Download - Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Transcript
Page 1: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

j

iI

Id I j ~

Jof

Colec4ia radio ~i televiziune Colec4ia radio h

)

shy

~

bull

PlESE ~I CONSTRUCTII

MONTAJE SIMPLE DE RADIORECEPTOARE

~i televiliune

OOLARIU

RADIO

Ing Olariu Ovidiu

010

Ygtf

eun

PlESE SI CONSTRUCTII RADIO

MONTAJE SIMPLE DE RADIORECEPTOARE

~ Editura tehnidi Bucure~ti - 1969

I~(

Ill

ole

Bro~urQ cOJ1ine noiLLnile cele mai elememareneC(~Ilfe aborJ~ rii

radiocOllStIluqiilor 1a aceslemiddota se aJuclga d1eva 15cheme descrL5e alUashy

Ounit pemltpu a da pOSibjJjtaltea diutalnilor palionai mai ale l i n ~ shy1)1 reolllui ~colamiddotr middotde a efeC~Ukl cllteva cOI1SIruqid rflll$ite meRee 53 susc ite inrercsul ~i sa prevale7e lllelegerea fenomenelor mai (OlTI shy

pcate ale radioelec trort1cii oUmiddottiJe chiar ~i viilOfUjui iSpeci~liampL Sint

descr~se metod~ pra Cuice de asamb~middotare iix3re a piesel or notaii middotscheme ~ i middottefmologii maouaJIe ]1

nnee Se i~ i st5 1n mod deosebit limi llndll-se doar Ia descrierea noa$terc estc ahsol ut I1c(ea ra

eun

coIlStruqia aptralllrii mdioeie(1roshy

pe lanurmiddota pracllid partea teorel id anor fenomBn~ frzicc a caror cushy

PREFAT

Se pOlite (ljiml 1 ci odata CH clescoperirc( radioconuvshyitdiei lt1 radiotiui pan~t yi interesul sau IIIcli bi1le zis pasiunea IImltora pClUn nmtl ~i i1lteresal1wl ctl pitol de fizica Ace$tia cereeteaza constmiesc experimenshy(( iZa tot felul de colstntqii patHIIZlnc tot Irlai adlilC iii

tainele radioelectronieii De m~dte ori aceti neobosiri pioniet i electronicii desenmari prin cHvln tul rldioamatori ajlng ccialiti de vaza ntlinC In zilele lIolutre radioelectlonica a II I il lS baza de zvoltarii m~tltor procese de producrie Automashyt(ari i chiar COSII701uutica acwala ar fi de necollshyltI ptlt fara radiocollumiclti(ii sistemc de dirijarc ~ i Ilu tmnati zayi fectronice

Fxplicllld pc scurt lmmnite fenornene lizice punlild tlccelshyIttl 1lIt111di pc cele strict necesare primelor realiz( ri practice 11011111 de faa se adreseaza celor care vor sa inceap 0 poundletishyt i tate sus(inuta 111 domeriul radioelectrol1icii 111 special aceshyIrel dirt rtndurile tineretului colar sau mai vlrstnici presushyjlltnlnd cun05cute enomenele de baza ale electricitaii ~i elecshyt )otelmicii ~i aVlnd vagi Clmotine tn radioelectronica Tinind (lIma de stadiul actual de omoatere bro~ura dqi la nivel elemental prezinta 14i2ele realizari mai pretenioase cum ar Ii )cceptoare superhetcrrmiddotdil1a I1rtlp liicatoare magnetane etc )olosil1d metode ~i tehnologii modeme eu circuite imprimate lIIil2~aturizate ~i tranzistorizarea integrala chiar i la reevente lInn

Pentm Imna reuita a construCiilor descrise 1114 este sufishycicnta stradania autorlllui de a se face inteles ci tlebuie deshyIusa mutCz perseverena imagint1ie ingeniozitate i mai ales 1117siune din pm-teil cititorului wllUtlil7d cell conimlte il7 7ceasta broura W cele din alte bro~uri aprute in Colecri ladio i Televiziune in revistele de specialitate

Autorul

hili I I Iidl III 1111111111111111111111

I~C 111

CUPRINS

Prc Ll~a

Cap J Elementele radioreceptoarelor tranzistorizateYgtI 11 ~asiul

12 Rezisren~e

13 CondenS01()are

I~ Uobine

15 T ra nzisLOare

C ap II Rccomandiiri pentrll constructori

IIl Generalitali

112 Cabbje imprimalc

113 Confpqiunea lransformaLOueor

IT 4 C omutotor de game

Cap ][1 Descrierea cOl1struqiilor

IlTl R~ceplo r US

Ill2 R eceplor eu amplificare direr

II3 Receptor stl pe rhete rodini

a Schi mb5torul de freeven (Convenorul )

b Amplifi catorlll de FI c Ampliric3lorul de 3ud irrecverl l

IlI4 R~ceptor superhelerodina CLI 5 tranzistoa re

IllS Al11pjificator de plIlcrc de ln alla ridelitale receploa r~ aUlOaun

II 1 6 Ampli f icaLOr de anlena TV

Ca p IV Dispozitive de lncercare ~ i masurat foosite stru c ~ia radioreceptoarelor

IV Dispozirivc de lncci-ca t rraO lis loare

IV VOltOlCtrlll electronic

Bibliog rar ic

lill1

3

s (

~)

13

1 ~

1 lt1

27

31

3 2

3 1

31

38

43 41

5 1 i)(i

59 pemfll

G(i

69

III COI1shy

7 1

7 I R3 i-4

I

C apitOlul I

ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZATE

Un aparat de radio sa u mai general un a para t electronic privit In ansamblu se compun e ltiintr-o caseta (cutie) In care Sl Introduce lntregul aparat construit pe un suport--psiu - pe care Slllt fixate mccanic ~i legate electric lntre ele pieshyscle cOlllponente tuburi tranz istoa re rezistente condensashywarc transfonnatoare difuzoare Illicrofoane sau subansamshybluri Intregi ca re con~il1 parte din piese le enumerate lnainte

Buna reu~it5 a unei construqii radioelectronicc depindc In mare masu di de cunoa~terea rolului fiecareia dintre piesele Lo mponenre ale aparatLlllli astfel de excrnplll sil1lpla pozi i~ grc5ira a unei bobine poa te compromire Intreaga construqie dc piese aranjate p e ~asiu eu meticulozitate A~ada r i na inte de a intra 111 miezul problemei - descrierea cito rva 111011shy

raje - sa ne ream in tim pe scurt rolul 5i funqia cclor mai I III porrante piese folosi re 111 radioelec tronid

11 5ASTUL

l lltocm ai ca la 0 eonstruqie mecanid simpla primul rol J I psiului esre de supon al pieselor La eon struqiile radio uncle se lucreaza eu tensiuni ~ i e ure n~i mici CLi amplificari ll1 lt1 ri apar indllqii ~ i influene capacitive care ar putea COI11shypromire funqionarea aparatului Pentrll Inlaturarea efectelor r(spectie sln t necesare ecrane metalice ~asilll are i un astfel de ro1 Punctul de masa d e potential zero sau de rcferinta

~

este comun pentru tOate etajele din aparat In mod obi~nllit tOt psiul indepline~te acest rol

Tabla de fier de zinc ~i mai ales tabla de aluminiu COIlshy

stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea ~asiului Grosimea ta~lei se alege In funqie de dimensiunile ~i gremashytea construqleI

Pelltru aparatcle obi~nuite de radio se folose~te tabla de 1 mm (cifri oricntativa) Construqiile industriale folosesc dill ce III ce mai pu~in ~asiul metalic acesta reducindu-se la o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDrishymate Realizarea malluala circuitelor imprimate est~ posi shybila lnsa pretinde mai multa atellie 0 gre~eala de grashyyare ne mai fiind reparabila Se POt folosi In loc de ~asie ~i simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose ~i

Colee capse pentru sus~inerea pieselor acestea se POt folosi numai lcolo unde nu exisra posibilitatea unor perturba~ii sau influshyen~e extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din reshyceptoarele cu tranzistoare)

$asiul indiferentde categoria lui este prevazut in pills Cll diverse dispoziti ve de fixare ca reglete izolante cu capse ~i cose col~are gauri izolatoare de trecere etc Toate acestea contribuie la ob~inerca unei bUlle rigiditati a construqici [actor impnnant 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apashyratului

12 REZISTENTE 1

In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir rezisrell~de chimice ~i mai ra r celc bobinate Fiind 111ici ~i U$oac relisten~ele chimice Slnt sus~inute nUl1lai de firele de conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi In cazul circuiteshylor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conducshytOare lungi rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la cJre plead conexiul1ea lunga unindu-se cu altele prin legarc 111 form a de cablu prin introducerea firelor In inele ob~inutc prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr Uneori pentru a asigura 0 buna izolare rczistenp se intro-

J Vz i ~i iu crarea Piese ~i construqii radi o Re7isroJrc CU1k l1 shyllo~rc llch ill d mg I f1(Jgt lU i 13U((I(c51i Editu tmiddot hnid 1lt)(9

6

~lllCl intr-un tub izolatOr acest lucru este perm is numai cu rl i~tc ncle prin care -nu rece un curent loare sa provoace

j Ilcal7irea lorRczi5ten~elc de putere mal mare prin care trec curen~i

Inlplgtrta n~i au dimensiuni mai mari ~i uneori sint bobinate ct~ tca trebuie fixate de psiu prin col~are sau ~uruburi care 111( prin interiorul suportului materialului rezistiv

Ro lul rezisten~elor Illtr-un montaj este destul de variat hie servesc 1a alimentarea circuitelor la separarea lor ca sarshydna la ie~irea unor ctaje pentru stabilirea anumitor curen~i lI tcnsiuni in unele puncte etc Rczisten~ele fabricate in ~ara noastra slnt de ti pu1 cu carshy

lh) 1 pelicular avind toleran~a de 5 (E24) 1000 (EI2) ~i 2CJl II (E6) ~i puteri nominale de 025 05 1 ~i 2 W $irul de Illr i pentru scara E 24 este urmatorul 10 111213151618202224273033363943 47 51 56 62 68 75 82 91 pill s multiplii zecimali A~adar

iN ~I

~I ~I

11]

liR r c f02f Rc 1026 (cf027 Rc f028 O2S w ---oy- - -w- 2w

Fig 11 Gabariee rC 7 istcnlclor LlRS

nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica Cl llcbu ie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea lIccsua Gabaritele celor patru tipuri de rezisten~e coresshyplIllzitoare puterii nominale se vad ~n fig 11

7

Colee

Valorile pe rezisten~e se noteaza prin patru inele colorate Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii

inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 11)

Tbehtl U

I ~ I

o I J I I J I I 5 I 6 I I 1 I

-L _ II I ilOI 0 117 I 10 Q fOb

turu chfJI-I lil 10

r Ire disc illlrcle se coloreaza 1 1 ( CLI

11ltllteaza 1111 tc rial jllI ta roti ir(a riglei 11)lnd rigla i~c urie astfel il l1 rcle v loarea lIn int im IOdegC reduce IlIIa a I ehuie alese lui din Pc scheme lIl xim prill bar-area fig 13)

o 0 0 ~0 ~ I JI I -- - __

Fig 12 C odul culorilo r foJosil pm~ru fe islell le

Un dispozitiv de Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate reashyliza U$Or In acest scop se taie p atru discuri din pre~pan subshytire aVlnd circa 30 mJn diametru se Impart In sectoare fieshy

8

corespunzlnd unui inel din tabelul de valori Secshycu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieshy

tu~ valoarea corespunz1toare culorii Discurile se la rind prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal

plastic astfel ca sa se --- d f-- O f W u~or (fig 12) Foloshyeste destul de simpla

