poarla scrisori dupd scrisoripentru a se goni din Tara-Romftwasca usurpatorii si ase aduce la locul c- i se cuvenia de drept pe mostenito-rul legiuit, pribeag prin vointa celor riU. Astfel capata el,in. 1583, dupa lungi staruinti ale Francesilor, tronulmuntean In care pana atunci se perindasera doi fil siun nepot al lui Mircea Ciobanul: Petru, fiu legitim, Ale-xandru, copil din flori i Mihnea, coconul" acestui diiiurmi5 cu Domuna \Ecaterina3.

Ca Petri], caruia i s'a zis Cercel, pentru podoabape care o Imprumutase de la curtenii eleganti, afemeiatiai desgustatorului Henric al III-lea, rege al Franciei sial Poloniei", ca aceasta neobisnuita creatura francesaintre Domnii români era fiul lui Pair:Awn-eel-Bun, nu

1 term Acte i fragmente I, pp 29-30 Despre el, acum In urnik.lorga, Aventuriers Orientaux, in Bulletin de la section histori-

que de I'Academie Roumaine, 1931.2 0 expunere in Anglia a unui secretar al sAu vorbeste de o in-

treagä dinastle a ,,Demetrilor", inlocuith de a Ini Alexandru Mircea ;v. lorga, in Mem, Ac. Rom , seria a 3-a, VIII, 1928 p.

V. si lorga, Ospiti romeni in Venezia, Bucurest 1932.

c3tall

=

11.

sf

ISTOR1A LUI V1TEAZUL 21

se poate tagadui cu temeiu. Dar Intre sthpânirea luiale trei ani i Intre stapanirea de patru ani a tataluinu e nicio legatara, cum s'ar fi Intâmplat, de sigar,dad, el ar fi fost un fiu legitim al acestuia, cunoscutprietenilor de odinioara ai lui. De altmintrelea acestiase Imprastiaserd sau trecusera, ei si, dupa dânii, urma-

ii hi alti stapani. Ia vara anului 1558, Socol, cerutcu staruinta de Turci, fusese trimis de Craiasr laConstantinopol, Impreuna. cu Domnul pe care incercasesa-1 impuie, si erise Inecat, cu toate asigurarile ce Se4:Muse cit I se va cruta viata 1. Dintre fiii lui, unul,purtilnd acelasi nume, lua pe una din fetele Chiajnei,vaduva lui Mircea Ciobanul2; despre altul, Radu, spuneCronica terii ca ar fi fost omorit Inteo revoltd 3. RaduClucerul murise i traia numai vaduva lui, Caplea, darfiii ei, oarneni cu o trecere deosebita, Ivascu si Albul,erau cei inai credinciosi baled luptatori ai familieilui Alexandru Mircea. aceia Cercel Ii culese Curteauncle gasi eine sa-1 ajute; Intre cei ce o compun gasimpe un fugar de la Alexandru-Voda, Miroslav, acumMare-Logofat, iar, Incolo, lot nume necunoscute.

Ca de obiceiu, si In aceasta Domuie se culesera bi-ruri mari si se Marit boieri, poate nevinovati, printre.cari Banul Craiovei Dobromir, care cumparase de laNeacsa din Dragoiesti mosia Voinigestll i fusese dela un timp In capul Divanului domnesc al neamuluidurnan Apoi veni maxilla, din seninul sigurantii, In

1 Hurmuzaki. 11', p.Hurmuzaki-Iorga, Xi, p. vt.

$ lorga, Contributiuni, p, 9; Pretendenti domneftl liz secolul a/XVI-lea, extras din Mem. Ac.Rom.,1898, p. 29, n. 5. Socol e pome-nit, cu un ,,Radu Postelnic", supt Mihnea-Voda ; Hurmuzaki-lorga, XI,tegeste, pp. 900-1.

4 Cf. Cronica teril, p. 276, sl Pesiacov, In Timpul din 1-lu Maiu1894. Articolul precedent al aceluiasi, In Carpatil, din 19 April 1884,nu I-am putut vedea.

lor,

i

3o0.

MIIIAI

tic

22 N. IORGA

urma unor intrigi, Petru-Vodl nu era un rob ascult4-tor al Imparatului turcesc, cum se arAtaserd totdeaunaMircestii, i un drum la Constantinopol nu I se /Areatocmai sigur. El trecu muntii Iii. Ardeal, ca un Voevoclin fruntea ostilor, si nu ca un fugar, fu prins, despoiat

Inchis aici Intre crestini; fugi, se arattl iarksi in Apus,.jucand, cu malt mai put.in suoces, vechiul rol de onifrumos g de mostenitor nedrepthtit, ajunse la Constan-tinopol, cu scrisori si tägaduieli, care furl usor invinsede banii pe sin ai lui Mihnea, starsi zilele zbuciu4mate in Bosfor, inecat pe furis, precum fusese cu trei-zeci de ani Inainte alt ocrotit al ambasadorului trances,.Badu-Vodd, urmasul de opt zile" al lui Ntrascu-oel-Bun 1 Trupul &du umplut cu paie fu adus In Moldovaunui rival, A.ron-Vod.l. 2

Cu prilejul fugii lui In Ardeal, Socotelile Brasovuluivorbesc de sora sa, de sigur de la aceiasi mama, necu-noscuth. Ce s'a fkut cu dansa, nu se ale.

Dar Patrascu-Voda fusese un mare iubitor de femei,cuM; erau mai toti Domnii nostri de atunci, chiar ceimai mari" pentru Bisericä si mai cuviosi dintre dan-sii. La cererile Francesilor In 1579, Vizirul rAspundea,ca un cunoscãtor al lucrurilor, Ca rAposatul avea deobiceiu zece, dou'asprewce femei"3.

un aceiasi convorbire, Inaltul dregdtor turc tagilduionitil cu cercel ar fi adevgratul fiu al acestui Iflac-

beg cu moravuri orientale. Autenticul Petru, fiul liiiPätrascu", ar fi aiurea, In Cipru, i e drept cä undevaIn lumea greceaseä scria un tratat de gramatica pentrufolosul altor soolari ca dânsul, cu sarguintl pentru limbaelineasck un Petrasco Eutelos (smerilul, cillugaral ,

1 V. Contributiwzile Mate, passim.lorga, Nichifor dascoilul, In Mem. Ac. Rom., I9C5.Hurmuzaki, Supl. 1', p. 49, no. 92.

ca

.STORIA LUI MIHAI VITEAZUL 23/

fiul lui Petru Voevod a toath Valachia-Mare"1, Pätra-scu, fratele dusxnan al lui Petru Dimitrie, flu_ al alteiadin cele zece sau douhsprezeoe", se afla in Cipru, InadevAr, Inch dirt 1574 si 1576, impreung. cu Iancusul, si fusese vorba odath ch ci sh fie numit Donn; darramhsese pe urmh cu grija manuscriselor ce scria si acelor ce fiicea sh se scrie prin altii,ca Evan4he1iariul luiRadu din Mänicesti, acum la Londra. Canci fratele-i ne-cunoscut ceru Tara-Romaneasch pentru dansul, el se

tish, la randul shu, intre candidati. Neavand Irishprieteni puternici sau bani multi, el isi Inchinh noro-cul Inaintea norocului rudei sale anonime. El veni,abia sculat dinteo lungh board de sase luni, la Cons-tantinopol, pentru a fi ostatecul noului Petru-Vothi, Sipoato ca-1 vor fi omorit Turcii la tradarea din 15852.

Acestia sant cati cunoaslem din sangele ltti MihaiViteazul. Soarta lor nu se asarnänh lotdeauna: unii auizbutit inai mult decal altii, färä ca izbanda sh iifie trainich. Dar intre el toti este o asämlnare de fa-milie In oeia oe ii priveste sufletul, precum surletestenu se deosebest mult Mircestii; uniti fath de stäpan,cruzi fall de boieri, ini1oi Intru catva cu tara. Cestia-lalti sant oameni cu planuri, cu visuri, cu poesie Infhptura mai aleash a mintii bor. Li plat rhzboaiele,luxul, rätdcirile: in yiata obisnuild ei nu-5i gäsese lo-cul. Cu toath nepotrivirea aparentelor, exista o stransälegiiturg. intre cele zece sau douhsprezece" ale lui Ph-trascu-cel-Bun, intre cercelul de elegant al lui Petru-cel-Frumos, chlatorul In lumea largh, i Intre epieele lo-vituri de sabie prin care Mihai Viteazul sfaramd ho-

lorga, In Archiva societätil ftinfifice i literare din Iafi, V,p. 261 t urm. Cf. Columna lui Traian, pp. 50-5 fA, pentru gustutileliterate ale lid Cercel, Biserica ortodoxd, 1884, p. 745 si urm.

V. locutile din vol. XI al col. Hurmuzaki, arAtate In tablg.

Se.

24 Is. IORGA

larele. Stint toti oarneni neobisnuiti, chemati sa-si cld-deasca. din elemente de vis o viatä neobisnuitAk

Cu toate cd multe parti din viata lui Mihai Inaintede Domnie sant cu totul Inecate In Intunerec si luminadesdvargtd nu se face nicdiri In aceastä vreme, ca sicum lui i-ar fi lost ldsat srt rdsara de-odatd Inainicaochilor nostri In toatd stralucirea-i de Invingator, cevase poate spune despre Inceputul si tinereta lui, curreult mai bogate stiri sigure decat despre fratele sdumai mare, Petru.

In Domnia lid Alexandru Ilias, la 1615, o fata din floria lui Mihai-Vodd aduse la judeeata pcntru niste mosiiInaintea Domnului un mare hrisov solemn al Orinteluiel, prin care sat* Studina, Crusovul, Frtisinetul siStudenita, toate de peste Olt, se ddruiesc, In 1597, Sep-t-mbre, Doamnei Teodorei", mama Voevodului, ramaindca ele sit treacd, dupa moartea ei, asupra acelei fete2.Hrisovul fu judecat ca fals, de boierii de pe atunci, cariaveau poate mai bune dispositii pentru cealaltd fata aVoevodului, Florica, ndscutd din cdsa.torie si maritatacu un om mai influent. air, oricumJ s'ar crede lucrul,Mihai daruise Inteadevar acele cumparaturi ale lui din1 oierie Tudor,V, cum se scrie intr'un document main ru., si ea le stapanise pänd la sfarsit, lasAndu-le, dupadansa Domnitei Florica si (land la o parte pe sora ei,ilAscut.i din dragoste nelegiuitd3.

Canc s'a Intamplat vrernea Domnului Mihai Voe-

1 Aceasta se observä si la fill lui Petru Cercel: Marcu, Dumitrascusi Stefan, toil trei aventurieri, tar cel d'intaiu un viteaz.

2 Paptu Harlan, Tesauru de monumente Istorice, I, p 389.a Arch. Statului, Cozia, pach. 24. mai multe n-re, acte de la

Domni din secolul al XVII-lea cu privire la mo%enirea acestor sate.Ele se repetä ?titre ele si nu spun, despre Mai, decal lucruri binecunoscute de alma.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 25

-vod din Domnie a iesi", spune, Inteo hotdrire din ,1635,_Matei Basarab, si s'a savarsit In Tara-Ungureascl, dar

Doamna Tudora, ea a ramas In tirthita ma-nastire a Coziei, ludnd asupra sa chip monasicescp ren um in d u-se Teofana monahia" 1

Inchinase cHugariei cele din urna zile ale ei, dup5ce, cum ni marturiseste InsLi cu caintà,vietuise viiataceOii lumi desarte si petrecuse lumeaste destul, In totrhipul, In viala sa". Aici, Intre zidurile vechi ale r5.-pausului rAposatului Mircei Voevoda", afth ea, cea de-partatà de maririle primejdioase ale Curtii fiului ei, derunta svrasire a zilelor" ac-stui drag" copil, de ri-

sipa neamului ce-i rrimäsesa pe urma pentru a cersjiii pribegie pAnea Imp5ratului. In chilia-i primi ea,ecind vrcmi mai bune venird si un alt Domn de la

rretini, Radii, care fusese Serban, Pnarnical lui Mihai,sui in Scauaul terii, 2 nora si nepotii i intor5i din

strainItate, In toamna anului 1602 2. Peste putin moartea0 Osi aici pe britrana alugArild si-i Inchise ochii plânsiiri aceastri mare*" pace, plinä de sufletul strämosilor.0 piatril Ingustà, asezatà In dreapta bisericti din Co-zia, Ii acopere terna; ea a lost pusä, spun pe roma-nestc slovele vechi care o Impodobesc, In anul 7114de la Facerea Lumii (= 1605-6 de cei doi nepoti intruamIntirea calugaritei Teofana, muma räposatului Mi-hail Voevod" 3.

1 Dui)/ o traducere, alipitA la original, in pacht.tul citat al Coziel,no. 10.

2 Dania el cAtre Cozia, In Intelegere cu Acluva, Doamna Stanca,copiil el, PAtrascu Florica. In Papiu, 1. c., pp. 388-400, editie

cu chinlice, sau In Convorbirl literare pc 1901, eclitle cu litere latine,de D. Onciul, Inainte de Papiu, actul fusese rAtt tipArit de Ari-cescu, In Revista Istorica a Arclz1velor, tar parte reprodus, dupledItia din Tesauru, IntrebuintAndu-se originalul, de Gr. Tocilescu, In.studiul Doamna Stanca, pp. 51-3.

Papiu, 1. c pp. 395-6.

p

I

maicli-sa,$i

al

26 N. IORGA

Cine a fost aceastä Tudora, apoi Teofana, In caluga-rie, care ni apare mai ales plangandu-si In singuratatebucuriile vinovate ale tineretelor si strasnicile durerfde mama ale batrametelor sale Inchinate caintii: deplangere si de suspine zua i noaptea", päu ce, lirn-pezindu-si sufletul prin durere, adormi, linititä, IntruDomnul?

Din randurile pe care le scria frä Indoia1 dup5spusa i Invatatura ei calugarapl Gavriil" In straantachilie de-asupra valurilor Oltului, care venia din Ardeal,greu de amintiri negre, din aceste randuri de o blandasi crestineasca durere, 111 s'ar desface faa unei jn-panese de tara, dintre acelea pe care le desroperia in-teun colt uitat vre-un Voevod plecat In urrarirea cer-bilor de rannte sau In manarea ostilor dire granitesi se opria in loc, fermecat de un zambet.

Ea poart5. insä In pecelea de pe inelu-i- Litlul deDoamnä, gospojda", i semne luate din herbul terii.Fiul säu va fi numit-o In dania cea adevArat5.1 totDoamna", cum Ii zic apoi toti Voevozii ce yin pcurma si hotarasc asupra mosiilor ei de mostenire.Dar din singura data cand ea ni vorbeste, lipsesleorice pomenire a mini sot domnesc, orice urma alui Patrascu Voevod, si In cuvintele sapate pe piatraei din porunca lui Nicolae-Voda-Patrascu si a Dom-nitei Florica nu se spune nimic alta decal ca suptlespede odihneste mama lui Mihai.

E neindoielnic deci ca. Mihai Viteazul a fost fiul dogreseald si nu de cununie al Tudorei1 si cAlugdrita cu-cernica va fi vaz-ut In moartea inainte de vreme a co-pilului o pedeapsa. E adevarat5 Insa cealaltä impre-

Cealalta, despre care am vorbit mai sus, nu se afla acum Intreactele pachetului dela Arch. Statului, ql Pap lu nu clA verbal decat Inceputul, cuprinzand titulatura lul 1Alhai.

ei

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 27

sie, ca. Tudora se naseuse aid in tail, din vre-un neamde boierinasi sau poate dintr'o semintie si mai umild ?O cronica ungureasca, adtmand zvonuri goale, otiseaza chiar ca o femeie de rand din Piva Petrei !agura Ialomitei, unde era attmci Targul de Flocil.

Un Silesian, Baltasar Walter, In cale spire Constanti-nopol, se abatuse pe Ia noi In vara anului 1597 sipatw de la Logofatul de atunci al lui Mihai, Teodosie,cu invoirea Voevodului insu5i, o Insenmare, un izvodromanesc despre Domnia biruitorului, pe care izvod11 Intrehuinta dupa o traducere polona, inadindu-1.In izvod se cuprindeau, pz, scurt, ispravile" Domnului,

ee se mai da In tratatul lui Walter vine de aiurea,din spusele ostasilor, mai mult straini deck romani,pe earl drumetul fusese in masura, sa-i intrebe despreluptatorul pentru crestinatate". Intre alte lucruri in-troduckoare la razboiul eu Turcii, Walter spune c. tro-nul muntean a fost capätat lui.Mihai de o ruda. bogatadin Constantinopol, de un Grec, care, lost Ban, avea tre-cere mare la Turd. Grecul, al carui nume nu se a, arfi Lost unchiul" candidatului la Domnie, fratele ma-mei lui" 2.

Tocinai In a doua jumatate a seeolului al XVIII-lea,un om al fiilor lui Nicolae Mavrocordat scrise in. calu-garie, dupii izvoare cc ni sant cunoscute, dup a. notitegyecesti pierdute, dupä spuse i amintiri, o Cronipaa Rasaritului, in care vorbeste si de ale noastre. Che-sarie Daponte ajunge a vorbi de Serban-Voda Can-

V. Szamoskozy, Fragmente. Cf. In Anuarul Institutulul din Cluj,Minea In Cercetäri istorice, 19i4.Avunculus vel matris frater, Graecusa ; p. 9, din editia, cuprinsá

Tesauru, a Willi} Jai Walter, ,Brevis et vera descriptio rerumab Must., ampliss. et fortiss nulitae contra patriae suae reiq. pub.christianae hostes, duce ac dm. dn. Ion Michaele, Moldavlae Transalpinae sive Walachiae palatino, gestarum, in elusdem aula Tervisanafideliter collecta."

ca-

si

inf0-

al

to

28 N. IORGA

tacuzino si de la tatal acestuia, Constantin Postelniculvapoi trece la un personagiu din care face gresil buni-Cul acestui Domn, la Ienachi Cantacuzino, care afost capuchehaie al lui Mihai-Vodd hainul". Ni spune-ca Ianachi a platit pentru rdscoala Voevodului, tre-cfind prin frica oslinditilor la moarte, dar cl, turcin-du-se dupd sfaturile Vizirului-Caimacam, a fost iertat,ajungdnd sa fie si ,,chiuciuc-tefterdar" sau Micul-Conlabil" al Portii1

*tim din multe izvoare diplomatice, din scrisori deambasadori crestini la Poartd, ed. 1ntre 1589 si 1593 apeat un mare rol la Turci un bogat Grec cu nuanele deIani. Lui li erau. Incredintate, In ae,lasi limp, afacerileMoldovei, uncle era Vistier, si ale Terii4omanest4 InDivanurile careia figureazd ca Ban. El facea Imprunm-turile de la gelepi pe socoteala Domnilor ce atArnau dedibacia si credinta lui, el avea grija concurenplor caritrebniau Invinsi sau Inliturati, el transmitea vestile din-terile vecine la Poartd si le potrivia asa Incdt sd fie inul-tiimiioare Clind nu-i prima un Domn, nu-i era greusa-1 scoata si, Intro mijlocitorii pentru o situatie de std.-pdnitor la Dundre, el era cel mai vestit, urmasul, a-proape In 1ntregimea influenpi, al lui Mihai Cantacu-zinc, capetenia neoficiald, dar atot puternicd, a cresti-nilor din Impdratia Sultanului. Se amesteca pretutin-deni si-si facea interesele cu toatii lumea, care 11 desprc-tuia sau 11 ura, fdri sa poata sciipa insa de dansul.Acesta e Banul Iani", care era pentru Mare le-VizirSwan ceia ce Meuse Mihai Cantacuzino pentru all pu-,ternic Mare-Vizir, Mohammed Socoli, de pe vremea Sul-minor Selim si Murad 2.1 Cronica e reprodusl In Erbiceanu, Cronicarii greci, Bucure§ti,

1888, p. 20.2 V. Contribufille citate, pp. 82-3 0 vol. XI din Hurmuzaki, pas-

.sim; Documente relative la Petra .Fchiopil fl Milzai Viteazul, pp.318-20.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 29

In sfar5it avem 5i un poem consacrat de un Crrcqanonim puternicului Iani, care ar fi izbutit sA pas-treze tronul unui Petru-VodA1.

Din aceste mArturii deoscbite ar iesi Ca Banul Ianial ambasadorilor straini, care Ban ni-a làsat de alb-inintrelea 5i märturii scrise ale imprumulurilor sale',e Ianachi Cantacuzino al traditiei grecesli, reprodusede Daponte. Cu atilt mai mull, cu cat 5i dupii numirealui Mihai Viteazul, Banul" prin excelentA 5i-a pdstratla Constantinopol vechiul sAu loe de supraveghetor alinteresclor noastre, 5i, de ()are cc-1 gasim represintândpe Aron-Voda al Moldovei Inca in Iunie 15943, s'arputea ca el st fi fost silit, in adevar, prin amenintAride moarte sA se turceasca in, acelasi an cand se aflA rAs-ooala calor doi Domni. Capuchehaielele suferiau ades-apentru pAcatele stApAnilor i, and s'a aflat, in 1600, laConstantinopol cA Mihai a pierdui. Ardealul i cAnd rAz-boiul de nirnieire s'a inceput si de cAtre Turei impotrivalui, omul lui la Poarta, Dimo, a fost schilodit, ars cufäcliilc, aruncat in carlige si impuscat, de milA4.Iani Cantacuzino fiind frate cu mama lui Mihai, aceastaar fi o Teodora Cantacuzino, 0 patricianA din Bizantulnou grecesc, o fatA a puternieului Saitan-Oglu, inruditain felul acesta cu cele mai mari familii din BAsArituLcre.sthi 5.

Dar, vAzute mai de aproape, lucrurile se infatiseaz1

DupA textul din revista lui Sp. Lampros, Nit); 'EXXvoliv*wv, XI,p. 917 51 urm.; Revista lstoricd, 193, pp. 6-9.

Chitante dela el, din anii 1588-90, In Documentele citate i krvol. Xl din Col. Hurmuzaki.

Hurmuzaki, IV% p. 180.lorga, Documente citate, pp. 17-8.

6 De aceastA pArere a fost Xenopol, 1st. Rom., 111, p. 157 ; IV,.p. 217, nota 1, l autorul acestei lucrarl, in studdle sale anterioare.

30 N. IORGA

altfel. Iani nu poate fi un Cantacuzino 1. Cantacuziniiafirma, de cum Ii vedem iaräi, cu mandrie originealor ImpargeascA: Ii scriu numele de familie neaparat,ca Andronic, acesta in adevAr fiul lui Saitan-Oglu. 2.Ei IntrebuinteazA, IndatA ce avem elemente de control,hi pecetile lor vulturul bizantin 5. Din potrivA, JoanBanul", In multele hartii ce ni s'au pAstrat de la dansul,dA numele sAu mmiai In aceasta formA, si tot numaiastfel 11 stiu, fArA familie, deci dintr'o familie ce nu seimpune a fi pomenitA, si strAinii ce scriu despre dansulIn rapoartele lor; pecetea lui i clA simplu numele acestade botez, dregAtoria, patria, Moldovlachia", toate Ingreceste, si apoi le repetA, duiilt cat se pare, in tur-ceste4. Cand Andronic Cantacuzino, Intr'o nepretuitacarte" a lui catre Pctru Schiopul, vesteste partea cea luat .1a numirea Banului Mihai" ca Domn muntean,presupusul frate, Iani, nu e mentionat de loc, de sinoul Voevod li era ruda i izbutise i prin banii luiIoan sau Iani. Slt ne gandim apoi ck In 1578, la moarteailui Mihai Cantacuzino, fiul san loan, despre 'care numai stim nimic sigur, avea numai opt. ani 5, i de sigurcA nu la optsprezece ani putea slt joace cineva marelerol de mijlocitor Intre Turci si crestini, In care ni sepresintA Inca de la 1588 Banul Ioan". Nici Banii" nuerau asa de tineri si, fiindca Vistierul lui Petru Schio-pul, nu e, din 1582 Inds decat tot aoest laid, ajungem

Pärerea a fost exprimatä si de d. I. Tanoviceanu, In Arh. Soc.ft. l lit, din loft, III, pp. 29-31, dar cii argumente frä valoare,pe care le-am InlAturat In Contributiuni, p. 83. n.

I ScriSoarea lui din Hurmuzakl, XI, pp. 373-4.3 Scrisoarea citatà nu ni poate servi, pecetea flind cu totul sfArSt-

maiä, dar Constantin, fiul lui Andronic, pecetlulesfe cu vulturul. V.lorga, Studit ft Documente IV, pp. 32-3, no. 41.

4 Hurmuzaki, Xl.5 Gerlach, lagebuch, Frankfurt-a.-M., 1674, p. 466.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 31

la vraste tot mai absurde, care In Miura definitiv o pa-rere gresitä.

E drept ca Walter scrie unchiu, frate al manlier,arlitand Inrudirea dintre Mihai si cumparatorul Dom-nilor. Dar un alt ziar, foarte sigur, notita scoasä dinpovestirea lui Petru Armeanul, zugrav de biserici InTara-Romaneasc a. si apoi agent politic dintre cei maisiguri si mai adese ori Intrebuintali supt Mihai Vitea-nil si pe urma, In epoca Movilestilor si a lui Radu er-banl-, acest izvor spune atata, ca. Ioan Vistierul"; ace-lasi ca si Banul", era numai rudd cu Mihai2. Un ra-port venetian afirma a alesul din 1593 al Turcilor eraun fiu al Banului", ceia ce arata cum se puteau In-curca asemlenea legaturi ehiar de eine era 1n starea le cunoaste bine. In gars% Intr'un proces pentrumosia Bailestii, data de Danciul Brâncoveanu, teal luiMatei-Voda, lui Iani ca sa-i capete o boierie si opritade Give, cu toate cä boieria nu fusese dobAndita, se a-

, oninteste si aceia ca. Mihai, In Damnie, lua pentru sinezisa mosie, dupa moartea Banului, facandu-se rudaMihaiu-Vodd cu Iane Banul", ceia ce presupune o reklatiedepartata isi nelamuritä4.

Asa Incat nici aceia nu se poate spiune, ca Iani, carenu e Cantacuzino, ar fi fost fratele Teodorei. i altfel,o asemenea Inrudire se pare cu neputinta. Lasand lao parte faptul ca Iani a fost unul din thismanii ceimai rai ai lui Petru Cereal, si el fiu al lui Patrascu

1 V. Documente, p. 24.2 Quidam sibi genere coniunctus". Locul, ex scriptis Petri Ormeny",

e reprodus, dupà Szamoskftl, In W. Beth len, Historia de rebustransylvanieis, Shill', 1782-93, IV, pp. 274-8.

3 Hurmuzaki. 1111, p. 457, no. 53.4 Document citat In Tocilescu, Doamna Stanca, p. 21, nota 33.

EI nu se mai afil azi la locul lui.

32 N. IORGA

un Irate de care-si aducea aminte cu pietate Mihail..nu se prea poate admite a puternicul Grcc sA nu fiadus lang dansul, in Constantinopol, pe sora luipe fiul acesteia, cand, atunci, soarta lui Mihai, de lainceput Inca, ar fi fost alta. Mai prudent e sa se pri-measca o lnrudire prin fernei, si Inca nici atunci nu sepoate hotarl dacA Mihai era legat cu Iani prin rudelefemeiesti ale Tudorei sau ale tatalui sau Patra5cu chiar_

Cat priveste anul nasterii, care, e drept, s'ar potrivicu nasterea din ultiima casalorie, ae,sta pare siguirCand Egidiu Sadder zugravi ad viown hi Praga, inFebruar 1601, pc razboinicul care tr,ruse prin noroculbun ca i pria norocul rau, Mihai ar fi avut patruzecisi trei de ani. El s'ar fi nascut, deci In 1557-8, in refdin urma an al vietii tatalui sau. Dar am aratat cadata nu ar corespunde, afara numai dacil Mihai ar iifogt un fiu postum.

Cum se crestea un fiu de Dornn pc acele timpuri sestie, prin laMuririle pe care ni le-a pastrat noroeul a-supra cresterii tanarului cocon." Stefan, fiul lui Petru.Schiopul. Praia tarziu, Ii Incunjurau femeile Curtii sinumai cand venia tarzia vrasta. a Invalaturii se chemaun dascal dintre calugari sau preoti pentru a facecunoscute viitorului stapanitor romanesc cetitul, scrisul

oarecare s000teli. Cate le stia el mai mult decatatata, le castigase pe uratä, de la oamenii cu cari 11 pa-sese intamplarea In relarri.

Cand fiul de Damn era un oopil din flori, prilejurilude a deveni un carturar erau si mai rare. Stiinta decarte era apoi privitA ca un mestestrg, si nu pentruaceasta se cresteau pretendentii, dornnisorii cari ire-buiau sa vaneze coroana. Mihai scria frumos, cu o deo-

1 Hurmuzaki, XI, p. 733, no. 23.

si

51

15TORIA LUI 11111-IAI VITEAZUL 33

sebita elegantii, dar nu atala cat sä se poatit asdmdmr-cu un diac de profesiel. Rupea ceva turceste, grecestepoate limbi apusene de sigur a. nu. Dar si färd gees-tea se poate ca5liga o batalie, si pentru aceaslä sarcinitfusese el menit pe lume; a rasturna tronurile, a plecagrumazurile semete, si nu a zugrdvi cu arta buchile. Asaceva stia sd facd Radu, fiul lui Mihnea Turcitul, carefu numit de atatea ori Domn Inainte de a se vedeadata si el in Seaun.

Intru cat\ a cariera boiereascd a lui Mihai, cel pu-tin de la intrarea lui in Divan lnainte, se, poate recon-stitui Intre sfetnicii fratelui situ Cercel nu-1 gasirn, desi ne-am astepta la aceasta, apropiindu-se peattmci de treizeei- de ani. Si Domnii nu erau totdeaun4cu fried fata de fratii Mircea Ciobanul it tinu hinetdansul, fdcandu-1 chiar Ban al Craiovei, pe frate-AuStan 2, si Milos, fratele lid klexandru, e &este laCurtea acestuia din urma, primind impreund cu dan-sul cinstea supusilor i darurile strainilor. $1, peStefan Surdul chemd de peste hotare, cu sentirnente maimulE sau mai putin sincere, pe eine se lauda cd-i esteIrate 3.

Läm'urirea sta insä aiurea. Mihai ajunsese a sluji luiMihnea, fiul lui Alexandra $i nepotul de fiu al lui Mir-cea Ciobanul, lnainte ca Petra fi castigat moste-nirea". Cronica spume ca, In cea d'intaiu Domnie a sa.Mihnea a Inälfat mänästirea Tutana din Arge$, $i pi-sania acestei sfinte cladiri mdrturiseste cd ispraynic alost, de la 9 Iulie pAnA la 10 Septembre 15824, Mihai

1 Probe din scrisoarea lui, In Documentele citate al la InceputulvOlumului IV din Studil i documente. Sau In Revista pentru Isto-rk, archeologle 1 fflologle, IV, tabela 111.

2 Contributil, p. 2, nota 3; Hurmuzaki, XI, tabla.8 Pretendenti, p. 57.

7091. Celeialte indicatil: crugul 7, epacta 4, numArul de an 6Indictionul 17" nu corespund.

3

()-

-Miliai

lor:

umna,

sa-si

3

34 N. IORGA

Banul", adeca unul din dregatorii mai mid ai Banuluicelui Mare, adevarat Domn al Olteniei, avand steagul,

eniturile i Divanul säu deosebit1.Prin sine Insusi nu se putea ridica Mihai. El era Pacut

pentru. razboiu, si in Tara-Romaneasca nu se mai adu-nan osti pentru lupte, fie macar pentru luptele, Im-pth-atesti", ale stapanului. Ardealul supt Bfithoresti eraIn pace; in Moldova stapania unchiul Domnului mun-tean care venise In locul lui Petru Cercel. Luptele cu Ca-zacii le purta acolo Petru Schiopul pe sama sa, farasä alerge la ajutorul lui Mihnea, nepotul de frate din.Bucuresti. Timpurile pribegiei, cand de la munte serevarsau impotriva Voevoduhn de la Turd cetele dehaiduci si de tineri boieri Instrainati ale Domnisorilor,se Incheiasera. Dincolo de granita era o carmuire tare,a unor credinciosi vasali ai Sultanului, i pasurile erauinchise si din acea parte pentru navalitori. Si apoi ta-iasera Intr'o parere, neobositi la macelul boierinni,Mircea Ciobanul In amandoua randurile, vaduva lui,Chiajna, In numele fiului nevrastnic Petru, Alexan-dru, celalt fiu al lui Mircea, Mihnea chiar. Cel din!wink pribeag pentru Domnie fusese calugaruI Widu,Radu Popa, care fusese ridicat, Inainte de avrnturadomneasca a lui Petru Cercel, de boierit de Me-hedinti" si perise In. lupta de la Craiova 2. Domniiveniau acum numai din Constantinopol, fara ali -ostasi,deeat cei de la Poarta, fara alt stea.g decat al Impara-tului. $i se parea ca de acurn Inainte Isi vor trece sarade la unul la altul tot Donmi din neamul, socotit camai credincios decat toate celelalte, al Mircestilor, pa-

1 inscrIptla, in Gr. Tocilescu, Raporturi asupra cdtorva mdnds-ri, schlturi §1 biserici din fard; In Mem. Ac.Rom., ser. H, VIII, p.

229. Cf. Odobescu, In Col. lui Traian, 1873, p. 181, cu data de0589, care nu se potriveee cu mentiunea din Cronica terli.

2 Cf. Contrlbufil, p. 27 §I Hurmuzakl-lorga, XI, pp.`xxn, 808 §I n. 1.

ISTORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 35

sari de pradd rnàrunte, cari se lacomlau la birurivase si ia sange varsat din u.sor i n'aveau aripileputernice ale ceior ce pot tinti catre stapanirea prin-

dupa voia lor.Mirceslii erau placuti Turcilor, i, Intre dansii, mai

strasnicului Sinan, asprul Albanes cu vorha bru-tald, care despretuia pe toti crestinii, fiindea sit el senascuse crestin j se rusina de aceasta. Dar ei erau

..vazuti bine si de ajutorul grecesc al lui Sinan, IaniBanul. Acuma", scriu la 1587 fratii de Marini Po li,Ragusani Inruditi cu familia lui Mihnea, la Tarigradsta pentru Voda Mare le-Ban, om cuminte i prielenal Domnului, care in timpul maziliei 1-a ajutat malta se Intoarce in Scaun, si cu intelepciunea sa, i cubanii sai, caci e foarte bogat, asa cd, pe cat Limp va;fi el la Constantinopol, Doamna (Ecaterina, mama luiMihnea) nu se va duce acolo"1. Inca de la inceputul:acestui an, Divanul lui Mihnea-Vodd se incepea ciinumele lui Iani In 1587 si el se Intan3pinii si In aju-nul maziliei acestui Domn, in Decembre 15902.

Prietenia de interes dintre Voevod si Banul care-iera ruda ajuta innainte de toate inaintarea lui Mihai..Dar 1i mai trebuia ceva pe langa acest sprijin al pu-ternicii rude: banii, pe cari putea gasi la Tudora.El Heil deci ceia ce se facea atunci ea 5i. acum deeamenii grabiti s. 1nainteze: o casätorie bogata. SuptMihnea-Voda mntäia oard gäsim pe un boier Dumitru,care e pe rand Mare-Clucer si Mare-Spatar. In Dom-nia lui Petra Cercel, al carui Mare-Ban nu-mi estecunoscut, un Dumitru Banul si sotia sa Stanca se vad

1 Contributti, p. 79, nota I.I V. regestele la vol. XI din Iorga-Hurmuzaki. Par a fl timpurile

cAnd lanl veni In tars.

-WM.5u i

-des

36 N. IORGA

cumpärand cu 6.000 de aspri o parte din salulrele in Ilfov. Dumitru muri paste putin limp, nellisând.fii si. ImpArtindu-si averea Intro vAduvl si nisle nepoti,de la Valcanesti, in Do lj: Dracul Postelnieul i fratii lui_

Dumitru era probabil Oilcan, si tot din Banat aratasit fi fost si Stanca. Ea era fata unei jupanite Neaca,care, Intrfind in shima caluggreasca, s'a numil apoi Ma-

si sora unui Postelnic Dragornir. Nu cred a scdovedit insa ca' aceasta Neacsa c aceiasi cu Neac,ape care am admis-o ca sopa lui Radu LorgofiltiLl din

DrAgoiesti. Dad. ar fi dovezi, atunci Mihai i-ar veniStancai un fel de departata rudd prin aliantd i, cumam vazul, pe acel limp statea si el in Oltenia, de uncle

ar fi fost mamd-sa Tudora 2.Pt la_ j.583 se fcu astfel cAsatoria lui cu Stanca.

La 155 ei se infiiPseaza amandoi inaintea lui VodilMihnea pentru a vinde una din mosiile Stancai, anurnc

Mihai era Ina., pe atunci, tot numai unBan oltean: Mihai Banul ot Mehedinti" 5. Se Juai poatbanui Ca, In. 1588, el ar fi ispravit biserica Sf. Pa-raschivei din Ramnicul-Valc-i, care fusese InceputAdomnescul lui tata6.

1 In actul dela Radu Serban 28 Decembre 1603 care arataImprejurarile mortil Stand], se pomeneste si mama el In aceste cu-vinte: MTH maw Stancal, anume Marla calugarlta" ; Arch.Sta-tului, Schitul de un Lemn, pach. 18, no. 2.

Cat se reproduce de PeOacov in TImpul, 1. c., no hotaraste debc cá e vorba In cel d'intaiu document privitor la Neacsa soacra luiMihai, de Neacsa din DrAgoesti, Ar ramanea de vazut Carpatii, undeactui pare a fi dat intreg.

Tocilescu, Doamna Stanca, p. 23.6 Pe lacov, 1. C. Neacsa DrAgolasca vanduse Inca din 1569 o mo-

sie, tot in Oltenia, Volnlgestd, lul Dobromir Banul. Acesta fu omoritde Petru CerceL Ibid., l Hurmuzakl-Iorga, XI, p. xxi, nota 8.

5 Cf. Peslacov, 1. c., I TocIlescu, Doamna Stanca, p. 23, n. 42.8 Tocilescu, Raporturi, p. 267, Se crede astazi ca acel care a

mantuit clatilrea ar fl Mihal Banul Cratovela la a. 1558. Se poate_sl fie greplA pentru 1588.

Miigu

rial, 11

3

a

de

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL -37

Dar dupil bogata-i casatorie micul Ban ot Mehe-odinti" ira ran:lase mind vreme in aceasta aregatorie,in care statuse arata. Inca din 1588 Marele-Stolnic allui Mihnea-Voda se schimbA, i in. loeul lui Vhitilltapare Mihai 1. Se Intarnpla neaparat sa fie in acelasitimp rnai multi boieri mart cu acelag mime de botez,dar ca acest Mihai c acela care trebuia sa-$i cagige taDomn faima de Viteaz o dovedcsc documentele ulteri--care, care spun Ca Mihai-Voda a fost In boierie Mare-Stolnic 2.

Inainte de Stolnicie insa -ocupase, foarte seurLtimp, o and dregatorie Insemnata pa atunci, cc caracter

dar al carii titular nu facea 'parte din Divann'avea dreplul sa intareasa astfel cu marturia sa

hotaririle si daniilc domnesti. La 1635, Matei Basarab,fost Aga In ostile cui statuse pand la dansul in Scaun,.aminte$te cit mo$ia Frasinetul a lost cumparata deMihai pe cand a fost Domnia Lai Mare-Aga $i Mane,Stolnic"3. Inteo confirmare ce-$1 face singur, la 1598,_pentru mosiile ce-si luase In. boierie, Mihai aseaza Agia,prin care trecuse, Intre Postelnicie si Bania Craiovei,dar e greu sa se creadit cit ordinea e cea buna $i ca

yuinea fi aruncat astfel inapoi in cariera sa I.Mihai pastreaza dregatoria de Stolnic in Divanul ace-

lui care-i inlocuise fratele, panit la sfarsitul Domniei.lui Mihnea. Slalea la Curtea acestin pa$nic Voevodstrangea banii cii cari cumpara mosii inteo vreme cand

V. regestele la Hurmuzakl, XI, undd trebule SchimbatA neapArat.data documentului din 1587, care cuprinde pe Mihai ca Stolnic.

2 Actele procesulul pentru mostenirea Tudorel; Arch. Statului, Co-21a, pach. 24. Cf. Tocilescu, 1. c., p. 24, nota 43.

Document din 1-lu April 1635, Aihivele Statului, 1. c., no. 10. Cf.Tocilescu, 1. C.

Document din 6 Septembre 1598, la Bibl. Ac. Rom., 147/XLV.

mihtar,

si

'"

,e1

ai

ci

38 N. IORGA

strasnice iinfmneri de dajdii aruncau ci . grrunada pemosnenii cari mai pastraserA pAmântul ce asigura li-bertatea, In randurile sarAcimii sau ale serbilor. Listaacestor cumpAraturi ni-o d. singur In 1598; ea cu-prinde mosiile: FArcasul, Slävenii, Gostavatul, Bribiciul,.ScArisoara, Rusinestii, silistea Cräcestilor, Celianii, Tiha,PlAvicenii vAnduti, apoi luati Inapoi, Selistioara,

Crusovul, Studina, Velica-Sludina, Studinita, Frit-sinetul de sus g de jos, VlAdila, Devesolul si Co.manca. Despre toate ni se spune ca ele iusewrii luate-dela megiasi", ale cdror tarini se pierdeau altfel Ii

ctimpile Intinse ale marelui boier din vecinatate Mihaifacea numai ceia ce fAceau toti In jurul lui: se supuneavremii, aspre cu cei slabi, si folosia cum folostau tova-rash sal din Divan si din boierimea mai de jos. SA negAnclim numai, cazi deocamdata nu e locul a spunemai multe, cA pe acest Limp de rapede schimbarea Domnilor, de porunci dese de la ImpArAtie a ra-sarit ea din painant uriasa stapanire a Buzestilor, su-tele de mosii care alcatuiau pentru dansii ca un prin-cipat deosebit, Intins In tot largul terii. Buzeslii erau

ei niste oameni cu. inimä caldA pentru lucrurileInane, niste buni luptAtori in razboaie drepte. Darhräpirea cu bani un li se pärea o hrapire, aliantacu nevoia Impotriva dreptului i ameniel nu li separea crudA, i ei cuceriau mai deparle lanurile debogatie, umär In ilmar cu oamenii doinne5ti,rarii" firä mill, cari Impliniau judetele. FAL a sh fie mailacom decAt altii, Mihai trebuia sa-i urmeze: prunantu-rile multe rislicau sus pe acela care le aduna in in Ana,sa, si el se stia fecior de Domn ispitia Scaunullui Mihnea.

Fiindca fusese dregalorul i ispravnicul acestuia, Mi-hai nu se ImpartAsise de binefacerile lui Petru Cercel.Cand Mihnea venise Inapoi, el urmase mai departe

cu

si-1

Visina,

si

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 31

lnaintarea sa, supt acest Domn. Dar iatä cä, in 1587,Petra Cercel, fratele fugar, sesdpa din temnita de laHust a Bâthorestilor, colinclà iarAsi Europa, uncle fu-sese uital cu totul, ajungea iarasi la Venetia, treceamarea si sosia, la 25 Iu lie 1589, in Constantinopol, cutgAndul s scoat l. si a doua oarä pe usurpatorul' mos-tenirii" lui muntene. Tocmai atunci Mihnea fusese In-locuit printr'un tanär din aceiasi familie, Vlad-Vodti,fiul lui Milo, dar noul Domn muri rapede. Atunci,lupta Ineepu intre Mihnea, care sosise si el la Constan-tinopol, aduclind cu sine recolta unei Domnii de patritani de zile, i Cercel, care n'avea, In urma jafului su-ferit de la armuirea Ardealului, decat vorbe frumoasesi strälucitoare fägduieli. Dupl obiceiul tureesc, in ase-menea easuri, se fäcu o mare pârä la Divan, 5i Petru-Vodà, uitand de locul unde se gasia si, mai ales, degoliciunea desavfirsitä a buzunarelor sale, trase, la mit-nie, o palmrt unui boier care spunea Tureilor lucrurirele despre dânsul. La 20August,Mihnea, sosit case Intorcea Inapoi, dupä cinci zile numal-, ea Doran, siin urma lui el 15sase oameni caH sä sfiirseasei odatäcu acest dusman ce se ivise pe neasteptat e. ea o staticInaintea lui. Cercel fu aruncat In Cele-Sapte-Turnuri depe malul Märiii Negre, fioroasä Inchisoare de Stat, peunde eel maH din ImpArätie treceau pentru a merge lamoarte i, In Mart 1590, el era Inecat pe ascuns pentrusuma de 60.000 de scuzi pe care biruitorul Milmea odAduse lui Sinan-Pasa, Marele-Vizir 1.

In Iulie Insä, putin Inainte de plecarea lui Milmea,

1 Iorga, Contributli, pp. 88-9, 93. Cf. Hurmuzaki-Iorga, XI, p. 738.Intr'un raport german se spune cl ar fi fost dus la Rudos, cu nasulurechlle tAiate, dar nici asa nu s'a slAmpArat Cercel, pe cAnd nu maiauzlm de acum Inalnte nimic despre clansul. DEspre Wit eterea captumplut cu pale la Aron-VodA, care atuna stApAnla Moldos a, v. si neiro-flul despre Nichlfor Datcaltd, In Mem. Ac. Rom., 1905, doc umente.

mazil,

mien

40 N. IORGA

pentru cercetarea de la Poartä, Ilihai Stolnicul se aflade fata In ,Divau si el urmcazà si mai departe, in Dom-nia, Moitä, a acestui vechiu sttipan, sl-si eaute debolerla cu care fusese ddruit de dânsul. Sperant.ele,suferintile si moartea fratclui dupa tatit nu-1 vor ,EEisat necompNtimitor, dar ele nu Inrilurirfi lutru ni-mic purtarea bogatului fiu de Damn, care stia sh-sifacä atAt de bine uitatä Malta origine.

CAPITOLUL II.

Schimbarea lui Mihnea-Vodd. ImprejurArile laPoartii. Legfiturile noastre cu

Dupd moartea lui Cercel, a lui Vlad, Domnia-Mihnea putea sd pard asiguratd. Din sAngele adevdrat

Domnilor munteni nu mai ramasese aproape nimeni.Neainul lui Pdtrascu-cel-Bun..se sfarsise: Vintilii pierise

sabie In 1574, In 1590 Petru Cercel se inecase InMare, de gandurile de a fi Donm ale lui Mihai nu s Liunimeni. Dintre coborâtorii lui Mircea, Milos nu maitrdia incl. din 1577, Petru, Schiopul se deprinsese a-carmui Moldova, si singurul lui fiu In viatd, Stefan,era de tol mic1. Mircea, fratele liii Petru SchiopuI,se turcise, iar Radu, alt frate, care pdstrase sperantade a domni cândva, era un betiv, si langd. ansul nuse afla mdcar, pentru ca .sä-1 indrepte, mintaa Iroaza

agerd a Chiajnei. In. sffirsit, dupd atdtea lupte i uci-Ardealul era gol de pribegi din sangele I3asara-

biter.Totusi, In Februar 1591, Mihnea fu chemat la Poartd,sosi acolo Impreund cu inata fainilia hi: din Tara-

Româneasca, si chiar cu fiul lui Cercel, de sigur,Marcu, care-i fusese dat, cu ciltva timp Ina late, deTurci. Un greu rdzboiu, cu Persia, se nila1uiF.3 abia,

1 Pentru celalt, Vlad, v. Hurmuzald-lorga, XI, p. 152, nota 2.

Tamil

Jui

-de

ul

si

42 N IORGA

si costase mult. Granita din Croatia Incepea sA fie cAt-cata In paguba Imperialilor, pregAtind acuma Ull nourazboiu. 0 flota se pia Venetianii cred,au crt im-potriva regatului Mr insular al Cretei, si pentrn alca-tuirea ei se ceruse, ca de obiceiu, in Arc teal stofa pen-tru panze, sAu In terile de la Dun Are, si, de la capu-chehaiele, in Ianuar, 60.000 de coroane sau scuzi, banigata, ha chiar l00.000J. Ceausul care veni la SigismundBathory InfAtisa cereri de ghiulela, prat si ceara,amenintari de mazilie 2, asa ca. se luau mAsuri de raz-

pentru orice imprejurare.Dar toate acestea ar fi explicatii cautate. Adevarala

pricina a schimbarilor dese pana la ridicul mr eraniciun fenomen trecator de politica internil san ex-ternA, ci un factor permanent, pricina de capetenie ai.njosirii si slabirii Imparatiei osmane: decaderea descr-vArsita a Sultanului Murad al III-lea. Epileptic, surd,fricos de oaineni, diformi, cu capul mare paste un corpscurt i Ingrosat Inca de batraneta si de boli, asa dcafemeiat sau cazut In copil,arie, Incâl il supr:i sunetulunei trambiti, tropotul unui cal de r..Azboiu, tinut pe leede o trandavie holnava in Seraiul sau nemargenit careocrotia paste 10.000 de oameni in zidurile-i sfinte", cln'avea decat patima ferneilor, a piticilor, a caraghiosior,dar mai ales patima stapanitoare a aurului. Chiar langaSofaua uncle statea ziva i dorrnia noaptea, covuarelescumpe tesute cu aur si samanate cu limpezi indriga-ritare ascundeau deschizatura unei hrube, unci adancigropi, care Inghitia in. fiecare an doua mitioanematate de galbeni, turcesti, venetieni si olandesi, ue carinu-i mai vedea nimeni decat nenorocitul singuratec care

Hurmuzakl-Iorga, XI, p. 748 ; Buimuzaki, IV p. 154, n° 106. ct..Relazioni al senato veneto, XIII, p. 342.

Ibid., ml, p. 27, n° 40.

ea

boiu,

i ju-

Alberl,I

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 43

se mangaia de toate la vederea stralucirii lor in intu-necime. Pentru ac-asta comoara ingropata, pentrLi a-ceasta hazna misterioasa, moartd, Imparatia intreagaera stoarsä pana la moartel.

Cine ar fi putut spune un cuvant Itnpotris,a ace.stei"'mull de hrapire si ascundere, eine ar fi putut chemala sanatatea gandului pe acest sugator de sange, pe atatde copiläros, pe cat de crud in ratacirea lui nebun. deegoista? Nu Sultana, care se lupta necontenit, parasitacum era,. de mult, ca fernieie; nu favoritii ridicati dinnimic de o toand a singurului om de sine statator intot cuprinsul State lor turcesti; tin Vizirii Mart cariInloculau in toate pe acest Sultan nul. Din potriva. prinaceastä slabiciune rthacatoare ajungeau la putere sise mentineau carmuitorii de fapt ai Impäratiei. Sinanmersese, cu toata faima lui de om cinstit, de incorup-tibil, pana acolo, incat fagaduise, in iarna anilor 1589-90,stapanului a indoi venitul, scazut 'Ana la noua mili-owe, al celor doua haznale: cea Pub lica, (ha care soplatiau marile chelluieli, si cea privala, din ozirn ilia 2.

Propunerea a fost raspinsa, dar stoarc,rile mergeausi asa inainte. Tot se vindea, si toti furan Ia cumpà-sarcinilor, tuturor hotaririlor, tuturor rAtura tuturoractelor diplomatice. Orice urma de stabiliiale dispa-ruse: nevoia de bani pentru nebunul din Seraiu eramai pulernica decal. consliinta intereselor mari ale Sta-tului. Ca inteo lanlerna magica, doi titulari, numitiamandoi pentru bani, alergau in. aoelasi limp aproapedupa aceiasi provincie, data unuia si, indata pe urma,celuilalt.

1 Cf. Alberi, 1. c., XIII, pp. 350-1, 373-4; XIV, p.281 ai urm., 327cl urm., 411-2; Ranke, FOrsten und Volker von Si ld-Europa,l, ed.1827, pp. 43-4. Cf. Zinkeissen, Gesch. des osm. Retches, Ill, p. 771 ts1urm. ; Hurmuzaki-Lrga, XI, pp. 314-5, no. cccCm..n; Hurmuzakl, Sup/.

p. 78 §1 urm.Albên, 1. c. p. 337.'

-44 N. IORGA

Asa hick, inteo asemenea stare de lucruri, mazilialui Mihnea se Inte lege lesne. Se judecase ca acestameriti, prin banii ce va fi adunat, Inlocuirea, i haznauaSultanului era gata sit primeasca twiit ac-.1qa avere,care se putea capata lesne, dupa lege, printrO osandaimpotriva unui rau carmuitor. Mihnea, nadajduind cava fi ca In 1589 si ca se va Intoaree, peste cinci Zile)Intaril In Scaun, venise cu nu mai putin de patru sute

cai, pe langa o suta de cart, cuprinzandu-i boggia.Dar data aceasta nu-i merse ca pc vremea luptei cu

.Cercel.Ei incerct in. zadar sit scape cu darur nici .i fa-

gaduieli mari, Infatisand lui Sinan 10.000 de galbentde doua on pe atilta hicomului Sultan si raspandind,j.c unde trebnia, juvaiere, 'care eran i ele un mijiocde plata In Rasarit. Se hotarise acum, Impotriva lui,In urma parilor ce nu vor fi lipsit, ca averea niaziluhuisit fie confiscata, iar persoana lui, a Doamnei si a co-pilului din Boni ce-i mai ramiisese, sa se trimeata Insurgun la Alep. Si Mihnea stia ca asemenea depth--tate calatorii nu sant fart primejdie pentru cel carele Intreprinde.

El se turci, devenind Mohammed-beg, visa poate ostapanire Dona, In alit forma, asupra terii unde fuseseDomn crestin, primi, In locul celor trei tuiuri alePasilor cu rang de Viziri, un sangiacat de granitd laNicopol, -vecin nedorit, si goalie putm placut, al urma-siloi sal de pe tronul mmitean, si nu inehise ochiiInainte de a vedea petrecandu-se pe termul romineseal Duuarii lucruri In. putinta carora, judecand dupaclansul, n'ar fi crezut niciodatal.

La 10 Mart, Mihnea sosise la Constantinopol, pentruca -sa plece de acolo cu cealmaua lui Mohammed-beg

1 lorga, Contribufil, pp. 98-102; Pretendenfi, pp. 50-1.

(le

si

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 45.

In cap, Nicio lunä nu trecea si schimbarea de legcera, Indeplinitä. Dar, in. ziva cirCUmcisici neofitului,Tara-Romaneasca se gäsia Inca In sama ispravnicilorde Scaun pe cari-i lasase Doninul mazil.IncI o luna. tre-bui sa se mai strecoare pentru. ca succesiunea lui O. sehotarasca. Intr'un chip traitlic, macar dupa felul de ajudeca al timpului.

Ce se petrecea in acest timp la Constatitinopol. tre-k& urrnarit mai de aproape. ca sa so inteleaga inceputurile Domniei, apropiate acum, a lui Nanumai intrigile momentului i efectuI numirea unuiDomn nou, ci i coniditiile In care se capitt l. actun sise pastreazd-cuca si tuiurile.

Câi aveau prilej pc atunci sa vadd mai adirtP si n3,11serios luerurile turcesti iesiau, farä deosebire, cu. aceia0impresie: c. Imparatia se pierde pe Incetul, se apro--bie necontenit de sfârsitul ei. Odata, ea fuseie legatrtcu legaturile de fier ale unei traditii respectate, mai).tare decal legea scrisä si care asigura farl grey o de-saviirsitä ascultare militara. Fiecare dintre robii mu-sulmani ai Sultanului stia ce trebuie sä faca, In oric.eclipa, la orice Imprejurare, pentru a indeplini duptieuviin ta. serviciul singurului stapitn. Acel'easi obiceittri

norme treceau fard schimbare- din generatia In gene-ratie i Inlocuiau astfel supravegherea administrativalitera legii, care lipsiau.

Dar, de la o vreme, de la disparitia Sultanilor cuMana de fier, de la Incetarea razboaielor rasplalitoare,interesele personale, poftele unuia i ale altuia nu maivoird sä se piece Inaintea folosului unul Stat care nuse razima nici pe o natiune, nici pe o ideie, nici peun drept altul decat al cuceririi, pe care nu-I recunoInvinsii. Din toate partile, toti cautarl sa-si liberezemfinile de lanturile traditiei de jertfa si supunere, iar,

5i

si

46 N. IORGA

de la Soliman Incoace, nu mai era un Imp drat. In stareopreascd aceastä primejdioas d. rdscoald fdrA. arme

strdlucitoare si fiird steag vzui. Spahiii, rani aveanfeude, nu mai plecard Ia luptd si nu-si mai adurd cd-ldretii; Ienicerii nu se Indurau sd-si päräseasc.i. odihnaplAtitd. pentru a se lupta In Persia; guvernatorii deprovincie prAdau pentru dansii In loc.sd adune pentruhaznaua Impäräteascd, i o ierarhie de bacsisuri ga-ranta fiecdruia dintre nesfdrsitii vinovati ierlarea pen-tru greselile aproape rarturisite.

Indatoririle nu se mai recunosteau fatá de putereaventrald, a tuturora, i aceasta, la rdndul ei, represintatdprin alti oameni, Mari-Viziri i favorip, une ori kinddibace, a caror constiintä, a tuturora, era intunecatä deaceleasi porniri rele,/111-Si mai recunostea indatoriri fatäde nimeni. LegAtura capricioasd a patimilor inlocuiaacum legatura sigurd a disciplinii.

Pe vremea lui Soliman-cel-Mdret, se tian foarte bine.de acel ce numia ca si de acel care era numit, con-dflhile pentru a fi recunoscut cineva ca Domn in re-,

rile noastre, drepturile ce avea i datoriile ce Iua asu-prd-si, la numire, cdtre Poarta Sultanului. Le asigurauanumite porunci ImpArdtesti din timpuri mai vechl,si mai ales sirul lung de ani In care ele fuseserd ob-servate.

Domnul trebuia sd fie din vechiul singe al moste-nitorilor" terii i sd se bucu.re de increderea supusilor,

Odatä asezat In Scaun de ,omul impArdtesc saul,pentru timpurile mai Indephrtate, Indatà ce un trimesal Sultanului Ii aducea intarirea prin steag, tuiuri atcued, el era insusi un detinator al autoritätii Impkrdmtesti in toatd. Intregimea ei. Judecata lui n'o puteaschimba cleat doar alt Domn, cdruia nu i-ar fi fastfried d? blästamul ce-i fägdduia soarta lui Arie: putea

sai.

sa

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 47

sa taie sau sA ierte, trimetea la calan sau rAscumparade la moarte. StApanirea era numai a lui, si el &Ideao parte, cam $i care a voia el, din drepturile sale cui Ise pärea lui ca este vrednic sa.-1 Infatiseze; al lui era, Inrandul Int Aiu, si tot pamantul Intre hotarele sale, si

altul urn putea sa-si facA asezari In auprinsul. luidecat crestini. Odata pe an, la Sf. Gheorghe, se dAdeatributul, strans de la toti locuitorii, In. suma de 30.000de galbeni pentru Moldova, supusä de mai pntin timp simai vrednicA de crutare, iar pentru Tara-Romaneasca,mai sigura, cam de cloud ori pe athtai. La nevoie dorazboiu sau dupa cenrea comandantilor turci din veci-ntatate se dadeau provisii, dar Cu plata., de si cu pret.fix, mai mic decat valoarea reala a procluctelor. Nu sodädeau fArä platä nici granele i allele trebuitoare pen-tru hrana capitalei. Darurile se faceau mai rar,pentru dânsele nu era statornicitä nicio umii, iar Ira-ditia nu Insemna nici un termin sigur2

In Moldova, panä la intaia scoatere din Scaun a JulPetru Schiopul, in 1579, mazilirea Domnilor e aproapenecunoscutA. Scaunul se pierde, mai adese ori odata cuviata, printr'o nemultamire a boierilor sau printr'o nl-valire de pribegi, pe caH-i ajutd crai, magnati, orasedin cele cloud teri vecine de la Carpati i Nistru.. DaqPetru Rare Ii pierdu dornnia prin Turci, dacä loan-Voda-cel-Cumplit fu aruncat jos de mOnia Sultnnului,In amandouA ImprejurArile nu e vorba de un act obis-mdt, cu motive usoare sau fara motive, de o masuräfinanciarä sau administrativa, ci ne g.siai lnaintea unuirazboiu, in care o armatä invinge pe cealalta si mazi-lul e un prins In luptä sau un costa§ farä noroc, careise supune.

' Cf. lorga, Documente, pp. 5-7.C. Ilata plätdor I darurilor ce dadea Petruyares, la 1532, In

Hurmuzaki-Bogdan, 1, pp. 66-7, no. XXVII.

ni-meal

pj

4 8 N. WRGA

bineolo de Milcov, Nutt la Mircaa Ciobanul, färà casituatia sa fie asa de buna ca In Moldova, mazilia erara si nu vine printeo miscare de la sine a Turcilor.Ei aduc numai mostenitori cari li se par nedreptIffiti,

aseazd cu armelo Impotriva altar Vocvozi, ean l. seuitä prea mult la semnele facule de crestini.din principal nu sant. allceva &cat episod' din lunga,lupta a Turcilor cu Ungurii, care, la dreptul vorbind,.cu toate armistitiile Insolatoare, tine de la luptaSigismund cu Baiezid la Nicopole pana la Infrangerea,.ht Mohacs, a lui Ludovic al II-lea do Solirn-tn-rel-llare.De aici pana la Mircea Ciobanul mai rauait doudzecide-ani, si In acaSt limp prefacerile in Scauntil terii ltaduc priIegii i nemultamitii, boierimea din hotare situde peste _hotare, provocand prin luptele Ion une oriamestecul direct al Turcilor, cari nu refusa niciodataIntarirea unui Invingator.

Asa a prin Mircea-Vocla aici, si prin Petru, fiul lidMarcea, dincolo, se Introduce Inlaiu abusul, ajuns in-data obiceiu, lege, de a se face Domnul nutnai decatla Poartd, dintre cei cari vin acolo sa-si arlite dreptu-rile, si de a se rdspinge cu puterea oricine soseste d^oaiurea, cu sabia, pentru a domni, prectun an fast dom-nisorii moldoveni ajutali de Cazaci, do la I mn Crelnlpang. la Petru Cazacul. Incep luptele cu fagaduieli sibani gata, la portile puternicilor, la usa Divanelor, In.tainitile mijlocitorilor: turci, greci, armeni, evrei. Se In-cheie contracte cu gelepii, se iscalesc polite, se aduc Infruntea alaiului creditorii sau oamcnii lor de afaceri.Tara nu mai are niciun rol, acum and .5 tie cd vointa einu va fi tinuta In, sama de Imparatul pe care i 1-a dalnevoia: ea nu mai chiarna, nu sprijineste i nmt prtn.gepe nimeni. Domnul n'o crutä, lucrul de capetenie fiindmullarnirea cu daruri cat mai dese a patronilor tari-gradeni, cari au si ei multe nevoi, mantuindu-se cu

Schimbärile

revlui

si-i

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 149

toatele la haznaua din pAmant a marelui tainuitiorde aur. Nu mai e birul odata pe an din epoca feri-citä, ci unul odata pe lunal, i birarii, dijmarii a1ear0,caldri si cu clirutele, In huigul i latul judetelor pen-tru a strange cei piinà la patrusute de mii de galneni 2,ce se cer pentru a satura pe toti oamenii cu trecere,cari stau zilnic cu gura cdscata, amenintand cu saint-baree 3. Nu se stie macar, cu aceastä vesnicli primej-die, cat are sa pliiteascii fiecare, si in starea locuitorilore tot atata nesigurantit ca si In starea domneasca aDonmului. Datoriile vechi", cand sant cerute, aducbiruri noua, si cumpardturile sau Intaririle de Scauncresc mormanul datoriilor. In sfarsit, apasarile.si 1.62-boaiele golesc campiil-, aruncd lumea la asconzatori demunti, sau Iinbogatesc de fugari provinciile vecine alaaltor suverani, si cali au ramas trebuie sä pläteascl

pentru cei ce s'au dus: Catastisele" birnicilor nitInsemnau, In Moldova lui Petru $chiopul, mai maltdeal 46.8G0 de capi de familie : terani liberi, popi,curteni, vatasi i nemesi 4.

In vremea lui Solitnan, grane, oi, miere, ceard,säu din principate venial]. la Constantinopol pe cora-bii ce pornisera din Chilia, Galati sau Braila, si de laDundre se hrAniau i ostile pe care marele Sultan lotrimetea in Ungaria sau le linea In raielele vacine. Darhrana In timp de pace a Seraiului si a capitalei, ca

Relatie din Constantino ol a 1w Matter) Zane, bail venetian, 1594;Albë I, o. C. XIV, p. 440 : I q all, co lie prima pagavano un carato all'anno, ora ne pagano uno al mese",

Relatie a bailul ii Giovanni Moro, 1590; ibid., pp. 337-8.Iorga, Contribufii p. 77 ; cf. p. 7h, notd. Cf. H isovul Bizestilor,

In Tinerimea Ronaind, I, sena II, p. 121, i lorga, Stud. l Doc., IV,pp. 19-LO.

Hurmuzaki-lorga, Xl, pp. 2 9-20, no. CCCIAL

4

unt,

si

50 N. IORGA

zahereaua de rdzboiu, nu ramaneau fara. plata. Slimcu ce pret: sase aspri pentru chila de orz: nu era

mult ark Indoiald, cu toatk valoarea mai mare a mo-nedei, pentru cä asprul era un mic banut de argint,din care pe atunci trebuiau cinzeci pentru a face ungalben; une oH plata nu se dadea nici astfel, ci se in-bemna In socoteala tributului. Dar o platä se facea to-tusi, i, cand nu erau grane in tara, Turcii binevoiausä creadä nevoii noastre. Fara bani au dildea Moldovanici cei 12.000 de boi fagaduiti la a doua asezare inScaun a lui Alexandru Lapusneanu, ci i aici era pre-vazut un oarecare castig pentru proprietari"1.

CAnd venird Sultanii cei nil, nici acest drepl nu semai tinu in sama.. Furniturile ajunserd gratuite, cres4candu-se din ce in ce mai mult cererea. In acest Ine-les vorbeste Walter de cele doulzeci de mii de oi, decei douä mii de cai, de cele zece mii de chile maH degrau, de alte zece mii de chile mari de orz, afar a. deuntul si de mierea pentru intrebuintarea Seraiului 2. Sefacuse apoi obiceiul ca banii imprumutati de Domnila Tarigrad sä se plateasca. In capete de oi gelepilorcari veniau in fiece an prin Maiu i adunau astfel, sauprin cumparatura de la locuitori, cu preturi In adevarbune, vre-o patruzeci de aspri noi oaia, un numarde vre-o 40.000 de capete 8

Gelepii plätiau, cum se vede din socotelile vanzarii,nilor in Moldova la 1591, cu aspri vechi sau cu aspri.noi, din cei falsificati de hazna, caH aveau pe atanciicam jumatate din valoarea celorlalti si ajuaserk a re-presinta si mai putin, dar se tinea samä la preturide aceasta. deosebire. Insk vecinii, cu. caH se filcza ne-

COB i traduc d turcesti, dupl originate din Constantinopol, laAc. Rom.

2 P. 17.Hurmuzaki-lorga, XI, p. 207, n° ccomon, 51. p. 221 l urm.

'

sisi

1STORIA LUI MIHAI VITEAZUL 51

gctul serios al pTincipatelor, pentru Mold Iva, Polo-pdstrau vechea valoare a asprului, neprimind

poate moneta mai slabd, pe and la Poartd tributuldarurile se Indoiserd, pur i simplu, färd sä se tie samddaa tributarul sau ddruitorul avea la Indemand moneta.nouli sau moneta vechel. Si, cu toate cumpArdturileieftene i trimeterile dese, armuirea ajunsese ahlt derea, Inat, cu primejdia unei räscoale a populatiei Cons-tavlirkpolului, In care Sultanul putea sd-si piardi tro-nul si viata, panea lipsia dese ori pe atunci, i saraciiajurigeau sà cerseascä cu banii In rand la ferestuicabrularilor, numindu-i begi si Su ltani 2

Turcii Incepuserd sd se aseze In. tart, impotriva ve-chiului obiceiu, pdstrat o bucatd de limp, cu. sfintenie.Aplccarca spre hainie a Domnilor buni ca i frica celorriti fatri de supusii lor si de concurentii pandian(le pcste hotare aduse stabilirea In cele cloud capitalea unor garde de Turci, alesi mai ales dintre Ieniceri.In Moldova, and, In locul lui Petru Rare3, f agar, So-lirnan asea In Suceava pe Stefan Alexandrovici, zisLdcusici, ciii lasd, spre sigurantä, i o garda de cincisute de Turci. Cand, dupt uciderea acestui Doma, pet

' Se admite dupd rapoartele generale venetiene ca másura afost luatä In 1584. C. lurga, Documente, p. 6, §I Albèri, o. c , XV, p.413. Fft inventato lo accrescimento della valuta deg i ori con intenzionedi pagare gli slipendiati a mon ta cmrente di aspri 1_0 per zecchinoe riscuotere a moneta vecchia di nod 60 l'uno, che sarebbe statoTaduppiare Pentrata". Dar o asemenea mäsurä se luase, pentru ne-voile rtzboiului din Ungarla, supt Soliman luck la 1565. inure copile-de documente turcesti la Academia RontAnd este si ordinul din 27$aban 913=30 Mart I555 cdtre Alexaniru Ldpusneanu, pm care serAspunde Dumnului, care arAtase cl In Polonia pentru urn galben se riot-11Vea 95 de aspri i pentru un taler 55, pe cand in Turcia galbenulare ca pe la 1600 valoare de 120 de aspri, asa cd ar trebutsA se primeascA si la haznaua Sultanulul cursul poion pentru banaluatl din WA. Turcil evitard un rAspuns la acest punct.

Alberl, o. c., XIV, p. 363.

ee-i

-si

52 N. IORGA

care nu-1 scapard deci de moarle Ienicerii din. Suceava,Petru-Vodd Isi cdpath. iardsi Scaunul 1 Li mill Iinpa-ratului", el veni cu Spahiii i trabui sd piistreze langdd'ansul, In tot cursul Domniei, ca o garaulle de cre-dintd, tot cinci sute de Ieniceri1. Priri dipeteniile aces-tor Turci din straja domneasca isi intunecd tândrulIlie-Vodd, fiul i urmasul lui Petru, evlavia MO delegea strdmosilor siti si fa'cu, c-1 dintre Dom-nii romani, actul rusinos al renegdrii. Lânga Alexand.ruLapusneanu gäsim, In cloud rânduri, cloud 5.1th de le-niceri, supt un bas-bag, pe cari-i plalia lunar din tri-but 2 In lupta lui de la Verbia cu D snot, un izNorcontemporan face locul celor doua sute saizcci de Ie-niceri" asezati de o parte, Intr'un sal 3. In celo ale luiPetru Schiopul cu Cazacii, ni se vorbeste de beslii",cari nu erau deCat vechea gardd de Curte a Ieaiceriloet,caci un raport venetian numeste, In schimh, pe

In numdr de 500 , ce erau ck pazil. 14-meg de aici" si pe cari,dupd o deprindere geuerald laTurcii de atund, bas-begul lor Ii redusese la cea maisimpla expresie, p-ntru a-si Insusi leafa celor ce fi-gurau numai Pe hârtie5.

Asupra putinelor lupte din. Tara-Romaneascd pe a-eeasta vreme n'avem lamuriri destule peak% a puteaurmari asa de aproapie Infiintarea si mentinerea gardelde turd. Ea trebuie sit fi lost cerutd Insa, Impotrivapribegilor din Ardeal, de Mircea Ciobanul. hick din1567 vedem Ieniceri asezati In raielela vecine, i o ceata

1 Cf. lorga, Chilia i Cetatea-Albli, pp. 18 , 190; Doc. Bistrifeirp. )(XXVI.

2. Copille citate de documentele turct0i; 17 Zi c,c16 973 §*1 putinInainte.

" Hurmuzaklorga, XI, p. 58.Urec,he, p. 321.

5 Hurmuzaki, IV', pp. 99-100. no. XII. 400* e o grt§eaIA eridentA,pent u 500".

d'intgiu

Ieni-cern"

1STORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 53

Iintre dansii ucide In acest an pie niste Romani venitila balciul din Rusciucl. Turcii din aceste raiele se In-tind supt Domniile Mircestilor, Indeplinesc pa painan-tul terii hotarIri nedrepte, prin mumba§irii lor, rapescturmele, trag cu pustile In birarii" domnesti ce se.apropie de granita pe care au gasit cu cale sA o facda Inainta, se asaza In locuri straine, ca In Zimnicea),Isi rasbuna singuri prin omor In chiar capitala Dont-inului, de al carui Divan nu vreau sa stie, etc.2. Ase-menea Incalcari si batjocuri se Intalnesc Inca pe vre-mea lui Soliman-cel-Mare, cand de la Poarta se ieautotdeauna masuri pentru a le opri _si. peclepsi; maitarziu ele crescura si mai mull fall oprire si pedeapsa.Walter Insira calcarea caselor de calm Tani, rapireacopiilor, necinstirea femeilor; In scurt: purtarea unei-ostiri salbatice lute() tara aMa cuceritd. Plangerile erauzadarnice: ascultarea, disciplina disparusera si putina'dreptate costa prea scump, In aceasta epocd de negotcu datoria.

Un calugar, care a slat catva timp la Constantinopol,care a trecut poate 5i pc la mai, si, Intors In Apus, afacut Papei un memoriu asupra starii in care se gasiaImpdratia turceascd, fratele Luca Testanova, zugravesteastfel halul In care ajunsese, cu putina deosebire, la1592-3, un principat de la Dunare ca si celi-ilalt:

Dovada despre desnadejdea In care au ajuns lo-cuitorii Imperiului sant nenorocitele provincii ale Terii-Romanesti si Moldovei, atat de bogate si puternice odi-nioara, care, astazi, pentru ca. Sultanul dä carmuireaasupra lor aceluia ce cheltuieste mai malt si-i cld maimulti bani, cu toate ca i s'au supus de bunit vole si cn

3 Se vorb.§te d?. un Rus-Band" (Rupli-de-V,Ae).Copiile, citate,de documente turce§ti.

' ,,Rus-Bazad. Copiite, citate, de documente turce§ti.

54 N. IORGA

Invoiala ca Sultanul sa. ii Intareasca de Domn pe uncoboritor al Voevozilor ce au fost Inainte, tolusi as-tazi, numai de lacomit, s'a stricat aceastaasa Incat oricine are vre-un prieten, bani si sprijin, seface cä este din aceastä semintie, i eine are putere debani, acela izbuteste sä fie Domn In oricare din acestedoul teri. Care, pe urma, stapaneste cat i e pare sicat ii place Sultanului, cu toate ca, In timpul cat seaflä In Scaun, e Domn absolut si poate face si desfacece crede, fara sa albä a da socoteala cuiva. Si, pentru.ca aei cari cer Domnia sant, cei mai multi, oamenide rand, saraci i ticà1oi, scosi Inainte de cei cedajduiesc a carmui sau a scoate din acele teri cat Iiplace, si neavand bani pentru a duce la capat afacerea,cari bani sant totusi oricand de nevoie acelor.ce vreausa capete de la Turd ceva, ei sant silii a cumparalucruri si a lua bani de la unul si de la altul si aII fagadui cit, atunci eind vor fi In Scaun, sa ii deaIndarat suta peatru douazeci sau domizeci si ciaci, catau primit. Ma ca, Indata ce lean tara, trebuind sa pit-teasel datoriile de Inainte i sa se Ingrijeasca de da-rurile extraordinare si de fagaduielile facule Sultanului,Vizirilor i altora, pe langt tribut, Ingreuiaza cu multenevoi si sarcini grele pe nenorocipi i saracii supusi,pentru a li stoarce cat ii trebuie Dommdui. Si, fiindcererile nesfarsite, nu e de mirare cit aceste teri sepustiesc si ca total se risipeste, nefiind locuitorii, pu--tern zice, stdpani pe nimic, si de aceia foarte multioameni din aceste parti, ca sa scape de atata tiranie aDomnilor, se fac de bunt voia lor Turci, lasand ere-dinta cea adevarata; si, de n'ar fi Imbielsugarea foarteMare si bogatia terii, din toate aceste pricini a credesigur ca In ziva de astazi n'ar mai f niciun om" 1.

1 Hurmuzaki-lorga, XI, pp. 248-9, no. CCCLXXVI.

oranduiald,

ina-

CAP. III.

Inainta*ii 0 vecinii lui Mihai-Voda : Stefan Surdul,Alexandru-cel-Räu, Aron. Mihai ajunge Domn.

Când nenorocirea lui Mihnea puse in miscare pedoritorii de scurte stäpAniri primejdioase, era prea Lir-ziu. Cei ce vdzuser 5. cu neplkere pe acelasi Dorian cas-tigandu-si rdpede In 1589 Scaunul pe care-I pierduseabia, 1uaser N. mäsurile lor acuma. CAnd mazilul intrAIn Constantinopol, thrgul cu urmasul lui se incheiaseacum, si ceausul plecase In spre departata insull delane'. coasta Asiei, unde-I astepta cu neMbdare Hie-Vodd, menit sä cArinuiasc g. mostenirea sgräcitä a Mir-cestilor. Inältarea lui Ilie la treapta Domniei era cunos-cuta intre ambasadorii crestini pe langi PoartA Medde pe la jmnatatea lui Februar 1

Oamenii cu drepturi de sdnge la Domnia munteangse ispravisera; oriciun, ei se sfiau sa iasa la iveal, catidintre dânsii nu erau fiii crescuti la Curte, in vedereatuturora, ai unei Doamne. Dar, cu vre-o uouAzeci ueani In urrna, o Inoire se introdusese de Turd In numireala tronurile vasale. Petru-Voda, menit a fi Voevod in,Bucuresti, primise, pe un timp când un trate al sau,avea Tara-Romaneasca, Voevodatul Moldovel vecine.

El fusese privit ca un strAin" si, &bid Zarnoyski

1 Hurmuzaki, 1V2, p. 154, no. cvn.

56 N. IORGA

aduse, Intre osta511 säi, pe Ieremia MoviLl, Domn din-tr'un neam nou, el amintia Moldovenilor cli. Intre alto5tirbiri ale drepturilor Mr, avusera. sA sufere o carmuireMunteana", romaneasca."1. Petru Schiopul era fiulunui Domn dintre Basarabi, dar fiinta lui plipanda, im-batranita Inainte de vreme, fusese menitä la viata prindarea numelui purtat 5i de neastamparatul \reeved atMoldovei, care stia sa se ridice cu toga mbidierea su-fletului sau nelnvins din pulberea sanoroasä a 'Miran-gerilor. Ilie, fiul lui Petra Rares, perise aconerit derusinea schimbarii de lege; asupra fratelui mai ink. alTurcitului, Stefan-Veda, se prabu5ise oorhil de la Tu.-tora, ale carui funii fusesera Wale de mani rasbuni.Mare Nici unul, nici altul nu lasasera urmasi. Dintrecele doua surori ale lor, cea mica, Ruxanda, avusemacar dth fii, dar, din neamul ei unul era un bath:Bogdan-VOda de pia. la 1571, iar Petru se afla In-temnitat de bänuiala stapanilor In Constantinopol. Celalt Petru, fiul lui Mircea Ciobanul si al Chiajnei luiRares, s'ar fi putut infatisa deci ca un urmas de dreptla stapanirea Moldovei cazuta In. mana unui vantura.-tor de lume ca Ioan-Voda Cumplitul, dar el era acumamort de mult.

Limpezi de tot nu puLeau fi Insa asemenea drep-turi, daca se gande5te cineva la Lapu5nenii earl trä-,iau, la fiii lui Alexandru-Voda. Dintre dan5ii, Bog-dan rataci prin Ardeal, pe la Le 5i, la Tat ni in sfar-sit, In stapanirea caruia se afla cand It rapi ina-inte de vreme nebunia ce pandia pe acest fiu de ma-niac al varsarii de sange. Pctru se strecara multi .ani de zile In Intunerec pentru a-5i mantui viataamenintatä. Iar fratii Mr, de caH pomenege Alexan-dru, In hrisoave de-ale lui sau in dial a din 1565,

' Hurmuzakl-lurga, XII, p. 99, no. will.

ISTORIA LUI MAAI VITEAZUL 57

scrisä Inteun timp cand boala-i de ochi, inraita, 11

facea sh-si prevadg. sfarsitul, fratii acestialalti rätäciaudinteo ascunzgtoare in alta, asteptandu-si ceasul 1

De-odath, aproape In acelasi timp, anul cand Mihneafu silit a-si cguta mantuirea In turcire, ei apar, toticati se aflau In viatd, cerandu.-si pe clii deosebite cativaani de Dom.nie plinh de ngcazuri. In 1591, Petru, chl-ruia i se zicea acum Petru Cazacul, (Mpg nearmulacelora lntre cari traia, venise cu acest seep la Za-moyski, atot puternicul Cancelariu i Hatman polon,ca sa capete prinleo nhvglire pe furis a Polonilor mos-tenirea sa moldoveneascg. Cu cateva luni Inainte, $te-fan pornise de la Roma, uncle se Meuse catolic pentrunevoile momentului, prin Venetia, spre,Rgsgrit. Ianascuse pregatia si el, cu prieteni din boierinwa Moldo-vei, pentru. o navalire care-1 duse Intgiu cAlughriacu de-a sila si apoi, schpand de aoolo, la s.riruin tile z5.-darnice din Constantinopol si la surgunul pe cativa aniIn Rodos2. Aron, pe care nu-1 afldm In diata lui Ale-xandru Lapusneanu, alergase, eine gie de unde, laConstantinopol, cu fagaduieli marl cat ambitia sa. Alg-turi cu acesti LApusneni din a doua generatie, se ivescsi cativa din a treia, fii de-ai lui Bogdan, care nu. fu-sese Insurat niciodath si era, prin urmare, un pgrinteindicat pentru pretendentii cari n'ar fi rest lAmuritibine asupra desoendentii bor. loan Iancu" sau Io Iancuse adaposteste la unchiul Aron, care mai primise lael si un frate, ca sa-1 trimeata apoi, t.a zhlog, laConstantinopol. lar Alexandru, alt fiu al fugarului din1571. se 1nvrednici sh fie peste un an Domn numital Moldovei, iar, dupd ce se mai strecurg un an, el

Cf. lorga, Pretendenti, pp. 8, 46 §i urm.; Doc. Bistritei, 1,pp. 'ANTI, VIII.

2 Cf. lorga, Pretendenti, 1. c.; Hurmuzaki, 1111, pp, 130-2, no.cxv; Hurmuzakl-lorga, XI, Pp. 762-3, no. ccxxxv.

1;i

58 N. IORGA

lud In stäpanire Scaunul muntean, abia parasit deMihnea

Ilie-Vodä era unul dintre fiii lui Alexandra Läpus-neanu, dar dintre aceia pe cari diata din 1565 nu-iInseamna., sau nu-i putea Insemna Inca. Mica el sijureitorii lui pe rang Pasi i alti paternici spuneauadevarul si el era ceia ce se dadea a este 2, atunci 1s'ar fi cuvenit lui ca i atatora ca dansul, fill unei pa-siuni sau ai unui capriciu domnesc, neconoscuti de pa-rintele lor sau uitati de dansul, Moldova. Dar aici eraPetra Schiopul, i atunci Inca, In Februar 1591, stfl-tea In fruntea robilor Imparätiei Sinan-Pasa, care a-vea o slabiciune, viind si ea din alte slabiciani, pen-tru Domnul moldovean, care cheltuise atatia banipentni pacea dintre Turci i Poloni. Atunci Hie segandi i Turcii gasira acest gand firese dece n'ar fi el, Moldoveanul, Domn in Muntenia, candPetru Munteanul stäpania tara moldoveneasca. Dac.1Ille era si fiul Ruxanclei Rams, sau daca binevoiarecunoasca drept mama a sa pe aceasta Doarnna deneam atat de mare, atunci el ar mai fi putut aduceInca un cuvant In sprijinul dorintii sale.

Sangele domnesc era pe atunci neaparat pentru acelacare voia si el sa fie Domn. Dar vlastarulut legiuit.sau salbatec al unui Voevod Ii mai trebuia si un me-ghistan sau musaip Imparatesc pentru a-i face numelecunoscut Sultanului care Impartia tronurile vasale ca

pasalacurile. Ilie n'avea.pe Sinan, care tinea la Mir-cesti si nu-i parasi niciodata cu totul, dar cateva

Pretendentl, p. 53 §i2 Cf. pentru veriticArile prin mArtuna de boieri a descendentilor

domnesti la Constantinopol, Contribufli, p. 22.

1 urm.

si

s5

si

ISTORIA LUI MIFIAI VITEAZUL 19

pungi de bani, vre-o piatra scumpa rar a. li castigaseraIndurarea lui Ibrahim-Pap, om bland $1. pasnic, acarui Insemnatate stätea mai ales In casatoria pc careavuse noroculsau curajulsa o Incheie en o prin.-cipesa din Casa lui Osman; de si era, Inca in 1593, nu-mai al treilea dintre Viziri 1, totusi, prin sotia sa ma-car, el avea atata treeere, cat sä Narä aduce numireauntil Domn la Dungre.

Irainte dc alegerea sa, Ilie statuse catva timp insurgun la Rodos, unde, aproape Indata dupa cueerireaostrovului de Turci, se trimeteau In odihna departariiDomnii cazuti sau pretendentii Inviusi. In spre Rodosse chemau ca merg Socol $i. Domnul sXu., cari furaInecati pe drum la 1558; acolo fu adapostit MA voleun frate al lui Cereal, si Iancu Sasnl, fiul biu flori atbatranului Rares, care plea de aici pentri a carmulMoldova; Mihnea petrecu b parte din mazilia sa dint1583 la Rodos, de unde fu apoi strAmutat la Tripolidin Africa. In 1582 un luptätor fara izbauda pentruScaunul muntean e trimes la Rodos. In 1588, erau salfle Inchisi pana la vre-un mezat domnesc doi frati cariaveau drepturi asupra Tarii-Romanesti $i pe cari Mill-nea puse sa-i aduca la dansul. Tot In Rodos, In. sfanit,Turcii gazduiau, neputandu-i da o tara de. stapanit, peIona$cu Läpusneanu. In 15922.

Oaspetii din Rodos ai Sultanului erau paiti intel", In vechea cetate a Ioanitilor, si pentru hrana lise hotara un traiu polrivit cu vrasta, cu familia, atpurtarea surgunitului: cincisprezece aspri pe zi, maimult sau mai putin deck atata. Ilie-si va fi avut. si elaceasta pensie, dar, inainte de a merge in aceasta li-nage, isolata de mare, a Rodosului, el Isi castiga panea

I Hurmuzaki-lorga, XI, p. 315, no. cccou_nr' V. v I. nostru XI din Hurmuzaki, Ia cuvantul : Rodos.

c.a.

60 N. IORGA

intr'un chip care In alle parti i pe altd vreme putea !sh pard nepotrivit cu o descendent a. domneascd i cusetea de a fi eel mai mare Intr'o tarn: era, adect,nar, i la Constantinopol asa i se zicea: Ilie blanaruLMai td.rziu, un fiu al lui Stefan Tomsa vindea stridiimalul Bosforului, si Leon Stridiagiul stiu st ajungtLeon-Voda. Se poate chiar ca Ilie sa-si fi urmat ne-gotul si la Rodos, uncle era mai patin a. eoncurenta:stim. In adevar, cif Doamna Chiajna, Indepartata laAlep, cu fiul ei mazil, tesea postav pentrtz anterieciacsiri i mätasii pentru rochii i turbane, giindindu-secu jind la capetele dusmane ce ar fi pus sit se taidIn Bucuresti1.

Pentru Domnia munteand Ilie fagtduise a da 400.000de coroane sau 500.000 de galbeni turcesti, ceia ce, cufalsificarea In timpuri de nevoie a galbennliti acestula,a sultaninului 2, putea sa Insemne aceiasi sumfi. De ladansul, blanarul nu putea sa scoatit o suma atat deridicata; si el Intrebuinta, de sigur, mijtoeul obisituitpentru a dobandi banii cu cari se cumparau,Inalteledenmitati* de la Turci. Se gasiau la Constantinopol ca-pitalisti gata sit Imprumute pe tin Voevod sitrac care-siggsise sprijinitori. Erau Intgiu gelepii: Turd, Greci,Armeni, Evrei, can stiau cit nu-si vor pierde banii,ci Nor avea prilej sit cdstige, venind sa si-i prirneascaIn tart, dobanda i capete, i ei se Intreceaa hare sine,la numaratoarea oilor domnesti. Alaturi rie rMi;ii lustdepritseserd mestesugul Inmultirii rapezi a banilor /eni-cerii, cari nu mai erau ce fusesera odinioara: ostasiiIntreband cu oclzii neritbdatori viitorul de lupte, apart-

Hurmuzaki-lorga, XI, p. lorga, Socotelile BrafovuluiStudii i doc., IV, la anul lo20. far, pen tro Ilie, rapoartele germanedin Hurmuzaki, III' si IV2; 1112, p. 2, no. xLit.

2 Cf. Zinkeisen, Geschichte des osmanisclzen Reiches in Europa,pp. 798-h00.

pa

$i

Ct.;

010-

III,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 61

torii färä odihn g. ai legii, cari veghiau In jam! Impl-ratului", cu sabia ascutitit pentru secerisul sangeros Incampiile hogate ale Necredintii. Ienicerii noi eran os-tasii bine hrgniti ai pàcii, gata sg. lupte pentru o Im-bun'atätire a tainului, pentru o sporire a lefii saulgrgire a drepturilor, dar cad nu plecau deed Impo-trivindu-se si blastrunand In lungile rgzboare primejdi-oase Erau acum printre dânii foarte mlU Turci denastere, cad nu-si uitaserti neamul si traiau toatg. viatg.Intro ai lor; situatia lor castigatd prin staruinti si in-trigi puteau s'o lase acurna ca o parte din mostenirefiilor, la viitorul carora se gandiau acesti burn pgrinti,cad nu mai aveau acum inirma neInduiosatä a mestesu-garului i fanaticului luptelor. Asa fiind, ei stran.geaubani si cautau sä culeagg cat mai mult folos din eco-nomiile br. Ienicerii", scrie In 1592 bailtd venetian,nu se amestecd numai In ntazilia si uciderea dregalo-rilor de cgpetenie, ci si In alegerea Domnilor". Peatunci, In Maiu 1592, ei adusese scoaterea, dapd catevaluni de Domnie, a lui Aron-Voda. din Moldova, pen-tru a pune In locu-i pe nepotul Alexandru. Sau, maibine zicand, o parte dintre ei, o companie financiarg,a ortalelor ieniceresti, cucerise prin ameninViri cucadomneascg. pentru Alexandru. Cgei Aron avea i elpartida sa de Ieniceri, legald de dansul priu sinete ne-plätite si dobanzi promise. Cei ce tineau pentru. aceastacu dansul cgutarä sg se despg.gubeascg de pierderi, pa-nand maim pe unul din mijlocitorii lui Aron, vicariulPatriarhiei, si, acesta fugind In mijlocul noptii, easa-ifu däramatti de acesti Imprumulgtori Inselati 1. Mazi-lul yen! Intre cei mai cäldurosi sprijinilori ai Dom-niei lui: creditorii turd si, In fruntea br, o sutg. (11.1

Ieniceri neascultatori", cari cereau ori mucarehil, int&

Hurmuzaki, IV', p. 159, no. OWL

o

62 N. IORGA

rirea omului br, ori plata politilor din haznauarateasca. Ei Intrara cu de-a sila In Constantiuopol, nulasara pe nimeni sa se atinga de Aron-Voth pentrua-I duce la surgun, uncle sclipa de dansii; se grruna-dir6 cu strigate sIlbatece la usile celor puternici. Mableat Sultanul trebui sfarme vointa Inaintea inte-reselor acestor fii" ai säi, mangaindu-se cu o cresterede tribut i un. dar de Domnie nouä din partea Doni-nului celui vechiu 1.

Dar Ilie nu stiu sa-si &easel banii destul de rdrpede, i sosirca4 la Constantinopol ramase zlidarnica.Vazand ca are a face cu un sarac care nu 5tia sa-sicreeze In scurt timp o bogatie din. buzunare str5ine,Ibrahim Isi lasa candidatul sa cada. Aceasla era cu aiStmai lesne, cu cat noul Voevod muntean dobandise

semnele Domatiei i nici nu fusese prhnil la sa-rutarea mann 2.

Un altul i se gasi rapede In loc, i acesta era dinneam basarabesc adevarat.

Anume, Intre fiii lui Mircea Ciobanul si Chiajnei,pe laugh Petra care domni, atata de putin, alaturide Mircea, care se turci, apoi mint In randurile stra-luciloare ale spahioglanilor i stapani cine stie in.ce parte a Imparatiei timaruri, ca rasplati pentruca se liipta Impotriva acelora In legea chrora se /las-cuse, se &este i un Radu. Dupit mazilki lui PetruIn 1568, el merse, copil Inch foarte tangr, la Alep, 5ide aici Turcii voiau sa-1 stramute, cu fratii lui, la Ba-sora, In partile Babiloniei", unde-si tritise surguniaIncepalorul ramurii barbatesti rivale: Patrascu-cel-Bun.Dar Chiajna Isi feri odraslele de pierderea bateau de-

1 Ibid., pp. 62-3.Pentru soarta de mai tárziu a lul Ille, v. mal departe §1 lorga,

Pretendenfi, pp. 51-2.

impa-

sa-si

nuInca

I

ISTORIA LUI MIMAI VITEAZUL 63

-pgrtat colt asiatic al Imperiului, oferincia-1 pentru a-shiji In Seraiul Sultanului domnitor, precurn In Seraiulviitorului Sultan ea-si daduse una din Domnite, fäcAnddin sacrificial ei prag pentru mArirea fratilor. Aocastg.orAnduire a copiilor lui Mircea-Vod5 se nen la 1570,cAnd cel mai mare dintre dânsii n'avea mai mull dedougzeci si trei de ani, i Radu-Voclit stilu in garclalui Se lim al II-lea si apoi a lui Murad, cun.natul sg.0Inteun fel, vre-o doug.zeci de ani. Tgrziu de tot, iiveni gustul de Domnie, si el se gni de bung samfiprintre luptätorii din 1589 pentru Scaunul muntean,pe care-1 dobAndi Cercel. Infrangerea-1 trimesese laTripoli din Africa, uncle si Mihnea, biruitorul, isi is-pàise de curand pdcatele. Se Intoarse Msg., Oran-du-i-se cä din lupta pe care o mai urma, din Inchisoare,Petru Cercel, ar putea s5. ias5. Domnia pentru ansul,.cel de al treilea. In Mart 1590, Petru dispdru inecat,si peste trei luni Banul Iani izbutia sg. IndepZirtezepe acest Radu, suferit mai mult limp fiindcl era maiputin primejdios si nu fIcea sg. se cheltuiascá preamulL pentru clAnsul 1

Radu va fi fost chemat de alt Turc puternic, Inacelasi limp nand Ibrahim fAcea sä se aducl. Ilie. Dardrumul din Rodos la Constantinopol era mai sena de-cal acel de la Tripoli, unde fusese iarlsi inchis fiul latMircea. Gaud veni, in sfArsit, i acest pretendent, eratocmai vreinea, Ille dovedindu-se cä nu poale plAtigrabd. Orice Domn lua asuprl-si, dup l. practica

datoria cui st5pAnise Inainte de dAnsul. Raduprimi pe umerii sgi, cari i se päreau mai puternici, In-datoria bäneascä cari strivise pe 1.1pusneanu.Avea sá deie acele 400.000 de coroane2. Si, acmcand

V. Hurmuzaki-lorga XI, la numeie 1ui.2 Gree, galbeni", In raportul venetian din 30 Mart 1591; Hur

muzaki, Ill' , p. 146, no. cxxx.

sii

In.Um.-

total,

blanarul.

1

64 N. IORGA

chizesi buni pentru cat nu gasise deocamdatii, el ca."-path. euca, steagul si caftanul si se Invrednici si cucinstea de az vedea, hi ceremonia sdrutdrii manii, Im-pardtescul chip al apoplecticului Muradi

Ambasadorul german la Poartd credea cd' Radu-Vodanu va pleca decat dupd Pasti, care cdzurd la In3eputullui April. Cad banii erau mu1i, i nu se gdsiau. Pre-vazand si el cat timp va fi tinut Incd la Constantinopolde grija pldtilor, Lind Implinirea Intreaqd a ettroraportile orasului nu se deschideau pentru un necunosculca dansul, Radu Isi trimese caimacamii pentru a cdrmuitara Impreund cu ceausul maziliei lui Mihnea. tin cro-nicar sas din preajma granitii ni spune cii acesti ocar-muitori erau dintre cei mai cunoscuti credinciosi ailui Cercel, asa Incat multi se asteptau a vedea InRadu-Vodii eel mu. pe vechiul Petru-Vodii cu numeleschimbat

Dar acesti caimacami, ea i toate pArerile intemeiatepe venirea Mr, n'avurti duratii. Trecurd Pastile, si Radu,care urma cu plitile, nu le putu savarsi. Turcii 1-arfi Inldturat mai rapede, dar era o greutate mai mulldecal In casul lui Ilie: acesta era un Domn numit siIntarit apoi de Sultan, edruia i se Infatisase. Pentru a,scdpa de dansul, mai marii Portii; cei ce se infrap-taserit din banii lui Radu ca i ceilali, gitsiri Insil un.mijloc. Ei se facurd a descoperi, spre niarea lor mi-rare indignatii, cii Radu e un belly necuvdneios si bii-damn, care nu. poate carmui cu demnitate pe stiraciiImpäratului: 11 declarara nebun. Si, MIA -a-1 goni din.

1 24 Mart; Hurmuzakir III', p. 146, i.o. cxxx.Linde non pauct suspicabantur hunc ip.um omnino tote sub

ficto nomine principem"; Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum,1, p. 87.

1.

ISTORIA. Un MIHAI V1TEAZUL

Constantinopol, unde i se facu loc la cele Sapte Tur-nuri, Sultanul mazili pe Radu Mirceal.

Nu era nevoie sa se intrebe mult pentru a glisi laConstantinopol eine sa primeasca, In schimbui stra-lucirii trecatoare a Domniei, greutatea tuturor inctato-ririlor luate de Radu-Vodä mazilul pentru bani caHtrccusera pc incetul In Vistierii bine pazite. S'ar pareaca. Turcii se multamira cu ceva daruri,pe mai tarziu S cU iscalirea sinetelor lui Radu,färä sa mai zaboveasca, ei expediara pe cel de-al treileaDamn ales In tara care-si astepta de vre-o trei luni dezil carmuitorul 2. La 4 Maiu Inca se vorbia, In ade-var, de plecarea lui; ceva mai tarziu, de zabava adusäde lipsa banilor. Dar Stefan-V(4d nu intra In Bucu-resti daca ar fi sa credem o cronica ardeleanadeck la 23 Iulie 3, si ani putea intelege lesne care safi ,fost pricinile zabavei sale.

Cum 11 arata i numele, noul Domn era un Mol-cloveau. Toata lumea-1 da .ca fiu al viteazului Voevodcare, cu doudzeci de ani In urma, murise rupt de co-mile", pentru ca indra'znise a se lupta inteun Limp and.Turcii nu mai puteau fi Invinsi. Fiu al lui loan-Vocla"se numeste Stefan in cate acte de la clausal ri s'aupastrat4. Nu slim de uncle si panit uncle rasarise ella Constantinopol, dupa ce acum se slansesc. la Cazacirasa falsilor Ion-Vodit", adusi pentru teraulmea Mol-dovei, care tinea minte pe eine fusese bun cu thusa.

1 Cf. Hurmuzaki, p. 148, no. Cxxxiv ; XI, p. 7E8 si Chron..Puchsio-Lup.-011 , 1. c.

3 Hurmuzuld, 1111, p. 148, no. cxxxiv; p. 00, no. cxxxvi. Peacest timp videm miscall ale Cazacilor la C Alia; ibid., XI, pp. i48-9.

Cro.,Ica brasoveanA citatA. Dar avem un document de la 1-lulunie i591";dat 11 numele lui $tefan (lorga, Pretendenti,p. L8, nuta2; Hurmuzcki-loiga, Xl, Regeste).

4 Cf lorga, Pretendenti, p. 58 si Regestele la Hurmuzaki4orga, XL5

ell fag?iduiellsi,

6/

66 N. IORGA

E o Intâmplare care merita blare aminte insa aceia ca,In luna cand Stefan alerga dupd pungile de bani caretrebuiau sa pule In. miscare lye ceausul do Scaun, un;Pate" al lui, Lazar, ameninta Moldova lui Petra$c b i op ul

Noul Domn, de obarsie moldoveneascd, aduse ea dan-sul la Bucuresti caliva straini de acelasi fel cadansul: Ilie e uu nume cc nu se intrebuiuta la Mun-tcni, si Marele-Paharnic al lui St-fan se chiama Bias,

Ldpu5neanu, al carui Inc fusese luat de fiul luiIon-Voda cel Cumplit. Greci trebuise srt aduca. In urm.asa, pentru ca ei sa lngrij sasca a li se pldti datoriile

-Mute de Stefan la Constantinopol.

Intre dansii ccl mai Insemnat era, fire5te, ListierulAndrottic, care face parte din Divanul dalorniculuide la Inceput Oita la sfarsit. Ca de obicciu, hrisoavelenu dau decal nurnele de botez al acestui pulernic strain,dar e mai mutt d scat probabil cd avmu face cuAndronic Cantacuiino.

Niiscul. la 1553 2, el se casatorise la 1578, In aju-,nul cold d'intdiu lovituri date parintelui sau,zis Sailanoglu, cu o Rail din Adrianopol 8. Pesle doi

ani 0 fu acela care dadu Intaiu de vests prietenilordin Constantinopol despre .glituirea pe neast,eplate, deun lrimes furisal, at lui Mihai4. Cu acest prili.j se alesesi el. cu Lrimeterea ca vaslas pc cordbiile Zmptirdlesti,mcslcsug pc care nu-1 visase In planurile sale de tânbrbegat. i ambitios. Cand rabdarea i se cheltui intreagisi el se lnvoi a lua asupra-si toate sarciuile Muesli

1 Ilarinuzaki, 1111, MlIu 1591. In Crunica brasuveanA se vo:bestede iitei ,,Lazari" adusi la Stefan: unul din Biasov, care oe duvedifa s l fu ucis.

Getlach, Tagebuch, p. 466.lorga, Coat-kap, P. i, nota 4.

4 Gerlach, 0. c., p. 4 6.

ca 51

sau

'$

t.

ei

A

Miltai,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 67

ale tatillui, drumul cdtre castiguri si marire i se des-chiso din nou. Peste citeva luni II vedem njuldnd pcTurci a pune maim pa mostenirea osinditului de laAnchial Ce a mai ficut pe urmd, nu s'a Inscris Inannnlirea nimdnui, si abia In 1593 el ni se Inrdtiwazädin nou, nu ca tilnitruI de odinioard, pe care taldl salt11 arneninta cu bdtul. nand cuteza a i se Impotrivi, cica un om bogat, cu multä trecere, ca in mostenitoral rolului pe care-1 jucase muIU ani de zile Mihaidracului"; ca un plrinte da familia el lnsusi, Impovd-rat de inter-sele multor gineri cari nu se multdmiau cuputin. In Novembre al acastui an, vorbind despre numi-rea lui Mihai ca Domn, el at-Ma cat 11 supdrase pur-tarea lui Alexandru Ldpusneamt, ca si a cui II maieste gin,.!re, si cu add umilintd si primejdie li-a ca-plitat Scaune de -cdrmuire, pe cdnd nu s'ar fi crizurnici asculte mdcar2. Se poate bimnu, cu destulterneiu, eine crau acesti gineri, pa cari-i numeste etsi copii ai copiilor sai.". Unul era stdpi.nitorul Mol--dovei, Aron-Vodd, care se Insurase in primavara anu-lui 1593 3 CU o mireasd ce vanise de la Condantinopollcu alaiu de ostasi ImpArdlesti. Iar c-lalt trebuie sd fie

Iefan-Vodd, pe atunei un mazil, care anti pierdusenadejdea de a se vedea iardsi cdrmuind Ui totem] al-tuia. Socrul veni In. sd supravegineze purtarea gi

cu care trebjia sd piece in curia 1 InapoiIntre marturii actelor doamesti mai aNem pe Ma-

rele-Spdtar Franta, al cdrui nurne arninteste pe croni-carul bizanlia din secolul al XV-Iea, prectun de N,o-ria aceluiasi sccol se lega tunnel; si ada:ica ori nea-maul Cantacuzinilor, Paleologilor, Chalcocondililor din a-

' Cf, Ge lach, 0. c., pp. 459, 482; Hurmuzak.-lorga, XI, PP. 619-20,Ibid., p.Ibid., PP. 339-4:', no. ct-ccunr,

fiul

si1-i

ardneielui,

a

68 N. IORGA

ceastä vreme. Dar se poate ca Franta" sa fi lost nuntele-de botez al boierului de vita straina, caci mai tarziu o-eronica dusmana pretinde ea pe Mihnea al III-lea, carese zicea fiul lui Radu si ncwtul lui. Mihnea din 1591,1-au chemat din botez Franti"1.

Al treilea Grec din noul Divan e Dima Stolnicul,si, In epoca lui Petra ,3c1ilopu1, Implinind pc_ntra dan-sul slujba de capuchel aie, gasim pe un Grec Ducafiul lui Dima", cu care e o intrebare daca Stoltricul luiStefan-Voda avea In ade ar o legatura 2.

Daca oamenii lui Ilie Lk uSneanu ,$e Intimplasera a fiacei cari statusera pa langa Cereel, Stefan. nu 0-a eau-tat dregatorii numai printre nemultamitii cu stapânireaInaintasului sau Mihnea, ci a cules pe Romanii din Sfa-tul sau si in rândurile boierimit Mireestilor DanciulMarele-Vornic, boierul de capetenie, e acolasi fiu al luiDavid care sta. In fruntea Divanului din 1581 si caremuri In Ardeal la 1595 da Nina sari* fiind ingropat.la biserica din Belgrad" 3, Alaturi de acest Danchidin. satul Brâncoveni, care avea drepturi la nurnele deBasarab, pe care-1 purta urmasul sat', Matei-Voda, sta.Marele-Logofat Dumitru, Paharnicul lui Cereal. RaduComisul e luat Insa, cu dregatorie cu tot, din Divanullui Mihnea-Vocla, dar din acela al Domniei Intiliu rumai.

Mare-Postelnie In sfArsit, purlator al toiagului deargint, maresaI al micii Curti a Voevodului, dvorbitor,Inaintea Domnului", judacalor al Curtenilar, aprozilorsi Turcilor, a caror limba trebuia s'o cunoasca, si tal-maciu In limbi straine", dtte le stia, e Miha14. Mol-

1 Crolaca IA St.,Ica Ludescu, in Magazin, IV, p. 346.1 lorga, Docamente :loud, pp. 17-8.a fid UsittOKS REitrlid,48; Arch. Statolul, Schital de an lemn,

pach. XVIII, 1: act de la Mihal yiteazu1, cu data de 30 ludIe 1597;cf. lo.ga, Sate si preoti din Ardeal, p.I 53. nota 1.

4 Lf. Ureche, p. 13 ; Miron Costin, In Hasdeu, Arch. istorica,11,p. 470.

ISTORIA LUI AUHAI VITEAZUL 69

doveanul acesta, farl pricepere, lärä energia si lipsitde auz, acest Surd", despre care nu mai rlimase ni-mic alta In amintirea poporului ce-i fusesa Increctintatpe cateva luni, nu putea s desplaa unui boicr grAbit

desävarseasca. Inältarea In dregatorii si sa-si ro-tunjeascä moiile prin cumpârarea piimantului de hranlal sAtenilor azuti la n3Voie prin birari. Nit mai putinde douäzeci i (Iota de, mosii fur camp:irate astfel

dansul de la vecini, In zilele lui Mihnea Voevodale lui Stefan Voevod, cand a fost Marc-Stolnie, i Mare,Postelnic, si Mare-Agd, si _Mare-Ban al Craiovei", dinveniturile sale ca boier1.

In Moldova, supt amenintarea vesnia. a Cazacilor,la hotar Intre Turci i Poloni, un Domn Pisa ce sa sepovesteasa. In urma lui: prAdAciuni, iàvàIiri, frgman-tAri cu Tara-Romaneasca era insä cuprinsa.Intre ter stApanite de-a dreptul de Turci i Mire Ar-dealul 'uncle nu mai veniau Nemtil cu armele, nici mag-natii mi mai ravniau principatul, neavand pe eine sa.se sprijin.e.

In Po Ionia de peste Nistru, oricat de pasnic sau deprefäcut In ambitia sa ar fi lost tanN.rul rege Sigis-mund, un Suedes bland, care stdpania tara abia (le patraani de zile, erau elemente ce au se puteau tincatite. Cazacii aveau nevoie, pentru. hrana ea si pentrumandria lor ea viteji, de prada de toate zilele; nobiliide la granitA erau deprinsi sa nu asculte si sA-si vadIIngaduitä neascultarea, cand pentru castig 1i vindeausprijinul vre-unui Domnisor grabit sl inoara tanth-.Regele de fapt, ciipetenia partidului celui mai mare simai Indraznet din aceastä nobilime räzboinica, Hama-

D'ocumeiltul dtat, de auto-intArile, din 6 Sept.mbre 1598; MI.Ac. Rom., 143)2a.v.

de

st-si

ei

domniporii...

lusts-

`

70 N. IORGA

nul si Cancelariu Ioan Zamoyski, Ii avea planurile sale,care putcau cere une ori ca o granita de pace sa fietrecutä, Ins sau pe ascuns. Aici Domnul trebuiastea la panda, cu ochii atintiti spre Nistru, prin apelecaruia Cazacii Ii gäsiau totdeauna vaduri. Nu mai de-parte, acum In 1591, pe cand Tara-Rom:Incased astcptain Iinite ca noul ei Stefan-Voda sä mantuie de plata,batranul Petru-Voda al Moldovci primia de la vechailcari tineau la dausul stiri ce-1 faccau srt se catremurelardsi de o frica pe care avuse prilejul dose ori sao Incerce. Lazar-Voda, unul dintre Voevozii cari, nu-mindu-se astfel, Isi evocau ca parinte pe stragticulIoan-Vocla din 1574, suna din trâmbita ispitei pentru,ca in jurul lui sa alerge voinicii de la praguri" si sA-ILea Damn In Iasi. La Dunarea de jos lunecau sciceleacelorasi pradalnici, si In curand zborul de rdpire alCazacilor era sa se opreasca asupra Oceacovului, carepazia hotarul tulburat de lupte al Niprului L.

In Ardeal era Insa altfel: cu toate sfatnirile si die-tek, era aici de vre-o jumatate de veac o dinastic, cit-reia i se dadea supuncrea cuvenita, chiar and era re-presintata printeun copilandru care nu alinsese nicidourtzeci de ani, cum era Sigismund Thlthory, fiul prInci-pelul Cristofor i nepolul de fraLe al marelui rep Stefandin Po Ionia. Sigismund acesta Ard3leanu1 avea o inimamai rftvnitoare cleat lini$Litul Sigismund al Po lonier,el fusese crescut de preoti catolici, de Iesuiti razboi-nici, cari-1 facura de timpurin sit viseze, In departarlistralucitoare, de lupte pentru credinta, o izbanda si afaima, care erau sa-1 fuse le numai. Dar, deo3omdala,narul care era pentru ai nostri, In amintirea lui Cbrvin-si a Iagelonilor, Craiul", nu voia decât o casaLorie

Hurniuzaki-loga, XI, p, umv.1

§.1

IA-

ISTORIA LUI 141HAt V1TEAZUL 71

onorabild cu o principesa dinteo Casa cuneseuta in.Europa $i, apoi, alegerea sa In regatul de uncle secredca ca va pleca In curancl pentru totdeauna Suede-sul, care-$1 mai avea o palrie.

$i voia pentru casatoria europeana, $i sprijircul pen-tru alegerea regala le astepta Sigismuncl de la std.-panii $i ocrotitorii sal si al Casei sale: Turcii. Pentru !

atinge acest Incloit scop, suferia el lue uri cu caretde allfel un principe ardelean de pe aceastti vreineavuse sa se deprincla. Incalcari de hotare, de la 1Te-unbeg sau Pasa_ din Banat, cdruia nu-i ajungeau venitu-rile, creaere de tribut, cererea lui Indolta pentru eine$tie ce socoteli suptiri de calendar turcese, ameninprl

batjocura... Inghitindu-le pe toate, principele paraInca la sfar$itul anului 1592 la Poarta, de care era legatprinter) credinta nepatatd, gandurile de alianta si raz-boiu ale vecinilor sai cregini: Polonii si Nemtii Jim-pitratului 1.

Intre Mihnea-Vocia de odinioara, care pazia acurn laNicopol, cu turbanul renegatilor pe capul sau. nedes-toinic, Intre begil dundreni cari faceau parte din acelasicerc de strajd, si Intre Ardealul care nu se desteptaseInca la gustul neatarndrii de pdgani, ce putea face un.Doran muntean, cu tot pamantul Intins ce statea suptobladuirea lui, gata sa-i facd pa vole In toate? Inteunan de zlle cat stapani, Stefan avu o singuM griA:plateasca datoriile storcand banul de sardeie ramas In-teo lard pe care Emir-Alt:mut venit cu steaol o gsiOrasita de locuitoril ce fugisera prin Ardea12.

1 Cf. Hurmuzakl, III'. p. 27, no XL; XI, p. 707, n. 1, p. 54 ri. 1 ;p. 758, 765 n. 1, p. 760 u. I, p. 763 n. Decius BarovIus, hi Mo-numenta Hungariae Thstorica, Scriptores, XVII, dupa. care In n areparte Wolfgang Bethien, Historia de rebus Ii ansyh anicis, Sibliu1782-93, In S0 mic.

Huanuzaki, p. 151. 0 cearta de hotare cu Ardelenil, ibid.,XI, p. 753, n. L

a-si

1_;

110,

si

sA-si

N. IORGA

La o Domnie lungä nu se astepta, dar nici nu vacrezut sd fie scos asa de rApede, dupä atateaatfita cheltuialg. II va fi Intgrit In näclejdea unei ad-4

ministratii mai lntinse i -plecarea din Vizirat a lUi Si-nan. La 2 August, temutul bdtrân se ducea Virg volesg se odihneascd In casa-i de tard da_la Malgara, peand pecetea Impargteascd era luatg. de Ferhad, pelAngd care putea cineva tri dacd nu uita darurile1.

Dar se Inthmplarg In Consta.ntinopolul nesigur, schim-bgtor In fiecare cipä, dupd jocul complicat al intem-selor i patimelor, anume Imprejurgri, care spulberardlesne un lucru asa de neIntemelat ca o Domnieneascd de pe aeele timpuri. Purme pAptAmani dupAce se asezd In Scaunul uncle n'avu iici vrerue sd se-odihneascd, Stefan primi stirea despre fuga lui PetruSchiopul, care-si pierduse In 5inan ultima Widejde. Peand bdtranul Voevod rdtdcia Intr'o lume asa de nem-noscuth lui, cAbtandu-si un adgpost Intre cres1inl"2,Mezatul pentru Moldova Incepea In toamna, precum sedesfäsurase In primgvarä privelistea mezatului pentruTara-Romaneascg. Se cduta si aid omul care sd deacei 400.000 de galbeni, jumdtatea de /ninon, cu care seInchiria cuca pe ateva luni de zile 3. In Constantino-'pol chiar, venise Me, care nu-si pärdsise o clipd do-nil 4. Boierii moldoveni cdutau tot acolo pefin Stefan-Von, fiul lui I1ia Turcitul, despre careStefan auzise ei eine stie prin ce mijlocire5. RegelePoloniei scria la oamenii cu trecere pentru frarnosul

1 Hurmuzaki-lorga, XI, p. 309, n° CccoMorr.Pretata mea la vol. Xi din Culectia Hurm.,zaki.Cf. cu izvoa ele atAtate mai sus Hurmuzaki, IIP, p. 153, n°

IV°, p. 157, n0 cm.Cf. ibid., (II', pp, 148-9, n° cxxxiv; p. 150, n° cxxxvi; p. 153,

-re cxxxlx-xu3 Hurmuzbki-lorga, XI, p. 904.

fi silinli

roma-

$ CXL,

Domniei

si

at

ISrTORIA LUI MJBAI VITEAZUL 73

puternicul Domnisor" Petru Lapusneanu, oplosit a-tunci pe langa Zamoyski 1 Si call altii, al .caror numea perit odata cu Infrangerea ambitiei lor uotraestil

Se Osi tine sä deie, In bani gata, jumatate dinstima cu care se adjudeca Domnia. Invingatorul era unkron-Vodd ambasadorii de la Constantinopol auzian,unii, Abraham si raspandiau acest flUifl Si mai de-parte, care Aron-Voda se zicea flu al lui AlexandruLapusneanu batranul. Venit la Poarta odatit cu Cercel,el nu-si Meuse cunoscut numele pang, la aceasta va-cantä de tron moldoveneasca.

sprijinise totusi, cu Imprumuturile neapara1e,hum. Patriarhul leremia se nurnära printre creditoriilui, si tot astfel i vicariul Nichifor Parasios din Ci-pru poate, care Nichifor era numit de obiceiu dasedlul,dar facea multe alle lutruri afara de datcalia lui decantari 2 Se mai spline c pentru Inaltarea iuf Ia.Domnie ar fi lucrat, cu mijloacele stiute de stäruintiprintrf femeile Seraiului, Solomon Tedeschi, al dolleaea acest- mune, care juca pe Maga Ferhad rolul ce fusesejucal pc langa Mohammed Socoli de eel d'intaitt dof torevreu cu acest nurne8. Dar totdeauna Aron a lostprivit ca ounul ambasadorului san agentulai engles,eine voia sa loveasca In adesta din. urma punea manaea sä zguduie siguranta Domniei Voevodubd &von.

De patina vreme se afla, In adevar,, la Constanti-Ttopole i cineva care sä vorbeasc a. namele reginei

Ibid., OP, p. 161, r," cxyli. Cf. lorga, Pretendenti, p. 37 0 urm.,pentru pretendentul loan Bogdan. care enia la Venetia, pentru acela0pradá.

Cf., pentru el, Hurmuzakl-lorga, XI, pp. 115-6. 373 0 n. 1 ; Hurmu-zaki-Bogdan, 1, p 3b0 I urm. ; Brown, 0. p. 360, no. 293; lOrga,ktoria Cantacuzinilor.

Cf. Hurawzaki, Ill', p. 153, no. CXL CU VOL XI, p. 719, nota 2.

mullA

si

in

'

t.,

74 N. IORGA

Elisabeta si a Companiei englese de negot in partiteRasaritului. Barton era un orn ager, staruitor, de 1.111-pativä, potrivit din toate punctele de vedere pentnbsarcina ce-i era Incredintata In aceasta Iume asa dedeosebita de Capitalele si Curti le europene. Dar, cutot folosul ce alga sa aduca, bietul ern traia ctin grea,si negustoril de cari atarna baneste nu-i dadeau nicicat sa-si poata cumpara pentru casä, zänovind pe Magaaceasta i leafa neIndestulatoarel. nen atunci, ca stträiasca, oeia ce se putea face de un orn foarte sarac-represintand un foarte pulernic suveran: Ii specula.situatia, Intinzand o mana de ajutor foarte pulin desin-teresata Patriarhilor i Domnilor, ca sa 9.jurr4ü sa sementie, sau sa se Intoarca de unde-1 aruaeasera dus-tnanii. Prietenia dintre Barton si Sigismund Batboryera un lucru stiut, i pand la moartea ambasadoruluiea Isi aduse roadele, pentru unul ca i pentru celalalt.Faptul a aceiasi opera de sprijinire a unui pretendente Indeplinita de Barton si de cei doi clerici neastampa-rati si lumareti ce stäteau In fruntea Bisericii grecestiarata ca. In daraverile lui patriarhale anglicanul mij-locitor era pentru Ieremia. In sfarsit, q1 ineepu cu Aronamestecul In afacerile Domnilor nostri, care va da cudoi ani mai tarziu tronul muntean lui Mibai Viteazul.Ambasadorul lua de la ocrotitii sat sau de la capita-listii orientali o pane din cele 200.000 de galbeni care(Miura lui Aron Läpusneanu dreptul de a saruta deDomnie noua grasulia mana a Mariei Sale ImparatuluiMurad 2. Patronii turci ai noului numit, Seadeddin,llogea Sultanului i istoricul Imperiulu,, mural],

1 Brown, o. C., p. xxxt i nota 1.

2 Despre legattuile WWI ale lui Aron cu Barton volt, mat voiblIndatl. Iti Brown, o. c., p. p.11.4, se rorren,steun Wilam Nciukh, care se afla in i 594 la Iasi. Cf. si Huimuzaki-loigarXI, p. 757, no. ccxxx; p. 764, no. ccsx2.w.

14c---Hurmtz.ki, IV,

ISTORIA LUI MIHAI WITEAZUL 75

I3ostanzaa erau dintre tovargsii turcesti ai arnbasado-rului nostru1.

Dar plata pe jumgtate nu asigurd incl pe Turd.Vgzand, pe d2 an parte, cg noul Vo3vod, care platiseprea mull ca sä mai poatg. fi In Murat, n'are de andescoate restul, Vizirul trimese pe Aron cu un ceaus,care sg stea cu el Onä va scoate de la locuitori atatiabani macar, cat sä fie multgmit Sultana! i fruntasiicarmuirii turco.sti" 2 Plecand la 14 Novembre 1591, Ceau-sul lug cu dan;ul si o ceatti de strangatori turcesti aibirurilor moldovene, i prin sate se vgzuri de acuruInainte, vanând Impreung impliniri si bacsisuri, ciabilari ai Domnului si oameni Impgratesti, mai nesgliosisi mai farä inima decal cei d'intrtiu 3.

Satele se aralara gata de rascoalg si la plecarea lutPetru-Von.4, In locul batranetelor patriarliale ale cg-ruia ar fi voit sa van In Scaunul Domniet pe uuviteaz sosit de peste Nistru, din neamul neuitatulutIon-Von., cel Cumplit pentru boicri. Ospätarea Turcilorlui Aron, tunzand pang la carne", sangeraud pc mimulti si sgraci, Intgrise si mai mull aceas1vt nernulta.-mire. Atunci dont! tarii ndenmä din pribegie pe altLgpusnean, fratele" Ionascu, care nu venia cu steagulde umilintä al Turcului, ci cu sulita de naval.g. a Cazactl-lui Din Bucurestii säi linistiti, unde nu, patremdea &catprimejdia mazilici pentru neplatä, Stefan Surdul plaitsä audg zgomotul mare al unui rázboiu In vecingtate.Ionasco fu Mut- langti apa Räutului, slutit Ia nas, a-runcat bite° ntangstire, de unde grtsi rapede (humidcare ducea la Nemti si la Turcii de la Coagtantinopol.Inainte de plecare, Aron jerlfi linislii sale pe boierii

' Cf. Hurmuzaki, IIP, p. 103, no. cxxxlx,* Brown, 0. c.,p.Hurmuzaki, IV', p. 15.1, no. cxnr.

' Cf. izvuarc le germane la Hurmuzaki-lorga, XI, i Cronlca lui Ureche.4 Hurmuzaki-iorga, XI, p. 904.

xxxii.

76 N. IORGA

banuiti -el ar voi pe BOgdan-Voda" Imam'. Astraperird Barlddeanul, Logofdtul, Bucium Vornicul, Paos.Si, Intorcandu-se, Aron mauled In temnitd pe Vistierpe Bartolomei Bruti, un vestit aventurier 51 sfelniclui Petru Schiopul, care Bartolomei fu apot ucis, cutoald trecerea-i la Poart.4.1. Dupd aceasta, ca i Ina-inte, cAntard la Carte cimpoiasii, pre cari i dno,ade mischrici", pmcum tinea de paza. Ungurii cdldr1 apedestri" din oddile" resedintii sale 2.

Dar nu pentru rnult timp, i peirea preglItitd pentruAron era sà atingd pe Stefan-Vorld, care se credea Insigurantä.

Vizirul se schimbd, din voia ostasilor, in Mart, siIn local lui Ferhad veni un om .mester la -vorbA, daren sufletul nestatornic si fals, un lacom de bani a da-ruri, Siavus 3. Tocmai o land dupd numirea liii, capu-chehaielete lui Aron stiau soarta oe amemntii pc std-panul lor si Imprumutau juvaiere pentru a le da Sulta-nului a aceleia dintre Sultane care stdtea in frunteacelorlalte4. Dar poste cinci zile, la 28 April, se trime-tea In Moldova ceausul ca sa. aducl Inapoi pe mazil 5.Fusese o Domnie din Craciun i pAnd'n Pesti, si Aronincepuse abia sd simta farmecul music:A eimpoiasilor,Intre loviturile de topor ale caldului si foeurile depusti ale Ungurilor saL

Inlocuitorul lui Aron ii era nepot, dacd nu mintiauunul i altul. Alexandra, fiul rdposatultn Bogdaa-

' Cf. lorga, Pretender:A pp. 52-3 ; Hu -muzaki ga, XI, p. LXXXIV.La ,0 Marde 1591, oan Paos Upr" face o vanzare, §1 1ntrc marturiavem pe pan Barladeanul Dvornic" §1 pe Meielnicerul Gligorie;Bibl. Ac. Rom., doc. 56/1.x.

3 Ureche, o. c.* Hunnunki-lorga, XI, p. 767, n. 1. Cf. Brown. 0.c., p. 23:11 phl

corrumpibile mirvstro che questo rè habbia mai havuto".4 V. Brown, 0. c., pp. 262, 276, 239-96.

Hurmuzaki-lorga, Xl.3

ar

pi

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 71'

Voda", izbutise pe 0 cale noua. In August 159t, bandacare fusese stralucitoarea armata. a Ienicerilor, inior-cându-se de la stingerea unui foc, aprinsese altul laun Pasä dusman, furase bani Impäratesti si cerusemoartea acelui care-i insultase. Urmarea Ia mazilirealui Sinan, Vizirul de atunci. 0 alla räscoald adusesecaderea lid Ferhad, gonirea lui de la Cull; chemarealui Siavus. Acesta_ era Vizirul Ienicerilor; de cc n'arface ei si Domni dupa plac, i ananie altfel decal im-prumutându-li bani pentru cumphrarea Scaunuluii ?

Alexandru, om sarac, vazuse cä puterea adevaratIe la cei earl fac si rAstoarna. Vizirli, pria cari cugela

voieste Sultanul, adormit In patimi josnice. MerseseiIa dânsii, In casarma sau Seraiul lor, unci,, In acestovremuri, nu stäteau numai soldatii lâng armele bor1ci fel de fel de rude si prieteni. Se hram peste uaan de zile" din ciorba si din orezul Impkratolui. CandSiavus se aseza In dregatorie si se duse Ferhad pecare4 platise Aron, prelendentul incepu a-si smorni pninfagaduieli gazduitorii: ar da Sultanului, dara si-ar cà-pàta mostenirea, asa un dar da cilleva nail de galbeni,Ian grija lui de cdpetenie ar fi hrana bogata. a Janice-rilor, carora li-ar trimete, din nesfar$hele turme aleMoldovei, doua sute de berbeci -pe zi. Doull stile deberbeci grasi, de berbeci chivirgic de la Bogdan-beg, cevis mai frumps puteau sa alba orlalele In aAepLareaparadisului lui Mohammed?

Ceia ce voiau feciorii" Imparatului din jurul ca-zanelor de pilaf, voia Vizirul, Sultanul, Allah In ceruri,a carui lege guratä o aparau ei. Dar, ca O. fie maisigur Inca, Alexandru gasi un mijloc direct. Stefan.Surdul ajunsese Voevod prirf casatoria cu fala lui An-

1 V. Hammer, cartea XL; Astfet, In patru ani, trel rAscoale deleniced aduseserl d tret od schinibarea `itzl ului'.

78 N. JORGA

dronic Cantacuzino prin 1591. In slujba lui Slavu$ std-tea, pentru a-i tine de urit femeile, fata unui argintarfranc din Galata: Vizirul o rnliritase Intdiu, ea edvAnIA,cu Petru Cercel, Domnul Moldover, se scria hi 1592,care a lost apoi Inecat aici". VAduva fu ofcritd luiAron, care era sä se Insoare si el cu. o Cantacuzinl, si

gdsi propunerca grea de primit. Alexaadra nu statupe ganduri si primi i o astfel de nevasta pentrucastigul unei Domnii de pradd.

Astfel Isi ctipatd Alexandra Dipusneanul,--cel ThluInteo famine, unde mai purtase ae2st num i accastdporeci i un altul nevastd pe via6 $i pevre-un an de zile. Pe la sfarsitul lui April 1592 -se mai(Mica Inca lupta Intre dansul 5i Aron, ctlre cunipdrade la un negustor engles cLn Constantinopol ceia cecrcdca el cti-i poate castiga iaritsi sufletul manios alSultanului celui lacom: un inel th diamant, iar ivantruSultana-Hasechl o frumoasd cingatoare, strnucind dincele zece smaralde rare ale ei 'late° cull,: cle

un dar care costa cloud milioanc ciaci sure de mil deaspri, iar, In bani crestini si buni: douii..ci si duelde mii de coroane. In nurnele Voevodului, agentul luipuse ca zalog cdci banii, clad erau, vinina Incet,pictre scumpe, o sable 5i un hativr dotnn.se, la 23 alelunii, in Arap-Ahmed, satul de lan4d Conituetinopolunui bei de Alger, mort de puind vreniel.

Dar In zadar. Aron era, fard. ludoiall, DomnInsa rdutatea cu supusii era vrednicti de laudd din par-tea sldpanilor, dactt iesiau banii, pe loc iaiaua,prin 1ric i pazd bund de hotare. El omorise peVistierul sat' un Frances, se spune, iar capeteleboierilor stateau de drePt supt asculisul sdbici dom-

1 Cf. Brawn, o. e., n-le 262, 272, 289-96.

el

Dminie

criltal,

un. Mu,

al

tiindu-se

ISTORIA LU1 MIHAI VITEAZUL 79

nesti Mind insä pe un altul, pe Bruti, istetul InvArti-tor de intrigi, el Isi fcu lui Insusi marele rdu de ase lipsi de cel mai priceput sprijinitor la Nartri alunei Domnii moldovene de pe acel timp Nu stimnumele agentului care facu Imprumutul,dar nuniele liiinu s'a pastrat fiinda nu era vrednic de a Li inutminte. Cu un biet slujbas fara nume ca acesta, nu seSndreapta o situatie asa de primejduita ca a lui Aron.

Nici nu se Incheia luna, i soarta Dommilui Moldo-vei fu hotaritä in ochii tuturora prin. arestarea capu-chehaielei. Alexandru fu ales Domn In locul lui Aron,dar de la aceastä Domnie statornicitä In vuima Suite-nului pand la sarutarea hainei, la primirea steagului,la plecarea dintre oarnenii Imparatesti, mai lrebuiatimp, atata anume, cat sd se adune banii daruritor si,err toate ca Alexandru, razimat pe dragostea parinteascaa Ienicerilor flämanzi, Ii Meuse socotelile Ord asemo-nea daruri, i se aduse aminte de dilusele, tiindu-1 in.loc, zabovindu4 audienta liberatoare, care-1 Ineorona.Inca la 8 Maiu, Aron domnia In liniste la f.ri si nimeninu sosise Inca p^ntru a-i vorbi de mazili3t. Nu tre-buiau cloud. saptamâni pentru ca sa ajungI cineva dela Constantinopol la Iasi, si totusi abia la 25 Iuniesosi la Poartd. capugiul care pdzise pang. atunci pe Aron,aducând cu sine, nu pe aust rob Incredintat supra-vegherii sale, cl numai o rthnasild de bani, cu care mainaddjduia mazilul sA Impace lucrurile 2

Dar, and banli Incepurd a izvori din imprumuturllenepotului Alexandru, ceausii se Indreptark spre rese-clinta unchiului: la sfarsitul lui Maiu .se stia. acam InArdealul vecin de Ingramadirea Turcilor, cu scopurinecunoscute, spre Moldova% si pe la Incepulul lul

1 Hurmuzaki-torga, XI, p. 9J4.Ibid., p. 75). rw. CCXXx1.1.lorga, Doc. Bistritel, 1, p. mom ; Hurmuzaki, XV, 1a aceastA data.

80 N. IORGA

Iunie Aran Insusi vesti nenorocirea sa prieterntor depeste munti

Duminecd, la 7 Iunie dupd stilul nou, Alexandru segdsia, In shlr5it, Inaintea doritei fete a Impdratuluisdu 2. Era o rdsplatd pentru jertble ce Meuse i o sans-factie acordatd Ienicerilor cari-1 tidicaserd la putere.Dar pänd id Intreaga platd a sumelor 110f-1ulle nu. i sehigAdui sd se miste, si cu totul fth voie agepta devre-o zece ani o biatd Domnie!,el trebui sd astepte,cum nu da numai d2eal obiceiul, Intalnirea neplAcutdcu Aron mazilul. Si acesta. venia Incet, Incunjurat destraja sigurd a datornicilor, cari nu voiau. s Lie detrirneterea lui In vre-un departat loc de surgunire, cidoriau ca el sd domneascd pand-i va multdrni. Indrep-tat de stäpanii oficiali spre Alep, mule ar fi grisit peChiajna, el fu manat de ceilalti la Constantinopol, undei se opri deoeamdatd calea. Prin Iu lie el era acolo 3.

Ir. Iunie se gäsia In Capita la turceam.d. i un Trirnespolon, care, Intre allele, Incepu a vorbi In folosul altuicandidat de Domnie: Petru Alexandroxici, fratele luiAron. Acesta stransese Cazaci si era sigur de sprijinulcdpilanului de Bar 5i al lui Andrei Taranowsld, pe LIngtcare träise mai multd vreme. Afland cd Aron vael se gandi cä ar putea urmeze, 5i prin omuI re-gclui transmise la Poartd oferte marl, de care Turciise ocupard, cu obi5nuita lor luare aminte, In Iunie.Trecuse numai edteva zile Insä de la audienta lui Ale-xtndru-'\odä cel nou, despre care poate nu siiusezinc ruda lui, Petru, i acest ales al Portii plàtise mule

avea sprijin bun In Ieniceri. Dar, fiind vorba dersume frumoase In timpuri grele, propunerile Cazaeu-

1 Ibid.Hdrmuzakl, IV", p. 1 0, n° cxv11 XI, p. 757, n° ccxxxi.

O Hurmuzaki, IV", p. 163, n° Cxx.

pleca,sd-i

ni-

si

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 81

lui'. nu full cu total Inlaturate. Daa nu putea fi vorbade Moldova, definitiv daruita, era Tara-Romaneasca, deunde oricand putea fi scos Stefan. Acesta era asa deputin pretuit, flick agentul sau, Moscato, care voise sasfarame, In folosul unei rude a sale, casatoria impusalui Alexandra. perise abia. Inecat In Mare, ca VoevodulCercel 1. I

Cand Aron sosi cu Ienicerii lui gata O. arda caselecelor ce li-ar strmjeni interesele de Imprumulatori, andincepura strigatele si batjocurile, ceia ce se parea cuneputinta: sfaramarea Domniei proaspete a lui Alexan-dra se Intamp la. Mu Itamind de sigur In sunet de aur,Aron primi steagul de intarire In local tainului saraeal surgunitilor, si gloata creditorilor se alatui din nonin juruI lui, bucuroasa, pentru a-I duce la tejgheaualui domneasa din Iasi 2.

Aoeasta o facusera cativa Ienioeri gata la orice pen4tru a-si apara banal, dar mult Mai multi, inlregul corp,era pentru Alexandra, de care atArna bogata aranape timpuri care le nadajduiau Indelungate. 01, ber-beci chivirgic, se gäsiau, ca si In Moldova, dincolo, IllTara-Româneasca, uncle Stefan-Voda nu se gandise nici-odata din ze came se gateste pilaful feciorilor stras1nici ai Padisahului. Alexandru Läpusneanu, Domn ma-zil al Moldovei, fall a fi domnit, ajunse astfPI stapani.torul Tarii-Romanesti. Candva, pe la Ineeputul lui AU*gust, el plea spre noul sau Scaun cu ginerea Marelui-Vizir, ca tovarls de drum si epitrop de cdrmairefiscala.

1 Hurmuzaki, 1172, p. 260, n2 cxvit; Ilurmuzaki-Iorga, XI, p.758.Pentru Moscato, Hurmuzald, IV', §I kluimuzaki-lorga, X.

.

' Rolui crednorlior e toarte bin 3 arAtat §i In cronica lu: Grlgore Ureche,care cla aid ammtirile tatAlui adu Ne tor: Datornicii turd cu totii aumers la Vizirul de au strigat pentru Aron-Voda,11 de nevola dator-nlcilor 1-au dat iar Domnia° ; p. 241.

6

82 N. IORGA

Astfel 15t capata Tara-Romaneasca, In ajumil unorglorioase zbuciumari, Inca un Domn de umilinta, pe aldoilea Moldovean care nemerise una din tort, vanthid .pe cealaltä.

Nu stim nimic si de bun sama nmi vont sti nici-odatd asupra calatoriei si instaldrii lui Alexandra-Von eel nou, fiiul marelui i prea-bunului crestinuluiBogdan-Von". Asupra Domniei lui abia se oprird. Intreacat privirile observatorilor strdini din Constantino-

iar povestirea de Ord se oprise cu totul In acestetimpuri de umilinta desdvdrsilä, in care obladuirea unuibeiu" Infatisa numai un catastih de cereri Imparalestisi de biruri pentru Implinirea lor.

Toata luarea aminte de care ne mai Invredniciam,se Indrepta aiurca, In Moldova, -uncle luptele pcntrutron se amestecara iarasi ca interesele mai mari ale pu-ternicilor de la hotare. Aron nu fusese un Dornn tubit.de tara, si nu ni vine a credo, cum spun unii informartori din Constantinopol, cd dorinta tle a nu suferi priaschimbarile dese ale Domnilor ar fi Indemnat pe bo-ierii moldoveni, singurii cari vorbiau in asernenea Im-prejurari, sä puie un euvint bun pentru staplinul celUrn, lovit de Dumnez^u prin mazilie. Dar, efind aflardeine e sd li vie In. loc, ei nu gdsird niciva moth, deImultämire. Pentru accia dialre earl stiau Eucnu-rile de la Impdratie, acestalalt Lapusnean nuera au necunoscut. Cu vre-o zece ani In urmit, putireVinp clupd fuga i moartea lui Iancu Sasul, el se mai a-eatase ()data de mantaua Agdi Ienicerilor pentru a firidicat la treapta de Domn crestin, si surorilSullanulat ti servise pentru acelasi scop de ambitie. EI

Avem raportulailultil tipärk in Hurmuzakl, IVI; al ambasidoruluigerman, din 8 August, s'a pierdut. V. Harrnuzald-lorga, XI, p.768, ng =urn.

tdinulte

pol,

dinsti

r mbia

ISTORIA LUI MIRA! VITEAZUL 83

se Inaltase astfel pana'n preajma 1n1timii visate, dar,1nainte de a i se coborl cuca pe crotet, Petru Schio-pul, proprietarul de atunci al Moldovei, prinse de vestesi-1 trasni intr'o ploaie de aur. Nu apucase nici a venila Constantinopol, cand Evreul 13:3nvenisti, astigat dePetru-Voda, incheiè lucrurile In folosul acestula i, pen-tru a se Ilia nasul si urechile pretendentului Invins,trebui sa mearga un ceaus sä-1 caute In adapostul htisnit din Rodos. 0 schimbare In toanele Sultanului, is-pitit din toate partite, In slabiciunea lui de lacom,mese apoi pe mesterut Evreu sa tie de urn acclui cepatirnise astfel pe urma lui. Aceasta nu facea, fall in-doiala, lui Alexandru schiloditul nasul i urechile pecare le avuse Inainte de aceasta data fatala oe Februar1581, dar calaii acestia cari operau departe de ochii ma-rilor dregatori ai Portii pentru a stampara pe domniso-rii prea vioi isi lasau les= manile prinse in (rale de aur

taiau mai mutt de ochii hunii. In veacul al XVH-leaSerban Cantacuzino, slu:it" la nas de oarnenii lui GH-gore Gltica-Voda, caH nu crutau, a putut ajunge Lotus',Un puternic si respectat Domn, cum si unchiul stiuConstantin Carnul domnise. Cu atat mai mutt putea sacapete Scaunul accla Alexandru, care avuse mijlocul de

fi crutatl.par Moldovenii aveau ceva mai bun cleat acest Cam,

cu urechile prescurtale. Inca de la Incepiont lui tulleputem descoperi la Camenita pe Petru Despot Ale-xandrovici", un om foarte frumos, nalt i viinjos, 51

care stia mulla limbi" 2. El se Lieu a credo Cit a venitIan ceaus la (Jamul pontru Mgadui saiir1-1 do oslasfcari sa-1 sprijine si ca pe acJiasi cale i s'a Ingaduit sl

V. Harmuzaki, Supt. II, p. 74, n° cxxxn, i IV% p. 122.Harmuzaki-lorga, XI, p. xcv, p. 715 §i urm.; Hurmuzaki-Bogdan,

1, pp. 321-2,

a-1

1

I

51

84 N. IORGA

Iztre lard. zdbavd. In tara-i de mostenirel. Ceia ee MedIndatd, prin August, dupd ce-I va fi asigurat de spri-jin si Zamoyski, cdruia-i scrisese; dar fireste ed., astep-tand pe Ienieerii Impdratului, el aduse cu sine pe Lesilcari stäteau supt ordinele parintelui" sau Taranowskisi supt ale lui Iaszlowiecki de la Bar 2. Ban i cdplitasv,.cldnd sineturi la Greci si Nemti si zalogind venituri sivami ale tarn pentru tnt viiLor care era sa Fie scurt pen-tru dânsul 3. Cu toate cd, la Intrarea lui in Moldova,scrisorile de Domnie noua ale lui Aron sosisera acum sipuseserd. pe Riga o sumit de boieri de frunte, cu eaima-camul Insusi, Nistor Ureche, Petru-Vodd tdndrul gasiInca destui sfetnici Cali sa-i ineunjoare tronul. Seized"dintre dansii Isi puserd pecetile In josul arzului princare tara cerea de la Indurarea Imparatului" pe acestfrumos si viteaz Domn, care fagaduise sit faca minuneade a plati birul la vreme, Orit a-si raspandi dabilarif,prin Tinuturi timp de trei ani de zile. Cel mai hisemnatdin aderentii lui, Hatmanul Vascan Ords, un bun lup-tator, merse, In Octombre, cu oarecare steaguri de Po-lon.i si pldiesi la Baia pentrix a taia calea Ardelenilorllui Sigismund, cari ar fi putut patrunde pe acolo pentrua k3regati Intoarcerea lui Aron 4.

Dar toate acestea nu folosirit fata de hotarIrea ne-stramutata a Marelui-Vizir Siavus de a restabili petAron, fie si cu armele, si de a Invata mint& pie Polonr,cari socotiau ed. Domnii Moldovei aclusi de peste Nistrupot sit ramdie. In Septembre mai venise la Constanti-nopol alt Lapusnean, Ionascu, care colindase prin Impe-Hu, cu pasapoarte si. recomandatii de cersitor 5, jar

1 Hurmuzaki-Bogdan, I. c.2 Hurmuzaki, IV', pp. 164, 172 ; 1111, p. 164, n° cuu; Hurmuzaki-lorga,

XI, p. 762, n° ccxxxv.8 lo-ga, Relafille at Lembergul, p. 92 0 urm.' Cf. Hurmuzaki-Iorga, XI 0 IV'.a Htsmuzaki.Iorga XI, tdbla.

ISTORIA LUI WHAT VITEAZUL 85

Siavus 11 trimesese, fara vorba, la Rodos. Aron plecasespre Dunäre Inca din August, dar fusese Wit a se In-toame pentru a cal:1ga puteri. Ele i se si (Miur a. faranicio mustrare, i fara nicio zabava poruncile obisnuite

asemenea timpuri se expediara la Dun ?Ire si in Ar-deal, iar la nevoie beglerbegul Greciei Insusi trebuiase puie In miscare, acela Inaintea cAruia nu era Incaprin aceste parti eine sa. se poata lmpotrivi.

1Despre vre-un ordin afire Voevodul muntean, caatunci când Alexandru-Vodd din Tara-Romaneasca a-duse pe Ioan-Voda In locul neascultatorului VoevodBogdan i, mai pe urmä, pe fratele Petra In lo-cul hainului Joan, ajuns cel Cumplit i cel Viteaz,despre un astfel de firman nu se pomeilesteAlexaAndru e ca i cum n'ar fi fost, i pentru a lamurilucrul n'ajunge decaderea tarii i nelnsemnatatea luipersonald. De la dansul s'au pastrat destule docunientepentru cat timp avu ca s le deie, dar nichmul din;ele nu e mai vechiu deal 1-iu Decembre 1592. Turcii,jäluindu-se Polonilor pentru calcarea de pace, amintescisprävi prädalnice acute de Cazacii Domnului lesesc"Petru la Chiia, la Tulcea, uncle e ucis emirnl care co-manda garnisoana si se prinde un transport de treliuci", 300.000 de aspri, ai Visteriei 1 In asPmenea jjtprejurari, era inai Intelept din partea unui slab Damnde la Turci, strain de tara peste care trebuia sä dam-neasca, sä ramaie putin In urma, si saptanani Intregiaceiasi tabdra de astep tare reuni, credern, pc cei donevolnici din acelasi neam: Aron si Alexendru-Voda.

Ii libera de aici oastea lui Sigismund ArdeleanutPe eand Oras pazia In unghiul de spre Bistrita cu Ca-.zaci si alti. oameni puternici"2 i Voevodul Insusi vas-tia din Iasi pe sora sa Tofana, ramasä In Polonia, ca

Hurmuzaki. IV9, p. 173.Hurmuzaki-lorga, XI, pp. 904-5.

nimic..

1

InsI

86 N. IORGA

a luat cu ajutorul lui Dumnezeu locul strAbuniloral tarli Moldovei, ce-i este mosie"1, vre-o mie de pusc4i§i chläri de la Curte ajungeau In partile Brasovului,suptconducerea a doi oameni, dintre cari unul, Gaspar Si-brik, a jucat un rol In marile Intamplari ce vom po-yes, aici, iar celAlalt, Moise Szdkely, general al Id Mi.hai-VodA Viteazul, rebel, fugar, Craiu" de rdscoall,peri tocmai In aceste parti, Inteo luptA c5stiga1it ii,numele Imparatului crestin de alt Domn muntean dinepoca eroica: Radu Serban. Prin pasurile din Secuime,el trecurA In Moldova, unde nu intampinn-1 nici o dus-baiNnie, pAnA la Iai, unde se Inchisese Voevodul. Sespune ca acesta iesi din oras: pentru a fugi sau pentrna-si Irnprastia vrAjmasii; dar,pArAsit d^ ai s.li, earl crau.putini i n'aveau inimA sA se lupte, el ra prins. Nein-Irani de nenorocire, el dAdu ochii la DurCire cu Aron-Voda si Turcul, Vell-Aga, care adusese pe acesta; fiindcaun pretendent putea sclipa en zile la Turd, dar i tie at-iarA nasul urechile. Intiliu sosfra la ConstantinopolCativa terani, speriati ei singuri de ce facusera, luptatori

purtind hica In maul ciomegele cu care cuteza-sera a iesi Inaintea flintelor. Apoi, peste cReva zilemPetru mnsui, scazut din frumuseta, dar nu din IndrAz-mats. sa. In Divan el nu se umili inainica Marcluf-Vizir, ci spuse si aici, ca si din Scauuut sAu de Dont-nie, cit 1-a chemat tara i cA pAriotele si slrAbuniisau au stApftnit aceasta mosie. a sa. Fu aruncat In citagi§i statu asLfel, atarnand In cArnurile sale, plinA la cAr-derea noptii, and geatatul mild se strecinli panA laclapsul pentru a-1 zugruma, lasandu-1 apoi In vedereatuturora trupul chinuit, de mucenic pentru glorie I.

I lorga, Relatille en Lembergul,p. 92I 1-lurmuzaki,10, l Ilurn ui ki Iorgd, XI; cronicile ardelene: Barn-

Aus, in Mon. Hungariae Historica, 1866, dui:4 cafe Woltgang Beth-len, Chronlcon Fuchsto-Lupini-Oltardinurn, I, pp. 9z--3 ; ced potofl

a lul Heidenstein, p. 298. LI. Iurga, Pretendentl, pp. 49-tO.

si

mill,

ISTORIA LUI MIHAr VITEAZUL 87

La 28 Octombre, patru zile dupa. lupla, Instiintatprintr'un olac grabit, Sigismund anunta la Poarlit bi-ruinta castigata de oamenii sal i arata a tara Incepesâ vie la Aron1. Si, de sigur, diacolo, In Tar-a-Roma,neasca, la Alexandru, pe care nu-1 stia Inca vredniode a fi numit cel

Aron Ii alcatui Un Divan de prada, In care ode maiInsemnate persoane erau Oprea, parcillabld de Ho Linambil parcälabi din Intilia Domnie fugiseriV, dupit eefusese Arma i Logofat, Si fiul de Tiganca Razvangcare-si dada mai tarziu drept domneic pariate, care-tIndreptatia ravna de Domnie, pe blajinul Voevod Petru,cel ce nu despretuia poligamia3. Cu acestia se pusese laadunat dabile, pentru stapanul situ si pentru dansul,aruncand Turci fara suflet asupra satelor fllimande,trimetand la grajduri, de-i raniau supt ear, pe riimil.-sita luptatorilor de odinioara:. slujitorii de tara'', pre-facand In hrapire: fall pre i fara baai", vanzare4vitelor, a bucatelor", din care se hrania Moldova si-siplatia birul i napastile4.

Cei ce au suferit aceleasi lucruri In Tara-Romaneasea,tae inaintea noastra, i pe de-asupra vremurilor uita-toare pluteste pana aslazi numai strigatul de durere eese Inebiaga In porecla Voevodului: ..eel Rau". Sfetnicii,eari-i dau marturie In hrisoave sant, In parte, oamenicu numele cunoscute, iar altii se OA a fi sosit cu

tovarasi, tot atat de hamesiti ea si damul, aigrele. Dintre cei d'intaiu face parte decanul Diva-

nului, Marele-Vornic Danciul, din sange basarabesc",un Miran despre care am mai vorbit si In.ainte, cad

Hurmunki, IV'.* Hurmuzalo-Iorga, XI, p.

Ibid., p. xcw4 Ureche, p. 242: márturlsirile Vorniculul NIstor, un contemporaa.

Rau.

dIn-sul, zile-lor

utxv.

88 N. IORGA

tot el statuse In, fruntea Divanului lui ,Stefan.-Voda.Radix SpAtarul trebuie sä fie Comisul vechiului sta.*nitor. Stanciu Postelnicul ar putea fi privit ca ace1as1cii LogofAtul cel Mare din 1583-5. Belohrad-,- pe roma-neste Barba-Alba, Logofatfil de acuin, e un necunos-cut, care dispare cu Domnul sau. Nici despre TudorComisul sau despre Stan Stolnicul nu se vorbeste maideparte. Iani, Marele-Paharnic, nu poate fi Banul deodinioara, care nu s'ar fi Injosit sa culeagä o dregatorieca aceasta. Iar In Vistierul Pana, un Grec, descoperim,un om cu viitor, caci el ajunse, nu nuniai un boierstatornicit In tara, Inzestrat cu mosii prin legtilurile-lide familie, ci i un bun luptAtor, cand va ucide dinfuga pe regalul fugar, Moise Székely, un negociatorpreluit si un bun Curtean pentru Domnii ce se .schint-baul. Pana trecu, prin Iunde 1593, la Stobncic .5i In,acelasi timp apare Inca un om nou In Sfatul Voevo-tduhii strain: Dimola sau

Pentru Intaia oara numele liii Mihai Banul ripseStedintr'un Divan al acestor timpuri. Dar oamenii pu-t ern ici nu se Inläturau astfel, in schimbarea stall:Milo-rilor, fail motive Insemnate, si nu gnim totusi nichomanifestatie de nemultamire din parlea tarii, In careaniestecandu-se, fiul, necuuoscut de cei mai multi Inaceasta lnsusire, al lui Patrascu-Von., sa se vada arun-cat In pribegic sau In umbra unei IndepArtate retra-geri la mosie. Dar, si fara aceasta, lamurirea se allde blma sama In aceastä lungd liptä a Donmului, din,vara si toamna anului 1592. Era pentru a doua oaraispita Scaunului fara stapanitor si, pe langä aceasta,ceia ce nu fusese pc vremea lui Mihnea, razboiul se

-1 V. lorga, Socotelile Brapvului, I Studll documente,IV 0 V, latablä.

2 V. regestele de documente interne, In Hunnuzaki-lorga, XI, p.905.

2,

Dimtu.

gl

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 89-

bAtea la granite, strAinii cAlcau pArnantul telii, fAczlndsi desfAcând Domniile, la dreapta lui Petru-Voll Moli-doveanul, venit cu armele, stAtea Andrei Taranowski,despre a calla prietenie cu Mihai, ajuns Donin, veinmai avea prilejul sl vorbim.1. Nu doarA a bogatulfaun., care avea frumuseta potrivitA pentru un VoevodrAzboinic, ca si acel Petru, va fi tesut intrigi, va fi vor-bit la Poartä sau va fi Intetit prib3gi ori prieteni depeste hotar. Dar, atunci pentru intilia oar5 In viata sabuzele i se desclestarA In privinta pArintelui adevArat,care fusese pAna atunci ascuns de oameni. $1, cand spu-nea cineva, pentru scopuri usoare de bate les, acestlucru mare si primejdios, toatA viata-i era de atunciInainte rAscolitA prin urmArile mArturiqrii. Nu mai-era de acuma Inainte Mihai boierul: AgA, Stolnic, Pos-telnic, Ban, menit sA slujeascA Domnii si sA cumpereanosiile, ci Mihai Voevodul, fiul lui PAtrascu, menit sApiarA, sA fug sau sA InvingA, domnind.

1 se dovedi In curAnd cA trebuie sA aleagA Intreaceste trei drumuri, cAci el Isi Inchipuise cA vorbelece apucase a spune vor putea fi uitate. Cuin sca Intaint-plat In adevAr lucrul, In ce chip s'a vAdit tuturora-dusmania dintre Domn si cel mai puternie dintre su-pusii sAi, nu se poate hotArl cu o deplina sigurantA.Cineva care a cumoscut si .a. slujit pie Mitial, Petru Ar-meanul, credea cA Alexandru ridicase pe Mihai laBAnie, si aceasta pentru O. se gAsia la Conslantioopol0bucurandu-se de mare trecere, Banul Iani, rnda" ates-tui nou Ban. Cu un prilej oarecare", Domnul se In-tAratA asupra lui Mihai, si Iani-si cheml atunci ocrio-titul pentru a-l.rAsplAti prin Domnie de ofensa suferitAde la un Domn. Mihai ascultA, dar e prins De cale,-clus la Bucuresti, unde stim cd stAtea de obiceiu Ale-

' V. deocamdatA prefata Ad Walter.

90 N. I ORGA

randru-VodA1, j osandit Ia moarte. Dar can ul nu cu-tez6 sA dea lovitura, oprit fiind, nu numai de starea 'de belie In care se afla, ci $i de cAutatura siApani-Ware a znandrului boier: caci, precum odinioara Ma-

spAimântase uciga$ul prin mAretia pal ui, astfelsi el Isi spriimântA calaul". El fugi, zvflrlind sabia, pa'care nimeni nu se IncumetA s'o ridice. Boierti impuserAatunci Domnului iertarea, o Intamplare ca aceastafiind vadirea vointii lui Dumnezeu Intr'o ininune. Ianiveni si el la mijloc 5i desAv9.r$i ImpAcarea. Dar dupAdfinsa vin noua banuieli, alte prigoniri, 51 Mihai apueldrumul de fuga din timpurile mai vechi ale pribegilor,In care-si mai traise o parte din tinerep. In Ardeal,el ell pe Baltazar Bahory, vArul lui Sigismund, siprin acest patron el capAta scrisori ale prineipului cA-tre Marele-Vizir Sinan $1 cAtre Eduard Barton, agentulengles, In vederea nuxnirU domnesti, cari era siugurascapare. Aceasta de i, la Inceput, se trimesPse de laPoartA ordinul cAtre tânArul Bahory ca fugarut, caredusese si "bani cu dansul, sA fie arestat, luAndu-weatastiful averii ImparAtegi" astfel Instrainatek El vinedeci la Constantinopol, descopere prin Iani bani IaGreci, Evrei si Turci, si ia dintrInsii pAnd la 400.000de lei. Sinan prime$te 20.000 de galbeni, alti Viziri

Pa$i. se ImpArtAsesc diva InsemnAtatea lor. In a-eest chip, ajunge la Domnie neobisnuitul pribeag,g el pleact In 1592" (sic), Intr'un alaiu de Ieniceri,de Spahii, de muti" Imptratesti, avand de conducAtorpe Ernir-Alem, pe Imbrohorul, penlru a fi dus tritScaunul uncle straja de 2.000 de Turci rAmilneaptzeasck datorita eredintA fall de Sultan B.