~02SWIn m1na se rotesc casa se vada secshy

dorite citindu-se direct ---i 0--- 0 5 W cautata tn 1l1cheiere ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W

mult puterea nomishyrezisten~ei de aceea ele

cOreSPUllzator locushy ---i t I f-2 W

mOl1taj In care lucreaza se specifid puterea --- V f--5W

admisibila (watajul) rcz isten~ei cu linilllc Fi v- 13 NorHea purerii rc shy

zisr ~ l1elo r

U CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj filtrare separare 1

C llren ~ior alternativi ~i continui sau elemente de acord ill circuitele radio In general clasificarea condensatoarelor se face in funqie de dielectricul Intrebuin~at condensatoare I U hlrtie cu hlrtie metalizata cu pelicula de material plasshyI ic cu mid ceramice ~i electrolitice Condensatoarele elecshyI roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj cele cu mid ~i ceshyr1 l1lice 111 radiofrecven~a iar cclelalte 10 audiofrecven~a deshyuplaje etc La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1 v(dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate pe fiecare piesa ri ind 0 inscrip~ie In acest sens De aseJllenea polaritatea estc (oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice nerespecshyurea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese In geshy

1 Vei Ilicrarea R o isroltlre ClI1del1 slt~roare Bobinc de 1ng P AJltl- shy1)1 Bllcurqri EditH a tehnic 19

9

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 2: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Ing Olariu Ovidiu

010

Ygtf

eun

PlESE SI CONSTRUCTII RADIO

MONTAJE SIMPLE DE RADIORECEPTOARE

~ Editura tehnidi Bucure~ti - 1969

I~(

Ill

ole

Bro~urQ cOJ1ine noiLLnile cele mai elememareneC(~Ilfe aborJ~ rii

radiocOllStIluqiilor 1a aceslemiddota se aJuclga d1eva 15cheme descrL5e alUashy

Ounit pemltpu a da pOSibjJjtaltea diutalnilor palionai mai ale l i n ~ shy1)1 reolllui ~colamiddotr middotde a efeC~Ukl cllteva cOI1SIruqid rflll$ite meRee 53 susc ite inrercsul ~i sa prevale7e lllelegerea fenomenelor mai (OlTI shy

pcate ale radioelec trort1cii oUmiddottiJe chiar ~i viilOfUjui iSpeci~liampL Sint

descr~se metod~ pra Cuice de asamb~middotare iix3re a piesel or notaii middotscheme ~ i middottefmologii maouaJIe ]1

nnee Se i~ i st5 1n mod deosebit limi llndll-se doar Ia descrierea noa$terc estc ahsol ut I1c(ea ra

eun

coIlStruqia aptralllrii mdioeie(1roshy

pe lanurmiddota pracllid partea teorel id anor fenomBn~ frzicc a caror cushy

PREFAT

Se pOlite (ljiml 1 ci odata CH clescoperirc( radioconuvshyitdiei lt1 radiotiui pan~t yi interesul sau IIIcli bi1le zis pasiunea IImltora pClUn nmtl ~i i1lteresal1wl ctl pitol de fizica Ace$tia cereeteaza constmiesc experimenshy(( iZa tot felul de colstntqii patHIIZlnc tot Irlai adlilC iii

tainele radioelectronieii De m~dte ori aceti neobosiri pioniet i electronicii desenmari prin cHvln tul rldioamatori ajlng ccialiti de vaza ntlinC In zilele lIolutre radioelectlonica a II I il lS baza de zvoltarii m~tltor procese de producrie Automashyt(ari i chiar COSII701uutica acwala ar fi de necollshyltI ptlt fara radiocollumiclti(ii sistemc de dirijarc ~ i Ilu tmnati zayi fectronice

Fxplicllld pc scurt lmmnite fenornene lizice punlild tlccelshyIttl 1lIt111di pc cele strict necesare primelor realiz( ri practice 11011111 de faa se adreseaza celor care vor sa inceap 0 poundletishyt i tate sus(inuta 111 domeriul radioelectrol1icii 111 special aceshyIrel dirt rtndurile tineretului colar sau mai vlrstnici presushyjlltnlnd cun05cute enomenele de baza ale electricitaii ~i elecshyt )otelmicii ~i aVlnd vagi Clmotine tn radioelectronica Tinind (lIma de stadiul actual de omoatere bro~ura dqi la nivel elemental prezinta 14i2ele realizari mai pretenioase cum ar Ii )cceptoare superhetcrrmiddotdil1a I1rtlp liicatoare magnetane etc )olosil1d metode ~i tehnologii modeme eu circuite imprimate lIIil2~aturizate ~i tranzistorizarea integrala chiar i la reevente lInn

Pentm Imna reuita a construCiilor descrise 1114 este sufishycicnta stradania autorlllui de a se face inteles ci tlebuie deshyIusa mutCz perseverena imagint1ie ingeniozitate i mai ales 1117siune din pm-teil cititorului wllUtlil7d cell conimlte il7 7ceasta broura W cele din alte bro~uri aprute in Colecri ladio i Televiziune in revistele de specialitate

Autorul

hili I I Iidl III 1111111111111111111111

I~C 111

CUPRINS

Prc Ll~a

Cap J Elementele radioreceptoarelor tranzistorizateYgtI 11 ~asiul

12 Rezisren~e

13 CondenS01()are

I~ Uobine

15 T ra nzisLOare

C ap II Rccomandiiri pentrll constructori

IIl Generalitali

112 Cabbje imprimalc

113 Confpqiunea lransformaLOueor

IT 4 C omutotor de game

Cap ][1 Descrierea cOl1struqiilor

IlTl R~ceplo r US

Ill2 R eceplor eu amplificare direr

II3 Receptor stl pe rhete rodini

a Schi mb5torul de freeven (Convenorul )

b Amplifi catorlll de FI c Ampliric3lorul de 3ud irrecverl l

IlI4 R~ceptor superhelerodina CLI 5 tranzistoa re

IllS Al11pjificator de plIlcrc de ln alla ridelitale receploa r~ aUlOaun

II 1 6 Ampli f icaLOr de anlena TV

Ca p IV Dispozitive de lncercare ~ i masurat foosite stru c ~ia radioreceptoarelor

IV Dispozirivc de lncci-ca t rraO lis loare

IV VOltOlCtrlll electronic

Bibliog rar ic

lill1

3

s (

~)

13

1 ~

1 lt1

27

31

3 2

3 1

31

38

43 41

5 1 i)(i

59 pemfll

G(i

69

III COI1shy

7 1

7 I R3 i-4

I

C apitOlul I

ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZATE

Un aparat de radio sa u mai general un a para t electronic privit In ansamblu se compun e ltiintr-o caseta (cutie) In care Sl Introduce lntregul aparat construit pe un suport--psiu - pe care Slllt fixate mccanic ~i legate electric lntre ele pieshyscle cOlllponente tuburi tranz istoa re rezistente condensashywarc transfonnatoare difuzoare Illicrofoane sau subansamshybluri Intregi ca re con~il1 parte din piese le enumerate lnainte

Buna reu~it5 a unei construqii radioelectronicc depindc In mare masu di de cunoa~terea rolului fiecareia dintre piesele Lo mponenre ale aparatLlllli astfel de excrnplll sil1lpla pozi i~ grc5ira a unei bobine poa te compromire Intreaga construqie dc piese aranjate p e ~asiu eu meticulozitate A~ada r i na inte de a intra 111 miezul problemei - descrierea cito rva 111011shy

raje - sa ne ream in tim pe scurt rolul 5i funqia cclor mai I III porrante piese folosi re 111 radioelec tronid

11 5ASTUL

l lltocm ai ca la 0 eonstruqie mecanid simpla primul rol J I psiului esre de supon al pieselor La eon struqiile radio uncle se lucreaza eu tensiuni ~ i e ure n~i mici CLi amplificari ll1 lt1 ri apar indllqii ~ i influene capacitive care ar putea COI11shypromire funqionarea aparatului Pentrll Inlaturarea efectelor r(spectie sln t necesare ecrane metalice ~asilll are i un astfel de ro1 Punctul de masa d e potential zero sau de rcferinta

~

este comun pentru tOate etajele din aparat In mod obi~nllit tOt psiul indepline~te acest rol

Tabla de fier de zinc ~i mai ales tabla de aluminiu COIlshy

stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea ~asiului Grosimea ta~lei se alege In funqie de dimensiunile ~i gremashytea construqleI

Pelltru aparatcle obi~nuite de radio se folose~te tabla de 1 mm (cifri oricntativa) Construqiile industriale folosesc dill ce III ce mai pu~in ~asiul metalic acesta reducindu-se la o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDrishymate Realizarea malluala circuitelor imprimate est~ posi shybila lnsa pretinde mai multa atellie 0 gre~eala de grashyyare ne mai fiind reparabila Se POt folosi In loc de ~asie ~i simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose ~i

Colee capse pentru sus~inerea pieselor acestea se POt folosi numai lcolo unde nu exisra posibilitatea unor perturba~ii sau influshyen~e extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din reshyceptoarele cu tranzistoare)

$asiul indiferentde categoria lui este prevazut in pills Cll diverse dispoziti ve de fixare ca reglete izolante cu capse ~i cose col~are gauri izolatoare de trecere etc Toate acestea contribuie la ob~inerca unei bUlle rigiditati a construqici [actor impnnant 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apashyratului

12 REZISTENTE 1

In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir rezisrell~de chimice ~i mai ra r celc bobinate Fiind 111ici ~i U$oac relisten~ele chimice Slnt sus~inute nUl1lai de firele de conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi In cazul circuiteshylor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conducshytOare lungi rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la cJre plead conexiul1ea lunga unindu-se cu altele prin legarc 111 form a de cablu prin introducerea firelor In inele ob~inutc prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr Uneori pentru a asigura 0 buna izolare rczistenp se intro-

J Vz i ~i iu crarea Piese ~i construqii radi o Re7isroJrc CU1k l1 shyllo~rc llch ill d mg I f1(Jgt lU i 13U((I(c51i Editu tmiddot hnid 1lt)(9

6

~lllCl intr-un tub izolatOr acest lucru este perm is numai cu rl i~tc ncle prin care -nu rece un curent loare sa provoace

j Ilcal7irea lorRczi5ten~elc de putere mal mare prin care trec curen~i

Inlplgtrta n~i au dimensiuni mai mari ~i uneori sint bobinate ct~ tca trebuie fixate de psiu prin col~are sau ~uruburi care 111( prin interiorul suportului materialului rezistiv

Ro lul rezisten~elor Illtr-un montaj este destul de variat hie servesc 1a alimentarea circuitelor la separarea lor ca sarshydna la ie~irea unor ctaje pentru stabilirea anumitor curen~i lI tcnsiuni in unele puncte etc Rczisten~ele fabricate in ~ara noastra slnt de ti pu1 cu carshy

lh) 1 pelicular avind toleran~a de 5 (E24) 1000 (EI2) ~i 2CJl II (E6) ~i puteri nominale de 025 05 1 ~i 2 W $irul de Illr i pentru scara E 24 este urmatorul 10 111213151618202224273033363943 47 51 56 62 68 75 82 91 pill s multiplii zecimali A~adar

iN ~I

~I ~I

11]

liR r c f02f Rc 1026 (cf027 Rc f028 O2S w ---oy- - -w- 2w

Fig 11 Gabariee rC 7 istcnlclor LlRS

nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica Cl llcbu ie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea lIccsua Gabaritele celor patru tipuri de rezisten~e coresshyplIllzitoare puterii nominale se vad ~n fig 11

7

Colee

Valorile pe rezisten~e se noteaza prin patru inele colorate Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii

inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 11)

Tbehtl U

I ~ I

o I J I I J I I 5 I 6 I I 1 I

-L _ II I ilOI 0 117 I 10 Q fOb

turu chfJI-I lil 10

r Ire disc illlrcle se coloreaza 1 1 ( CLI

11ltllteaza 1111 tc rial jllI ta roti ir(a riglei 11)lnd rigla i~c urie astfel il l1 rcle v loarea lIn int im IOdegC reduce IlIIa a I ehuie alese lui din Pc scheme lIl xim prill bar-area fig 13)

o 0 0 ~0 ~ I JI I -- - __

Fig 12 C odul culorilo r foJosil pm~ru fe islell le

Un dispozitiv de Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate reashyliza U$Or In acest scop se taie p atru discuri din pre~pan subshytire aVlnd circa 30 mJn diametru se Impart In sectoare fieshy