1 V. Kul z, Magazin, I, p. 197: fragment din socotale Sibilului pe 1593.2 Torök-Magyarkori Emlekek, Okindnytkr, III. pp. 24-5.

Fragment latin. ex scriptis Petri Ormeuri, In W. Bottler, Iv, C.

V. i Szamoskozy, lzvorul hil Bethien, i cu alte izvoare ungure01,bi Sa.rbu, o. c., I, p. 65 51 urm.

$i

gi

riu-si

sa-i

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 91

-)Dupd spusele boierilor prin tara cdrora trecu o clipAIn vara anului 1597, si dupd a strdinilor earl .aveatiistiintd despre noi, Silesianul Baltazar Waer Ithnuresteastfel inceputul Domniei lui Mihai, ale cdrui isprdvi lepovesteste apoi dupd scrisul Logofdtului muntean. Ale-sandru, simtindu-se de neam mare, e trufas beat" deinAndrie. El creste datoria terii la zece poveri de aur",deci 1.000.000 de galbeni. Cu Turciica si Aroneldespoaie casele, iea dijma copiilor, batjoeuecita fami-

Pedeapsa cuvenitd-i vine prin Mihai, frumoiul,inaltul fecior de Domn, care stätea ca Ban la Craiove-si era iubit in tard pentru toate virtutile unite in per-soana sa, intre care si graiul usor i frumos1. Domnulpune prindd pe furi, dar Mihai aflA, scapd. lizTara Ungureased, trece la Constantinopol, unde frun-tasii i cei mai bdtrAni dintre boieri erau pribegi. Elsi-1 cer Domn, ca fiind din neamul vechilor Vontizi,ardlAnd altfelintocmai ca i Moldovenii, cilnd cereau,pe Petru Cazacul,cd vor pleca In lame. BanuI ajutd,ca un unehiu", i numirea se face.

AlAturi cu fabule neroade despre noterea lui Mihaidinteun gealep 2, un compilator de letopiset, care sendscuse vre-o jumdtate de veac dupl moartea lui Mihai,zugrAveste aceste IntAmpldri, pe care am dori atAt demutt sd le punoastem mai bine, fiinded atatea ni-auvenit de la ele, In urmAtorul chip: Mihai e Ia Craiova;i se scorneste nume cd e fecior de Domn", e aduedeci la Bucuroti si, trecând pe'naintea" unei bisericiBiserica AIM, cu hramul SfAntului Nicolas in vre-mea liturghiei, se opreste pentru. o rugAciune i o

Suavem item prudernemque sine praemeditatione, quoties opuserat, ore a ffIuenteru serruouen.".

V. sus, Siam )skOzy (tu un resumat de d. CrAclun, In ,AnuariteInstitutului din Cluj, §1 ed4ia, ce am dat, din Cronica lul ConstantinCApitanui.

sd-1

fAgx-

92 N. IORGA

duinta. Dupa ce-si castigA astfel un razim mai puternicdecat al oamenilor, el merge cu Incredere In Divanla Domn",teigciduieste de ndpaste sau, cum se zicea,hi limba juridical prinde bdhal oferA juramAntizbuteste a-si aduce doisprezece juratori, cari Intaresccredinta de care e vrednic spusele lui. Scapa astfel,fuge la Turci, Isi aflA gealepul-parinte sau, cum icaltii, ruda, pe Iani, 51 se face Domn 2

In sMrsitom al treilea izvor, care Insearnna impreju-rarile Indata dupa petrecerea br, scrisoarea lui Andro-nic Cantacuzino, ni le InfatiseazA astfel,la 14 Novembre1593: Panä acurn tineam Tara-Romaneasca pe numeleDomniei Tale, Insa, vrtzand cerintile tJinIpUIui si zabavaDomniei Tale" Andronic aerie lui Petru Schiopul,mazilul moldovean, care nu uitase c neam de neamullui, si el Insusi chiar, domnisera In Tara-Romineascii,si faima rea si ticaloasa a lui Alexandru Voevod,intriga lui, pe care nu puteam sä o tree ca vederea,nfam ispitit i eu si aui fkut pe Banul Mihai Don=al Tgrii-Romfinesti: am socotit ca el e mai bun decatalti marghioli de bei, cari nu arata nichm sema,de la Lath, nici de la mama, numai din firea lor mar-ghioli .si mincino5i i argati i nevrednici, oricurni-ai privi. InsA cu Banul Mihai s'a multamilt biatatart i s'a rugat lui Dumnezeu, care i-a Invrednicitli-a dat un asa de bun pastor si crestin, i iubitor desaraci, si cu. frica lui Dumnezeu, si au binecavaritatpe parintii miei raposati, pentru ca am ajutat, cu ajn=torul prea-htmului Dumnezeu i cu puterea prea-cins-titului Imparat (care sit traiasca Intru multi ani), aImparatului Imparatilor, si 1-am Mut Domn; pentru

I La acela§i croilicar, judecata supt Antonie-Vodä a lui Stroe.Leurdeanul.

2 Cf. mai sus, pp. 234-236.

si

in

nici

$i

si

si

ISTORIA LUI BURAI VITEAZUL 93

care primesc multe mUltAmiri. E vrednic sa. pdstoreaseäun popor: mai bine el decat altii"1.

As crede cd Mihai fu numit Ban tied de Stefan Sur-dul, sau in timpul vacantei de Scaun: In ()rice cas,Alexandru-1 frildturA de la inceput, pentru bAnuielile decare am vorbit. El se va fi dus la mosiile sale siacolo trehuie sA-1 fi prins oamenii domnesti, slujilorii.Si putem spune cu oarecare sigurantd cand s'a intam-plat aceasta.

Mai mult decat pentru oricine, Doninia a fost pen-tru Alexandru un. lant de primejdii, din care nu-1tea scdpa decat cu greu rAutatea", firea hrdpitoare. Erade cateva sAptdmani in Scaun, abia-i ajunsese vremeAsd-si cunoascA boierii, i Vizirul Siavus cAutA sd-1 scoatAIn folosul fratelui lui, Ionascu. Ca sg. nu se supere Ie-nicerii, el gdsise mestesugul: Alexandru, care stlitea,bine sAndtos in Bucuresti, trecu ca mort penlra dInsut

dacd el nu si-ar fi avut prietenii, iar Siavus :kr fifost mai departe de mazilie, inlocuirea se fAcea 2.

Dar indatd se intamplA in Constantinopol rAscoalaspahioglanilor, recrutilor alesi din ean l. se alcdtula peurmd aristocratia de cavaleri a Spahiilor din tbnarurilerdspandite asupra intregii Impdrdtii. Pentru o zAbavA.a plAtil fatA de Ieniceri, rivalii ler, ei se ridicard

cerand capul tefterdarului care-i coborise prinpurtarea lui in al doilea rand. In zAdar li se oferirdbanii de earl era vorba, in zAdar rand pe rand venirddregAlorii marl si mici pentru all ardta ce nelegiuire arface ucigand pe tefterdar, care e un emir, dia neardulIui Mohammed: pentru a-i potoli Sultanul trebui sä

1 Hurmuzakl-Iorga, XI, pp. 373-4. Facsimile al orlginabilul In lorga,Operele Cantacuzinilor, Album.

I Hurmuzaki-lorga, XI, p. 769, n° CCXLIV: Se atlneau §i lifeRadu, mazilU fArä Dumoie; n° comm. Cf. p. 325, no CCCULIH.

pu.-

si,

In-rioti,

Ii

84 N. IORGA

atAte Impotriva lor pe slujbasii Seraiului. Dar, izbutinddomoleasca prin lovituri, Mural se ingriji sa.

schintlic pe Marc le-Vizir, care nu stiuse sa iznph doceascinenea scene rusinoase i pline de primejdie. Insara de 3 Februar 1593, batrAnul Sinan, chemat dinretragcrea sa de la Malgara, era primit de o multirnel

70.000 de oameni, purtand facle si felirtare si ada-snand prin. strigAte de bucurie fanaticA pe octogenaruldusman al crestinilor, pe Intctilorul si biruitorul raz-boaielor pentru lege, pe vechca si iubita cApetcnie aostasilor Islamului1. La 4 i se dadca pr-cetea 11110-rateascA, si In curand venirea lui la putore se simtiprin fapte.

aka.basadorii crestini cari se InfAtisarA Inaintea lui nuplecarA cu tolii mulmii. Aspru ca un !Aran din mun-tii sai albanesi; trufas, obraznic din sistem, palmuindpe acei crtrora ii vorbia prin laude si amenintaeiicare, vcnind din partea altuia, n'ar fi lost eremite,sunä In urechile tuturora irAmbita razboialni. Barton,despre Inlocuirea cdruia se vorbisc, priati o dojanldin cele mai putin mestesugite: Sinan Zi arninti ce afost trimes sA facA la PoarIA, ii vesti ca. nu va zabovicu scoaterea lui Aron din Moldova si, ca In.-tArt.ascA fagaduinta, puse la oprealA pe capuchenaiauaacestuia 2.

Ambasadorul german, represintanlul, adtNe ori umi-lit, al unui Stat mare, cu title stralucilor, dar cu atsitualie grea, avu sa Indure si -el, mai alci el, o scendcare nu era zadarnica, ci prevestia ostenelile si sure-rintile until apropiat viitor rázboinic. Se ceru un darDeobi§nuit i rapede de la Craiul din Becur, care se

Harmuzaki-Iorga XI, p. 315, no CCCCXLIV, t D. 769, n° 1.I Ibid., p. 769, Cclu.v; p. 171, n° cxxxlit; Brown, o. C.,

p. 58.

4iL

et

sd-oi

o

10',

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 95

numia pe sine Imp Arat crestin: fArA de aceasta, vorsuna armele biruitoare ale Padisahului In lupte nou:11.RAspunsul dat de cAtre ambasador In. April se päru.obraznic, si Sinan Ii ardtd nemultAmirca 1n folul care-1Muse vestit pentru asprime si in mijloeul Tureilor:tasa lui Kreckwitz fu IncunjuratA de pAzilori, drago-tmanul se trezi In temnitile pentru oarnenii de rand,hartiile furA luate cu sila, cercetate, tälmAcite. Se tinuIn sfarsit Divanul rAzboiului, care hotärl lucrurilc, arun-cand dire granitA, unde pac3a nu domnisc niciodateu adevArat, pe beglerbegul Greciei In 'run Loa spahii-lor 2. Ambasadorul stAtu astfel supt pazA nAnt la lace-putul lui Iulie, cand 11 ridicar i pe clausal pentru a-Iduce la Inchisoare 3.

CAd rAzboiul pe campii de luptA Incepuse acum, camstirea acelora cari, In Constantinopol, voisera

sperie mai mutt pe Nemti prin proclamarea lui liiDivan. Ca de obiceiu cand crestea iarba pentru caiivilejulor jAfuitori, cAldretii Pasci din Bosnia mergeausA vadd bogAtia care fusese adunatA pentru chinsii desupusii ImpAratului dincolo de apele hotarului. AcumIn 1593, Pasa Hasan adunA supt flamurile lui du maipigin decat 30.000 de oameni, avand In fruntea lor begiwestiti prin vitcjia sau prin sangele lor ales. Planta eraBA se atace Sissekul, dar un numdr de comandanti ger-mani prinse de veste, si o IlunA armatA (Toting yeasA Intampine pe havAlitori 1ntr'un unghiu rIo rauri, walepAmanturile prAdate ale catnpiilor ca si valueile laconicale apelor astcptau pe 1nvinsi. Acestia furA Turcii,Intre inaltele capete secerate de biruinta razbunAttAnase gAsiau douA Sultanzaale, doi hi de &thane, din

Hurmnat-Iorga, XI, p. 769, n' coax. Pentfu creetlrearAzb lui, pe Ia1g, Sarno, o. c., I, p 70 §I urm.

I Brown, o. c., on. 70-i, §ia..0c. beak la Sarbu, o. c.,p. 044 I urm.11 Ibid., p. 7b9, CLEXIX,

farl sA

96 N. IORGA

vinele arora curse In acest unghiu fatal de crestinalateun singe scump, care cerea razbunarei.

StrigAtul de durere al bAtranelor principese atinseprin moartea in infrangere a fiilor- lot, miscarea derevolta a mandriei turcesti jignite, pusera lu. frunteaunei mari ostiri pe Sinan insusi, care nu-si doria cea-suri mai fericite In bAtranetile sale. ,,Sultanul jurase petcapul sau si pe sufletele stramosilor sal" eel maisolemn si mai mare din juramintele ce putea face unPadisah, acela care pecetluia tratatele,ca va ritsbunasangele ce s'a vArsat". Si, Imbatat de chiotele multimiitde imnurile sangeroase ce-i cantau dervisii fanatici, Si-nan Insusi declarase unui Trimes crestin a dorinta luide rAsplata se va hrani prin sfaramarea Vienei si nuva fi pe deplin sataratd decal atunci and zidurile Re-mei i se vor face praf la p4cioare2. El plecd la 29 NH;tarand dupli sine pe ambasadorul germaa. hit. dotarand dupd sine pe ambasadorul german, slAbit de:boala si de pareri de rau, i lua Meet, Intre greutdtitinatatii In aceasta parte 3.

pusese In. minte rAzboiul care incepeaacuma, Sinan se gandise a stoarce de la tributari mij-loacele trebuitoare pentru a inarma si brni ostasii.Inca din Februar, el trimese porunci In principate, Incare nu voia sä vada da.t provincii ale Sullanulai catoricare alLele, sä se gateawca tributul mai inte decat deobiceiu i sä fie mai mare cu. 30.000 de galbeni decatInainte. Era sigur cd aceastA oerere va fidar si astfel el era hotarit sa premeleascd Domniile,puind In local acestor oameni pe caH nu-i cunostea si

I V. descrierea luptei in Hammer si Zinkeisen.* Brown, o. c, pp. 83-4.

Ibid., p. 98 Cf. scrisoarea bolerilor lui Pctru Schlopul, in Hut..muzdki-lorga, XI, p.349. E vorba in acest izvor de lesirea Vizirului Incorturi, nu de pledtrea lul, care se in,ampla numal peste zece zile.

lndat cell

IndepliniL

-

ISTORIA LW MIHAI VITEAZUL 97

cari-si aveau marirea de la altii, obladuitorl de ai sai,Sprijiniti totdeauna de dansul, Imbatraniti sau ajung latineretä supt ochii lui: Domni din neainul cel bun.vechiu si ascultator al Mircestilor.

De la Inceput, el gasi ct tarile imparatesti de laDundre sant rail carmuite, cä se pierd, spre pagubahaznalei. Alla" cä se gasesc In Constantinopol boiericaH nu-si mai gasiau rostul In Moldova si In.. Taral-Romaneascd, vechi credinciosi si prieteni ai fratilorAlexandru si Petru si ai fiului celui d'ini-dift, MihneaTurcul. Cunoa5tem nutnele acestor stäruilori de schim-bare, In fruntea carora veni Indatä Mohammed-beg deNicopol, adeca Mihnea Insusi, care nu ineetase de a fiambitios, pentru sine si pentru neamlul sau, turcindu-se.Era Nicolae Romanul", Stolnicul lui Petru Schiopul siacela care statuse mai mull timp la constantinopol,apa-randu-i, pe langil Banul 'lane, interesele de Domn inol-dovenesc1 si raspunzandu-i la Poarta harariurile 2, Ranala sfarsit, in 1591. Apoi Andrei Hatmanul, unul din.-tre cei mai de aproape boieri ai lui Petru, un mar-tur al casatoriei lui secrete cu Doamna Irina, untovaras de pribegie, care, daca se Intorsese o clipaiIn cea d'intaiu Domnie a lui Aron, nu se mai 1m-partasi de binefacerile si raspunderile celei de a dou.a.,ci, plecand din. Moldova, gasi la Constntinopol peStolnic, care pornise din Bucuresti. Doi boieri ro-mani singuri nn puteau ispravi hisa un lucru greuca acesta, chiar cand li ajula tin fost Voevod si acurn.beg de hotare. Trebuiau pentru aceasta Rasariteni, ca.-meni nascuti pentru asemenea amestecaturi" la p.u-ternicf I ortii, prin care se inaltau, se imbogiltiati s'periau Cu Andrei si Nicolae, precum si cu MihneaMehemed, se reunira deci pentru. a da lui Petru-Vod,

1 V. lorga, Documente relative la Petru $clziopul fi la MinedViteazul, pp. 3, 21.

I V 0 Hurmuzaki-lorga, XI, p. 233, no ccoAru; p. 397.7

98 N. IORGA

fugarul, dupg. un Limp de aproape Lreizeci de ani, Scau-nul Tdrii-Rornanesti, Grecul Andronic Cantacuzino, noulBan" si facator de Dmnni, Grecul Po Herat KamerinoS,pe care nu-1 cunoastem altfel decaL printeo scrisoarea lui In aceasta afacere, si fratii acestui Policrat, Ar-meanul Bostan, neguslor si agent politic, g LevantinulBenedetto Bill Li, un Irate al lui Bartolomei si al dra-gomanului venetian, inert de curand, Cristofor. Aceastaligd de interese se puse la lucru pentru a sapa pe.Alexandru-cel-Rau, care se shpa insusi, prin purtarealui, si. a smomi pe obosiLul, batranul, bolnavul Petra-\Todd, care se stangca In adapostul slur crela I3olzano-Bczen.

Ei mnfatisara lui Sinan, la care lard chemati fiindcadorisera a fi, starea nenorocila a Orli lor", uncle spumanearnurilor: ciobani, argati, Cazaci, stoarce pc locuitori

arunca peste hotare. Ei sant de vial, acesti Doinniriisariti din nimic, pentru paguba raielei, care va fi sipaguba ImpAratului". Pentru a se Indrepla lucrurile,trebuie un Domn cunoscut, dinteun. nearn mark' bi sigur,care sa alba bani pentru a plati dinteo dala, in loe dea merge In mijlocul creditorilor siui, ca net oameni,cari nu sant nici de treaba, nici de slujbr, ci uumazincurch si supara lumea. Un astfel de inintliorde pilda Petru Schiopul, i ac-sla era pus sit scrie--saa se spunea lii Triune le luicd fuga, care ar fi losto piedeca pealru o noua nurnire, nu a lost o fapla detrain, ci numai o miscare de 1eam1a, la vederea ca i soduce de la carma Imparatiei accl sprijin puternic oeera Sinan

Se ajunse astfel, nu la inazilia lui Alexa ulru sau a'lui Aron, ci la chemarea lui Petri; in cuvhite icriaLoare,ca sa se infatiseze la Poarta p-ntru a 1 se da caftanuI,de care era mai vrednic decal oricinel.

1 Pentie toate aceste lucrurl, trimet la povestirea i izvoarele cu-prinse In Hurmuzaki-lorga, XI.

si-i

dr ft

insuai.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 99

NIA atunci nu era Inca' vorba de Mihai si, dacdel fusese desooperit ca fiu de Domn, prini, inteninitat,osfindit i iertat, cu mimine sau fárä, d. Alexandru,el nu pribegise Inca in Ardeal, ci, pornind de la oCurie primejdioasä pentru dânsul, se ascunsese la vre.una din Multele lui mosii. Astfel. se incheiae IMAMact al cuceririi Scaunului domnese de clansul.

Dar el trebui sa auda ce so petrece la Constamti-nopol, uncle lupta pentru Domnie se desliiinuis.- rd-pede si pentru ambasadorii strain', ajungtInd chiar laurechile unuia asa de strans pazit si bine supraveghiatca al Imparatului german. Va fi asleplat si el, ea<

multa lame, o noud stapasnire blajind, patriarha111,crutatoare a 1W Petru, pe Maga care fi putut trai,chiar in Divanul rii, cu toate banuielile ce fusesesa-i räteze capul. Dar peste catva timp se vilzu ea bti-,trAnul e asteptat in zddar. Nn cä n'ar fi veil sa vie:ii era asa de dor de ai lui, asa-i s'ang-ra de multinima in strdinatatea banuitoare lacoind de banii si detainele lui, care-i grabia sMritult; setos de comori nufusese, si de cinste era salul acurn cand i se inganaviata cu moartea; dar avea dorinta de a se stange intr'un ietac racoros dintvo veche Curte doinneusca, intreinaltele-faclii de ceard care lumineazd drumul suftpluluice se duce, in cca d'intaiu bdtaie a ciopotalni care arvesti lumii iertarea lui de suferintile vHli din caregustase In. destul... Ar fi voit sa piece, de bigur, pentrua muri pe painântut, sau de na5tere 5i strip.;nire. DarTirolul era departe, nesfhrsit de departe pentru un.bolnav ca dilnsul, si oaspetii lui, i1l5tiintati de ganclurileman ce are, i se prefacusera in temniceri, holdriti sdmi ingdduie- plecarea spionului turcese cu conwrileaseunse, Dupa multe asigurari si staruinte _Fe yam edPetru HU va sosi niciodata la Constantinopel. si singuriAndronic Cantacuzino 51 ai Jui se indarLI nicird sä-1

r

110 N. IORGA

mai astepte cAtAva vreme, pentru a fi Mrlt pAcat fatAde dansul.

Dar in Iunie, la Inceput, inainte de lupta de laSissek, i cand abia incepeau sA apari sernnele sigureale tlzbodului, se infAtisa la Poartl o solie de tangui-tori pentru a cere sA li se ierte cArmuirea Donmu luirAu". 0 asemenea solie nu apuca, de obicein, drumul,mai bine supraveghiat, prim tarA, ci trecea prin Polo-nia pentru Moldoveni, prin Ardeal pentru Rorninii dinTara-Romaneasca, ludndu-si de acolo prielbice

folositoare scrisori de recomandatie. Ni aducemarninte de mArturia lui Petru Armeanul si a coinpila-torului muntean cii Mihai, bilnuit din nou, luase acumcalea muntilor, si de adausul celui 1-ar Iiadapostit i i-ar fi mijlocit staruinti inscris, de la prin.-cipe, Baltazar Báthory, vArul lui Sigismund, cdre BaI-tazar mostenise de la tatal sAu. mosie :n vecthAtatea,noastra si un rol de prielen, gazduitor si protectorpentru Donmii nostri i oamenii lor. Mihai vani apoi,ni spun acele izvoare, la Constantinopol, dar, cAndaducea arzul la Divan, nu-1 tinea in nain.A niciodatft.acela In folosul caruia se facea.

Solii de plangere ai Tarii-RomAnesti In Tunic 1593 arfi cerul In desnAdejdea lor fie si o cArmuire de-a drop-tul prin Turd, o Domnie .crutAtoare din parlea unuiVoevod pAgAn. De vor fi vorbit astfel, nu put ,a sA fie,In acele timpuri de credintA, deent o vorbA nesocotiLA,spusi la manie, Arabasadorul venetian, care nirea, adauge ca nici Turcii, cari stiau cii Tmparatulnu poate guverna de-a dreptul 5i supt a sa rAspundere,asa cum erau siliti sit faca bamjenii sAi de afaceri cre5-tini, n'ar fi Incuviintat niciodatd o astfel de propu-neve. Dar ei nu dadurA pe binguitori in minfl e. rasbu-nAtoare ale aceluia impotriva caruia unolti erd. Weinu-i trimesvra acasa cu un raspuns se irt i o bit la,

mnvIiit-tan i

d'intai a ea

so

dli U-lor

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 101

dojana. In vederea cheltuielilor rdzboiulu.i, lucrurile selasara ingaimate, pentru a da prilej de plat i luiAlexandru-cel-Rau, si parisilor, lui i lui Petru-Vodafugarul" i lui Stefan Bogdan, cel abia mazilit si care,tot asa de putin satul ca si la-plecarea din Scaun, aler-gase it Venetia, uncle, Cu mijlocitorii sal levantini, seafla tocmai pe attmci in strasnica ocupatie1. Un tinerelfiu al lui Iancu-Voda fiul Sasoaicei plecase din Carnet-nita, cu mama lui, o Greaca, i incepuse rataciri primApus, cersind in cale mijloace ca sa ajunga in stapA-nirea Moldovei sale de mostenire, sau, daca s'ar intam-pla ca locul sä fie prins aoolo, in Dorania, stranwilpentru dansul, a Tarii-Romamesti 2.

Cata. vreme Ina. Mare le-Vizir nu trecuse de zidurileConstantinopolei, mai probabila deeat oricare alta eranumirea clientului din Tirol, batranul Petru-Voda, ineetin hotärire ca i Ip. mers.

S'ar fi cuvenit si aceasta era si asteptarea tutu-rora ea Sinan. sa piece Inca din primavara, candse dau caii la iarba", impotriva crestinilor; dar atatea,alto inrauriri se incrucisau cu aceia pe care el o exer-elLa bätranului Sultan maniac! Trebui infringe-rea sangeroasä, rusinea dirt Croatia pentru ea Murad alIII-lea sa-si strice linistea de patimas al zgareeniei,loviturile invingatoare ale crestinilor pe aces!. deparlatcamp de lupta. Mara si lantnrile de sfiala batraneasck,bolnava, care tineau in loc avantul ostilor si al trafa4lor capelenii. Plecarea se Neu aproape in graba, asaincai multe afaceri insamate furä lsate, neaparat, ingrija chehaielei, Inlocuitorului Vizirului-Mare. Intre a-ceste afaceri ar fi fost i numirea unui Domn muntean.

Dar o alta explicatie se impune mai molt decal

1 Hurmuzakl-lorga, XI, p. 347.lorga, Pretendenti domneftl, p. 60; Re latiile cu Lembergul, I,

p. 53 t urm. Stud li 1 doc., XXIII.

asupra

Si

1C2 N. IORGA

aceasta. De si plecat asa de grabnic, Sinan nu putu Ina-inta raped; tinut necontenit pe Joe de trupele misera-bile, toldeauna gata de rascoalit pehlru bani neplatiti,care stateau pe atunci la indemana unui comandantLure. In mijlocul zgomotului de nesupunerti al fiecariizile, el ajunse abia la Adrianopol, si de acolo lua agale !drumul catre Belgrad, urmand pe ostasii sai mai cu-cand decal poruncindu-li, cu toate ca acestia iubiau pevoinicul batran cu nasul de vultur, din. ocliii focosi aicaruia stralucia ca o asigurare de biruintlAbia la 43Septembre se stia la Constantihopol, ca Ienicerii si Spa-hii au scos pe Mare le-Vizir din Sofia 1 si la 25 alelima se vorbia la Bistrita, In. Ardeal, despre prinderdasi trimeterea in lanturi la Poarta a lui Alexandru-Voiri,mazil in sfarsit2.

Pe cfind soldatii neaseultatori hotarau astfel despretoate, se intampla la Bucuresti un fapt pe care_Domnulnu-1 voise, dar pe care trebuia sa-1 plateasca. Tea-cer negustor, dintre aceia cari partau scufie dealba fail a se lupta vre-odata, un Ienicer onorariuAva sit zica, se. lua la cearta cu un slujitor al Voevo-

si fu ()morn pentru a curma discutia. Se gasi,fimte, eine sa dea de stire la Poarta despre aceastaucidere, care nu. pulea fi ingaduita. Ieniceri;, solidarica totdeauna la rasbunare i castig, facuri zgomot laportile celor marl i, pe de alta parte, fiind pe aceastitvreme si inseranati capitalisti, ei stranser5. maul de laaltul atatia bani cati trebuiau pentru pescheurile Ba-nului Mihail". Iani, Andronic Cantacuzino i ambasado-rul engles intregira suma, care era cea obisnuaa pentrucumpararea Scaunului: aproape o juniatate i!e miliou.Mihai fu ales astfel, dar el trebui sa alerge la Sinaa,care parasise abia Sofia, Pentru a pritni de la dansul,,

1 Brnwn, o. c., pp. 103-4, n° 213.XI, p. 774, n° mu.

tJnpa,la

Maui,

litIrmuzakl-lorga,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 103

caci el pilstrase pecetea 5i Intregimea atributiilor sale deMare-Vizir, numirea definitiva si: solemna. Acolo Inlagär era ca o prevestire, pentru viata, ce trelmia.sa se strecure tot In lagare, a noului VoPvod va fiimbräcat Mihai, Donmull'iirii-Romianesti, obisnuitele In-semne si, ceremonia petrecându-se departe de ochilambasadorilor, ei nu stiura sa povesteascI mane despredansa.

La schimbarile de Domnie de pe aLunci, o gripi de:capetenie era sa nu fuga mazilul cu banii ArAnsi, callapartineau toti ImpAratului". De aceia icea d'intiliu ma-girg. fu expediarea Inca din Coinstantinopol, de sigur,a ceausului care sit aducrt pe Alexandritl, care trebuiasil trglawa Inca multi ani In chinurile ambipi nesatis-facute. Numai dupd cdtva Limp, la o datA ce nu se poatehorarleel d'intaiu act cumoscut al lui Mihai e datatdin 7 Decembre2Domnu1 cerut de tart.pornia In um-bra sangeacului spre resedinta sa din Buoure5Li. 0 urn-brA pe care nu era s'o Ingaduie multa vreme, precum:nu era sa sufere langa dansul dock In cele d'intaiutimpuri Aesigure ceata de Turci, desfacut4 din tabarl.,care mergea s14 pawascK, de altii ca 5i de dânsulinsusi.

1 Data din Chron. Fuclzsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 105: 8Septembre, trebule indreptata dupa aceia arltatA de scrisoarea dinHurmuzaki-lorga, XI, I. c.

2 BIM AC. Rom., doc. 9fionm.

CAP. Iv.

Cel d'intiiiu an din Domnia lui Mihai-Voda.Riiscoala Impotriva Turcilor.

Mihai serbä aniversarea anului Intl. Aril sale in Bucu-resti win focurile mandre de bucurie care ardeau in,casele Vistierului Dan, Incunjurate de tumni. pe buniisal ImpruMutrttori de lege turceasca, pe negustorii cupreturi fixe si pe ostasii Imparatesti cari nu crutau nicipe crestinii din pasalacuri, cu atat mai putin turma umi-MA a unui Voevod birnic.

PAna. atunci Insä se strecurA un greu timp de crisii,,de lug% interioara, In care vom cauta st aducem craäluminä e cu putinta.

Daca Turcii ar fi putut banui ce se ascruple In. su-fletul acestui Omit om de lupta si daca ar fi gasit vremeca sà se amestece In afaceri asa de neinsemnate ca nu-mirea boierilor din Divanurile vasalilor, ei n'ar fi pu-ha alcatui pentru Mihai Mi. Sfat mai bun in sensul lor"deck acela pe care-I Intalnim In cele d'intalu acte aleVoevodului non. Toti sant boieri batrani, bucurosi dolinistea lor platitä cu sangele teranibr fugari sau des-bracati de mosie, ori Räsariteni depriasi a trill cu capulsupt jug. Sa-i luara pe rand, pentru a-i pretui. Mare lerBan lipsind,cu toate cä eI se afla poate la Craiovatui si pare a fi lost Mihalcea, -an Grec din Chios 1, --

1 V. lorga, Contributit, p. 49, nota; 51, nota 2; Doc. re!. laPetru $chtoput ft. Mihai VIteazul, p. 56. Dar Mihalcea fusese tiiBanul lui Mihnea-Vociä; -ibid. V. §I mai departe.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 105

fruntasul baierilor din Bucuresti, presidentul Consiliu-lui", c Mitrea Vornicul. Ii cunoastem bine: un vechiubaler de tara., care luptase cu dougzeci de ani in urmd,hind ComisuI lui Alexandru Mircea, Impotriva cumpli-tului Ioan-Voda Moldoveanul, trecuse de la Alexandrala fiul acestuia Mihnea, 11 slujise cu credinta, asa Incattrebuise sä Alga In Ardeal la venirea lui Petru Cercel,,dar se Intorsese dupd eel doi ard ai Domniei acestuiapentru a fi panit la sfarsit Vornicul-Man al lui Mihneasi, cum stim, colegul de boierie a lui Mihai chiar1. Ina-into de aceasta. Intoarcere a lui In afaceri, Mitrea, lasatla o parte de cei doi Domni efemeri, se ingrijia paindanii de sufletul sau si al sotiei, Neaga 2. MareleiLogofat, al doilea In rang la Munteni, e Andrei, un omnou, dar numai pentru Tara-Romaneasca, de oare ca elnu pare O. fie altul decat Hatmanul si Vornicul luiPetru Schiopul, care boier mazil venise la Constanti-nopol pentru a castiga Doinnia stapanului shit si, neiz-butind, va fi fost luat In alaiul sau, nu Mra vole, deinvingator; de si se ispilise a servi catva Limp ..si. luiAron-Voda, Andrei Hatmanul" era ca si Mitrea un omde casu al Mircestilor, ocrotitii lui Sinan Vizirul. Spa-,tarul Dumitrachi ii face acum lataia oara intrarea InDiNane, si el pare a fi lost un Grec, dintre aceia atecdror Imprumuturi se platiau de Dorxml prii caftanecare se puteau specula. Vistierul Pangratie infra, cum ede obiceiu casul pentru Vistieri, In aceiasi categoric. In.saracia de credinciosi a Domniei noua, local de Cantsraniane pang. tarziu In anul urmAtor neimplinit. In.Stolnicul Dragomir recunoastem pe fostul Poslelnic cuacest nume, singurul cunmat al Doninului dupADoamnaStanca 3. Paharnicul Manta e Postelnicul lui Alexandru

I Hurmuzakl-lorga, XI.2 Hurmnzakt-Iorga, XI, p. xY1 1 nota 8, xxv, n: 8, 191, 820, 827, 832-3.2 V. §I mai sus.

106 N. IORGA

cel-Rau, scazut prin urmare ca dregatorie: riciun altajutor al lut Stefan i Alexandru, Domnii fara Inseinna-tale si legaluri In tara, n.0 e prirnit pe Wig Mihai. Caun boier care nu mai fusese 11W-tat la tropte din Dr-van trebuie a se socoti i Cocea sau mai bine Cod,.form", care ar dovedi cit i acesta nu-si avuse Ara-mosl pe pAmant romanesc; cu totul deosebil de Kos-cza" Cazacul, care se lupta la alugareni 1, el e acelasicu Pitharnicul Coci al lui Arou-Voda, In Novembr Le 1591,asa ch el trecuse de la Mihaiu la vecinul situ 2, darcoborIndu-se ca- rang, de care ce Mihaiu Ii (Muse Pos-telnicia 3.

Acesta nu era, de sigur, un Divan de rtIscoahl. Darputeri care sa fie Intrebuintate pentru arunearea apa-satoarei stapaniri turcesti, doritori de faima pe efimpuride lupta primejdioase se gasiau In Tara-Romaneasca.Oameni caMitrea si Andrei apucasera brcit timpuri andse credea ca. Imparatia turceasca, Inaintea careia cii-deau cu zgomot si cele mai puternici stavile, va Inecialumea, i privelistea Inspaimantatoare pentru crestinia cuceririlor ficute an de ah, cu luptatori cad nu traiaupentru alteeva, de catre un stapânitor al Rasilritululde energia i talentul Maretului" Soliman, li se O.-pase pentru totdeauna In suflet, pe acea vreme dotinereta a lor, cand Craiul puternic al Uagariet se In.gropase In. mocirla Infrangerii, lasandu-si tara pc maimpaganilor. Lor, ca i lui Alexandru Kendi In Ardeal,sau lui KovacsOcsy Cancelariul, nu li se putea vorbi

4 Walter, In Papfu, 1, p. 28 : Cosaci curn Koscza praefecte.2 StInghe, lstoria biséricel $cheilor Brafovalui, Brasov, 1899,

Apendice slavon, p. 3.3 $1 la 5 Idle 1594, Cod era Postelnicul lul Mihai ; Bibi. Ac. Rom.,

cartoanele Ghenadle, II, no. 20. 0 notA a d-lui Sever Zota aratA ca.Marga, mama lui Vasile Lupu, era fiica lui Cod.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 107

de scAderea, de demoralisarea ImpArAtiei tureesli suplurmasii nevrednici ai Marelui Sultan, de hotarirea pecare o ar fi luat crestinii, cari se urau. a5a de fratesteIntre sine, de a se uni trainic si credincios pentru acurati Europa de neamul barbar care o coplesise, eade armele nouA, cu totul minunate, pe care le-ar fi nils-coit Nemtii pentru a Inlocui curajul ee ii lipsia, deprezicerile de izbandA pe care le-ar fi raspfindit vAza-tori färä gres In adaithimile intunecate ale tilloruluil.Ei stiau atata: cA, pentru a pe.deps1 pAcatLie lumii,Turcii au fost trimesi de Dumnezeu si cA ei se voeduce de la sine, färlt silinti omenesti care nu pot fidecal. zAdarnice, atunci cand biciul dumnezrese va filovit destul pentru a ispAsi.

Asa gandia despre marele rAzboiu" care se pregAtiaIn unintea interesatilor sau a naivilor, i haranul cugandul meet & cumpanit care gusta In Tirol, plangandde dor si de manie, ospitalitalea cu de-a sila a cresli-nilor. Pc acesta-1 auzim vorbind despre afacerile tim-pului, i spusele lui ne lämuresc asupra sentimentelorpe care le aveau aproape toti cei de o vristA en dansul.Petru-Vodä se bucura de Inaintarea celor de o lege cuel si, cand 11 Intrebau mai ales, era Incredintal. cA,e firese lucru ca putini crestini sA. InvingA pägani maimulti la numar, cum stia bine cA se Intamplase In tarasa; cAci ostile ImpAralului apusean sant mai bine pre-glitite: mai ales, merg mai cu oranduialA si sa pricepla mestesugul tunurilor. Dar el tot ar fi mai aplecatcAtre .0 pacr, de oare ce mijloacele Turcilor saut färàsfarslt, In oameni, bani i hranA, si ele stan in nilnaunui singur om. Cat priveste ajutorul ce s'ar putea tragedin Virile de la Dun Are, fostul Do= nu-1 pretuia catusjde putin: de .acolo, din Ardeal pa si din Tara-Roma-

Wolfgang Bethlen, o, c., III, p. 217-8.

si

`

108 N. IORGA

neasc a. si din Moldova, ar fi de cules numai provisiipentru luptatori. Ardealul ar mai putea da trapel

ar fi in stare sa tie Imele pasuri Inchise, dar Romaniilui sant prea slabi i ar fi Invinsi". Si, atunci, ca Otdovadd, rasaria pentru dansul, din amintina-i slabita, devrastä i boalä, soarta frumosului Voevod- care purtaseacelasi nume cu dansul, Petru Cazacul: nta fost el carescos indata din Domnia pe care credea s'o pastreze,tot asa de rusor cum o castigasel?

bar, de Cand birurile erau prea grele pentru acelacari singuri trebuiau sa le plilleasca, boierii cumpartm,In Tara-Romaneasca, moiile pe care teranimea, desna-dajduita, nu mai era in stare sa. e pastreze. Din plataunui bir, apoi a altuia, did raspunderea zaherelei ce-ru'e Intr'o zi si a celei din ziva urmatoare, cresteause Intaniau drepturi asupra parnantului arelor ce sevedea de la Inceput ca. nu vor ajunge niciodat2tarunce povara datoriilor. Hotarele celor puternici co-tropiau astfel pe calea legilor si a dreptatii din obi-ceiuri averea celor saraci. In curgerea de clteva zeci deani, mai putin Clecat o jumatate de veac, se sävars).astfel o schimbare hotaritoare In stapanirea mosiilor:aceiasi prefacere se pregatise pe nesimtite penfru toatesatele i neamurile cnezilor", si pentru toate ea sevadi cam In aceiasi vreme, cu prilejul aceleiasi crisebniesti, care nimici pc cei multi In folosul caterva.

Acesti cativa, cari adunau In manile ion bogatia in-treaga a rii, In päsune pentru vite i oaroare pentrusamänäturi, puteau privi ca al lor viitorul. Se Intampth .

atunci cu aceast a. clasä a boierilor munteni, _Rata deedata asa de mult ca Insemnatate, ceia ce se Intampth.

totdeauna cu grupele omenesti, mai mad sau maicIror viata materiall Infloreste. Ea caut s chel-

1 Hurmuzakl-Iurgal XI, pp. 401-5.

alit

sA

$i

$i

a

ISTOR1A LIJI VITEAZUL 109

tuiasca pe toate taramurile bogatia ingramadita, puterilece izvorasc In constiinta acestei bogatii si a suprenia-tiei ce resultä dintrInsa. Li trebuirä boierilor luptetlodraznete, rasunet In lume, glorie, in hotare i dincolode cuprinsul br, prea Ingust pentru atata ambitie.

Boierii cari simtiau astfel si erau gala sa Incerce no-rocul rasplatilor pentru Indrazneti, faceau parte din ge-neratia tandra, care se ridicase, ca si Mihai si alaturicu dilnsul, In a doua jumatate a veacului. Pe cand bit-trnii se Inchinasera, ingroziti, ne/nvinsului Soliman,Inaintea tinerilor cari veniau sa-i Inloculasca, se desfa-suraserd In anii eopilariei alaiurile de fug ale Domnilorcredinciosi Portii si ale begilor dunareni car1-1 ajutau, invremea cand Ioan-cel-Cumplit arata, dupd multi ani desupunere, cif In Moldova lui Stefan-cel-MarP se mai potInfrange ostiri Imparatesti. Pentru eine nu era deprinssit judece astfel, deciiderea Turcilor era un fapl nein-doielnic, care se dovedia necontenit In vicii, In lacorniesi lene, In hotariri nesanatoase, pripite sau intiparitede zabava. 0 clipa,boierii cei noi se invrednicira sit vadain Petru Cercel un Voevod neobisnuit, care raspandiaprin viata sa 'de toale zilele, cu. Italienii i aventurieriide tot felul cari-I Incunjurau, ca si prin, povestile asa destralucitoare ce se tineau de trecutul lui rataciter,ispitit catre strabaterea altor lurni, un avant catre lu-crurile care fusesera privite ca Nebuniile vi-teze ale clomniqorilor cari ravniau Moldova, ispravile delegenda ale voinicilor Niprului, In mijlocul carora cala-riau catre moarte sau biruin.ta, catre amandoud de celemai mlulte ori, acesti feti-frumosi cu inima mai maredecat mintea, toate trebuiau sa lase o urm i. in spiriteleIon usoare de Inraurit Inca. Boierii tineri vedeau, ce cdreptul, cum vedeau i parintii lor, zadarnicia ulthna silintilor acestora; dar pentru dansii conclusia craalta: aceiasi admiratie care mersese catre invingritc nil

M1HAI

a

110 N. IORGA

5i tiitorii de Scaun se ridica in spre osanditii la moartecari priviau drept in fata multimea neinteleggloare Sicruda si porunciau, ca Ioan Potcoavg, cu glasul sigur,lovitura care trebuia sg 11 Incheic ispravile numaiodata cu viata.

Astfel de boieri au fost Buzestii si multi altii cadansii, nurniti In amintirea timpului sau uitaV ca numede dansa.

ivUhai fusese numit de Sinan-Pask si avea astfel care-care indatoriri fat g. de dansul. Pe de altii parte, el nu,gi:si In tail im curent al boierimii tinere care sit se fimanifestat prin ceva; curentul acesta rgmanea sä sealcAtuiasca i sg. inviagg. In timpul stäpfinirii lui. Insfarsit, acest om nou, putin cunoscut inteo straingtatemai Indepärtatd, trebuia sg. fie cel din urml la care sg,se adreseze uneltitorii de aliante crestine menite a usurasituatia Imperiului atacat de Turci.

Incetul cu incetul Insä motive deosebite se adunaritpentru a-1 sill sa apuce drumul räscoalei. Nu dear cgn'ar Mai fi Arms altul pentru dansul: firilc- domnestiobisnuite din aceast.ä vreme scApau de strivitearele,greutäti ale dariler, peschesuriler si furniturilor prim .

fugg., luand cu sine banii stransi pe cari rhimanea a-tunci sg-i intregeascd vre-un urmas. Mandria lui Mihai,simtul puteril ce statea in el 11 faceau si inlatureaceasta mantuire a batranilor, bolnayilor sau fricosilor.La Gonstantinopol nu se putea intoarce penlru ca sàastepte In curtile eamenilor cu trecere sau ale inaltilordregatori pomana unui nou Voevodat trecatIr: unilintafugarilor In crestinatate i se parea mai rea &cidmoartea, L astfel ruana lui inclestatà de dorinia rgz-bungrii cgzu de-a dreptul pc sabie.

Greutatile banesli fura cele d intgiu care facura sit

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 111

licgreasca Inaintea desnädajduitilor ochi ai Vo-eveduluiispititorul, dar strasnicul mijloc, greu de rgspunderi,al rascoalei.

In adevgr, lucrurile stateau astfel In ceia ce privesteIndaloririle de platä ale noului stgpanitor: Mihnea ple-case la pasalacul sgar de NeomohamMedan filrg sg-siaibà socotelile domnesti pe deplin Incheiate. StefanSurdul 11u ggsise vreme, In cateva luni, sà facä fatamgcar sinetelor i faggduelilor sale. Impovärat de dougdatorii, pe langd a sa, Ii incepu Alexandru-cel-Minocarmuirea, Intrerupt g. si ea inainte de vreme prinschimbarea din Septembre 1593. Ni se spune lamurit,In cronica munteana prefäcutg de Walb.r, ea Mihai,venit cu Turcii cari-1 Imprumutaserä pe dansul, ggsi laBucuresti pe Turcii cari imprumulaserg pe predecesoru)sau pe predeoesorii sgi, si trebui sa mid la invoiala cudansii in privinta stangerii Indatoririlor luate de fiecaredin ei In nurnele terii. Armeniiz Evreii, Grecii, gea-lepti de toate neamurile se atineau si ei la prada bi-rurdlor viitoare, cautand sg se intreacg. LIMA pc altul 1.Singura distractie In aceste lungi timpuri de asteptare,departe de cafenelele si petrecerile Stambulului, eraucertele, batAile si vAnAtorile de femei, pe care slujitoriiDornniei erau siliti sg. le Inggduie, caci Mao( ortaleleieoiceresli se declarau jignite prin batjocura salt du-rerea facute unui tovaras de arme, mud. Irate Urnsleag. Mihai stia ca, pentru o astfel de intamplare, par-tisanii turci ai lui Alexandru II pgrasisera, si se lu-tamplase deci carierea lui din Scaun.

Cat. ise plati In eel d'intgiu an al Domniei lui Mihaisingurul de altmintrelea In. cat-, fie pace, fie razboiu,Turcii vg.zuri'l coloarea asprilor si galbeuit yr lid, pu.-

Walter, o. c. p. 10. Un act dm 5 Septembre 1583 (7091) al tutPetru Cercel pentru un Nicolae Gealepul se aflá In Arch. Statulul,Cotroceni, XI, 1.

1

112 N. IORGA

tern sti, din fericire, printeun act acordat la 28 Maiu,1594 luLi Mihalcea, fostul Mare-Ban. Batrinul boier cà-pät Intreaga mosie OrleEii, cu toate plasele ei, pen-tru cä platise /n numele satenilor, pan .a. alunci cnezi,urmatoarele sarcini: birul care este pentru haraciulainstitului Imparat" supt Alexandru-Vocla, cand, lipsitide bani, toti locuitorii Impunseserä fuga pesle Dunarel.:alte dajdii Adamosi supt acela$1 Alexan.dru, caranu cruta cu dansele; supt Mihai, birul pentru poclon

curama" 2, plata pentru cable $i chile" sa Kisg Alf

H sa KHAE, precurn si birul3. Adecä Mihai aruncase in-taiu asupra terii, ca orice nou Voevod, Ufl Dir pentru

scoate pe cat se putea cheltuielile facute 14Poarta cu. ca5tigarea Domniei: poalonul. Apoi, silit decereri neobisnuite ale stapanilor, pusese o afutorinfei,Inteo sumä fixa., care trebuia sa. se Impartà intre lo-cuitori: curamaua". Pe tang aceasta, se adaugise za-hereaua pentru oaste: In chile $1 cable de grau, ow's,$. a. Satenii din Orlegi fuseserä impusi, dupa. Insemna-tatea gospoariei fiecdruia, cu cate 500, 700, 1.200, osingura. data: 1.300 de aspri, la darea .aaraciului; pen-tru poclon si curama" se ceruse dela o singura plasa"11.000 de aspri, iar pentru cable $i chile" 4.226 altii.

Mare le-Vizir, plecat din Sofia, apucase wire Belgrad,unde daduse Intalnire tuturor corpurilor ogirii sale,care ratilciau pit-Maud In voie, pentru ziva de 20 Sep-tembre sau, In limba oamenilor simpli, cum eraa aces!"razbbinici jilfuitori, la CraM nou din a doua lurid de laplecare 4. De la Belgrad, unde se trecu. Dunrea,

CST KiNUA nptacm /SAME, Eh AIIU dAHailHAPS BOEK0Ay.kCHX fl(1113 ASH411, Rt TSPCKOE SE AAAH, paAi suiptin Ext ECT

SA dfhiq HCTHTOMS gpio ; Bibl. Ac. Rom., doc.2 SA HOKAOHH Fi HA Kowna.3 TIP ECT AAA ApSr RHOS, (ITO ECT ChRtilLiA FitICHISA.

flOCTEAHHK.4 Brown, o. C., p. 98.

a-si

navd-

12/L.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 113

litorii se indreptara spre Essek si, ajungand pe celaltterm al Dravei, luarä pe rand oetatile, marl si mid,care stateau In drumul spre Buda: astfol cazura slprimira o garnisoana turceasca Vesprimul, Pa Iota, Papa.La tinta triumfatorului drum militar, batranul Vizirse inialni cu heglerbegul Ungariei, Hasan-Pasa, fiulacelui mare vice-Sultan al lui Selim al II-lea care fsese Mohammed Socoli. Unindu-se cu d'ansul, Sinan arfi voit Nate sä inainteze mai departe in locuri läsatede regele unguresc" din Viena fard alta aparare decriea militiilor provinciale, daca soldatii lui, carora li seOruse cii i asa a fost destul pentru o campaMe detoartna, nu 1-ar fi silit sa aleaga Inca de la Sf. Du.mi-tra, dupa traditia turceasca, iernatecele Parte din regi-mente fund asezate la Buda, allele trecura isa si-si IA-curil loc de odihna In Seghedin, iar cel mai multi,cu comandantul suprein, luara inapoi calea Belgra-dului

Armata lui Sinan era foarte numleroasI i mergea,ca de ohiceiu, lAnA card cu hrana, ramanAnd ca pro-vinciile strahatute sau tam dusmanului, dupa ce setrecuse hotarul, sa o hraneasea. Din Bulgaria si Serbianu se putea strange insa zahereaua de nevoie, si tribu-tarii primird porunca de a-si porni harabaleloNsaup de.a incarca seicele ea chile si cable", cum am vazut. Ceau-sul venit In Ardeal infat.isa un catastih in care se in-senmau, intre allele, 100.000 de chile de fatal., care tre-buiau predate la Semendria, impreuna i orz, miere,unt si sare: in urma multei staruinti pe la PoarlI, cere-rile fln g. scazute intrucatva si ploile ce cazuseri atunciin tan a. dadura lui Sigismund Bathory Inca un prilejde zabava 2 Ceia ce putea sA faca acesta, membru al

1 Hammer si Zinkeiscn.2 Barovitts, /. C.

1.

114 N. IORGA

tmei dinastii adAnc intemeiate, care capAtase tronulArdealului pentru vechile $i insemnatele-i dovezi devrednicie, nu puteau face Donmii romani, aventurieriveniti din lumea larga, ca Aron, sau fii d. , Damn abiadestäinuiti cu aceastä insusire i numiti icri-alaltitieri,ca Mihai; pe rang aceasta, ei n'aveau ca Sigismund ovistierie pling supusi imbogatiti prin mestesugul $inegotul br, in stare s4 umple de argint casele de raz-boiu i ii lipsia, in sfarsit o oaste de Curte, ca, dincolo;trabantii, ori luptatori ai ora$elor, precu'u erau con-tingentele säsesli ale Craiului". Ei stateau numai eno boierime pe care n'o cunosteau bine si de care MIputeau sa fie siguri, cu niste terani cari, desbeicati inmare parte de averea lor, redusi la sapa de lenin,n'aveau nicio tragere de inima pentru lupte. Inteoasemenea situatie, ei nu puteau decal sit jfi1uiase5. cetnai ramasese In vatra i batatura satelor td sa tri-meata Turcului hrana ceruta de dansul.

Intretinerea unei astiri turcesti in niers era o greasarcina, i arile noastre n'avusera swo mai indure din;timpurile lui Mircea Ciobanul $i Patra$cu-cel-Bun, inTara-Romaneasca, cand toate stateau altfel. Dupit ceSinaa se a$eza la Belgrad pentru toata iarna, eerandsit i se adaca toti banii i toate provislile ce puteausa-i fie de trebuinta, situatia principatelor se acumai rea. Provisii, turme Mihai pomtsne§te intr'undocument din 12 Ianuarie 1594 cornaritul oilor $i alboilor" plait de un boier pentru cnezii cari-i des-poaie pe urma 1 luara drum'al catre sitlaul osta-silor, deprimi a face biel$ug ca riiste fii iubii ai Im-p5 r atului".

Atata nu era de ajuns. Dupit intoarcerea lui Sinan.caire Belgrad, creginii luara in. doua punele deoseoile

1 Bibi. Ac. Rom.. doc. 29 maw.

$i

p-s

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 115

ofensiva cativa nobili unguri din serviciul Imp5r8tu1ui,eu Pa Iffy si Naddsdy in frunte, atac5. Alba-RegaUi,vechea resedintä a regilor unguri, si, cind Pasa deBuda alergA s5. despresure cetatea, ei nu se sfilrà sä-istea ImpotrivA, Inteo luptA, care se sfarsi cu o foartemare hiruintA a Imperialilor. Pe de ala parte, In Nord,eomandantul Ungariei Superioare, Cristofor de Teuffen-bach, sfAram 5. bariera turceasa allAtoare Inain tea ora-selor MaramurAsului. Sinan, care se lAudase dare Ar-

pe cind era Inc5 la Pa Iota, cä va merge s5eaute pe Imparätescul sAu dusman panä la VienaIn 'castelul din Pragal, vazu bine greutatea luptei pecare o Incepuse cu sperante prea mari. El se hotärldeci a chema ajutorul Tatarilor cern pentru a.4

senate din pustie porunci ale Sultanului, care furd tri-mese VIA. din iarnä.

lii asemenea Imprejurdri, Donmii eran Instiintatiei de trecerea hordelor, cu firmanul ImpArAtesc" dea gat provisii i con.ace. Pe Mug cele e erau s5. deacu socotealà, ei trebuiau s5. se astepte insil la luareaCu hapca pe o searg. foarte Intins5, la pridarea neo-menoasä a Tinuturilor sträMtute de pIgfini, cad sepregAtiau astfel pentru jaful In tara dusmanului: candbeglerbegul pled. la 1589 asupra Poloniei, el robi, nunumai Sniatynul regelui, ci si Tinutul Cernautului,core era al voevodului Moldovei 2. and, pe la incepu.-tul lui 1594, ordinul de a face drum lesnieios i Imbiel-sugat voinicilor Hanului sosi la Aron-VocLi, el ritsrunseprintr'un avAnd, Ord Indoiald mnsä, Intelepeluneade a-I ImbrAca In forme cuviincioase 3. Dar, oricare at'

Barovlus I, dupA el. W. Bethlen.2 Act al lui Aron-Vocla, 11 lunle 1594, la Bibl. Ac. Rom,: ,,s'au

präpAdlt [1spisoacele] cAnd au robit Turcil Sneatinul I TAnutul Cer--neutulul"; traducerel

Hurmuzaki-lorga, X11, p. 1, no 1;"lorga, Acte cifragm., 1, p. 125,al 2.

refus,

si

st

116 N IORGA

fi lost cuvintele arzului lui g al Moldovei, el era ho-:Wit ca, prin orice mijloace, sä impiedece ruinarea (era-de cAtre temutii easpeti.

De mai Int ltA vreme, el, ea si fratele" mai puler-$.nic din Ardeal, Sigismund Báthory, Incepuse a stre-cura la crestini stiri folositoare, oferte nelLimurilecereri sfioase de ajutor. Principe le ardelean nu era.arnenintat numai cu o raitA a Tatarilor In inuntii Ma-raniurAsului, sau, si mai rAu Inca, de-a lungal pro-vinciei, dacA ei ar strAbate prin pasurile mo1dovene5ILCa unul care avea o bunA oaste, mijloacele de a o tharmasi de a o tinea si se gAsia in vecinAtateq nemijlocii*a cAmpului de luptA, el prima de mai rnulte ori poruncAdin partea lui Sinan de a merge, cu tunuri 1 tot cidse cuvine, pentru ca sä asedieze, alAturi cu Pasa de.Timisoara, Kalló sau altä cetate de la bolare, precuniMeuse inainte de dAnsul Ioan-Sigismund ZApolya, un,credincios vasal al Sultanului Soliman. TAnArul BA-thory stiu sd piardl timpul pdnA In toanm3, dar pen-tra primdvarä i se cern iarAsi a da dovadi de ere-dinta, nu nurnai prin plata de tribut, ImpArtireafägaduiala de daruri, ci si printr'un puternic ajutor-inililar impotriya Nemtilpr,alcAtort ai tratatelor1.

Acest ajutor era hotArit Sigismund sà nu-i deaniciun pret, cu toale c un puternic parlid din pro-vincie era de pArere sä se urmeze si cu prilejul acestutnou räzboiu. dintre Turci si Imperiali polilica de opor-tunism recc, care adusese atAlea foloase pe vremlea re-gilor" din familia ZApolya. SA se vadA In fruntea uneiosliri crestine alaturi de sangeacele i tunurile Pasilor-

begilor lui Sinan i se 'Arca un plicat, care nu sepoote uita, fatA de Dumnezeu. Avea abia doutizeci cicv

lzvoarele ardelene citate. Of. Sarb 1. c., p. 107 §i urm.

Cit

tool,

ai

r,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 117

ani, si sufletul lui de om mediocru si slab, In fond,oglindia neschimbate invktkturile preceptorilor ski, pecare-i avuse multi si aIesi cu Ingrijire. Unii dintre ;Emilerau aventurieri italieni, de la cart nu deprinsese nu-jmai talente variate i destul de rare, ca acela de a jucamingea dupd regulele artei, precum si racheta $1 pal-lone, de a arunca discul, de a ridica greutAti, de aInv Arti cai nedepring cu cAlkria, de a antui elegantdupg moda italianA, de a MAnui cu pricepero sabia, dea vorbi italieneste ca In saloanele Apusubti elegant, dea cânta In sfArsit, din diferite instrumente i de a,compune buckti de mnsicli. Pe atunci Italia era stk-pilnitk de ideile antichitätii, si idealul era, ca In timPu-rile de virtute Invingktoare ale ei, sk. se cftstige glorial.De glorie Si vorbiau toti acesti pensionati ai micli Curtidin Alba-Iulia, dar nu numai acesti virtuoi, mesteriIn complimente si linguiri, acesti stralucitori parasiti,represintanti ai civilisatiei si model. Pentru Invittktnralimbii laline, literaturii retorice i istorice, I se dildu-serä lui Sigismund Invatätori iesuiti, din acel linputernic $i temut pe care opunerea StatAor din_ Ardeal11 silise odinioard a-1 gout pentru cdtva timp Dup6ce-$i isprävi Invatkturile, principele pIsträ pe langdilrasul ca duhovnic si sfetnic de apetenie, pentru lu-cruri de consliintk ce nu se impartUan allure, peAlfonso Carrillo, tin. Iesuit spaniol, dintr'o mare fami-

8. Carrillo, un om de autoritate i un ont dibaciu,repn sinta pe langd tAndrul su fiu duhovnieese ideilede Biserick Militantk, de zdrobire a pAgInismultti in.-cklator, de triumf universal al catolicismului si $efalui

a Relatia lul Petra Busto, In ifurmuzaki-Idrga, XII, 0. 28, no Dcrr.V. Iorga, Pretendenfl domne#1, p. 10.

a V. Szilagyi, Carrillo Alp/told diplomaczial mitkoclésé, 1594-8.Budapesta, 1877 (ed. Academie! Maghlare).

2.

'

118 N. IORGA

lui, Papa. Mill dintre strginii cari-1 Incunjarau, mireniirIi vorbiau de cgsgtorii cu principese purtand marlnume, cunoscute de veacuri In Europa latinA, in-demnau a triniete ambasadori la ducele de ToNcana $i laalti adepti dislinsi ai Renagerii, caH puteau sg.-i facg.lui o reputatie. Iar clericii, adecg. pArintele Alfons, --Ii amintiau de unchiu, marele rege Stefan, in care cato-licii vAzuserA pe conducAtorul lor In RskriL. pe viito-rul luptAtor Impotriva Sultanului ; i se Infatisa noulrAzboiu Inceput de Sinan ca un prilej dat anume debungtatea lui Dumnezeu pentru ca el, Sigismund, ca uiinevinovat David, sg. aparg. Inaintea Goliatului musul-man cu simla prastie a credintii sale, prin care arputea zdrobti dintr'o singur g. loviturg trufasa frunte aUriasului. Dacä va ajuta pe Turci, cum Ii cer acestia

prietenii lor, el va fi silit a-si pata sentru veciestiletul prin sangele creginilor vgrsat fi1r vinovatie,si de la stgpanii sal tirani nu poate astopta decal cei s'a dat din bielsug pAnil acum cereri nesatioaseofense. Pe cand, dacg s'ar lupta pentru legea sa, pre-curn de sigur cil ar fi facut, sil fi fost In viatA, bunulrege Stefan, ce binefaceri n'ar resulta si oentru dansullMostenitor al regilor unguri din timpurile maH, el ar-chema la libertate, alipindu-le In. acelasi limp la co-roana sa, curatitil de o Injositoare vasalitate, Voevoda4tele Terii-Romanesti i Moldovei, ar trece 'DunArea caun chemAtor la viata al popoarelor Ingenunehiate care-siasteaptA numai mantuitorul pentru a-1 Incunjuu a cu ar-mele revoltei de mull timp pregitite: ar Ii CraiuSarbilor, Dann al Bulgarilor si eine SUB- cat de de-parte si-ar Implanta hotarele In ImpArAtia turceasamenita peirii pentru necredintrt... Era, apoi, in vecin1-tate Polonia, care-si alesese un rege fArA sA fie earmuitade dansul, ale crtrui ganduri. erau numai mosteuirea-idin Suedia, unde era s i piece In curand. Gel mai_

si-I

0

si

si

al

ISTORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 119

puternic om aoolo era Hat Mann' i Cancelariul loanZamoyski, un elev al scolilor italiene, un ucenic alRenasterii, un catolic plin de ravnä i, prino rudd a regelui Stefan: Zamoyski nu pIrra cl voiestepentru el vre-odatä tronul polon si, dacä ar fi sä-1 denaltuia, cine ar fi mai aproape de dansul derat nepotulstralucitului rege, stapanitor ca si dAnsul al Ardealului

mai mult decat el, liberatorul crestindtAtii orientaledin mana Turcilor?

La Aron nu interveniau motive asa de Mahe pentruca si fArg. Tatari sä caute a se Inte lege en crestinii.Cand se schimbase Alexandru-cel-Rdu, fusese verbal säse Inlecniasca si Aron, de care Sinan flu fusese multd.mit de la Inceput. Intre alto cereri care se fiteuscra luiSigismund In 1593, fusese si aceia de a-si trimete tra-bantii In Moldova pentru a prinde si a da in mana ea-menilor ImIparAtesti pe cei mai de Incredere sfetnici aiVoevedului dupd Intoarcerea lui In Scaun: Oprea Lo-gofdtul i Räzvan 2 Nu stim ce sentimente avea Oprea,un necunoscut, In aceste Imprejurdri, dir Razvan, fiulunei Tigance se zicea si al lui Petru Schiopu.1ziceale13 se aratd, de cum II Intalnim, ci un spri-jinitor odlduros al aliantei cu crestinii, ca an om al tutSigismunds-Bathory, care trebuia sä-1 prefacd In Stefan-Vodd, dandu4 mai tdrziu locul lid Aron, clzut in bd-nuieli de Intelegere cu Turcii. Se poate afirma cd Rdz-van a jucat pe langä Aron rolul jucat alta data deBruti pe rang Petru Schiopul san acela pe care-I jucaAlfons Carrillo la Alba-Iulia, cu deosebire numai eaAron n'avea nici naivitatea senilä, nici naivilatea co*

Raportul venetian, citat, din 6 Septembre 1593.Barovius.Hurmuzaki-lorga, XI, p. xciv.

ciisAtorie,

-

si,

'

120 N. IORGA

lareasck a celorlalti doi principi, si ca Tiganul" RAzvanrepresinta, oarecum, mai indirect politica si obiceiurileApusului.

Cele d'Intäiu legturi dintre Sigismund Bfithorypeteniile crestinAtatii sAnt mai vechi decAt sosirea, In1593, a bätrAnalui Sinan la Belgrad. Loan, imreffy, cä-rucia-i era pastratA o stralucitoave cariera tic bogatstralucit Sfetnic al cutezantelor i im.iraliti1or, peiIfingl alt Bâthory, principele Gabriel, en care-si liii-pärtia nevasta, capAta mishmea de a gtrecura pc IiingNNemtii din Ungaria-de-Sus asigurärile si sthruintileInggimate de la Inceput. Dupii ce I se dada, In ace-iasi toamnd de cheituieli si de primejdii, de ciitreIoan Zamoyski, recomandatia de a Incerca mai binesa-si castige pe Turci prin amestecul ambasadoru-lui engles din Constantinopol, i un trimes anumepleca pentru acest scop In Indepartata Anglie, CarrilloIngusi se duse la Curtea Imperiald pentru a Imprästiabanuielile ce s'ar fi putut produce de aceastä hotarlre.Pi Ina a nu se Incheia anul, In sMrsit, un anume Si-gismund Thiczolth (Pacioltus) veni de la Casovia, Innumele comandantfflui de acolo, Teuffenbach, pentrua Intari pe stapanitorul arelelean In gandurile sale dealianth crestinN1.

Aceste lucruri se stiu numai prin povestirea cro-nicii contemporane a Ardealului. Din izvoare mai si-gure, din sc1isori ale timpului se cunoaste Ins faptul,foarte Imemnat pentru Imprejurarile in care s'a aprinsrasooala mântuitoare In terile noastre, ca Ina Inaintede luna lui Octombre Aron-Voda, rnAnat de fricA, maiputernica la un asemenea oni decat orice patima agloriei, scrisese i lui Teuffenbach i chiar Imparatului,

Barovlus L dui:4 Beth len, /. c., pp. 79-80, 136, 153.

i ea-

01

'

ISTORIA LW -14/11AI VITEAZUL 121

eh, neprimind rhspunsul pe care-1 astepta CU neräbdare,el se Indreptase din nou .chtre generalul din Casovia,rugandu-se de el a fi primit supt ocrotirea Imparh-teasch

Aron-Vodä era in drumul Tatarilor: el putea, daelin sh-i opreasch, sh-i sllibeasch mticar prin hhrtuirimai ales, sh dea stiri bogate, grabnice si Indreptittoaredespre mischrile, strasnice prin inteala Mr, ale call-retilor pustiei. Imperialii nu mai aveau de la deschide-rea räzboiului informatii Indestuliitoare din Räshrit $lei trebuiau sä alerge deci la serviciile Scum!) plAtiteale cutdrui Levantiu nesigur i nepriceput. OferteleVoevodului moldovenesc nu furä primite de la Inceput,dar nici nu furä rhspinse. Genera lii unguri influentidin ostirile lui Rudolf erau de parere sh se Intrebuin-teze pentru a se usura biruinta dach xtu pentra ase gräbi puma, pe care la Praga de sigur et o doriaumai ImuIt decat orice zgomotos triumf, cretiniisupusi, In Intregime sau numai pe jumälat., Sultanului.Ei credeau ch, amandoi stäpanitorii romani unindu-secii principele Ardealului si Intinzand crestinilor de pesteDunare o mand armath, cu sprijinul chreia sh. se Naräridica, s'ar alchtui o ostire, care ar räscumphra prin nu-märul, entusiasmul, iubirea ei de Hristos, preghtireacomanda care-i lipsiau. In Octombre se vorbia astfelde o solie ce ar fi sd se trimeath. In Ardeal pentru agräbi hothrirea ,feroich." a lui Sigismund Báthory 2. Cuatat mai Mult se hräniau astfel de mari i zhdarniceplanuri, cu cat la Curtea Imphratului Vistieriei totdea-una goale se Infätisase, doritor de plath pentru sangelevitejilor sai, un Zaporojean rhtheitor, Stanislav Chlo-

1 iltirmuzakI-1.orga, XI, p. 366, cf. Stsbu, 1. c.,9 Cf. Eugen BarwInski, flpHEIHHICH AO ICTOpHI SHOCHFI iticapa

PvAonilse II. I HAIM KAHMEHTHA VIII 3 HO3AICAMH K p. 1593i 1594, Lemberg, 1896.

si,

si

it.-128i

122 N. IORGA

picki, care vorbia de minunile pe care, din fuga cailor-si zborul seicelor, sant In stare a le Indeplini voinicilNiprului: sä li se deie numai un steag Inipdrdtesc cuvulturul Incununat, scrisori pentru stdpanitorii marl simici ai Rdsdritului: Tarul Fedor, Voevoaul Aron simagnatii drept-credinciosi al Rusiei polone, si ei vor a-rata pentru aurul lefilor, de ce sant In stare'. In acelasitimp o ainbasadd austriaca pleca spre dephrhtta rese-dintd a autocratului muscat, care era socotit cd nnmai elpoate sa. Infraneze, sd tie acasa, la caminurile lor ame-ululate, pe Tatari 2. Dacd Msg. Cazacii, ca si Moidovenii,Ardealul ca si Tara-Romaneasca, Bulgarii, Sarbii, Alba-nesii, de a caror sete de rascoala -si rdsbunare se vor-bia de multa vreme, s'ar lute lege pentru a curdti de pa-ganri terile apasate ale crestinatItii rdsaritene, rAna-neau atunci numai Polonii, earl, fiind castigati si ei, s'aralatuci In sfarsit ce nu se mai vazuse pdnA atunci dela Intrarea Turcior In Europa: o puternic1 liga cres-tind, care ar scoate ostiri fard de numrir pe toate dru-murile de uscat si de apd ce duc la Constantinopol si arIncheia veacul, prea lung si pana atunci, al Otomani-lor, aruncand pe Sultanul Invins si umilit In Asia strd-moseasca. Un emisariu cu numele de Matei Wackhermerse In laind. la Poloni, de uncle lipsia supraveghercaregelui., plecat In Suedia, dupit eternele sale interese defamtilie, pentru a Incerca sentimentele frunta.5ilor rega-tului : arhiepiscopul de Gnesen, cardinalul Radziwill,si mai ales a tot puternicul Cancelariu si Hatman, acdrui vorba putea sa hotarascd.

Scrisorile cerute de Cazaci se pecetluira In Cancela-ria din Praga, cu acelasi vultur fricos g raparet pecare Nizovii" trebuiau sa g-1 Pule In steaguri, la 3Februar: ei trebuiau sa taie drumul de prada al Tatai

' Hurmuzaki-lorga, XI, pp. 407-8.' Ibid., pp. 400, 406-7, etc.

ISTORIA LUT MIHAI VITEAZUL 123

rilor i sä Intinda calea lor de jafuri pestedupd ce vor fi cules zaherele iar chile si cable" siaici din Tara-Romaneasca, pana la Adrianopol,crutand Insä cu deosehita luare aminte pilmantul cres-tin pe care trebuiau sa-1 strabata pentru a ajunge a-,col° unde orisice li este Ingadult. La Inceputul anului,atat trimesii la Moscova, cat i informatorul plecatPolonia ajunseserä la tinta calatoriei fiecaruia si Ince-pusera a vorbi de razboiu si aliant.A. Iar, cu cateva sap-Omani lnainte, pe propria sa socotealä, dar, de sigurdupa. Indemnul lui Teuffenbach, pe care-1 servia IaCasovia, un Ungar din provinciile Casei de Austria,care se läuda a ar fi cunoscand cat se poate de bineterile noastre, se adresa lui Aron, suparat peste mdsuriide vestea ca-i vin Tatarii. La 25 Decembre 1593, Va-lentin Prepostvary lustiinta pe Voevodul Moldovel deizbanda ce se culesese In campania trecuta sfatulasa se alipeasca de biruitori, cari i-ar da, ea lui Petra-.Vodä fugarult din Tirol, un adapost mult u al placut simai sigur decat aceastthi vesnic tulburatthi tara a Mel-dovel 1.

Spusele lui Prepostvary, sau ale stapanului säu Teu-ffenbach erau bune, dar ele nu sosiall tocmai la vre-mea br. Imparatul negocia prin ministrii sal cu Chlo-picki, care se läudase c poate sa adune In jurul stea-gului adus din Praga opt gaud la zece mil de. vitejr,dar, afara de oamenii pe cari credea ca se poate rt-zima aceastä capetenie, erau atatia altii, rasprmditiprin ostroave, Ingramadili In cetati de granita, careerau cuiburi de pradd, ratacitori prin locuri ce nu sestapaniau de nime: se cunosteau astfel prin Poloniacetele lui Walicki, Koszyncki, Orszowski, Nale wayko

Loboda. Una dintre dansele, neavand de lucru In

1Hurmuzaki, III pp. 176-7. Pe larg Sarbu, o c., p, 128 §1 urm.

!

in.

si-1

Silistra,

si

124 N. IORGA

vremea de iarna, Ii parasise locuintile pentra a cercahotarele, In privinta stgpanirii cgrora de un domn saude altul nu erau bine lamuriti, cand li era foame. Eivenir g. astfel, la balciul de Craciun, In Orheiu 1; na-pgdira, ea Hatmanal lor de podghiaz, hotul" Slo-4bodka, asupra crestinilor i paganilor vindeaumärfurile sau Ii faceau -cumparaturile, furara, uciserg.

bäurg, trei zile Intregi: Vineri, Sambata 5i Duminea;apoi Isi carara prada la Nistru, pe care se lasarg. Injos pentru a mai face o cercetare si la Tighinea (Turjgion"), dupa care ei se pierdurd In câmpurile ale ea-ror carari nu le stia nimeni deal dânsii. In cea d'in-taiu zi din anul 1594, Aron se plangea fatä de Zamoyskide aceasta abeam a pacii, dädea vina pe magnatii ve-

ai Poloniei i anunta, In acelasi timp, plangereaee a Meat la Poarth . si oaspetii de acelasi fel pe cartare de gaud trimele peste Nistru 2.

Din aceiasi zi ea scrisoarea trimeasa Hatmanulid, ergspunsul Voevodului moldovean catre Prepostvãry.Avfind a face eu un particular, si nu cu represintantulImparatului In Ungaria-de-sus, Aron, foarte recuaosca-tor pentru tirile despre razboiu, se fereste-a rispundein privbata supunerii fata de Imparat. Dumneata stii",spune el, cum sant lucrurile aice In Moldova, caci lanoi lucreaza Imparatul turcesc, i eu nu :stint decal anispravnic In aceasta tara. Drept aceea Want gata a slujiIn toate Mariei Sale Imparatului i dumitale. Duxnineatanit Intelegi bine ca bucuros as -mai vorbi eu si altele,

Aceasta pare si fie localltatea pe care lzvoarele o numesc Har-kowa", Orichove, etc. Ea se afla In dltionibus turcids', In hotarcu pámanturlle Dornnulul Moldovel, ni spune Aron In plângerea sa.In gaga, e hotArit CA, la Intors, Cazacii trecurl Nistrulcare des-parte pe Tatarl de Polonl I Rue` ; lorga, Acte flfragm., 1, p. 134.

Ibid., pp. 134-5; uncle. 0 räspunsul ImpAcluitor al Hatmanululpolon.

cari-si

2

si

all

ISTORIA LM MIHAI VITEAZUL 125

dar mare lant si funie ni stau In cale". Daca, In locde cateva randuri ale unui om fall dregatorie, I s'arinfatisa o hartie de fagaduiala purtand iscaliturasi pecetea Mariei Sale Imparatului", ar sti totusi ce .sa raspiuncla, caci si el e un adevarat Demi]. crestin.",Lucruri pe care se pricapea sa le talnaliceacca Pre-postvttry, care cunostea Rasaritul si care era dintre-naivii sau siretii ce credeau c.a. Voevozii dunareni siCazacii ar putea ajunge pana la Bosfor si ar aduceastfel Inteun singur an de lupta mantuirea din robiea Ungariei intregi, Croatiei si Sarbiei"1....

Cu cat se apropia Irish' vremea cand, de obiceiu ro-iau Tatarii spre jafuri, cu atata Aron simtia induiosan-du-i-se in piept inima compatimitoare pentru suferin-tile crestinilor. Pe de o parte, el chema la sine peun cumnat al capeteniei de Cazaci Koslimki pentru a.se intelege In privinta unei inchirieri razboinice aacestuia din urma, cu o stunit de capete de viteji" 2,iar, pe de alta, el scria pentru lutaia oara. In sensul uneialiante Impotriva Turcilor, tanarului frate si domn"din Ardeal, caruia-i datoria infrangerea si inoartca hi.Petru Cazacul, rivalul din 1592 3. Dupa oe prixnise nouriscrisori de indemn, data aceasta de la Teuffenbach In-susi, supt propria lui--isealitura sP-In manacle Impara-tului crestin, Aron raspundea, aproape in axiasi zi, lainceputul lui Februar 1594, capitanului-general impa-ratesc si. oelorlalti domni din partile de :,11.9 ale CraieiUnguresti" si. intimului" sail Sigismtund Báthory. Incea d'intaiu carte" el arata cum a purtat cu vorba peTatari, zabovind'u-i, cum nu-i lipseste increcierea In tri-umful ultim al crestinilor si e gata sa faca tot ce i s'ar

I Hurmuzalo, III', p. 178. no, cLxvII.2 Hormuzaki-lorga, XII, p. 2, no Iv.8 Ibid., p. 1, le 3; cf. ibid., III', p. 179.

126 N. IORGA

spune cä e folositor pentru aceasta. Lui Sigismund,care tocmai atunci Isi deschisese dicta, pen tru a sesfatui ce trebuie de facut fall de cererile cie contingentmilitar ale Turcilor, Aron li vorbia mai amanuntitdespre Tatarii cari-i amenintau pe amandni, si se mar-turisia gata a lupta Impotriva br, cu tot Doporulmieu si cu toath. tara", daca se adauga pe 1ang a. dansultrupe polone i luptatori cazaci, pentru a cruta cres-tinatatea de pradd. Oastea, puterile" si mai mult decalatata, Vistieria e gata el sa. si le cheltuiasc a. pentru ca,Ilnpreuna. cu Nem-0 i Ungurii Imparatului crestin,goneasca, fad. nmlta, greutate, pe Turcii Infricosati, pang.la Constantinopol 1.

La aceasta data Aron -primise scrisorile ImparalestiIncredintate lui Chlopicki si, Indata dupii aceasta, Iiveniau In mani altele, care trebuiau sa.-1 mandreasea simai mull, cad In josul lor stätea pecetea Aron. eraun om cumpanit, care se uita bine la peceti, peceteafruntasului lntregii crestinatati catolice, a Papei.ziva In care Alfons Carrillo, care fusese la Praga pen-tru negocierile cu Imparatul, ajungea la Curtea. Ito-mand, careia voia sa-i ceara mijlocirea pentru ca Si-gismund Báthory sä fie cuprins mai rapede In con-federatia Imperiului crestin, In aceiasi i pleca spreOrient, In. misiune secreta, Dalmatinul Alexandru Go-muleo, cu numele sau slay : Kontulovid, canonic deZara 5i preot la Roma. Don Alessandro era, ca si

un romantic al politicei, care vedea villo-rul In coloarea dorintelor sale- pioase. Mai fuseseintr'un rand prin MAI-it, la 1583, si primise cuacest prilej si o frumoasä carte de libera treceredin partea lui Mihnea-Voda al Terii-Romanesti2; la

' Ibid., IIP, pp. 179, 180.2 Studii 1 doc., I-11, p. XL. Cf. SArbu o. c.. p. 110 qi urm.

aS

In

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 127

tutors, isi aratase patrunderea asigurand ca. Muscalul",cu 100.000 din ai säi, treand in Molnova, ar avea200.000 de crestini supt steagurile sale la vadurile Du-

ar numitra peste cincisprezece zile pang. la 600.000de cruciati ai legii sale ortodoxe, ar Osi portile Cons-tantinopolei deschise de tradatorii trimesi de Duninezeusau, dacà mana acestor prieteni ascunsi ar tremura,cincizeci de galere, plutind de cgire Apus, ar sili intrei zile pe Turci sä se dea invinsi in cea din urmig,luptä a lor pe pamântul usurpat al Europei1. In nouasolie care-i fu incrediutatg. la 10 Novembre 1593, acestincrezator profet al infratirii crestine trebuia sit treacaIntaiu prin Imperiu pentru a se intelege, pnate. aid cualt icropagator, mai inteligent, dar Inca mai indarittuic,al acestor mgrete proiecte: nunciul din Praga, Speziano,episcop de Cremona. Apoi va lua drunsful Ardealului,unde se stia de cercurile romane ca va veni, anumepentru a se intelege cu emisariul pontifical, varul dinPolonia al principelui Sigismund, cardinalul Andrei.Li va vorbi despre alianta cresting, acestor doi tineri,lui Carrillo, lui Baltaza.r, fratele lui Andrei, si, latr'unanumit cas, lui Stefan, alt frate al cardinalului. Dacanu se poate deocamdata o interventie militarg itt folo-sul )crestinilor, cum se ngdajduia pentru. campaniaanului 1594, cel putin Sigismund sa poarte Cu voruape stapanitorii siti, Turcii, fall a li indeplini cererilede ajutor. Din Ardeal se va vedea ce e de fkul. cuDomnii din Moldova si Tara-RonAneascl, diutre carieel d'intaiu are pe lânga dansul un secretariu frances.In Po Ionia s'ar cauta aliati impotriva Tatarilor 4i spni-jinitori ai legii. Cazacii s'ar trimele la Cetatea-Albg.

L. Komulovica izvjestajilistovi o poslanstvu njegovu u tursku,erdelj, moldavsku I polijsku ; extras din Starine, XIV, Agrani, 1882,p. 7, Cf. Novi izvori o L. Komuloviku : extract din ace1ea§1, XV.

!Aril,

is

128 N. IORGA

la Cozlov, ca sa le nimiceasca, si s'ar arunca scanleide rascoala Intre Bulgarli si SArbil gata sA izbueneascaIntr'o razbunatoare manie. Si, eine stie, poate a atAteapopoare despre care la Roma nu se aveau idei lhn,pezi4 Cerchesii, Mingrelii allii se gan,diau la Tatari,la Persi, s'ar Induploca sA. ajute trium!.ul eregi-natatill

Pentru a _face atata isprava, Comuleo dacea cu sinezelul de care era insufbetit$, ale talente de Incredintareii va fi dat Dumnezeu. si, mai ales, multe scrisori.Intre ele, una catre Aron, canoscut numai din mime,un principe", despre maretia de suflet" a caruia earfi auzit pana la Roma, si ,,Domuului Tarii-RomAnesti"

anonim, care 5i el avea un suflet mare", dacd-ilipsia un num.e, si ar fi datorind rAscoala nobilei saleorigini latine.

Am aflat", spune Papa, dupä slirile lui Comuleo,despre poporul tau, ca santeti coboritori ai Latinilorg Italienilor: asa Inca,t cu atAta mai mult e de erezutca santeti doritori de gloria strAmoslior vostri"1. SiMoldovenilor si Muntenilor, se recomanda In instruc-ti.ile Trimesului tainic, sA li se aminteascI de faptul eaei sant o colonie de Italieni si a nu trebuie sA intreda laynA voie Intr'un iritzboiu In care pol varsa sangelepropriilor lor rude" 2.

Icomulovie, bucuros ca poale sa grabeasca prin aler-gMurile sale pioase luarea Constanlinopolei de ligacrestina, era In Ianuar la Alba-Iulia, unde firesle anu gasi pe cardinalul Bahory, dar stAtu & fafUi la lu-erarile dietei, In care se lua numai hotarIrea de a setinea trupele gata pentru orice Imprejurare 2. El vor-

1 Ibid., p. 175, no cony.6 Ecatla mai buná a instructillor, In Startne, XVI, pp. 228-9 (cea-

Ialta in Hurmuzakl, 1112, p. 37 si urm.).4 Bethlen, o. c., p. 174; Monumenta Comittalla Transylvaniae,

la aceastA datA.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL, 129

bise, nu numai cu principele, ci si cu vcrii acestuia,cu Baltazar, care se- visa Domn.ln Tara-RomemeascA, sicu Stefan, si ei 11 asiguraserd, c1 clorintile Ii vor ftIndeplinite printeo apropiatd iesire Ithpotriva TUrcilora lastirii ardelene, avant]. In fruntea ei pe Battasar in-susi1: aceastd ostire, unild cu a Moldovenilor si a Mun-tenilor, f Inainta asupra Constantinopolei, odatii cubiruitorii in spe din Ungaria. Emisariul pontifical vAzuInchiderea dietei, plecarea, la 23 Februar, a lui Car-rillo cdtre Praga, unde era sd aducd Impdratultii pro-punerile de aliantd ale clientului sdu sufletesc,mas numai cu pArerea de rAu cd nza vdzut pe cardi-nalul Andrei, care sosi la Casovia, unde destAinui miTeuffenbach planurile donmesti ale fratelul sJu Balta-zar, abia In April 2 Inca In capitala Ardealultd, vdzusedon. Alessandro pe mandatarii lui Aron-Vodl cu

cunoscule, i i se pdru ca descopere st trirnesi,pentru asemenea scopuri, ai lui Mihai-Vodd; ceia cenu se poate pentru. acea vreme 3. In noaplea de 22Mart, el Ii fdcea Intrarea la Iasi. Primit Ir audientA,la 24, de stapanitorul rnoldovean, urmArit de groazaapropierii Tatarilor, clii dada mdgulitoarea epistold aPapei i prirni, In schimb, de la clAnsul reoom'andatiipentru Tar, Hatmanul Cazacilor si ofiterul polon dinCamenita4. In spre acesta din urma pornia el a donazi, luand de acolo drumul dire IndepArtatele sdlaseale Cazacilor.

Cateva saptamâni dupd plecarea solului ,,Sfintiei

Izvijegtajilistovi, p. 9.2 Hurmuzakl-Iorga, XII, pp. 2-3, n° v.3 Izviet., p. 13.4 Ibid., pp. 14-5. Lui KomulovIC I se Om a Aron ar if fost Ia

Roma td ar fi Mut I profesia de credIntA catolia. De oare ce nu-icunoa§tem viata de pretendent rAtAcitor, se poate

9

1

$1 ra-

smile

130 N. IORGA

Sale" de la Roma, canda pentru bani i sprijin Aron-Veda era In stare sa-i faca orica sacrificii de dogmasi sä cladeascA manastiri drept-credincioase" pa urnia,un altul veni din partea Imparatului. Acest al doileasol, care vorbia bine româneste si cunostea desthearsitterile noastre, era un Ragusan, cu nurnele loan de Ma-rini Poli, dar la nai i se zicea simplu Giva. Giva aveaun frate, Pascal, si amandoi, cu toate arawle de fa-milie ce-si pusesera In pecete, erau nista tineri sth-acidinletth neam färä stralucire. Se asezase.ri. Intdiu InTara-Româneasea supt Mihnea-Voda, si Ioan, frate maimare, luase de nevasta pe o nepoatä a mamei Voevo-dului; cinste deosebitä, care (Mu veneticului bogatiesi o deosebitä trecere pe nig Domn. Dar se inteleseran cu. aceastä jupaneasa Prepia, i Mitropolitul des-parti pe cei doi soli In galceavä. Inainte si dupa.aceasta, Giva se Indeletnicise mai mull cu afacerilebilnesti decal cu cele politice si el lua asuprA-si, pen.-tru Castig, slujbe de-ale Domniei, strângeri de dari.Dupà ce iesi din familia domneasca muntean5.Divanul uncle statuse si el psdna atunci Wtrini trecuin Moldova, unde Petru-Voda, unchiul ltd Mihne;primi bine pe acest strain. vorbaret si dibaciu, caruia-iIncredinta vrtmile sale. Cand biitrilnul Dolma fugi InApus, loan avea Inca aceasta ramurd a venitului Scan-nului si, simtiudu-se Inselat sau, mai curaud, volind cisA Inse le pe un biet Miran ce nu stia sa-si spuiadreptatea, el culese recomandatii In. dreapta si In. stângasi vehi cu jalM In Tirol, uncle se adapostise pretinsuldatornic. Banii nu si-i scoase, cu tot procesul cecnisese Impotriva lui, dar el Intrebuinta sederea saIn strainatate i pentru. a unelti alte lucruri din carese putea hrani. Se facu mâna dreapta a surdului pH-beag Stefan, apoi, pe urmrt, -venind la Praga, el In-cepu sä desvaluiasea sfetnicilor Imp Aratesti, cu auto-

si

si dix>

des-.

ISTORIA LUI MEW VITEAZUL 131

ritatea pe care i-o dadea originea sa rasNriteanul stmultele legaturi ce le avea In terile noastre, marlplanuri de rasooalrt a crestinilor supusi Poriii, stralu-citoare tablouri de 1nchipuire mai putin sincer zugrit-vile decat ale unui Komulovié, buna oara. Ajungea, fi-reste, la propunerea ca lui sa i se dea grija (12. apune la cale lucrurile si de a le supraveghial.

Ii crezura, pc o vreme and toatrt lumea era crezut5si, de exemplu, toti Ilalienii earl se chemou Cigalaputeau sa se Infatiseze ca rude ale vestitului renegatCigala-zad6 i sa primeascit putin costisiloarea asigu-rare cit vor capata i ei, ca rasplata pentru slujbelecc ar fi sa aducti, o parlicica. din ImprtratiaLa Inceputul lui Mart, la 3 si 7, 1 se dadeau lui Ma-

scrisori de recomandatie catre Domnii. din Mol-dova si Tara-Romaneasca, dintre cari cel d'intaiu eracunoscut prin. ofertele ce Meuse, iar col de-al doilea iunumit, dupa asigurrtrile lui Marini, Slefau Bogdan",adeca Surdul pe care Giva-1 sfatuise la Venetia. Bs.-gusanul nu purta niciun titlu, ci era 111E7114a mimaica o persoand care pleaca din Curtea noastrl Impa-rdteasca In acele parti", i despre misiunea lui nu sospunea nimic precis, lasandu-se prin urmare total invoia ImprejurArilor si la judecata acestui uneltitor tn-nuit. Plecat la 18 Marl., Marini era la 8 Maiu In Cra-covia, de uncle se Ingrijia de procesul ski cu Petru-Voda ; de aici trecu de-a dreptul la prietenul sauAron-Vod.rt, care-I ajulase tocrnai In. aceasta afacere.

Pe acesta-1 Indenmrt sit nu plaleasca Tureilor tri-butul pe care-1 tinea gata, cu toate legraurile ce Inxy-clase cu crestinii, i sit stea In calea Tatarilor ce voiesosa tread, In Ungaria. Pentru o asemenea hotarIre raz-boinica, Aron avea mijloace la Indemdna: vechea lui

lorga, Contributiuni, p.. 64 51 urm.; Hurmuzaki. XI, tab'a; Doc.relative la Petru $chlopul i Mihai Viteazul, pp. 7-11, 13-4,

osnihna".

riM

132 N. IORGA

strajd de Unguri, cu Mihai Tolnay holnogal, Cazaci, cotrecuserd mai de mult granita pentru a Incaujura cu vl-tejia kr pe acest Moos bogat, oastea de tail, pe care a-aduna strigand la lead si bAland la ldlpi pe cei ce nuse tineau doeuvant sd vie, dupA ce primiseri banii dom-nesti. Marini-1 puse In legdlard Insit si cu Cazacii cosldleau In Intelegere cu Trimesul pontificil; acesti noilefegii ar lua asupra apere Scatuml si tara,daed el i-ar hrdni cu boi moldovenesti si li-ar plAtfla vre-o 8.000 cati erau o frumoasd caste, 3.000de taleri pe lung.. Se Invoird astfel, si Ragusanul, ce-sireserva sd se In [cared pentru a Incneia cu 1)oi-11ndMoldovei un tratal In forma cuvenill, treca in 1rdeal,pentru ca sd vadd acolo dacd trebuie sd visiteze si peSlefan-Bogdanul" muntean, al chrui name adovaral11 va, fi cunoscul /n sfarsit la Iasi.

Aici el Int' AtisA scrisorilie-1 tdinuite de acreditarez pecare, ea si pie allele, din partea ImpAratului, Sigismundnu voi sd le primeaccd din causa tiUuiui de Voevod,nu de principe, ce i se dddea In ele. Dar cuprinsurkr si lAmuririle date pie urmd, prin viu graiu, deiagent, Ii furd foarle placate. Sigismund trNa pe acestLimp nurnal In. gloria sa viitoare de luptAtor pentrucre;tinatale. Pe Tand Komulovió pleca spre RAsdrit,.sosia Ia Roma zelosul Carrilbo, In cAllitoria sa inenitAsit lege Ardealul de lumea erestind in rdzboia cuTurcii. El se Intoarse, firesle, cu cele mai oillduroaseindemnuri, sprijinite pe fdgAcluielile cele mai ispititoare,,si, peste putin de la Intoarcerea sa, harnicul chlagiirlua drumul spre resedinta Implardteascd pentru eaardle si aici cat de mull doreste fiul srui surletescincunjura, Impreund cu ceilalti crestini, steagu/ era-ciatei, menu s clued la biruintd1. Succesele eLigate

1 C. Hunnuzaki, 1112, p. 395; XI, p. 426, n1 DII.

si

lor sa-i

sb

ISTORIA LUI MLHAI VITEAZUL 133

de ostasii Impardtesti, Germani si Unguri, pretutindeniuncle In primAvara noului an 1594 iesird In caleaTurcilor: la Gran, unde se afla arhiducele Matthias,la Hatvan, apoi In Croatia, uncle comanda Maximilian,celälalL frate al lui Rudolf al II-lea, Intarira i. maimull pe Increzatorul tartar In gandurile lui de rds-coala. Aproape de dansul chiar, supt numele lui, seaprinsese mi nou focar de lupta, la granita panaatunci asa de- adese ori Inca leata a Banatulai, uncleSarbii stramutati de mult,d vremle pie acestalalt malal Dunärii ardeau si prAdau supt haiducii Teociordiva i Dochian, capitani" ai noului Craiu. si Despot,Sigismund Ungurul, cucerind, In Maiu, 5i Inseinnatulloc Intarit al Becicherecului si fugarind en plerderimaTi pe Pasa Timisoarei Dupiä theta de la Turda,tot In Main, care vadi si mai mult fiinta a douA par-tide ardelene, dintre care una, a tinerilor, voia raz-boiul cu orice primejdie, iar cealalta, a batrilnilor sia doritorilor de donmie, sustinea supunerea Cu oricerusine si °rice jertfe, dupa aceastA trupeIncepura sd se adune supt comanda lui Baltazar 136_-thory. Un sol al lui Sigismund inIersese, cu tot felul de

-asigurari, la theta germana din Regensburg 2Marini cern principelui ardelean sä ajute pe Aron,

ai car& ochi, plini de jale pentru comorile amenlin-tate, nu pierdeau granita räsaritean.N, care ascundeamiscärile Tatarilor. Capala pentru ansul 10.000 deostasi, cari trebuiau sa plece cat mai lute, si trimoteorea pricepulului luptätor Pangratie Sennyei la pasurilede spre Moldova, pentru a sta gata de mice Impreju-rare. Mai mult artiI cu piarere de rail cif nu poatteface, Rind Inca tinut in loc d reaua vointa a opositiel

' Barovlus, o. c., p. 99 I urm.; W, Bethlen, o. c., III, pp. 184-5,225 §i urn.

AceIea§I Izvoare narative.

V15-

1

dirli.

134 N. IORGA

sale iubitoare de liniste scump plAtitä. Crezand cd avenit vremea sä sprijine cu fapte viteam aniseare aSarbilor din Banat, uniji cu _fermi roman!, el maichemase o dietA, in cele d'intaiu zile ale lui iunie,

pentru a gräbi hotarirea, asa cum o doria el,apAruse Incunjurat de strajeri cari gateau duce la

pe dusmanii politicei nouä, fdr 5. gaseasc5;insä macar la acestia ascultarea de care avea nevoie.Rm'a'sese, cu toata aceastä zadarnia cheltuiala deameninjari, ca Inca o dietd, in Julie, sa desbitd ale-gerea intre o linie de purtare i cealalta; iar Ondatunci Sigismund, fierband de nerdbdare, ct.hul pre--tutindeni arme crestine biruitoare Ii zangdniau la ho-tare, se tanguia amar Impotriva supusilor si, fatäde Trimesul Imparatoscl. Zi de zi, alii castigau me-cierile Iui cu ImpAratul, prin Carrillo, se apropiau desfarsit, i manile Ii erau prinse Inca de Ind5rätniciice nu voiau sd vadd asa de limpede ca dansul inzarea viitorului.

avea de gaud sd treacd munjii pentru avedea ce temeiu se poate pune pe Mihai-Voa, in loculcdruia ar fi dorit sd gaseasca pe Stefan Bogdan. Desigur cu acest gaud se coborl ci. pand la Brasov, unclese gäsia Inca de la 27 Link. Dar, inainte de a se clintide aici, Ii sosird cloud stiri foarte neplacute, careopririt in loc.

Una era strivirea Sarbilor de dare Turd. 0 bucatdde vreme, acestia fäcuserd ce 11 era voia, cercand acetate turceascd dupd alta, ducand, cu purinddar cu mult folos, lupta inceputd cu Turcii. Pentru ase pune un capät Indrdznelii br, uii. nou Pa.t, Hasan,

1 Raportul lul Marini, In Hurmuzaki, III', la sfArOtul anului 1594;lzvoarele narative cltate.

temnita st

Give"

11

faima,

ISTORIA LUT MIHAI VITEAZUL 135

se numi la Tirnisoara i, strânghnd ce p uteri avea la,Indemana, el se Indreptä Impotriva Becicherecului, careajunsese a fi cuibul acestor hartuitori. Neaptirat ca eiflirit lasati fart niciun. ajutor de hceia Intetisert

cari se multamira a privi de la hotare nimicireasupusilor sarbesti ai Craiului din Btlgrad , Pasa nuInvinse pe acesti sateni si pastori, abia Inarniati, ei-istanse cu. desavarsirel.

Pe de and parte, cu toate cit Trimesul pontificalsocotia sit ii fi taiat calea prin Cazacii plan!" de dan.-sul, Tatarii rupsera slabul zagaz ce II stAtea Inainte.De ce zabovisera asa de mult, de ce se miscara numaiatunci, de ce trecura Inainte fart sa risipeasca o

sageata In trup de doman, nu se poate lankuriCU totul. Zamoyski, Cancelariul polan, dasrmanut he-tarn al oricarii cause pe care o represinta Casa deAustria, a fest Invinovatit ca el ar fi Indemnat pecalaretii Hanului ia avantul spre 5esurile ungu-resti, ca li-ar fi dat chiar calauze, dintre oamenii saisi dintre credinciosii lui Petru Schiopul, eare-si traiaultimele ceasuri din viata .sa In Tirolul care-i era otemnita.La aceste Invinuiri, ca si la allele de acelasi fel,prin mesterul sau condeiu i prin cuvântul sau diba-ciu, Cancelariul stiu sa raspundli, fart sa poata Instconvinge. La Imputarile lui Kumulovié, frimes tocmaipentru a opri o nenorocine ca amestecul Tatarilor Inlupta, Cazacii se desvinovatira ca War fi avut nicioindatorire fata de Aron, la care Invinsese 2gtrcenia,aa Incat, daca trimesese In adevar boil pentru hrant,el uitase lefile aligner" Cazaci In pline 2

Mai probabila pare aceasta explicatie. Crestinit sedadusera la Incunjurarea cetatilor unguresti i croatc

' W. Bethien, o. c , III, p. 281 v1 urm.KomuIovid, hviatajilistovi, p,). 20-1.

cari-i

sin-gurd

sa-si

lazile-i

ai

133 N. IORGA

aka timp cat ei stiau ca Inaintea lor nu vorostirea cea mare a Vizirului. 4teptand ajutoare i pro-visii, acesta nu se puse In miscare decat peste catevasaptarnani de la Inceperea prinaverii, a timpului deluptd. Sultanul Ii trimese pe Insusi Aga Ienicerilor,,care nu iesia din Constantinopol decat numai pentrua pazi cu ostasii si alesi plersoana sfanta a snveranului.Cam( Sinan porni asupra dusmanilor, acestia crezuraca e mai bine sa. se dea In laturi, parasindn-bi cuce-ririle. Dupd ce mantui astfel cetatile Ineunjarate, Ma-rele-Vizir se Indreptä spre Raab, care trebuia dobanditpentru a Impiedeca viitoare Inealcari ale cnstinilor.Pentru ca s ajute aceasta ofensiva turceaseä, Hanultrebtria sa alerge din stepele sale si, In mina unorchemari mai staruitoare, el se porni.

La 30 Itutie, Tatarii se gasiau Inaintea Iasi undese Inchisese Aron, avand cu dânsiil numai lefegiii salunguri si oaslea de tar* far% Cazacii noi Si multipe- cari nu se indurase a-i plati. Drumul Hanului numergea numai deck pe la dansul, ci mai curand prinPocutia spre pasurile Maramuritsului, ch.- el trim-sese cateva ceambururi din ostasii säi ca sä se dea deslire vicleanului din Iasi cä tmeltirile i-atr fost desco-perite. De o luptä a lui Aron cu Tatarii nu poate safie vorba, and atatia mai puterrtici decat aansul 15ipierdeau cumpatul inaintea actstui potop distrugator.El Imparti pe5chesuri si Weareà in acel4i Limp ca-rele domnesti cu birul ce fusese zabovit 'Ana atunci.Dupd trei zile, nvä1itorii, härtuiti din urmq dr Un-guri de-ai Domnului, care ramasese numai cu strainiisi cu Curtea caci ceilalti II parasisertlr earl plecasera

lorga, Istoria armatel, cap, X, la tnceput (cu aratarea izvoa-relor).

Alai,

1

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 137

Viz clob4ndd dupil cei ce duceau atatia bani cuapucau spre Snyatin1.

Inadins pentru apgrarea terii de pradaadunase Sigismund oaste In lagar si Intarise cetatilede la-pasuri. In cetgtuia Maramurasului avea comandaun om atal de vestit ca Gaspar Kornis 1 Tonic furlInsi zrularnice; ftr ca bluuelile de trädare e s'aurilspfindit atunci, st fie indreptatite, Tatarii nit lulam-pinara nicio Impotrivire serioasa, ci, -rgspingand pecine-si cerca norocul iesindu-li hi harta In locuristrAmte, ci se revgrsara asupra Ungarteh- Peste putinIIanul Is' facea Intrarea in stritluoita tabiirti a Marelui-Vizir si Agra Ienicerilor, unde-1 asteptau fruntoase da-ruri pentru graba cu care raspunsese la chemare.

Pe când valurile acestea de razboinici barbari sestrecurau prin pasuri si Sinan dadea o strasnica lo-vitura crestinilor, cu o rApegiune care In-dreptatia invinovatirile aduse comandantului, cetateaRaab 17 Iulie), in Ardeal se deslega pe 41 cale salt-geroasg problema. directiei ce trebuia sa se urtuczeIn viitor.

In Julie, Sigismund mai dlduse ochii ea nesupusiimagnati. ai Ardeahtlui, caH venira cu un sprijin armatcare sit-i poatl. apgra la Inlamplare de Ingsurile pedep-siloare ale principelui. Cu dusmanii aliantei cu Nemtii,despretuiti penlru nesinoeritatea oa si pentruciuiica lor, cu cei trei membri ai puternica CamilaKendi mai ales, se reuniserg oameni caH t.Itcau In re-

foarte strânse, de- &Inge sau de prietenie, cu man-guratorul politica crestine: 11 pgrAsirg astfel, (land

' Scrisoarea contemporanA din lorga, Acta fi fragm., II, pp. 731-2;raportul kit Marini, in Hurmuzaki, 1111; Virile ardelene din Hurmu-zaki-lorga, XII; povestirea din Barovius salt W. Bethlen.

2 V. V lorga, Doc. Bistritei,1, pp. 1-2, If n; Hunnuzaki-lorga, XV.

tiltareasca,

luAndu-li

staid-

dans/I,

la[ii

138 N. IORGA

Inca mai mare Indrazneala partisanilor vechii stari delucruri, cancelariul KovacsOcsy, odinioara regent petimpul minoritätii lui Sigismund, Baltazar Bathory,värul acestuia i bun@ cavaler crestin de pruth atnnci.Se ajunse In sfarsit la raspunsul ca se va lucra duphvaluta principelui si a Senatului, caH se Intelegeaufoarte rau Intre sine. Cand se admiti, dliFa volul deatunci, oastea provinciei In lagärul de la Turda, eanu trebuia caute peste hotare dugnanul, careera al gasit In. persoaua lui Sigismund. Acesta se In-chise In capitala sa, unde-1 veni $tirea chi supusii shi,aproape falls In stare de rascoalä, au de gaud sh-1dea pe mana Turcilor, puind In locu-i pe Baltazargiindu-se cat poate crede tanarul si usuratecul prin--cipe, conspiratorli trimeserä la el pe yarn] lui, roamIffiu, ca sa-i spuie prietenege ce se test,. In umbraImpotrivh-i. Lui Sigismund i se pant atunci, ca urniiviteaz de vocatie, el Alba-Iulia nu e destul de sigura$i, strecurandu-se, el se adaposti la Chioara, una dincele mai bine Intarite cetati de la granita.

Carrillo interveni pentru ea sh scape sitnatia, carese putea crede pierduth. El aduse pe eroul cmstinatatilde la Chioara la Cluj si dadu cuvant de plangere $ide Indemn stralucitoarei fantome. Sigisutund constantcu mirare cd ai shi sant mai multi decat ai dugnardlor,$1, In sfarsit, dupla nouh discutii zadarnice, i se insu-flä trebuitor pentru o loviturh de Stat". Inziva de 28 August, Albert Kiraly, im ofiter de cre-dinta al principelui i mai tarziu un lupthtor contraTurcilor pe pamantul Terii-Bomanesti, sävarg faptape care Sigismund Indraznise In. sfaoit a 0 porunei,Värul Baltazar, care visa de eateva saptamani coroana,Alexandru, Francisc $i Gabriel Kendi, Iffiu, bunuldatuitor al fugil, chiar i, deocamdatä, Sennyei, apa-ratorul granitei secuegi, trecura la Inchisoare, pe cand

sa-si

eureka

ISTORIA- LUI ?GHAT VITEAZUL In

portile cetati se Inchideau spre a Impiedeca wysireaajutoarelor din afard. Peste dou a. zile, supt ochii luiGaspar Sibrik, comandantul gardei, o parte dintre vi-novalii de trädare erau pedepsiti cu moarte. Dupastaruintile ambitiosului Stefan. Josika, un -Ronian dinBanat, care avea nevoe de Cancelariat ca s4 poatiiatinge domnia, ca si prin sfaturile soptite de Marini,care amintia ce bine stiuse regele catolic" SA-$i infrangidurerea inimii fall de propriul sau flu nesupus, neno-rocitul don Carlos, biruitorul de la Cluj puse latulIn gatul lui Baltazar Báthory si al lui KovacsOcsyyjertfele cele mai scumpe, si mai planse pe urm.a. Ardealul rupsese cu politica turceasca, ai earn represin-tanti Isi odihniau supt Omani ambitia, pribegian InPo Ionia Cancelariului Zamoyski sau incuviinlau, Maitare deat toata lumea, hotarIrea mantuitoare a prin-cipelui care stia sa tale si sä gatuie 1.

Pana atunci Marini parasise gandul de a trece laMibai-Voda. Ce e drept, el Intalnise Inca din Danie laCurtea lui Sigismund pe mi. Trimies mnntean, al caratnume ni se cla. de o cronica romaneasca de pe ace!limp: Radu Buzescu Cluceru12.

Acest Radu, un tanar, nu facea parte Inca. din Di-vanul Voevodului, alcatuit In Iulie tot din vechii RI-.pusi cd credinta ai Sultanului 8

Inoepatorul vechiului neam al Buwstilor trebuia safie, fad. Indoealä, un Buzea, si Radu, solul din 1594,era, In adevar, fiul lui Radu Banul Buzea, iar bunicalsau de pe tata se chema dupa cat ni se :TimeVlad Banul de supt Domnia lui Basarab Neagoe. Ar-

l- Barovius sl W. Bethlen; povestirea, foarte pupil precisg, de alt.-minterea, din Mon. corn. Trans., III, pp. 53-8.

' Magazin, IV, p. 277.' Bibl. Ac. Rom., Doc. episcopulul Ghenadie de Ramnic, cartonul II, 20.

140 N. IORGA

masul dusese in timpurile sale o viatä tullnirata si-1atinsese mania lui Mircea Ciobanul, silindu4 sii-si cauleun adapost de siirAcie dincalo de munti; se Inlorse.sedupla moartea tiranului, in Domnia, Impaciuitoare laInceput, a tut Alexandru-Voda. Dar, and Alexandrudal edi prin varstiri de silage ca e in adevar fittl luiMircea cel crunt, Buzea nemeri iargsi In tam Crain-lui vecin. Moartea Domnului ii ingadui Intoarcerea,dar. Milmea-Voda ajungand In vrasta de a-si puteaprigoni Si imputina boierii, aduse o Ilona pribegie aacestor oameni incercati. Mama lor, Maria, nepoata defiu a lui Mogo$ Banul, ramase singurg. In targ. latalmurise 7 pentrn a tiuea mosiile, a le ziilogi san vindeIn asemenea tianpuri de nevoe. Supt urmasii lui MIhnea,Buzestii, oei trei frati: Radii, Preda si &roe, veniraiargsi sa-si caute de averile lor risipite, pentru carese intelesera cu Imprurnutatorii si se juclecara la Di-van cu mosnenii. Nascut dup'a 1550, Radu era la1575 Postelnic, un titlu rnai mutt de cinste; in 1592

I se zicea dupit mosia sa de capetenie, (WO Scaunul"neamului sau, si. dupli noua dregatorie i.e. capatase:Rada Armasul din Cepluroaia". Prin indelungala lidpetrecere Inteo tart de p cultura superioara, el ajun-sese a cunoaste limbile straine si mestesugul nego-cierilor cu aceia cari le vorbiau, si, prin mostenireapiaanteasca recastigata, el era unul din marii stapa-nitori de tarine; prin casatoria lui cu Stanca Boldeasca,

)crescu Incael temelia de avere teritoriall. a oricariiambitii p litice de pe aceasta vreme, si prin dibaciasa, comund cu a fratilor sai de altmintrelea, de acumpard ocinile terani-lor stransi de birari i impre-gurati de datorii, el ajunsese pe incetn1 unul din.cei mai mari oameni din Tara-Rowaneasca, fall sa fieiric4 si un boier mare 1.

1 Cf., pentru Buze0i, notita Li Al. Odobescu, In An. Ac. Rom., ser.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 141

Radu venia ea un Trimes particular si secret al!lui Mihai, care nu se Intelesese cu tara si cu hoierti,pentru räscoaiii. El se destranui mmsit lui careispuse si el pentru ce a venit, ardtand si scrisorile ImOrdtesti pentru Domnul munteane riimase bile les In-tre dânii, ert peste putin, el, omul Imnliratului, valua en sine pe omul Papei, care avea, 51 el, pentruMihai, scrisorile ce 4e cunoastem, si vor veni pentrua vedea In Tara pe Voevodul Insui. PAuà atunci, seIneheid de Radu un tratat lrunurit cu Craiul" vecin,pe care-I si jurd in numele stilpanului srat.va ridica armele Improlriva dusmanilor, impreund citprincipele ardelean si al Moldovei, i cu !otii vor fi

uniti si aliati cu Imprtratul si Wald cregituitatea", asnresumä Marini1 cuprinsul legAtuHi care incepa ca-riera de lupLA a lui Mihai-Vodrt.

Aron-Voda primi si el, In. acelasi timp si In aceiasipe &roe, fratele lui Radu, si fricmul Ipus-

ncan nu putu decat sä se arate si el foarle bu-curos" ele propunere : el jurd fratelui' sau de peste

trimese si el pe unul din boierii sal, l'ominisan greci, ca lea jurilmfmtul.

Dar, cand aceste aliante se Incheiau, Ardealul in-susi nu se ggsia, de fapt, supt maim lui SigismundBathory, i ele rärnaser'd neeunoscute mai tuturora.Mdrint nu se Inerezu, in urma unor zvonuri de hilldare, sa se dea In puterea lui Mihai, trectInd granitamuntilor la ansul, si el lurt, prin Secuime, drumulsp.e Moldova, wade siretul Aron-Vodg, i se piirea lnepe atunci neasrundnat mai vreclnic de Ineredere. Aid

I, V,- p. 301 §I arm.; Col. lui Traian pe 1872, p. NI; Tocilescu,Hrisovul Buzeftllor, In Tinerimea Romând, seria noul, I, p. 89 §Iurm., *tefulescu, Torgu-Iiia p. 43 sI urm.; 56 nota 1.

' L. c , p. 202.

Miltai

InstuAre,

sa-i

142 N. I ORGA

statu cdteva saptamâni de zile spionind, astepliindsosirea ceausilor cari veniau cu cereri si porunci laDomnul Moldovei i smulgandu-li cu dibacie stiriknärturisiri. Apoi, gatindu-se de plecare, el puse peVocvod s iscaleasca o scrisoare grin care se ludatora

da noutati si a face alte mid nelndoielnice st cre-dincioase slujbe", cale-i slilleau In putere, Imparatului.In schimb, Ragusanul lasa un Inscris, stilisat Imptuna-tor, In care, supt data de 16 August 1591, el fagaduis;Voc%odului, In nurnele acelui ce-1 trimesese, ajutoare

adapost, 0, mai ales, Ii &idea asigurarea cii, lao Intamplare potrivita, el si tara sa se vor bucura deanexarea i IncorpoKarea la Sfantul Imperiu Roman..Sfdtuitorul lui Aron, Stefan. Razvan, adAugh la acesttratal scrisori de ale lui i daruri mari cdtre prieteniice avea In Imparatia crestina, de la cari astepta ata.-tea, iar hotnogul Tolnay mergea Insusi la Praga Im-preuna cu agentul de aliante orientale, pen'Ta a lainurimai de aproape cuprinsul foarte general al actuluildin August

Capitanul Ungurilor lui Aron ajunse la Praga abiaIn ziva de 11 Octombre, i, In convorbirile lui ca nuu-,ciul pontifial i alte persoane, el vorbi cu mulU lucre-dere de slabiciunea otirii turcesti, care se Intorseseiarasi la iernatec, dupa ce luase &ma cetai si nu izbu-tise la 'a treia, de puterea aliantei celor doud teri ro-mane cu Ardealul, chiar daca ea n'ar ajunge sa fiesprijinita i de catre Imparat, de Intelegerea desavarsiidce exista cu Mihai-Voda, care, de i n'a adaus i Tri-mesi de-al sai, s'a Indatorat Insa a primi tot ce ar pareabun fratilor" sau de lupta Impotriva pdganilor. Elmai aducea cel d'intaiu si vestea ispravilor ce

1 Actul insual, in Hurmuzaki, Mt, pp. 193-4, no =XXV, Solia luiTolnay i scriso Ile pomeoite, In Hurmuzaki-Iorga, XI at XII.

si

-a

si

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 143

indeplinise Komulovié, care se ggsla In acel momentInsg. bolnav In Po Ionia: In ciuda Cancelariulni, carese lupta din räsputeri ca pacea cu Turcii sä nu fiestricatä In folosul odiosilor Germani, abatele nnnisepentru fapte marl pe Nicolae Iazlowiecki din Snyalin,care, and contract la 30 August, strAnsese 6.000 dintreZaporojenii rätgeitori cari ochiau prada si merseserlIn fruntea lor sä nelinisteascg. pe Turcii din cettitile dehotar sau s macelgreascg mosnegii, fenteile si co-pill Tatarilor plecati la räzboiu, arzandu-li orasele"casele de noroiu, vergi i stuhl. In acelasi timp, TolnayOra pie Zamoyski, care a sprijinit totdeauna pe Turd

a fäcut acum cale largg. Tatarilor, i ImpArtasia Im-pgratului ceva din Intelegerile lui Sinan cu unii eo-inandanti germani, Intelegeri aflate de la ceausi earinu-si pgziau limba de ajuns 2, In curthid, tot in Oc-tombre, aceste lucruri fu.ri repetate Iii sfArsit, deCarrillo, care venea sä anunte succesul ultimei diet°,nespus de ascultätoare, i apropiata expediare a mareisolii care trebuia sa aduc g. propunerile pentru aliantäale lui Sigismund Báthory.

Solul moldovenesc pleca din Praga, la 1 Novembre,ducând daruri de bani si lucruri, iar, pentru nomnui

Intärirea tratatului din August si faggcluielile tieajutor pe care le dorise. Indatä dupä aceasta, small', laRoma ca si la Praga, tiri oficiale de la principeleCancelariul Ardealului c Mihai-Voda." s'a dat de parteacrestinilor. Ele spuneau Intgiu cg, pentru a Imprdstiabänuielile Impotriva lui, Voevodul s'ar fi argtat gaia sa.Incredinteze Ardelenilor pe sotia si copilul sg.u,trascu, ca ostatec, apoi cg. s'a Incheiat o leggturg. Intrecele douä teri vecine, In sfarsit cg. Turcii din Tara-Romg.neascg au fost stransi la un lac si ucisi, dupg.

" Cf. Rackl l PlerIing, lsviestajilistovi, p. 21. 0 urm.Hurmuzakl XII.

$i

Pa-

si

slu,

si

I

144 N. IORGA

care faptd, de sangeroasä rdzbunare, de crudd rdsplAtirepentru povara i umilinta trecutului, cote de rdzbeinicistrdini, supt beieri dintre cei tined, s'au rdpezit la va-durile ce stAteau de doua veacuri in sta'panirea Tar-dier 1.

La Constantinopol se stia Inca de mult cd Aronare in jurul lui o frumoasä oaste cu platd2, si aceastazguduia i patina incredere ce mai aveau Turcii in-teinsul 3". In Septembre se raspandise zgomolul cd a-mândoud principatele s'ar fi rdsculat impotriya Salta-nului, si se- vorbia de mdsurile ce ar fi lost provocate-de aceastd veste neplacuta. Dar numai pe la starsitul.lui Novembre Itàiu1 raport. de ambasadoe in aceastaprivintd e dia 25se afla in capitala turceascd ade-värata rascoald. Dupa cat intelegeau Trime,gi25.000 de Cazaci intraserd in Ora, et], un Doran, pc placuller. Aron fugise la Mihai-Vodd si-i spusese ceia ce sedesbdtea de mai Mull timp la Constantinopol, ca Tamavreau sa-1 scoata din Scaun pentru Stefan Surdul, can-didatul lui Sinan, sau pentru Bogdan Sasul, ocrotaullui Perhad-Pasa, dusmanul de capetenie Marelui

Mihai ar fi aflat lucrul, ar fi tdiat pe leniceri sidreci Taolalta; apoi amandoi Domnii fug in Ardcal, deuntie yin trupe unguresti, care, impreund Cazacii,stapanesc acum pAnd la Dundre. Nu se incheia lunainsa, si. adevdrul era descoperit, in toatd iniregimea silimpeziciunea lui 4.

Lucrurile se intamplaserd astfel, mai incurcat decatcum s'ar putea,crede, dar nu asa de incurcat cum mer-sese zvenul.

1 Hurmuzaki, 1112: rapoarte venetiene din Viena ;- XII, rapoartelenunclului.

2 Cf. lorga, 1st. Armatei, 1. c.a Hurmuzakl, 111', f. 460 si urm.; IV', la acest an,

Raport venetian, I. c.

al

strdini,

CAP. V.

Ruptura cu Turcii i primele lupte. Planurile destgpanire dacicg ale lui Sigismund Báthory

Botdrirea de a rupe cu Turcii nu Insemna ipentruMihai o aruncare In necunoscut, Intru urmarirea uneisituatii pe care tara sd fi avut niciodatd. Aceastase liimureste deplin prin ce spune In anemoriul situ-dare unul din sefii cruciatei crestine, Marele-Dupede Toscana, afirmAnd cd el era de fapt, de si tributar,un print independent: cu toate ordinele ce obisnuicsca se da, deplind libertate a acestei feri dupd orke,bun plac al mien si a mea socolintd, atdtatrebuiam Sá trimet Impdratului acelnia un tribal anaalinddtinat"1. De si fusese asezat In Domnie cu mhultdcinstire, fiind intovärdsit de un sfant emir", de multispahii si ieniceri Turci de rang mare", el prindeOndurile rele ale Sultanului asupra

Mai ales Ii Ingrijoreazd c, dupd ce se luase de laImperiali Raabul, In 1594 se ivise planul supuneriidesavarsile a acelui Ardeal, acurn in reveltd, de care

Angelo Pernice, episodio del valore toscano nelle guerredi Valachia alla fine del secolo XVI, In ArcMvio storico ltallano"pe 1935 ; sl extras. Cred cA in Ardeal s'a dat o traducere In roma-neste. Cf . sl forg4, 0 istorie a lui Mihai Vlteazul de el insusi, tnMem Ae. Rom., seria IU, V (1935), p. 339 st urnt.

10

if°

nuatai

si altilui.

I

-

.pd

Un

146 N. IORGA

din capul locului el s'a sirn(it legal. I s'ar fi dat i oporuncä de a ajuta el insu$i, ceia ce el roslege Inaceste cuvinte pitoresci: Mihail Voevod, po-runcese sa te grAbegi cu cati oameni ai in Ora ta,mari $i mici, $i Inci 5i cu toti Turcii ce se and achimIn tara ta, .$1 sA porunoesti si sangeacilor de Vidin siNioopol 5i Pasei de Silistra $i. lui Mihalogli, care ecApetenie achingiilor, u toti ceilalti Turci i Tataricari sânt In Dobrogea, ca sg. se Vneascä si ei cu tinesprts a merge in Ardeal. Si Aron din Moldova i eldin parte-i sg. Intre spre, a nimici acea targ, a$a Meatsq nu rAmalie piatrA pe piatrA, caci ImIparatul vrea sga$eze acolo alti oameni". Din patianA, el a instiintatpe Ardelean i s'a unit cu Aron 1.

La capatul unor lungi chibzuieli, si nu -cu usurdtate,ci avAnd tot shntul rAspunderii sale, Mihai se hotArisA dea lovitura care sg. ardte crestinAtätii crt a rupt

Turcii, i anume In asa fel incat &al se vad g. bateca el nu s'ar mai pulea intoarce inapoi, asa de adfincgsA fie jignirea adusA acefora pe cart 5i-i socotise paniiatunci, cu orice ar fi avut de fapt in suflet, ca sta-panit sal.

El Intrebuinta acela$i mijloc care, in evullibera pe cineva de creditorii cgrora nu mai era Instare a li pliti.

Crunta fapti nu se facu fiinii ca Mihai sit se fi asiguratde altA oasle decal aceia, inch' neincercata, pe care i-opuleau da boierii intelesi cu dAnsul i 0 ard care numai era deprinsa de mult a se lupta. Ceruse de la tru-fa$ul vecin de dinoolo de munti Uu ajutorg acest contin-gent trecu pe la Bran, la inceputul lui Novembre, avAndin frunte pie parcalabul de Faggra.3, Mihai Horvah, devechiu neam croat deci,.i pe acel Stefan Beche$, care era

1 Ibid.

afla ca-ti

media,

ct

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 147

din neamUl cunoscutului pretendent roman la coroanaArdcalului 1. Aduccau cu dan§ii un numar de trabantl,caste permaneilla, si de Secui, pe cari un contemporanii socoteste'la 4.000: erau la Brasov in ziva de 10 2 siajunserd la 15 In Bucuroti, procedandu-se indatä lacrunta executie, de mult timp pregAtita.

Adunarea cellar cari zi de zi isi cereau banii impru-snutati, si nu numlai lui Mihai, batjocurind Doannia,sc facu la Vistierie3. VenirA Ienicerii, cari pa aluncicrau in fruntea daNtorilor de bani cu dobandil, dar peDnga dansii si altii,, Greci, Armeni, Evrei, capilaiisliiite cari e vorba in corespondenta din pribegie a luiPam SchiopuI, pe care-1 nenorociserä. Nenorocitii seirezitit atacati de ostasi si rAspunserg. apArandu-se. Cro-nica terii spune cä atunci a fost rAnit Stroe Buzescu,cara tot de arma psAgand era sg. piarl. Atunci luerurilc,p care Mihai le ref usase_ lui Sinan fi la care addugisecinzeci de bucdfi, fulgerara. clAdirea, "care se prabusicu toti cei din. launtru4.

Dupd aceia Mihai Mernd multimea ca in zilele marlale (erii fi nimici in lata Mr calast4ele lui la Turci,idgdduindu-li Mr lertarea birului. Un raport venetian

' Cronica Buzeetilor, in Magazinul istoric, IV, p. 278. Cf. Metes,Domni fi boieri din tulle romdne in oraFul Cluj, Cluj 1935, p. 6.

' Ziarul lul Simon NOssner, in Trauschenfels, Deutsche Fund-graben zur GeschicIde Siebenbilrgens, Braki0v 1860, p. 61. Se-credea cA Mihal sl-a trimes familia in Ardeal, Veress, Documenteprivitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi Terli-Romaneftl, IV,.(1932), p. 142, no. 72.P" Nu e vorba, cum spune cronicarul ardelean SzamoskOzy (InMon. Hungariae historica, Scriptores, vol. IV, p. 95), de casa -ins*a Vistierulul.

4 Hurmuzakl, III, p.465. Tot ap in instrucjille cgtre Fablo Genga,(21 Novembre), Veress, 1. c., I, p. 152, in cele cgtre Stefan Bocskai,trimes la ImpAratul, ibid., p. 155; in, InOilntarea de la 23 alelunii cAtre Valentin Prépostvari ; ibid., pp. 158-9, no, 86 : haucuprins fara pe sanea noastrd'.

148 N. IORGA

din Constantinopol constata formal aceasta: Apoi, che-mbu poporul i facand sa. se arda public politelecartile, au fäcut sä se she ca, asa cum se libera pesine de toate datoriile sale, asa libera pe supusii deorice sarcini i cine vrea sä-1 urmeze, sä vie la data-sul". Adeca strigarea la caste". cu aceasta a ajuns .sa atraga la dânsul o foarte mare multimie, aceia saraciifiind obisnuiti, Inainte, sä plateasca., putem zice, In fie-care luna un tribut, asa cä ramâneau lipsiti de oriceavere"1. Ceva mai tärziu va fi jertfit eutare boier, Din/AStolnicul, care se va fi Impotrivit noii directii contra.Turcilor 2.

Ceia ce grabi o asemenea hotärlre In faptul ca. Mihal.fusese In primejdie sä fie prins i de sigur si lucis.inainte de a-si Nadi hainia. Bänuindu-i-se gandurile, i setrimesese, mai de mult, -pentra a-1 pazi, silindu-1, ehiar-daca, I s'ar da bani pentru aceasta, sä se desparta decolaboratorii din krdeal, un cadilischer, un judecator-al ostirii, care se arata dispus sa-si afle iernatec Iiiaceastä tara nesigurd. El venise de pe eampul de lup1.1din Ungaria cu o adevarata mica caste de 2.000 deieniceri si spahii, pe rang suita de alti cinzeci de spahii_Se incepuse, spune Cronica lui Teodosie, cu o cererede bani, nu mai putin de 10.000 de ughi,_ pe care Mi-hal, care, din prudenta se Inchisese supt manastirea saIntaritä, o refusa cu hotarlre. Atunci se inscenasesita" pe, care trebuia sä i-o faca Turcul, care pornimilitareste cu un 1ntreg detasament, socotit la ode ostasi. Domnul se retrase in tabara acelora pe care iinfatisa ea tocmiti mai de m'ult ca sä ajute a gontdin Moldova pe domnisorul" Petru-Voda Cazacul, lucru

1 Hurmuzaki, Ill, p. 465.El a fost Inmormântat la Snagov,runde a 0 fost, de sigur, Mat

lorga, InscrIptil, 1, p. 151, no. 13.

s:

Si

vi-

mic

2

ISTOMA LUI MIHAI VITEAZUL 14W

vechiu de un an, Cum Turcul se asezase la beilic, loculcbisnuit de gazduire, In mijlocul noptii, inipresurat, elavu aceiasi soarta ca si creditorii, chiar In noaptea'care urmase mace 1u1 lor, pe care nu se poate sa rm-1n cunoscut.

Sigismund nu lipsi sä arate c Intreaga actiune, contracapitalistilor ca si contra celor veniti din tabara pen-lru iernatec" facut, nu de Mihai mnsui, pe care-1infritisa ea speriat de ispravile dusmanului, sovaitornehotárit", ci de singuri ostenii sal, anurne trianesipentru a aduce o hotarire care, In sfarsit, s'a produs

Tot In sama lor increzutul tânar, care se infatisaarhiducelui Maximilian ca fiind singurul damn de rb.'z-boiu la aceasta Dunare-de-jos, pune atacul de surprin-dere asupra Giurgiuiui, pe care Domnul, stropit de san-gele tureesc, se grabia sag ieie, cu cetate cu tot, ca sinu piece de acolo o actiune de rasbunare pentru fapla

pe cand Cronica Buzestilor spune limpede ca pur-cease Mihai-Voda cu Munleanii i cu Ungurii la Giurgiu

000lind cetatea Giurgiului, Incepurä a o bate cu tu,nu-iarasi tunurile ardelene, care-si faCusera datoria

la Bucuresti In aceiasi came de dusmani cal4vavreame i, vAzInd -Mihai-Voda a nu poate sa o dobtin-deasc4, caci c venia Turcilor ajutoriu arme i bucalede la cetatea de la Rusi, napustitu-o-au, i iardsi s'auIntors In Scaun ha. Bucuresti".

I Cele doua cronicl de tarn; Hurmuzaki, III, p. 465. Cf. cuSarbu, 1. c., I, p. 195, i urm., §i a noastra /Stork a armatel, cap. X,I. Totu0 cronologla celor doul macelurl Itni pare Inca a oferl greutati.Oricum, nu se poate ca al dollea sa fi avut loc dupi. atacul lui MihalIa Giurgiu, cum presinta lucrurile Teodosle-Walter, In Paplu, Tesaur,p. 13. Macclul In restul teril, de care vorbe§te Szamoskozy, Iv, p. 95,iiu e

Scrisoarea lui din 23, la lorga, In Hurmuzakl, XII, p. 18, no. mon.Aceiatil interpretare In scrlsorl ale lul Cardlo, Inca de la 22 Novembre; Hurmuzakl, p. 65..

s'asi

admisibil.

sq,

-$i,

si

IlIf,

150 N. IORGA

Pentru Sigismund, care si-a facut totdeauna ilusii des-pre lucrurile ce stäteau sa se intample, omorul dinBucuresti trebuia sä fie inceputul unei maH actiunigenerale de ofensiva a cruciatei cornandate de 'clausal:cu Francisc Geszty la Timisoara, cu 0 lovitura laOrade, cu amestmeul sefului trupelor Tnip ar te i dinUngaria Superioard, Cristofor de Teuffenbach, ba chiarcu interventia a Insusi arhiducelui Matthias 1, de lacare, dupa multä trudd, Ii venise In sfarsit titlul deIlustrisim" 2

Singurul lucru real, iesit dintr'o socoteala cuminle,fu lovitura, in acelasi moment, In ciuda vremii de darnd,.asupra tuturor culburilor de Turci de pe malul dreptla toate vadurile, unul dupa-altul: in Dohrogea la, Mein,in fata Brailei, Inca neatacata, la puternica Harsova,trecand pe la Targul-de-Floci din bid, locul cie des-facere la halciu a lanii nedaracite aduse de Mocaniidin Ardeal, apoi, mai jos, la Dantor, Silistra Turcilor,en_ un sangeac ruda a beglerbegului Europel, apoi la Sis-tov si la Rahova i, in sfarsit, pana la Vidin, DiiulRomanilor, Unele cete strabatura pietrosul cuprins do-brogean de la Cernavoda 3 pang. la Babadag, rdsfirin-duLsi calaretii pana sus la Oblucita-Isaccea i lasandu-iin jos panä la Rasgrad, mai adanc In Balcani4. Inaceste raite, care adusera pradä, dar mai ales lucre-dere a se poate capata biruinta asupra paganilor"- cape vremea lui Dan-Voda i lui Tapes, luar a. parte siUnguri, asteptand pe acel Albert Kiraly, care se Im-

Scrisoarea citatä.lorga, in Hurmuzakl, XII, p. 22, no. L\r.

3 Aceasta e 3Zyrmod4 din raportul venetian, In Hurmuzald, III, pfr69. Iar nu, cum credea Sarbu, o. c,, 1, p. 191, nota 2, Insusi Giurgiul.Varsovia", de node yin ajutoarele de care se mIr0 acela§i, e, simplu,Brasovul.

lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 25, no. Lx.

'

4

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 151

partasi apoi la ispravile rdzboiului pentru lege, dar maiales oastea boierilor Buzesti, Preda i Radii, cari invin-seril la Harsova, i Banul Mihalcea Karatzas, Greculdin Chios, odata in serviciul lui Mihnea, care IoviSilistrai. Moldovenii venisera, la randul lor, s distragalc,eul de straja si de panda al Turcilor la Smil-Ismail2.Dunarea Ingheat ii daduse prilejul sh treac i inDobrogea 3.

Cad si in Moldova se petrecuse actul revolutionaral varskii de -singe In mask. N'avetn,, ca pentru Mun-teni, o cronica, dar ,niste tirj. polone transmise laDanzig vorbesc de 30.000" de oameni pe cari i-ar fistrfins Aron-Voda, de 20.000" de ia Sigisrpund, cu

unguri, de 25.000" de la Mihai, de patruzeci detunuri ale acestuilalt Domn,S'ar fi lerfat pAcatul Gaza-cilor, chemati acurda din nou dupa o pradd recen( ,

ca niste crestini ce erau i ei, in ajutor. Pe la Craciuns'ar fi jertfit nu mai putin de o mie opt sute" de Turd.Aron Insa s'ar fi gandit mai mull la legatura, malveche, -cu Imparatul, la care ar fi trimies pe Vladic0(Mitrofan) i pe un Vornic Craste 5. Doi dintre pazitoriiturd ai Moldoveanului fund vkzuti, fiind trimesi poclonlui Sigismund, la Brasov indata dupg. Anul Nou6. Cudinii ..tmpreuna i medieul Oren al lui Sinan, si elun creditor, care ajutase pe Aron la Pomnie si acumlfilgaduise 45.000 de taleri ca sä scape 1

1 Cronica Buzestilor, pp. 2/9-80. Aceasta s'ar fi intamplat lnsànumal dupä victoria lui Mihal 1nsu0 contra lui Mustafà-Pasa.

2 Teodosie-Walter, p. 22.o Raport venetian, Hurmuzaki, III, p. 465.4 lzvoarele, In Istoria armatel,5 Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 23-4, no. LVIII.a Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardlnum, pp. 117-8 (cf. Impor-

tanta Vire din Liov, 26 Februar, dug aita din 14, Hurmuzaki, III,

pp. 224-5).p. 228.

Thu-

oeri

* Ibid.,

X,n.

152 N. IORGA

Constantinopohil rAsptmsese, IncA de la primele ve$tiale rasooalei, en caftanul a doi Domini noi: pentruTara-RomAneasca, uncle In Decembre a fost numit oclipa fragedul fiu al Turcitului" Mihnea, Radu 1, Incaun Moldovean, Bogdan, fiul lni Iancu Sasul 2, iar pen-tru Moldova un alt Moldovean, pretins fin al rebeluluiIoan-Voda cel Cumplit, dar fost Dobai muntean, Stefan,zis Surdul.

Pe Radu Il sprijiniau silintile parintelui On, acurnabeiu la DunAre, canna prin renegare 1i era 1nchisacalea la tron, dar care tinea neapArat sa-$i Inalte ma-mul In Scaunul Inainta$ilor: o adanca- si ginga$it iu-bire, dovedita prin scrisorile turce$ti ale, fiului Levan-tinei din Pera5, 11 Insuiletia In ce privesle pe sin-gurul oopil crestin care-i ramasese. Mihnea avea, dealtfel, prM legaturile lui cu foasta sa rudA, Ioan de'Marini Poli, Inte1egeri $i cu creginii, si Loan 1i capA-lase $i un papport ca O. treaca in crestinatale $i,redevenit cre$tin, sa se poata Intoarce in 13ucure$114.Bogdan, crescut Inlre Poloni la Liov, va fi gasil unsprijin Intro rudele $i. prietenii din Constantinopol airnaicii sale, o Greaca, venita si ea acumt la Constanti-nopol, cu cele doua fete ale ei, Omeliana (Emiliana) $iHrisafina, dar $i In autoritatea agentului polon, carepoate se afla $i "atunci la Poarta 5. Iar, in ce privestepe Stefan, chemat din exilul de 1a Chios, caruia-i erauzilele numarate $i al carui nume nu Intelegegn pentru

1, V. Iorga, Contribufiuni la istoria Muntenia, Ia Mem. Ac. Rom.,serla a 2-a, XVIII, p. 104, sI Studil al doc., Ill, p. LII sI urm.

2 Cronlca BuzestlIor, p. 279; Staviinos, In Papiu, Tesaar, I, p. 288.' V. nota penultimA.

-' Iorga, In H irmuzakl, XII, p. 36.6 Pentru 1597 acest sprijin e afirmat de Walter (p. 20), care se

afla lust* acolo sl povesteste multe lucruri Interesante, de care va fivorba pe urml.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 153

ce a -citzut bine AA lea pe urmà aces!. Bogdan, elregasise in Capita la turceasca sprijinitorii cari-i

dadusera g prima Double, si arnmuJe, pe langa Han,marele salt patron., pe Curt-Aga, omi al lui Sinan. VizirulFerhad, neniultamit eh nu avuse nicio parte in aeeastariumire, Ii trimiesese raspuns sa.-1 aseze eine I-a nurnit,{tar, luat cu pietre de unii Turci interesati, ispravisecedand1. Pretendentul era sarac 5i liptsit de un sprijinmai puternie 2.

Pentru a-i aduee in Scaun se alese. Pasa de Me-raas, in Asia Mica, nepot al Vizirului Sinan3susi fiul aceluia care fusese Marele Vizir MobamMedSocoli, Hasan Hadambul (eunucul), care se codise samearga in Asia pentru a ineerca o lupta cu, mull maigrea, aceia cu 2,Cazi1basii" sau Persii.

Pe cand Mustafa se ya indrepta spre obiSnuitul vadal Moldovei, la Oblueita, Hasan se opri la Ruseiuc,Mihai stand in fata-i la satul Pietrele, pe urm. disphrut.Sprijinitorul lui Bogdan-Voda astepta pe Tatarii Ha-nului, cart se intorceau, cu im nepot al lui si cu. 4.000de ostasi si eu sclavi, la o vreme asa de tarzie, darobisnuiti R bind greulatile iernii, din. Ungaria.

Nu slim ee cale va fi apucat primal corp tdtaresc easii ajungh in Vlasea. Ei frau, spune Mihai insusi, totalnestitaori ca tara e In plina rascoala 1. Dar, la Hulu-besti, Buzestii si. un boier Radu, din Calomfiresti, pecare si I-a insusit cantecul de vitejie, venira de se lo-vira cu Tatarii, caH aduceau marele numar de robiluati in cale, ca o prima straja, -la Pulinel. Al doilearand al ostii pustiului fu frant la Stänesti, in ziva de16 sau, poate, 21 Ianuar 1595.

Hurmuzalii, III, p. 464.2 Ibid., IV', p 187, no. ou.nc.8 Ibid., III, p. 469.

Pernice, 1, C.

I

Isi

si

154 N. IORGA

Imemnärile lui Mihai presinta dupa aceste luptecu nepotul Hanului sit cu Imbrohorul o ciocnire cu.Irdparatul" tataresc Insui, Gazi-Gliirai, care-si trime-sese robii i bagajele la Silistra i ar fi avut de endsi dea o lovitura. de surprindere si In Ardeal. Mi hai ise impotriveste lnszzsi: Cräsindu-1, 1-am atacat, i 1-amitratat asa, luck putini au scapat; i astfeI, cu ajutoruIlui Dumnezeu, am avut asupra lor Inca o biruinta,

tunurile i ce alle calabalâcuri au avut, dar-lususi Hanul a scapat i s'a adapostit In Silistra"1.Lupta s'a dat la Serpatesti, made, dupa Cronica Bu-zestilor, ar fi jucat un mare rol In aceasta biruintaBanul Manta, care s'ar fi aruncat asupra lor pe nepre-vestite, noap tea 2. Indemnat sa-si mi cerce odata no-rocul, Hanul declara. ca-i ajunge: am vazut L Incercatputerile lui Mihai Voevod"3.

Atunci sosesc pe neasteptate Turcil la Dunare, cucei dol Pasi si pretendentul Bogdan. Ei trebuie bnple-decati de a ajunge peste apa. Trecan& pe la alt sat, cares'a Amprästiat pe -urn* Marotinul, Mihai, cu presupusii10.000" ai sal, prada Rusciucul (13 Februar), gonindpe Bogdan, care ajunse In primejdie de moarte1.

1

P. 279.Pernice, /. c.

4 Cele doug Cronici. A Buzestilor, care face pe Mustafd sA vieIn Muntenia, pretinde cl, In izbirea cu Mihai, Pasa ar fr petit (v. p.279). Cf. Hurmuzaki, 1V2, pp. 188-9, no. dui; cf. ibid., [III, p. 225.Analisa unor mArturli gresite Iti SArbu, 1. c., p. 215 si urm:Nu sepoate, la el, ca un PasA ...sA fie si Ibrahim si Hann (v. p. 220).[ Datade 13 Februar o dA Simon NOssner, primind Ore de la( Muntani,de vreme ce Rusclucului i se zice, romAne§te,(Rusi (Rusch); p.61. Trecerea DunArli dupl celn douR ctonici la 25 sau la 27 lanuarInca. Mica expeditie a durat deci. Alt Sas pane luarea Oreischik"u-lui odatA cu a BrAiler Trauschenfes, o. c., p. co.

Raport al lui loan de'Marini Poll, In Iotga,`In Hurmuzakl, XII, p.96.

Ibid.

8

Lc.,

5

handu-li

d

ISTORrA LUI VITEAZUL 155.

Memoriul lui Mihai pomeneste astfel aceastä cruditfapta de rasb-rmare: Ani pus sä dea foc cetätii, Rusiipradand orice; unde ostasii miei au Mut o prada asade frumoasä, de-si vor aduce analinte totdeauna. Aimvolt apoi ca orice era In apropiere sa fie ars isi-Turcii titiai. Iar pe crestini, cu familiile lor, i-an4facut pe toti sa treaca in Tara-RomAneasca."1.

Acktste lupte din nenoracire n'au fast descrise de-

nimeni, Mihai insusi mnitamindu-se Incheia astfel:Aceastit putina slujba aim facut-o singura iarnitSi apoi m'amt dus sa ma oclihnesc In cetatea meaScaun" 2- Avem doar raportul lui liarvath care cancela-riul ardelean Iojica, In care arata cu ca.ta vitejie oei ital-zeci de Unguri trimesi la Targul-de-Floci ca 071 aperean resistat lit peste 2.000" de Turd veniti la pradainte de a sosi pedestrii lui Mihai Cu Francisc Nagy B. Laizvodul Logofatului, Silesianul Walter, care a vazut In1597 urmele ruinelor din 159415 ale oraselor turcesli depe Dunare, a adaus numai explicatii geografice si liuLpodobiri retorice pe care, cu strigatul de 1st's" laatac mi se poate pune uiiciun temeiu. Ele au fast.insa de o mare Insenthatate. ()stile trimese contralui Mihai fusesera pregatite cu Ingrijire timp de maimulte saptamani, si mlacar unul din conducatori eraprintre oamenii cu truai mare vaza la Imparatie; Do-gof#tul vorbeste si de presenta Intre soldati a InsuslAgai Ienicerilor, care nu putea sit apart decat In frim-tea acelor cari, putere de capetenie a infanteriei, eramsupt ordinele lui. Cand Tatarii erau comandati de IIa-nul 1nsui, ei represintau o impunatoare fella mili-

1 Perace, 1. C.Ibid.Veress, I. c., p. 183 (12 lanuar). Cf. ibid., p. 199: Valvoda da.

Mares e anon Valvoda, ma Imperature.

MllAI

aInteo

de%

Ina-

-,-,

156 N. IORGA

Lard. A fi Infruntat si pe unii si pe altii, si nu la ostrAmtoare cum se Ira face mai tärziu, ci In can*Iiledeschise ale Vlastei, a fi distrus putinta de aprovisio-nare Intr'un Tinut total prädat si ars 1, a fi pututretinea pe Turd pan d. ser va da lovitura care sd In-demne pe Tatari a nu-si Ind cerca norocul In vregrede iarnd grea, a fi trecut insusi si nu prin. simple-cete de pradd si parjol , Dinfdrea pentru a Incercasd. ieie Rusciucul, constituie actiuni Indräznete, grele,car3 prim izbanda lor vddiau pe generalul chemaL sit-smulgd. In orice Irnprejurdri biruinta. Laudele Ulf Med-rate ale lui Walter, care presintd pe c000sul Infläcdrat"Mihai In fata marelui si grozavului leu al Ildsdri-tului" care e Sultanul2, nu sant de, lac nemeritate.IDA clacd se vorbeste de atacul a 2.000 de haiducisi cativa Sarbi" la Sofia, cu o mare pradd 5, e vorba

o rdscoald locald, incurajald de isprdvile lui Miltai.Oricum, dupa ndvälirile din Februar si uciderea luiMustafh-Pasa, Ferhad zace cloud. zile de pat 4.

Nu Irebuie sà se piarda. -In vedere nici castigul cd.-pätat prin aceste a4iuni: vasele de pe Dundre prinse

vre-o surd saizeci de luntri1 cu sase mid Lunuri,pe Ibigd., se zice, alte cinzeci prinse In lupte cu Mus-lafa 5, si tot ce se putu addugi ea pradd folasitaare.rdzboiului pentru Domnia Insäsi 6. Din Dobrogea, sevorbeste si de 2.000 de Albanesi din Cernavoda, cari- sestrdmulaserd, dupä vechiul obiceiu al Dainnilor nostriitrecuti cu oaste peste Duniire, pe malul muntean 7 : el se

1 Veress, 1. c., p. 172, no. 94.2 Pp. 22-4.a Hurmuzaki, III, pp. 231-2.4 Ibid., p. 469.5 Ibid.6 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 26, no. IA.7 Ibid.

-de

ISTORIA LU1 maw VITEAZUL 15T

Inarmard pentru Ca, Impreunä cu alti ostasi, sä prade-pang. la Rasgrad1.

Si In acest moment al primelor victorii tabdra arde-leand, privind en invidie aceastä iloanda, nu desar-meaza cu banuielile fata de Mihai si de tara lui..Credinciosul Italian al lui Sigismund, Simon Genga).scrie fratelui trimes la Roma, despre lupla ungu-reascd" de la Pulinei i Stänesti 1 cu primul grup,taldresc, trecut pe la Nicopol, supt fiul Hanului, si apoidespre cea de la -Serpätesti, cu cei 20.000 ai Hanuluiceia ce s'ar fi facut prin. surprindere, vazAndu-se thcrau doar putini Tatari 2-, addugind a Bogdan a oferitin dar lui Gazi-Ghirai cinzeci de poveri de aspri casad sprijine, dar cä Hanul i-a lasat, la .Rusciuc, doarfiul cu 4.000, iar el a plecat mai departe spre Cerna-voda. El observä ca Românii, ispititi cu amnistie de Bog.-clan, care li propune a ucidd pe Unguri Intr'un atac,anume,Iscodit la Rusciuc, si, aflând-o, acestia ref usa.expeditia sânt nestatornici i usori, obositi de car-muirea lui Mihai", care si el a Ingaduit Talarilor a stacinci zile In tara sa fär sa se mai miste contra lor,ca Domnul a taiat pe sefii Bulgarilor cari i se oferiausi pe boierii Intelesi cu (Mush, ca el are legäluri cuTurcii, dAnd vina color Intamplate pe aceiasi Unguripe cari, neplatindu-i, e gata taie, precum voia s'oInca si la Pietre". Sigismund nu va interveni deci pana

1 Ibid., p. 37. Aceasta s'a IntAmplat lnainte de 3 Mart, ibid. De acestrald e vorba cAnd se spune cl RomAnil au ajuns la CY zi §1 jumAtatede la Adrianopol; ibid., p. 39, no. LXXXVII-VIIL

Pete e Pletre, locul unde Mihal vola, dupA Cronica Buzestllor, sa treacA Danarea, tar km, cum crede d. Veress, Plua Petrel(care e a lul Petre). V. Veress, Campania creftinlior in contra.lui Sinan-Pafa din 1595, in Mem. Ac. Rom., seria III, IV, 3, p.nota 2.

Se8 tau peste 1.0 0 de sclavi 51 1.5C0 de cal ; ibid., p. 98.

96F.

158 N. 1O1GA

nu va avea In Tara-Ronfaneasca mai multi ostasi, oriii vor sosi cei 16.000 de Cazaci ce se and Inca In Mol-dova 1

In acelasi timp se usura de primlejdie $i Moldova.s'a petrecut acolo, stim pe cloud i, prin stiri de

rdzboiu de la fata locului i prin importanta scrisoaredin 22 Februar2 a lui Aron Insusi.

Intaiu, pe când Moldovenii se margeniau sä pazeascanumai vadul de la Isaccea, Dorn:1ml nefiind gata silpiece el Insusi i Cazacii tocmiti de ansul inte1egfindsa lucrcze pe sama kr, fara a Ingadui sä li se anieslecein treabil un Domn pe care erau deprinsi a-1 prada'and voiau, tot Muntenii i Ungurii lui Mihai surprindla Silistra, chiar pe Stefan Surdul, din nou venit cucapugiui ImParatesc pentru instalare, care cade tie pecal si piere In lupta, sau dispare Indatä dupa. aceia,Turtucaia vecina, centrul de pescarit In aceste part,arz'and In flacari. Aceastä isprava e descrisä pe largde Ioan de' Marini Po li, care o aseaza. dupla un incidentde la Craiova, aratandu-se cä tot meritul ar fi fost alBanului Mihakea, care comanda 2.000 de oahaeni3. kcestmerit. e recunoscut, de altfel, $i de Mihai, care trateazacu despret pe.rivalul säu. un oarecare Stefan Voevod"1.

Tot ahmci, la Nistru $i la Dunarea-de-jos pornise.avantul salbalec al Cazacilor Intelesi cu Aron.

Condusi, se pare, de Nalivaico Rusul 0. de 11oldo-vcanul Loboda 5, a caror amintire ramase asa de vie

pcste o jurnatate de veac, scriinduli cronicaIbid., p. 99.

I Teodosle-Walter, pp. 23-4; scrlsoarea lui loan de! Marini Poll,In lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 36-8, no. mom,

3 Ibid., p. 37.Pernice, I. c.

5 loan de' Marini Poll vorbWe de"Michoszenski i Stanislav Chlo-picld ; Hurm _mak!, 111, p. 2)1. El e cei care furIi pe fata unui boier;

p. 222.

Cc

Meat,

"ibid.,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 159

terii, Vornicul Ureche, care lucra dupa 1nsemnärile ta-talui san Nestor, 1i muta pe vremea eroicä a lui Stefan-eel-Mare insusi, ei, mesteri In a dijmui iarrnaroacelede- granita, se arunca asupra Benderului; dar, de sitinura cetalea Impresuratä !mai white luni de zife, n'oputurit lua. Rasarind Intr'un alt iurus la Cetatea-AllAei se gasira inaintea formidabilelor Intarituri din evulmediu, refäcute de Domini moldoveni, si se alesera siaici numai cu pleanul si cu gloria Turoo-Tatarilor ucisipe loc si in cale. Din aceste pal-0, si de la Oblucita arsade dansii, ei putura culege, se spune, dar si de labictii Romani cari stäruian sa locuiasca in aceste vechilocuri ale neamului loro suta de Mii de boi si patrusute de mii de oi"1., Prada, cu cele Mai maH cruzimidin partea Cazacilor, cari ar fi snit pe femene Tatarilorsa-si friga si sa-si manance copal., a fost asa de im-bielsugata 2, incat la Brasov se vindeau cai cu Cate8-12 ughi. Un oräsean de aici a cumparat cu 0 sutade taleri cinzeci si doi de boi, patruzeci si sapte devaci, patruzeci si patru vitei tined." De la d Turcoaicilin Tataria s'ar fi luat un juvaier In valoare de 200,000de florini. 4.000 de crestini ar fi fos t scosi din robie.

In scrisoarea sa de la 22 Februar catre Sigismkind,Aron insusi, care avea soli si la Viena si: in Polonia 3.,Infatiseaza lucrurile altfel4. Cei cari au aparuL in fata

1 Iorga, In Hurmuiald, XII, p. 26, no. IA. Aiurea e vorba numalde 16.000 de- bol; Ibid., III, p. 230.

2 Reussner, In Epistolae turcicae, IV, p. 122, reprodusa in Iorga-Hurmuzaki, XII, p. 31 *I nota 3. Cf. Hurmuzaki, III, p. 227. A sevedea 0 lorga, Chilia fl Cetatea-Albd, p. 209 0 urm.

4 Veress, 1. c., pp. 184-5, no. 162 ; p. 196, no.110; p. 202, no. 115.4 Alta forma, in Iorga, in Hurmuzakl, XII, p. 31, nota 3; Veress, 1. c.,

pp. 175-6, no 97. 0 scrisoare despre rasbunarea Sultanului, pentru unsol In Polonia oprit, asupra cre0inl1or din Constantinopel; Veress, I: n,p. 182, no 99.

160 N. IORGA

Benderului, pe care el II numeste cu vechiul naileromanesc de Tighinea, au fost ai sdi si Ungurii dinoastea Ardeleanului, supt un Emeric Becz si AndreiBarcsai, pentru ai nostri: Bercea Andreias"; de cu-rlind sosit, dar el apasa Intaiu asupra Moldovenilor sai,ca sa se inteleaga ca de la dânsul a pornit initiativasi ca ea a fost servita de ai lui, nu de ajutorul strain,Aproape ar fi si luat-o", dacd n'ar fi räsarit Cazaciicu pretentia lor de monopol In acest domeniu de luptAsi de prada. Ostasii domnoti, caH se si asezasera suptcetate, trebuird deci sä plece. Alta ceatd, Para Cazaci,se Indreaptä spre Cetatea-Alba, macelarind In cale trupetataresti care se intorceau, si cu familiile lor. Midiese Intru intampinare begul cetatii, el e batut asa.ca scapa abia cu opt dintre ai sai, luandu-i-se sleaguritobe, trambiti. ,De dincolo de Dunare chiar, doua gruperapezite in Dobrogea se intorc eu aceiasi izbanda sicu aceleasi steaguri.-El insusi se presinta ca aflandu-se-In Bugeac, de uncle fagaduieste sa mai trimeata stiri,pe care le \spera fericite.

Sigismund era la Brasov in a doua jumatate a luniilui Ianuar, asteptand soIii lui Mihai 2, a caror misiunen'o cunoastem. Nimic nu se alesese din planul maralui cruciate, cu privire la care In Apus se raspandiserazvonuri asa de exagerate, Incat se credea ca Sarbii"lui au ars Aftianopolea 3. Nici Timisoara, vonica tinta,nu fusese luata, nici Oradea zguduita, nici Serbia libe-rata prin interventia lui de Craiu al Ratilor, in legatura

..

cu voevozii si clericii lor.Atitudinea de independenta, asa de fireasca la Mihai

1 Cronica munteanä, p. 2b1.g Jorge, In Flurmuzaki, XII, p. 32, no, 'Awn.8 Ibid., p. 29, no. Lv.T.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 161

Ii desplkea peste masurg.. Ni Inchipubn eu ce senti-mente a prbnit el Inapoi pe cei d'intgiu capitani trimesiIn Tara-Rornâneascg., pe cari Donbaul muntean nu-isuferi", dup g. ce avuserg. Imputaciune cu dgnsul"1, debunä sama fiindeg. Intelegeau sä lucrezt pe swim lorproprie, ea ascultand numai de printul lor ardelean:Dar mai nemultamit trebuia s1 fie de Moldovean, nunumai pentru cä acesta cuteza sa Intrebuinteze acelasiton de Domn neaLgrnat, ci mai ales pentru ea, departede a se tinea numai In legifturit cu acela care se intitulafudul: eu, mila lui Dumnezeu print al Sacrului 1,mipe-riu Roman, al Ardealului, Moldovei, Valahiei Transal-pine conte al Secuilor, precum i Damn al unei partidin Tara Ungureasea" 2, el se grabise a trimete solierivalului care era regele Poloniei, cu o sable, un buz-dugan, doi cai i doi cnni de vanatoare, Inca din primajurnatale a lunii lui Februar 3. Un alt sol moldoveanerq in Cracovia la 24 Mart 4.