8

corespunzlnd unui inel din tabelul de valori Secshycu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieshy

tu~ valoarea corespunz1toare culorii Discurile se la rind prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal

plastic astfel ca sa se --- d f-- O f W u~or (fig 12) Foloshyeste destul de simpla

~02SWIn m1na se rotesc casa se vada secshy

dorite citindu-se direct ---i 0--- 0 5 W cautata tn 1l1cheiere ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W

mult puterea nomishyrezisten~ei de aceea ele

cOreSPUllzator locushy ---i t I f-2 W

mOl1taj In care lucreaza se specifid puterea --- V f--5W

admisibila (watajul) rcz isten~ei cu linilllc Fi v- 13 NorHea purerii rc shy

zisr ~ l1elo r

U CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj filtrare separare 1

C llren ~ior alternativi ~i continui sau elemente de acord ill circuitele radio In general clasificarea condensatoarelor se face in funqie de dielectricul Intrebuin~at condensatoare I U hlrtie cu hlrtie metalizata cu pelicula de material plasshyI ic cu mid ceramice ~i electrolitice Condensatoarele elecshyI roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj cele cu mid ~i ceshyr1 l1lice 111 radiofrecven~a iar cclelalte 10 audiofrecven~a deshyuplaje etc La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1 v(dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate pe fiecare piesa ri ind 0 inscrip~ie In acest sens De aseJllenea polaritatea estc (oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice nerespecshyurea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese In geshy

1 Vei Ilicrarea R o isroltlre ClI1del1 slt~roare Bobinc de 1ng P AJltl- shy1)1 Bllcurqri EditH a tehnic 19

9

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 3: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

I~(

Ill

ole

Bro~urQ cOJ1ine noiLLnile cele mai elememareneC(~Ilfe aborJ~ rii

radiocOllStIluqiilor 1a aceslemiddota se aJuclga d1eva 15cheme descrL5e alUashy

Ounit pemltpu a da pOSibjJjtaltea diutalnilor palionai mai ale l i n ~ shy1)1 reolllui ~colamiddotr middotde a efeC~Ukl cllteva cOI1SIruqid rflll$ite meRee 53 susc ite inrercsul ~i sa prevale7e lllelegerea fenomenelor mai (OlTI shy

pcate ale radioelec trort1cii oUmiddottiJe chiar ~i viilOfUjui iSpeci~liampL Sint

descr~se metod~ pra Cuice de asamb~middotare iix3re a piesel or notaii middotscheme ~ i middottefmologii maouaJIe ]1

nnee Se i~ i st5 1n mod deosebit limi llndll-se doar Ia descrierea noa$terc estc ahsol ut I1c(ea ra

eun

coIlStruqia aptralllrii mdioeie(1roshy

pe lanurmiddota pracllid partea teorel id anor fenomBn~ frzicc a caror cushy

PREFAT

Se pOlite (ljiml 1 ci odata CH clescoperirc( radioconuvshyitdiei lt1 radiotiui pan~t yi interesul sau IIIcli bi1le zis pasiunea IImltora pClUn nmtl ~i i1lteresal1wl ctl pitol de fizica Ace$tia cereeteaza constmiesc experimenshy(( iZa tot felul de colstntqii patHIIZlnc tot Irlai adlilC iii

tainele radioelectronieii De m~dte ori aceti neobosiri pioniet i electronicii desenmari prin cHvln tul rldioamatori ajlng ccialiti de vaza ntlinC In zilele lIolutre radioelectlonica a II I il lS baza de zvoltarii m~tltor procese de producrie Automashyt(ari i chiar COSII701uutica acwala ar fi de necollshyltI ptlt fara radiocollumiclti(ii sistemc de dirijarc ~ i Ilu tmnati zayi fectronice

Fxplicllld pc scurt lmmnite fenornene lizice punlild tlccelshyIttl 1lIt111di pc cele strict necesare primelor realiz( ri practice 11011111 de faa se adreseaza celor care vor sa inceap 0 poundletishyt i tate sus(inuta 111 domeriul radioelectrol1icii 111 special aceshyIrel dirt rtndurile tineretului colar sau mai vlrstnici presushyjlltnlnd cun05cute enomenele de baza ale electricitaii ~i elecshyt )otelmicii ~i aVlnd vagi Clmotine tn radioelectronica Tinind (lIma de stadiul actual de omoatere bro~ura dqi la nivel elemental prezinta 14i2ele realizari mai pretenioase cum ar Ii )cceptoare superhetcrrmiddotdil1a I1rtlp liicatoare magnetane etc )olosil1d metode ~i tehnologii modeme eu circuite imprimate lIIil2~aturizate ~i tranzistorizarea integrala chiar i la reevente lInn

Pentm Imna reuita a construCiilor descrise 1114 este sufishycicnta stradania autorlllui de a se face inteles ci tlebuie deshyIusa mutCz perseverena imagint1ie ingeniozitate i mai ales 1117siune din pm-teil cititorului wllUtlil7d cell conimlte il7 7ceasta broura W cele din alte bro~uri aprute in Colecri ladio i Televiziune in revistele de specialitate

Autorul

hili I I Iidl III 1111111111111111111111

I~C 111

CUPRINS

Prc Ll~a

Cap J Elementele radioreceptoarelor tranzistorizateYgtI 11 ~asiul

12 Rezisren~e

13 CondenS01()are

I~ Uobine

15 T ra nzisLOare

C ap II Rccomandiiri pentrll constructori

IIl Generalitali

112 Cabbje imprimalc

113 Confpqiunea lransformaLOueor

IT 4 C omutotor de game

Cap ][1 Descrierea cOl1struqiilor

IlTl R~ceplo r US

Ill2 R eceplor eu amplificare direr

II3 Receptor stl pe rhete rodini

a Schi mb5torul de freeven (Convenorul )

b Amplifi catorlll de FI c Ampliric3lorul de 3ud irrecverl l

IlI4 R~ceptor superhelerodina CLI 5 tranzistoa re

IllS Al11pjificator de plIlcrc de ln alla ridelitale receploa r~ aUlOaun

II 1 6 Ampli f icaLOr de anlena TV

Ca p IV Dispozitive de lncercare ~ i masurat foosite stru c ~ia radioreceptoarelor

IV Dispozirivc de lncci-ca t rraO lis loare

IV VOltOlCtrlll electronic

Bibliog rar ic

lill1

3

s (

~)

13

1 ~

1 lt1

27

31

3 2

3 1

31

38

43 41

5 1 i)(i

59 pemfll

G(i

69

III COI1shy

7 1

7 I R3 i-4

I

C apitOlul I

ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZATE

Un aparat de radio sa u mai general un a para t electronic privit In ansamblu se compun e ltiintr-o caseta (cutie) In care Sl Introduce lntregul aparat construit pe un suport--psiu - pe care Slllt fixate mccanic ~i legate electric lntre ele pieshyscle cOlllponente tuburi tranz istoa re rezistente condensashywarc transfonnatoare difuzoare Illicrofoane sau subansamshybluri Intregi ca re con~il1 parte din piese le enumerate lnainte

Buna reu~it5 a unei construqii radioelectronicc depindc In mare masu di de cunoa~terea rolului fiecareia dintre piesele Lo mponenre ale aparatLlllli astfel de excrnplll sil1lpla pozi i~ grc5ira a unei bobine poa te compromire Intreaga construqie dc piese aranjate p e ~asiu eu meticulozitate A~ada r i na inte de a intra 111 miezul problemei - descrierea cito rva 111011shy

raje - sa ne ream in tim pe scurt rolul 5i funqia cclor mai I III porrante piese folosi re 111 radioelec tronid

11 5ASTUL

l lltocm ai ca la 0 eonstruqie mecanid simpla primul rol J I psiului esre de supon al pieselor La eon struqiile radio uncle se lucreaza eu tensiuni ~ i e ure n~i mici CLi amplificari ll1 lt1 ri apar indllqii ~ i influene capacitive care ar putea COI11shypromire funqionarea aparatului Pentrll Inlaturarea efectelor r(spectie sln t necesare ecrane metalice ~asilll are i un astfel de ro1 Punctul de masa d e potential zero sau de rcferinta

~

este comun pentru tOate etajele din aparat In mod obi~nllit tOt psiul indepline~te acest rol

Tabla de fier de zinc ~i mai ales tabla de aluminiu COIlshy

stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea ~asiului Grosimea ta~lei se alege In funqie de dimensiunile ~i gremashytea construqleI

Pelltru aparatcle obi~nuite de radio se folose~te tabla de 1 mm (cifri oricntativa) Construqiile industriale folosesc dill ce III ce mai pu~in ~asiul metalic acesta reducindu-se la o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDrishymate Realizarea malluala circuitelor imprimate est~ posi shybila lnsa pretinde mai multa atellie 0 gre~eala de grashyyare ne mai fiind reparabila Se POt folosi In loc de ~asie ~i simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose ~i

Colee capse pentru sus~inerea pieselor acestea se POt folosi numai lcolo unde nu exisra posibilitatea unor perturba~ii sau influshyen~e extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din reshyceptoarele cu tranzistoare)

$asiul indiferentde categoria lui este prevazut in pills Cll diverse dispoziti ve de fixare ca reglete izolante cu capse ~i cose col~are gauri izolatoare de trecere etc Toate acestea contribuie la ob~inerca unei bUlle rigiditati a construqici [actor impnnant 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apashyratului

12 REZISTENTE 1

In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir rezisrell~de chimice ~i mai ra r celc bobinate Fiind 111ici ~i U$oac relisten~ele chimice Slnt sus~inute nUl1lai de firele de conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi In cazul circuiteshylor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conducshytOare lungi rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la cJre plead conexiul1ea lunga unindu-se cu altele prin legarc 111 form a de cablu prin introducerea firelor In inele ob~inutc prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr Uneori pentru a asigura 0 buna izolare rczistenp se intro-

J Vz i ~i iu crarea Piese ~i construqii radi o Re7isroJrc CU1k l1 shyllo~rc llch ill d mg I f1(Jgt lU i 13U((I(c51i Editu tmiddot hnid 1lt)(9

6

~lllCl intr-un tub izolatOr acest lucru este perm is numai cu rl i~tc ncle prin care -nu rece un curent loare sa provoace

j Ilcal7irea lorRczi5ten~elc de putere mal mare prin care trec curen~i

Inlplgtrta n~i au dimensiuni mai mari ~i uneori sint bobinate ct~ tca trebuie fixate de psiu prin col~are sau ~uruburi care 111( prin interiorul suportului materialului rezistiv

Ro lul rezisten~elor Illtr-un montaj este destul de variat hie servesc 1a alimentarea circuitelor la separarea lor ca sarshydna la ie~irea unor ctaje pentru stabilirea anumitor curen~i lI tcnsiuni in unele puncte etc Rczisten~ele fabricate in ~ara noastra slnt de ti pu1 cu carshy

lh) 1 pelicular avind toleran~a de 5 (E24) 1000 (EI2) ~i 2CJl II (E6) ~i puteri nominale de 025 05 1 ~i 2 W $irul de Illr i pentru scara E 24 este urmatorul 10 111213151618202224273033363943 47 51 56 62 68 75 82 91 pill s multiplii zecimali A~adar

iN ~I

~I ~I

11]

liR r c f02f Rc 1026 (cf027 Rc f028 O2S w ---oy- - -w- 2w

Fig 11 Gabariee rC 7 istcnlclor LlRS

nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica Cl llcbu ie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea lIccsua Gabaritele celor patru tipuri de rezisten~e coresshyplIllzitoare puterii nominale se vad ~n fig 11

7

Colee

Valorile pe rezisten~e se noteaza prin patru inele colorate Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii

inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 11)

Tbehtl U

I ~ I

o I J I I J I I 5 I 6 I I 1 I

-L _ II I ilOI 0 117 I 10 Q fOb

turu chfJI-I lil 10

r Ire disc illlrcle se coloreaza 1 1 ( CLI

11ltllteaza 1111 tc rial jllI ta roti ir(a riglei 11)lnd rigla i~c urie astfel il l1 rcle v loarea lIn int im IOdegC reduce IlIIa a I ehuie alese lui din Pc scheme lIl xim prill bar-area fig 13)

o 0 0 ~0 ~ I JI I -- - __

Fig 12 C odul culorilo r foJosil pm~ru fe islell le

Un dispozitiv de Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate reashyliza U$Or In acest scop se taie p atru discuri din pre~pan subshytire aVlnd circa 30 mJn diametru se Impart In sectoare fieshy

8

corespunzlnd unui inel din tabelul de valori Secshycu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieshy

tu~ valoarea corespunz1toare culorii Discurile se la rind prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal

plastic astfel ca sa se --- d f-- O f W u~or (fig 12) Foloshyeste destul de simpla

~02SWIn m1na se rotesc casa se vada secshy

dorite citindu-se direct ---i 0--- 0 5 W cautata tn 1l1cheiere ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W

mult puterea nomishyrezisten~ei de aceea ele

cOreSPUllzator locushy ---i t I f-2 W

mOl1taj In care lucreaza se specifid puterea --- V f--5W

admisibila (watajul) rcz isten~ei cu linilllc Fi v- 13 NorHea purerii rc shy

zisr ~ l1elo r

U CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj filtrare separare 1

C llren ~ior alternativi ~i continui sau elemente de acord ill circuitele radio In general clasificarea condensatoarelor se face in funqie de dielectricul Intrebuin~at condensatoare I U hlrtie cu hlrtie metalizata cu pelicula de material plasshyI ic cu mid ceramice ~i electrolitice Condensatoarele elecshyI roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj cele cu mid ~i ceshyr1 l1lice 111 radiofrecven~a iar cclelalte 10 audiofrecven~a deshyuplaje etc La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1 v(dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate pe fiecare piesa ri ind 0 inscrip~ie In acest sens De aseJllenea polaritatea estc (oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice nerespecshyurea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese In geshy

1 Vei Ilicrarea R o isroltlre ClI1del1 slt~roare Bobinc de 1ng P AJltl- shy1)1 Bllcurqri EditH a tehnic 19

9

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 4: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

hili I I Iidl III 1111111111111111111111

I~C 111

CUPRINS

Prc Ll~a

Cap J Elementele radioreceptoarelor tranzistorizateYgtI 11 ~asiul

12 Rezisren~e

13 CondenS01()are

I~ Uobine

15 T ra nzisLOare

C ap II Rccomandiiri pentrll constructori

IIl Generalitali

112 Cabbje imprimalc

113 Confpqiunea lransformaLOueor

IT 4 C omutotor de game

Cap ][1 Descrierea cOl1struqiilor

IlTl R~ceplo r US

Ill2 R eceplor eu amplificare direr

II3 Receptor stl pe rhete rodini

a Schi mb5torul de freeven (Convenorul )

b Amplifi catorlll de FI c Ampliric3lorul de 3ud irrecverl l

IlI4 R~ceptor superhelerodina CLI 5 tranzistoa re

IllS Al11pjificator de plIlcrc de ln alla ridelitale receploa r~ aUlOaun

II 1 6 Ampli f icaLOr de anlena TV

Ca p IV Dispozitive de lncercare ~ i masurat foosite stru c ~ia radioreceptoarelor

IV Dispozirivc de lncci-ca t rraO lis loare

IV VOltOlCtrlll electronic

Bibliog rar ic

lill1

3

s (

~)

13

1 ~

1 lt1

27

31

3 2

3 1

31

38

43 41

5 1 i)(i

59 pemfll

G(i

69

III COI1shy

7 1

7 I R3 i-4

I

C apitOlul I

ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZATE

Un aparat de radio sa u mai general un a para t electronic privit In ansamblu se compun e ltiintr-o caseta (cutie) In care Sl Introduce lntregul aparat construit pe un suport--psiu - pe care Slllt fixate mccanic ~i legate electric lntre ele pieshyscle cOlllponente tuburi tranz istoa re rezistente condensashywarc transfonnatoare difuzoare Illicrofoane sau subansamshybluri Intregi ca re con~il1 parte din piese le enumerate lnainte

Buna reu~it5 a unei construqii radioelectronicc depindc In mare masu di de cunoa~terea rolului fiecareia dintre piesele Lo mponenre ale aparatLlllli astfel de excrnplll sil1lpla pozi i~ grc5ira a unei bobine poa te compromire Intreaga construqie dc piese aranjate p e ~asiu eu meticulozitate A~ada r i na inte de a intra 111 miezul problemei - descrierea cito rva 111011shy

raje - sa ne ream in tim pe scurt rolul 5i funqia cclor mai I III porrante piese folosi re 111 radioelec tronid

11 5ASTUL

l lltocm ai ca la 0 eonstruqie mecanid simpla primul rol J I psiului esre de supon al pieselor La eon struqiile radio uncle se lucreaza eu tensiuni ~ i e ure n~i mici CLi amplificari ll1 lt1 ri apar indllqii ~ i influene capacitive care ar putea COI11shypromire funqionarea aparatului Pentrll Inlaturarea efectelor r(spectie sln t necesare ecrane metalice ~asilll are i un astfel de ro1 Punctul de masa d e potential zero sau de rcferinta

~

este comun pentru tOate etajele din aparat In mod obi~nllit tOt psiul indepline~te acest rol

Tabla de fier de zinc ~i mai ales tabla de aluminiu COIlshy

stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea ~asiului Grosimea ta~lei se alege In funqie de dimensiunile ~i gremashytea construqleI

Pelltru aparatcle obi~nuite de radio se folose~te tabla de 1 mm (cifri oricntativa) Construqiile industriale folosesc dill ce III ce mai pu~in ~asiul metalic acesta reducindu-se la o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDrishymate Realizarea malluala circuitelor imprimate est~ posi shybila lnsa pretinde mai multa atellie 0 gre~eala de grashyyare ne mai fiind reparabila Se POt folosi In loc de ~asie ~i simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose ~i

Colee capse pentru sus~inerea pieselor acestea se POt folosi numai lcolo unde nu exisra posibilitatea unor perturba~ii sau influshyen~e extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din reshyceptoarele cu tranzistoare)

$asiul indiferentde categoria lui este prevazut in pills Cll diverse dispoziti ve de fixare ca reglete izolante cu capse ~i cose col~are gauri izolatoare de trecere etc Toate acestea contribuie la ob~inerca unei bUlle rigiditati a construqici [actor impnnant 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apashyratului

12 REZISTENTE 1

In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir rezisrell~de chimice ~i mai ra r celc bobinate Fiind 111ici ~i U$oac relisten~ele chimice Slnt sus~inute nUl1lai de firele de conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi In cazul circuiteshylor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conducshytOare lungi rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la cJre plead conexiul1ea lunga unindu-se cu altele prin legarc 111 form a de cablu prin introducerea firelor In inele ob~inutc prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr Uneori pentru a asigura 0 buna izolare rczistenp se intro-

J Vz i ~i iu crarea Piese ~i construqii radi o Re7isroJrc CU1k l1 shyllo~rc llch ill d mg I f1(Jgt lU i 13U((I(c51i Editu tmiddot hnid 1lt)(9

6

~lllCl intr-un tub izolatOr acest lucru este perm is numai cu rl i~tc ncle prin care -nu rece un curent loare sa provoace

j Ilcal7irea lorRczi5ten~elc de putere mal mare prin care trec curen~i

Inlplgtrta n~i au dimensiuni mai mari ~i uneori sint bobinate ct~ tca trebuie fixate de psiu prin col~are sau ~uruburi care 111( prin interiorul suportului materialului rezistiv

Ro lul rezisten~elor Illtr-un montaj este destul de variat hie servesc 1a alimentarea circuitelor la separarea lor ca sarshydna la ie~irea unor ctaje pentru stabilirea anumitor curen~i lI tcnsiuni in unele puncte etc Rczisten~ele fabricate in ~ara noastra slnt de ti pu1 cu carshy

lh) 1 pelicular avind toleran~a de 5 (E24) 1000 (EI2) ~i 2CJl II (E6) ~i puteri nominale de 025 05 1 ~i 2 W $irul de Illr i pentru scara E 24 este urmatorul 10 111213151618202224273033363943 47 51 56 62 68 75 82 91 pill s multiplii zecimali A~adar

iN ~I

~I ~I

11]

liR r c f02f Rc 1026 (cf027 Rc f028 O2S w ---oy- - -w- 2w

Fig 11 Gabariee rC 7 istcnlclor LlRS

nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica Cl llcbu ie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea lIccsua Gabaritele celor patru tipuri de rezisten~e coresshyplIllzitoare puterii nominale se vad ~n fig 11

7

Colee

Valorile pe rezisten~e se noteaza prin patru inele colorate Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii

inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 11)

Tbehtl U

I ~ I

o I J I I J I I 5 I 6 I I 1 I

-L _ II I ilOI 0 117 I 10 Q fOb

turu chfJI-I lil 10

r Ire disc illlrcle se coloreaza 1 1 ( CLI

11ltllteaza 1111 tc rial jllI ta roti ir(a riglei 11)lnd rigla i~c urie astfel il l1 rcle v loarea lIn int im IOdegC reduce IlIIa a I ehuie alese lui din Pc scheme lIl xim prill bar-area fig 13)

o 0 0 ~0 ~ I JI I -- - __

Fig 12 C odul culorilo r foJosil pm~ru fe islell le

Un dispozitiv de Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate reashyliza U$Or In acest scop se taie p atru discuri din pre~pan subshytire aVlnd circa 30 mJn diametru se Impart In sectoare fieshy

8

corespunzlnd unui inel din tabelul de valori Secshycu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieshy

tu~ valoarea corespunz1toare culorii Discurile se la rind prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal

plastic astfel ca sa se --- d f-- O f W u~or (fig 12) Foloshyeste destul de simpla

~02SWIn m1na se rotesc casa se vada secshy

dorite citindu-se direct ---i 0--- 0 5 W cautata tn 1l1cheiere ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W

mult puterea nomishyrezisten~ei de aceea ele

cOreSPUllzator locushy ---i t I f-2 W

mOl1taj In care lucreaza se specifid puterea --- V f--5W

admisibila (watajul) rcz isten~ei cu linilllc Fi v- 13 NorHea purerii rc shy

zisr ~ l1elo r

U CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj filtrare separare 1

C llren ~ior alternativi ~i continui sau elemente de acord ill circuitele radio In general clasificarea condensatoarelor se face in funqie de dielectricul Intrebuin~at condensatoare I U hlrtie cu hlrtie metalizata cu pelicula de material plasshyI ic cu mid ceramice ~i electrolitice Condensatoarele elecshyI roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj cele cu mid ~i ceshyr1 l1lice 111 radiofrecven~a iar cclelalte 10 audiofrecven~a deshyuplaje etc La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1 v(dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate pe fiecare piesa ri ind 0 inscrip~ie In acest sens De aseJllenea polaritatea estc (oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice nerespecshyurea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese In geshy

1 Vei Ilicrarea R o isroltlre ClI1del1 slt~roare Bobinc de 1ng P AJltl- shy1)1 Bllcurqri EditH a tehnic 19

9

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 5: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

este comun pentru tOate etajele din aparat In mod obi~nllit tOt psiul indepline~te acest rol

Tabla de fier de zinc ~i mai ales tabla de aluminiu COIlshy

stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea ~asiului Grosimea ta~lei se alege In funqie de dimensiunile ~i gremashytea construqleI

Pelltru aparatcle obi~nuite de radio se folose~te tabla de 1 mm (cifri oricntativa) Construqiile industriale folosesc dill ce III ce mai pu~in ~asiul metalic acesta reducindu-se la o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDrishymate Realizarea malluala circuitelor imprimate est~ posi shybila lnsa pretinde mai multa atellie 0 gre~eala de grashyyare ne mai fiind reparabila Se POt folosi In loc de ~asie ~i simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose ~i

Colee capse pentru sus~inerea pieselor acestea se POt folosi numai lcolo unde nu exisra posibilitatea unor perturba~ii sau influshyen~e extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din reshyceptoarele cu tranzistoare)