De fapt, cu o saptarana Inainte de a scrie Ardeleanu-lui, Aron se adresase lui Zamoyski, acest vechiu prieten,anuntAndu-i o biruintg.' la Oblucita contra a 4.000 deTurci" si a tuturor Tatarilor din Dobrogee, de cari nuvorbeste nimic In scrisoarea precedentd, daca n.0 etre ele doult o deosebire de calendar, si aceasta sa fie ceamai noug.. La Cetatea-Albit a lost Invins un Sultantataresc cu 7.000" de astfel de pagâni. Biruintile luiMihai Ant i ele semnalate, cu cele mai marl laude:

Cronica Buze§tIlor, p. 280.V. de pIldA, lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 26, no. IA.

o Ibid., p. 31, no. Liu. Cf. §I Hurmuzakl, IV, p. 229. In legatura cuaceasta solle e scrisoarea de la 6 Mart, a unul episcop polon ; Iorga,In Hurmuzakl, XII, p. 33, no. montI. Intr'acolo se adresase I PetruBchiopul, care se gAndla Inca la un adapost In Polonla ; I. Bogdan, InHurmuzaki, Supl. It', pp. 323-4, no. ct..xtv, unde e atrIbulta Caza-cului".

lorga, In Hurmuzzki, XII, p 35, no. unotw.11

4

0

Mi-

162 N. IORGA

Tatarii pierd bagaj, tunuri, steaguri", fiindpand pe parnintul turcesc, de unde nu s'a Intorscleat a treia zi". Tara noastra", scrie el cu mandrie,e cu adevärat un zid a toata crestinatatea contra aces-tul pe care-I inemj -aproape In spinare." Inloath. aceasta Increzutd povestire nu e niciun cuvantdespre Sigismund i Ardelenii lui. In ce priveste Mol-dova, se vorbeste numai de oamenii ei, iar Domnulvecin are doar ajutoarele de la Domnii crestini"1.

Om al ImIparatului Inainte de orice, Moldoveanulpastra, färä sa, se preocupe prea mult de Sigigmlund,vechile legaturi ale Casei sale, a Lapusnenilor, cuPo Ionia. Nu e 1r folog sa aruncam o privire In urrnaasupra lor.

Inca din anul trecut Aron, care avea langä sine o sbra,maritata. cu Polonul Orzechowski i ea recunosteadeci ca frate pe acest bastard i maritase o nepoata,din aceasta casatorie polona 2, cu un alt nobil din Po-

Czolhanski, acestor rude li Muse i pazacetatilor de la Nistru 3- vorbia in Iasi, unui agent polondespre miscarile Tatarilor, cari chinuiesc i ucid hmeaprin. ratacirile In legatura cu luptele din Ungaria, dar seImprastie Indati ce gäsesc o adevarata oaste in calea lor.Declarand a se tinea de mai vechea sa legatura .cu re-gele Poloniei, Aron se arata Ingrijorat nu numai dinpartea Turcilor, dar si din a Muntenilor 4. Mtä deci careerau atunci adevaratele lui sentimente faiä de Mihai,care totusi 11 va ajuta, i intr'un chip .asa de esential,cu pupa. vreme In urma. In curand, cum lIanul Intre-base pe Domnul Moldovei dacä e bunä calea pe carePetru Schiopul, cu mica lui ceatä, trecuse In terile

Hurmuzakl, Supl. 11', pp. 340-1, no. cuomr.' 1. Bogdan, in2 Ibid., p. 336.° Veress, /. c.,

I. Bogdan, inp. 160, no. 87.Hurmuzaki, Supl. pp. 327-8, no. cum

urmariti

Ionia,

Ink-

dusman

8 II.,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 163

paratului, Aron scria cancelariului-hatman Zamoyski,,,prea-scumpul damn i prieten", despre aceastg ante-nintare a unei ostiri de 150.000" de ,,pagani" si el adau-gia: Daca acesti pagani au nevoie de calauzi, cauteaiurea, dar nu la noi, caci noi urmam a voi sä ne ran-duim de partea crestinilor i santem chiar gata sämurim cu dansii"1. Sultanul Insusi Ii ordon.ase säajute trecerea hordei 2, dar Aron Indemna je Polonisa. resiste In munti I ii dadea si sfaturi pentru aceasta.Czolhariski Insusi pleca In Polonia, cu a solie tainica,la 7 Mart3. Sosise In Moldova si un agent pontifical,In drum spre Polonia, i acelag recomanda pe trime-sul Sfintiei Sale Intru Hristos Papa Ramului"4. -Cutoate aceste Instiintari i oferte, Zamoyski nu era 1nsape atunci deplin. asigurat In ce priveste intentiile Dom-nului Moldovei 5.

Sigismund Báthory va fi stiut de. malt cat de sovai-toare6 credinta acestui om pe care el 11 considera caun subaltern, cu o Inisiune nnlitarä bine precisata, carenici uu i he pArea bine Indeplinitä. Traria lui obisnuitäse unia cu un sentiment de teama In ce priveste aceastavecinatate moldoveneasca. Unindu-se cu nemultamirile,Inca ascunse, fata de Mihai, aceasta trebuia s Indemnesufletul nelinistit al acestui vanator de naluci. la aanumita masura care sä-i satisfaca, i acea trufie i sa-1

linisteasca i In ce priveste viitorul In tare nu stiu.96

Ibid., pp. 328-9, no. axvil2 Ibid., pp. 333-4, no. CLXXI. Cf. *I n-1 urinAtor (explicatii ale lui

Zamoyski).3 Ibid, pp. 329-30, no. cLxvIlt,4 Ibid., pp. 331-2, no. CLXX. E curload scrisoarea LogofAtului

moldovean tef an despre vestea din Muntenia CA n4te Tatar' auaims la localitatea munteand Furthian` ; ibid., p. 339.

5 Ibid., pp. 330-1, no. cututo BAnulell exprese In lorga, in Hurmuzald. XII, p. 34, no. LxvIII.

sarsi

e_

164 N. IORGA

cresta cu sabia nimic. Peste putin o schimbare impor-tanta era sd se petreacd In legAturile Ardealului, carese consiclera ca stäpan si dincoace de Carp* si erilecare nu ardtaserd absolut prin nimic o atitudine cores-punzAtoare, decat ceruserd un ajutor de ostasi, la carese credeau Indreptatite, Indalli ce, cu un risc mai grender5t al oricdrui alt stdpanitor, se alipiserd la cruciatcajutor pe care, bine Inte les, se Indatoriserd intre-tinea din propriile lor mijloacel.

Din partea Turcilor nu se Inured deocarndatii oexpeditie de pedepsire". Se intrebuintd numai mijlocuI

cdci politica Indrdzneatd si plind de allteaprimejdii a Dominului celui nou Ingrijora pe unii dinoarnenii trecutului, Intre cad si Greci, cari-si urinaulegaturile cu ConstantinopoluI.

Astfel incidentul, pdnd acuma räu Inteles, de la Cra-iova. Acolo se revoltase un numär de Sarbi si Ro-rnni", din oastea cdutatA. In tara chiar printre te-rani sau cdpatatd pmin Imbieri de leafg. la Sarbo-Bulgarii de peste Durth're; e drept cd roan de' Ma-rini Poli, un om asa de bine informat, pretinde cderau Sarbi, vre-o mie, cu vre-o trei sute de Turci, ve-

niti cu totii din ATidin 2, unde era Hasan, fost Pasd deBuda si un Pasd din Asia Mica. Banul Manta aratd,dupd marturia Logofátului Teodosie, sa fi IngAduit,dacd nu si intetit, ateastd ridicare, de pe urma cdreiaScaunul Banatului ramase temeinic pradat; se poatecd acest Grec care, ca si Mihalcea dacä nu e vorbamai curând de acesta chiar, vechiu casnic al Mircestilor

sa fi lost inteles cu Turcul" de la Nicopole, Mihnea.

1 Pentru legaturile lul Aron cu ImpAratul prin Polonla v. ibid., pp.34-5, no. mom

s Ibid., p. 36.

a-1

tradarii,

,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 165

Mihai ierta acest pacat aceluia pe care-I pastra Inrostul de odinioara; ostoii cari se räsculasera, proba-bil si fiindcà nu vor fi fost platiti la vreme, ramaserasi mai departe, In serviciul Domniei 1 Dupa MariniInsa izgonirea pradatorilor ar fi fost hotarlia de ne-gustorul ragusan Delimarcu, care adunä un pup delocuitori 2. Ei fura trimesi, adaugandu-li-se Kiraly, sica garantie de credintd, sa-si capete lefile aiurea: unatac la Braila aduse un mare resultat: cea d'intdiucucerire §i distrugere a uneia din cetd(ile de mu16pdvnite ale Turcilor de pe malul drept. In scurte cu-vinte de constatare o spune cronica Buzestllor, cadramasera straini de aceasta isprava, datorita acelulacare trebuia sä li fie MI rival: Iar Mihai-Voda 11 trii-

mise (pie Chiralbert") la cetatea Braila, si, acolo, toc-mind ostile, inocpura a bate cetatea tare" cu tunurilecele vechi, ori si cu allele, adause, si o sparserapan' In pamânt, si multi Turd perira"s.

Era acolo gala avere, scoasa dintr'un mare comertinfloritor,- Incat se culese peste un milion de aur",ascuns de locuitorii bogati si In panite si In. ciorhä 4.Pentru aceasta mare isprava avem, de altfel, Insasiscrisoarea lui Albert Kiraly, datata din Braila chiar,la 24 April. Infatisandu-se ca singur cuceritor, cu drep-tul de a hotarf In ce directie pleaca, el arata, ca a trimeso ceata de infanterie, cu doudzeci si opt de calari, laBabadag, prin campii foarte roditoare", dar, atacatide cloud ori, acotia au trebuit sä se retragd, fara aputea aduce robii, cari furl ucisi, ba nici chiar vitele,

1 Numai in Teodosie-Walter, p. 25.2 Ibid. E deosebit de capitanul cu acest nume.2 P. 280. Pentru predarea lor, carl au fost ucl0 apoi de haiducl

flit stäpAn, v. §1. :Area din Alba-lulia, 28 April ; Hurmuzaki, Ill, p. 234,5 Nelte fugacle et nelle pignate della minestra ; ibid., p. 476, no.

XLI.

166 N. IORGA

jertfite i ele la trecerea apei. Se pregatia sä meargala Gherghita din ilfov, cu gandul de a Ina acolo omica trupa de observatie, 400 de pedestri si- 135 decalari i Cum se va vedea, peste putin se aseza acolo,

Tinutul recuperat, dupa aproape o jumatate deveac de stapinire turceascd, un al doilea Ban, crea-liune a lui Mihai, care avea supt paza sa de margirke,.

Buzäul si

Ceia ee hotthi i raporturile dintre Sigismunci i ceidot Domni vecini i rolul lui Mihai-Vodä fnaintea tutu-,rora In oe priveste räspingerea marelui atae pagln",a fost disparitia, Inca de la 16 Ianuar 1595, a bietuluiSultan Murad i suirea pe tron a euiva care avea cutotul alte porniri, i mijloace neasamanat superioarepentru a le sprijini, un tanar caruia de la inceputai lui i-au atribuit misiunea de a rasbuna Implaratiaasa de mult timPo jignita In n] andria i In interesele et.

Se spunea de Mohamtned al III-lea, care avea inainteaochilor pe cuceritorul Constantinopolei, ca el nu semultthneste a voi pedeapsa rebelilor, frAngerea dusma-nilor din Europa centrald, ei ca. gandul Ii umbla panala Ronia2 ca al lui Baiezid I-lu In manunata poerna alui Emineseu. La inceputul lui Mart vesti din CapitalaImperiului spuneau despre dansul cA urmeaza cu (tar-nicia lid i maretia de suflet, asa ca toti spun cä n'amai lost un print ca dânsul In Casa Otomanä, nici nuse poate compara cu ansul Alexandru-cel-Mare". Po-runci spahiilor, i celor cari fusesera in lupta,

Liorga, In Hurmuzaki, XII, p. 45, no. xctv. Mihai, care era atuncfIn Bucuresti, trimesese pe un Martin Borbély sä-I adua alte trupeardelene; v. n-I precedent. Cf. §i ibid., pp. 40-1, no. mu= ; p. 44,no. xcit.

Ibid., p. 30, no. LxvIr.B 0 scadere a valorli asprului, pentru popularitate ; ibid., p. 36..

3

sa

1

In

Si Braila.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 167

meargA din nou la Dundre si, de n'au unii cai, sdporneased si pe jos. Si breslele trebuiau sd-si deiecontingentul. El lnsusi ar iesi: la Adrianopol, .ca sefsuprem al ofensivei generale. Vizirul Ferhad era pus Inlocul hti Sinan (16 Februar)1 si Insdreinat sd Intre in,Ungaria i se s'i ddduserI Insemnele oomandantului;la Dundrea-de-jos erau sä fie InIdturati nu numai Dont-nii, ci si traditiile de autonomies avand sd fie asezatibeglerbegii si Intr'o tarA si In alta2, hotdrire asupracdreia bask, dandu-si sama de cat ar putea rdbda tara,se reveni 3.

In momentul cand se pregglia aceasta furtund, prin-tul Ardealului Intreba la Praga, unde nu voiau sA-1dea o directie, ce ar fi de fdcut cu cei doi Domniromani, pe cari ar fi voit sd-i desfiinteze, suprimándchiar Domniile, ale cdror teritorii s'ar fi anit cu Ardea-lul. El pretexta cA amAndoi, Mihai ca si Aron, nu segrAndesc poate la alta decal sd se Imbogdteascd si apoisd fugd undeva ca sd se bucure de stoarcerile fdcuteacestor biete populatii'4.

Stirile lui Aron, totusi un vechiu prieten de pe vre-mea cand, dupd ndvdlirea Cazacilor, Intreba prin co-mandantul Ungurilor sdi, Barcsai, pe Sigismund dacdtrebuie sd-si rAsbune pie Poloni" 5, erau considerateca mincinoase. Loan de' Marini Poli asigurd si el aceasta.Tara nu vrea pe acest Domn trandav, care std la Iasisi bea cu prietenii sal, Grecil din Constantinopol, Intrecari cunoscutul prelat -oonstantinopolitan, amestecat_,si

I Hammer, o. c., H, p. 848.2 Iorga, In Hurmuzakl, XII, pp. 33-4, no. txxix. Cf. Hurmuzaki,

III, p. 468, no. xxxvi, pentru Intentla de a pleca personal a Sulta-nulul.

3 Ibid., III, p. 469.4 lorga, In Hurmuzald, XII, p. 35, no. LxxxIII.a Vertss, I. c., pp. 143-4, no. 79 (Putna, 31 Octombre 1594).

168 N. IORGA

In afacerile polone, Nichifor ""zis Dascalul 1 Pribegiiridicati contra lui formeaza o adevarata oaste de 8.000de oameni, cari colaboreaza cu Turcii. Incunjurat deRomani si Unguri, Hatmanul Stefan Räzvan, aproapeam pribeag si el,, _face ce-i convine, far a. a intreba nuDomn pe care4 despretuieste 2. In zadar MitropolitulMitrofan asigura, la 7 April, pe Bistriteni, ca Vodase poartä bine, a a luat si cetatea de la Snril si caTighinea e foarte strans Incunjurata. 3.

Inca de la 24 Mart noi trupe ardelene, doug. -sute deoameni, treceau In Moldova4. Indata dupa aceia obis-nuitul corespondent ragusan poate scrie ch.' banuiala luiSigistrund a crescut, pentru ca Aron pune sa se ucidanoaptea unii din Ungurii pe cari i-a dat printul, ame-nintând cu moartea, pentru o 'pagubd de rind; si peMihai Tolnay, fost sol al lui in Ardeal. Se si yorbestel_de putinta de' a se aseza ca Damn pe Itazyan. De si, decurand, acesta fusese gonit de la asediul Cetatil-Albe,de catre Turci, Tatari si pribegi, dar tot Räzvan e acela-care a luat Smilul, cu vechile tunuri unguresti, purtAndsterna Corvinilor, luand. de acolo, si din Chilia vecina,-o sutd de tunuri, intre care patru mari 5. Marini acusape Aron cà el ar fi instiintat pe Turd ca li Se prega-teste in acest punct o lovitura 6.

La 16 April se tinu dieta Ardealului la Sas-Sebe.s,ambii Domini furd convocati acolo, ca ,i cum ci ar

fi mdmlbri cli Statului,ardelean. Ori, dac& nu yin, satrimeata fiecare din ei doisprezece boierif pentru a

1 lorga, In Hurmuzakl, XII, p. 42. Cf. lorga, Arlclzifor Dascalul,In Mem, Ac. Rom., XXVII (1905).

2 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 38, no. Lxxxx, Cf. Metg, Domni41 boleri din ferile romdne in oraful Cluj, p. 2, (RAzvan ca AgA,sol in Ardeal).

a lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 40, no. LXXXIV.4 Ibid., IN 38, no. LURIA.5 Hurmuzaki, III, p. 472, no. xxxix.6 Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 41-2, no. xci.

si

ISTOMA LW MIHM VITEAZUL 169

face ImpremiN dieta generala si a Incheia ce va rt.de nevoie pentru, crestinatate i binele Statelor"1. $iIoan de' Marini adauge, ca., de nu s'ar supune, vor ftamandoi deolara(i trddlitori i imediat schimba(i 2

Adaugim a Inca la 10 Februar 1595, In dieta de laCracovia, se produsese o ciocnire Intre solii lui Aronal lui Sigismund Bathory, cari se gasird Tata In. fat/inaintea Polonilor, de la caH ambli cereau ajutor. Mol-dovenii, caH voiau 5.000 de oameni pentru paza laDunare, litre ei si un episcop, spuneau lamurit--ca nu se mai pot sprijini pe alianta cu Ardealul, cadslabii cu slabii nu se pot tinea fmultä vreme" iarUngurul din Ardeal a. observat cä Domnul Moldoveie un oat uor fi de aceia socoate cd prinful, stdpinutsdu, se va gindi so-1 2nIdture"3.

Cum Aron, cel Inamjurat de Greci constantinopolitanisi ea prieteni la Imparatie, jar, pc ling aceasta, in ne-conlenite schimburi de solli cu Zatdoyski, pdrea cu nu seva supune, se procedd. brutal. Inteo convorbire cu nun-tiul papal, care sosi tocmai atunci In Ardeal, Sigismtundse Indreplatia spuind ca a descoperit Intelegerea as-cunsa (a lui Aron) cu Turcul i ea voia sa ucida pe taiostasii pe caH trhnesese In ajutor". RelaVile cu.Polonii erau In vazul tuturor, si avem si o scrisoare anunciului din Varsovia, Germanic° Malaspina catre dan-sul 6. Tar In instructiile lui Sigismund catre agentalsat! la Roma se spune cal s'au gasit scrisorile grin care

1 Aceiasi stire din Alba-Iulia, 10 April ibid., p. 231.' Iorga, In Hurmuzakl, XII, pp. 42-3.° Isopescu, Alcuni documenti inediti della fine del cinquecenfo,

in Ephemeris Dacoromana, II (124), p. 482, no. Ix; p. 485, no.xll. Se hotar1 sl nu se dea ajutor taps, nicl adSpost, In cas denenorocire, lul Aron; ibid., 483, no. x.

4 Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 52-3, no. cxt.5 Veress, 1. c., p. 196, no. 110.

si

170 N. IORGA

Aron se scusa fall de Turci, cland vina pe Ardelean, cuadausul aceleiasi Invinuiri ca avea de gAnd sa-si taieUngurii din caste!, ba Inca se descoperisera legälurilecu Polonii i mai ales cu acel var -al lui Sigismlund,tanärul cardinal Andrei llathory, care nu banuia cetragedie-1 asteapta 2

Deci se Incuviinta o lovitura din partea lui Raz--van, care, prinzand pe stapanul sau si pe sotia aces-tuia, o Cantacuzing, deveni 'un non Stefan-Vocla8.

,Razvan se intelesese, pentru lovitura care trebuiasa-1. ridice pe ScaunuI la care avea asa de putin drept 4,

Calogherà i cu comandaiitul Ungurllor, Mihai Tol-nay 4. Ar fi fost sigur die sptijinul influentului cancelariuardelean, de natie Rorna'n, Iojica, la care s'ar fi stre-curat de trei oH noaptea. Andrei Barcsai poruncestehusarilor unguri din Moldova sa nu stea Impotriva. Pg.-rilsit de garda sa, Aron ar fi fost asa de manios, desa-si ucida copilul, pie care 1-ar fi scapat mama 5.. CumCazacil voiau sa-1 rasbune, li se oferi, cu tot felul deasiguräri i Imbunari, 24.000 de galbeni daruri.

Pura ucisi o parte din boierii lui Aron, care avuseIn Novembre In jurul sau pe Gheorghe Vornic al Tarii-de-jos, pe Carstea al celei de sus, pe Rizan ca pArca-

Ibid., p. 219, LegMurI cu ImpAratul i cu Poloni; ibid., p. 220.2 Hurmuzald, III, p. 236, 0 interventie polonA pentru el, ibid., p.

238. Scrisorl aflate la el, Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 66, no. own.RelatIlle FIJI din 1594 cu Ardealul, lorga, In Hurmuzaki, XV, pp.

729-30, n-le mcccxxxvn-vm.In Isopescu, Alcuni documenti inediti,p. 497, no. 'mix, el apare

ca Petra. Ar fi al lui Petru Schlopul, dar e mai probsbil cA InPolonla se fAcea confusie cu alt $tefan, aflAtor atuncl in Tirol, bAle-jelul lul Petru-VodA.

5 Pentru toate acestea procesul hil lace, h vinult §1 de otrAvirealul Aron ; lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 383-4. Nichifor DascAlulspunea cA a botezat pe flica aceleia pe care a luat-o de sotie Aron ;lorga, Nichifor Dascdlul, In Mem. Ac. Rom., XXVII (Um), p. 199..

fh1liuI

5

ISTORIA LUI MINAI VITEAZUL 17 1

lab de Hotin alaturi de ruda sa polona Olihovschi",adecd Orzechowski, pe Vasile i Lupiu Orcalabi deiNeamt, pe Condrea si Ilea la Romian, 13e lani ca Pos-telnic, pe Ciomartan, dintr'o familie pe care o voltnmai IntAlni, ca Spatar, pe Cod ca Paharnic, pe TanasieIn rost de Comis, pe langa. Grecii Calugher", al:3aCalogherà din Creta, i Stamate Stolnicul Sora Daml-nului prins, vaduva, ft zugrumata Intreuna cu. copli e15.

Cum a primit tara aceasta schimbare, cu rasturna-Tea 1 trimeterea In tTngaria" a lui Aron o arata acesterAnduri ale parcalabului Nicolae din Hotin: Dunmezeuatot puternicul, din Insasi a sa Indurare, a socotit asaca toata crestinatatea sä fie unita, si ea ni-a scris despreaceste scrisori ca Preasfintitul nostru Domn Papa dela Roma, prea-puternicul Imparat al Romanilor, Pala-tinul Ardealului, Marele Duce al Mosoovei i ceilaltifoarte multi printi al crestinilor, cu Invoirea tuturora,au ales pe Stefan-Voda. Domn, pe care tot poporultoti negustorii 1-au prima cu draga inima" 3.

Ca si Aron altd data, si pentru acelasi motiv c Ar-deleanul nu numai cd n'are, cum 'a leigdduise, puteri casd-t apere, dar nici pentru a se pdstra pe sine", Mihaicerea de la Poloni ajutor, In luna lui Maiu. Se aratajignit de Inlaturarea lui Aron, contra caruia el Insusifusese IndemnagA.

La 21 Maiu prisonierii de Stat, cu averea br mare 5,.Isi faceau Intrarea In Capitala Ardealului 6, Sigismundti trimetea In castelul cliii Vinti, ale carui imoosante

1 Skie Stinghe, Istoria blsearecei .5cheailor Brafovului, Braaov,.1899. Lipsefte Hatmanul. Nu avem un document cu boieri de la Stefan.

2 lsopescu, I. c., p. 497, no. XXIX.3 Ibid., p. 493, no. xxli.6 Ibid., p. 499.5 Hurmuzaki, 111, p. 237.8 lorga,.In Hurmuzakl, XII, p. 46, no. xcvn.

si

ti

172 N. JORGA

ziduri pustii se Arad i asta.zi; acolo Aron, km om cumintei,-care deplangea la Brasov soarta Domnilor rornidnestisapati de dusmani 1, era sa. taloara., ramlasitile lui fiindinmormrantate in noua bisericuta romaneasc a. din mar-genea Bälgradului acestuia 2-Pentru Mihai era o tovitura: se parea c tragedia

din Moldova affunta pe a lui mnsäi. .,.$1 in boierime%munteana soarta lui Aron fu privita cu comipätimire.Cronica Buzestilor, asa de sigur a. totdeauna, scrie asa:Nevoindu-se Aron-Voda pentru crestini tare, WailTurci multi, ca sä dobandeasc a. cinste; iar el cazu laSmare pacoste si napaste, pentru mfulte pAri raincinoase.Cii. trimise Bator Jigmon de-1 legase cu Doamha sa, .5,14luari toatä avearea, sco4andu-1 din tall ea mare rusine,bagandu-1 in temnita Vintilorz boiarii i toatecapetele, la Aprilie 23 (2 Maiu st. n.), an 7103, i pu-sera. Domn in local lor pe Razvan, care era Aga laAron-Voda, si-i schimbara munde: Stefan-Voda. Iar

daca prinse de veaste, foarle se intristk".8.Slim cd, Mai tarziu, Mihai a vorbit cu mult despret deRazvan, care, totusi, /11 va ajuta in lupta lui cea mare;daca nu de maica lui, Tigancä dup6 legenda bxploa-tat6 de Hasdeu in drama sa romantica, se pomeneste

1 lorga, In Hurmuzaki, XII p. 46, no. xcvit. Data In documents e Instil vechiu. La 10 era la Brasov (Trauschenfels, o. c., p. 90). Stäacolo zece zile In casa lul loan Hirscher (ibid., p. 145).

2 0 stire din Alba-Iulia, 12 Malu, vorbeste sl de copiil lui Aron.(unul, Bogdan, e mentionat sl in diploma lul Aron pentru bisericaSf. Nicolae a Schellor din Brasov, 28 Novembre 1594. V. SterieStinghe, 1. C.. adaus slavon ; Hurmuzaki, III, p. 254; cf. ibid., p.106; lorga, In Hurmuzaki, XIl p. 52, no. cm; Veress, o. c., III, p.236. Cf. sl Cronica Buzestilor, p. 281. V. Inca Sarbu, 1. c., pp. 252-4.Nuntiul In Ardeal vorbeste IA de un vicariu franciscan venit cu el;lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 51, no. ax.

P. 281 citata. Cf. si Sarbu, I. c., pp. 2-28-9.

täindu-i

Mi-hal-Vodd,

iii a,

°

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 173 .

un lntreg trecut de umilintd al aceluia care, atunci,.servind la Curtea munteand, nu visa, färd Indoial4 deDomnie 1

De si afacerile de rdzboiu Ii mergeau foarteacela. care se visa Domn al Daciei Intregi nu-si pardsilinta, de care ar Ii putut sä-1 apropie asa de mull ells-paritia bietului Lapusnean din Iasi, dacd Hatmanulmoldovenese nu s'ar Ii grdbit a se instala el In locullacelui pe care-1. rdsturnase. La Curtea imperiald, deunde-si aslepta sotia. pe arhiducesa Maria-Cristina,fiica arhiducelui Carol din Graz, el facea sd se 5lie,indatd dupd aceasta, prinleo noud solie, el reiumrd iila ajutoarele ostdsesti _promise, dacd-1 ingdduie sd cloyiesicipan al Terii-Rorndnesti al Moldovei 2 Turcii Irishstiau de ce doreste fostul lor vasal, si de aceia pe lasrirsitul lui Maiu se presintä la .dânsul un ceausrhlcsc cu oferta, nu namai a unei scAderf de tribal., dar-§i a cecldrii anthelor principute rornilnesti 3. Pe Medaliilebatute pentru Intampinarea miresei care nu era sd fieniciodata o so0e a acestui infirm si nevropat, el puncatitlul de serenisim al Ardealului, Terii-RomitinestiMoldovei" 4. Si, de altfel, moneda pe care, pentru platamercenarilor sill, puse s'o batd. Stefan al Moldoveil,chipul tineresc, cu lunga fa supt coroand regalit sifalca grea, nu e deal al lui Sigisniund 5.

Inaintea acestei teribile ambiii Mihai ar fi avut, desigur, vijelios cum era,--energia sa resisle. U opria Insd

lorga, in Mem. Ac. Rom., seria 111, XI, 5 (1930).lorga, In Hurmuzakl XII, p. 53, no. cxiii : il qual non si val dalll

colegati aiuti, purchè el sia signore affatto della Moldavia et Vallachia, facendo di quei piincipati dO che vt101e8 .

8 Ibid., p. 47, no. xcvii; Hurmuzaki, Ill, p. 236, no. 2.4 ibid.5 D. A. Sturdza, In Magnum Etymologicum, art. Ban.

räu,.

si

Impd-

si

1

174 N. IORGA

impuritindu-i th trimleatii solia doritei, a carii isprava-o vow veclea Indatä, situatia lui fata de Turci,-si aceastaIn afara de succesul unor naväliri peste Dunäre careurmar a. pand la Inceputul lui Iunie. El xabda, de.altfel, i pturtarea soldatilor unguri, asa de rea, bleatpc la sfarsitul lui April Marini spunea cä s'ar puteaca ei sa. fie ucisi Intr'o revoltä a terii1.

Marea erpeditie turceasca zabovise din mai mUltemotive, pierzind, ceia ce s'a -dovedit desastros pentru(lansa, epoca obisnuitä, cea mai bu,na., de la deschi-derea primaverii, de Sfantul Gheorghe". Pe de o part;noul Sultan se Indulcia_ la femei, ba chiar asa denrult, luck le ducea In carata lui cu dansul, ceia ceni se mai vazuse la Constantinopol. Virtutile razboinice,In care se pusese atata Incredere, Ii disparusera aproape

totul. Mergea, Indemnat si de favoritul sat]. VizirulIbrahim, la petreceri prin gradini,' unde statea cumama sa, distrandu-se cu focuri de artificii 2. Se obiecta

aceia ca un Sultan nou nu pleac a. dupa datina. thfruntea ostilor sale 3. El dada Insä din vreme ordinulde plecare lui Ferhad.

Contra acestuia, 1ntetiti de sigur si de Sinan, dar,inainte de toate, prinsi de interesele de familie si deatatea afaceri pe care nu se Indurau sal le paraseascaose ridica reaua-vointa a Ienicerilor. Corturile intinsede pornire cazura, zeci de tunuri se gasira batuteIn cuie. Ienicerii se plingeau ca e frig 0. campul golnu-i poate brani. Ei atacau public pc raii sfetnici aiImparatului br, cari au facut ca tributarii Insiistrice tara4. Trebui sa se facal cercetare, si crestiniidin vecinatate putura. sa rasufle s.

1 Veress, 1. c., p. 2C6.2 Hurmuzaki, IV 2, p. 198.8 Ibid., p. 188, no. Cu.

Ibid., Ill, p. 470, no. xxxvni.V. si ibid., IV 1, p. 195, no. ci.v.

si

ca

si

sa.4a

ISTORIA LUI WHAT VITSAZUL 175

La 16 April Mare le Vizir avuse totusi audienta deplecare1. El iesi cu ceremonialul obisnuit, sagetile auritefiindu-i prurtate inainte, dar se opri la poarta de Adria-nopol. Nici la 6 Maiu el nu se urnise Inca de acolo.pretextand boala si era, de sigur, batran, dar, defapt, ca sä scotoceasca mai bine ce unelteste in urmalui Sinai; gata sa-f ieie locul. Acesta reusi sa-i ridicein cap pe spahii, cari aveau donativul de schimbarea domniei, amenintand cu mioartea pe Vizirul zgarcit;asupra membrilor Divanului cazu pe strada o ploaiede pietre, i numai autoritatea Muftiului i energia luiIenicer-Aga puturä infrana pe acesti soldati anarhici.Si dup g. aceia spahiii pastrara aceasta atitudine de. re-voila, pe care n'o putu potoli nici oferta banilor cerutiInteun chip asa de scandalos 2. Si dintre ieniceri uniirefusau plata 3. Si in acest timp vestea cä s'a laatBrgila devenia un eveniment pentru prietenii din Apusai cruciatei, Indemnandu-i la noi i nM marl sfortarii.

Zabava marii can4oanii se prelungia. Armatei, tocmaidin causa rasooalei de la Dunare, Ii lipsiau multe dincele de nevoie. Inca din iarna se isemnalase acest efect:lipsia nu numai graul i carnea de berbec, dar si Ma-terialul pentru corgbii: lemnul de catarte, canepa depanze 4. La sfarsitul lui Maiu, and. Ferhad stätea totlocului, se pateau da din Constantinopolul demoralisatiunde lumea striga pentru pace si prin glasuri deieniceri 5 - aceste vesti: Nu se afla aid grane pentruhrang.; orzul pentru cai se vinde optzeci de aspri chila;§apte uncli de pane fac un aspru; carnea de vaca e

1 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 47, no. xcvni.2 Ibid.

Ibid., p. 49, no. cvr.* Ibid.: p. 39, no. LXXXVIII.

Ibid., p. 49, no. cvi.

'

176 N. IORGA

saisprezece aspri oca; si se spune cà de acum Inainteprovisiile vor fi si mai scumpe"1. In alt raport, acesta.venetian: nu se &este foarte .adesea nici pane, nicicarne, de si se vinde vitelul 14 aspri uncia, si graufoarte prost (tristissimo) s'a Vandul pana la o mita deaspri chila i altul 1602". In sfarsil Inca de la 19 Martse putea_ scrie astfel despre situatia Capita lei Imperin-lui: Rebelii, luand gurile Dunarii In Marea Neagra, tinstrâns asediat acest oras In ce priveste toate provisiile,asa Incat aici pfinea e foarte scumpa si, ce e mai rau,nu se aflà pe bani; cameo, e de un pret peste masura,tot asa i cu orice alt fel de mijloace de traiu, 5i poporulse agità si se plânge fara folos". Situatia era cu atat maigrea, cu cat o revolta in Asia Mica Impiedeca venireade acolo a mijloacelor de traiu 3. Doua luni mai tärziu,lipsia hrana cailor i saul pentru corabii4. De altfelInca. din Novembre 1594, Sigisimund Balhory numiseTara-Romaneasca izvorul de hrana al Stamhulului simai ales al Seraiuhd Imparatesc 3.

In acest timp, la dicta ardeleand se luau fald de(erile noastre lzotdriri care echivalaa Cu o anexianeformald. Din Tara-Româneasca se trilnese Inainte desfarsitul lunii stirea ca, dad. Stefan Razvan a fostingaduit In Moldova, i s'au .fixat venituri de -nurnat00.000 de scuzi pe an si plata pentru (loud sute de.calareti, restul veniturilor trebuind sä Intre in manileunui Vistier, ca cheltuiasca in lefile soldatilor depaza din provincii". Se adaugia cä eI nu va putea

-' Ibid., p. 50, no. cvm.Hurmuzaki, III, p, 477, no. xxxix. Liscursul lenicerului cortra

Sultanulul, pe larg, ibid., p. 235.Ibid , IV 2, p. 192.

4 Ibid., p.1.98.5 Veress, /. c., p. 153. Tot a§a la pagina 155.

si

sä-1

I

ISTORIA LUI MIRAI VITEAZUL 177

osAndi la moarte si nu va putea nici sA-si Insuseasaaverea vinovatilor, acesta fiind dreptul Suveranului,care e printul ardeleank

Conditiile pentru Mihai erau exact aceleasi ca sipentru acela care-si datora instalarea bunAvointei prin.-tului cAmia-i fAcuse juraMantul de credintl 2, jar locul-toril socotiau cA de acum Moldova nu mai existA deo-sebit, o tarn, cum se scrie din CAInAlulungul moldo-venesc, hind Intocmai ca si cealaltA3.

Si uncle si altele ni s'au pastrat In forma kr original/si deplinA, si din ele se vede lea nu era vorba de altocvadecdt de distpurifia oricdrii neatdrndri, de peirea Sta-falai care exista mdcar de trei veacuri fi fatd de careSigismund se socotia ca maftenitorul pretentillor veclairegalitd(i arpudiene, a Angevinilor din vremea luiVlaicufi Mircea §i a Impdratului-rege Sigisniund de Lu-xemburg.

Actul din 20 Maiu 1595, lncheiat la Alba-Iulia, e dinpartea boierilor, caH venisera la 2 Main acolo, pre-tinzand a cere pentru Mihai si pentru Eul lui sta-p9nirea tern 4, 0 rusinoasA dovadA de neloaialitate sri.

abdicare, iar pentru Ardelean un monuiment de falsifi-catie si insolent/. Sigismund arAta cA a dorit, de laInceputul rAzboiului cu Turcii si Sella tatari" In Unga-ria, sA ajute aceastA tara pusa In cele mai hliari pri-mejdii, sA poata libera din sAlbateca robie [a Turci-lor; terile si provinciile apAsate de jugul Turcilor siO. restituie vechea si mull tiMP dorita kr libertate".Ma, cu trupele sale, tara sa a Transalpinei a se/patde acel jug g Mihai, un spectabilis et magnificus do-

i lorga, in Hurrnuzaki, p. 50.2 Ibid.' lorga, In Hurmuzald, XV, no. cvm, sau "Iorga, Documentele

Bi.stritei, I, 11.' Hurmuzaki, III, pp. 235-6,

12

178 N. 1 ORGA

minus Michael Voiooda, ;-,1.1sand perfidia Turcilor, rlis'a legat, Impreund cu toate clasele terii sale, prin ju-ramant". Apoi el a Indeplinit pang. In Bulgaria o operacare nu se poate ascuncle.

Dar e nevoie acum. ca acea tarA, liberala de furiabarbarilor de cdtre noi, sa se poatit $i carrnui auaiusor crestineste (commodius et administrari christianoritu) si apara de dusmani".E1 s'a Invoit deci cu boierii"

i anume Vladica Eftimtie, cei dol episoopi, deRamnic si de Buzau: Teofil, un carturar de frunte,Luca de Gipru, un artist, caligraf de frunte, miniaturist,si patru fruntasi, batranul Vornic Mitrea, Vornicul Chi .sar, alt mosneag al terii, Logofatul Duhnitru, VistierulDan, cel CU uciderea Turcilor creditori, Radu Postel-nicul din Cepturoaia, Radu Clucerul Buzescu, RaduPostelnicul cel Mare, Logoratul Borcea, Clucerul. Vin.-lila, Postelnicul SlAnila 5i Logoftitul Preda, all Bn-zescu, In stralueita.

Mihai nu mai este decal Voevodul lui Sigismund",Voevodul terii Seninatatii lui Transalpine". Ei, boierii

Tinpre cu Mihaideci constituindu-se,impotriva dahnci, Inteo fel de oligarhie suveranasi cu. toata tam, se supun desavarsit si fard nicio ref+serva., Intrebuintand cele mai sigure formule de drept,care li-au fost dictate de delegatii lui Sigismund, viclea-hul cancelariu Stefan Iojica (Josika), un Roman deorigine, mgruinand libertalea romaneasca, i GheorgheRavazdy, cdpitanul de Uioara, aceluia pe care 11 de-dart a fi de acum 1nainte principele nostru si dortmulTerii noaslre Romanesti si rege cu drept de mostenire(in principem nostrum et regni nostro transalpineasisdominurn et regent haereditarium), cu titlul cunoscut, In

I Pentru carlera flecaru4 dintre dansli se poate cerceta i tableanalticA la lorga, In Hinnuzaki, XI.

soliel.

si Vladicii,

1STORJA LUI /111HAI V1TEAZUL 17g

speranta ca-i va apara de dusmani, ii va pdstra vechilelibertati adeca acelea de clasa si de casta si-i vajudeca drept. Drept aceia jura, si In numele lui Mihaisi al futuror locuitorilor patriei lor, credintd. pana larnoarte", iscalind i peceLluind aceasta rnNrturisire SO-lemna. Numai pentru cd Sigismund, domnul nostruprea-indurdtor liii pcate sta ramanea uesnic in a-ceastd (ard", numai de aceia el aseaza in ea pe al saltvice-gerent Voevod" si anume fara a se pornenivie-un numepe acela pe care ei I-au cerut intFun glascu puterea pe care o au,si aceasta pentru ce? Pentru

slie romAneste (linguae quoque nostrae et putriisehtonis cornipoi sit)1. I se va zice: spectabilis et mag-nificus Michael Vaivoda regni nostri transalpinensiset caetera, fidelis nobis honorandus", credincios, vred-nic de cinste", dar fard mila lui Durninezeu" Si drep tubde a numi ale sale locurile de uncle va scrie domnuluisaw Nu va avea decal pecetea familiei, de si do ceararosie, cea mare fiind a lui Sigismlund. Va fi unul din

acestuia. Dregatorii nu vor mai fi ai lui. Le-gàturile cu strainatatea Ii sant sinterzise, si el insusi,nu va mai putea trirnete soli In numlele sdu. Cdpitanultrupelor unguresli din tara judeca el pe ai lui candau ceva de clescurcat cu. un Roman; In schimb sidar numai prin Vornic, va putea sd judece cdnd unuldintre ai sai va fi pArat de un Ungur; dar. bine lute-les, cine se level de boieri sau de mosiile lor, cumoarte sd se pedepseased. Dacd e o clausä care inter-zice Grecilor de a intra In rândul celor doisprezece sau-ajar al dregatorilor, dar permitând exercitarea ne-sustoriei, e din acelasi salbatec exclusivism de clasa.

I Dupä loan de' Marini, lojica ar fl rAvnit el insu§i una din terflenoastre, cealaltA avAnd sa fle datA acelula din fratil Genga care tIneape Velica, flica lul loan LogofAtul, un prtheag de mult a§ezat In Ardeal. V. lorga, Viafa jemeilor In trecutul romdnesc, ed. a 2-a.

i

ci

consilierii

1E0 N. IORGA

Boierii nu vor plAti ei ospetele de Pasti si de Bobo-teazA, ci tara. DacA ar fugi ei In Ardeal fie si Vod6cu dansii 1 sl nu fie tulburati cu nimic. Nfciu.n ee-,viciu plebeu" nu vor fi datori sA-1 pläteascA lui Sigis-mund. Serbii", numiti, ardeleneste: ooloni et ioba-giones", cari ar fugi pe furis din bunurile i drepturilekr de mosieri (possessionariis) In locuri strAine, sarestituie", deci instituirea ;erbiei ardelene, care 1grwi era un abus. Rolul lui VodA singur e sä cfirmuiascAsA judece, dar nu numai dupa vechile datine, cidupd Invoiala de fatA, si din InsArcinarea stäpanuluiroe V se prune In cap. Pentru a fi recunoscut ca atare,.i se trimete steagul, buzduganul i sabia. Atunci toti vorjura credinta. Dar Voevodul nu va cArmui singur, ci,.In toate chestiile, cu sfatul a doisprezece boieri, pe earlSigismund Ii pune si tot el, si numai el Ii poate siInlAtura. DArile le aseazA tot noul stapan, i anume fn.dicta lui ardeleand, la care vor participa i delegati aiterii, avandu-si acolo locul osebit", i, cum toatesentimentele josnioe se adunA In acest act, care nu enumai de trAdare, dar si de nebunie, 'de Unica nebunieIn tot trecutul nostru, fiind doar vorba Ie un vecin deaproape egall putere, se specificA i acela ca. delegatiiMunteni vor sta Inaintea acelora ai Moldovei. Darilenu le poate macar anunta Voevodul" singur, ci numaicu toti oei doisprezece boieri, si ele se vor strange deboieri nurniti de Sigismund gi cari-i vor presinta luivre-o socoteald anuard. Iar Mihai si urmasii luide a cdror ereditate nici nu se vorbe§te vor primidin sumele Incasate ce vor propune boierii i ce vaadmite stapanul dupA meritele lor".

Boierii se Ingrijesc ca toate actele de stdpianire lz

1 0 stire din CasovIa, 1-iu Mart, asigurA cl ambilor Domnl II sedAduserA pentru un asemenea cas 2.000 de lobagi; Hurmuzaki,p. 228.

se-

sisi

tlI

ISTORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 181

folosul kr sd ràn12ie neatinse, ca la aoordarea altorasit se tie samA de datina terii i ca ninteni decal local-nicii si nu pbatd dobdndi rzzo?ii. Judecgile f AcAndu-selnaintea Voevodului" si a acelorasi doisprezece, osAndala moarte i oonfiscare nu se va lytitea executa fart ase intreba Sigismund, care va avlea dreptul de gratiare,sj nici Intr'un cas mosiile nu vor 'putea fi rapite de ladreptii mostenitori. De episcopi, cAlugari i preoti nuse poate atirtge nici noul conducator suprem, veniturileramAindu-li Intregi; In frunte va sta Mitropolitul,

vor fi supuse §i kale bisericile urdelene, adect-vechile Injghebari subrede si IntAmplatoare de la Vad,de la Prislop, de la Geoagiu, de la Balgrad. In legatura:cu aceasta clausa, de sigur, se IngAdui VIAdicAi loadde la Prilop sa-si lea pretutindeni veniturile 1.

0 ultima clausA prevedea ea teranii, colonli sicari se vor fi dus pe furls din bunurile si

drepturile lor ereditare", de pe mosii deci, la bunuristraine, sa fie adusi Inapoi".

Era tot o strecurare In interestd boierilor cari dinfaptul el era o singura tart" Intelegeau sa tragafolosul robiei generale a satenilor, intinderii peste totia unei rumAnii" asemenea cu serbia" i iobagia"ardeleana.

AceastA prevedere a ramas i dupa sfarfimarea tra-tatului de cAteva luni de zile. Adeca legAtura luiMihai-VodA", de care se pomeneste In uncle docu-mente din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Ea,n'are a face cu Insasi politica lui Mihai, redus si ella masuri fiscale de pe urnth carora au suferit si teranii, silitl a-si plati recunoasterea libertatii, si de aceiaira In aceasta carte poate fi vorba de o schlmnaresociaIA cu origini mutt mai vechi cu un orizont

Pentru tara FAgArasulul, ordln la 4 Iunle, Veress, /. c., pp. 230-1124.

ca-.ruia-i

si

si-

Al o.

io-bagil",

I

182 N. IORGA

care intrece cu mult huargenile acestei asa de scurtedonmii 1 Personal, Mihai fusese un cumipa'rätor de pa'-mint tergnesc ca si oricare boier de pe vremea sa;ca Down, el _nu s'a prea folosit de puterea pe care oavea: cisla", partea de bir a teranilor fugaji, Ii inte-resa de sigur 2, dar se stie cg. Ilentru absenti platiautotusi cei de fat6, Cu putin inainte de Domniavedem hiAnästirea Tismana rAspunzatoare cu buca-tele" ei pentru neplata birului de teranii plecati inlume 3.

0 grija patrioticA se vede numai In douil. puncte.Acela in care se spune cä vechile hotare ale Terii-Romanesti se vor restabili, de spre Moldova si de spremtunti, In partile DunArii, pdnd la mijlocul albiei acedDundri, de la &Alla ptInA la Rusava (Orsova)";va adäugi ce se va castiga dincolo 1de aceste hotareprin silit4i comune. Si, specificandu-se Ca' In micatratat cu. Turcii sä se cuprina i ara, i se asigur4apArarea, cu bani, cu trupe, cu arme si tunuri, contradusmanilor', 2.

Stim insA de aiurea, dupa stiri sigure din Alba-Iulia,,inainte de Incheiarea actului, ca trimesii s'au plans deprada din partea trupelor trimese in ajutor, asa cd n'arfi nevoie O. se adauge allele, cerandu-se si ordin cAtre

1 Hurmuzakl, III, pp. 477-80. Cf. §1 ibid., 1112, pp. 120-1, no.cxxxix1. Cf. G. PopovIcl, Mlhai-Vodd §1 mofnenil din Sularul,In Convorbirl literare, XX, p. 1065 Otirm. ; St. Longinescu, AFezd-mantul §i legdtura tut Mihal-Vodd, BucureOl 1919 (de loc convict-&nate altA explIcatie). DC aliminteri clausa e i penttu Moldova,unde nu s'a vorblt nicloclatA de vre-o legaturl a lob Stefan-I/oda".

2 Cf. I. Bogdan, in Prinos lui D. A. Sturdza, p. 154.V. I. C. Filittl, In studlul säu Consider atiuni generale despre ve-

chea organisare fiscald a principatelor ionidne pand la Regulamen-tul Organic, in Analele economice t statistice, XVIII, p. 160. Cf.ql Ibid., p. 162 (casud contImporane).

Actul e foarte tau publicat In Hurmuzaki, III, p. 209 ttl urm.(dupa Wolfgang Bethlen) §1 pp. 472-6, no. XL.

e

pa

ISTORIA LUI ?CHM VITEAZUL 183

cApitani ca sN. nu mai prade asa i sä nu distrug, taraen. totull.

Aceleasi sAnt, cum am spus, oonditiile primite pen-tru Stefan RAzvan de singurii doi boieri venitiMisiune de la ansul, puserd pecetile num,alla 3 Iunie, dupAi o negociatie tot cu Iojica, dar si cuPangratie Senniey: Ioan Calughera., Grecul din Can-dia, de la Retimo 2, Vistier al terii, mostenit. de laAron, si Mihail, care era si Agg. si Hatman, evidentMihail Tolnay, sena Ungurilor aceluiasi Aron, cu carise facuse schhnbarea de Donk in Moldova 3. Se adaugenumai pentru aceastA tart de cetg.ti tä pârci1abii vorfi numiti tot de Ardelean4.

Avem i instructiile date lui Gaspar Kornis, ames-tecat In Moldova si mai inainte 3, pentru executareatratatului, oeia ce, fireste, nu se aflN. pentru Mun-teni, uncle nu era vorba de un Donm atuncea flu-

it si cii totul all.rnAtor de Ardeal. Deci numirease va comVnica, ungureste i rOmlfineste, inaintea bole-rilor si a comandantului trupelor unguresti, Barcsai.So vor da insigniile de Domnie lui Stefan6 si) sevor lua jurämântul de la toti, dintre caH se vor alegecei doisprezece oligarlzi, cari vor jura i ei, din non,iscAlind i peoetluind, i cei pgtru, pentrzz venitari,cari se si specificA. Vornicul nu se va numi al Moldo-vei", ci al domnului nostru milostiv si al Moldovei".Barcsai va avea comanda trupelor, si se stabilesc sol-dele. Voevodul sä se poarte bine ca osta,5, cAci princi-

1 Hurmuzaki, III, p. 236. Cf. ibid., III', p. 103, no. cxxv.2 V. Iorga, In Hurmuzaki,XI, p. Lxxxv l p. 756, nota 1.3 V. pentru el Iorga, in tabla vol. XII din Hurmuzaki.

Hurmuzaki, III, pp. 477-80, no. xLII.5 Ibid., p. 223.o Buzduganul, nu Oda, cum s'a tradus. Mingile Infocate (1).

238) sant granatele I

incari-si

184 N. IORGA

pele-i va veni In ajutor pana la sfarsitul lunii, ca unulcare e hotarlt a trai si a Muri IMpreuna cu el, si inbine i In ran, Dumnezeu sa fereasca". Era, de f apt,ce spume Simon Genga Intr'o scrisoare Inca de la 25Main: Are asa de pupa. autoritate, de nu se Natemai putina, dar se IntultAndeste, i a primit steagul sibuzduganul oe-i trimete Alteta Sa" 2, despre care totCsenga spune cA Mihai n'a fost deci soos (non 6 rimossbdal principato"), dar i s'a luat toata autoritatea", acor-dandu-i doar 12-15.000 de soldati si unele dijme tera-n esti care nu sant de cea mai mare importanta" 3.

In ce priveste Tara-RomaneascA Sigismund se rostiaastfel, Intr'o scrisoare catre solul trimes la Rama Incala 12 Main: Joel acea provincie ne recunoaste caDomn i stapan (signore et padrone), si tot asa face

acel print, asteptand de la noi ordinele i legile cumse paarte (come s'lzabbi da governare) si se aratä

foarte gata la orioe serviciu (fedeltd) cu boierii lui,-earl sAnt aid ca sa ni facä juramantul In =allele saisi al Intregii acelei teri, asa ca ne-am asigurat de aceaprovincie sau tara, cit, Intru cat vor putea, vor fi Inserviciul crestinatatii" 4. Dar un Ragusan Intors de aicistie sa. spuie cä In ambele teri lumea e foarte nemlulta-mita de asprele oonditii, dand vina mai mult pe con-silierii lui Sigismunc1.5.

Mihai trebui sä primeasca un asemenea act numaicu un sentiment de imensa indign.are. Boierii Isi nata-serA joc de sarcina asa de gingasä care li se Incredinta-sera. El Ii uitasera si de pföpria lor demnitate si desclatoria fata de Donanul lor, pe care-I pirefäcuscrA Intr'o

1 Veress, 1. c., p. 23.Ibid. Se traduceau aceste puncte din receate"; ibid.Hurtnueakirill, pp. 232-6, no. 126 (10 Iunie).Ibid., p. 219.

4 Ibid., pp. 249-50, no. 136.

sq

ISTORIA WI MIHAI VITEAZUL 185

simplA slug a oroului fArA Minte i farl rusine care-siInchipuia c o lume se Invarte in jurul lui i cA. Inel e temeiul sfintei lupte pentru cruee. DacA, de la obucatA de vreme, Mitropolitul Efthnle dispare, ca sl fieInlocuit, de i numai treator, cu un Mihail, In alcAtuireaSfatului muntean Insä nu se uede dupd aceastd fatal&datd de 20 Mcdu, la care piteM zice cd ln conftiiutizlui Mi Izai s'a trezif c1zetia ardeleand, nicio schinrobare.Nicio pedeapsA n'a ajuns pe acei earl gresiserA asa denilult fatA de tara br Ins Asi. Domoul cel adevAratIsi reservA pentru mai tArziu, dupA trecerea mnrii pri-mejdii de la Turd, eeasul räsbunArli, si nu ruimat-contra nemernicului de pe tronul ardelean, ci i con-tra Intregii clase de nobili Infunturati cari-i hrNni-serA prin aprobarea, adesea i prin Inclemnul Mr,.aselnenea visurL DeocumdatA ertrimesese, ca invin-gAtor, aeelui care nu Invinsese niciodatA dovezile bi-ruintilor mai nouA: un Stefan Bodony, dintre Un-gurii plAtiti de dansul, aduse, a doua zi dupA inchel-iarea actului pe care Mihai nu 1-a cunoscut decal-sinititor mai tArziu, trei steaguri turcesti, trei tAtaresti

pe langA arme de multe feluri, trei tunuri pe careostile Sultanului le dobandiser4 de la Insusi ImpAratuiRudolf 1 Peste cAtva timp, Stroe Buzescu i Radu Ca-lomfirescu vor veni la nunta, care fu serbatA In August,a lui Sigisinund cu arhiducesa 2 OdatA ce nici din Polo-nia, de la dietA, nici de la Praga, unde-si trimesese,In April, cu o misiune de mare tainA, nurnlai pentruImparatul 3, 1111 SOl intors fArA isprava, nuri venia nicioIncurajare, nu-i rAminea altceva lui Mihai cleat ootrAvitA asteptare.

1 lorga, In Hurmuzaki, XII, p, 51, no. cvm.Cronica Buze0Ilor, p. 282.

3 Hurmuzaki, HI2, pp. 32-3, no. cxm; p. 95.

si,

186 N, IORGA

Cum se privia 1nsA in Muntenia, intre boierii razboi-nici, Invoiala. la care se ldsaserd prinsi.boierii in aceastalima Maiu din anul boldririlor supreme, o aratd cuvin-tele de tanie ale cronicii Buzestilor. Se vorbeste intdiade un Consiliu al lui Sigismund, In care ar fi lost vorbade cum O. scaza pre Mihai-Voda de spre Tara Muni:e-ncased, sä fie mai mic si ascultatoria de poruncile lui.si sn-i opreasca tara cu tot venitul ei". Mihai afla despreaceasta si, cum nu se- putu suferi", el trimIete la Sigis-mund solia pe care o cunoasteml. Poll la" lui asanume,ste el fruhi tdrziu desideratele sale ar fi lost nu-mai aoeasta: sd fie ascultdtoriu de Bator Jigmon, iarde fard sti n'aibd sceidere, ci sd §i-o fie dreplu, i setse ajute urii cu altii, cum le-au fostu jurdmdntultdiu". Si acuma vine acusatia formala adusa trimesilor:Denteace,sti boiari trimisease Mihai-Voda pentratoomeala, invrajbitoriul diavolul =blase In mijlocullor, de se apucard null ca aceia mai mult sd facei urajbetdeo& pace, cum sd scazd pre Mihai-Vodd din (ard.Iar ceilalti boiari, ce se nevoia sd slujeascd Domnulsail In dreptate, de neprieateni fura biruiti. Si wawapre Mihai-Voda de spre Donmie terii si de spreei, numai sd fie tocrna cu cdpitanii lui". Paragrafulse mantuie cu un fel de asigurare a boierii cei doispre-zece ar i fi fost alesi: Si. alease Bator Jigmon12 boiarijurafi munteani, puindu-1 ispravnici preste tot venitultern, i sa fie supt porunca lui". Domnul Invingatortrebui sä sufere aceasta asa de sangeroasa jignire 2 Din

1 Se citeazA lug anume VI/clic% Mama, Dumitru, Radu BuzescuChisar (Iraf") ; p. 280.I E interesant cA l Ardeieni, Saqi, ea Michael Weiss, vAzAnd hi

anexarea din Maiu 1595 deschiderea problemel ArcleaIului, osAndesc claraceastA pollticA de cutezantA" : Hoc anno vendicat sibi Sigismundus.titulurn supra Moldaviam et Valachiam. Sed sane muftis nocuit te-meraria virtue. Consilieril Se iucau, spune el, cu printul, ca ni0e

d'in-

ce-i

venitul

el

ISTORIA LUI 111HAI V1TEAZUL 187

partea lor, boierii se indrepthitiau prin. aceia a numaiastfel se puteau asigura de tirania Domnilor lor, cari,pentru a se Imbogäti, la orice prilej cat de Mic, unth.-turau (ptiv. moarte) pe cei mlai de samá oameni bogatidin tarä"1.

Dar ilzboiul, mult zabovit, bdtea la usä.

,copii pe o prAjing de papurA (,in arundine longe). El condamnA §IrApirea lui Aron , erat haec merces prophetica, sed certe etiamconsillum malum, consultoribus erat (,etiam ?) pessimumu ; ed. Trau-schenfels, o. c., p. 145 ; v. editia din Quelled der Stadt BrassO, IV.El aratA cum au fost pedepsiti apoi de soarlA RAzvan fid cu al sal. Weiss,care a vAzut Intronarea noului Domn, asigurA cA acesta era 'Nan :war gewiss nationis aegyptlacae ; ibid., p. 145.

1 Declaratiile cAtre nunclul papal, atuncl sosit In Ardeal ; lorga, In,Hurmuzaki, XII, p. 53, no. cm. Indoiell la Praga dad se poate.ceda° Tara-Romaneasca lui Sigismund, ibid., pp. 72-3, n-le oxxxi-Irr..

CAPITOLUL VI.

Afirmarea independentei. Mari le lupte din 15951.

La mijlocul lui Maiu se stia acum in Tara-Ronti-neasch, prem.= o arath informatii venite de acolo,'care e planul de lupth al Turcilor, directia ataculuilor Rind aceia pe care, de la inceput, o gäsise Ragusa-(nui loan de' Marini Poh 2: la DmArea romaneasich.Inainte de toate era movie In adeodr de ruplerea age-diutui de fldnulnzire pe care de aproape jurndtate dezin II suferige Constantinopolul, de a cdrui liniste s4mulgindre atdrna insdsi sIdginirea Invdratuluis.

Dupl aoest plan, pe care Indath-1 iscodise Mihai,Hasan Hadambul, fiul marelui Socoli, care purta amin-tirea Infrangerii din iarnh, cu apriga dorinth de a oräsbuna, se si asezase la Rusciuc, in vecinhtatea caruia,la Cerven, se si vedeau cele 4.000 de corturi ale armateilui. Pasa de Caramania, care a trecut In legenda noastra.supt numele, ca de persoanä, cuM il luau si contempo-ranii romani din ecel momlent, de Caraimon-Pasia",,se preghtia a trece pe la Vidin. si i se atribuia o simai insenunath forth, de 40.000 de Ostasi. Iar al treilea

" Pentru toate aceste evenimente al ngazetele din Hurmuzaki, III,p. 247 al urm., unde al actele pentru Intrarea lul Zamoyski In Mol-dova.

' V. scrisorlle lul citate mai sus.8 Si In lunle un spion vorbeate de lipsa de hranä ; Iorga, In Hut.-

imuzakl, XII, p. 54, no. cxv. Cf. al ibid., p. 55.

1STORIA LUI MIHAI VITEAZUL 1894

corp gata de navalire statea la Silistra ci a1i 30.000"..Ferhad el Insusi, Inca la Adrianopol, se tinea gatapentru o mug campanie In Ungarial.

0 Incercare de pod din partea lui Hasan avu, laInceputul lui lunie, mai mult caracterul unei demons-tratii i unei pipäiri. 0 puternicA resistenta a trupelorlui Mihai, care prandiau In apropiere, prin locuri asade bine cunoscute dupä victoriile din iarna. contraTurcilor i Tatarilor, 11 facu sä se opreasca, asteptandajutoare 2, pentru cateva saptamAni fuIn aceste locuri amenintate 3. Alba-Iulia se pastraInct acel ceaus Husein, venit cu oferte de la PerhadInsusi 4, In care Mihai era tratat drept unul care nicivames n'ar fi meritat sa fie la Inalpitratul 5, a. de la Cai-macamiul Curt-Aga 6, aducand apoi i scrisori de la he-glerbegul de Buda care Indeplinia rostul Pasei de Tinai-soara si de la vesnic amestecatul In afaceri bänesti si.politice agent al Angliei, Eduard Barton, precumlaminae taine de spus oral, din partea Sultanului 7.De se Incerca facerea de poduri la Nicopol, la Vidin.

chiar la Belgrad 8, scriSoarea personalei a Salta,-nului atentie fara exemplu Jata de un tributarcalm Sigismund Báthory, print al Ardealului", oferial,cu amnistia, ambele ten 5i pamantul pang. la Tisa eatitlul de rege al Ungariei: sa. nu uite a Inaintasiii hit

1 lorga, In Hurrnuzakl, XII, p. 51, no. ax.2 Isopescu, Document! inediti della fine del cinquecento, In Mem:

Ac. Rom., serla III, X, 2, p. 32, no. EEVIII.Scrisori din 3 lunie, In Hurmuzakl, III, pp. 240, 476, no. xu. V..

aI ibid., III 2, p. 116, no. cxxxv.Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 53, no. Cm.

5 Ibid., po. 94-5, 110. CLII.p. 95, nota 2.

7 Scdsori ale acestuia de la 13 Maiu, ibid., pp. 54-5, no. cxv ;Hurmuzaid, p. 97, no. cxix.

8 Ibid.

j iarasi linisteLa

4

Ibid.,

si

si

11P,

19J N. IORGA

au subjugat Gracia", au frant coarnele Ungarielau mai supus odatä Ardealur 1

La 10 Iunie Sigismund credea cä trebuie s. cearN.ajutoare imperiale de la Casovia, asigurand a atacul seva da aici i ca., daca se obtine o victoria, s'ar puteaeastiga Sarbii i Bulgarii 2

Primcjdia era acuin numar din partea Giurgiului.Din spre Silistra nu se vedea nicio miscare. Iar inOltenia ofensiva o lud Mihai prin atacul contra Ni-eopoii Mici", Turnul nostru, al arui nume apare chiarasa in informatia oontemporanA si contra Nicopolului,a Nieopoii" ()alai Mari, dincolo de Dunh're 3. Se luarabarciIe pentru pad ea sa se impiedece trecerea Dunärii 4.Anumite oferte veniserä de iniult din partea Bulgarilor 6.Incercarea de a-1 castiga pe neastamOratul rAzboinicprinteun emus ca acela trimes In Ardeal, nu reusi:primit cuvincios la Curte, el cgzu, dupà cat se pare,In manila ostasilor aventurieri i banditi, da toate nea-nmrile cari roiau In lungul, in latul terii, si periastfel 6.

La 3 Iulie situatia pärea totusi atat de amenintä-toare ineat Sigismund Báthory, de si se declara gata

o infrunte si la aceasth. DunNre-de-jos si in regiunea

Veress, 1. c., pp. 228-9, no. 123 ; cf. Hurmuzaki, III p. 483.Vezi ce spune despre aceasta Simon Genga, ibid., p. 239. Pentruteausul at doilea, care aduca scrisoarea, Iorga, In Hurmuzaki, XII, p.-69, no. cxxiv. Refusul lui Sigismund, comunicat la Traga; ibid., p.71, no. cxxvnt. Era vorba si de reducerea tributulul de la 15.000 deflorini la 5.000 ; ibid., p. 72, no. cxxx. V. $i ibid., p. 74, no. cxxxv.

Ibid.3 Hurmuzaki, III, p. 240 ; 2, p. 10 (.1.1rno, contro Nicopolig). Cf,

Veress, 1. c., p. 246, no. 133.Iorga, in Hormuzaki, XII, pp. 75-6, no. on. pi urm.; pp. 78-9,

/to. CRLIX.5 Ibid., III, p. 236.o Ibid., III 2, p. 97, no. cxix.

g

sk

'

'III

'

ISTORIA LUI MIHA, VITEAZUL 191

banateana a Lugojului si Caransebesului, crezu ca tre-lniie SA ceara staruitor, si cu termin: Panli la srarsitullunii, ajutorul arhiducelui Matthias1. La 18 lunie Al-bert KirAly Isi. avea Ungurii pe Colentina, Iânga Bucu-resti, gata sa. Inainteze spre Dunare.

Scrisoarea citata mai sus a lui Kirdly e deoseXtde importanta pentru aceste zile de Infrigurare Ina-intea lnarii lovituri. Cu trei saptamlani Inainte", decila sfârsitul lui Maiu, cutare Ungar, capitan de straja,cu saizeci de ai lui, se uneste cu calareti si oerge-tasi" (perspectores) de-ai lui" Voda, prinde In calece mai afla, Ram dui, Bulgari si ajutatori de oasteliberä", trece, ziva Mare" pe la Nicopol si bate strajaturceascli langa apa ce se varsa acolo. Dar mai 112-1fIsemuat e cli se stricli prin foc toata pregatirea detrecere a Turcilor, facuta de un an si jumatate",,cu peste e mile de luntii, ucigand 500 de Turci; nu-Mai ckeva vase mai puternice scapa; se ieau doutatunuri, care se Ineaca; un Pasa ar h fost ucis sau ar,fi fugit. Nicopolul e ars, se Incearca si luarea cetatii,care se apara Irma bine. E de sigur", se adauge Inaceasta scrisoare catre Sigismund, ca. e de sigur odovadli despre faptul ca Mihai Voevod este viteaz (exarimo strenuas) i foarte norocos servitor al Seni-,natatii Voastre" 2.

Cu cateva zile Inainte, asigurand si atunci ca lovir-tura sta sal cada asupra lui, pentru Ica Sultanul n'arede unde aiurea sA poata scoate hrana pentru armatalui, care e aici", printul ardelean, de si In asteptareaunei casatorii care zabovia, se adresa si la Roma,prin-

1 Ibid., III, p. 214.2 Reussner, Epistolae Turcicae (Frankfurt-pe-Main 161)0), aline

XII-IV, P. 132-3.

192 i4. IORGA

tr'un cunoscut, camerierul secret al Papei, GiambattistaGenga, ruda unui Fabio care avea Ardeal, ce-rind pentru ele capital in-Florental, cautand nu grab-nic ajutor. Nici aid nu e vorba de alt cineva decal de:anvil; Voevodul" depeste Carpu(i nu existd, nici crelement politic, nici mdcar ca element Militar 2 La 11ale hmii, el se adresa cglre aoelasi, aratAnd ca Indata,dupa bairam dusmanul va inainta: se intrebuinteazg.staruintile nuntiului, Malaspina, episcop de Cervia, caretocmai venise In Ardeal, i pentru nunta, dar mai alespentru curatirea provinciei de eresie i restabilireaSeaunului catolic de Alba-Iulia 8 Si aici el se II-d1l-14a.ca stapanul aoestor province. Pana i rivalului po-Ion pentru stapinirea lor se adresa el, pe o vremiecand se vorbia de posibilitatea unei ligi" crestine, casa Intrebe dacA vrea sa dea ajutor Valahilor", daae gata sa atace pe Tatari, daca iu s'ar putea cade la Muscali sit vie un contingent i, In sffirsit, daca.nu s'ar putea lua In soldA 2.000 de Cazaci4.

Acolo Insa hotarlrea era luaia de Zamoyski: Razvan,socotit ca un intrus i usurpator, fiind prea slab nu-mai sase ostasi spire paza capitalei salese/ vor ocupacetatile, planul fiind sà se anexeze permanent Benderul, .

Cetatea-Alba, ha chiar Oceacovul i Aslangorodul laNiprn5. La aceiasi data aproape, Mihai prhnia pesohil polon Liubienicki si-i marturisia ca nu stie ce aude gand sa faca Turcii de la Giurgiu i Silistra, al ca.-ror numar se da ca Bind de 120-160.000 de oameni"..

1 Veress, 1, c., p. 137, no. 74. Pentru sotia acestuia In 1594, ibid.,pp. 142-3, no. 78 ; pp. 151-4, no. 84.

2 Isopescu, In Diplomatarium itallcum at $colit Roman din Roma,(1925), pp. 383-4, no.s Ibid., pp. 384-5, no.

Ibid., p. 388, no. vit.6 Ibid., pp. 382-3, 385, no. Iv ; p. 389, no.

(1)

II.II.

mine In

II

si

1

Vol.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 193

Si, cu acest prilej, el se plangea de schimbarea dinMoldova, care-i dase ca vecin pe acel Razvan care i-afost calcator de credinta, supus, nu teran, ci gradinar,a carui mama Ii e supusa si care i-a furat 6.000 deughi cand a fost trimes de el la Constantinopol, iaracuma-si zice: Irate al lui", Impiedecand totusi legiLturild Terii-Romanesti cu Po Ionia. Cumf i se rascoliautoate nacazurile. Domnul muntean aduse fnainte §i dare-roma lui scddere fafd-cle Ardelean, din pacatul boierilor,cart ..n'au facut ce aveau in instructiile br, ci ce erain interesul lor (quad e re eorum erat), capatand uneleprivilegii pentru dansil, si 1-au intovaräsit cu Aron,supunandu-se Impäratului crestinilor". i el finea sdardte, din mandria sa de stdpeinitor independent, cdnu e supus zzici aceluia. Nici n'ar fi primit legatbracu Imperiul, dna nu nil s'ar fi dat incredintarea caregele Poloniei e unit cu Impäratul 1 cu donmii cres.tinilor ca sä faca impreunä razboiu Turcilor si eavreau sa continue acest razboiu". Apol Aron a fastscos pentru a se pune in loc Hatmanul i sluga lui"si e tinut inchis, fiind despoiat si de averea sa. Setur ea sa nu pata $i el tot asa, cad n'are fncredere Insupusii sdi, de cari a lost inselat cand au facut Iaprintul Ardealului ce nu 11 se incredintase lor". In ceprivege pe cei 7.000 de Unguri, e $i mai putina cre-dinta ce poate avea; ma tem mai Mull de dansii sideck. de Turcii cari odinioara erau in tam mea; maisigur eram supt. Turd decal acuma supt crestini". Is'a fagaduit ajutor s1 de la Ardelean si de la Imparat.si nu 1-a venit nimic pawl la acest ceas decal bleti3.000 de Unguri, caror ii pldte§te leafd de sasezdlogindu-si toatd averea §i risipind boatel zestrea so-fiei sale. A ajzuzs la o as/fel de sdrdcie de nu crufdnici odoarele mdndstirilor, ci toate acelect, care erauddruite lai Dzunnezeu, se fruprdstie". Nevasta, fiul II

13

lord,

194 N. IORGA

s'Ant la Targoviste cu o parte din avere, allele in-gropate prin manastiri. Nu !mai e nirnic de asteptat:Ardeleanul ajunge lui mnsusi, i Intre prLiaiicrestini nu e nicio unire. Noi, crestinii, nu voim s6ne legam Intre noi, dar vom fi legati de pagani." Seva pierde toatä crestinatatea, --spunea el, ca odinioaraStefan-eel-Mare la Venetia. Focul va trece de la dansulin Moldova si va prinde apoi si Po Ionia. Aceasta nuse apdrd acasd, ci ta Dundre.

El isi va face insa toata datoria. Ilidne mill plecapentru ca sd Ii impiedec cu afutorul lui Dumtnezeuttrecerea Dunarii. Tot ce fac e din iubirea plentru cre,2-4tindtate, ca sd nu se verse sdngele crestinilor. De careTurd, n'arn fost jignit, ci ini s'a fagaduit cà eufiul salt mostenitorul mieu vom fi pastrall vesnic Instapanirea Inca. Acuma sant gala veirs sdngele,,ceici plec /a rdzboiul cu Turcii, care nu c dupd pu-terile mele". Daca ar anni fi In Moldova Aron, cu careera Inteles, ar putea Incerca sit pazeasca vadul, maiales daca nu-i cad Tatarii In spate, dar cu un Tigan"ca Razvan ce poate face? Nu e cine sd mei afute,nici Ice nu e unde set pot sd-mi plec capul." Ar cercala Poloni, carora li-ar da tributul, pentru ca de la

ei Insisi In lupta eu Turcii, mi se poate asteptaSa astepte un astfel de sprijin? aduca

dorinta si Inaintea cunoscutului ambasador pinion Ta-ranowski, Inaintea lui Zamoyski, care-i e ca un tad,si ajutatorul lui ca un Irate, cu care si el a avut aface, dar nu poale da scrisori, caci ar fi un lucraperieulos. De ar avea la granita de jos 10.000 de Pa-Joni, ce n'ar pulea fi! De Tatarii stransi laolalta sase pazeasca Polonii bine: nu pot crestinii sa sprijineasaltul lor, diet stint pregatiti i iuti"1. Indata sosia,

/Old., pp. 396-9, no. xxvi.

abia-st

si

sd-mii

altii,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 195

de altfel, in Po Ionia solul de taina al lui Mihai, Armea-nul credincios, Petru Grigorovici 1.

In aoest moMent Turcii beglerbegului Rumelici,cad aceasta era calitatea lui Hasan2 cari aveaupaza Dunärif, erau foarte incurcati cä ii s'au distrusseicele pe care le pregatisera pentru. trecere. Dar nuaceasta, in rândul IMAM, f-a tinut in loc atiuta vreme,ci cloud alte motive, hotaritoare.

Unul era acea rea stare morala a imensei, dar noo-rânduitei 5i tulburatei o5tiri. Ienicerii 5i spahiii pareaugata sa se incaidre, si nici unii, nici altii n'aveau ceamai anica dorinta sa-5i risce pielea. In ce privege pecei ei erau de MUM vreme oameni cu familid,doritori de a sta In garnisoand, de a se bucura deplacerile capitalei i mai ales oalneni de afaceri caritraficau influenta lor. Al doilea, era starea de spirit abfdranului Mare-Vizir. Stiind ca se lucreaza neoonteMtcontra lui, a. opera marelui sau du5Man, cu 0 uraalbanesa de la un neam la altul, Sinan, care se priviaca avand un fel de drept exclusiv asupra razboiului pecare el II provocase 5i el Intelegea sä-1 conduca, nu-1pierde nicio clipä din ochi, el se zabovia la Adrianolpol,apoi la Iamboli 2, gata sä se intoarca pentru a-51 apara,situatia asa de primejduild 5i pe care In adevar, pestefoarte scurtä vrerne, o va pierde 5i, cu dânsa impre-unä, i viata.

In Maiu, dupa declargia solilor munteni in Ardeal,oastea lui Milzai era mai Mull romdneascd decdt striiirtd:peste 30.000 de Romani 5i peste 10.000 de Unguri,

cu ceva Cazaci4. In conduoerea ei era Irish' o

1

duali-

Ibid., p. 399, no. XXVII. Cf. si ibid., p. 411, no. XXVI.2 lorga, in Hurrnuzalo, XII, p. 53, no. ott\r,8 Ibid., p. 54, no. cxv.* Ibid., p. 53, no. cxr. 0 socoteald faisd dd abla 5.0004 Isopescu,c., p. 389, no. VIII.

.si

J.

196 N. IortoA

tate pe care numai la momentul hotarltor o putu aco-peri extraordinarul avant eroic al celui care cetiseisprävile lui Alexandru-cel-Mare si ardea de dorintasli le Invie prin fapta sa de vitejie". E sigur ea, avIndIn spinare $i regimul oligarhic ilikrus la Alba-Iulia,el nu dispunea ca sef suprem si ea Damn al tarii detrupele ardelene ale lui Kiraly, care fntelegea ca atarnanunaai de printul sau, fad. A. aiM alta legatur5 cuMihai decat aceia cu un camarad, -oricare i-ar fi titlul,pe care-1 considera ea venind de la imarinimia stapa-nului adevarat al Intregii Dacii.