$asiul indiferentde categoria lui este prevazut in pills Cll diverse dispoziti ve de fixare ca reglete izolante cu capse ~i cose col~are gauri izolatoare de trecere etc Toate acestea contribuie la ob~inerca unei bUlle rigiditati a construqici [actor impnnant 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apashyratului

12 REZISTENTE 1

In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir rezisrell~de chimice ~i mai ra r celc bobinate Fiind 111ici ~i U$oac relisten~ele chimice Slnt sus~inute nUl1lai de firele de conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi In cazul circuiteshylor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conducshytOare lungi rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la cJre plead conexiul1ea lunga unindu-se cu altele prin legarc 111 form a de cablu prin introducerea firelor In inele ob~inutc prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr Uneori pentru a asigura 0 buna izolare rczistenp se intro-

J Vz i ~i iu crarea Piese ~i construqii radi o Re7isroJrc CU1k l1 shyllo~rc llch ill d mg I f1(Jgt lU i 13U((I(c51i Editu tmiddot hnid 1lt)(9

6

~lllCl intr-un tub izolatOr acest lucru este perm is numai cu rl i~tc ncle prin care -nu rece un curent loare sa provoace

j Ilcal7irea lorRczi5ten~elc de putere mal mare prin care trec curen~i

Inlplgtrta n~i au dimensiuni mai mari ~i uneori sint bobinate ct~ tca trebuie fixate de psiu prin col~are sau ~uruburi care 111( prin interiorul suportului materialului rezistiv

Ro lul rezisten~elor Illtr-un montaj este destul de variat hie servesc 1a alimentarea circuitelor la separarea lor ca sarshydna la ie~irea unor ctaje pentru stabilirea anumitor curen~i lI tcnsiuni in unele puncte etc Rczisten~ele fabricate in ~ara noastra slnt de ti pu1 cu carshy

lh) 1 pelicular avind toleran~a de 5 (E24) 1000 (EI2) ~i 2CJl II (E6) ~i puteri nominale de 025 05 1 ~i 2 W $irul de Illr i pentru scara E 24 este urmatorul 10 111213151618202224273033363943 47 51 56 62 68 75 82 91 pill s multiplii zecimali A~adar

iN ~I

~I ~I

11]

liR r c f02f Rc 1026 (cf027 Rc f028 O2S w ---oy- - -w- 2w

Fig 11 Gabariee rC 7 istcnlclor LlRS

nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica Cl llcbu ie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea lIccsua Gabaritele celor patru tipuri de rezisten~e coresshyplIllzitoare puterii nominale se vad ~n fig 11

7

Colee

Valorile pe rezisten~e se noteaza prin patru inele colorate Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii

inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 11)

Tbehtl U

I ~ I

o I J I I J I I 5 I 6 I I 1 I

-L _ II I ilOI 0 117 I 10 Q fOb

turu chfJI-I lil 10

r Ire disc illlrcle se coloreaza 1 1 ( CLI

11ltllteaza 1111 tc rial jllI ta roti ir(a riglei 11)lnd rigla i~c urie astfel il l1 rcle v loarea lIn int im IOdegC reduce IlIIa a I ehuie alese lui din Pc scheme lIl xim prill bar-area fig 13)

o 0 0 ~0 ~ I JI I -- - __

Fig 12 C odul culorilo r foJosil pm~ru fe islell le

Un dispozitiv de Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate reashyliza U$Or In acest scop se taie p atru discuri din pre~pan subshytire aVlnd circa 30 mJn diametru se Impart In sectoare fieshy

8

corespunzlnd unui inel din tabelul de valori Secshycu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieshy

tu~ valoarea corespunz1toare culorii Discurile se la rind prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal

plastic astfel ca sa se --- d f-- O f W u~or (fig 12) Foloshyeste destul de simpla

~02SWIn m1na se rotesc casa se vada secshy

dorite citindu-se direct ---i 0--- 0 5 W cautata tn 1l1cheiere ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W

mult puterea nomishyrezisten~ei de aceea ele

cOreSPUllzator locushy ---i t I f-2 W

mOl1taj In care lucreaza se specifid puterea --- V f--5W

admisibila (watajul) rcz isten~ei cu linilllc Fi v- 13 NorHea purerii rc shy

zisr ~ l1elo r

U CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj filtrare separare 1

C llren ~ior alternativi ~i continui sau elemente de acord ill circuitele radio In general clasificarea condensatoarelor se face in funqie de dielectricul Intrebuin~at condensatoare I U hlrtie cu hlrtie metalizata cu pelicula de material plasshyI ic cu mid ceramice ~i electrolitice Condensatoarele elecshyI roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj cele cu mid ~i ceshyr1 l1lice 111 radiofrecven~a iar cclelalte 10 audiofrecven~a deshyuplaje etc La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1 v(dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate pe fiecare piesa ri ind 0 inscrip~ie In acest sens De aseJllenea polaritatea estc (oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice nerespecshyurea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese In geshy

1 Vei Ilicrarea R o isroltlre ClI1del1 slt~roare Bobinc de 1ng P AJltl- shy1)1 Bllcurqri EditH a tehnic 19

9

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 6: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Colee

Valorile pe rezisten~e se noteaza prin patru inele colorate Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii

inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 11)

Tbehtl U

I ~ I

o I J I I J I I 5 I 6 I I 1 I

-L _ II I ilOI 0 117 I 10 Q fOb

turu chfJI-I lil 10

r Ire disc illlrcle se coloreaza 1 1 ( CLI

11ltllteaza 1111 tc rial jllI ta roti ir(a riglei 11)lnd rigla i~c urie astfel il l1 rcle v loarea lIn int im IOdegC reduce IlIIa a I ehuie alese lui din Pc scheme lIl xim prill bar-area fig 13)

o 0 0 ~0 ~ I JI I -- - __

Fig 12 C odul culorilo r foJosil pm~ru fe islell le

Un dispozitiv de Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate reashyliza U$Or In acest scop se taie p atru discuri din pre~pan subshytire aVlnd circa 30 mJn diametru se Impart In sectoare fieshy

8

corespunzlnd unui inel din tabelul de valori Secshycu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieshy

tu~ valoarea corespunz1toare culorii Discurile se la rind prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal

plastic astfel ca sa se --- d f-- O f W u~or (fig 12) Foloshyeste destul de simpla

~02SWIn m1na se rotesc casa se vada secshy

dorite citindu-se direct ---i 0--- 0 5 W cautata tn 1l1cheiere ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W

mult puterea nomishyrezisten~ei de aceea ele

cOreSPUllzator locushy ---i t I f-2 W

mOl1taj In care lucreaza se specifid puterea --- V f--5W

admisibila (watajul) rcz isten~ei cu linilllc Fi v- 13 NorHea purerii rc shy

zisr ~ l1elo r

U CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj filtrare separare 1

C llren ~ior alternativi ~i continui sau elemente de acord ill circuitele radio In general clasificarea condensatoarelor se face in funqie de dielectricul Intrebuin~at condensatoare I U hlrtie cu hlrtie metalizata cu pelicula de material plasshyI ic cu mid ceramice ~i electrolitice Condensatoarele elecshyI roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj cele cu mid ~i ceshyr1 l1lice 111 radiofrecven~a iar cclelalte 10 audiofrecven~a deshyuplaje etc La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1 v(dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate pe fiecare piesa ri ind 0 inscrip~ie In acest sens De aseJllenea polaritatea estc (oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice nerespecshyurea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese In geshy

1 Vei Ilicrarea R o isroltlre ClI1del1 slt~roare Bobinc de 1ng P AJltl- shy1)1 Bllcurqri EditH a tehnic 19

9

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 7: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

-

l

gtshy

-J ~ I

Wl lt

_J Colee

~ II I

-l-I

I 2

~

t

~f

LegoJuro 10 ormouro flleroor4shys

Fig 14 Condcnsato~re i 2 - con d c ~1 Wl r llcct roliti ce 3 - c u htnie

5 6 - cer ltt m ice

I

3

6

uleiadi 4 - cu 5ti rl) fl cx

1 I toate condensatoarele au notata armatura exterioara II ( dunga neagra se va prefera legarea ei la masa sau la

1III II ctui de poten~ial scazut De obicei la condensatoarele I ~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a

i l1 dcnsatorului In fig 14 Slnt reprezentate tipuri ~i noshyli de condensatoare ()coarece exista numeroase tipuri constructive l110durile

~I l ixare slnt diferite de la caz la caz De exel11plu con dcnshyh llPfl rele ceramice cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute 1 ~iitre firele de legatura cu cxcep~ia celor l11iniaturale cele

ll tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare In cirshyl Inde de radiofrecven~a pentru acord se folosesc con denshy

~~ 1rC variabile semivariabile sau semireglabile pentru l l~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri Conshy

1 ~II1ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoareshyJUI pe postul dorit axul lor fiind seos afara la un buwn dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea ll1b u n5ra~irii reglajului Constructiv condensatorul variabil ~l prezinta sub aspect normal sau miniatural dielectricul foshyII j [ fiind In mod obi~nuit aerul pentru prima categorie ~i dh e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua Azi In mod LLl rllt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) 11 111 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigushyIl l ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de preshy~ l1lare a schemelor De obicei SII1t interesante doua marimi

11 londensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima IHII 11ia ~i capacitate reziduala ~i capacitatea maxima Radishylllu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acopeshyril l de 0 gama din viirorul receptor Sc prefera totdeauna lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In 1r1 lei In seopul largirii posibilitatilor de reglaj

T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile adica se rq leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in lunq iune Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau d1ie speeiala trimerii neavll1d prevazut ax cu buton Din PUllet de vedere eOl1structiv condesnatoarele semivariabile se flt7 111td sub diverse forme disc izolat cu calit pht cu mica

~ tl in dric eu aer etc

11

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 8: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iwshylate cu colit sau aer In montaj condensatoarele semivariashybile Slnt meninute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul ~uruburilor capselor sau niturilor dnd all gabarit mare

~ Colee

Fig 15 T rimeri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta

Fig 15 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc

care constructorul Ie procura din comer~ Numai condensashytoarele ll1ici POt fi ill1provizate Pentru C1lva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de 1-2 cm Bobinlnd 0 slrma sub~ire de exemplu 03 111111

peste una ll1ai groasa de exemplu 1 mm se ob~ine un trimer care se regleaza prin debobinarea dtorva spire Dezavantashyjul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezenshytate Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica dupa aceea se cositoresc spirele lnue ele introdudndu-se In inteshyriorul tubului 0 bucaid de slrma de acela~i diametru cu gaura respectiva Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un trimer micu Lipirea se poate face cu lac in color sau celushyloid dizolvat In ace tona (fig 16)

12

l a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ~ IIIHJ foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului fl ll lti llsa torului Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc f IL l u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din Ili ) I il1ca discului

)

h~ Ir Tr im ri l(lIl [eqiltm Iti

14 BOBINE J

Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cirshy llilde acordate de la intrarea receptoarelor ca circuit de Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecvena ca 1I IIlsformator de impedana la etajele de putere ca element l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ

I30binele se realizeaza de carre constructor conform pului sau destina~iei sale Uneori se pot folosi ~i bobine

d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul caz If) l rte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenneshydi adi sau cele de ie~ire audio

eosebim doua categorii mari de bobine de radiofrecshy~lli a ~i de audiofrecvena Cele de radiof recvell~a au pu~il1e bullpire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au

1 Vezi lucrarca Picsc ~i Construqii radio Rczistoa re ConqcnsshyH WC I3obine de ing P Apostol [)ucure~ti Editura tehnic1 1969

13

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 9: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili cioasa sau permalloy In cele ce urmeaza se vor descrie m durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare

Bobine de radiorecventa in majoritatea cazurilor folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus de cali tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari adid cu illfluenta Intre bobine redusa la minim Bobinele cu aer se mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa Ca casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru frecvente mari trolit calit ~i azi unele materiale plashystice Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau celuloid lipit cu acetona infa~urarea conductorului se

Colee face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E dupa dateJe din descrierea construqiei

Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc poate face ca In fig 17 adid se practid doua gauri In carshycasa ~i se trece prin ele conductorul Clnd materialul carcasei IlU permitC gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~ushyrata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spishyrcle bobinei (fig 17) In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig 17 Moduri de fixare a capamlui bobinci

buie tillut bine intins Pentru ca spirele sa fie stdnse pe carcasa eventual se po ate impregna bobina In parafina cushyrata Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul undelor ultrascurte Ele au numai dteva spire din Slrllla

14

care se mentin la forma dara In timpul bobinarii III I) xt obi~nuit aceste bobine se construiesc cu spirele dis tanshy1 tc iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau deshy1 1 nt rea spirelor deformlnd mecanic bobina tnfa~urarea se i HL initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu diashyI L lr l1 putin mai mic ~tiind d1a scoaterea prin arcuirea spi-1IM diametrul cre~te Bobinarea se face spira Iinga spira 111shyIIu indu-se apoi bobina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de I j)ctele III fa~urarii se obtine astfel 0 distanta uniforma In-

IL spire Este important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la

I Ic~ terea numarului de spire la marirea diametrului la aproshypi crea spirelor la introducerea unui miez magnetodielectrie ill bobina ~i scade la introducerea bobinei In ecran la introshyllI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit la distan tashyIC 1 spirelor la introducerea III interior a unui miez de alashy111 1 CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea mductantei bobinelor realinte Trebuie sa ne amintim ~i h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe parashyklc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele cuplajul fiind inshyvcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa Cuplajul este mishynim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele 1~ ldar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespullshyi rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu)

Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea boshyhinelor adid Inchiderea lor In cutii metalice

Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frecshyvcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate boshybine cu miezuri magnetodielectrice care au avantajul ullui Factor de cali tate ridicat dimensiuni reduse dmp de dispershyic mic ~i ecranare u~oara In plus folosind lira de radinshyFrecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu carshyelse din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se bobineaza In vrac adid spirele una peste alta timpul realishy~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se consideshyra bil Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnerashydielectric are proprietati diferite ~i numaru de spire trebuie 1justat dupa calitatea miezului Apdar In datele din broshy

15

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 10: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

- --

- -- - --

TIJelul f 2

C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Litoral

BobillJ DlnlllllircJ ~ r

p i n middot Co ndu cro rul I relu l bobinajului

1--2 42 GlI Ern 0 2 C jiniec ell pas Intrarc U M - 1 2- 3 JC d e ( 5 Inm

1--2 I 15C BobifJaj mcillci ell Em 0 02- 2 2-gt h trMe U r r-gt secvilIni 4XY) -l-l x 19 PJr~

1_ 7 C ijidrjeL 3 -I 1 tgt I GlI Em 0 S I2-3 O eilmiddotatof ur-r

bull l III gaeVl

2] (j~ l E11 0 ) IRcaq it C i indr icL 4

1- 2 170 jn gale~ iO cib ror UL Gu Ero 0 1 r 5 2-3 1~ 80 + 90+10

s piire

CilindreisR~aqie C Em 0 0 1L 6

L 7 9C Gi limdnc li ~ 9 XO08 FI1

Cihndn-J3L gt n J Imiddotdm

IJS1- 2 9 [1 2 Idc= I Cih ndruc 3 2- 3

G lindrc J 5 Id~mIe 112

I SS 1- 2 Idem n 3~ I C lindnc 2II ~-~

)

Id ~m Glindncf_ 12 11I middotT

~ura por interveni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl dnd miezul fol osir are alre caracteristici

A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar bobinl circuirului de inrrare - care are un miez lung din ferira Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de bun a Insa prezinta dezavanrajul direcrivitatii adica recepshytorul trebuie rorir de la posr la post pentru a ob~ine sensibishylitate maxim a Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie

16

Colee

Ta belul [ J

ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I J rlcteristicile constructive

n ol)~ na I Denumirea

I I Imrare UL

I 2 1-2 UM2-3 Intrare

UL-UM

I Intrare UL-UM

I 1 O ltci lator U L-UM

I S 1shy 2 O scilator 2shy 3 UI -UM

I ( 1- 2 rI1 2shy 3

t shy FI1

1- 2 ruI X 2shy 3

I l) lL2

I 10 1shy 2 n3 2-3

I 11 Fl3

Nr I I spire I Condu crorul I Felul bobinajului

170 Lia 5XO07

20 Lia 5 X O07 95 Lia 5 X O07 Cilindnic pe

bar de ferira

9 5 Lia 5 XC07

8 Lia 9X S

85 Lia 9X OCS 3

84 Lila 9 X5 44 Li~a 9 XC S

----shy

i loi Ol 9 XCS C i111dnie pe earase ell mtez

64 Lia 9XG5 de rerira

64 Lia 9 XG 5

7 Iji3 9 X 0 5

64 Li~a 9 XOC5 61 Lia 9 X O05

17 Lia 9X CCS

ell antena normala In tabelele anexate yom da caractenstlshycile constructive pentru bobinele aVlnd ferite ore se gasesc Pl pia~a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi

Folosind carcasele respecrive middotconsrructorul poate realiza tLdea~i bobine sau al rele cu da te precizate lamiddot descrierea ~ c hemei

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bobishynl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recepshytorLlI Litoral)

- Pick rJ ci io M onra je simpl e 17

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 11: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

15 TRANZISTOARE 1

TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare de dimensiuni mi~i care a Inlocuit tubul electronic In toate funcshy~jile lui EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi emitorul baza ~ i colectQrul care ne amintesc respectiv de catod grila si anodul din tu~lIl electronic Tranzistorul difera de tub prin faptlll d nec~sira 0 anurnita plltere la intrale deci un cushyrent fn tilnp ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1shywlui In circuirul de comanda adica fara consum de energi e Pe scheme e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul linia gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul In mod obj~shynuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistorushy

Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rlnse ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ consllshytarea bro~urii Dispozitive semiconductoare de colecti v Stere R)

In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp Trtnshyzistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colector Majoritatea tranzistoarelor la lndeshymlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu exceptiJ cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn Se fashybrica 0 mul~ime de tipuri de tranzistoare fiecare aVlnd un indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCts numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant Astfel slnt tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa pentru preamplicatoare de audiofrecventa pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele schimbatoare de frecventa III unde medii si lungi si tranzi sshytoare de frec vente mari care se folosesc III unde scurte

RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In leshygawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi admisibili frecventa limita ~i coeficienwl 3 Acest coeficient reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu variashy

1 Va 1una~e1 Semiltof1d~IClOar~e ~i CJ~i l jzanea lor de ing E V1ishylill BlIc1re~ti Edi tufa tehnidi 1969

18

11 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa I ~u cit 3 este mai mare cu adt alllplificarea etajuui respectiv ~ IC mal mare

Exista trei montaje fundament~le de folosire a tranzisshylj l Ului ~ i anume montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intrashy curentului In etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea ill lrt colectOr ~i emitOr Acesta este montajul clasic cel mai Ik~ Indlnit Montajul cu baza la masa In care intrarea se face I II re emitor ~i baza iar ie~irea Intre colector ~i baza Montashy l tI cste mai rar folosit se Intllne~te In schemele ce funqioshylena pe frecven~e mari (vezi Amplifictor de antena TV )

Pnzinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa 111 eurent alternativ) de intrare mica Montajul cu colectorul 1 masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea IJl l r C cmitor ~i masa Acest montaj mai estc denumit 5i repewr J1lll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la inshyI 11re puterea In sa cre~te Impedanta de intrare este foarte JII H e ~i cea de ie~ire foarte mica Este folosit ca montaj sepashyI l lor Intre etajele care este montat anullnd sau mai corect 111iqorlnd inf1uen~a dintre e1e

i n montaj tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau ~ I poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor foshyI Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II lr1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura scuncircuituri SHI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate letc riora complet la 0 singura gre~eala Uneori la tranzisshy

lol rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare c folosesc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula

pe 0 paca metaica suficient de mare In funqionare transhyi ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbushy

ri lm bineln~eles dad nusurvin accidente Pu~inele date privitoare la piesele componente ale radioshy

ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa puizeze problema Rolul lor este numai de a forma un sucshy

jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile PCll t ru In~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

1~

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 12: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

buna reu~lta a construqiilor descrise poundn capitolul urmator sau poundn alte caqi ~i reviste

In cele ce urmeaza poundnainte de a Incepe descrierea C011shy

struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea practica a montajelor a~ezarea pieselor fixarea lor realizashyrea cablajelor imprimate construqia unui comutator etc

Colee

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

111 GENERALITATI

Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de ucru nrc de la bun IJlceput poate sa dea rezJUltare bune daca IndeshyIlineFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii 0 luerare rdonata bine studiata Inainte de efectuare scute~te de multe ~llplaceri ~i pierderi de timp ulterioare Aspectul ingrijit ~i curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un snoshy

hism ci 0 necesitate 0 condi~ie sine qua non de care depinde Ie multe ori performan~ele ridicate

A~adar cu ce incepem Cum e firesc cu alegerea schemei C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul rin d experien~a antefioara ~i cuno~tintele execultantului P entru l lCasta se aleg doua- treischeme se studiaza se compadi ~ i ~c alege aceea care a fost mai bine In~eleasa care a suscitat 0

imagine a viitOarei construqii ~i oare nu creeaza dubii execushyliln tului Odata aleasa schema trebuie aprofundata vazuta In pa~iu ~i alese ni~tc piese mai Intli oele mari - difuzoare

I ransformatOare bobine antene de ferita condensatoare variashyhile poteniometre ~i dupa aceea Vbne rindul tranzisroarelor rC7isten~clor condensatOareloT conexiunilor regletelor de I ixare etc Urmeaza procnrarea tLtturOr pieselor Este gre~it dc a incepe construqia Inail1te de a cMspune de wate piesele pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba ~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau sa nu se poadl fix a in locul prevazut ~i ltltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i dc improviza~iilor Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate 11I)i ccta ~asiul aparawlui A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la disshy

21

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 13: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile u i metalic sau pUicii izolante se stabilesc gaurile ncceshyl110d ul de fixare cu colpre prin lipire placi supon penshy

r17 is(cne cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de coshy~i scala aparatului Ab1ltl acum se po ate trece la parte-a

utica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care pil ate intui fiecare constructor se taie tabla peNinaxliol sau

I llerialul respectiv la dimensiunile necesare se dau gauflile ~i laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei Urshy

fix area pieselor mart - condonsatorul variabil transshy11 11I11 atoarele bobinele cu ecran poten~iomNrele ~i daca este

lIld c1ifuzorul Dupa aceea -se trece la cxecutarea cablajului I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor sus~1nute de conexiuni cum 11 11 rcziste1~el e condensatoarr-ele ~i la urma tranZJistoarele

Colee 111111c tcle de intllnire a mai multor piese sus~inute de cOl1eXtLini 1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Iia 0 cosa prevazuta apriori In I ~r ~ t scop Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau i 1 CfC fOltlrte supararoare cum ar

fi microfonia instabiJitltliliea fr ecshyI Illc i ~i posibilitatea scurtcircuishyIdol care pot fi fatale tranzistoashy11111 In cadlul aceswi bro~uri nu

pOL epuiza re~etele de con-I I uq ii dar se dau dteva idei

I Hi cle exomplu In fig 111 a dshy1 1 muduri de fixare a tranzisshyII lrIdo r pe placile de ma-I Iial izolant In placase practid

~allra In care se nituic~ te () ( P~~ pontJL1 fie-care pLinct de coshy -

lli hll1l rnarcat pe schema CLl lin

IWllC lgro~at la intllnlirea liniishyI ~lr - a-did lipire Capsele se pOt ~ 1 lfHOIi7a din ruburi sub~iri de

1111I alarna sau chiar din mine III ttli cc de pix diate buca~e1e ~i II fllile ca 1n fig 111 In prealabil

) I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~ i I te IU FJ xarea l ICS n

1)[ cura ~a de evenrtJLlalii oxi z i c _ fi x rgt m~i~~~r pe reg lace

~ hfYhJX777 8~XSXt8l

~ JiL_ ~

a

c

I 1 1clC

I ~i ll l I n

Inl

1 ll l1d

11l

I Wla

Fig 111 Fixarea p i~or 1n monlaj a - fix - n anzitOlre1orj b p un nc de fixare fad capse C plinCte de fjxare

ell cose d - fixare Cll capse diate din rczcrve de pix eu pasra 23

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 14: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

ce reprezil1ita masa ~i plln lipirea conexiunilor d cablajlll imprimat RadtioconstllIctorul care nu dispune de 1l i imprimate p oate realiza 0 fixare analoga Hicind pe parshy

IIt opusaa pEicii lin ochi de slrma ~i 1ipind strins de el lIrCshyecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik

oum se 111 ~ r va folosir ea ~~lfll- I ~ -

este redllsa la L( an r meind un mare

II l i1 laj economic ~i in- Placa dE manloj

posibiitawa uli~ei din Cd ~ ~LL

LI a V1ibra~iilor~~ d~ sirmaInd

l) iflzor~1 se pril~Je L IplC UrO

II ~ lrUbul plln il1shy1ll Inediul unor 5aibe Fi g II3 Fixarea lranSfor mltltoareor de FI

II pisla salI de plastic pron opne 1IC ~dc pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornaituri I k alde trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj f ~c faca in oaseta in mod anlaiog iar caseta sa fie bine lipid III i1l1binam sau elemente decoranive

Tn cal conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai IIIHe care devin foane suparatoare T oate par~i1e metalicc IIhlri adica carcasa difuzorului a condensatorului variabil la l1llie bobinclor ale conduotoarelor etc -se lipesc cu cositor I ( masa Nu se vor folosi a I~pire decapan~i industliali apa I lrC clorura de amoniu (~ipirig) ci numai colofoniu curat I ) Ica piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau rin razuire cu un briceag ~i se cositore~te folosilld tot coloshy

Nu este neaparat nevo ic de capse se pot imagina D mulshy~ime de moduri de fixare iata de exemplu In fig 111 b posishybilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei de conexiuni prin gaurile placii ~i oreaf(~a uno r ochiuri Cll un ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare tranzis shyware etc De~i simpla soju~ia cia un aspect compact construcshy~ici asemana ware cablajelor 1mprima te Tn asemenea cazmi piesele se fixeaza pe 0 parte a placii tar condllctoarcle pe c(ashylalta Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indusshytriaJe ia ta de exemplu 111 fig II2 clneva iffioduri de fix are a an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ aparate

I _ IDu ajizare

11

( 11111

jig I L3 Dupa

jl n or

11 1li l11

ll llllln d Ir r aceliipi

1 11 1iu o piesa necesara de multe ori este dispozitivul de fixat II lTIzisroare analog ISodu1ui de la tubuI1i Se poate improviza Ilane u~or un asemenea dispozitiv urmarind figura Il4 Se (acrica ~ase gauri de 2 Um diametru ~i placa de baza a monshy1 l iuui gaurile pot fi in tgtriungh~ oSau oricum cere tranz istorul

I t~ l)Cctiv Din tabla d e cupro alama sau pur ~i simplu tabla cosito-

I 11 de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date II figura se finiseaza marginile se indoaie 1n forma de U se

I flC p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se

La punctul a fer~ta este Plima ell lin inel de P c sau eauciue Intr-o degajare pralttieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a

Cole( distanware inure ferira ~i placa la b feriua nrece prin tr-o piesa de poistircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea

~ ltM a ~

b ciiso 1~~

d e Fig 112 ModuJ de fi x are a ferirei

la c un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl la d ~i e un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea ~i demontarea rapida

Transformatoarele de frecven~a intermediara miei pentru cablaje imprimate _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl

24 25

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 15: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Indoaie pu~in In afara apoi se trage pe por~iunea ramasa dreap ra 0 bucaid de middottub izolator PVc de lungime coresshypunzatoarc Cele doua lamele care ies din PVc vor sta apropiate fiind strln se de aces-ta dnd middotse introduce tranzistorul prin apasare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei de

conexiuni a tranzistoshymlui ral111111ud Insa strinse pe aceasta de 4ltDGgt~~~~ carre tubul PVc Lishypitura Cll casito r penshy

[ 204J42 ~ It~ tru alte conexiuni se

executa pe poqiunea(jroslme 0 25 03 de lame]l aflata Intre

cele d oua gauri pe parshyCol tea cealalta a placii

Se observa ca dispozishytivul este deosebit de simplll ~i cficace Se atrage Gten~ia asupra faptului ca pc timpul

Fig 114 Dispozitiv (soclu) pentru fi xa rea lipirii se scoate tubul orall7Dstoaroor de PVCaltfel acesta

se va largi ~i contaeshytul devine imperfect Se recomanda folosirea acestor socluri la frecvene mari unde fir ele de conexiuni ale tranzisrorului se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita oalitatea acesshytuia $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor treshybuic sa amintim clteva lu cruri T ot nimpul lipirii tranzistarl11 sctine de fiml care se lipe~te llU dealtul eu un clqte eu falci late 1n f elul acesta se asigUra 0 buna racire 5i eventualii curenvi provcnii din proasta izolare a oiooanului de lipit electric nu trec prin tranzistOare Pentru siguran~a se recoshymanda folosirea un Or cioean e de lipir pentru tensiuni joase ( - 24 V Incalzite la limita de tapire a cosi tO rului D e asemeshynea este contra indicata lipirea ~ i deslipirea in tmiddotimpul fun cshytionarii aparatului Fasonarea firel or de conexiune ale transhyz istorului se face inind fir ele Intre facile unui clqte lat in apropierea intrarii il1 capsula astfel indt locul Indoirii sa fie ]a margine a falcii clqtelui pemru a middotIlU aparea nlci U11 efort intre fir ~i capsula Pre c au~iile d e mai sus nu slnt exagerate

26

11m ar parea la prima vedere dar nerespectarea lor poa te Ili ce la deterioraIi cu efecte imediate sau in nimp

Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJe a inimului strict nccesar pent-ru abordarea construqiei Este Itccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri - Astfel sin t (lan e fol osiware Ini~i ere in radioreceptaare de Th BashyoI ~lrau ~i B Barbat Iniiere In electronica de A Moilea ~i d tcle din coleqia Radio ~ i Televiziune aparute la Editura

luhnica

112 CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema diEshyi ib pentru amatori in realitate insa este destul de simpla Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio II cupru pe ea Opera~iile necesare realizarij pElcii Slot urmashy

tl Mrde 1) trasarea 2) gaurirea 3) aeoperirea cu lac 4) corOshydlrla 5) spalarea ~i 6) indepartarea ]acului

T rasarea se face pe 0 bucadi de hirti e subire sau p e hlrtie Il1 ilimetrica respectind cu exactitate dim ensiunil e neccsare Sc tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor Sc pune 0 foaie de lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hirtia cu d esenul Ifm i sc traSeaza cu uncreionascuit ~i tare Loeul gauraor se 1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd jndigoul $i hirtia lt placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1shyIlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi Cuun puncta to r In(lrte ascutit se marcheaza centreIe gaurilor Orednd apoi la I ccutarea lor dinspre parlttea cuprara apasind foame u~or pc 1(Jr~hiu In general gaurilc penuru conexiuni au diametrul de I mm sau 075 mm Celelalte ofiificii se fac dupa nccesitate ()peraiaurmatoare acoperirea ou lac se p oatc face folosind II incolor duco lac de ungnii soluyie de polisuilfcn etc liil1iile se trag cu un tragamiddotw r de tu ~ o bi~nuilt t incarcat cu lac He a fost clilua t corespunzator cuuionor sau acctona SuprashyIqdt mari se acopera cu 0 pensula mid Straml de lac treshyl Illie sa fie uniform farl locuri neaco perjmiddotte 111 jurul gaUfilor traseaza un cerc pe care va ramlne folia pentru lipire

X0mplu de trasarc se vcde In fig II5 Paqi1e negre sint celc Ht perite cu hc care dupa corodare iraml11 cu folia metali ca

27

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 16: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

pe ele reprezen rind conductoarele receptorului Se Iasa sa usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce intr-o tava cde folosite Ia developatul fotografiilor ~i se toarna 0 solu concntrata de c10rura ferid Se agita din clnd In cind clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa Operati

v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e

I condensatoare intre ele Peneru 0 mai bLina In~elegere se j11 tn fig 116 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In I i ~ 117 schema electrid a apararului re~pectiv Se observa

Fig II S Trasarea unei placi imprimate

se considedl terminata oind middotau dispaIUt Wate urmele de cupru din paqile neacopcrite Penltru 0 observare mali preoisa se pri shyve~te placa prin transparen~a In faya unul bec Apoi sespala placa binecuapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aerisit ~i dldu~ Evenrua1 se poate llsca eLI un apalat de useat parul Dupa aceia se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpaculata Inmuiatl In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna llrme de lac Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad strmiddotatul de cuprmiddotu a fost complet dizolvat In 10curiJe neacoperite ~i nl a fost atins In locllirile acoperiue cu lac Realizarea montajului se face extrem de rapid doi se a~eaza piesele la locul Ior inshytrodudnd firele de legaturi In gauri urmlnd taierea ~i Jipirea lor una dupa alta

Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului imprishymat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze LlICIU1 este posibil dar pretinde pu~insrudiu N u se pot elabora ni~te 1eguli fixe dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandali De pilcla masa sc poate face sLib forma masiva in palDea de jos a fishygurii ca in exemplLi dat anteJrior Legatura de minus care alishy

28

Fig 116 A~e7 area picselor pc 0 placa imprill1ata

1 legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor Hljcte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare I plus (masa) minus ~i etajele urmatoare loll conclLlzie treshy

llllil desenata placa CLi piesele pe ea ca III fi~ura ~i t-rasate Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma dil turi $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor

Ilen cuvinte despre e1 Este vorba de un receptor special I 111lSit de radioamatori in cOTYJpeti~iile a~a nLimi te vina toare Ii vulpi Singura panicularitate fa~a de tID receptor obi~nuit

~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu 111 direqie pentru gasirea sta~iei de emisie Dc fapt radioshyltnatorii il1e1eg prill vlnatoare de vulpi gasirea lin limp cit 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - ascul1se In terCIl lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar

ll 1mai un astfel de receptor PrimLlI etaj este Lin arllplificator I I radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirecshylI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din Poten~io-111 ( tf ul Pl T2 este un etaj detector cu reqie care primeste

29

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 17: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

~ ~

lt--c=J-shy

~ middotc 1 v

0

middotc c

N lt J

~ 0 V

f u ~

oS

E ()

lt u

(f

0 gt-lt gt-lt

c~ r

([nnal dc intrare pe doua Cal direct din arHena magnetoshyIick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidireqional Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai InshyIt lI il singur sens Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se Jq leaza tot Pownii om etric din P2 Etajele T3 ~i T4 slnt amplishyiiCl lOare obi~nui te audio cu cuplaj RC Alimentarea se obiinc til la 0 batcrie de 45 V Ap aratu l poate de ve ni un r ecep tor ) h i~nuit cu reaqie inEiturind etajul CLi tr anzis to rul Tt inclLlshy I II L2 ~i raminlnd Lin receptor cu t rei tranzistoare Placa imshyIrimata ramln e a cee a~i aVlnd In plus clreva legamri in caz ul lI csra ncfolos ite

113 CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR

Imiddotoane mu It folosi te in aparaUura tranzistoriza ta nan 5-

1 tri ll atoarcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i i l l trC varie tate de tipuri Adesea se lntimpla ca radioconstrucshylt11lrl sa fie nevoit a-~i confeqiona singur tramformatorul neshy

ilr dispLlnlnd d e tole ~i sirma Prima problema de rezo lvat 1 [1 confeqionarca carc-asei ~i a doua bobinarea C onfcqioshyOlllta carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie Mashyill i LI ul folosit este cartonul subiire gcn caNe po~taJa din car~

I aie cele d oua piese care fOlmea7a carcasa pereiii latera li [ Ia nea mijlocie Dupa stabilirea dim ensiunilor cu elt mai

ti[ oIIl cxactitate se traseaza carcasa dupa cum se vede in I II~ 1l8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilor plin e InshyI tli ldu-se pe urmele celor punctate