Din partea sa, Mihai, care primise, ea emisar arde-lean, pe vrednicul capitan banatean Gheorghe Palatici,scria, la 27 si la alta data din Iunie, lui Iojica, conside-randu-1 ca ruda (affinis), iscalind Vocvodul ValahieiTransalpine" si vorbind, in cererea de ajulor repelala,de cele trei teri" ale lui Sigismund. EI considera por-nirea dusmanilor ea Insufletita imai mull de porta rds-bunarii, dar si de credinta cit apararea va fi slabii. Cereavote ea sit aduca pe acei Cazaci au suflet sponlaneu"pdintre cqii 400 se si and la Braila. Dar el null puteaascunde indignarea pentru fignirea ce i sr adusqe. Def i in multe, peste aqteptarea mea, demnitatea (dignilas)mea de la inceput a fost scdzuld §i micqoratti (dimi-nuta et status attenuatus"), va 'Astra credinta -$i supu-nerea aparand tara pe care, cu inima trista, a presinladin nou ca hind a Seninataitii Sale". Ar fi dorit saalba in Ardeal ea loc de refugiu ceva mai bun decalmica $i saraca mrosie Lona; ar vrea mai bine uncastel, _si cat de putin 1-ar costa aceasta pe print!.La nunta aproplata a acestuia ar vrea sa-si trimeatiiEul, Patrascu1.

Hotarirea ofensivei turcegi nu fusese luata In ma-

1 Veress, /. c., pp. 241-4, n-1e,,1129-30.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 197

mentul eand, la 7 In lie, Ferhad era räslurnal i che-mat la Constantinopol ca sä fie dat calthilui. Ajungandla tinta dorintilor sale, Sinan, redpAtand pecetea Ma-relui Vizirat, se arund Indat, lacom de a-si dovedienergia, dsbunând tot ce dbdaserä ai sAi de la obrdz-nicia provocatoare a rebelilor, la Dunäre, unde erasä afle WA, o armata pe care n'o cunostea, n'o putea:schimba, nici sthiphni, 5i care se va dovadi netrebuid..

Putine trupe si cu. unele tunuri 1 se indreptauspre DunAre, pentru strap. mai (mull dedt pentru o1mpotrivire la vad, care nu era In traditiile vechinluinostru sistem militar. Hasan putu trimete deci la Cons-tantinopol robi, capete Mate i chiar douNzeci si cloudde steaguri: Intre prinsi era o ferueie care se läudaa a ucis cu maina ei zece Turd 2.

Astfel Sinan putn trece in dgaz DunArea trei zilein sir, de Joi SambNIN..13, Incepand de la 14August, pe un pod de o sutii treizeci de hintri, pe carteapoi 11 rupse 4. In oaste nu se afla 5i acela care trebuiapus In locul lui Mihai, copilandrul Radu, al lui MihneaTurcul, care scria cu vesti bune la Venetia acestelodrasle a sale 5. Se vorbia de 80.000, de 100.000, basi mai rolult deck alâtia Turd, ea ceva dlArimie Oa-reasd 6 5ar oastea era tot asa de räu dispusd ea sipAna. atunci i molesitA de marile dlduri ale verii. Cuperau In mijlocul ei si renegati, ba i Sarbi din Bos-nia, dllreti, se prodused. de la inceput desertiuni Inmasä la Mihai, care, din ultima-i tabärd, la Magurele,nu depute de Bucuresti, Incepu s1 se coboare spre

1 V. Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 70, no. cxxiv.2 Ibid., p, 80.2 Ibid., p. 97.

Ibid., pp. 206-7.6 Iorga, Contributil, pp. 106-7.

Izvoarele citate acum, In lorga, Hurmuzaki, XII.

pana

198 N. IORGA

naldstinile Neajlovului, asteptAnd trecerea dusmanuluiprin aoele primejdioase locuri strftante.

Stafete anuntard In Ardeal si In Moldova apropie-rea clipei hotdritoarel. Dar, la Alba-lulia se pregItianunta pompeasä a lui Sigisolund, care se Met]. la 13ale lunii, chiar in ajunul ciocnirii trupelor In valeaDunarii2: la 11 ale lunii el se lluda cdtre arhiducelleMaximilian eä tin atac turcesc al Pasei de Timisoara afost rdspins, prinzandu-se begii de Lipova si de InduIn ce priveste Tara-Romaneascd, el credea ct Sinan eInca ocupat cu facerea podului 3. Abia la 16 el putea säanunte inlecuirea lui Ferhad ,cu Sinan, aducand trupefeud Cu dansul i holdrit s spargd frontul care fld.rnarb-zia Constantinopolul 4. El se adresa, la 18, lui Zamoysldpertru o eolaboratie care era imposibila 5. Iar In Mol-dova Stefan Rdzvan, amenintat si de trecerea Tatarilor,dupä ce trdsese o fric d. de pe urma unui mare grupde Cazaci caH trecurd de pe-asupra terii spre Samar 6,se temea inainte de toate de un atac al lui Zamoyski,care se Indrepta spre Nistru far d. a voi sd-si Mint-reasca. intentiile si era incunjurat de vre-o treizeci deboieri pribegi, Intre caH Ieremia i Simion MovildLupu sau Luca Stroici, boier crescut In Polonia si legatde Apuseni 7. Domnul moldovean va fi stiut cà regele11 considerd ca pe un traddtor al stap4nului sdu caun dusman al regatului, fard de care nu se poaterecunoastere, simputie 5 cu atat mai putin colabo-

1 Ibid., p. 80.2 Trauschenfels, 1. c., p. 33,8 Veress, 1. c., pp. 257-8, no. 138.

Ibid., pp. 261-3, no. 1E0.6 Ibid., pp. 263-5, no. 142.6 Vetess, 1. c., p. 255.

Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 78, no. ocrvII; Isopescu, Diplo-matarium, p. 386, no. v..

si

i .

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 199

rarel. Astfel, Stefan fu retinut acasà de aceste ingri,jorgri, precum, la Turd, Ferhad nu putuse pleca deteamd sä nu prhneascä de la Sinan o loviturä la spate.Nici Ungurii lui Tolnay nu se clintirg 2

Numbirul trupelor lui Mihai era socotit In Ardeal cànu intrece 10.000, intre cari cea mai Mare parte nuerau soldati 5! Socotelile sant insà asa de nesigure incatse vorbeste peste cateva zile de 35.000 de oameni, Ro-mani i Unguri, cu dougsprezece tunuri4; Sigismundse va putea prune in miscare nulmai la sfarsitul lunii 5.Germanii asteptati, reiterii de cavalerie grea, nu ve-nirt de loc. Tehnicienii italieni, priceputi la tunuri sila asediul cetätilor, pe cari-i trimetea Marele Duce deToscana, amator de cruciatg, a cgrui fatä fusese petiacandva de Sigismund, nu sosirä decat odat g. cu pTintulardelean, la care veni Intäiu un Turloni, apioi un. Ales-sandro de' Medici 6 si, la sfarsit, cu ofiteri ingineri,Silvio Piccolomini. Mihai trebui sä infrunte deci, cusingur Kiraly, care lucra pe sama sa proprie, izbiturahnenselor mase neoranduite care se ridicau In sus depie malul Dungrii nitpgdite de thultimle.

Vom avea astfel despre glorioasa zi de 13/23 August1595, cloud povestiri deosebite de la oameni a cgrorMentalitate si ale carer soopuri ele insele erau atatde deosebite.

Pentru aplitanul lui Sigismund, a carui scrisoare

6 Iorga, In Hurmuzaki, p. 72, no. cxxIx. 0 ciocnire cu Dobrogenila Smil; ibid., p. 70, no. cxxv.

a Ibid., p. 72, no. 129.8 Veress, I. c, p. 258, no. 139.4 Ibid., p. 169, no. 143.6 La 27 August, din Mba-lulia ; ibid., pp. 271-2, no. 145.

lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 79 al urm., no. a,.4

200 N. IORGA

e datata de la Copaceni, 24 August, lucrurile s'au pe-trecut asa:

Toga ziva de Marti au fost crancene lupte 1ntre cele(loud otiri, lupth decal care nici n'am \rand nici n'amauzit sa se fi dat vre-o alta aiurea". Atacurile i ras-pingerile se urmara. Dupa ce se patrunsese in tabaraTurcilor, treiPasi raspinsera cu un iurus desperat,care atinse corturile crestine, dar ei flog. izbiti 1napoi51 aruncati In mlastind. Sinan s'ar fi birat ce fel deioameni santcm noi cari asa de 1ndraznet ne aruncaniasupra br, caci nu s'a mai auzit de nimeni vre-odata

trupe asa de mici sä Indrazneasca a pleca Impotrivaputerilor Imparatului turcesc i sa puie pe fuga treiPasi" Khidr, Hasan de Timisoara si Mu SUM deBosnia ; era vorba sa se hotarasca retragerea ar-ontei turce5ti, dandu-se ordinul de a se strange sifnearca bagajul, dar micul numar al biruitorilor aimpiedecat aceasta. Lisa i asa, putini cati au fost,noi ani dobthidit biruinta." Caci marele numar demorti a fost la Turci, cu un Pasa chiar, Khidr, Si-nan fiind 1ntre cei dati jos de pe cal; la crestinidoar multi ran* i o mare ucidere de cai. S'au pier-dut tunuri, dar s'au luat steaguri, Intre care si unsteag verde al lui Mohamed Insusi. Apoi ei au petrecutnoaptea pc locul asa de bine aparat de dansii si numaila miezul noptii s'au retras putin pan g. la apa Argo-

unde nu stim cat ne vor putea tinea.Mihai apare acolo numai ca un oat. bun si bun ostas"

(bonus vir ac miles), dar mai ales ca un credinciossupus al lui Sigismund: nu da a se bAnui nimic con-tra lui; a aratat ca nu se preface, ci ca din toata inimavrea sa serveasca 1ntregii crestinatati i e oredinclosIn toate; e drept deci ca Seninatatea Voastra sag cu-prinda cu toata favoarea i bunavointa 1"

I lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 51-8 (latineste), 98-9, no. CLVI..(nemte§te). Traducere romaneasca integralA, In Iorga, Istoria Arma-

.ca

sului,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 201

Versiunea ronianeascä e cuprinsa intaiu in_ spuselelui Mihai insusi, prin Memoriul care Marele Duce deToscana. Lgsgm sä urmeze chiar cuvintele lui: Candan) aflat de aceasta, and mers vitejeste (animosamente)sg.-1 aflu (pe Sinan) cu acele putine osti ce aveam, si,ajungand la Calugareni, am gAsit cä toti erau gatade luptg.. Iar eu, chemand In ajutor nuMele lui Duml-nezieu, m'arn incaierat in lupta cu dansii In asa chip,ca a tinut toatä ziva, facand Turcilor mare pagubA, siIn chip rusinos pentru Sinan-Pasa, Asa ca in acea ha-tAlie insusi Sinan-Pasa a cAzut de pe cal intr'o foarteadancà mocirlA, de uncle cu uvula greutate a fost scos.Asa In acea Willie au murit patru Pasi si sapte san-giaci, si am castigat cinci tunuri si tin steag verde alproorocului lor, Mohammed, foarte pretnit de dansilsi foarte respectat, pe care 1-am trianis Mariei Sale Im-pgratului" 1

Nicio pomenire de o alta armatä decal a lui. Darmania pe atitudinea lui SigisMund rgsufla si de aid,Cand ajunge la aceastrt trimetere de steag de-a drep-till, MA. a intreba pe nimeni, el adauge: nu stiu dacaArdelenii 11 vor fi lasat sa treaca". -

Scrisoarea lui Mihai scrisa numai trei saptgmanidupgi lupta cAtre castelanul de Liov e tot asa de lu-minoasa. Nu se povesteste Inclierarea, dar se dau cifresi lamuriri pentru lupta si pentru ce au facut peurma Turcii. Au perit trei Pasi -si mUlti ceausi, ird-preung. cu 7.000 de ostasi. Dupa ce el s'a retras, nea-vand destule forte, s'a asezat la Bucuresti un PasaFerhad cu 10.000 de oameni; 30.000 merg la Thrgovistecu Sinan si Hasan. Adevarati luptatori sant doar 12.000,tel. Presintarea acestor §tiri de Sigismund, care se ardta ca Inmers spre Carpati, la Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 205-6. Un resumatcu cateva arnanunte nol, ibid., p. 101, no. cm. Cf. cronica sArbeascAIn Iorga, Studit fi doc., III, p: 4.

1 Pernice, 1. C.

202 N. IORGA

iar ieniceri, cu agemoglani cu tot, abia 1.200. Nu s'autrimes Mai multe trupe, diii causa greutdtilor cu Persilsi cu. Francii" pe Mare, si n'au venit Tatarii. De s'artrimete ajutoare de la cres,tini, marl lucruri s'ar puteaface 1.

Informatil din Muntenia socotiau, man, armata luiMihai ca alcaluità din 350 de Cazaci pe jos si tot atatiacaldreti poloni, 700 de Romani trianesi in ajutor, o miede curteni si alti ajutiltori", dar, cu. terani cu tot,sant si pänd la 25 de mii. In pdrfile Buzdulni frranitde capul Thr se aruncd asupra unei cete de 400 deTurci ucide trupurile 'n drum 2.

Si in cronicile muntene conteMporane e vorba deprimul atac crestin NIA. la corturile Turcilor.

turcesc e o pdvald mare" ca.sa izbandeascd Intr'unichip, si atunci se pierd tunurile, unsprezece la numdr.Ineunjurarea Incercatd. nu reuseste din causa naluriiteremilui, la mlastind adthigfindu-se pddurea, uncle, dupdun cronicar ardelean, era o ambuscadd 3.

Dar, ceia ce ascunde Király, scdparea a venif atnncide la furtunosul avant al lui Milial. El iea o secureIn nián i se aruncd asupra acelora cari se puteau'socoti acuma ca biruitori. Mihai-Vodd", some croni-carul boieresc, care nu-1 scoate Inainte adesea, vdzAndatata harborie mare, el Ina Ii stranse toti hoiariitoti cpitanii, i iesird Intru Intampinared lor de rata, siaciii Mihai-Vodd cu maina lui tale pe Caraiman-Pasa,si infranserd pe Turci Inapoi. Iar boiarii si cdpitaniipre capete nthrdlird asupra Turcilor, de-i si-i Ineca'In tind. Deci, cu did fald venia Sinan-Pasa la acelrdzboiu, Mai cu miiltä rusine se Intoarse. Si lud Mihai-

1 Isupescu, In Diplornatarium, 1. c., pp. 42-30, no. xun.2 Ibid., p. 431.8 Weiss, In Trauschenfels, o. c., p. 146.

ldsandu-li

lila'

si-i

Raspun-sul

$i

ISTORIA Lill MIHAI VITEAZUL 203

Voda toate tunurile inapoi .5i multe steaguri turcesti".Walter, corectand pe Teodosie, vorbeste In acel mo-ment, pe care nu-1 suprimd, cu doi sefi turci Mali., decele clou d. tunuri cu care Kiraly improasca pe cei cese clatinau, dar ii riispund archebusele turcesli. Tu.-nurile pierdute nu le-ar fi luat Mihai Insusi, el 200de Unguri si tot atatia Cazaci ai unui Coscea (in polonäKoscza). Numai seara, de si nu se intelege in ce leg-tura, Sinan cade de pe pod si-si pierde cei doi dinti"'ramasi de poi:ilia., Khidr-Pasa, Mustafa-Pasa si un aItreilea pier, Hasan insusi ascunzandu-se in maracini.Se dit aceiasi explicatie a retragerii: numarul neindes-tulator, si plecarea In, miezul noptii, strigand /sus.

Nicio mentiune a lui Kiraly, de*ure care Petru Arimea-nul, omul lui Mihai, spunea cronicarului ungtir Szamos-kOzy cd s'a tinut de-o parte, in closul unei paduri, cu,unii boieri, ca Dan, despre care Grecul Stavrinos pre-tinde cii a castigat apoi cu bani multi pe Kiralypentru retragere, si Logofdtul Mirislau, pe care Mi-hai ar fi volt sa-i taie. Aceiasi atitudine de nearnes-tec ar fi avut-o Horvath, cu cei 2.000 de Secui ai siii.Ar fi fost patru Pasi cazuti si sapte sangeacil.

Explicatia acestei invinuiri nu e grea. Kiraly, dorindel sa albit conducerea batiliei, ca om al lui Sigism and,formase un plan in care intrau elemente de strategicsi tactica nepotrivite cu caracterul aprins al lui Mihai.De aici panda din padure. El pare a fi desaprobatfulgeraboarea iesire a celui care era pentru dansulnumai Voevodul". Din amlestecul amtanduror elemen-telor a iesit biruinta, atat de neasteptata si atat demagulitoare, dar incomplecta. Si nu numai pentru cadisproportia numerica Wire cele doud armate era asa

I Tortenétl Maradvdnyai, IV, pp. 54-5, 96-8. Traducere romft-neasca de d. Ioachim CrAciun, Cronicarul Szamoskozy, p. 104.

204 1. 1 RGA

de mare, dar si pentru cä Mihai nu fusese sustinutIn cutezanta lui fericitä. I3oierii insisi nu arat s fiwit a i se alatura In ac, lila c1ip4 cand se desfasurao asa de splendida ener4ie cu despretuire a. oricaruirise. Ce puteau sa-1 ajute, oricat ar fi tinut la Domnul1,(w d tar i de oaste, acele niii de terani, care auflout pe Polonul Heidemtein sa vorbeasca numai de,,trupe rurale"11 Dar icoana se desemnase, si ea a 11-Inas In mintea generatiilor, inclenin care stralucitaisprav fär chibruiall si reserve, exemplu de eroismIn sensul viteazului". Prin epopeia lui Stavrinos Vistie-rul2 legenda a inceput inca de atunci sa he cantata,pentru ca putin dupa aceia alt Grec, de la Curtealui Vasile din Ostrog, Gheorghe Palamed, sä faca peaceasta temä o expunere de homerica infatisares.-

Kiraly apare deosebi i In povestea medicului evreuportughes Mucato, pe care a prins-o la Constantinopolbailul venetian, care-si face raportul la 15 Seplembre.Si aici e vorba de locul ascuns" In care se gavozcleste,dupa ideile lui teoretice, capilanul zis Albert", cu eel10-20.000 de oameni, cifra manifest exagerata, pe cari

Incredintase Mihal. Dar acestei idei i faptului cas'au pus In frunte doar 200 de oameni I s'ar fi datorito parte din izbanda, cad astfel ar fi fost bggati TurciiIn balta, unde, ca In lupta de la Vasluiu a lui Stefan-cel-Mare, Ii improasca din toate pártile tunuri, de laamiazi, cand a reusit stratagema, Rana In seara. Siaid se marturiseste ca Sinan, caruia i-au perit patrucopii de casa, peici, In preajma, calul fiindu-i ucissupt dansul, cade pe galul acestuia, e atins la fall de

" P. 315In Papiu, o. c., 1, pp. 293-5.Emile Legrand, Bibliotheque grecque vulgaire, II, pp. 195-7 ;

traclucere româneascá, de C. Erbiceanu. In revlsta Literaturd t artdromând, I, pp. 483-9.

s

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 205 .

o sulitd i lunecd In mlastind, de unde abia-1 scoatoun spahiu, care-I recunoscuse. Numdrul Pasilor cari More tot de trei; pe langd ei noul Vizir al Portii", nurnitde Sinan, si multi sangeaci. Pier mai ales ienicerii si-rieni, din Darnasc, jertfd a Ungurilor si Cazacilor a-nurne ardtati. Hasan e acela care restabileste randuialaintre Turci, din mijlocul ciirora se riffleà in noaple-acelasi strigt de Allah", pe care-1 pomenesle CronicaLogofdtului 1 Cazacii i Ungurii apar ca faclori im-portanti si In povestirea lui Nichifor Daschilul, care erainch. pe la-noi 2

Mergand tol mai departe povestea aceslei luple, eacapatd, peistrand pe Mihai in centru, o infälisare dolegendd. Dupii stiri din Moldova, ajunse In. Cracovia,Mihai Voevod, ostas vileaz, se asezase Inleo pgdureca sà apere mai bine tara de Turci si, un sangiac din.oastea lui Sinan apucandu-se sa-1 facd prisonier, Voevo-dul, afland aceasta, iesi din padure, dar lasand acolomult bagaj si provisii. Si, ajar-10nd sangiacul, cu 3.000de Turci, in credinta cit Voevodul a fugit, se pune s.mdnance si sa bea. In acea clipa, Voevodul, cu 1.200 dealdreti, se aruncti asupra lui asa de pe neasteptale,Meat Ii tdie pe toti"3.

Dar Mihai -trebui sit se retragii spire munti. Nu nu-mai pentru cd mica lui caste n'ar fi putut sit reinceaphillupta, pe cand o mare parte a Turcilor nici nu intraseIn sangeroasa stramtoare i aItii se puteau scurge ne-contenit de la Rusciuc si din alio pitri, ci, cel putin.tot asa de mult, si din causa acelei fatale dualitati

Hurmuzaki, III', p. 487.2 I. Bogdan, In Hurmuzakl, Supt. II p. 236; :acelea0 Linformatii

trecute prin tabAra arhiduceibi Maximilian, in Iorga, In Hurmuzaki,,XII, p. 109, nota 1.

' Ibid., p. 193, no. ccxciv.

1

206 N. IORGA

fortelor care luptaserg. la Calugareni. Kir Aly sicapitani" se hotarirg sä mcargd Intru intampinarealui Sigismund In Carpati si, pang.' sa ajungd fa apro-pierea Branului, ei lasarit pe ai tor liberi sa pradepe Insisi aceia pe can venisera sa-i apere. As Lfiel Bu-curestii arsera, ramAind in picioare nu.mai cloult marlmandstiri de zid: cea, mai veche, unde zacea Alexan-dru-Voda Mircea si doi copii ai lui, si rnanastirea pecare Incepuse a o ridica Mihai Insusi.

Ajungand In orasul care era numai scrum si miserie,Sinan incepu sd organiseze (am- turcefte, asa ca nicio-datI sa nu 'mai poata fi aici o revolta. Era, de alifel,vechiul sau plan, pe care-I fAcuse candva prima deSultan, dar Nichifor Dascalul, atunci prolosinghel sil000tenent al Patriarcatului ecumenic, intervenise prinSultana lui Murad al III-lea, flied a unui Grec dinNegroponte, care film sd se anuleze hotarirea 1. Nu.-mindu-se un nou beglerbeg, al patrulea, In persoana luiSatirgi-Moharnmed, i se Tidied In graba, supt Ingrijirrea cui stia asa de bine locurile i lucra In jurul bise-ricii Insesi unde dormia pariintele sau si fratiirenegatul Mihnea 2, locmai pe dealul lui Alexandru-Voda, numit Radu-Voda" Mai tarziu, dupa opera deref acere pe care o indeplini nepotuL de fiu al acestuia,o resedinta, acea palanca a lui Sinan." de care s'a 'or-jit vreme dupit ce disparuse zidul de prunântbatut Intre purl, cu cele noua basti cuprinzand fiecarecinsprezece" tuhuri mici, cu care erau impresurati ceiace fusesera Bucurestii, 5i Intarilura cu alt numar debasil" In jurul bisericutii cimitirului, biserica ea insiisi

I Iorga, Nichijor Dascdlul, in Mem. Ac. Rom., XXVII (1905),pp. 15-6,

Isopescu, In Diplomatarium, p. 431. Nichifor Dasaul (I, Bogdan,In Hurmuzaki, Supl. II', p. 260) II considera chiar ca Mare PavS. altea Pentru cererea tut IremIa MovIll de a-1 da, ibid., p. 389, no.-cxcvm.

ceilalti

sat:

tnultd

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 207

devenind o moscheie. Lucrul se facu In cea mai maregraba, popu/atia robità lucrand alaturi de soldati 1. A-chingli fura a i, dupa Insusi raporlul lui Sinai;alaturi de grenaaieri i tunari 2. In acelasi timp coimani-dantul flotilei dundrene, Egipteanul Saban-Pap, red-cea zidurile Brilei 8.

De la capitala nouä a terii se trecu apoi la IntarireaIn acelasi fel, cu fantâni Inlämgru i doua porti defier, a celei vechi. Doua biserici targovistene, Intre carea lui Petru Cercel, fratele lui Mihai, furä prefaculle

ele in capisti ale Islamului 4. 0 rail inscrilptie ro-mhneasca pomenia la Sfântul Nicolae arderea orasuluide Sinan. Un beg din Trapezunt fu asezat comandant

subasi incepurd sa fie trimesi prin sate ca Inteunteritoriu supus pe deplin si direct autorit5iii Sulta-nului.

Cronica sarbeasca stie precis ce s'a asezat la Tar-goviste: atunci au asezat beg In Targoviste peMustafa Voevod din Vuétrn, i cu el Inca trei begi sisase alibegl (sic) si 6.000(1) de ostasi, 154 de tunuri,810 de masuri (contas) de praf de pusca pentru tunurisi 30.000 de galbeni pentru, lefi" 5.

In moment& cdnd aceastd operd se isprdvia 0 Si-gismund i anunla fritrarea eroicd de cruciat, Moldovadcvenia, ca orientate, polond.

Acolo unele 5tiri aratasera o oarecare activitate raz-boinica a lui Rdzvan. Un negustor grec din Trapeznn.

1 I. Bogdan, ibid., p. 360 §i urm.Hutmuzakl, III, p. 492 §I urm.

3 V. l Isopescu, In Diplomatarium, I. c.,p.XLV.

4 Iorga, In Hurmuzakl, XI, p. 192; Walter,1. c., pp. 196-7.

5 lorga, Studil 1 doc., III, p. 5. AtuncirevoltA In Nlkk I Oaogost.

443. Cf. ibid., p. 432,

p. 32. Cf. §i Palamed,

un GArdan Voevod se

si

Si

no.

si

208 N. IORGA

asezat la Chilia, spunea In taind bailului venetian laCcnstantinopol cd din nou apdruserd, cu tvnuri, Cazaci,Unguri i Moldoveni la Bender si cd aii Cazaci, peseici, izbutiserd sd. prindd patru galere in Marea Nea-grd, indreptându-si apoi tunurile asupra Cetätii-Albel.

IDe mult, cu.m am vdzut, Zamoyski isi pregaisetrecand cu despret peste incercdrile lui Stefan-

Vodd de a se face tolerat. Acesta flu putea deci sdopuie deck, supt Ndda'baico, o oarecare parte a Caza-cilor, cari rämdseserd legati de Aron si apoi se imPprdstiaserd, 5i mici strdji, la Nistru, la Dunare sila Hotin, unde era, cu Ungurii, pfircdlabuL lui sigur,Andrei. Inainte de a pleca, Domnul amenintat se in-dreptAtia pentru zdbavd, spuind Polonilor cd el cre-zuse In plecarea Turcilor de la Giurgiu. Recunosdn-du-se supus puternicului Craiu unguresc" (patens Urz-gariae rex) care e SigisMund, el se ruga sa i se aperetara de Tatari, ca sd-si capete rdspunsul cd aceastdcerere, care trebuie facutit In toata forma, ar fi fostsa se indrepte c5.tre regele insu5i, care singur hotg.-rdiste In astfeI de lucruri 2.

Patru zile dupd lupta de la Cdlugdreni, Zamoyski,pe caral urma indat'd castelanul de Liov, StanislasZolkiewski, care era sd-i succedeze in Hatmanie, treceaapa de hotar.

Pretindea lea vine chemat de Stefan Insusi, care-itrimesese Intru IntamPtinare un boier insarcinat cuhrana i calauzirea, dar asigurind ca, dacd el nu vreasit rupd pacea cu Turcii,nefiind autorisat de dietd, n'arenimic de hotdrit cu Donmul insusi": acesta sa cugetebine ce poate si ce nu poate race in interesul creslindrtatii, ceia ce insemna un Index= de a se retrage. Daca,preaun e zvonul, mi e asa de Inzestrat cu trupe si pur.

Hurmuzaki, Hill p. 201, no. asi.Isopescu, ln Diplomatarium, pp. 400-2, no. xviz.

lovi-tura,

r- s

1

ISTORIA LUI MII-IAI VITEAZUL 209

teri, nu este de ce sh arunce pe. locuitorii acestei terihitr'o Intreprindere 1 asa de cutezhtoare si de baidh-rhtnich., ci, Ungurii ce-i are pe 1fingh. sine, sh seduch mai curfind In Ungaria" 2

D6111211.11 pus de Sigismiund aflä aceastä nävAlire, decare se ten-rase asa Malt, in calea spire TrotusFArh, nicio Imipotrivire se Ina Hotinul. Hatmanul po,Ion Ii Met]. Intrarea la Iasi, dar Thra. strhlucire, laInceputul lui Septembre: alegand, dintre pribegii canasteptaserh. la Hotin, pe barbosul i falcosul, ochio-sul Ieremia fäcuse din acesta, care prin ma-ma-sa Maria se coboria din neainiar Läpusnenifor, unDomn ascultätor al Moldovei, pe care o considerade acurn Inainte e reunith cu regatul.

Jurkmaritul, din 27 August, al lui Ieremia cuprinderfireste, recunoasterea Moldovei ca membru credincios

inseparabil al Copoanei, -ca i toate celelalte teriPalatinate ale- ei", tara hind unith pe vecie cu ea":declaratia se va face prin soil Inaintea regelui 4. Se vorputea cumphra Mosii flrh cleosebire Intre MoldoveniPolon', chsätoriile mixte Bind Inghduitte. Dar aceastava fi o tarh, d granith, In fata dusmanului. Bisericilecatolice vor fi ocrotite de Domtnie. Insh. nicio altä con,ditie nu se adauge la actul Intarit, nominal, si did

Stroici,. de Ureche Vornicul, de Grigore Phharnicul, dePostelnicul Avram si de Logofhtul Toma.5.

Cuvantarea, care ni s'a phstrat, a lui Zamoyski, In

Intenturn, nu interiturn.2 Ibid., pp. 416-7, no. xxxu.a lorga, In Hurmuzald, XII, p. 103, no. CLXIV.

Pentru el, trImesl In Octombre, v. I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supt.III, pp. 348-9, no. ci.xxiv.

3 Ibld,. 1. c., pp. 344-5, In acelasi timp prin Nichifor Dascaluica I prin agentll sal, un Turc i PolIzachl, se cerea sprijinul lul Slnan, carecerea noulul Domn sa-1 trlineata ca sol o rucla ; lorga, NichtforDascalul, 1. c., p. 199.

14

-cu

de k

Movild,

cAt

si si

si

1

'

210 N. 1ORGA

ziva jurdmantului prestat de Ieremia la 27 August 1,foarte frumoas6,- e probabil opera lui Luca Stroici. Sevorbeste de tara nenorecità din causa oamenilor foarteusori si a strdinilor" ad.ecd Munteni-ca Petra Schio-pul, Sasi ea Iancu-Vodd si Tiganul" de Rázvancari o stapianiserd. Spre a nu fi alinsd si Polonia denooranduidile lor, el a venit cu. ai sài, creslini lacrostini, ecini la veciui", fat% a se gandi macar acglca ti atatele cu Turcii, caci politica regatului Ii urmàtraditia, pentru a ajula si a reface bunul trectd.adus cu sine nu un fals urmas al Domnilor Mot,dovei, cum multi pAnd acum au Trains o astfel demostenire, nici pe unul dintre Romani (Romanomm),adecd Munteni", ci pe un beier de neam moIdoveart,,om cinstit, care e sange din sangele lor", acest Iere-rnia, calificat de illustris et Magnificus". Se ureaacesluia, Dominatio Vestra Magnifica, sd_pdstreze rege-lui credintd i supunere" (fidem et obedientiaM); darnu e aid nimic din tonal adanc jignitor al condifiitorlui Sigismund, nu e nicio midrgenire a puterii donmefti,care rdmane deplind, dupd uechea datind, care uareundnea neatinsd 2. Deosebirea e enormä si aratä catde mult era Intre cugetarea unui obi de mare inteli-get* si culturd, format aprusean la Padova, si Intrebdielasul din. Ardeal, crescut In laudele Iesuitilor, carecredea a lumea Intreagd e a lui.

Fatd de Sigistnund, Incd de la 3 Septembre, Za-moyski se Incireptalia prin ura pe care o starniseStefan In toate stratele populatiei, prin pericolul pecare-1 constituie, pentru Polonia Insdsi, aparitia Tard-ier la Galati, a Tatarilor la Cetatea-Albd 3.

Hurmuzakl, III, p. 485; cf. lorga, ibid., XI, p. 99y nota 1.2 Iorga, In Hurtnuzakl, XII, p. 99, no. a.vir. Stirl de la un German.

In Bala catre Bistritenl (12 Septernbre), ibid., p. 103, nn. cr..xtv.8 Ibid., p. 102, no. Cum Atte explicatit catre nunclul eimscop de San-

Severo, ibid., pp. 104-5, no. crAvtir, apoi ibid., pp. 110-1, no cumv115AcusatIl contra ml, ibid., pp. 113-4, no. cuoucr. Cf. st ibid., p. Ild

At

pe.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 21i

Un izvor polon aratd. pe ieremia-Vodd sfintit Inliserica lui Stefan-eel-Mare, Sfântul Nicolae, si Intdm--pinat de multi.me cu snopi i steaguri 1.

Noul Down scria (16 Septembre) i lui Saban deBraila sä stgruie pe lângd Sultan pentru Intrtrirea lui,

Turcul Ii amintia ca s'a nuntt In Moldova aoel beiude Bender2. Toate acestea paean sa aiM Insd o sign-ranta numai dacd. Polonii, ai cdror Cazaci Incepuserd sitprade tara-2, puteau opri navalirea Tatarilor cari tre-buiau sit vie ca sd instaleze un Pasd al Moldovei Inpersoana lui Ahmed-beiu de Bender, nepot al Ha-nului 4.

Pe eand Mihai se adresa i Polonilor pm sohilRadoslav 6, oastea lui Rgzvan, soeotita la 16.000 de-cdtre Ardeleni 6, CU platru tunuri, se desfdcea, 1dsandu-1In Moldova-de-jos singur cu arlileria 1 cu cei 2.000 deUnguri 7, SigisMund temându-se c. nici acéstia mi vorramgneas. TemAndu-se de o lovitura a lui ZamoyskiIn Ardeal chiar, ca sa Introducd pe rivalii de cari se,plg.ngea de mull, Bdthorestii din cealalta ramurd, Ste-fan si cardinalul Andrei 9, tândrul Crain" Isi prelungiasederea In sesul Brasovului i pdna dinoolo de 28 Sep-.tembre 1.6. El facea sd se declare fatis la Curtea romand

1 Heidenstein, p. 318.1 Veress, 1. c., pp. 273-4, no. 147.8 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 107, no. cuat.4 lzvoarele arätate In Iorga, Chllia i Cetatea-Albd, p. 211 0

111111,

3 Iorga, In HurmuzakI, XII, p. 105, no, aatx.6 IbId., p. 107, no. CLXX.T Ibid., p. 105, no. cr-xix. SI sotia lul Räzvan trecuse Ardeal;

Isopescu, lii Diplomatarium, I. c., p. 418, no. xxxiv.Veress, 1. c., p. 275.Cardinalul Aldotrandlnl va apAra pe Andrei; Veress, I, -c., p. 288.

" Relatia inglnerllor toscanl, lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 72urm.

-dar

'a

212 N. IORGA

ca, de si a facut preggtiri, nu te-va-coborl, continulnda se tinea In regiuni de munte $igure decAt atunci chid'va crede ca victoria-i e asiguratr 1. Conta pe ceia.ce putuse afla ca Incepe a se produce In oastea luiSinan, adecd treptata ei desfacere prin obosealit si holtsi mai ales prin spiritul de indiscipling i neascultare..

Cand afla ca o Impotrivire nu e- de asteptat decatdoer ca sit apere retragereaz trufasul stapan aL Dacieise -puse In miscare la Inceputul lui Octombre. Oastea-era de o alcatuire ciudatg, asa Mat se putea pune-Intrebarea daca e capabila de 0 actiune unitara, lipsinct

seful cu experienta i autoritate. Erau Sasi i 6.0001de Secui, cu judele Sibiiului, peste tot: 7.000 de calaretisi 5.000 de pedestri, pe langa 2.000 de trabantri Seadaugiau cei, 1.500 de raiteri .cu pistoale 2.

Adunarea cu Mihai, care mai pastra 5.000 de 'Linguape Mug Cazaci si, ceI vre-o-4.000 de boieri, se facA,acolo, supt munte; mai departe rasari i Ftlizvan, earelar fi alus, pe Yang tnguri, cei_ 2-3.000, si vre-o 4.000:de boleri delai sal, veniti pie nrmg. 3, temerilemind ca oastea lui sa Imprgstiat cu totul clovedindu-seastfel zgdarnice.

Ardeleanul avu prudenta 8A sonata Inainte pe aceipc cari-i considera ca simpli- capitani ai siti, adaugindlui Mihai ceva din. pedestrii straini, precum la Moldo-veni se alipirg. Italienii veniti din Toscana. Si Mihari

p. 106, no, amt. Se adaugA- o scrlsoare a lul FabioGenga cAtre fratele sAu trimes la Roma ; ibid., pp. 106-7, no. cr..xx;::Veress, c., pp. 276-7, no. 143. t Sigismund cAtre ducele de Man-tova; ibid, pp. 277-9, -no. 150; Simon Genga cAtre Marele Duce deToscana, ibid., pp, 279-82, no. 151. SI Sigismund cAtre acesta, ibid..pp. 283-5, no. 153, cu anexa lui Genga, ibid., pp. 285-7, no. 154._Era tames si la RAzvan ; Isopescu, In Diplomatarium, p. 431.

2 Relatia inginerilor toscanl, 1. c.a Ibid., p. 80.

lui Sigits-

l'Ibid.,

si

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 213

Rgzvan aveau datoria de a Ina Ita e rang steagurilelui i pe acela al printului, dar la stanga, ceia ce la"Turd era considerat locul de onoare.

Trei zile oontingentele diverse se odilmirg. In ackiasilabarA, a cgrii lips1 de ordine si de forme mira peqoaspetii trimesi tle Mare le-Duce din Florenta. Italieniiadmirarg buna rAnduialg a ostirii mluntene, In fruntecu eApitanii, ofiterii, steagurile, eglarimea Inaintea osta-

ilor celorlalti, Moldovenii Infatisandu-se tot asa. Inain-lea lui Sigistrund se ridicA, pe lftngg steagul Ardealului*i ale terilor noastre, si steagul ImpArAtesc, aceasta

causa presentii in oaste a egläretilor germaniLa 16 trupele erau inaintea T'argovistii, pe care

Sinan o pArgsise, läsand numai eete rgzlete i pe co-mandant cu ,;buni ostasi", zice Mihai,2, ca sä zgboveascäprintr'un simulacra de 1MPotrivire urmArirea armatei

Mihai ceru cu toatg. hotArlrea sä se dea asalt.oetatii de curAnd injghebate. Se aprinse gardul de1ncunjur, i garnisoana, de vre-o mie de oameni, cuceva ieniceri, silitg stt iagg, fu. usor mgcelaritg. Pradacuprindea provisii pe trei ani si treizeci-patru.zeci detunuri; All-Pasa Haidarogli si cadiul din Av lona, peAdriatica, se aflau intre prinsii pastrati In Via la 3. M4-

1 Retatia ingineritor toscant ; scrisoarea din 5 Octombre a lui SimonCenga, In Veress, 1. c., pp. 289-90, no. 157; scrisoarea aceluia0,Aid., pp. 292-3.

Pernice, 1. 0.Cronica Buzeeiior ; scrisoarea lui Carrillo,In Iorga, Acte ft frog_

mate, 1, pp. 145-6,0 zlarul Toscanilor resumat pe larg In Iorga, InHurmuzaki, XII, no. CI.; scrisoarea lui Sigismund, 18 Octombre, InVeress, 1. c., pp. 290-1, no. 158. V. 0 interesanta scrsoare de soldatibid., pp., 294-6, no. 161. Cf. lorga, In Hurtnuzaki, XII, pp. 183-5, no.ca.xxlv: scrisoare a nunclulul Visconti (ibid., p. 121 no. cxcv). Cf.studiul sitat al d-lutVeress, In Mem. Ac. Rom., despre campanla din4595.

1

214 N. IORGA

hai se aruncase furios asupra acelora cari spurcasert'vechiul cuib al DOMIllei 1.

Dar, cum plecarea Turcilor se facea Inleo compleclaneoranduialä, tot mai raped; permitand un atac cusucces, se trecu numai pe langa Bucuresti, Vara a maipierde vremea cu o noua cucerire, care ar fi fost poatesimtitor Mai grea 2 J apropierea Giurgiului, plin acum,de o speriata Inultime invalmasitä, %se &là ca, la 20,Scaunul Domniei a lost cu desavarsire parasit de aus-man Cum vestile de la Dunarg pareau s aräte ciimpotrivirea Marelui Vizir s'ar putea inteti, se Mcura.popasuri lungi, la 21, la 22, la 25..NuMai la 27 urnia.--ritorii aparura. la Giurgiu.

0 simpla ceata de- trupe alese, neputIndu-se contà .pe celelalte, 6 trimeasä ca s Inceapa fiarta, dar maituult ca sa dea druffitul multimii de robi, din carescapa. vre-o 8.000, altii Thud jertfiti, i sa se vada ce-se poate castiga din lagilrul paräsit. Asediuldin ostrov, claditit odinioara de Mircea-cel-Balranprefacuta de Turci, se porni a doua zi. Incercarea de-a da foc i aici nu izbuti, fiind vorha de puteruice-ziduri de piatra. Trebui deci mestesugul de artilerie alItalienilor cu douasprezece tunuri, supt comanda luiPiccolomini. Apoi intrara pe podul cel niic, de numaimici luntri, trupe de asalt florentine si Moldoveni de-ailui Razvan. A doua zi cetatea e cucerita si aparatorikei doboriti. Douazeci de tunuri care rämäsesera piemalul sang fura Inecate, neputand st. fie luate usor..0 strajä fu wzata. 1ntre zidurile insangerate, si Ia

Palamed (1. c., p. 197) nu iorbete, In aceste lupte, deck dedAnsul, §I nu de SIgIsmund.

I Dar la 12 Octombre RAzvan scrie din Bucuresti, ImbArbAtAnd peal sal din Moldova, aded straja de la botar; lorga, In Hurmuzak4XII, p. 214, nota 1.

ceUtisi

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 215

podul cel mare, de 200 de vase, trtiat din ordinul luiSinan, se läsarg. vre-o 5.000 de oameni.

Se castiga o prada enorma, socotitä la doul milioaneIn aur: nu numai capeteniile otirli ardelene au ramsbogati, dar si cel mai mic ostas avea macar patru cai,afara de- alte spolii"1. Zece mile germane de cale",spunea la Praga un curier, trupuri de Turci, Tatari,cai si canUle stateau unul rang altul, Inca trebuiauIn trecere sa-si tie nasul de duhoare" 2. Dar o alla man,drie a invingatorilor era aducerea in Ardeal ca prima lui Hasan eel de la Targoviste, confundat cu hrsuSifiul lui Mahommled Socoli si fostul comandant la Du-are, cu acel Hasan in care se veclea mostenitorul a-proape nonagenarului Sinan: prinsul ar fi oferil 0sutä de mii de galbeni ca sä fie rascumprat 3.

Dar cei cari biruiserä cu asa de initine siliati nuindraznira. sa faca aceia ce Meuse, Cu cateva luniinainte, Mihai el singur. Se dadu ordinul inloarcerii

si la 3 Novembre erau cu totii in tristul Bucu.-resti al jafului si al ruinei4. La 21 Sigismund prträsiaTara-Romaneasca, luandu-si partea din prada, in taresi cinzeci de tunuri 5. Dupi plecarea lui se recapalti siBraila 6.

lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 191, no. moot/will.2 Ibid., p. 207.

Ibid., p. 208.Povestirea toscang citatA (resumat, Veress, 1. c., pp. :22-3);

scrisoarea lui Sigismund cdtre Mamie Duce de Toscana, cu muneleItallenilor, ibid. pp. 201-2, no. 164; o Oa, de multdmhd, ibid., pp.305-8. V. si lorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 148-50, no. Com, ; pp.153-4, no. couvm. Foarte muite tirl, cu o introducere, In careeditorul ôâ Ana retragerll pe Mihal-VociA', care nu s'a tinut depromislunea de a da provisli, In Veress, Campania creftinilor, p.101 0 urn'. (rapoarte itallene ale lui Silvio de' Plccolominl si FilippoPigafetta).

5 Ibid. Cf. chle- cloud cronicI de tard, precum l lAmurirea din lorga,Istoria Armatei.

5 Veress, I. c., pp. 314, 318.

inappi,

1

''

216 N. IORGA

Din parte-a, Sinan alcAtui un raport in care se avina neizbAndei, totale, pe virerdea nepotrivitg, cu ploaieIn ses si ninsoare In -munte, pe lipsa de hrang, pddesertkrile dese, pie lipsa Tatarilor, Intarziati deasezarea Polonilor an Moldova , p1e reaua vointä aienieerilor Can n'au voit, de pildA, sg se Intoarck pen-tru apkra tovargsii la Targoviste si` au refusat särgraie de pazg. In Bucuresti, pe, care 1-au prgdat si arscu tot ce mai rkmigsese din vechiul ora i chiarcu fortificatiile turcesti ridicate cu atAta sfortare. Blas-tgroatii" ar Imerita o pedeapsk de invätaturg.1.

In. acest moment si Tatarii, cari arseserl OrheiulLgpusna 2, pgrasiserg Moldova -unde stgluserk, cu be-glerbegul tyre nou-mnnit, asa de puting vreme. Cacisituatia se lamurise.

De si Hanul poruncise candid batran" de Zamoy-ski, care intrase In targ, sk se dea in lkturi si be-glerbegul Moldovei II oeruse sS vie sk- se inchineImpkratalui tktaresc--3, la iutora4, unde Jijia dk InPrut, nu se d'adu nicio adevgratg luptg. intreveniti i ca s cearA tributul polon 2gbovit de patru,ani, i Hatmanul regahihd. Dupii o bartk cu descgr-cari de archebuse i un zädarnic asalt i luiGhirai, frate cu Impgratul" din Crhmeia, si mai alesdupg. iesirea soldatilor" in zale ai laggrului, Hanul

nepohil sgu, Ahmed, cari, gAsind o oaste destul deinsenmatk si mai ales un mAndru comandant; ho-t:Ara sä resiste cu toate mijloacele unei tactioe supe-rioare, pierduserk pe alti doi nepoti, preferarg. sä eva-

1 Hurmuzakl, III, p. 492 §I urm. ; Veress, 1. c., p. 297 si urm.,no. 162.

Isopescu, in Diplomataritun, p. 413, no. xxtv.lorga, in Hurmlizakl, XII, p. 120, no. cxclu.

6 Zamoyskl era acolo de la 17; ibid., p. 120, note 1.

a-si

Fell-

st

nAnsii,

si

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 217

cueze, In trei zile, Moldova, faggnuind §i pace bunäcu Po Ionia (19-23 Octombre)1.

Duph: ce sangeacul, Pasa. al Moldovei", se obrUni-cise Intr'atata, Ina" poruncise boierilor i lui Ieremiasg. se presinte unuia din. fiii Hanului", aruia Ii sanq,,dati", cad cancelariul e tmpresurat poateajuta, ameninTand en prinderea sotiilor i tglerea fiilor 2,arum, printr'o scrisoare urrn'ill care regele Poloniei,,,fratele sau" Gazi-Ghirai, Invinuind pe rebelul Aronsi pie tradatorul si mai rail" care a fost Razvan, arataIn ce chip s'a Inteles ca fratele" Zamoyski, care apt];case a pedepsi pe acest al doilea tradAtor si pe ade-rentii lui, gonind pe acesti tillhari" i acum, rugandu-sest fie recunoscut Ieremia, ragadula ip1ata tributuluiIntArziat, Indatorindu-se chiar a tinea In frau pe Cazaci;de aceia s'a Ingrijit ca oastea sä nu' atace pe duml-nealui cancelariul" 3. Indata vestea glorioasei Intreprin-deli, de pus alhturi cu Sigismund, fu raspandita In

V. mal ales scrisoarea sangeaculul, in lsopescu, Diplomatartum,p. 427, no. ELL RAspunsul, neflind scriltori de turceste, se da Piz ro-manefte; ibid., p. 428, no. xLi; coresporulenta cu el, ibid., p. 432;V. I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. n-rele CLXXVIII, cx.xxic i urm.,axxxv ; raportul Hatmanului scrlsoarea Ungurulul 5tefan Kolosváry,din Tutors, 24 Octornbre, ibid., pp. 132-3, no. coy; Zamoysid, inIsopescu, Diplomatarium, pp. 441-4, no-uv. Cf. Iorga, in Hurmu-zaki, XII, pp. 134-5, no. ccm; p. 213 0 urm.; scrisoarea aceluimZarnoysid catre Sinan, lorga, Acte 1 fragmente, I, p. 146; tratatul1nsu0, ibid., p. t47; scrisoarea regelui Poloniel cAtre Papa; lorga,In Hurmuzaki, XII, pp. I9J-7, no. cccat, 0 pp. 218-20. Pentru soartalui Räzvan, Veress, 0. c., V, p. 4.1

IIsopescu, In Dtplomatarium, p. 438. Si aceste scrisorl par tradusedin romAne#e. Tot_acolo explicatiiie lui leremla (30 Septembre) cltreun nunclu; Isopescu, In Diplonratarium pp. 440-1, no. mi.

Iorga, In Hurmuzakl, XII, pp. 146-7, no. ccxxil. A se comparacu expunerea regelul cAtre ImpAratul Rudolf, ibid., pp. 147-8, no.ccxxin; cf. Ibid., pp. 118-9, no. cxcr.

i nu-i

klui

i

c

II

°

2 18 N. IORGA

toald lumeal, de si. lui Luca Stroici, venit pentru inchi-flare, i (s'e spusese, impreund cu mustrdrile cuvenite lamLirebel, cd, de n'ar fi intäriturile acestea mestesugite,s'ar trece totul supt copitele cailor Midi-esti 2. Ieremia,asigurat acuma, nu luase nick:, parte la aceste demons-tratii rdzbainice 3. Solul lui, trebui saii audd insii dingura Hanului acele cuvinte grele, dar pline de adevdr:Bogdane, Bogdane, de multe vb.' cutezati. Avieti Domnide ispravd, dar li santeti trliddtori. Hrdniti asti strdine,pacea o stiicati, si iald cd si acum, atatand pe rdgelelPoloniei contra Inca, ati adus oastea lui, pe care ascAlca-o in picioarele cailor dacd nu s'ar impotrivi in-tdriturile cu care s'a imbrdcat. Mare e Indraznealavoastrd' 4.

Dar, cand, la mijlocul lui Decembre, Stefan-Vodä etrimes de. Sigisnrund cu trupe, vre-o 2.000, prin Secuimle,acelasi Ierernia se Incumetd. a da a luptd pe care ocastig poate mai mult prin shnpatiile terii pentru dan-sul decat chiar win valoarea auxiliarului polon, JoanPotocki, castelanul Camenitei, cu fratii, Stanislas Chan-

' Ibid., p. 197, nota 1. Foarte interesantA scrisoarea, tradus S. dinromâneate, a dol robl la Tatari cAtre Durace pArcAlabe, Dancute,Tincule, NicoarA, Jurco 0 Reffen" 0 Isace" (forma romAneascA eIn mare parte pAstratA), In care, chemAndu-se, lnainte de Tutora,tam la Inchlnare, se spune cl va fi beglerbeg 0 se vor face cinci ce-tAtl; Isopescu, In Diplomatarium, p. 429, no. xur.

2 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 159. V. IndreptAtirile lui cl nu sea0eaptA sA afle pe Zamoyski, ibid., pp. 146-7, no. CCXXII. V. §iHurmuzaki, Ill 2, p. 1 57 ; I. Bogdan, In 1-lurmuzaki, Supl. II i, p. 409al urm.

3 V. Heidenstein, I. c.; Viata Iul Zamoyskl, III Iorga, In Hurmu-zakir XI ; Hurmuzakl, 111, -pp. 244 ; ,1112, p. 412 0 urm.; Iorga, InHurmuzald, XII, pp. 134-5, 157 0 urm., no. =mut (povestirea aceasta,a Jul Herbort- de Fulstein, e cea mai precisA, el find Insu0 solul laHan).

' Ibid., p. 159.

ISTORTA. LUi WHAT ViTEAZUL 219

ski si Zebrzidowski, carii fuseserà lasati de Zamoyskila parasirea terii. La 11) (nu 12 sau 15) ale lunii, laAreni, inaintea Sucevel, unde-i pläcea mai mull decalla Iasi O. stea celui pus de Poloni, putinii sprijid-tori ai fostului Donn nu se imprastie usor, ei se a-runca de doua ori asupra dusmanului, trebuincl caIeremia, care, bisericos, nu iesise in acea Dumineciide la slujba biserkeasca pana nu s'a ispravit cu tolul,.A dea un asalt ea al lui Mihai la Calugareni, tiind injurul au pe Merl, cart sliau ce-i asteapla in cas daneizbanda; perindu-i un cal supt dansul, el sare in-data, vitejesle", pe un altul. Stefan, gasit in casa preo-tului din sat, e. socotit ca un hot, slulit la nas sitras in tapa, dupä osandal, infigandu-i-se capul !MatWein par. Fratele fostului Domn fu decapital, suptochii celui care se chinuia de 'mark in varful parului.Mai perirà Logofatul lui Stefan-Vod . si. acel Calogherãcare frac:lase pe Aron _i. acuma-si primia pedeapsavallarli 2.

Slim din procesul facut in 1598 lui Iojiica, Mini-tisat ca fiind capul rautatilor, Ono' la otramirea Sucetatea Vintului a lui Aron, .ca intre cei executiiidupa lupta de la Suceava a fost si Tolnay. In Ar-,deal, sau In Muntenia, daca Barina" e Braila, scfl-para. putini dintre ai lui Rasvan, ca Logofalul Ste-fan si boierul- Dragos, earl, Inca la inceputul ana-lui 1597 asteptau O. fie ftrhnesi de ,,Craiul MariaSo" in tara kr ea un Domn bun" si anuntan prin

1 Ibid., p. 227, no. cccxxxix; p. 237, no. cm.. V. §1 descriereaprecisl din Miron Costin, ed. KogAlniceanu, p. 251.

-2 fieldenstein, p. 323 ; I. Bogdan, in Hurmuzaki, Sup!. II ', pp.371-2, 410 ; Hurmuzaki, III, p. 505; lorga, in Hurmuzakl, XII, p. 227,no. ccccxxxix til urm.; p. 194, no. ccxcwr; MIron Costin, pp.k 251-2;lorga, Studil fl documente, VI, pp. 632-3 ; si scrisoarea regeluilorga, in Hurmuzakl, XII, pp. 199-200, no. ccCpc (se vorbia §I de mom,tea lul KirAly). Cf. lorga, Istoria Armatei, I, cap. VI.

--)20 N. IORGA

scrisori de tainA Moldovenilor. SA nu tie, scriau ei, cuIeremia, coital care i-a dat Polonilor asa cum acestiatin pe Rusi, carora II s'a luat totul. Data aceasta nuva mai fi situatia din 1595: Maria Sa Craiul ungu-resc feigaduiefte cd nu va sldbi intru nimic pie Donirzulaostru, ci", jarAsi, i aiei, cAlduroasa dorint6 deneatArnare I cum am fost odatd liberi qi cum ni-alost starea trzainte de aceasta, astfel se vor pastrgloate de aerial Inainte neatinse", Nu va mai fi nicitribut, ci numai o alian(d militard1.

0 scrisoare a ofiterului polon Chatiski cAtre Ale-xandru Ureche aratA a In lupta de la 11 Decembre-au cAzut nu mai putin. de 2.500 de oameni, mai ales-dintre 13oieri i efii Ungurilori_ dintre cei 2.500 de !baiduci pot fugi abia 400 2. Din partea lui, VodA Jere-mia aratä cA inainte de luptä ar fi Indemnat pe eelcare-i voia cAderea i moartea sA se pAstreze pentrucruciatA 3.

Aproape In acelasi moment cu biruinta i se trhne-teau lui Ieremia de la Constantinopol insenmele Domnieipe care le ceruse si de la Sinan, capatand rAspunsulcli aceasta,_priveste pe Han4.

Isprava de la CAlugAreni rAmase aproape nestiulkpe cand expeditia, de fapt asa de usoara pe care opresidase Sigismund se bucurA de toafe- mijloacele zgo-motoase ale unei nriase reclainle. Printul Insusi rAs-pandise din lagAr misive de auto-glorificare, i cAtre

I Isopescu, Docutnenti ineditt, p. 67, no. mom.Veress, IV, p. 322, no. 177 ; lorga, in Hurmuzald, XII, pp. 125-6.

* Isopescu, Diptomatarium, p. 488, no. utiixtv. 0 scrisoare a WIHerbort cuprInde si ea adAnca pArere de rAu pentru vArsarea de sAnge-cre§tin; ibid., p. 494, no. LxxxVill.

I. Bogdan, in Hurmuzald, Supt. II I, pp. 37f-2, no. CLXXXIX. Cf.alta, n-1 urmAtor.

ISTORIA LU, MIHAI VITEAZUL 221-

Impgratul Rudolf 1, al cArui steag 11 punea langä alsgu. Iojica suna de acasä trthnbita biruintilor 2. ZiarulToscanilor, acela al mmciului episcop de Cervia, Vis-conti, rAspandirg pretutindeni cunostinta lupLelor glo-rioase ale aceluia care Inainte de marile hotgriri se-cumineca, recomanda lui Dunmezeu catsa cruciatei sise Invesmanta in platosa eroului. Printul", spune nun-ciul, s'a prurtat totdeamia cu aldta vitejie, Incât va aveao mare izbAndä in mestesugul armielor, puterea luiDunmezeu dandu-i o extraordinarlt putere a trupuluica sä resiste la osteneli, i prudenta.' Indrazneald, sprea Indruma si cAlguzi bine intreprinderea" 3. Participantilstraini, oameni de frunte printre Italieni mai1 a1eg4Cosma Capponi, contele Alexandru de Carpegna, Giro-lamo Genga, Picoobomtini, Aldobrandino, despre care eravorba sä i rginthe In iernatec la noi 4, erau st ajtmgg.crainicii mgretei actiuni la care se Impartg.siser6.. Se,vorbia de rninunile care arätasera. o deosebitä ocrotinedurninezeiascä pentru persoana cavalerului crucii: Thuvultur oprise 1naintea Targovistii asupra cortuluiunde acesta astepta mucenicia pentru Isus Hrisios,se gäsirg. destui cari sä creadä cg pasgrea de Trada.fusese inteadevär trimisä asuprg.4 de puteri nevgzute,care-i aveau deosebitg. grijg. Se poveslia cum eroul.ardelean. a amt de pie cal ranit la brat, cum a lost_vgzut luptând In toate santurile la Giurgiu 5 si cum un.Italian de-ai lui Turloni mântuit viata aralantd.

1 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 127, no. cxcvr.I Ibid., p., 131, no. can ; pp. 152-3, tro. ccxxxvII,3 Ibid., pp. 124-5.4 Ibid., pp. 125,127, no. cxcv.5 Ibid., p. 207.

Ibid., p. 181, no. CCLVE. Recomandarea lul Sigismund pentru TurIon!, ibid., p, 199, no. cccvm.

i

sesi

i.e

222 N. IORGA

di lipsa Tatarilor, opriti de dânii, a adus retragereaJul Sinan, iar Sigismund a facut doar atala ca. aurmarit pe acesta, caruia, pentru ca trecuse acuimlDunarea, nu i-a putut face alla deck sit iea in coalaostirii cateva carute de munitii L uncle tunuri, dtipacare s'a intors /a Alba-Iulia, de unde a iesit apoi faimaca a taiat i inecat vre-o 30.000 de soldati"1. Lui Mi-hai insusi, mai thrziu, nu i-a placut sa povesteascaaceasta campanie, multunindu-se a spune cit toatalumea a aflat-o de la anulti cari au lost de fata, prd-cum si tot ce am, facut pentru crestinatate" 2.

Se astepta la Roma, unde Carrillo scrisese cit nici-odata Casa lui Osman n'a suferit o Mai mare catas-trofa 3, un steag ca seum al biruintii acestui asa debun catolic si restaurator al catolicismului in terilesale4 si la Viena se celebra un Te-Deum in bisericaSfantului Stefan pentru adevaratul si unicultor 5. Polonii singuri raspingeau exagerarile.

fapt rolul lui Sigismund fusese de simpld parade".Niciun plan, nicio intervenfie personald a lui nu selnseamnd de izuoare. Iar, In ce priVeste elementulunguresc al lui, care nu represinta nici putinta unuiavant de calareti, nici resistenta unor terani hotarilisa moara pe local ce ii s'a stabilit si nici o priceperetehnica asemenea cu a Italienilor, judecata nunciuluidin Ardeal, care a foist insusi de latit in toata carnpa-

a Ibid., p. 225, no. cccxxxvi.2 Pernlce, I. c. I Szamoskozy (trad. CrAciun, p. 107) combate

pArerea cA aceasta a fost cea mai mare victorie crqtinA ce se po-mene§te.

8 lorga, In Hurmuzaki, X11, p. 207.Ibid., p. 183, no. CCLxxtu. Undeva se vorbeee de sillntlle pe care

le face LogofAtul, socrul lui Genga, pentru a cA§tiga i pe eplscopliortodoc§I.

-8 Ibid., p. 187, no. ccucxx l p. 187, nota 1. Marele Duce deToscana fellcia pe ImpArat; ibid., p. 190, no. DCLXXXVII.

in.vingl-

Dc'

t

N. IORGA 223

nia si care nu crutd nicio laudd printului, e aceasta:Aceastä nobilime ungureascd strigd sd se intoarcd incras, de oare ce din lipsd de hrand-i-au suferit foartecaii si se teme cd, venind ploile cif noroaie in acestelocuri sese. n'ar mai putea sa iasä 1 Si aiurea. cuo notà build pentru lupatorii de rand: Intr'un cuvânt,trebuie sä spun ea' printul n'are pe rang dansul vre-unom de valoare (huomlo alcuno che vaglia) ori care sästie Inestesugul rdzboiului, ci numai buni ostasi deluptP 2. Ca sfetnici de cdpetenie nunciul arald pe Ste-fan Bocskai si Gaspar Kornis, cari-i sânt urdti si Incalitatea lor de calvini 3.

La ai nostri, din ambele teri, increderea era, dinpotrivA., mai imare dec4t oricdnd. Pe cand, milndru deftga lui Sinan, de luarea Lipovei in Banat, Impe--rialii cuceriau Granul (Strigonia) Sigismund, carevorbia si de putinta unei inloarceri in Tara-Romaneascd,se credea in stare sd ieie in curand Timisoara, Milza4ceru irfiediat Ca tratatul din Maiu sd fie cu totul des4fiin(at, i Sigismund, care vdzuse Cu ochii starea delucruri i insufletirea din provincia" sa, trebui stse invoiasd Cu discretie 0 spune i Cronica Buzesti-lor, care vorbeste in cursul expeditiei de oei IraDonmi": Atuncea Bator Jigmon, dead. ATN.zu pre Mihai-Vodà Cu at'ata vitejie i cu atâta Intelepciune,2it-au Tara-Roznemeascd, cu tot venitul ei, ca sd fieiar pre seama lui Mihai-Vodd, i se inturnard iariisila tara lui" 4.

p. 126. Pentru pierderile suferite din lipsa de provisil,tnärturia until participant; ibid., p. 154, no. ccxxvin.

Ibid., p. 127, no. cxcv. A se compara cu incercarea indrAzneaiaa d-lui Veress l acaasta In chiar Memorille Academiet Romanede a infAtisa campania ca datorita geniului lui Sigismund, pe IàngA

. care acela pe care-I numeee nurnal ,,Mihai-Vodr se plerdea cu totul.lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 127, no. min.

4 P. 284.

slobo-

Ibid.,

8

o

- -

224 ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL

Un Ragman bine informat, Paolo Giorgio, afirm5cä ndath1 dupd plecarea otfrii lui Sinan cete de-alelui Mihai au trecul Dunarea la Rusciuc $i au Inaintatpaldand pb.nä la Rasgrad, pe un drum pe care aan väzutcg.-1 giau ai nostri. Nicio Impotrivire n'a lost gAsitaIn cale: tara era pasha". $i el adauge o criticA fatSda Sigisanund: Dace, atunci cand era supt Giurgiu,.AWN Sa ar fi !acid sit tread(' de cealaltii parte unnum& oarecare de bunt archebusieri, de sigur cd attfi vdzut cu ochii vaftri" se adreseazli nunciului dinArdeal, pe dumant fugind mind la Muntele Ern".Si el credea cä, reciipAtanduli Moldova, Razvan arpubea face o raitä de iarn1 In Deliorman 1

lar, In Moldova, Oa si cutare informator sas din.Baia Sasul Nicolae Kirschner, Intrebuinteazil pen-tnt Gazi-Ghirai forma ram,aneasca: der Hanul",putea sä serie astfel, vorbind de o participare, de sigurputin insemnatä, a Moldovenilor la harta din cam piaTutorei: oastea noastrii, dacd ar fi ldsat-o cancelariul,.ar fi lnudfat rdpede pe tiranicul Tatar, llitpreundcu sangeacul, de n'ar fi rdinas, curn1 se zice, nici pi-cior dintrInfii" 2.

Ibid., p. 178, no. ccoril.2 lorga, in Flurtnuzaki, XII, p. 178, no. Ca.xiv.

CAPITOLUL VII.

Defensiva din 1596-7 : planul bizantin

Anul 1596 e pentru Mihai unul de singura defen-siva, pentru un atac In stil mane contra Turcilor lip-sindu-i mijloacele necesare, ca unul care n'avea nicisrtrijinul sincer a boierilor sal, ve,snic la panda casa.-1 rastoarne, cum se va vedea Indata, nici acela al luiSigisMund, pe care-I apucase dorinta de a-si infatisain Apus meritele pentru crestinatate, cu audiente sidiscursuri de laude, gandindu-se a Inainta, de la Praga,unde era in iarna Inca, si pthia la Roma si la Loreto 1,Si, In sfârsit, la spate Mihai avea acum o Moldova dus-wand, al carii Domn, legat de alta politica, de pacecu Turcii 2, va dori In curand, din propria ambitie,dar Indeumat si de Zamoyski, sä aseze In Munteniape fratele sau, Simion, preculm, servind amiasi, poli-tica polond, gazduia la Iasi (Februar) pe Stefan Ba-thory din Shnlan, din care se cauta, de malt, a seface u.n print al Ardealuhli 3 In lard ehiar era nemul-Ninire contra Domnului vitefillor necontenite fi seumlptplcitite, care plunea pentru aceasta (Mini nesuferite: deaceia un ninnar de Olteni se si rascoala si, cum( se

1 Veress, o. c., V, p. 1.' Zamoyskl fusese aspru criticat In Meth si pentru Infrarea In Mol-

dova; lorga, In Hurmuzakl, XII, p. 142.8 Veress, I. c., pp. 12-3, no. 6; pp. 87-8, no. 14. Turd numlsern

pentru Ardeal pe un bâtran arian, Abraham; ibid., pp. 15-6, no. 19.

15.

226 N. 'MAGA

trimesesera contra lor trei sute din Cazacii domaestipomeniti si de Walter, se chiarn ia. contra aceslora Turciide la Vidinul guvernat de fostul Doran Mihnea1.

Pe cand Sigisinund, pregatindu-se de acea calatorie,cu Szinnyei, cu Kornis si cu Carrillo 2, la

Praga, uncle judecad pe acest tanar de douäzeci si treide ani 3, caTurc", tiranic la Infätisare4, punea, In care-rik sale de ajutor biinese de la ImPeriali, In aceiasi iniiepe Valahi" i pe Bulgari"5, In solia sa la Polon%Sultanul, care anunta ca are de gand si plece In frun-tea ostilor sale ca sa atace Viena Insäsi, adaugia cä arunnit pe Itadu Mihnea ca Damn In Muntenia si cäregele ar trebui sä ajute asezarea aoestuia, de a carui

sosire la Ragusa se interesa iubitorul tata.6.. MamboVizir Lala-Moharnmed, lost preceptor al Sultanului, careprimise locul liber rin mazilia lui Sinan, cel orAnduita pläti cu 100.000 de sultaninl tunurileplerduter, =rise, si tot lui %Ilan i-ar fi revenit sarcinaunei noi expeditii.

Dupa o stire de la Constantinopol se fku chiarIncercarea serioasa de a Inlatura pe Mihai.

In iarnd chiar, pie la sfarsitul lui Ianuar, Tatarii arfi venit In Muntenia, Impreura cu Hasan Soca, clo-ritor de a-si rasbuna. Dar In lupta de langa. Targloviste,pana uncle patrunsesera razboinicii desertului, i Ta-

1 Veress, 1. c., p. 17.Ibid., p. 14, no-. 7.

8 CapAtA vArsat la Praga; Veress, 1. c., p. 14, no. 7; Iorga, InHurmuzakl, XII, p. -238, no. ccccf... Reviae in Mart; Ibid., pp. 239-40, no. cccr..m.

41 Hurmuzaki, Ill, p. 262.3 Ibld., pp. 209-10. no. cccxvn.o Iorga, Contribufiunl fri istoria Munterdel, p. 106; Studll fi do-

cumente, III, p. Lu I urm.; In Hurmuzakl, XII, p. 215, no. =XXII.Hurmuzaki, p. 208, no. dcxxi; lorga, in Hurmuzaki, x11 p.

220, no,cccxxvir; I. Bogdan, In Hurmuzaki, &Ali', p.410.

cu Iojia,

si lamnitaile

6

lV,

ISTORIA LUI WHAT VITEAZUL 227

Turcii ar fi fost zdrobiti i scosi din Ora. Pen-tru a ascunde aceasta. neizbanda se nascocira la Poartasoli de la -Mihai cerand pace, ceia ce Sinan ar fi ran.-sail. Se spunea chiar c ar fi oferit Intoareerea präziidin 1595, crestere de tribut de 200.000 de scuzinepotul, de sigur, Marcu, Rid lni Petru. Cereel, ca os-tatec 2.

*Sari moIdavenesti sigure arata-insa c lucrurae s'aupetrecut cu totul al tfel. Radu trece in Moldova si, Casa-si rasbune, Mihai i cu unele noi trupe ardelene3,tataca. aceasta Ora, sileste pe raul vecin s fug site pe boierii cari vor fi lost,. de_sigur, dintre pribegiilui (Mart) 4. Alte stiri Insä-1 aratau fortificand Bu-curestii5;_ Braila Iusese ecu.pata In. treacat de Turci,si el e reia imediat 6.

Dar Marele scop al Turcilor in acest an lreceapeste grija acestor teri dunarene de uncle nu veniahrana de atata vreme. Era sa ias a. k-Jentru. prima oaraIn razboiu Sultamil mnsJui i linta-i era cucerirea ce-tatii Erlau. SigisMund se intelese la Praga pentru oActium alaturi de arhiducele Maximilian, odata regeales al Poloniei, ca sa impiedece cu puteri reuniteaceasta actiune 7.

Odata cu. prirnavara, oastea ilmlparateasca Incepu sase adune. In Mart se scrie din. Suceava, uncle se

I Hurmuzakl, IV2, pp. 216-7, no. ci..xxx.Veress, 1. c., p. 15. Un ceauq la MihaI In Februar, ibid, p. 17.-

8 Ibid., pp. 22-3, no. 12.A se compara 1-1.1rmuzaki, III, pp. 502-5; IV; pp. 215-7

(pentru razboiul dirt loldova; VIri ate bireitorilor); Icirga, in Ha-muzaki, XII, p. 258, iota 1 1. Bogdan,-In Hurmuzald, Supl. 11,, pp.377-8, 410

° Hurmuzaki, IV 1, pp. 217-8. Cf., pentru reluarea de el a lintelDunärli, ibid., p. 220, no. CLIoatf.

8 Veress, I. c., p. 17.Pleca de la Praga la 4 Mart; lorga, In Hurm izaki, XII, p 234-

tarii si

si

si

,

4

_ ,

1

228 N. IORGA

temeau de legatura Imperialilor cu Cazacul LobodA,cA din nou Radu, feciorul lui Mihnea, a fost numifDomn1. La 11 Iunie Mihnea-MehOned, tot cu gPan-dul la Domnia fiului au, act= in vrastA de umpire-zeoe, doisprezece ani 2, pe cand el insusi, recomandatth Patriarhul din Constantinopol chiar, ca unul carear prutea sä fie adus In terile Imparatului si tutorsla legea veche 8, scria mAtusii de la Murano, iandaVenetia, care ingrijia de acest drag copil: Aici toatAlumea e In picioare, si de la Slambul pada' la Vidin";uncle era el ca PasA drumurile sit Campii santtoti plini de osti", si adauga: ne temem sA nu ajungalucrurile la un sfarsit rAu" 4.

In sfarsit apAra Intre ostasii sal Sultanul tanAr siLand cu oricine, un om gras, intunecal la fata, cucapul mare, nemiscat, cu barba lungA neagra." , sisteagurile ImpArAlesti se Indreptarä spre cetiltile un-guresti de granita.

Indatl ce Hasan se porni spre Apus, o incursiuneromaneascA In Balcani e adeverita, de allfel, prin chiarmArturia, pe larg, a lui Mihai insusi: Cand am bAtutpe Sinan-Pasa si am luat Giurgiul, Sinan s'a dus laConstantinopol, si a lAsat in locul sAu pe un anumeHasan-Pasa, care era beglerbeg la Grecia, 5i 1-a lasatla hotarele Terii-Romanesti, care si el fusese In acelrazboiu cu Sinan-Pasa si vAzuse rusinea lui Sinan.

I Hurmuzaki, III, p. 508, no. Lim.2 Ibid., IV 3, p. 215.3 El e Iohannes MIlisy, ein Son Alexanders Weyvcden ihn der

Walachey und Befreundter des Peter Waywoden", lorga, In Hurmu-zaki, XII, p. 235, no ccon.vni. Asupra sail malulul drept al Du-nArll, Hurmuzaki, III, p. V4.

4 Iorga, Studit fi documente, III, pp. M.11E-L.3 lorga, In Hurmuzakl, XII, p. 231.

ISTORIA VITEAZUL 229

deci, el se plecA atunci cu pace cAtre mine, sitni-a trimles oamenii sAi pentru ImpAcare. Apoi s'a ridi-cat de acolo Hasan si a mers sA alle pe ImPAratul laSofia, atunci and ImpAratul Mergea la Erlau, si alAsat 111 10C111 lui alt PasA. Ceia ce afliknd i tiind eupe unde avea sA. treacA i prin ce unit*, ca sA. seIntampine cu ImpAratul la Sofia, am trimes atuncipe Baba-Novac...1, care a biers- cu haiducii lui de atrecut Dun Area, si a Inaintat plcà la munti [Balcani]ca sA-1 astepte pe Hasan-Pasa, la locul ce-i porunciseml.Si, voind acel Pasä sA treacà prin muntii aceia, atunchBaba-Novac cdzu asupra lui, pe care 1-a bAtut si 1-apus pe fugA, täind In bucAti pe Multi dintreland cArutele i caii, armele i toatA comoara ceaveau. Care apoi se Intearse cu acea biruinta. In Tara-RomkneascA, IndurAnd Hasan-Pasa aceastä rusine dela Baba-Novac."

E vorba de acea campanie din Maiu care ajunse,dupA Cronica lui Teodosie, pAnk. la Plevna, unde fuprinsk familia bogatului Mohammed Mihalogli, din nea-mul cu care se luptase i Stefan-cel-Mare. Intoaroereape la Nicopole nu se fIcu fAcà o ciocnire cu Turcii deacolo 2 Mihai cerea atunci i ajutor de la Poloni, IndietA 3

LegAturile acestea peste DunAre le adeveresc i alteizvoare, In care e vorba de uciderea crestinilor 11.1.1595din ordinul Pasei din Vidin.4. Luptele de la 1598-santpovestite deci si de cronica sarbeascA. Pasa, Inselat

Dell-Marcu servla acum pe SlgIsmund prin pärtIle Timlvarel;Yeress, 1. c., p. 17.

-2 Walter, p. 37; lorga, in Hurmuzald, XII, p. 258, no. =Mall ;tp. 179. Era vremea cand Borbély era atacat de Turd la Lipova ;

p. 255, no. mama.3 Ibid., p. 256.

Iorga, Studil doc., III, p. 4.

Lul WHAT

ci

N,

41, ld,,

6

230 N. IORGA

ea tributul, e gonit, räpindu-i-se calul i averea. Pr5.-&Ind Nicopole, Rahova i Vidin, afar g. de cetate, ise dau lui Mihai optzeci de earl cu avere" ca sänu o prade i pe aceasta; o (multime de oameni santluati peste Dun Are 1

De fapt, cum Turcii erau departe, la Erlau, In Iu lieFarcaa Aga, un vechiu luptator, Incercä, poate fär N. or--din, 0 loviturä, care nu reusi, la Cladova i Vidin. PrimAugust, Intrehuintand acelaai lipsä a fortelor principaleturoesti,Mihat trimete pe o rudg. a Vistierului-Caloghera.,Francisc, la Babadag i In alte parti dobrogene 2 Alt iz-vor, cel de tara vorbeste de aparitia haiducilor SarbuluiVelicico In. aoest oraa sfant al Musulmanilor dobrogeni,dar intreaga ceath a fost distrusl. Toate acestea actiunide jaf, pe care Mihai le va fi lug Adult mai- mull decatcomandat, iar, dacd le-a Mout, era ca sg. poatg. Indrep-tAti Joererile sale de ajutor ca aparNtor al creatinXtaita 3..Totuai Cronica Buzeatilor pretinde cä usese scopulde a Luceri Vidinul4.

Intreptrinderi fArg mare foles, dar care Imputinaunmnarul, i aaa restrans, al puterilor de care dispuneaDomnul. De' aceia Cronica Buzeatior spune: Mihai-Vodä, deacä pierdu atatia voinici, el fu scarbit, ai In-cepu a trimete prin toate terile streine, ca t stranga,voinici viteaji i adthse Lent -si Cazaci si de tot fealtul

1 lorga, Studii I doc., III, pp. 5-6. E pomenit si Pap de Caramania.

2 Cronica BuzestlIor, p. 285; lorga, n Hurmuzakl, XII, p. 258, nota1. SA nu fle Intreprinderea liii Farcatt, pusA de Walter (pp. 25-6), In1595, aceasta ?

Hurmuzaki, IV 4, p. 221, no. Lxxxiir.4- Cf. Cronica Buzetallor, p. 285 ; lorga, In Burmuzaki, XII, p. 276,

no. Man. E vorba de o sutA cIncizect de care cu pradA, care toretragere, ca I altA datA, se arde, 11 se ucld robil. St o rApire detprovisil $ munitll pe DunAre. V, sl n-1 urmAtor.

3 P. 285.

6

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 231

de oameni, cari erau de folos"1. Inca din Mart elceruse, de allfel, regelui Poloniei sa i se Ingaduie atocmi ostasi de acolo 2.

Dupa ce, la 18 Iu lie 3, Sultanul Ii facuse solemnaVizirii Hasan si Ahmed fiind acunT la Razgrad,

apoi la Plevnk In August Tatarii apar la hotar. Unispion arat a. ca s'a comunicat venirea Logofatului Du-mitru, Vornicului cu acelasi mnnle: acesta i1 Chisar, din-tre_. solii Inchinarii din Maiu, pregatiau rasturnareaDomnului lor 5. Ieremia facuse sase poduri la Orheiuca sa-i poata. veni In ajutor Poloni i Cazaci, eL insusiiesind In tabara 1Anga Iasi 6, 0 scrisoare a lui- Mihaimnsui catre Pangratie Sennyei Ii senanalase la Ocea-cov 7 (Ozh. sau Vozia) pe Nipru; el se teme de fulge-raloarea Inaintare a acestui sprinten vrajmas 8.

Tatarii, opriti de cearta Hanului cu fratele, mergeauIn Ungaria. Ei putura präda cetätile timp de opt zile 9,Insä o singura ceata, mare, .putu fi total distrusä, laDunare19 (Octomhre). La Intoarcere se lug. calea Mol-dovei, prin Tecueiu i Cetatea-Albair. Ieremia semnala

1 P. 286.2 t Bogdan, In Hurmuzaki. Supt. IP, pp. 379-80, no. cxcm. Cf.

ibid., p. 38,4.La 6 dui:4 leretnia; I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. II', p. 396,

no. ccm.lorga in Hurmuzal$,.XII, p. 269, no. CCCICCI.

6 Walter, pp. 38-9.6 Iorga, In Hurmuzald, III, pp. 275-6, no. ccvit. V. sl n-le urmItoare.

Cf. ibid., pp. 270-7, 279, no. ccccx r'pp. 280 si urm., 410, 428.De unde Vozy In document; ibid., p. 269, no. cccxci.Ibid., p. 269, no. cccxci. V. sl scrisoarea din 9 a ful Ieremia,

despre Inaintarea Tatarllor; ibid., pp. 279-80, no. cccxcitr.9 Walter, pp. 39-41._

Hurmuzaki, 1II 1, p.219, no. may; Iorga, in Hurmuzakl, XII, p,280, no-, CCccxm; p. 282, no. ccCcxvII; p. 280, no, ccccxm.

11 I.Bogdan, In Hurmuzaki, Supt. II*, p. 391, no. cxctx; pp. 394 siurm., p. 399, no. cov; pp. 404-5, no. Ccvn; p. 407, no. Mix; cf.

I9

°

232 N. IORGA

gandul Turcilor de a trece prin foc tara de la muntiOng. la Bucuresti 1

Lucrurile pal-eau a lua o altä directie odatA cu Ince-tarea noului Vizirat al lui Sinan, porniit, ta totdeaonp,,,contra crestinilor i neputand sg. uite rusinea, pagubasi primejdia din 1595. Dar, numat In locul netrebniculuiLala-Mohamined, care =rise la 22 Novembre, el InfraIn mormant Inca de la Inceputul lui April, facãnd loclui Ibrahim, prietenul Sultanului si Ingrijitorul petre-cerilor lui.

Acesta, care guverneaz a. pana la 27 Octombre 2, pen,-tru ca Maud loc, un momlent, lui Sinan Cigala, säre.vie In Novembre, se aclreseazä imediat lui Mihaipentru a-i propune pace. CA,tva thnip thipA aceasta,,Hasan Socoli, pomenind bmiele legäturi ale tat6lui s6ucu. Ardealul, se indrepta, ca generalisiin, lui Sigismundcu cele mar ispititoare oferte, a doua zi dup g. ce, inlupta contra armatei Sultanului, Ardeleanul si Maxi-milian pierduserk lupta pe care asa 1e bogat 0. de pelarg o stie zugrAvi cronica .Poierilor munteni. El ceres5. se revie la bunele timpuri ale inorelui Solhnran. I sioaminbeste ca Sultanul, cu tbata arclerea Timisoarei, n'aordonat un atac contra Ardealului 2

Dupg. ce Mihai, In Octombre, izbutia a-si cdpätaastfel linistea prin trimeterea tributului, cgpätAnd

lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 278, no. CCCCIn; P. 279, no. CcCCx; pp.280-1, 'no. CCCCXINT ; p. 282, no. ccccxyl-vm ; p. 283, no. cCCCxxl;p. 285, nota 1 ; p. 363, no. DLICITII; Veress, 1. C. pp. 41-2, no. 24 ; pp.47-8, no. 30. Scrisoarea despre Tatar] din 1. Bogdan, In Hurmuzaki,Supt. 111, pp. 342-3, data% 1-in lune 1595, e din acest an, 1596.

1 Ibid., p. 400, no. cm.9 Tablele lui Hammer.

Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 274-5, no. cccsctx.

si

ISTORIA LUI WHAT VITEAZUL 233

steagul, ba, mai anult decal atata, i mazilirea Hanuluipentru prada facuta. In Tara-Rooraneaseal, o incursiela Dunare, faeuta de un beglerbeg, aduoe totusi expe-ditie noua de la Nieopol2 cu privire la care si Domnul

cronica Logofatului au stiri sigure i bogate 3.Expeditia era In legatura cu oferte ale Grecilor;

prin Patriarhul de Constantinopol, care, cum ain vazut,staruise pentru reerestinarea hd Mihne.a i prin eel deterusalim, i eu ofertele reeente ale Bulgarilor catre Si-gismund, caruia-i oereau, vorbindu-i de planul turceseasupra Vienei si a toata Germania", s ii trimeata,un eapitan de frunte, eu un numAr de ostasi", ceia ces'ar spiutea face user, In aceastä parasire a locurilorsdunarene, prin August, la Nioopol nefiind, atunei, deeat1.500 de oameni 4.

Mihai se rosteste astfel asupra ispravii de la NioopolIn Memoriul sau: Pe vremea aceia venia Tatarul cufoarte mare putere, eu Turd, Tatari i Mare multimede Moldoveni cu ei, care venia ea sa. treaca grin Tara-Rontaneaseä Dunarea spire a fi de ajutor Inalparatuluisupt Agria. Ce,ia oe vazand eu, am killers catre dansul.Care n'a voit sä ma astepte, ei se Intoarse 1nalpoi cnmulta. rusine. Pe care 1-am urmarit si 1-am gonit afaradin Ora". Aceasta se raporta la Imprejurarile-din Sep-tembre. apoi aim mers de la un capdt al frill lacelalt capdt, spre a bate un Turn ce era in fatapoll. Pe care l-am luat. odzlnd Tureul cdtd pczgubdri,ijiiceam, trimles steagul, pentru cd doriapbatd pleca la ascultarea lui. i in acea vrem'e eu ainiMat cetatea, si am primit i steagul, i pe aditi Turd,

1 L Bogdan, in Hurmuzald, Supl. p. 408, no. calc (scdsoare aHanulul cAtre leremia).

Hurmuzald, IV p. 222, no. cLxxxl.Cf. Walter, pp. 44-5; Cronlca Buze011or, p. 288.

4 lorga, In Hurmuzald, XII, pp. 269-70, no. CCCXCII.

5

mi-a sez ntri

II

'

oi

Nica4$1,

234 N. IORGA

1--ant aflat in cetate, pie alatia i-arn[ trecut grin ascii,-Mai sabiei"1. Sa adaugim ca. pentru Han trimetereasteagului era numai un mijloc pentru a opri In lamanavalirile lui Mihai 2._

Expeditia s'a Mout In Novembre, dupa .2.iva de Sf.Mihai. 1.ogofatul si traducatorul lui vorbesc de a ar-Mata. de 12.000 de oameni care s'ar fi luptat la 201Decembre si ar fi ajuns sa slarfime o parte din ceta-tea temuta, dar nu r,i cetatuia, din care sangeacul seräscumpar a. cu daruri de vesMinte si de, rat La In-toaroere Domnul scapa de o cursa care i se Intinsese 3-

Cu acest prilej ca si cu altele mai Inainte, Mihaiputu sä vada, cums o spune si Cronica Buzestilor, peoe temeiu _slab se sprijina In ce priveste oastea, totustadevamta ratilme de existent a. a politioei pe care oinaugurase la 1594. Intaiu lasase boierimea 4. zburdesi daduse capitanilor ungurt voie de jaf. Pe urm a. avuEela Indemeanä trupe unguresti oarecum disciplinate, de-pkinse macar sa asculte de sefii lor de acasa, cu cariveniserä. Nu Areeu Inuit §i se putu Intelege primejdiaunei astfel de forte straine si In oe priveste compunereasi In oe priveste soopul. Când mai interveni si tratatulde scadere" din. Maiu, acesti sefi ajunsera a se crede,nu subordonati lui Mihai, ci coordonati cu ansul: amaratat ce neajunsuri capitale a produs aceasta dualitateIn bätalia de la Calugth-eni. Neaparat a odata cu arun-carea odiosului act de la Alba-Iulia, Mihai aurà sa sescuture de astfel de pretentiosi auxiliari. li vedem re-curgand la oameni de fehal lui Velisoo, Baba-Novaosi Calogherk; boierii_ nu mai joaca pe langa acestiainiciun rol: epopeia Buzestilor si tovaräsilor lor s'aIncheiat. Dar tara saraca si tot mai saracitä de nava.-

1 Pernice, I. c.* I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. 111, it 407.* Pp. 43-5.

ISTORIA LUI WHAI VITEAZUL 235.

lirile tataresti n'are cu ce plati lefile, care In Moldova,.de si cu mull mai mid, provoaca, Trecum am vazut,o räscoalä, ca si, ceva Inainte, a Oltenilor contra Im-plinirii prin Cazacii ajunsi la Mare trecere.

In loc de plata acesti ostasi, culesi de oriunde, azila el, mani la SigismUnd, sant Indrumati spire o nouaprada nemiloasa dincolo de Dunare. Cum asemenea ral-dun nu erau Insa fara riscuri i primejolii i luptatorlise imputinau, Domhul recurse Inca din acest an lacautarea unor ostasi deprinsi. Dar salariile acestora,ca ale Polonilor, raiterilor, haiducilor, erau mai rkli-cate, i banii nu se puteau avea decal prinIar eine le dadea ajungea stapanul politica romanesti.Incepea o Intreagä tragellie a asteptarilor zadarnice depe urma unor fagaduieli mincinoase. Si astrel acela;care afirmase i prin stralucitele-i dovezi de vitejieindependenta, de la Inceput dorita, a terii sale, a ajunsla nol Inchinari, care trebuiau sa-i taie adevarate raniIn suflet, In acelasi timp, cand Ii duceau spre catas-trofa finala, de neInlaturat

Cum, pe de alta parte, Sigismund, care pierduSe sap ta-mani Intregi la Timisoara fara sa poatä cuceri cetatease Intoarse descurajat,si aceasta adaugi la vechea sapsihosa, care se observase i Ia Praga, Ingrijorand peacei eari ar fi dorit sa-t vada In adevar fixat --, era ne-voie de o lamurire politicä, pe, langa aceia astapraactiunilor de Intreprins -de acurn Inainte 0. a Mbjloa-celor de Intrebuintat pentrir aceasta. Cronica BuzestilorInseamnä i aceia ca visitele turcesti la Mihai starni-serb banuiell In ce wives-Le si statornicia acestuia, peun timp eand Hasan, reluandu-si staruintile de Impa-care, asigura, din Belgrad, la 7 lanuar 1597,_ca Sultanul,a uitat toate cate le-a gresit Mihai-Voda, i steagul i-afost trimes pe loc catre puternicul Imi3Arat, asa caatat el, cat si toata Tara-Romaneasci, se gasesc In pace

subsidia.

çle

236 N. IORGA

lyuna", asa !neat explicatii se cereau si In aceastävinta. De aid ideia unei calätorii In Ardeal, care pu-4ea sa solutioneze i alte chestii, ca aceia a posesiunitorardelene ale lui Mihai, pentru care, In acest, an 1596ichiar, se dadusera ordine In satele däruite lui: Badoc,Mujerd, Chictea i Derje, In conthatul Dobocal 2.

Inca de la sfarsitul lui Decembre, chemat ca sä deainformatii, tot ca o urmare a starii de spirit care adu-sese tratatul din 1595, Mihai se crezu destul de tare,

de necesar, ca sa Infrunte riscurile aoestei algtorii IaAlba-Iulia, de si, cum spline Cronica boiereasca, ,,e1 setemu de Inselaciune si de pari imincinoase, aveaexemplul lui Aron lnaintea ochilor. In tovarasia numaia Banului Mihalcea, a mi Radu Buzescu si a altori.catorva boieri, de toti vre-o cinzed. 3, el se Indreptaspre resedinta lui Sigismund, care-i trimlese Inainte pie'Sennyei cu patruzeci de trasuri, de cocii", cum, duplungureste, li se zicea atunci. Intalnirea avu loc la 9/19Decembrel. Zeoe zile Doannul romftn fu oaspetele ace-Juia cu care facuse campania contra lui Sinan 5. Inaoest timp el capata i avoarea de a ridica o biserica

Alba-Iulia pentru Vladica Ioan, ocrotit de dansul6.La plecare, cei doi tovarasi de cruciata Ii fac Scumpexlaruri, niste tunuri turcesti viind pe urma 7.

Tot odatä, in aoele lungi sfaturi, se vorbi de neva-

Veress, 1. c., pp. 52-4, no. 34. Pentru boierul a cArui mislune elegatA cu aducerea steagului, ibid., p. 51.

Ibid., pp. 28-9, no, 15. Cf. o scrisoare a lui Nicolae PAtrascu-Vodl relativ la una din aceste mosII; ibid., pp. 73-4, no. 48.

Raport din 6 lanuar, In Iorga, Acte 1 fragmente, 1, pp. 153-4.4 De Anal Nou Mihai asistl lAngl Sigismund la serviciul catolic.

Un ceaus e prmit de amAndol. V. si forge, In Hurmuzakl, XII, p. 289,no. ccccxxxr.

5 CronIca Buzestilor, pp. 286-7.V. forge, Sate fl preoli din Ardeal.

I low, 1. c. V. fi ibid., p. 154 si urrn.

pr1r

si

ei

In

.

1STORIA LU, MIHAI VITEAZUL 237'

rata nevoie a ajutorului de la Rudolf al II-lea, a cArui-autoritate supremA era recunoscutA de anAndoi. Se chib-zuirl ce ar fi de fäcut pentru ca In Ungaria ca si la.Dun Irea-de-jos sA fie In anul acesta trupe destoinicecontra Turcilor Sigismund era sä plece din nou laPraga, i Mihai trimese acolo, din partea sa, pe Mihal-ma, dându-i ca tAlmaciu i sfAtuitor pe un prietem.sas, Marcu Schonkebonk din Brasov 2 Misiunea lucre-dintata kr din Alba-Iulia, la 5 Ianuar 1597, era aceiade a cere ajutoarele indispensabile de care Domnul vor-bise solului polon In ajunul CAlugArenilor: In stufbanoastrd pentru crestindtate si din pricina luptei noastrefiripotriva pdginilor, ni-arrs cheltuit toatd averea, sg

astfel nu mai avens cu ce tinea osti ca sd putem facetfatd pdgelnilor". Sigismund introducea dorinta lui Mi-hai, care e acum numai Mihail Voevodul Ountean"mu. al nostru" , de a se da mAcar 6.000 de taleri,.socotindu-se la cinci florini pe lunA leafa unui WA-ret 3. Se va ajunge si la mai mull, ta hotArlrea de ase trhnete In Tara-RomfineascA 2.000 de pedestri si2.000 de cAlAri germani4.

Sigismund pdrdsise de fapt cruciata &mit neithanda-din Banat5. El Irilerw.5e asa de departe In. dorinta dea pästra pacea cu Turcii, Incat ii adresä, tot In 1597, lainceprutul anului, o scrisoare In care presinta lupta sa.de 0.nA acuma ca datoritä nuntai prigonirilor la care-fusese supus din partea Iui Sinan: Sinan-Pasa a lost

HurmuzakIIIIII, pp. 508-9, no. max.9 Veress, 1. c., pp. 51-2, no. 33 ; Iorga, Acte frasmente, I, pp. 155-6-.

Veress, 1. c., p. 57.'4 Ibid., p. 63. V. §1 InsemnArile lui Schonkeborik, In Quellen zur

Gescllichte der Stadt Brassd, VI, pp. 2-7.6 Banul Mihalcea la el In Januar 1597; Metq, Domni l boierb

din ferile noastre In oraful Cliii, p. 7.

8

8

.238 N. IORGA

-vinovat, ca de o bucata de vreme heam razletit deConstantinopol; daca Sinan-Pasa, cu supusii saibegi 0 altii, n'ar fi lucratcontra poruncilor otomane,mci eu flu &as if gait contra Maiestatii Sale. Cadacei ae mai sus au stricat, sl pradat In taxa inlearituri, Varguri si sate si au luat ce au putut gasiicAnd am vrut sä m Indrept catre Maiestatea Sa pentrupaguba ce am suferir, -au fost, de care unii, luerurileasa de uault oprite si trecate sup t tacere, Inat -Males-tatea Sa ?fa lost lamurita sau Iastiintatit, si de aceianu S'a facut nicio punere la cale. De aceia am lostsilit sa ajung aici"1. La 2& Februar, nu numai Ibrahim

-0 MohamMed, al doilea Vizir, dar Sultana' InsUsi, duplace ascultasera pe ceausul All, acordau pacea care nudesplacea lui Sigisinund 2.

Mihai a stiut si el de oferta turceasca si de ategtraglans, redactat de Iojica, pe care-I gasim de laiii laaudienta ceausului. Cum de nicairi nu-i venise niciunajutor dupa aceasta alunecare a Ardealului, care to-tusi Indraznia sA-1 cheme la dietA ca 'pe un vasal si else scusa, Donmul romin trelmia sà se prefaca ayjrimi-semnele de cinste si asigurarile ce-i veniau de la pas-nicul Vizir Ibrahim. Vestea sehimharii lui de alitudineIncepruse a se si raspandi Inca Inainte de -parasikeaAlbei-Iulii, i agentul ragusan la Fiume al lui Rudolfal U-lea scria la 20 Ianuar: Pe calea Venetiei aflu càMihail Voevod a facut pace cu Sultanul, cu conditiaca Turcii sa nu treacA yrin Tara-RomAneascA. Nu pots'o cred, neavAnd stire de la__ Belgrad, nici de la Ra-gusa; dar, daca va fi tratat- de Maria Sa Impa-ratul si, prin autoritatea '14 de printul ardelean si vafi asigurat de gradul i -demnitalea lui, nu cred ca si

1 lorga, In Hurmuzaki, p. 288, no. ccccxix.' ibid., p. 290, nota 2.

Viziri,

hag-

bine

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 239

va lega de Un. tiran perfid, puindu-se in pericol dea nu fi siroir nici ziva, niei noaptea, de viata liii"1.

La 20 Main Mihai el Insusi arAta lui Zamoysld, ee.rtmdu-i sA IngAduie un comert polon care i-ar dasobolii, necesari pentru a Intovarlsi tributul, c eacurn In pace en pAganii2. Cancelariul polofl tiala dAnsul, in varA, cA, dacä e eredincios, nicinici Tatarii nu vor intraf iii Tara-RomianeascA"3.

Ceva trebuia FA opreasea pe Mihai, chiar daa arfi voit sä strângA mAna acelora I4otriva cArora nu.numai c diu toatA inima luptase, dar sufletul intreg,(le la Ineeput, Ii fusese Indreptat contra "Thr. Si anumeofitudinea creftinilor din Balcani.

Acestia, cari frAmAntau de- mtult, pAnA In AlbaniaDucasinilor, erau hothriti sa. facA mice jertfe pentrua-si recdpAta atbertatea. Nu era o intetire din parteaninidnui, nici constiinta unei slAlyiri a In4ArätieL tur-cesti, care tocmai, in acesti ani 15961-8, dAdiea dcwadAde energie supt conducerea noului Sultan, ravaind degloria lui Soliman, cAstigatd i supt zidurile Vie,nei 4. TJnii Ragusani, ca Paolo Giorgio, neconteniLinlegAturi, ea negustori, cu. Apiusul,_ -scormoniserA in su-fletele lor Inca de la Inceputul luptei dunarene, i eichemaserà pe Sigismund ca izbAvitor 5. Era -vechiulinstinct rAzboinic, vechea mandrie de nealArnare cres-tinA, lupt:Atoare, care se pastra prin cântecele popui,

1 Ibid., p. 289,, no. CcccxxxIi.1 I. Bogdan, In Hurmuzald, Sept II 5, p. 419, no. ccxvi.

Ibid., p. 421. Dar el nu se Indola cã Mlhal trebuIe s alb5. ,ointelegere secreti cu crestinlr. Pentru legAtirile lui Mihal cu HanulIn acest moment (August), ibid., pp. 423-6, no. ccxx.

4 Din noa acest scop de expeditle la laceputul lui 1597; lorga., InHurmuzaki, XII, p, 288, no. ccccxxv,

5 Ibid., pp. 289-90, no. ccccxxxiti.

pand

deTowed,

240 N. IORGA

lare. Si In fruntea acelora cari visau de o alta viat4In care puterea i faima sa. nu IrelTuiasca a fi cantatepie calea de rusine a renegarii religioase, a contopirliin Islam, era acea lume de sus (greoeasca, &pinatä demarile famiilii istorice, in care Inviase bizantinistmlulimperial 1.

Represintantul de capetenie al aoestor tendinti in-draznete era un membru al familiei Rail, inrudita.cu Cantacuzinii, dar i cu. Ragusani din familia Gal,

bancheri, cari avuserà strânse legaturi cu,rile noastre supt Mircesti 2, si care credea cä aredreptul de a se intitula i Palcolog: Dionisie, careajunsese a fi Mitropolit de Tarnova, de si probabilnu-si avea acolo, ci In Constantinopol, pe care, de altfel,se grabi sä-1 paraseasca pentru totdeauna, resedintaobisnuitä. El eastigase si pie un bogat Bulgar din Nil-oapol, Teodor Ballina 3, pc Vladica Ieremia de Cerven,de cei de Surnia, de Lovcea, Teofan i pe un Metodiedin Rumelia, pe multi preoti i mireni din Tarnova;planul era macelärirea pinoritätii turcesti, unul la zeoe,pand la Adrianopol4.

Inca din lama 1596-7 Dionisie se adresa de-a dreptulimTäratului, trimetAnd soli bulgari la Praga 5, ca säpropuie un- plan de rascoala. Räspunsul, la 13 Mart, erafoarte favorabil: Rall Paleologul era trhnes la thetaardekana, In care si Imparatul, gata si ajute pe Si-gisnnmd i Mihai, va avea un represintant, si se aratadorinta unei legaturi crestine Intre noii luptatori ce se

3 V. Iorga, Byzance aprés Byzance, passim.Cf. Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 290, no. ccccxxxur, I Iorga,

Contribufil, passim.* Iorga, In Hurmuzakl, XII, p. 290, no. ccccxxxili.

Ibid.3 V. I Hurmuzaki, III, 279-80, no. mar; III', pp. 233, 236-8.

tie-gljano,

ISTORIA LTA MIHAI VITEAZIII. 241

anuntau i aceia cari pan g. atunci servisera crueiatala Dundrel.

Pe cand armele se odihniau la Dungrea mlunteanAlintetirile de la acela care se intitula cap al tuturorBulgarilor si altora" 2 urmau tot mai ispititoare, i eleso indreptau acuma catre sufletul, menit s fie vesnicfara odihng i doritor de lucruri man i inalte, al luiMihai. Dintr'o localitate Bugg. Nicopol, care4 va.zusede curand furtuna razboinica. i poate ea insgslfusese provocata de aceste seducatoare chemari, Dio-nisie amintia Domuului roman ca el spus sg. fiejgata de räscoalà. Urmand acestui Indelxnfri, cheltuiscbani multi pentru arme i pregatise provisii pentrulrazbotul impreunä. Mitropolitul de Adrianopol venisesi eL Dar mantuitorul tot n'a sosit pgnä la aceastAapropiere a primaverii, 12 Mart st. v. 0 banuialg. sestrecoara in sufletul Mitropolitului: Poate vreti s. vainipacati cu pgganii: pentru Duannezeu Te rugthn peMaria Ta sa nu crezi nimic vorbelor frumOase ale Tur-cului, nici Maria Ta, nici Craiul Ardealului". Mai curandsa se lege, pentru opera cea mare, cu limIparatul Musca-lilor". Aici toata crestinatatea", spune altd scrisoarea lui Dionisie, e aplecatg. catre Maria Ta, cum o vaidovedi si la judecata cea de pe urmk". Invinuit cän'a facut nimic, el se explica, aducand Inainte i grataascuns In casa Dediului". Santem crestini si gata satrgim cu Patriarhul de Constantinopol dupa datina cres-Una": pe acel mostenitor religios al Iinpratilor cres-

1 Veress, 1. c., pp. 59-60, no. 37. Soil bulgari, ibid., p. 56, no. 35p. 60, no. 37.

2 Scrisoare cAtre ImpArat, ibid., p. 68, no. 45. A¢a se priviaNectarle, patriarhul de Ohrida, care stAtu un an la leremia (I. Bogdan,.In Hurmuzaki, Sup!, II p. 478) inainte de a trece Ia Moscova.Mihai era In legAturi cu Patriarhul de Constantinopol i cerea regeluiPoloniel liberarea lui Nichifor DascAlul (ibid., p. 483), care era sA fieucis acolo (Iorga, In Hurmuzald, XII, p. 443 nI nota 1).

16

li-a

it

242 N. IORG

tini din Bizant 1-au si chemat sd vie si va veni. Nuscriu aceaste Mariei Tale pentru aceia ca Maria Tasa-mi trim-tett bani sau alte daruri, ci constiinta mleama sileste la aceasta, ca s. servesc de acum inaintleMdriei Tale; 0 nu cer nimic de la Maria Ta dealsd aibd inima bung. Nä de mine". $1 acum, zvanul depace cu Turcii e pomenit cu ingrijorare, dar i sepane in, fata altul: acela ca se Va face in sfarsit, i cuPolonii i cu Muscalul, acea imosibilä ligd crestindPientru care se zbäteau in nesfarsite corespondent;pline de o diplomatie neobositä, dar zadarnica, nuncildin Ardeal, Po Ionia i hniperiu 1

$i alte scrisori se adaugd, dand vesti de pregatirliale Turcilor la Silistra, al carui Pasd va fi Serdar, simai ales la Nicopol, unde se va face podul contra hiMihai. Caci iertarea acestuia de Turd e nmnairentd. Un Turc de samd imi spune: Mihai-Yoda sepreface cu noi si ne tine cu vorbe dulci; dar, de ni vacadea In Mani, o sd 15murim noi prietenia dintre noi"2.Ei, Turcii; din toate puterile se trudesc numai la aceia:cum, si supt ce forma, sä te poata prinde pe MariaTa." De aceia, si ca sä aibd fiul Märilei Tale viatalunga", Mihai e rugat sl se tie de jurarnantul facutcrestinilor de peste Dunare. Sa fie inima Mariei Talecdtre mine, cirml e a mea hid de Maria Ta." Altfel,primejdie de viatä li va cadea pe grumaz acelora cariau pregatit ridicarea In arme 3.

Mihai fu adanc inthurit de aceasta fierbere. In min-tea fiului femeil de neam. grecesc se treziau marl in-

1 Ibid., pp. 291-2, no. ccccxxxiv.2 1bid, p. 292, no. cccc xxxv.8 V. Hurmuzaki, III 2, p. 242 ; lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 292.

Scrisoarea lui Mihai catre Iojica In legAturA cu aceste stiri ; Hurmu-zaki, lI1 p. 244, no. ca,xxvi. Altul e, fire§te, Patriarhul bulgar (deOhrida), Atanasie Risea, care vine §i la Mihai ; ibid., Ill p. 307.

apta,-

.

ISTORIA LIR MIHAI VITEAZUL 243

-chipruiri impärgtesti: nu fuseserg oare, färä impotri-vire, ostasii lui In fata Adrianopolei? Se vedea, cum11 vedeau si altii, cari vorbesc de putinta unei astfel detingrete realisgri 1, mostenitor al impgratilor Incunufrnati de Dumnezeu" in acel Constantinopol mule pe-trecuse ca un crestin despretuit, miluit si ameniintatatata timp din tineretile lui. Scriind lui Iojica, ajunsiacurna un prieten de incredere de cand cu visita laBglgrad, era vorba si de o cdsgtorie: oH intre fiulIj Mihai j sora Cancelariului oH intre fata lui Mihaisi fratele acestuia 2 --, el il asigurà cg pregcitirile tur--cesti tintesc la Dundre fi au in veclere ArdealulSigismund sg. se galeascg deci de apgrare;aci, daa-ivom astepta pe dnii, cari-si gätesc calea, atunei vafi fàr vreme ravna noastrg.. ...Socot a duhmeata stiifoarte bine cat santem de slabi i lipsiti de mijloaee,ca si de intärituri si de bani. Cat mci priveste pe mine,ori de voiu trdi ori de vaiu milli, in toate cele inceputede mine ma voiu strddui zi si noapte",i. la impiedercarea podului peste Dungre. Dar, dacd nu mi-ar lipsiziici ostasii, nici banii, n'as face numai atdta, ci a$incersa i lucruri mai mari". Sä se iea toate mg.surilesau, de unde nu, la altele sg. ne gandim" (attain reirationem habendam) 3.

Dar, tot In Mart, arhiducele Maximilian se scusafata de Mihai cg. nu s'a putut face nimic in ce privesteajutoarele fagg.duite 4. Domnul roman incerca si In Po-Ionia 5. Inteun moment cand i Imperialii se gandiau la

V. lorga, In Bulletin de la section Izistorique de l'AcadenzieRountaine, xvd (1931), p: 14 §I urm., (WO un document tipArit de d. Mes-roblan, in Cercetdrile Istorice ale d-lui MInea, IV 1 (1929), p. 86.

I Szamoskozy, trad. Caciun, p. 109.Iorga, In Hurmuzaki, XII, pp. 292-3.

4 Ibid., p. 294, no. ccccxxxvi; p. 312, no. cccualrn.Ibid., pp. 195-6, no. MCCXXXIX.

I

4

,

244 N. IORGA

plaoea cu Turcii1, sosirea contingentului german eramai putin asteptata deal oricand, de si se cthrta, inApril, un sef pentru soldatii ce ar fi O. se trimeatala Dunäre 2. Dar, pentru moboent, Rudolf 11 mustrape Sigismund, la care fuseserd tribriesi doi cornisari,episcopul Martin de Orade i Adarn1 Gall Poppel, pen-tru gandul de a paräsi, dupa indemuul, de mult stand-tor, al ambasadorului engles, causa crestinth printul In-susi se arata asa de amenintat, inekt, 13rotmitand sprijin,cerea i unul pentru dausul3. Era vremea cand judeledin Rodna, primind stiri despre Turd si Tatari dinMoldova, spunea cä se crede la Constantinopol inteohotarire definitiva care sta sä culla asupra Ardealuluisau: ori sa fie printul Imparat In Turcia, ori Impara-tul Craiu in Ardeal".

De fapt, la Constantinopol mi erau gata de nick..expeditie i silinti mari se cheltuiau pentru pace. Sespanzura In haine domuesti, de Pasti, Alexandrureel-Raupietendent continuu la Domnia pe care o pierduse; sevorbia de un Stefan-Voda ars inteun tun", de un altStefan pus la inchisoare; Bogdan Sasul, de care se inte-resau Verietienii pentru sora lui nraritata. la Venetia sipentru planul lui de casatorie acolo, se tinea ascuns casä nu aibal aceiasi soarta. Murind Patriarhul de Cons-tantinopol, se cduta asezarea in Scaun a lui MeleliePigas de la Alexandria, care avea corespondenta interile noastre, pentru ca el sa adauge staruintile salein, vederea acelei Impacari cu Mihai si Sigismund,asa de mult dorita din causa knprejurdrilor. Si de rapt,o scrisoare in acest sens pleca la 23 Maiu catre Domnulmuntean

I Ibid., p. 295, no. ccccxxxlx.Ibid., p. 296, no. cccom.

° Ibid., p. 297, no. ccccxun,4 Ibid., p. 299, nu. ccmcusitt §1 nota 2 ; Mem. Ac. Rom., III, pp-

34-5.

'

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 245

Catre vechiul indernnator Paolo Giorgi MitropolitulTarnovei se adresa, cu toti episcopii, preotii, diaconitisi crestinii", din TarnDva chiar, Iii acest Maiu, vorbindde recomandatia Ragusanului de a se adresa i Papei.Inca odata suna accentul unei dureroase desilusii pen.-tru pärasirea intreprinderii eroice: Sä stiti ca Marepierdere ati pierdut, si mari bogatii ati pierdut, pentruca, anul trecut, venit cum ne pregatiseraticlaca i prea-inaltatul print (Sigisnrund) mi-ar fi tri-mes 20.000 de oameni, niciodata vre-un lucru n'ar fiavuz un sfarsit mai bun si mai desavarsit deck acesta;dar ce sà facem: asa a fost voia lui Duninezeu"1.

Dar la Curtea lui Mihai era liniste in aceasta varade asteptari ale rosturilor bizantine. Doamna Stancascria nernesului ungur Keseril cu privire la mpstenirrea din tara a acestuia dupa. dorunita Zalmfira, fiicalui Moise Voevod; Nicolae Petrascu, fiul domnesc, seocupa de o mosie din Ardeal, scriind aceluiasi 2. Expli-catia neactiunii complecte se &este, nu in lipsa tra-gerii de inima a celui totdeauna gata de o noua fulge-rare a spadei, ci in neputin(a, doveditd de atItea oricare se va mai dovedi in chip& cel niai tragic, de aavea o armatd care sd fie in adeVcir a lui. In adevar,Ungurii, 3.000, platiti de Rudolf, cari se aflau la Tar,goviste supt Matthias Perussith, se rascoala, cu altägloata de mercenari de toate natiile. Optsprezece stea-guri se indreapta spre palatul lui ceran-du-si cu amenintari o solda care Inca au venise i pecare el n'o prutea scoate dintr'o tad. In care TurciiTatarii rapusesera pana la 200.000 de suflete. Si aceastaIn Momentul cand Mihai, temandu-se de o navalire a

1 Veress, 1. c., pp. 68-9, no. 45. SI la Praga se mai considera, denunciu, ca posibilä intreprinderea transdanublanä; ibid., p. 71.

2 Ibid., pp. 72-4, n-le 47-8. $1 o scrisoare a LogofAtului Teodosie,ibid., no. 49.

n'ati

§t

Mihai-Voclä,

a5

si,

ai

246 N. IORGA

Tatariler, suslinuti de Ieremia, care era socotit ca umdusman ce trebuie inläturat 1, se rapezia, cu Ungurii sinesiguri, pan5. la Buz Au 2 El rthria'nea Ins in suflet cefusese, i dregtorul imperial, Lasstota, trlmJes cu plata,it caracterisa asa: e un ern liber, viteaz, fär frica,cu poftä de a lucra.., Se arata foarte aplecat s. seri-veasa Maiestätii Voastre Imparälesti i crestinesti;arata' i prin aceia a. nu se lasä prins in nicio sta-tornicà negociere cu Turcii, de si Turdul se ocupa foartemult de dansul (sich mit ihm lavirt) si-i face marlpropuneri", dal coausi luându-si de curand drumul spreTatari pe la ansul si un nou steag sosindu-i Indatadna. Pasti", pe langg. presenta, In cursul altei cala-torii, a vechiului prieten polon Taranowski, care ofe-ria sä se ieie Iii solda. 2-3.000 de Poloni 3. Indata Insäoe va vodea prilej, el se ofera sä indeplineascä ceva,do va avea, binevoitor, placere Maiestatea Voastra irn-perial.".4.

In acest moimlent insA boala sufleteascd a lui Sigis-mund Mthory, care era desnaidajduit ca nu poate-srwarsi de fapt asiltoria sa cu buna i pioasa Maria-Cristina, pe care o invinuia cä si-a gäsit mfing'aiereacu un Hossuthóti punea pe neageptate chestia Ardea-lului 6.

1 Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 304-5, no. CCCCLII.Veress, 1. c., p. 78 §I urm. SI SigIsmund lua mAsuri pentru aceasta

ia sfartdtul lui lunIe ; lorga, in Hurmezaki, XII, p. 306, no. CCCCLV..Zamoyskl se temea BA nu se atace Moldova ; ibid., p. 307, no.

5t1r1 de la Iojica despre cete tAtAre§t1 la Nistru §i la China;ibid., p. 309, no. CCCCLXIL

3 V. 0 ibid., p. 317, no. mcctxxvil.Veress, I. c.

5 Ibid., p. 77, no. 51.Iorga, In Hurmuzakl, XII, pp. 308-9, no. ccccua. Pentru soil al

lui Mal la ImpAratul In Februar §1 in toamn5, Mete§, Donna fiboleridin fertle romdne In oraFul Cluj, p.7.

o

5,

cccaNnI.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 247

Inca din Maiu un Italian in serviciul Ardealului,Sigismondo della Torre, putea sa scrie eä e vorba de oretragere a printului, care ar ldsa liii Miliaf, susrinutde nada sa in asteptare lojica, mbstenirea ardeleand:Am auzit de la cancelariu ca Voevodul Tern-Roma-nesti ar putea trata cu printul ca s. rdmaie la Carmuil-rea Ardealului, de care ce printul e hotdrit sä pdrdseascdtara.Voevodul acela e rudä cu cancelariul i ocrotit siajutat de dansul". Se adauge cd tot Iojica e in fundulplanului de intrare in Balcani 1 Deocamdatd, in acel1-nutrient de primä sovdire a bietului tândr din Ardeal,Mihai Ii scrisese, paiingându-se din nou cä nu-i vineniciun fel de ajuteare: el ameninfa Ca, dacd se ur-meazd asa, va fi slit mà piece elkatr'o Nth pe care numai are cu ce s'a apere 2

Italianul, de la care avem aceasta pretioasa stire,inteo scrisoare de taina cdtre Impdratul, ardtand cagandul usor al aceluia care era Inca print, darmai ardea de vitejile si nu Mai urmdria fantomariei, era sd piece in lame cu cativa Italieni de temmperamentul sdu" (di suo humore), reproduce chiar stri-galtul in care se cuprinde dorinta nenorocitului in cepriveste mostenirea lui: ,,Nu \rad ceasul in care Ma-iestatea Sa s'ar hotdri asupra acestei provincii a". Darin acelasi timp ceausului nou venit de la Turci elrdspundea cu un sal extraordinar de bine primit laPoartd 4.

Avem lush' i pdrerea lui Iojica, bucuros cd la Tataria izbucuit, oprindu-i pe loc, lupta intre Han ai fratele

1 Veress, 1. c., pp. 67-8, no. 44.2 lorga, In Hurmuzald, XII, pp. 308-9, uo. ccca.u. SigIsmund della

Torre credea cl ar fi trebuit trimese In Tara-RomAneasca trupeapusene importante, supt un general ca Ferrante Gonzaga.

Ibid.p. 314, nota 1.

nu-i

Ibid.,

glahl

248 N. IORGA

lui, cu maceri de rude si fuga la Muscali1.la 20 Julie Inca, despre aceasta problema, totusi deli-nitiv deschisä, i cu atAt Mai putin ne o asezare a lidMihai In Alba-Iulia. El trebuie sd meargd pe drumulbizantin: Munteanul sd prade cu foc i pdrjol Bul-garia qi ce mai este pdnd la muntele Em i astfel seva gdti o peire de necrezzzt olirii dugnanilor i pa-gubd, groazd imensd Constantinopolitanilor §i Grecieiintregi, ba chiar §i Asiei" 2.

Deocamdata Mihai scapa de grija Tatarilor. HanulIi trimetea in Septembre, cu. un ceaus turc, o scrisoarecu unui bun prieten", In care-i poveslia vechilefara care va fi silit sa treaca din nou prim Tam-Roma-neasca. El e, de fapt, ttapanul celor trei teri", a carorliniste atarnä de ansul. Dacä pang. acuma Mihai nu1-a eeroetat ori din grosolänie, on pentru ca. tinereta1-a indemnat la aceasta, oH cä n'a avut sfetnici Inte-lepti caH sa-i aduca inainte astfel de lucruri", are acumprilejul, cand 11 cerceteazd solul tataresc, Mustafk dea trimete un boier cu daruri. Lui SigisMund, de altfel,i s'a adresat aceiasi cerere3.

Comunichnd aceasta printului ardelean, Dolmand Terii-Romanesti arala ce bun lucru s'ar fi putut face inacest an fdrd pdreche, in care Turcii nu pornesc lala nicio granitd i Tatarii sdnt plaralisati prin discor-diile lor interioare (Sigismund retinuse banii trimefilui Milzai 4). Oricum fiindcd Tatarii sant din fire nesi-guH, ar fi bine ca Senniey sa se tie gata pentru a-Iajuta la nevoie3. Imparatului Ii trimetea pe Ragusanul

1 V. si stirile din Moldova, ibid., pp. 313-4, no. cccuxx.2 Ibid., p. 310. A fost vorba de regenta princesei Ong la

venlrea until arhiduce; ibid., p. 323, nota 2.3 Ibid., pp. 286-7, no. ccccxxvm.

Veress, 1. c. p. 71. Mihal H trimete In Octombre 1598 tin steag;Metes, Domni boieri din ferile romilne tn oralul Cluj, p. 8.

5 lorga In Hurmuzaki, XII, p. 315, no. CCCCLXRIV. Mihai cereaun trimes al lui Sigismund pentru unele ImpArtAsirl n-I urmAtor.

relate.,

§1

;

Nharic,

pi

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 249

Lucian, lost values Mioldovenesc, pentru. acelasi courtcurs inilitarl. Prin scrisoarea de la 4 Octombre elniAgulia pe Rudolf spundnd cä Tatarul a fost opritde ostire, eä vor fi la Dunare 12.000 de oamcni lanip&ratesti gata sa.4 taie navalirea: e bine ea aoeia sgramaie i iarna In tara lui, fiindca altfel Hanul vaincerca atuncea lovitura pe care a intarziat-o nurnai;lui Maximilian, odata ales rege al Poloniei i purtandInca acest titlu, i se reoomanda sa incerde, imlpreung cu.Sigismund, ch$tigarea prin anne a acestei teri 2 De altfelSenniey ramasese in Secuimie, la Dipsa, gata sg intervie,dacä s'ar adeveri stirile, menite s sperie, ale lui lere-mia-Vod g. despre aceiasi Tatari 3.

Paul mai tarziu Mihai statu, trecand In revistacaii, In numgr de 5-600, pe cari boierii erau clatori sa

dea pe trei luni, In asteptarea Imprejurärilor dela Räsarit, care nu I se 'Area Inca pe deplin lamuritsi asezat, de si trimesese Hanului cai i cocii, oprin,du-se deci de la ce avea de glind sd feed peste Dundr4dupd fnsdsi meirturisirea sa pe la junidtatea lui Sep-tembre. Gandul Ii Mergea Inca inteacolo, fiind i ne-contenit cerut de acei cre5tini desnadajduiti: Crestiniiidin Bulgaria fi de aiurea dincolo de Dundre fl as1eapit4cii cerere mare indearnind zilnic, ba-i trimetscrisori de blastdm (lettere di malediction) cii zdbovefteatdta §i spun cd i-a adus pe ghiafd i, dacd acum anvoi sei fntreprindd ceva pe sama lor i n'ar izbuti ftaceasta ar fi spire paguba lor, a sofiilor fi copirloracesta ar cddea pe sufletul i constiinfa lui." La 30Septembre Dotmnul era in tan-a de la Statestii

Ibid., pp. 315-7, no. CCCCLXXXVII. Cf. 0 ibid., p. 318, no.CCCCLXXVIII.

Ibid., pp. 321-2, no. cccumnr.2 Ibid., pp. 321-3, n-le =amour!.

Veress, i. c., pp. 93-6, no. 60.

si

tor,

Bu-

pi-I

250 N. IORGA

zgului, de =de ea treoe spre apa Niscovului 1, si laBuzau chiar 2, gata sa se brute spre Moldova, dar farad§nsul, care va merge sä primeasca la Tgrgoviste doicapugii 3, veniti la el la Micsunesti. Si din nou planuldunarean apare. Daa. i se dau 2.000 de oameni de laIrnOratul pe iarng., el, care-si are fntelegere au Mitro-politul din Bulgaria, fi acesta, dupd alt anuntd el Dom-nului, tine la el 30.000 de oameni gata, ar voi, cand vahigh* Dundrea, sd treacd acolo, fn speranta de adobidndi, cii concursul locaitorilor, aoea tard pirzei in'mantel, dar Ingrijindu-Se Intaiu sa vada ce e cu ade-varat itt aceste parti, ca sa nu fie Inselat si tradatluand Bulgarilor un juramânt4. In caste el avea SArbi

Albanesi 5.Toainna Inaintase and, la sfdrsitul lui Novernbre,

Mihai, raspunzand la cele aduse de Schonkebonk, asi-gura pe Imparat c i mai departe e gata a se straduiIntru peirea paganului": clack i se cid ajutor, e gataca in aceastd iarnd, cu toatd puterea mea sd treeDundrea, sd prdd tam Turcilor, sd ieau cetdtile f I

sd le prdd". Cu 4.000 de ostasi buni, Turcii ar credeca sant 400.000, si cu ajutorul lui Dumnezeu a fncercaun lucru mare contra dusmanului: prdd, 14

stric tura fi sd merg pdnd la Constantinlopol6/Dar,indatä, el ajunge a anunta cà va fi silit sä dea drumulSecuilor, neplatiti, ai lui Moise Székely, ramfurand nu-

1 Ibid., pp. 101-2.2 Ibid.. pp. 108-9, no. 65.8 V. pentru Intorsul lor Iorga, In Hurmuzakl, XII, p. 334, no. D.

Veress, I. c., p. 99. Cf. ibid., pp. 96-100, no. 61. Acesta ar fi fost, zlceacela§I Lassota, I gandul lui Sigismund, care se apropiase cu easetrAsurI de granita munteanl; ibid., pp. 102-3. Socotell ale luiLassota,ibid., p. 104 §I urm., 112 §I urm.

5 Ibid., p. 114, no. 69.o Ibid., p. 118.

si

si

sc-i sa

5

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 251

mai cu vechii sài Sarbi i Cazaci1. Dar, la plecarea luii ste spusese th stea gala pentru ca, la Engitetarea.

DundrrI, sà poatd alerga pentru o noud loviturd pesteDundre 2. Trimeterea lui Gheorghe Rat, cu Bernardffy,la Tatari, a unui frate al lui Dhno celebi 3, capuche-halaua lui Mihai la Constantinopol, faceau parte dinobi.;nuitele nnjloace de inselare4.

Se strangean necontenit Bulgari de peste Dunare injurul steagului desrobirilor si, cand Mihai merse laCraiova pentru nunta Banului Mihalcea, Turcilor dinVidin Ii se parea acum cä vine asupra lor en 40.000de oarneni. Cazaci se aduc din Ardeal si din Moldova,trec.and peste strajile lui Ieremia, si din Polonila,la Marele senior ortodox, Vasile, cneazul din Ostrov5.Donmul, intorcandu-se din Oltenia, se opri la Caraen,dar toplirea zapezilor inidturA orice putintä de trecerein Balcani.

Resumand tot ce se Mouse in aceasta.' privinta, IDrdemnatorul Paul Giorgi Ragusanul, descria Miseria cres-tinilor arora in vre-o douAzeci de ani ii s'a impa-trit birul arg.ta speranta cit mg.car Impthatul vaface ceva pentru ei 6. La 11 Maiu 11 vedem amintind*-simeritele si araland cit Mihai Ii eauta acum de paceacu Turcii 7.

I Ibid., p. 121. Pgrerea Consillulul de RAzbolu e sa I se dea banl,dar sA i se cearä Ispravá ; ibid., pp. 124-6, no. 76. SI alte rapoarteasupra pIiI soldatilor lui, ibid., p.126 I urm. In acest sens II sale,la 11 Ianuar 1598, ImpAratul; ibid., pp. 130-1, no. 80. Cf. ibid., pp.133-4, no. 83; pp. 137-8 (Instructille cltre Szuhay sl Pezzen).

Iorga, In Hurmuzakl, XII, pp. 330-1, no. ccccxox.V. 0 ibid., p. 334, no. cccomx.Ibid., p. 331.

5 Ibid., pp. 332-3, 340, no. DX.6 V. Isopescu,in Ephemeris, 1929, p.94 I urm.; Veress, 1. c., p,

150 0 urm.7 Ibid., pp. 159-61, no. 97.

do

'

si-si

CAPITOLUL VIII.

Problema Ardealului

Inca din Octombre 1597 chestia mostenirii Ardealuluiera destul de coapta pentru ca arhiducele Maximilian sa.reomnande fratelui Au Imparatul imediata acoeptare atvovinciei, luandu-se si masurile potrivite pentru ao asigural. Si astfel Consiliul de Razboiu, presidat deMaximilian, hotarI, la 22, primirea cu aceste conditii:SigisMund, divortat de sotie, restituindu-i-se mosiile datela nunta si Intarindu-i-se price donatii, va (pastra titlulde print al Imperiului si ocrotirea Casei de Austria;i se va da un ducat silesian si ce Mai trebuie pentru Kmvenit de 100.000 de ughi; se va cere pentru ansul pur-pura de cardinal. Iar In Ardealul pe care ImperialiiII vor ocupd si guverna nu se va aseza nimenea altul.c.0 titlul de principe2.

Ace la care trebuia, dupa capitulatiile iscalite de Ste-..fan Bocskai, trimesul lui SigismUnd si el nu se gan--dia ca va fi eandva el lnsusi, nu numai principe arde-lean, dar rege al Ungariei 3 , sk BO seful Ardealului, fuarhiducele Maximilian, pe care Rudolf 11 invita la 12Novembre sa-si ieie provincia in stapanire. Dar lei

1 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 323, nota 2.2 Ibid.8 lbid p. 329, nota 1.

ISTORIA Lt7i MIHM VITEAZUL 253

va obiecta ca-i trebuie o misiune formala din parteatImparatului, cu sumele trebuitoare ca sa nu. se facade ras, si unirea, necesara din planet de vederetar, cu Ungaria Superloard. Numai asa el va paräsiacea zadarnicie care era coroana Poloniei, oeia cese facu fara Indeplinirea acestor condi(ii la 2 De-cetnbre 4.

Dar la 23 Octombre Ibrahim era mazilit pentru cäse pierduse un an degeaba, precum o aratase IIanul,car se plangea ca. In urma ordinelor acestui MareVizir el rthnasese cu lipsa obisnuitului sau venit din31.-ada. I se aduoea Invinuirea c Mihai, Impacat nu-mai de foitna, trimesese tributul asteptat si canici pacea cu Ardealul nu era proclamatä 6.

Cu suecesorul lui, Mihai avu legaturi, dar mai alesin legatura Cu Tatarii, prin Meletie Pigas, care spunea,cu privire la tribut, mai bisericeste decat crestineste,sa dea lui Dumnezen oe e al lui Dunniezeu i Che-sarului", fie si pagan, ce e al Chesarului" 6: acestacerea insa. i cetätile: Bräila, Giurgiu si un Bapale"care se pare a fi cale", Turnul 7 i isprävi prin a-iopmi i chinui solul en tributul 8.

1 Ibid., p. 327, nota 1. Intervenfille pentru divort i pSlAria de car-dinal, ibid., p. 328, nota 1.

9 Ibid. pp. 325-6, no. ccccxcr.Scrisoarea lui Meletie, In Hurmuzaki, III, pp. 518-9, no. Lxxv ;

rAspuns, ibid., pp. 519-20, no. Lxxvi. Negocierile se fac prin Dimocelebi 0 fratele lul, ,Chender Ball" ; v. 0 altà saisoare a WI Mai,ibid., p. 212, no. cxxIx. E pomenit i omul lui, Anghelachi.

L. ult. cit.Ibid., p. 523, no. LXXXIL Cf. relatii cu Papa, care, la 16 August,

declar6 cl n'are cum II aiuta, ibid., VIII, p. 199, no. COCCI. Ar vreaca el sä treacl la catolicism, n-1 urmátor, 12 Octombre. Rd* cu Sf.Scaun vor avea loc i in 1599-1600 ; ibid., pp. 202-3, n-le ccxcv-vi;p. 204, Dup5 Szamoskozy, p. 75, Mihai ar fl apârat ortodoxia Inteoform 5. jignitoare pentru Papa Cf. I. Lupaa, ln Revista Istoricd, VII,

p. 135 nota 3. Cu Venetia in 1600, Mart; lorga, In Hurmuzaki, XII,p. 203, no. ccxcvn.

1111-$i

8

o

$ i

.254 N. IORGA

Milzai se gdsia deci intr'o situalie noud. SigismandIi va lipsi ca razirn, nestiiIndu-se, in lipsa de bard4i de holdrire a Imperialilor, Ia cari erau multe ca-pete, ce va deni fn loc, i rzoul Vizir, HacIdm-Hasan.conducdtorul de la Dunare in 1595, avdnd, foarte pro-babil, sd se intoarcei pe linia

Ii rärudnea un singur drum: aceela de la Praga.Inteacolo se pornise din nou Sasul Schonkebonk (25Octombre) ca sd. ardte multdmirea pentru trimetereacelor 4.000 de oameni in tele Imhi mari nevoi, cucam ajutor, din mila lui Duinhezeu, Dombul mieu astat vara aceasta impotriva Tatarului, care avea degaud sä ndväleascä Si sosise acum cu oaste Miare 'Andpi; la Cetatea-Albd, dar, aflând c Donmul Mieu, cuajutorul Märiei Voastre Imparditesti, e cu totul botdrita i se impotrivi si socotind apoi cà ajutorul MärieiVoastre ImpArdtesti e mult mai mare, s'a intors ma-poi". Dac d. si in anul ce vine va fi acest ajutor, ndddj-duieste Donmul mlieu sà aducà folos miare intregii cres-tindtäti, ca unul care i acuma era gata sei treacei Du-ncirea §i sd supuie Bulgaria creftinilor §i sei facclorice-i va porunci Maria Voastrit Inrpcirdteascii". L-aimpiedecat Insä faptul cd lefile pe trei luni au intau-ziat si el a trebuit sd iea din veniturile sale proprfi.E sdrac si, clack' se va retrage in posesiunile Imp&ratului, unde ar fi sd i se deie un addpost, trimesulse gândeste la tele din vremea lui Stefan-eel-Mare sila Skt. Georg si Posing, langd. Pojonpe vre-o mosie,sd nu-1 supere nimeni cu datoriile. Vechea groazd aacestora care Turci se trezise din nou in sufletul ace-.luia care nu scdpase de dânsele decal ucigandu-si cre-ditorii: Pe vremea ImpAratului turcesc, asa stdteaulucrurile in Tara-Romhneascd, Inca orice Doninie venia,trebuia sd. spuie Impgratului i sä dea si in scris civa padli toate datoriile cu tare erau impovdrati Domani

rdzboiului.

ISTORIA LUI MLIIAI VITEAZUL 255

cle Mai inaintea lui si sa dea i fiecArui creditor de lasine sineturi noi, ceia ce i Domnul intim a ixebuitsa pritneasca, si de aceia s deie de la el mite sineturt,

la crestini, care la un loc ifac o ismna asa de marede abia face tara intreaga attha". Oricum, solul seintoarse cu 30.000 de florini, aceiasi suma trebuinci s.fie adausa in vara urmthoare ca ajutor lunar. Arhidu-cele Maximilian, recunoscand ce a dat Mihai primaatunct", stthuise pentru acest resultat, menit insuflestramtoratului Damn roman incredere In acest maiputernic sprijinitorl.

In acest limp, multainita lui Mihai, care si paves-teste aceste negocieri in Membriul saug, un secrelarardelean. Bernardffy, mergea sa se inieleaga cu Hanul,in credinta, veche .'n Apus si naiva, ca el ar puteasMomit de la legatura cu Turcii. Sigismund era holärit

1. treaca la altä politick, de vreme ce nu se indepill-nese Nä de dansul hotaririle, citate, ale Consiliului deRazboiu. El vorbia astfel nunciului de Cervia, in De-cembre: Oricum, pa'nä la sfarsitul lui Ianuar afacereatrebuie sa fie, nu numai incheitha, dar i executata;altfel intelege sa fie liber a lua a1t hotarire in lucrurilesale, adeca sa faca pace, a carii negociare, i prin scrit-smile ce aduc capugii..., i printeun. secretar care setrimete Hanului Tatarilor, se mlentine In picioare"4.

1 InsemnArlle lul Schonkebonk, la Quellen, VI. V. al scrlsoarea In-sAgl a lul Mihal, Veress, 1. c., pp. 110-1, no. 67. Cf. ibid., p. 113, no.69; pp. 132-3, no. 82 ; p. 140, no. 85 ; pp. 155-6.

2 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 327, no. CCCCRCIII.Pernice, p. 42. Mlhal adaugl cá a vrut sä dea ajutor la Orade,

atacatA de Pap Satargl-Mohammed, dar 1-a oprit Sigismund.lorga, in Hurmuzakl, XII, p. 327, no. ccecxav. In acest limp,

exIlatA la Chloar, biata arhicluces1 linericA se plAngea cA-1 e urAt,trAind a§a. ca o pasare In Wee; ibid., p. 327, nota 3. Si ea, crescutAin muntli Stirlel, scrie aceste rAnduri frumoase despre singura dis-tractle ce poate avea s Acum, cAnd e zApadA, umblA cerbil sAlbatec

li

si

10-i

256 N. IORGA

Primind tratatul deplin Incheiat, Sigislmund staruiela sfarsitul lui Ianuar 1598 pentru executia lui, farA

care nobilimea ardeleana se va tulbura: se astepta niaide Tnult sosirea unui diplomat imperial de Mull ames-tecat In rosturile rasaritene, i ca lost trimes la Cons-tantinopol, dr. Pezzen: cu el se trimetea episcopul Ste-fan Szuhay, presedinte al Camerei ungare 2 In Ardealinsl era, la cei ce stiau ce se pregateste, o mare nemurr-tämire, i Iojica Ii d rostire, spuind lamtrit nunciuluicl tara nu primeste p6 Maximilian sau vre-unfrate al Imparatului, cä dupa plecarea lui Sigisin'und vafi o räscoala i i.rn macel, cautându-se unirea cu Tureii,pe care si acesta a cautat-a si 0 cauta. Nu se poate altfeIdecat aducerea tratatului In dicta, unde sa se aleaga!liter un print, dacä se poate, unul national", admitan-du-se la nevoie si princesa cu un Sfat i un general dinArdeal, iar Imparatul s'ar Invoi a da 12.000 de taleripe an si plata a 500 de calareti si 500 de pedestri 3. Laaceasta Imparatul a rdspuns arätand e i Maximilianroate fi privit ca indigen"4.

Sprijinul imperial devenia Indoielnic pentru Mihairpe care, macar In parte, 11 va fi instiintat prietenul Io-jica despre cele ce stau sa se petreaca. El se 1ngrijide spre laturea cealaltä, scriind lui Meletie Pigas ca eaplecat la pace, acesta ca si Barton grabindu-1 sa a-junga neaparat la Incheiarea ei 1.

asa de aproape ca U poti arunca pietre ; de la fereastra. II poti Im-puvca. lerl mi-au adus un mistret; e foarte mare ; find eu vánAtoare,II socot a fi de un an; nu I-au putut prinde altfel decat Impu§candu-1.Am vazut 1 un caprior : e grozav de frumos". Cf. Reissenberger,Maria-Christina von Intmer-Osterreich, In ,Mitteilungen des his-torlschen Vereins fir Steiermark", XXX (1882).

1 Veress, p. 133 urm., no. 83.2 lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 329, nota I.

Veress, 1. c., p. 136.lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 329, no. cccoccvn.

alL

I. c.,

Si

G.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 257

Sigismund Báthory se hotArlse In sfdrsit sd piece.El vestia aceasta prin Sarmasagy lui Mihai, spuinduricd, de fapt, el se duce numai In acele Orli ale Apusuluica st intereseze lumea la cruciard si cd, indeplinindaceasta sarcina, asa de folositoare, se va intoarce. Dacdnu, la intors, va incheia pacea 2.

La 30 Mart comisarii pentru predarea Ardealului eraula Alba-Iulia 3, si indata acelasi Iojica, Rornânul din. Ca-ranscbes, care se numia pe sine cu mândrie ,,printulfar tit1u"4, era arestat, pus supt judecatd, trebuind sdisprdveascd, din ordiruil primit al cdpitanului Mihai Sze-kelg, de secured cdldului turc, la Sdtrriar5, de qi jade-cdtorii improuisati ldsaserd satin* In uoiaCu aceasta liii Mihai ii lipsia, dacd nu un prieten sigur,mdcar un sfdluitor de zile grele si wi asociat deinterese, de ,si s'a spus, atunci, ca Iojica ar fi voit sd-ipregateascd soarta lui Aron 6.

Lui Mihai nuLi rdnOnea decal sd se lege sincer §istatornic de noul stdplan'al prouinciet, bripöratul. Demult el isi aratase bucuria cit va avea de ac`Mn1 inainteoameni de frunte cu cari sd pima discuta 7. Tea= deo noud invasie a lui Hasan Socoli, pc la Giurgin si Vi-din, D. facea sa.4 doreasca si mai lmiult. Dar acuma numai era vorba de atacul peste Dundre, ci de izgonirea,indata ce vor veni cei 5.000 de Cazaci, a lui Ieremia.

Szamoskozy, tr. CrAclun, p. 110.2 Veress, 1. c., pp. 156-8, no. 95.s ibid., p. 180.4 Ibid., p. 179 si urn; Anonimul din Alba-Iulia, la $incal, II, pp.

419-20. Procesul lul lojica aduce Inainte toatä politica ardeleana fatäde Moldova; lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 382-4, no. DLICXXVIIL Sevorbeste si de tAlerea capulul lui Tolnay, de uciderea rAsplAtitoarea liii Caloghera.

5 Ibid., p. 384.8 Ibid., pp. 332-3.

17

1.

258 N. IORGA

Plangerile pentru bani Insä urmau: M'arn bagat", spu-nea el, In mare dant, a altii stau In pace, ca Arde.lenii, si eu raspund la toate, cu arfanile goale1".

Dar nici comisarii, reooanLandap, Inca din Ianuar, silui Ieremia 2. pe care in April 11 salutau amical3,adaugindu-se si scrisori imperiale 4, nu voiau razboiul.Ei se vor adresa mai tarziu Hantdui, spuindu-i ca.Imparatul, care e capetenia tuturor crestinilor ee &Antpe luine", a scos din tarä" pe SigisMund, dindu-Iceva mai bun langsai Marea Alba, aproape de Italia",iar In lac va veni arhiducele Maximilian. Ei se vor co-boll ca sa. Intalneasca In Tara-Romaneasca pe llasan-Celebi, care a sosit acolo 8. Bernardffy fu pdstrat deddnsii ca agent la Tatari 6 Mihai promise deci Turci-kr tribuful de 5.000 de galbeni si primi pe negustoriiturci In (ard 7.

Soli ai lui Mihai 8 venisera In Mart la dicta arde-leana 9. Putin dupa. aceia nu departe de Brasov, Intr'uncastel", adeca la Bran, comisarii erau sa aiba o Intalnirecu Mihai, In cariera caruia era sa aduca apoi atataancurcatura, pregatindu-i peirea10. Cum era In post siMihai ranit la vInat, se simtia tinut sa mearga la bise-

1 Ibid. 0 scrisoare atm Imparat (16 Mart), ibid., p. 338, no. DV2 I. Bogdan, In Hutmuzaki, Supl. II', pp. 443-4, no. ccxxxm.8 Ibid., p. 446.6 Ibid., p. 454.5 Iorga, In Hurmuzaki,Xll, p.335. In anexa, until din actele negoclerilor

lul Sigismund cu Turcil (p. 335, no. DI). Ajutorul lui la n3gocierile cuTataril; ibid., p. 337, nota 2. V. §I ibid., p.345, n-le DXX, pp. 348-9.no. DXXV. Bernardffy la el; ibid., p. 351, no. DXXXIII.

6 Ibid., pp. 336-7, no. DII.7 Ibid., p. 337, no. DIV.o Petru Armeanul tg Seculul Kakuczy ; Anonitn, la $Incal, II, pp.

422-3.o lorga, In Hurmuzakl, XII, p. 339, no. DVII tli p. 339, nota I.1 Ibid., p. 340, no. DXI ; p. 341, no. DXIII.

ISTORIA LU1 MIHAI VITEAZUL 259

rica, trebui ca el sa fie cautat 'in Vara, lui chiar 1. Intalni-rea se tot zaboveste de-a lungul acestei luni April, Dorn-nul plIngandu-se de dureri mari, asa ca abia a putut.veni de la Bucuresti la rirgoviste. Asa spun Radu C0111.1-sul Buzescu i Logoratul Teodosie, earl inersera Inaintealui Pezzen. Se trimesera deci la el Schonkebonk i te-saurariul HEidl, bine cunoscut in tara, rarnaind ca,dupa ce ei vor fi capatat toate asigurarile, jurcimdintallui Mihai sd fie luat fn insái fara lui, deci ca Domaindependent i ruz ca memliru al Ardealului 2, aceastao i voise el cu zabavile sale, oer4nd pe Pezzen sau,macar, pe episcopul Istvanffy, icolegul lui. Unii ince-Teau a-1 &Mai ea urea Ardealul pentru ansul, cuingdduinfa Turcilor 5.

De fapt era aliceva. Nu-i convenia regimlul mixt,cu principesa austriaca si comisarii cari nu puteauspune pe cine cepresinta. Prin judele Brasovului, Va-lentin Hirschel, el raspunse neted la InceputulMaiu: sà vie Maximilian, i aceluia el fi va jurat.

Deocamdata centrul politicei cre.stine in Rasarit. semutase In resedinta Doninului. Acolo venira In Maiu,intorsi de la Tatari, Bernardffy i Imbrohorul Hanul-lid 5. Din Glierghita scrie cel d'intaiu comisarilor cari-1asteptau, ca sa afle de la dinsul vestea bung. cg. nick* pri-mejdie de la Tatari nu anileninta In. anul acesta, ca ni-mic nu facea sa. se prevada 0 mud expeditie a Turcilorin Ungaria. Imbrohorul i cei carl-1 intoväräsiau decla-rau cà nu pot sa Intre in Ardeal decAt daca DomnulMuntean, un om de cuvânt, Ii asigurd ca nimic rau nuli se va intampla. Dacä o garantie nu se poate da de

I Ibid., p. 341, n-le DXIV-V.Pp. 342-4, no. DXVII. Cf. ibid., p. 349, no. DXXVI.

8 Ibid., p. 345, no. mot.4 Ibid., p. 350, no. DXXX.

Ibid., p. 351, no. DXXXIII.

lend

260 N. IORGA

cornisari si de regentd, sd se lase lui Mihai sarcinaraspunsului. Bernardffy aratd scopurile trirneterii luiintre allele interventia Hanului pentru ea sd se cedezeArdealului tot Tinutul pAnd la Tisa, cu TimisoaraGhiula, dar era vorba, cum s'a spas, si de o aliantd cuTatarii contra Sultanului, si in aceastd privinta solulungur e de pärere cit Mihai ar ajunge pentru a secontinua negoeierile, ea unul care stie bine si pri-cepe temeiul i inceputul acestor lueruri, ca si toatittreaba i imprejurarile Turcilor si Talarilor". El, Mihai,e in stare sa ldmureased Tatarilor plecarea lui Sigis-.mind -si ea s'a faeut cum am ardtat mai sus si

Induleeased, dându-li o suma ce s'ar trimete de laImpdratul 1.

Mihai s'a aralat pe urmd foarle mândru de resul-tatul acestor negocieri incepute i conduse de dânsul,ardtand ce mare serviciu a adus crestindlatii facsIndsa se piece un tiran, un pagan, Hanul cel prea-mare

prea-puternie al Terii Tataresti, si 1-a fAcut sd viela supunerea prea-neinvinsului Imparat al Romani lox-.necrutdnd nici cheltuieli, nici bani, sperdnd totusi cdva fi rasplatit de erestindtate, si cit I se vor intoarcecheltuielile mai mult ca indoit" 2.

Episeopul Szuhay enumera in acelasi moment (2GMaiu) ce e In stare sd faed Domnul nnmtean: a izgoni,cu toate ofertele lui de prietenie 3, pe Ieremia Movilitadus ea intrus de &Are Poloni, din Moldova, care e Iiioriee prilej potrivitd contra Turcilor, si a aseza pealtul pe care-1 va porunei Maiestatea Voastra...; ajutatde Constantin Vasile, ducele de Ostrog, i intarit cunurneroasa multime de Cazaci, ar potoli pe dusmanul

Ibid., pp. 352-3, no. DXXXV. Cf. ibid., p. 353, n-ye DXXXVI-VII ;p. 354, [10. DXXXVII.

Pernice, p. 42.Hurmuzakl, III, pp. 285- n-le cccxvm-xn.

ml

sa-1

si

o

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 261

moldovean care I se ohrdzniceste In coastd si, Talariicerand acurna, precum sperdm, prietenia noastrd, poatesa zAdtirnIceascd i formdrilc protivnice ale Polonilorsä le opreascd prin miscdrile si ndvAlirile Tatarilor, siastfel apoi sd treacd Dundrea i pänd la Constantinopolsti devasteze tot ce va gdsi In cale cu fier si focastfel sa constrangd pe Turc la ce va voi Maiesta-tea Sa"1.

Niciodat d. plind alunci purlarea lui Mihai nu fu-sese ark de deplin recunoscutä si rolul ce i se atrif-Lui asa de Insemnat.

La sfarsitul lunii Maiu comisaril se hotärird silmearga aMlandoi, ithpremid cu eei Mai huni tunoscdtoriai lucrurilor de acolo, Kornis i Senniey, in. Tara-Roma-neasca, mai ales pentru acea afacepe aTatarilor, pe caredeci nu Intelegeau s'o lase Intreaga in sarna Domnuluirom.anesc 2.

Indata ura, invidia nemesilor ardeleni, cari alciiluiauSfatul terii, se vadeste. Ei declarard cd e imposibil sdse lase provincia numai In saina darmai ales ar fi o scadere pentru reputatia ImIparatuluica cloi comisari impdratesti asa de alesi sd se dualla un supus". Aceasla pe langd situatia generald asa derea, de la Oracle ptina In Polonia, i pe langd primck.diile ce ar putea rasari In cale, Romanii nefiind &minide incredere. Cum episcopul si-a mlentinut parerea Cuhotarire, addugand cd s'a i cornunicat lucrul Impara-tului, oligarhia aceasta netrbnica si vesnic agitath s'aardtal foarle jignitd: odata ce poruncile se ieau dc la;Praga, de ce rnai sant si ei intrebati 3 ?

1 SI i se dea 10.000 de tater', dar sä se pästreze ca garantle fiul§i o parte din tesaur; ibid., pp. 354-5, no. DxL.

2 Ibid., p. 355, no. DXLI.2 Ibid., p. 356, no. DXLII.

si

Mariei-Cristinei,

262 N. IORGA

Mihai i Bernardffy zoriau sosirea represintantilorImpAratuluil. Donntul Terii-Romanesti, care se aflala 7 Iunie In satul Ploestilor, Intiinta pe cei doi oas-peti a are de gaud sä. atace Moldova, cum Ii spusese

lui SigisMund fArA sä fi avut aprobarea acestuia.Aceasta fiindcA e de nevoie sA se aleagA odatA neghitnadin grau". El stAruia i pentru bani, pe cari acestia de-claraserA a nu-i au la lndemang, cAci nu mai poatetinea cu vorba pe ostasi", 1ntr'un moanent cand TurcilasteaptA numai sA treacl bairamful ca sA InceapAnouk actiune 2.

Ajungand la Targoviste, Pezzen, i Szuhay, Intfunpi-nati, nu de Mihai, care pretexta tot reaua lui stare desAnAtate, ci de fiul lui, cu o Intreagä oaste de peste lrfeimii de oameni 3, Aug dusi la biserica din Deal, mulese odihnia, ImpreunA cu câteva rude, batranul Radactitorul i tatal lui Mihai, Petrascu-cel-Bun. Aici trebuiasA se facA jurAmântul de Mihai si de acele cApeteniiale teii cari o legaserA odinioarA, In asa de umilitoareconditii, cu Sigismoimd Báthory, deci: Mitropolitul Efti-mie, Vornicul Dumitru, Clucerul Radu, LogofAtul Teo-dosie i, pe laugh' dânsii, membri mai noi ai Sfatululsau de aceia cari nu participaserA la negociatiile din1595: Mihalcea, Andronic Cantacuzino, Negre SpUarul, LogofAtul 'Miroslav, Banul CalotA. In forma d'In-täiu, jurAntint-ul era g cAtre Mihai. Dar Med odatd seamestecd sfatul unguresc, si de cloud ori cuvintele care-I

I Ibid., pp. 356-7, no. DXLIII-V. Cf. §tirl IngrijorAtoare din Moldovatransmise de Sennley, care era tot de pazA, la Varhégy ; ibid., p.357, no. DXLVL

2 Ibid., pp. 358-9, no. DXLVIII ; Hurmuzald, III, p. 287, no. cCxxi,cu adresa gre§itS.

Anonlm, la Sincai, II, p. 424. 0 primA Intampinare, de holedfusese la granItA. V. descrlerea of iciall a cAlAtoriel, lorga, In Hur-muzaki, XII, pp, 360-Z no. Dy.

si

sn

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUI. 263

cuprindeau furd fterse. Domnul Intu$i, recunoscandllegAtura terii sale de Ungaria inplerialä, nu de Ardealaici era marea schintbare primia, cu scutire de oricetribut, dar In schimb se prevedeau daruri anualecasigurari pentru mogenirea fiului sthi $i, In cas destdngere a neamului, a unui ad de tarA, ales de dAnsa,pentru plata a 5.000 de osta$i, $i pentru o adapostireIn vreme de nevoie pe pamAntul Impäratului 1

In gradina curtilor domnesti se discutasera Inlre Mi-hai, ajutat de interpretul sgu, Loan Rat, $i comisari loatechestiunile pe care le atinsesera panä atunci scrisorile;Intfo zi de Duminea, la Mitropolie, se ascultase solultaläresc, care asigur c stapanul sàu aproba, ba in-threste $i cu -juramant tot ceia ce va spune Domnulroman; cum Sultanul a starnit dumilniile In dinasliatäldreasca. $i sustine acum pe fratele mai mic al IIa-nului, Rudolf e sfAtuit O. nu. se Increadd In. ofertele4constantinopolitane, care nu sfint decal numai o In$C-1lare. Pentru asa de frumoase cuvinte, li se dau, $i cndin partea lui Mihai, 10.000 de galbeni, deslinati celuicare i-a trimes; cu aceastä smnA plead. Ioan din Pojon,socotitorul de lefi HOW. i priceputul Gheorghe Rat.

Mihai, cdruia i se dadusera pentru osta$i 10.000 degalbeni, stäruia sa mai capete plata pentru 5.000 demercenari, sau acestia sa fie trimlesi $i Intretinuti dehnparat.

In cas de razboiu din partea Turcilor, el poale treceDunarea" sau trimete o parte din trupele sale la Or-soya. ,,EI spune, fi e adevdrat, cdci o- avern fi dc laaltii, cd, dacd el, Voevodul, va trece Dundrea cu cinspre-

Pray, Dtssertationes, pp. 287-8 ; Hurmuzaki, Ill, p. 287 si urm.despre negocledle cu Tatarli. V. td Ibid., p, 298 si urm., no. CCXXIXII:

Instructille lui Bernardffy. Cf. si n-le urmAtoare. ; pp. 323-5 si urm.(Hanul cAtre Maximilian); lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 359, no. DXLIX;lorga, Studit i documente, IV, p. i, no. 1, Studil t documente,,V, p. 2, no. II.

(0

264 N. IORGA

zece sau doudzeci de raii, toate na(iile acelea pad ratConstantinopol, scdrbite de rolda turceascd, cum santBulgarii, S2rbii, Albanesii, Ratii, legafi religios de dfin-sill, vor Inkitura p orke Turc din millocul lor; pentrucare scop el peistreazd la dnsul ca zeilog si chezOiepe copiii celor mai de sane din aceste neamuri." ARM,mai bine sd piece, dac5 I se dd imdeva un culcus1.

Dar acum intervine, intdiu supt forma unei firestIdorinti de rdsbunare contra lui Ierernia, siretul, träd5.-torul, omiul fdrä nicio credintd", care-i spioneazd si-1&nun-1A toate actiunile, ideia ceakdtd, pornild din ins-tinctzzl celui care se sindia legal dc toate clementele,risipite, ale aceluiafi neam, fdrd ca aceasta sd fie incdpentru ddnsul o politicd: urmdrirea legdrii intr'un sirt-gur Stat a acestor fragmente de viaki rdmilueasCei.Deocamdatd, e vorba de Moldova: cat ar dori s'o atace),s'o icie, s'o incline Imparalului, cum a Inchinal propria-sa mosic! Nu-i pasd de Poloni, in a cdror tam sintdomni mini gala sa-1 ajute. Deci ,,i-ar N foarle usoraiba pe lerernia legat si stäpanirea Moldovei", dar ce-1intereseaza nu e atata tara, cat Ierernia. po care nuvrea sd-1 crute. Cum, la lulors, carnlisarii artaril de releintentii polone, ei insii Ii erurä ca, la un atac moldo-tätäresc, el sa intervie cu armata 2. In cc privesteArdealul, spune atata: a fost indenmat de lojica sd-1ajutc a capita principatul ardelean".

Dar ura contra acelora cari-1 despretuiserdjosiserA In tristele zile ale lui Sigisrnund nu si-o as-ctuide Ea merge pciniti acolo, limit au trcbuit marlstaruinfe pentru a-I face sd jure, legdndu-se din noacu creek, cari tuz-i recunoscuserd neatdrnarea. Mamier5sttfla din cuvintele sale. Se plange cà prin do a

I Iorga, In Hurauzald, XII, p. 361.2 Ibid., p. 364, no. DLIV.

sl

in--

si-1

ISTORIA LUI MIHAI V1TEAZUL 265

fost oprit de la orice ispravA strAlucitA..., ca unii carirretutindeni cauta trufia lor; ei I-au lipsit de tara lui

cu cea mai mare Injosire, i-au dat numai lefilepentru douA stile de cAlareti, i rnulte alte lucruri foartleabsurde; dar pe urnid a lost restabilit In facile drepl-turile sale (postea tamen in integnim fuer& restitutus);se tone sA nu se repete asenvimea lucruri". Felul, plinde reserve, cu care cpiscopul Napragy vorbeste decele petrecute, subliniind cä Mihai n'a iesit Inainteaoamenilor impArdtesti, Indreptateste si el aceaslA iLdecatä 1.

Cornisarii plecarA foarte multamiti de Tara &TWLltcu toate binefacerile lui Dumnezeu pe la Craiova sesecera orzul si avand si clAdiri frumoase, In frum-tea carora curioasrt cunostinta! e rnAnastirea dela Arges. PAcat eh' prada lui Sinan a lual. 5.000 delocuitori birnici. Ei cred, ca trebuie sA. dea si nu porlretfisie si moral al lui Mihai: Inalt, cu pärul i barbanegre, si fata oachesa, aspra; crunt, doritor de glorie,inimos" (sinister, reputatiuus, animosus) 2.

Pesle cava timp, Mihai putea sA aibA buleuriason ImpAratesti de la 10 Iulie3, grin care, dupA re-comahdatia lut Pezzen Intors la Praga, se läuda purta-rea lui, In asteptarea conlucrarii apropiate cu Maxi-milian si i se da sfatul sa nu atace Moldova.

Indata se semnalara mari miscAri ale Turcilor. Sa-Krgi-Mohamimed era la Belgrad; Hafiz-Ahmed Isi in-tinsese corturile la Vidin; la Rusciuc comandit chehaiagebegiilor si Aga Ienicerilor; Silistra astepta 1111 corpde caste cu Pasa Ahrned; acestea gall de soldatii

' Veress, /, c., pp, 466-7, no. 102.Iorga, In Hurmizaki, XII, p. 362, no. DL. Cf. 0 n-I urmätor.Cred cã trebula cetit act, In loc de lunie; Veress, /. c., pp. 164-5,

no. 101.

si,

curl-

'

266 N. IORGA

cari se tot adtmau la räscrucea de drum de la Plevna,cunoscuta lui Mihai, care din lagarul Au de la satulDatoo instiinteaza pe oomisari la 29 Iunie. 0 parte dinTurci va ataca Ardealul, altii, cei de la Rusciuc .oSilistra, unindu-se si cu Hanul, in care, pentru o sumaca aceia oe i S'a dat, nu e de plus incredere, vor Intrain Tara-Romaneasca Daca, spune Dombul muntean, livin Cazacii, pe cari-i asteapta el si se vor trimete bannu va astepta sa-i vie cineva In tail, ci se ya arunca 4.asupra dusmanilor. E de nevoie, adauge ansulsi ciltialtii staruiau In acelasi sens pe Mug bolnaviciloasanehotarire habsburgica! ca arhiducele Maximiliansä vie In tara care-I asteaptal. Ceva mai tärziu, Mihai,caruia nu i se ptutuse da un. ban, Isi aratthi temerea canu cumva insusi Sultanul, dup,a bairaM, sa se arate laDunare 2.

Pana In Iu lie oererile desperate se repeta. La 6 lithe.din Ploesti, Domnul arata ca 10.000 de Tatari vreau satreaca' la Smil: oastea, nepliititd, nu ascultd de clausal'§i reddcind, pradd; se gandeste sa-si trilneata familia InArdeal, sa. /Ace si el 3. La 11 Julie era la Targovistesi asigura, dupä raportul Banului de Buzau si Braila,ea, de rapt, Tatarii sant la Oblucita, iar altii la Vadul-,lui-Jora (Deligiura). Linnea, si in Moldova si la el,fuge spre munti. Pregalindu-se a pleca spre Gherghita,el cue A i Se trimeata Moise Szekay si A se tie gataSenniey cu calarimea4.

1 lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 364-7, no. DLVI. In Mt& scrisoarea comisadlor e vorba de pornirea hil Mihal contra lul leremia (ibid.,pp. 368-9, no in.vm), care anunta apropierea Tatarilor (ibid., pp.367-8, no. Di.vb). Szuhay repetã, la 30 lunie, Oldie de la Mihal; ibid.,p. 369, no. DLXI.

2 Ibid., pp. 369-70, no. DLX.8 Ibid., p. 371, no. DLXIV. Ala scrisoare, din 7, Veress, 1. c., p.

171.' Ibid., p. 273, no. DLXVIII.

ISTORIA LUI MIRA! V1TEAZUL 267

Emisarii, rapede invgati cu lucrurile de la noi, can-tau O. castige pie Tatari, de la earl venira stiribune, i pe Ieremia, care trin*tiea scrisod de reveren-tioasa. politet4.1. Ce bine ar fi (-lath ace§ti doi antago-nifti rarrefini s'ar .putea uni Contra duprianilorl": toate-cetatile ocupate de Turd In Moldova ar eldea 2

Dar gandul lor, care se linisti numai pie la jumMatealui Iulie In ce priveste prhnejdia anuntatä, merge, in-drAznet, mai departe. Fantioma bizantina ispiteste sipie diplomat si pe episoop. Ei se gandesc la atacul contraBizantului (ad Bizantium petere)3. Au legAturi cu Dio-nisie Rall, care nu-si parasise idealul cu care se credeadator fata de religia ca i fata de rasa sa, rao. de ma4-rea setnintie din care, 1 se cobura tfahailia: am lucrat cuarhiepiscopul Mitropolit de Tarnova, Dionisie Grecul,aruia i-am trimies apoi 0 scrisoare greceascd, pentru ca,atunci cand se vor vedea steagurile MaiestAtii Voastredinoolo de Dundre In Bulgaria, supt conducerea luiMihai Voevod sau unui altuia, care se va pärea potri-vit MaiestAtii Voastre, toath. Macedonia si chiar Gre-cia sä scuture jugul tiranului. Ceia ce de la ei 1nii oprega'tesc si f6gAduiesc cu sfintenie, i zic c1 in patinezile vor fi la numAr 200.000 si cà pot face greutati siBizantului Insusi" 4.

Atitudinea Turcilor era provocatA poate de credintaca, odatA. Imperialii asezati In Ardeal i avand la inde-manä un oun ca Mihai-Voa, ei vor Incerca ofensivabalcanica despre care am. vgzut cä in doua randuri.yorbesc comisarii. De-odata, la sfarsitul lui Iulie, si-tuatia se lamureste, dupl ce se tritnesese la dansii de

1 Veress, i. c., p. 164, no. 99.lorga, In Hurmuzald, XII, pp. 374-5, no. DLXXI.

Ibid., p. 374, DO. DLXXI.

4 Ibid., p. 370, no. DLX1I.

I2

268 K. IORGA

dou5 ori Gheorghe Rat. Hafiz-Ahmed de la Vidin asi-gurd cd nu va trece Dundrea 3, iar Hanul desMinte prinsolul sau Alexandru Paleologul intentiile de a navdlicare i se atribuiau 4.

In nrull mai mare mdsurd aceastä siluatie se incurcdinsa prin neasteptata sosire Indärdl a lui SigismundBáthory.

Inca de la 28 Iunie sefii oligarhiei nobiliare din Ar-deal, episcopul Dirnilrie Napragy, Stefan Bocskai, Kor-nis si Sennyei, Crislofor Kereszlesy, Gheorghe Ravazdy,Ballasar Bornemissa si Stefan Tholdy, Instiintaserd peImparal ea e cu neputintd ca provincia sä resiste dus-rnanilor asa fara stdphn, fär bani i färä oaste cum artimas dupd Incheiarea unei conventii cu privire lacare ei nu fuseserd Intrebati. Ardealul e o tard mica si,precum un izvor Mi.; de la care se tot iea apd, seusucd, astfel a fost si ea stoarsd si sldbitä prin at:Reacheltuieli pe care, aprins de iubirea crestindtätii, prea-luminalul print Sigismiund, Impreuna cu noi, rds-pandit."1. La Lugoj, Andrei Barcsai dddea rdzboiu Intoata forma Turcilor 2. Peste cateva zile Napragy zoriasi el pe Maximilian sd vie3. De mina vreme, eeldoi Balhoresli din Polonia, Stefan, adapostil In Mol-dova, si cardinalul Andrei, se pregAtiserd de o lovilurd 4.

1 ibid., p. 377, no. DLXXVI.$ Ibid., p. 379, no. DLXXI. El sant triene§i cu Gheorghe Rat la

Maximilian; ibid., no. DLXXXII. Cf. ibid., pp. 377-8, no. DLXXVII. (Scri-soarea, in legAturi cu soft lui Hasan-Aga i cu sosirea Tatarilor laSilistra, e mal veche &cat data ce I-am atribult.) Observatia se cu-prindea, de altfel, ibid., p. 378, nota 1.

lorga, In Hutmuzaki, XII, p. 364, no. DLV.* Veress, 1. c., p. 170.6 Ibid., pp. 167-8, no. 103.o lorga, in Hurmuzaki, XII, pp. 145-8, 162-3, 334, nota 4, 339,

nota 1; Veress, 1. c., pp. 164-5, no. 100.

le-a

g

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 269

Sigismund va fi anat de acesle uneltiri in. castelul srmsilesian din Oppeln, in care asteptând purpura decardinal care 1-ar fi chemat la Rom la, el, rapede des-guslat, isi blastamase ceasnl cand päräsise Curtea arde-leana, cu nobilii deprinsi a servi o dinastie nalionalade glorioase amintiri, cu soliile strälucitoare de la va-sali" 6i de la fostii stapani turci, cu posibilitittile deintreprinderi menite sa-i aduca laude de la Intreagalume catolica. Oppeln, reseclinta lui, era un loc prost,ruinat, fàrä ingrijire si podoabe"; Silesieniii si-au rasde el, zugravindu-1 cu picioarele In sus"; era tratat deprost 1.

La 20 August, dupä negocieri care ramaseserd cutotul necunoscute comisarilor, dintre can Pezzenplecase Inapoi la Praga ca faca raportul, usura-tecul Sigismtind, care se strecurase prin. Cracovia 2, a-parea in mijlocul acelor despre cari asa de gresit secredea cg. Mai curand ar vrea sd-si imanance oopiiideck sa se Intoarca supt jugul Bdthoresti1or"3. Sotiadivortat a. primi bucuroasa, de si Iojica asigura cäel a stat s'o Impuste ori s'o otraveasca.'4. Napragy fuaruncat la Inchisoare, ca i noul cancelariu 1n locul luiIojica, pe care nu-1 putuse sapa Sigismund, si comisarii.

Rapede vestea se rdspandi In tot Ardealul, star-nind la foarte multi, Mai ales dintre aceia can n1u ye-deau bucuros asezandu-se In local unei domnii cutrecut si traditii neputinta nemteascd, o sincerd bucurie.La 30, Sennyei, din Cetatea-de-Balta., o arata lui IeremiaMovilä: Pe milostivul nostru Doran vrednic de Inchi-nare) pe printul nostru 1-a adus Dumnezeu, pe care

1 Iorga, In Hurmuzakl, XII, p. 400, nota 1.Veress, 1. c., p. 191.

3 Scrisoare a resldentului toscan la Curte, ibid., p. 165, no. 100.)Veress, 1. c., p. 187, no. 115.

sisd-si

11

1

4

270 N. IORGA

acum ni 1-au ales din nou ca principe, si astazi eImpreunä cu noi... Putini ar fi putut nadajdui caacest lucru sa se Int'ample asa, dar cred cd e dintnarea rnilostivire a lui Dumnezeu, si a oranduit-olMilria Sa Sfânta pentru ddinuirea acestei teri"1. Duparetragerea marii armate turcesti de la Alba-RegalabOradea fiind atacatd, pe.neprevestite, de Turci, se as-tepta ajutorul celui abia Intors la ai sal 2 Tatariig In-torandu-se, prädau In partile Crisurilor si In Banat,Cenadul era luat, Aradul amenintat3.

In momentul sosirii In fuga calului a lui Sigismund,relatiile lui Mihai cu Praga erau cele mai bum. loande' Marini Poli, care se afla atunci acolo, asigura peDoran cal ImIparatul a dat ordin printeun bancher vie-nes cu legaturi la Cluj sa i se dea imediat 50.000 detaleri; träsura si cei doisprezece cai ceruti se vor trio-mete. In cc priveste schimbarea din Ardeal, Sigismunds'ar putea Intelege cu Rudolf, care-i e ruda. Dar luiMaximilian Ragusanul Ii suggera, fatal de enormulesces", cum s'ar putea cotorosi de acest baietandrudesfranat, calcator de credinta", care Isi bate joo detoatä crestinatatea si de Maria Sa, si anume ridicandImpotriva lui pe Secuii, carora Bdthorestii li-ar fi rapitlibertatea si earl ard de dorinta de a o recftstiga. Mihai,azAnd Seczzi In oastea lui, fiind Oecin clz Secuimea qidisplundind fn fara da de Franciscanii din Ciuc, ar ficel mai plotrivit pentru a pune la cale rdsturnarea4. E,din cercurile imperiale, cea d'intiiin fndreptare a luictitre Ardeal. Si vechiul prieten al Mircestilor prect-

1 Ibid., pp. 178-9, no. 112.' Ibid., p. 197.$ Ibid.4 Iorga, in Hurmuzaki, XII, IN 381, 1(0. DLXXXVI.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 271

seazil.: Sasii nu vor jura eredintA eelui Intors contraImpAratului. Ar fi usor deci ca el sl fie atacat deMaximilian de o parte si de Mihail Voeuod de andpurte, iar Seeuii In fara trade, cari ar ayea trzteleo'erecu Mihai. Ragusanrul merge asa de departe, Inedt, spri-jinindu-se pe vechi conflicte moldo-transilvane, pe In-tinderea Moldovenilor In. Ardeal, erede CA Ieremia in-susi ar putea fi astigat pentru Casa de Austrial.

Din partea lui, arhiducele, care se afla la CasoviacAuta, scAziand MsemnAtatea restaurarii lui Sigismnnd,sa se asigure de eredinta lui Mihai 2. Ii fagaduia bani, iipunea inaintea exemplul odor din Orade, cari s'autinut eredinciosi, Ii vestia Inaintarea ostilor impAratesti,care au cucerit mai mfulte castele In drumul lot., dareBuda 3. Se astepta acum la Casovia solia tritAreaseA,Intovarasita de oamenii lui Mihai 4, eu Gheorghe Ratin frunte 3. Consiliul de Razboiu ImpArAtese era si elde parere e.A. trebuie facut orice pentru a pAstra pdMihai 3, care trimetea teemai atunci un non sol, dintahara de la DunAre, pe Stefan Petneházy 7. I sespunea lamurit Ardeleanului eA, dacA vrea sA-si facapacea cu Turcii, este Mihai care-i poate strica toatAafacerea (ipsum Valachurn id irritum factorum)8.

Dar SigisMund, ajutat si de arhidueesa 9, facea totce-i era in. putintA ea sä fie iertat si tolerat la locutlui. Se arAta acelasi bun crestin, cu aceleasi sentimente

2 ibid., p. 382, 110. DLXXXVI.2 Ibid., p. 382, 00. DLXXXVII.-9 Ibid., p. 388, no. DXCI.4 Ibid., no. DXCII ; p. 389, no. DXCIII.5 Ibid., pp. 390-1, n-Ie DXCVII-VIII.4 Ibid., p. 389, no. DXCV.2 Ibid., pp. 388-9, no. DXCVI.8 Ibid., p. 3b7, no. ocC.9 Ibid., p. 491.

272 N, I litGA

rap de Casa de Austria. Cerea ajutor ca sä nu cuce-reasca Turcii Oradea, flinda in lipsa lui comisarii n'aulual nicio masura de ararare.Acestia, de altfel, erautigati de dânsul panh intealata, Meal, si de frica lui,hind retinuti ca prisonieri de Slat, serviau la Curteargumentele ardelean, staruind sä i se deaOradea, garnisonatä acum de Imperiali, si toatil vecheagranita, aci tot e mai bine decal ca Turcii sa ajungta se aseza aoolo1,

Din partea lui, Anhui se gdndia de sigur incd dinacel moment cd ar patch fi el stdpanul acestui Ardeatpe care se vedea bine cd n'aro cine-1 apdra. Prin Gheor-ghe Rat, cerea, e drept, ingaduire pentru Sigismund,care ar plutea sit se indrepte, el Insusi find gata sN-1ajute la aceasta. Dar, de unde nu, cl va ramanea Oitala moarte cu trupul si puterea sa statornic pc langii.Imparat, i asleaptit nnmai porunca Mariei Sale pentrua o Indeplini, si, dacd s'ar ajunge la o extremitate,Ardeleanul s'ar desface de Mdria Sa, ii va Tune impo,triud, pe ce cale ar porunci Mdria Sa, puterea lui, qicrede cd ua gdsi la Sasi si la Secui o band legdturd 2".

Multamind lui Maximilian pentru scrisoarea tri-measa 3, el declara prin Petneházy ca la un lucru tine.neaparat: independenfa sct asa de mult rdunitd, cualdta durere, pdrdsitd un momlent: Dacd MaiestateaVoastrd s'ar fnfelege cu Ardeleanul asa ca sd rdrndiein (ard, el nu urea si fie supt el, nici sd-I recunoasreelde Domn (das aber nicht unter ihrin sein, noch far sei-nen Herrn erkennen waite)". De altfel, 'Tunas credinciosImparatului, el e gata sd dneargd de o potriud ficontra Turcului fi contra lui Sigismund, si are 4.000 de

Ibid., p. 338, nota 1.Ibid., pp. 390-2, no. DXCVII.

a Ibid., p. 392, no. DXCIX.

cas-

printului

pi

ISTORIA LW MIHAI V1TEA ZUL 273

Cazaci buni, cari stiu bine toate drumurile fi eclat' rilein Ardeal. E in(eles cu Secuii §i crede cá Sasii slutgala de -fdscoald. Pe cei d'intdiu e gala sd-i caute Inclziar fara lor, trecind Dundrea pentru an pulerniciurus". Acolo, pe langd cei 30-40.000 de oameni ai luicea mai puternicd oaste pe care a (inut-o ure-odald,ua auea pe Bulgari, foarte, sec' treacd Dundrea

i sd ndudleascd asupra dusmanuluil. Rdspunsul fut.cuM era de asteptat, anoale: da, sd se atace Turcii, da,sl se pdstreze legdtura cu Seculi; reslul, chestia insäia Ardealului, prive.ste pe Imparat 2. Scrisoareadatata 26 Septembre, era asa Mat sa` nu se poataprinde dintrInsa nici un gand lamuril, sd nu se hare-vada nicio hotärIre 3.

Sigismund trimesese insd lii Poarld pe Stefan Ovary_Alunci Mihai, care indrepld spre Praga pe Armeanulsdu credincios, zbucneste de avrig 5. manic contra Ira-dätorului" care vrea sd-1 nenoroceascd pie el si taralui". Dacd face asa, atunci el ii va fi pdgan si Tare".de si-i trimesese In ajutor la Lugoj 8.000 de oamieni 4,Asa sd-i spuie Petru Armeanul lui ceran-du-i si liberarea oomisarilor. and Ardeleanul voi sddpreascd pe acest sol, care se Mcea cd merge sd inro-leze Cazaci, Mihai trimese rdspunsul cd va face lucruride sa fie paguba ambelor teri". Pe Bodony expediat devecin n'a vrut sa-1 prhneasa. Lui Maximilian Ii repetaca are pe Secui In mând. Pacea cu Ardeleanul nu tre-buie facatd cu niciun pret.

Ibid., pp. 392-3, no. DC.2 Ibid., pp. 393-4, no. DC!.

Ibid., p. 394, no. DCI. Comisaril se rugau sl nu se dea IncAdrumul lui Petnehazy ; ibid., no. DCII1. SA fie din acest timp, cum cre-deam, planui de a se lua Moldova, prin tratate $ cAsAtorii", dAndu-sesi lista Polonilor prieteni (ibid., no. Dm)?

4 Ibid., p. 397.18

carf-1 afei(d

-Sigisnrund,

1

274 N. IORGA

$i gandul lui Mihai se ridied foarte sus. Toata pute-rea sufletului salt se vadeste hi mari fplaauri de viitor.Vrea Moldova, dar ea nu-i ajunge. S'a lute les cu Voe-vodul de Chiev, cApetenia ortodecsilor din Po Ionia, decare atArna toata Rusia, Pololia, Volinia si Lituania".$i, cthid deci Ardealul, Tara-Ronidneascd si Moldovaar fi fmpreund, cum el are mulfi prieteni in Po Ionia...,eine pbate sti ce ar mai trimete Dumnezeu, mai alescd regelel nu e in (are. Poate ca s'ar putea asezadin nou Maximilian2. 3

Raspunsul fu rece, admitdnd legaturile cu SecuiiSasii i Inlatur5nd cu totul planurile cele mari, acunichnd alte chestii bat la usa". Nici macar In cheslinArdealului nu se poate lua o hotarire, când primejdia,atacului tureesc e In spate3.

Dar Mihai continua sa vorbeasc6 de necesilalea dea iesi din strthntorarea de toate partile In care segasia, pentru a merge panit la aducerea In Po Ionia alui Maximilian, si el vorbeste iaräsi de legaturile cuSeeuii si altii in Ardeal". Aliatii sai se oferl luliMihail Voevod ea sa i se uneascA si, la nevoie,i salgoneascd pe prinful Sigismund din Ardeal", adaugh.ndcil acesta a trimes soli la Zamoyski si la varul sau,Andrei, ea sa-1 ajute pentru pacea en Turcii. Incaodata se subliniaza punctul ca dacA ranfâne printulSigi*nund In Ardeal...,Mihai nix infrlege sd atdene,nici sd asculte de decal de Maiestatea Sa sau dleeine va fi trimes de acesta" 4.

Armeanul spunea Insl cl acesta In 1597 a oferit lui AChal sateIn Lituania, dacA se leagA cu regatul.

2 Ibid., pp. 295-7, no. DCVII.$ Ibid., pp. 398-4CO3 no. DCVIII. Tot asa, la 5 Octombre, prin Gni-

gorovici; ibid., pp. 407-8, no. Dom( ; v I n-I urmAtor.* Ibid., pp. 400-1, no. DUX. Pentru ajutoare de la Maximilian, n-I

urmAtor si pp. 403-4, no. DCXVI. V. sl Ibid., p. 405; pp. 421-2, no.DCXLL

si

alfli

ISTORIA LUI MIRA( VITEAZUL 275

Cererea din 12 Novembre, prin Grigore Balogh siNum Iovan Ragusanul 1, ca Sigisnrund, asa de xnleritosIn trecut, asa de util In viitor, pentru ea sa nu se mairepete nemorociri ca prada Tinutului Orazii 2, sa. fieiertat, nu era deo41 o acoperire a adevaratelor intentii s,Maximilian trimetea (12 Decembre) hotärlrea la Im-pa'ratul 4, care nu se arata de loc dispus la concesii,ci apasa asupra pactului din Iunie5.

Acestea au lost deci, de la Inceput, raporturile din-tre Mihai, care-si avea atuuci la Praga tun sol, pe Ciprio-tul Hector Vorsi, lost in 1597 pentru el la Roma 6,Sigismund reasezat in Scaunul lui. In !memorial adre--sat de Doumul rdmian Marelui Duce de Toscana -setrece asupra acestul moment gingas. Cronica Buzestilorpomeneste de aparitia Marelui Vizir Gerah-Mehorned,acela care, In cursul aceslui an, Rind numit la 8 April,Insufletise armatele doraoralisate ale Sultanului, InainteaOrazii: deaci unii batea' celatea, iar a1ii präda' tara".Ea trece apoi aslfel la reluarea legaturilor Intre Mi!-hal i Sigisnrund: Si triimlese la Mihai-Voda'pentru ceaprietenie i credintä d'Intaiu, ca sä fie iar unul cu-altul, si trimese la Mihai-Voda dea osli ajutoriu,sk se apere de vrajmasi, si-i deade 3.500 de voinici,

puse cap pre Aga Leca" 7.Dar Mihai se shnti dalor, iu fatä de cel pe care

1 Hurmuzaki, III, p. 311 : credentiale din 8 Novembre.1 Scrisoarea Jul Mihai din 12 Novembre (ibid., pp. 312-3). TOt a§a

Instructille, ibid., pp. 315-7, no. CCxLV.8 Iorga, In Hurmuzakl, XII, p. 418, no. DCXXXIV.4 Ibid., p. 421, no. DCXL. Gheorghe Rat se Intorcea atund de la

?raga ; ibid., pp. 422-3, no. DCXLIV ; pp. 424-5, no. DCXLVIL Pentru

Rat *I Tatart, I Hurmuzaki, Ill, p. 314, no. cacti.5 Scrlsoarea din 26 Novembre ibid., p. 317, no. may.8 Ibid.,VII1, pp. 199-200, no. ccxcit; lorga, ln Hurmuzaki, XII, p.

380, no. DCXXXV.7 P. 289.

Si

s5-1

si It

276 N. IORGA

vem vedea cum Ii judeca, dar fatti de crestingtate, Iaacele zile care pgreau IiotàrItoare penlru causa cresting,sä dea mai mull deat un asemenea contingent. Cum>Turcii cMcaserg. Iii picioare [Gale ftigaduielile de akavreme räspandile Intre fostii kr tribulari, el se hotgrtisg dea o 'mare loviturg, nu lui Hafizi-Ahmed, care-Lpurlase cu vorba, ci noului Pass" eunuc, care fusess3trimes la Vidin si, IndatA dupä asezarea sa, indornknase pe Pasa de Silistra, Mehmeid, sa treacg. Dungrea,incercare rApede impieklecata de Dumilru Vornicul,lu5ndu-se si dourt steaguri. Din parlea lui, Mihai, carestillea In lagär la Caraal, aUic pe Pasamai sus de Nicopole, care, improscal de tunurite ro-infinesti, In ziva de 10 20 Septembre, pulu sä se apere,De aici Mihai se Intoarse asupra Vidinului i avu Iuptlungit si grea cu sangeacii din acesle parti,Domnul insusi.fiind impons adfmc in phntece de sulita unui Turc.Logofalul Buzestilor e bucuros sit poala spune cit aceiacard alergara la strigalele lui, luand cu sabia capuLTurcului, au -Cosi Lot vechii tovarg.si de luplit, fratiiBuzestL, Praia si &roe, de cari de mull nu se maivorbia. Zece zile Inca prada acestui linul urma, nemi-

si trebui sa se aslepte trecerea unui, cumplit viforpentru ea sti se poala Inloarce oastea pe la Orsovaexpeditia Rind ispravitg. la 15 Novembrel.

In Memoriul lui Mihai e vorba let de Hafiz, dar side un PasA de Caramania, care poate fi Hadambul."-de dincolo. Am Elea sii se adune atunci oastea mea,cu care am niers spre partile Dunarii, cu toatit putereamea, si m'am asezat In laggr in ata lagarului kr. Dar,and nei-au vg.zut acolo, au iesit vilejeste contra noas-

armala kr. Asa a eu, cherdind In ajutor pekDbumezeu, an pornit lupta cu &Ana Si s'a facut

' Pp. 290-1, Cf. §I HurmuzakI, III, p. 524, no. Damn.

Masa,

tei cu

ISTORIA LUI M1IIAI VJTEAZUL 277

acolo o isprava foarte frumoasa i vrednicA de porne,-mire, si, Cu ajutorul lui DulmInezeu, de si mi-a lostucis calul Ipt 'mine si am lost rAnit inteo spatAxnn câsligat asupra lor biruinta, cu foarle InullII ucl-dere, in care Caraiman-Pasa a lost ucis, cu nesfärsitQale lor capetenii, si Hafiz-Pasa cu greu a scapal Inetalea Nicopolei. Si, dupA ce Dumnezeu mi-a dal bi-

.ruinta asupra lor, am poruncit sA se inceapA a batecelatea i, pe de alit parte, am tames °stile nide prin.locurile vecine, ca sii ardA si sa nimiceasca orice lucru,ucigand pe dip pAgani ar gAsi. Si, pe dind se bdtea.acea cetate, mi-a lipsit praful, pentru ca nu aduscsem-destul, si de aceia am oprit bAtaia.

Si asa cu toga oaslea &atm dus spre Vidin, ciilit-iorind zoce popasuri, Incepand cle la Dun Are pAnA laaoesia si din nou de la munte pang. la Duniire, distru-g'and board tara dusmanului si ucigilnd cãti inirnici seyuteau gasi, si, cati crestini am gasil, i-am neui sAtreaca toti In Tara-RornilneascA, la-n(premni cu ale lor

averi si animate. Când apoi am ajuns Ia Vidin,atunci gAsiiu pe sangeacul de Vidin, cu ali sangeaciimpreunt si alti Turd de prin imprejur si IncA si dela Sofia, toti foarte viteji, cart stAteau inimos.astepte; cu cari, fitrit zAbavA, ne-am incilierat si, cutoate ca vitejcsteau inoeput a se im(potrivi si a selupta, totusi noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am In-vins, cari au fost foarte ritu tratati, 5i nesffirsiti dintrei.c15nsii taiati. Si eu, In aceastA lupla, am primil de laun Turc o sulita in piept, pe care am soos-o si amrupl-o cu mânile mele. Li-am luat tunurile si tot ceaveau In lagAr.

Dupa aceasla ispravit am mers la Cladova, i aceia-cetate a Turcilor, unde am 0.sit cit sangeacul do aoolocu multi Turci ne astepta, cu multa caste. Cu cariIn'am luat la luptA si, ci nepulandu-se impotrivi, au

sit rue

278 N. IORGA

fost pusi pe fuel; dintre cari o bung parte, din mils,lui Dmninezeu, a lost ucii, i alii fugird, dar Lotu$1au fost urmariti de ai nostri prig acelenesfarsit de multi dintre ai br prinsi $i nthrti. Aix*mPaml mai tinut In tara Turcului sase saplamani, underam voit ca toed tara aceia sg. fie arsd $ieat.' crestini se aflard, pe toti I-am fricut sa treacil hrTara-Romigneasca, cu toate ale lor".

Vestea falsä, de la tradatorii Ardeleni", ca s'a luatOradea face pe Mihai sa se Intoarca. Si el noleazapentru neisprava Vizirului acesta a fost seos $i zugru-mat. Nu poate lipsi sa Insenme ridicarea din non, la &Deeen-dyre, a omului pdcii, Ibrahim.

Povestirea se- Incheie asa: Acum oricine va puleacunoage egla paguba am facut dusmanului si tiItslujba crestinAtatii, distrugAnd atfttea teri, de la hota-rele Ardealului panit unde se varsg. Dunrtrea in Mare&cea Mare, ostenindu-ma zi $i noapte fard sii fi avutpace sau odihna, nici vara, nici iarna, necrutind

nici allele, nici prhnejdie de oriceInca de la 20 Octombre, Napragy, liberat, imentioneaz1

luptele de la Nicepol si Vidin si mutarea teranilorcre$tini 2. Soli ai lui Mihai la Praga aduc dourt slea-guri 3.

Stiri din Conslantinopol adauga ciI Mihai inselasecu vorbe bune pe eei doi Pasi, carl se puteau crederpe deplin asigurati, si. ca a eazut asupra lor ca urfulger, In mijlocul noptii. A sedpat. manai unul. dinPasi: eel de Serbia", al Silistrei ranigind Prins; s'arfi luat o sulk dougzeci de tunuri ie carripl si dourtzeci $1opt de cele mari. A urmat apoi luarea Nieopolei 4. Ali-

' PernIce, pp. 42-4.2 Veress, 1. c., pp. 199-200, no. 124.

Ibid., pp. 201-3, n-le 126-7; P. 206, no. 130; pp. 206-7, no, 131..Iorga, In Hurmuzaki, p. 395, no. DCV.

ni(mlicitil,

ca

chel-tuiala, fel"1.

ctso1,ii, $1"

311,

ISTORIA LUI MII-IAI V1TEAZUL 279

hal s'ar fi plans la Poartá c.4. el a, fost cel atacat, dupace platise tributul i ingduise negotul 1.

De fapt Ahmed de Silistra trecuse In tarà, pradandun sat la vreme de nunai si %hal trimiesese pePaleo log dintre boierii lui, care-I dtIdu usor afar42Alte vesti nouä se cuptind in cronica versifIcata alui Stavrinos, care avu i 0 traducere conlemporaaAruseascl: acolo se atribuie un rol i baierului Udrea.Si Hafiz-Pasa", continua' stirea de la Mihaii-VodifJugi la Tarnova doar cu un cal si cu douii slugi,caci se ternea, liindct BulgarLi si Sarbii erau In iiflelc-gere cu Mihai. Si a doua zi sosi Mihai la Nicopol sidete lupte i aprinse orasul, si acolo i s'a In-ching loath' Bulgärirnea" 3. Din toate partile vin, de Iaparticipanti, vesti de victorie4. Si la Sibiia se stilt cif

Mihai-Voa al nostru (!) e dincolo de Dunäre si a loatNicopole si merge inaintei loath' Bulgaria i s'a supus" 5.Un Syrmay, plecat de la Dunlre, vorbia de prada a omie de cai. In Balcani Donmul biruitor ar avea 12.000Bulgari revoltati, cari tin drumurile 6. Mihai el insusi,care trimele ImIparatului sleagurile celor trei Pasi 7, so-coale la 13.000 de Turci pe adversari: supt cei doi Pasierau doisprezece sangeaci. In Nicopol au ars 6.000 decase, 1n Vidin 12.000. Au auut aceiasi soartci, a ari-derii depline, toate loeurile vecine: Ralioua, Florentinu4

1 Ibid., no. Dcw.yentru ivarea Ciadovel cu Cazaci i ajutorui Sax-bilor, ibid., p. 397.2.Textui grec, 1. c.; cel rusesc, de d. Mihai Stefg-nescu, In Rev. Tst. Rom., IV, p. 170.

2 V. si lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 426, no. DCXLIX.Ibid., p. 401, no. DCIX (acela0 stire din Constantinopol, ibid., /3.

431, no. Dcux). V. si ibid., pp. 414-5, no. Dcluctx. Stiri din Constan-tinopol, ibid., pp. 902-3, no. nom,.

6 v. ibid., pp. 408-10, no. DCXXL5 Ibid., p. 404, no. Docvut6 Ibid., pp. 405-7, no. DCXVIII7 Ibid., p. 409.

un:

3

insusi,

$i-1 pasta,

280 N. IORGA

Planta si Vrafal, supt Balcani. Pang. la Sofia amars peste 2.000 de sate, si pe cei de aeolo, cari eraucreslini sau Bulgari, n-iaH i mici, dupla socoteala mea,peste 16.000 de sullete 2, cu toatI averea br, i-amdus peste Dunare, si celor mai saraci pretulindeni Interisoara mea, unde s'a pulul, li-arri dal allta loc ca5ä-si capete hrana.". Si nu-i ajunge eat: acuma annde gland sci tree Dundrea prrin alt loc si sd ard mi

sd pustiesc Iota Dobrogea pand la Cetatea-Albd sau!And la Mare 3. Ungurul Slelan Toldy vorbia de 10.000de Greci si Bulgari" strilmulati pe malul

In alla scrisoare, Mihai afirma cit Sigismund a cdutatset impiedece expedifia sa ceia cc era firesc, din mo-ment ce el incepuse negociefile Cli Turcii,si adauge,on mândrie. ca. ,.dacd ar fi avid tunuri. ar fi bud Vidi-nulSilistra Nicopol. Dar, mind sd treacd mai de-parte cu gituhil de a strdbate pcind la Adrianopol"celmai indrdznet dirt planurile lui! a fost impiedecatde prin(ul Sigismund, care, liind in lagdr, lb ameninfa-sd litre in tura liii i s'o cucereascd. Asa incdt feirdmitt sa a fost silit sd se intoarcci inddral" 5.

Planurile lui Mihai nu se opresc aid. El va cere tiela Imparat 4-5.000 de archebuse si arme albe penlrucalaretii sai si generali deprinsi cu taclica occiden-

Dar castelele se tin. Pentru Plevna, ibid., p. 417, no. DCXXXII.9 Din Venetia se vorbeste de 60.0(,0 de Bulgarl, dintre cari 15.000

-ar fi buni de oaste; ibid., p. 420, no. ncxxxxx Patriarhul Bulgaria'pentru milt In Apus; ibid., p. 420, nota I. E vorba de Atanasie deOhrida. V. pentru el si ibid., p. 424, nota.

Ibid., pp. 411-2, no. DCXXII. Maximilian stgrula ca Mihai stIle ajutat. Corespondenta cu el l despre el, ibid., pp. 412-3, n-leDCXXIV-VII

Ibid., p. 414, no. DdvxxvIII. 0 mentiune impAratului si la 12 Novembre, ibid. , pp:418-9, no. DCXXXVI. Cf. si n-1 urmator.

6 Ibid., pp. 400-401, no. DCIX.

stIng4.

1STORIA LUI MIHAI VITEAZUL 281

WM: unul pentru pedestrime, altul pentru cavaleriesau chiar palm; ar fi preferat niste sdraci, dar era-dinciosi Croati 2. Ii trebuiau i mesteri de mine3. trnGhiuzelgi-Mahnrud fusese trimes sä pdzeascd, In cursuliernii, Dundrea4.

La Inceputul lui 1599 se intalnia la Praga o Fmlienoua a lui Mihai cu una a lui Siigismun1 5. Aceslaise gandise din nou la soarta sa; neputandu-se Intelegleisingur cu Turcii, neerezarld eä ar putea-o duce cuPolonii, el ref usa orertele de'schimb in Polonia cu cardi-nalul Andrei si Incheiè un nou act de cesiune cu Impa-ralul la 6 April, rdmiiind ca acesla sa-i dea un alladdpost si &eased un loc Intre sefiiromane 8 Maximilian era grabil de Rudolf sd meargaIn Ardeal, fiindca prevederea era inlerneialii s'arputea ca nobilimea sd-si aleagd un all print7.

In schimb o alta lovitura de leatru se produseArdeal. Cardinalul Andrei, all bdietandru, cu si maiputina pregatire si Intelegere pohlica dee& Sigisunmd,chenml de acesta, veni la Cluj, de uncle merse, prinSibiiu si Brasov, la dicta din Medias. 5i aceasla-1 pro-clama print, lasAndu-se vdrului sau, penlruvidicul" Bistritei si cloud cetati 29 Mart) 8.

Nicio judecata nu e mai potrivitä penlru aces!. adi

1 Ibid., p. 409.1 Ibid., p. 415, no. Dooux.8 Ibid., pp. 427-8, no. DCLII ; pp. 428-9, no. Duty (scrisoarea din

8 April a lid Rudolf) §i n-le urmAtoare.4 Ibid., pp. 415-6, no. DCXXX.'5 Ibid., p. 425, nota 2; cf. Veress, I. c., pp. 209-10, no. 134;

n-le 135-6; p. 215, no. 138, pp. 232-3, no. 153; pp. 237-9, no. 155.Cf. rAspunsui dat lui Gheorghe Rat ibid., pp. 136-7.

° Ibid., p. 425, nota 2 ; Veress, 1. r., p. 214, no. 136.7 Ibid.8 Anonimul Ardelean, la Sincal, II, p. 427.

sa-i

ij

venituri,

282 N. IORGA

fAra s000teall, care venia Insa .din ambitia lui Zamoy-ski de a Infaplui acea granitä a Du,naria, de care visaseregale Stefan Báthory, decal aoeia, In ton patriarhalasa de Intelept, a cronicii numtene, singura pentruaceasta vreme: Prea aceaia vreamie Bator Jigmon Cra-tul iar Intrase In multe ganduri, care nu i-au lostnici de un folos, nici lui, nici terii, cum ziee crt oinulIntelept aria calea si pre unde n'au lumblaL, iar, deaca-sipierde Mintea, rataceste si pre unde au Umblat. Casi Bator Jigmon Craiul; Inca nu i-au ajuns cal InlaiuIsi Inchind tara la Imparatul neantesc, ci apoi lasa Sicredinta ce Meuse cu Imparatul, näpuslind celatea E-puliei, i veni iar la Ardeal si se apnea cu Mihal-Vodade cea prietenie d'intaiu. Apoi el nici asa n.0 se asezd,

iar läsä gand ran ca sa se desparta de Mihal-Vod i sa lnchine Ardealul Turcilor, ci allminterean'au avut cum face pentru cel juramiant ran si greuce au facut cu Mihai-Voda, cum, pan' va fi el Craiu,In Ardeal Turcii sa n'aiba treaba Deci facu BatorJigmon svat hiclean 5i trimese. In Teara Leseasca,la väru-san Bator Andreias, cum sä vie sa fie CraiuIn locul lui, si el sa faca tocineald cu Turcii, ca saInseale pre Mihai-Voda. Si veni Bator Andreias in. ce-tatea Mediasului: acolo se Impreuna. cu Bator ligation,si se stransera toti voivozii i neamisii, jurand toticu Bator Andreias" 2.

Andrei Is.' iuä tillui pe care-I purtase värul situ,ctl pomenirea Moldoirei si a Terii-RorMnesti ca stet-pdniri ale sale. Indata el anunta lui Satargi-Mohammedca Intelege a trai in bune relatii pasnice cu Sullanul 3.In zadar Papa-i trimesese pe nunciul Malaspina ca

Exact aceastA motivate si In stiri din Constantinopol; v. notapenultimA.

Pp. 291-2.8 Veress, 1. c., p. 22i, no, 146.

si

t

ISTORIA LUI MIHA1 V1TEAZUL 283:

impiedeoe de la aceasta1, In z5.dar alerga in Ardealprieepuiul Testa Alfons Carrillo2, ocupindu-se de di-vortul acelui care se voia cardinal 3 si in zädar in-demnuri de a imita pe michini sdu regele Stefan Iiveniau de la eercuri catolice4.

La 29 Maiu, chteva s'aplämâni dupti ce la DunzlrePasa Mahnitud prädase satele knontene 6, un ceaus ve-nia In Ardeal, i cardinalul 11 primia solemu la TurdaIn code cu sase cal, in acelasi timp cand apareasi un sd de la Ieremia, care stdruise pentru aceasaimpacare. Li se dada audienta In conditiile cele maionorabiM, Andrei iesind 1naintea Turcului pAnd In apatra odaie. Ati apätat un Turc", Ii spunea lui GasparKornis, cu totul nemultainit de ce se Intimplase, uftemisariu al lui Mihai Székely, dipitanul imperial dela Samar. Intre Secui, desfdcându-se de trabantii luiSigismund, noul print se putea crede asigurat, neb5.-nuind ce se pregdteste In tar i afarä irnpotriva In-dräznetei lui nevinovatii politice 6 Un Nicolae Gavayera imediat trimes la Turd cu Francisc Buday 7, cu-noscut negociator la pAgAni, Stefan Ovary indreptan-du-se spre Hanul Tatarilor 8.

Mihai, earuia i se dAduse un domeniu In Silesia,Kimigsberg 3, fu invitat prin solia lui Gheorghe Ra-

' ldrga, in Hurmuzaki, XII, p. 430, nota 1.2, Ibid., p. 437, nota 1.8 Ibid., p. 440, nota 1.4 Ibid., p. 430, nota 1.5 Hurmuzaki, IV', p. 230. Pentru negocierlle lui cu Mihai, ibid.,

236 i urm., 242-3.lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 434, no. DCLXVI.Stirl de la Ieremia ; I. Bogdan, in Hurmuzaki, Supl. II', pp..

533-4, no. comm.e lurga, in Hurmuzaki, XII, p. 435, no. DCLXVII.9 Veress, 1. c., p. 229.

sa-1

pp._

I

284 N. IORGA

vazdy si Gabriel Haller1, sä se inchine noului printsi sa-1 Intovaraseasca in .supusenia turceasca pe calede a se Infaptui. El raspunse Inca din Iunie cu 0-ferta de a da afar-a pe omul icare venise pentru 4desavrarsi incunjurarea lui din toate partile 2 Dar luiAndrei ii comunica intaiu ca, fiind legal de Imparalul,nu poate face nimic fara a-I fi intrebat pe acesta 3.

Indatit dupa lovitura de Stal, Pezzen se intelegeala Sfunbala Marc TArnavia) cu Ardelenii nemu1tarni14si inforrnatorul obisnuil al arhiducelui Maximilian pu-tea sa anunte la sMrsitul lui April cil Miliai ar figala sa intro in Ardeal pentru opera de execularucontra cardinalului. Aceasla inst in lovarasie cu acelape care de curând, anume pentru roslurile ardelene,arhiducele-1 adusese din Terile-de-Jos, anume GheorgheBasta, Albanes din Italia-de-Sud, om priceput in alerazboaielor dupa acele maxime ale anlichitatii pe carele stia asa de bine, in Polonia, Zamoyski, si, pie HMOaceasta, bogat, si in ce privesle politica, de experientacastigata in acele locuri de conspiratie si represinne,de tradari si actiuni ascunse de o parte si de attn.,care era teritoriul unde luptase pana atunci 4.

Pentru ca lovitura, acurn holarita in anurnlite cercuri,sa reuseasca, Andrei trebuia inselat peinei in clipa dinurmd, si lel asa Turcii, earl, supt noul Vizir Ibrahim,

A lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 431, no. DCLVII. 0 scrisoare a lulRudolf cAfre Mihal In acel moment (8 April) pentru ajutor, SzAdeczky,.Erdely es Mihdly Vajda, pp. 295-6, no. XVIII. V. asupra primelorreign si I Bogdan, In Hurmuzaki, Supt. II 1, pp. 530-1, no. ccourvIr.

2 Vtress, 1. c., p. 232, no. 151a Cf. ibid., pp. 234-5, no. 154. Scrisoarea In care spune a n'a

primit steagul de la Turd filnda asa 1-a sfAtuit Andra e In adevAr-falsA (ibid., pp. 236-7).

' Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 430, no. DCLVI. Penfru solia la Han,ibid., p. 438, no. DCLXXV. Cf. si ibid., p. 432, no. Do.x1I.

ISTORIA LUI BOHAI VITEAZUL 285

inlors la carma in Decembre, pareau hotariti sa alaceoaslea iesind din Constantinopol la 15 Maim De acelaMihai, parând a-si aduce =lute de ce Meuse odinioarLfratele situ, Petra Cercel, se arata gala parAsiOra pentru a se retrage, dar cu o Intl-ea:4u caste,in posesiunile Impitratulni, uncle, cuml am yawl, ise gasise un culcus 2 La 11 Iunie Imiparatul Ii tri-inelea pe Ragusanul Aloisiu Radibrali cu o misinnesecreta P. De si printul ardelean expediase la Pragaun informator, alla scrisoare, Lot asa de scurta side mislerioasa, se adresa lui Mihai de la acela pie

care el si-1 recunostea, fiindca era Imparalul crestin,dupil traditie, sprijinila pe aminlirea de doua ori mi-lenare ale neamului sau, ca singur stapin4.

Andrei, Insliintat de ai sai, se Incredea tolusi asa deputin In dispositiile vecinului de care ar .fi &nil de multsit scape prin orice fel de mijloace, Incat isi trimeleaprin Moldova, nu pe calea munteana obisnuita, solii laTurci 5: Ieremia-i devenise cu ata't mai prieten, cu catera vorba ca o fiica a lui sa lea In casatorie pe con-silierul cardinalului, Joan Iffiu 6. Scrisoarea de indato-rire a acestuia, cazu in mânile lui Mihai, i vedem, pediinsa o lnsemnare romfineascil in acest cupriris: aufacut Irimiia tocrneala"7. Andrei adaugia la 3 Julieo scrisoare cu acelasi scop 8. Rudolf nu voik deie-

deocamdata niciun raspuns: sa se explice, si atunci

1 Ibid., p. 433, no. loct.xtv ; p. 434, no. DCLXV.2 Ibid., p. 431 I urm. Din Moldova se vurbia de intentia lul de a

trece la Muscat] ; ibid., p. 434, no. DCLXV ; p. 436, no. DCLXX.3 Ibid., p. 435, no. DCLXVIII.4 Ibid., p. 436, no, DCLXXI.5 Ibid., p. 437, no. DCLXXII.6 Ibid., p. 437, no. DCLXXI1I.

Ibid.Ibid., p. 437, no. DCLXXIV.

sa-i

o

a-si

286 N. IORGA

immai se va lua o hotArire, cum se potriveste cu noicu sIngele nostru".

Mestesugul lui Mihai merse asa de departe, incât else sup use somatiei, adushi prin Ravazdy si prin Nico-lac Vita, span de Turda, vecinului, care-1 considera ca.un dregAtor al lui ce si-a zAbovit indeplinirea nneineapArate datorii, i consimti sà presteze la 26 Iunieim jurdmAnt ca acela pe care-1 Meuse odald lui Sigis-mund2. Supt acest act, dat i In calitatea de simpluconsilier" ardelean, pe lng aceia de .,Domn al Te-rii-Românesti" (dominos), dar fidel al prea-lumina-tului print al Ardealului, Moldovei, Terii-Romanesti s.a.", se iscAliau, cu bun A. credintd, ca 'unii cari nu stiauee se pregäbeste, si Mitropolitul i boierii: Vornicul

Teodosie, Banul Mihalcea, Logordtul Mirosl av,Banul Ca loth, Radu Clucerul i Preda Postelnicul, Stroe

Radu Comisul, Vistierul Androniccare isaleste greceste, Serban P5harnicul, viitorDomn supt numele de Radu-Vodd, Aga Leca, luptato--rul de la Orade si de la Lugoj, un alt Grec, iscälind pejuandtale greceste, Panä Vistierul si, in sfarsit, ArmasulSava. Prin aceasta Mihai cdpatä voia de a-si trimetenoi soli, la Praga 3, de a trece 2.600 de pusti de careavea nevoie4 si o scrisoare, Wit nesincerk dire Ie-remia, cäruia i se spunea s crute pe Mihai cu care,el. Andrei, s'a inteles pe deplin (2 Iulie) 5.

1 Ibid., p. 437, nota 1.2 Hurmuzaki, III, pp. 329-32, n-le CCLV-VII.1 Pentru soli i Veress, o. c., p. 247, no. 164; pp. 249-50, n-le 166-

8; p. 252, no.. 170; pp. 253-4, n-le 172-3. Tot acolo dania careMihai a mosiel sliesiene Kfinigsperg; ibid., pp. 255-6, no. 174.

4 Ibid., la aceasta data.5 Ibid., pp. 244-6, no. 162. Si totusi d. Veress inaltä frumosul

sentiment crestin al lui Andrei, Mihal ramanand un mincinos al

un tradator ; ibid., p. xm. Aceasta pentru a residentul toscan avazut de la un ministru de frunte al lui Matthias ca Mihal a promis

Dimitrie,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 287

Lui Ibrahim Vizirul fi spunea, cu aceiasi sinceritate,cä e gata sà facd pLace cu Sultanul 1.

GAndul adevdrat al lui Mihai, care scrdsnind dindinti va fi iscälit aceastd noud figaire ce i se aduceaprin revenirea la vectlea situafie de cdpitan al Arderleanului, cum o i subliniau boierii, dintre cari uniterau chiar vinovatii pentru actul trdddtor din 1595,se vede din stirea pe care, Indatd dupà aceasta, o daunul din credinciosil lui Maximilian, despre cererileunei noi solii a lui Mihai la Praga, uncle totusi seauta pacea cu Turcii 2: e statornic, se roagA nu-,inai sd. e atace Ardealul; e holdrIt sd-i cadd Inspate pc la Brasov; are 8.000 de cal si 12.000 depedestri pltii, afarä de oastea de tart" 3. Petru Ardmeanul piutea st anunte la 22 Iulie a Mihai nu nu-*mai di e credincios, dar va fncerca data de seva auzi i vedea in Ardeal peste cateva zile o bandveste, chiar de ar fi sd-§i piardd intru aceasta truiput §i via(a"4. Iar, pe cand Impdratul continua cuasigurdrile obisnulte5, Basta scria din Casovia cd Mt,hai II zorefte sd frztre In Ardeal 6 ImpAratul, cdruia

sl dea caput cardinalulul Bdthory*; ibid., p. 246, no. 163. DarlasA la o parte asigurarea nunciuldi din Varfovia cd Andrei acerut tut leremia (Septembre) sd-I ajute a izgoni pe Mihai, ibid.,pp. 256-7, no. 175. 51 la 10 Novembre acesta era tot in tabAra dela Roman ; ibid., pp. 274-5, no. 189. Un cdpitan polon afteptasetoatd vara pe Turd stand sd atace, pe la Buzau fl Rdmnic .Simian trebuie sd fie instalat ; ibid., pp. 333-4, no. 232. SI sal

lanuar 1600 la Praga al lui Mihai vorbesc de somatia prin Csu-anortány (lorga, in Hurmuzaki, XII, p. 606).

1 ibid., p. 443, no. DCLXXXVI. V. si n-1 urmAtor.a Ibid., p. 439, no, Da.xxvint. Cf. §i ibid pp. 439-40, no.

Lx.ncx.

Ibid., p. 438, no. DCLXXVI.4 Ibid., p. 441.5 Ibid., p. 442, no. DCLXXXII.

r 6 Ibid., no. DCLXXXIII.

.din

a

0

288 N. IORGA

Mihai Ii spunea cu neribdare crt afacerea na se poate-zabovi 1 printr'o misiva de acelasi tip, recomanda ge-neralului sAu sa se indrepte dupa ce-i va spune nego-ciatorul intregii afaceri, Pezzen (26 Julie) 2

N'avem nicio stire de-a dreptul cu privire la uncle.solii ale lui Andrei care s'ar fi perindat In limpul verii.Mihai vorbeste de un trimes ardelean in Moldova. Toma..Ciomartan" sau Csomorlany, nemes, de origine, cum.se vede, romaneasca, pentru a se pane la cale olire In Tara-Romaneascil, impreunrt cu Tama lui Ghia-zelgi-Mahmud, erau acolo si pribegi, ca ba-trAnul Vistier Dan si Vintihit Clucerul. cari cereauO. fie liberati de Mihai care e mai rau ca un Turc" 3,de sosirea la dansul a unui ceaus Husein, Impreunacu un mare capitan din Banat, de obarsie sIrb, Gheor-gbe Palalici. Csomortány vine apoi la Domnul romancu indemnul de a parisi tara, caci nici Sultanul, nIcivecinii nu-1 mai surd'. Invitatia de a paeasi tara oadcvereste capitanul polon de la granitli: In aceastdvreme Ieremia-Vodg. trimese un om la Mihai-Vod6 casd-i dea Tara-Romaneascii pe sama fratelui salt. lere-mia a avat oastea gata, tot asa ca si Andrei Bathory;si acesta trimese un om la Mihai-Vodd ca srt-i cedebelTara-Romraneasca" dar poate cii e vorba de jura-mant, citci urmeazA: ca sa-i faca juramant de supu-senie si sa Inceteze de a lupta contra Turcilor" 5.

1 Ibid., p. 444, no. DCLXXXVIII.2 Ibid., p. 444, no. DCLXXXVII.

I. Bogdan, In Hurmuzakl, Supt. II I, pp.487-8. La 1-1u Octombreleremla scria lul Zamoyskl despre Interventia bolerilor munteni, cartmerg, cu suferintile" lor I In Polonia, ibid., p. 551. Ingroparea re-ginei Polonlel, de care e vorba, este In Octombre; ibid., p. 554.

Pernice, pp. 44-5. De fapt Csomortány era In tall. In momentulnAvAllrli lul Mihal fugi In Moldova (I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl.111, p. 555).

5 Veress, 1. c., p. 335.

ndvd-

si

3

Vizirul,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 289

Din parlea lui, Mihai isi urmase vechile legaturi cuIbrahim, acuma, precum s'a spus, din mou Mare-Vizir,

numal ca izbutise a se asigura ca nu va fi ata-cat de trupele Sultanului, dar, aratand, de bunt sauna,pe cardinal ca omul Polonilor, fAcu sA. flu i SA trimeatil.sleagul de Intarire pe care-I cerea de mull pentrua-si asigura stapinireal. Se pare chiar ca Ibralzim-era gala sd dea lui Mihai mnsufi acest steag ardelean:acesta e Intelesul unei 'parti din Memoriul lui care_Mamie Duce de Toscana (Ebraim voler primo mandero standardo a me che al cardinale") 2.

In Memoriul acesta, care-i vadeste asa de credincios,polrivit cu insasi realitatea lucrurilor, puternicul sufletde apriga sinceritate. Mihai asigura ca, trimes de Impa-ratul pentru orice hotarire la Basta, dat, adecti, in.sama acestuia, care, el, qi in numele Impdratului, §inu Valakul", pientru sine, trebuia sd atace pe Andrei

sd ieie Ardealul, el se intelesese dep1in cu generalulimperial, asa de necunoscut lui ca fire si scopuri siIn care era sa descopere un spirit egoist, nancrezator

gala de loate uneltirile si trAdAri1e. Intelegerea s'ar fifacut, spune el, asa ca la cutare zi eu.sa fiu cu oasteaIn Barsa, loc din Ardeal, si tot in ziva aceia el sa ficla Cluj"3. Si, de fapt. avem scrisoarea lui Basta din2 August, in intelegere cu solul lui Mihai: cdlre sflr-ilul lunii August el se va gdsi cu 6.000 de Pede§tri i

.3.000 de cdldri la hotarele Ardealului, cu doudspirezecetunuri. Si in acela§i limp Vocuodul insuqi va infracu 10.000 de pedestri §i tot atd(ia cdldri" deci asagpra lui cddea greutatea intreprinderii §i va atragela sine pe Secui, cu cari el a tratat intdiu" 4. Si um

1 Ibid.2 Pernice, p. 45.3 Ibid.4 Iorga, in Hurmuzaki, XII, p. 446, no. DCRCIV.

19

nu

si

-9i,

si

290 N. IORGA

informator al lui Maximilian era sigur, cam la aceiasidatb altii, spune el, fiind de aceasa pdrere, elBasta impreunri. cu Mihai-Vodä va supune pe Arde-lerii"1. Altul, vorbind de porunca secretä Calm Bastade a se uni cu Valahul si a supine Ardealul cu pu-terea", aral.A a acesta are, pe langa grupul sau dimTerile-de-jos, 2.000 de Silesieni, 2.000 de trupe platitede Pezzen i 500 de haiduci, p icing 1.500 de raiteridin Silesia, ostasi locali din Ungaria Superioarä si600 de Cazaci, cu tunuri i masini de rAzboiu 2

Atacul in acel moment era absolul necesar pentrizMihai, a arui situatie, in ciuda legaturilor cu Turcii,care cu aceiasi lipsa de sinceritate se faceau 5 i scrdesfileeau, devenia din ce In ce mai amenhAatti. Slirisigure din Conslanlinopol asigurd atund cii, si dhcausa prtidaciunilor care se Menu- necontenit pc Du-nAre, Cu prindere de vase, de ditreearl opriau luntrile expeditiei proieclate, in :third de-haiduci cari jafuiau pand la Sofia3 Ibrahim voià sä.trimeatA, odatil cu steagul pentru Andrei, WI all&pentnz Simion Mouila, care sd inlocuiascd pese semnala si adanarea de trupe in Moldova, leremia-alllndu-se spre toamnd la Roman, in fruntea lor. Capu-chehaiaua Donmului Moldovei spunea unui confidentca. in acelasi limp când Serdarul Mahmud astepta laRasgrad, cu 15.000 de oameni, contra lui Mihai Moldo-

I Ibid., p. 447, no. DCXCVI.2 Ibid., p. 448, no. DCXCVIII.

Ibid., p. 44,4, n-le DCXCIX, DCC.5 I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. P, p. 556. 0 Oa i nunclul Ma-

laspina; Iorga, In Hurmuzaki, XII, p. 453, no. DCCXI. 5.600 de oamenierau gata in Octombre, pe langá straja de la Focpni; ibid., p. 469,no. DCCXLII.

si

°

haiducii. hit \TWA,

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 291

veanul", indatä ce va fi prima steagul, va face o de-monstratie asupra Terii-Beandnesti", Andrei fiind si elgata de navalirel.

Avem, de allfel, i scrisoarea din. 17 August, careIbrahhn, a lui Andrei, care primlia atunci pe noulceaus Mustafa 2. Voia sa aiba de la Turci si InaulLipova, cuiburi de prada pentru Banatul sau. dar maiales set nu se recunoasth existenta goliticd deosebild aTerii-Romlnesti, pe care o considera ca reunild cu.Ardealul thu intr'o mdsurd mai mare decal chiar Siqis-.mund in zilele cele mai trufase ale tristei sale donvdi.Lui Mihai sd nu i se dea mdcar steagul, care ar fahsomna, cund spune el, o osebire", si el nu urea s'Otadmitd. Cuvintele Intrebuintate sant perfect dare: ,.Ceraspuns am de la Mihai-Voda din Tara-Romianeasca"

nu: al Terii-Romanesti" va aduce Inainteceausul Husein; dar, cum am aflat de la Fraucisc.Buday, dumneata vrei sa osebesti (absondern) lama luide a noastra; insa Mihai-Voda a devenit una cu noi(emus worden), ca pe vremea pmintului care a fost Ina-intea noastra. Pe lthiga aceasta am aflat ca i-ai trimesun steag si un buzdugan. Dintr'aceasta pot baga desmuit ca vrei sa-1 osebesti de noi... Ma rog Inca ()datasä nu osebesti Tara-Romaneasca, pentru ca, dach Va-lahul se apnea de ceva, ma rog sa fiu scusat, cad santem.lotdeauna supusi i ascullatori puternicului Imparat. Sinadajduim sa capatam In aceste afaceri un bun ras-puns"s. Prin solul trimes cu ceausul oel vechiu, Husein,

1 Ibid., p. 447, no. DCXCVII.Pentru negocierile lui la PoartA, 1 cu leremia Veress, I. c., pp.

263-4, no. 180. Inca din Iunie un sol al Domnultil Moldovei venia laCluj cu ceaututi. V. Mete§, Domni 1 boieri din ferile romdne in.oraful Cluj, p. V.

Ibid., pp. 448-9, no. DCCI.

si

Iti

3

-41

292 N. IORGA

cardinalul cerea nu numai Lipova i iertarea sau zAbo-virea tributului In restanta pe mai multi ani, oferindgarantia regelui Poloniei, dar i aoeia crt, dac6 ar ftsa fie soos Mihai, el, Andrei, sau urmasii lui, sd aibA,dreptul de a alege pe eine vor voi 1. Totusi Mihai avu.steagul, si el cerea sb." se reinoeapA oomortul cu tara sa 2.

Petru Grigorovici vorbia la Praga de scrisori pri-mite nu numai de la Sultan, ci de la mama lui si de-la Ibrahim, de darurile Sultanei, de cafianul pentrucopilul Patrascu; dar beausii an lost retinuti de

care-i va trimete, impreunh cu scrisorile luiAndrei cAtre Turci la Praga, alte scrisori, prin careAga Leca umbla dupa Domnie, fiind tot alunci desco-perite. Domnul porunci sa se arate IMparalului ca el arispuns Sultanului asa: e gata sA se impace cu. el, hachiar sd4 stipule Ardealul rebel, cg. alLfe1 eu Ungfuri,Nemli qi Spanioli", va arde total Tkind la Constantinopol,ca e dispus a rnijloci pacea cu Imparatul 4. In relatiile-cu Turcii el se arata mândru i dttrz si, cum in acestmoment al sosirii steagului, unii Turci pnadasera inOltenia, el striga ceausului cii alunci nu se mai suL-pune Sultanului 5.

In acelasi limp se producea pe lânga BasLa o hrterventie ardeleand pentru opri in loc. Mihaiir..c.eanmii in expunerea sa, asa de veridica., in staresii fie controlathi in price punct cu documentele con,-

1 Ibid., p. 452, no. DCCX.2 Ibid.

Scrisorile de recomandatie ale lui Mihal pentru el, fgrA dat5ibid., pp. 480-1, no. DCCLXIV.

Ibid., pp.477-8, no. DCCVIII. Retinerea ceau0or §1 ibid., p. 481,no. DCCLXV ; pp. 488-9, no. DCCLXXX.

5 Ibid., p. 480, no, DCCLXIII.

S

Mi.hai,

a-I

°

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 293

temporane: Cardinalul a trimies pe Gaspar Kornisla Gheorghe Basta sau la, Giurgiu", cum li ziceael , nu sthn in ce chip, nici cu ce soap, niici 0E1

au tratat intre ei, dar sliu bine cd Basta n'a vrut sdvie In ziva hotarItd, nici sa-si tie fdgaduiala, si sperca de aceasta va da socoteald Inaintea lui Durnnezeul,pentru cd In'a pardsit fail sa Ind ajute intr'o Intro-prindere ca aceasta, cu riscul de a md pierde, pe minesi familia rdea"1. De fapt, cum o aratd insusi caste-lanul de Casovia, Nicolae Fagina, Kornis a gasil pel3asta la Tokaj si i-a ardtal de ce s'a asezal Andreiin Scaun, de ce, in asteptarea nunciului, a zabovit sa-siarate sentimenlele bune, ale sale si ale terii, faid deImparal. Acura insa, cdnd a btgat de sama ed. Impd-ratul ar putea porni cu razboiu asupra lui", o face,asigurdnd ca In negocierile cu Turcii a vrul numaisa-i opreascd pe loc 2 Si regele Poloniel, care lolusi, inMaiu, ceruse Sultanului sa dea Ardealul unui 01111crestin care ar fi aprobat de noi si de urmasii no)tri",fu adus, la 24 August, sd intervie, in interesul Ar-dealului si al crestinatdtii, pentru iertarea de care Im-perin a aceluia a carui instalare a socolit-o insusi demirare si neasteptata"3. Dar tot odata solul polon laPraga, Gostornsld, vorbind de gandul ambitiosului car-,dinal de a uni Ardealul cu regatul Poloniei, observliglumet ca el ar doll Mai mull unirea Poloniei insesila care-si credea drepturi dupa marele sau unehluCu Ardealul4. Conditii se presintau Imparatulul, inSeplembre, prin care se prevedea recunoasterea supu-

1 Pernice, p. 46,1 lorga, In Hurmuzaki, XII, p. 449, nota 1,8 Ibid., p. 450, no. DCCIV. RAspunsul ImpAratului fu cA la gene-

ralltatI rAspunde §I el cu generalitAti; Ibid., p. 456, no. DCCXVI.8 Ibid., p. 451, no. DCCVI.

294 N. IORGA

nerii cAtre Ardeal a teriior noastre si cedarea granftiivesticel. Era vremea cind nunciul din. Ardeal faceacele 'mai nilari sfortari, nu MI a rune In vedere ple-carea sa mai curAnd deck sh vaid prhnindu-se deun cardinal steagul turcesc, cram hothrit sh plec"3si rasbunarea Imphratului, pentru a desface pe cardi-nal de Turd 3.

De-odath., la 7 Septembre, cand nunciul credea ch. ,,s'a-1.1.pt tesätura Polonilor"4, Basta credea eh poate shanunte lui Pezzen ea Mihai a si Intrat In Ardeal. Defag acesta intrelyuin(ase o stratagemd pentru a sili peBasta &I intre5. Generalul imperial, care trimesese oavangardä la Careii Mari, era de parere ca, de si Si le-sienii lui nu merg bucuros intipreunä cu Ardelenii 6.In curând i &a luat si o parte din trupe, intre cari rai-terii silesieni pentru apararea Granului 7 , sh se fachIntrarea, chiar de ar fi sa se opine Turcii, pe cari, unitcu Mihai, i-ar bate3_ Si Pezzen era de parere ck s'ar pu.-tea produce interventia mililarà 9. Dar la Praga, undese cauta a se face mull cu mijloace putine, se lemeau.ca nu cumva razboiul in Ardeal sh lase Ungaria Supe,rioarh. descoperith.1.0. De altfel, de mila supusilor", la 24

Septernbre, se dadeuu patentele imperiale pentru nego-

1 Ibid., pp. 463-4, no. DCCXXXIV.IndreptAtiri pentru el; p. 464, no.DCCXXXV.

2'Ibid., p. 454, no. DCCXI.3 Ibid., pp. 453-4, no. DCCXI.4 Ibid., p. 454, no. mom5 Ibid., p. 454, no. ncoa.8 If. 0 ibid., p. 458, no. DCCXXI.7 Ibid., p. 457, no. DcCXIX ; p. 460.

Ibid., no. DCCXII.9 Ibid., p. 454, nota 2.A° Ibid., p. 457, no. DCCXX.

ISTORIA LIM /CHAT VITEAZUL 295

ciarea pdcii cu Tamil 1. Indatii se si numiau nego-ciatorli de ambele parti 2. Se punea intre prhnlele con-ditii ca Ardealul i Tara-RomAsneascii sii tread. la Im-periu3 sau s'ai fie cupiinse in pace, drnaind neutra-lisate 4.

Nehotnitg., Curtea din Viena careia i se plan-gea Mihai de aceasta nemiscare5 ref usd sd-i ddelin Basta orice instrudii dare: poate face el ce i separe mai potrivit.G. Dar Mihai nu plecase Inca, de sitoate ingsurile erau luate, de si cardinalul Ii sechestraseposesiunile din Ardeal si oprise pe Armean, care veniade la Praga, luAndu-i scrisorile7.

De fapt, zabava cuceririi Ardealului de Mihai si dehnperiali Impreuna a fosi determinata de rug`amintilelui Malaspina, represintantul politicei pontificale de In-telegere Intro creslini. La 7 Septembre el asigura peBasta ca s'a Inteles cu cardinalul, care deci nu maitrebuie atacat S. La 10, Andrei insusi, trimetAnd peStefan Kakas, i cu oferte de a lua In casätorie peMaria Cristina 9. arata Imparatului cii venise In Ardealnumai ca sii colaboreze cu SigisMiund, cii, ajuns print,e tolusi mai bun decit altul, cii se considerii ca legat

Ibid., p, 458, 00 DCXXII.2 Ibid., p. 158, nota 2 ; p. 459, no. DCCXXVIII 1 nota I. V. s1

ibid., p. 464 si urm. Se negocla i cu Tataril, prin Alexandra Paleo-logul; ibid., p. 460, nota 1.

Ibld., r. 459, no. DCCXXVII.4 Ibid., p. 461, no. DCCXXXI. V. st ibid., nota 1; p. 462, no. DCCXXXII.5 Veress, 1. c., pp. 260-1, no. 177.

Ibid., p. 451, no. DCCVII.7 Ibid., pp. 451-2, no. DCCVIII.8 Ibid., p. 455, no. DCCXIV.9 Veress, 1. c., pp. 265-7, no. 182; Iorga, In Hurmuzaki, XII, p.

479, 110. DCCXI.

'

296 N. IORGA

de Imparat, cà s'a supus ordinului Papei 5i n'a In-cheiat cu Turcii 1. Si din nou. la 15. n.unciul se rugasa nu se faca razboitil 2.

Dar peste cloud zile un nou sol al lui Mihai era laSatmar, si Basta. care cazuse rau bolnav 3. stia actunaca. granita fost trecut5.4. Disp<isiiile celor de la Pragaerau contra Domnului, aflandu-se ea el a Lica intele-gere dar era cea din Iunie! cu cardinalul si ea adat stiri false despre invasia sa 5. Si Basta. care primisedoi soli de la Mihai, cu vesti desperate 6. se arataconvins ca prietenia cu Valahul", jurat cardinalului,e pierduta 5i afacerea nu poate deci sa continue7.Trebui sosirea Arineanului pentru ca Iniparatul saafle ca in gAndul lui Mihai nimie nu fusese schimbat 3El izbutise atilta: a se asigura ca nu va fi atacat deTurci 9.

Imperialii nu mai aveau insa acuma grija lui. LaPraga gAndul de capetenie era pacea cu Turcii. Ince privege afacerile ardelene, consilierii lui Rudolfnu mai aveau incredere in nimeni : nici in Basta,nici In nunciu10. Cardinalul, care cunostea foarte binece se trateaza cu Turcii, presinla acuma, farä sit se

fereasca de nimeni, conditille sale. Capucheha-iaua Moldovei, Aga Caraiman, le resuma astfel: sdi se dea rara-Romdneuscd fi uncle pdrli cdtre Ti-

7 Ibid., p. 455, nota 2.2 Ibid.8 Ibid., p. 458, no. DCCXXIV.4 Ibid., p. 456, no. DCCXVI.5 Ibid., no. Dcocvm.8 Ibid., p. 461, no. DCCXXX.7 Ibid., p. 459, no. DGCXXVI.

Ibid., p. 4e0.9 Ibid., pp. 462-3, no. DCCXXXIII.19 Ibid., pp. 465-6, n-Ie

n'a

mai

DCCXXXVII-VIII.

ISTOMA LUI MIHAI VITEAZUL 29T

mipara", cu cedarea drepturilor asupra Lipouei .;(

Indului. Odatd ce se va ajunge la pace, el se vaosteni imp-reund cu Moldoveanul sd prindd pe Mihai Voevod fi sd-1 trimeatd aici la Poartd, dar cuinvoiald ca acea Tard-Rorrianeascd sa nu fie recunos-cutd altora dolt fratelui Moldoveanului, cum i-a maifost promisd, cu plata tributului anual, adecd de 5-6.000

fechini de aur, cum se pldtia in urerniea veche, sitot aqa fi Ardealur 1 La 22 Octombre se rdspundealdin Polonia Sultanului, care anuntase- Incheiarea paciicu cardinalul2.

In locul dorintii de rasbunare a Curtii din_ Praga3 ei ahist" acuma, pentru a pune din nou pe tapet chestiainvasiei, aliceva si decal panda lui Mihai, care nu seoprise decal pand se va produce obisnuita refragerea Turcilor, de SI antul Dumitru, in cartierele de iarna.

De la inceput, fasese contra lui Andrei o pulernicdopositie ardeleand, dusmand hi. genere a lEilhoreslilor.0 represintau parlisanii sinceri ai politicei crestinci,ca Gaspar Kornis, ca Naprigy, dar si altii, ca StefanBocskai, care doria coroana pentru dinsu1 4. La 24Octombre, acesla din "Irma recomanda Imperialilor sänu piardd prilejul contra lui Andrei, caci, dad. lupulva capata mai multe puteri si mai multa maduva,fdra indoiala va Ingadui mai greu vulturului ieapielea" 5.

De la Satmar deci, Mihai Székely, care era sigur ca

I Ibid., p. 469, no. DCCXLII.2 Ibid., pp. 470-1, no. DCCXLV.a Pentru banl lul Mihai, ibid., p.473, no. DCCXLVIII, OVeress, 1. C.,

la aceasta data.4 Ibid., p. 449, no. DCCII 1 nota 1.

Ibid., p. 471, nu. DCCXLV.

sd-i

(lc

s

298 N. JORGA

Mihai va da lovitura, inainta spre hotarul Ardeplului,rcu ce trupe avea la indemand.1. Ieremia Movila era,din parte-i, la Roman, in ziva._de 26 Octomfbre si tri-metea scrisori de-taina 2. Si Mihai insusi spune, precumant Mut pomenire ceva mai sus, cd., putin mai naintel,prin Csoinorldny, care, cum am vazut, ramasese In tail.Andrei ii aratase cum ca, de care ce nu-1 vreau Turcii,el nu-1 mai poate tinea, ci s piece, oeia, ce el ar fi simlu-lat cä vrea, cerand nurnai un adapost in Ardeal: sa pa-räsesc lara mea, pentru cä nici ci (Ardelenii), nici Mol-dovenii, nici, Inca mai putin, Turcii flu erau multämitisi nu voiau sä admita ca eu sa ramlan in Tara-Roma-neasca; asa ca, vazand ca cram incunjurat din toatepartilc de dusmani, cum am stiut mai bine am trimesindärät pe Ciomartan, cu un raspuns placut, si 1-amrudd ca in numele mien sä stäruie de cardinal a-mida in Ardeal vre-un loc unde sa pot locui cu familiarnea" 3. Intocmai asa spune i Cronica romaneasca atarii. Atuncea Ierimia-Voda, Donmul Moldovei. dac4,se aseza Bator Andreias de craie, iar el trimise carti laBator Andreias cum sa fi arnandoi una si sä scoatapre Mihai-Voda din mijlocul lor i, de nu va iesi de

ei sä ridice osli asupra lui, sa.-1 prinza i sa-1 deaTurcilor", afirmatie adeveritd, cum. iaräsi am vazut,pe deplin prin izvoare straine. Si Bator Andreias fubucuros acelui sfat ram i trimise sol la Mihai-Vodapre un neamis, anume Ciomartan Tamas, cum sa iasdMihai-Voda din Ora cu pace, ca. apoi va incapea inmanile Turcilor- 4. In sfarsit niste scrisori prinse inultimul Moment, dupd. ce Mihai va trece muntii, arata

Ibid., pp. 473-4, no. DCCL.2 Ibid., p. 472, no. Dcm.ATII.3 Pernice, p. 45.

2)2.

-voie,

P.

ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL 299.

ea' Andrei, care trimesese totusi la Mlhai pe Palaticicu o solie prieteneascä de asigurare, stia despre veni-rea lui Ieremia, pe la Oituz, contra acelui necredinciossi alcdtor de jurdmant" Mihai, pie care Duxnnezeuva pedepsi cum i se cade"1.

Nu se mai putea aslepta. Nimenea nu urea de Ardeal, il ieau ezt, aceasta-i era hotärlrea 2.

1 Hurmuzaki, ill, p. 424. Cf. raportul, iscAlit, 41 lui loan Darahi,ibid., pp. 427-9.

Mehr hab lch von den. Sibenburgern gehott das der Weyda indes Wallachey vermeldt haben soli, dieweil sich umb SiebenbiirgenNiemandts annehmen will, so will er sich gleich darumben annehmen;.ibid., p. 475, no. DCCLIII,

il

1

TABLA DE MATERIIPagina

I. Cucerirea Ardealului . . . . ...- 6 1

II. Lupta_cu oamenli ImpAratului . 41III. , Cucerirea Moldovel 67.IV. RAscoala nobillmil ardelene . . .L . . , . . ,,, . . . 91V. Pierderea Teril-Românesti . . . 104

ANEXE. 1. Politica lui Mihai Viteazul 143II. Comemorarea lui Mihal Viteazul la Academia

RomAnA . , . 157III. Soarta.faimei tut Mihal Viteazul . , V e th9

Tabla numelor . . I . ,. , ., . 20ie a a , .Erata 6 ; . , ,- , 227

AceastA carte ea lucrat aproape, in intregime, dupá un manuscriptfoarte greu, de cls Milu Manolescu.

.1 4

-, -

.