Sc introduc d oi perqi laterali lnauntru ~ i sc IncioMe ma rmiddotshy lilc pentrLl lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i de alta perei ii bull Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrbere CLi ni~te coliare din aceshyII i carton (fig IIS 3) Deasupra se lipesc pereiii laterali I tlior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig IIS pct 4 Lipishy ~c face cu lac incolor lac de unghii vinacet sau celuloid t lnh at In acetona Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce l1[ iI~ J doua zi dupa care este apta pentru bobinare

Ihbi narea se poate face 111 vrac fara izolare speciala intrushyIII 1ltlIsiuniie de lucru slnt foane mici Totu~i Intre infa~urarea j1) 1I 11 umiddota ~i cea secundarase pune lin strat de hinie subiirc

3J

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 18: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Diswl 1 ~l 2 se

din pertishyebonit etc

grQsime P entrJ lungimi de unda se

trei gauri In discul 1 discurile 2

-discurilor 2 se ordinel urmashytraseaza un sinshy

se face gaura mijloc~i apoi celeshy

amshyele fiind

un ~urub la a fi siguri

pentru capse una in dreptul Pentru ca disshy

stea fixe ~i sa la rotishy

1se taie () marshyiIIIL d upa 0 secanta ca in I il L lr avind grija ca la I I (1oI 1ca por~iunilor drept il11 p inga fadl pic de

jI I in peretele lateral al 1p rului de fixare Fishy ~Ica se face pe middotun colpr llIp J cum se vcde In f14 I1 ra discurile fiind ~I ri ll se prin intermediul Iui arc Firele de legashy11111 sc lipesc de 0 P Htc bi dc alta a CDmutatorushyIlli direct pe capsele de

Je condensator iar la exterior se acoperil bobinajul strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele formatorului

PUfl

puv rt

lJfY 6

CoiloN

hg IIS ConfeqiDnarca carcasei d~ tIarnsformaror

I

1I1onevrarii pClechea de discuri vnfeqioneaza lnX textolit Ii 2 mm 1ILia

II HI

j 5ase In (hlurile lee In llC se tImiddot disc1 I tc pse simultan 111 I l ~ discuri I ills cu n 1 ( pentru i 1I1jficiile

11 t e xact q It ilalte I ill il 2 sa Il fic antrenate i j~ lui

[ lIl l l e t Eventual se pot Iii Il)i odata cu capsele ~i I ~ I ~ pentru Iipire

111Qlc radio lYfon[aje simple

114 COMUTATOR DE GAME

Este greu de prolturat comutatOrul de game sa sad radioco

COl1strUCtoru

II9 po lte

ct 111 a

tangcn ~i lt u~urin

care fad combina~ia de COlltacte din schema aleasa de structor Sc poalc insa realiza 0 construqie ingenioasa biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia middot 1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr poateadopta altele corelatc 111tLC cle ~inlnd COnt idcia principala a acesrui comutator

Pentru in~elcgcrca descricrii sa urmarim fig Jeclacomutatorul ansamblat 1 este un disc ce se plIrtind t11 d una sau mai multe bile (dc rulment) fac contact intre capsele discurilor 2 strinsc arcuit samblu Comutatarul se aqioneazalmpin gind Cll dcgetulmiddotdiscul 1 prevazut cu creneluri pemru

3deg

of middot It= e PZ~~

I Dc

-J-~I S - rgt~

ltgt

~ ltv ( ~ middot 11rXsectltXXXsectJJ

gt T ~

-0

~

Qgt3

e~ ~ 8

~

) 0

o~

~~

~ f I E ~O

00 - ~ ~

l) ~= -0 shy

o~

~ ~ lt ~ t

- I E o 0 U

0 1 ~ - shy-lt

~ middotir-- I-Llt lr bull bull

bJ~

~ ~ t

- ~ shy0-0shy

gI e gtlt

E 0

~Wi lt~j--

33

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 19: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Capirolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictuui nccesar de cuno~tjinle pn modul de a~e2Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radiotehni cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri priv-ind principiul de funqionare la momenwl potrivit lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplificare diw dupa careurmeaza descrierea sumara a principiului de fune lionare al receptoarelor sup erheterodina Se VOr descrie i continnare etajele din receptorul superheterodina ~tjjnd acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exisshytente Asrfel convertorul saru Schimbatorul de frecvenla poat fi folosit ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv amplishyficatorul audio poate poundi folosit penuru maroirea puterii de i e~irc a unui aparat portabil In condiliile de utilizare statica 111 fine etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un receptor com plet

lIIl RECEPTOR US

Cel mai simplu radioreceptor de US se poate realiza adopshydnd 0 schema eu trei tranzistoare Aceastaschema este u ~o r de re-alizat d e catre oricine falra prea muIte cuno~tiinle In radioelectronica necesitind numai rabdare m eticulozitate ~i mai -ales citirea atenta a descrierii

Suponul montajului va fi 0 placa de textolit pertinax sau orice material izolant bun rezistent la temperatura Dupa

34

I rasarea gaulrilor pentru punctele de fjxare sau trecere se rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig II I I Poate [i rcalizata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei reeamanda realizarea montajului -imprimat deoarece se In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare a conexiunilor I ~stc importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibrashyt ie poate duce la instabilitatea recepliei

Receptorul a fost concepllt special pentr-u recep~ia undeluf ~curte ~i mai ales a benzilor de radioamatori Primul eraj Il lcreaza ca de1ector cu reaqie Bineinleles Dipul acesta de ~ chema este destul de vechi -lnsa pentru inceput nu ne putcm lV1J1ta direot la construqia Unei superheterodine Rezultatel int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i 1 vind In vedere ~i cosnul de-sDul de redus

P rimul tr3lnzisror este runul din tipurile care lucreaza bin~ h frecvenle mari ([1 401 OC 872 EFT 317 etc) Punctul de iunqionare nu este pre a critic ~i se rezUJma doar la alegerea Ioistenlelor R j ~i R2bull Desigur un tranziswr cu (3 mare va da nzultate bune In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0 ircuitul de intrare este unicul circuitacordat din aparat

Tn general la toate construqiile cuprinse in aceasra broshy1ju ra circuitul de lintrare este un simplu circuit acordat LC Vlnd priza pe bobina sau bobina cuplara induoiv penrru clIplaj eu etajul de iJ1ltrare In receptor care poate fi un etaj l11plificator de radiofrecvenla un detectOr sal un schimbashy1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe Rolul irclitului de intrare este -de a alege din multitudinea de renshy-iU ll i induse in antena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai I)l cea dorita celelalte fiind l11ult atenuate totodata el aplid l(lsiunea selectara etajelor de amplifi-care ale receptorului IJc ntru detalii teoretice se recomanoa Iniliere In radiorecepshy[na re de Th Badarau ~i B Barbat aparuta la Edinura tehnica

Pen tru eonstruqiile practice datele circuitului de intrare 11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau Iata In continuare descrierea circuitului de intrare pentru reshynp torul us

Este format din patru bobine cuplateintre ele Bobina L[ ~( lcaga la antena ~i pliza de pamint Ansamblul L2 C[ C2

dctlrmina frecvenla receplionata C2 este condensatorul de lro rd care v-a fi prevazm cu un mecanism de soala ~i un

I 35

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 20: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

36

~ ~ gt C--~

~ ~ r

t ~

v

4

~ Clt~

gt

~ ~

~~

~

C~

~Cltlt-

~ ~ ~

4 ~

csT~ ~l_~_---=-=_- -_shy__-_-_-_--

)

~ ~ cgt

~4

+

ltgt-

~ 1 ltU

-a r J

v -a

o c v u ~ os E v

r u

Vl

~ 00

~

hUlon de aqionare In afara cutiei Un disc de pertinax fixat I l axul condensatorului este aqio nat prin friqiune de un ax 1) ( care se gase~te un inel din cauciuc fig III2 Pe d iscul de pcrtinax se vo r grada frecven~e l e dupa etalonare a aparatuluio I~ este bobina de up la j la tranzistor Radi o frecven~a ashyIllnge aici prin C3 Il l 5 nF Prin C4 ~i 1 4 se formeaza cirshylouitul de reaqie iocul S opreFe rashyJ iofrecvenp sa Ireaca dtre amplishy

PerffI~

A x de pofenli oml11

Co ve ue

Fig III2 Schema demul tiplncator lhri ell fncshy~i une pen tru scala

ficato rul a1udio fo rshymat din doua transhyiisto are D oz area rcaqiei se face prin poten~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de [cnsiune Condensatorul C4 se alege lntre 4 ~i 30 pF astfel ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl Tn locul unui condensator fix ales p nin tatonari se poate fomiddot losi un trimer ceramic eu var ia ~ia middotde capacitate men~jonata til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie Dupa ~llcul S middotapare aLldjofrecven~a pe rezisten~a de sarcina R3 ~i PJ bull C filtreaza radiofrecvenp ramasa Prion Rr Ru se aplica a udiofrecven~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T2 prishyIll ul amplificator alldio cuplat pe Tez isten~e ~i capacjta~i (RC) eu ultimUl tranzistor Tl A ~a dar acest aparat con~ine trei etaje un detector ~i douaetaj e audio La iqire se poate monta direct 0 casca sau un djfuzor prin intermediul unui transfoI1ma tor

J parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un ln sum sub 10 rnA

Mate riale necesare condensatoare Ci - 50 pF C2

20 pF C3 - 5flF C~ shy 4middotmiddot middot30 pF C5 - 100 pF C6 i ~ - 10 flF15 V C7 Cn - 50flF 15 V Rezisten~e Rl -

47 k Q R2 shy 100 Hl R3 shy 18 kQ R4 shy 33 kQ R5 -shy180 kQ R ri - sooQ R7 - 5 kQ Rg - 250 kQ Trarshyi istoa re T1 - OC872 (rI 401 EFT 317) T2 T3 shy OC811

37

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 21: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

I ~ ~

~ ~ L_J~l- ~ r ~ lt~

j ~ ~ ~) I ~

-C0--I ~ (5sr ~ 1 ~U JJ ~C) _

- ~ ~-l--J

38

OJ U

~

a l

U

J v

~ v ~ OJ

U

)~ u ~

-0

u

0 E u

o 0 u

~ lt)

gt-lt gt-lt

oil J-4

III2 RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor far prcshyten~ii prea mari dar apt de funqionare sub forml p ortabila cu antena de feshyrita COIlSUIll rBdus ~i u~or de executat se vede In scheshyma din fig HU

o astfel de schema funcshy~ioneazZ bine numai pe uncle m edii sau lun gi oferind ) putere de ue~ire In jurll a 01 W ceea ce este suficicnt pentru 0 buna audiie ia camera Greutatea unui ascshym enea aparat se ridid la 200-300 g fiind U~or de pur tat Sint neesare doua tral17isto3re de Inalta frccshyven~a ~i -trei de audiofrecshyven~a neexistlnd preten~ii prea mari in alegerea imiddotmiddot pului

Schema eJectrid con~ine doua etaje lucrtnd in radioshyfrecven~a a amplificatoare urmate de un detector eu

Iublare de tensiune ~i doua etaje in audio ultimul fiind un rtaj de putere simetI1ic Exisdl un singur cirouitacordat in I ccptor - oircuitul de intrare ceea a cOl1stituie un mare avantaj pentru constructorul incepator insa un dezavantaj pcntru selectivitatea aparatului Circuitul rezonant L10 C 1 ~c nfH pe bara de ferita

Pentru acoperirea gamei de unde medii ~i lungi este neceshynd( 0 varia~ie de capacitate de 5shy 350 pF Este interesant fap tul ca se po recep~iona ambele game CU un astfel de conshydensator datorita cipaOita1lil reziduale middotreduse

In cazul dad consDruc tolUl dimiddotspune de un condensator (LI ahe valori se efenueaza un caleul Ishmplu Pentru aceast3 Lrch uie sa ne amintim di ragtponul lungjmilor de unda recepshy~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre apacitatea maxmiddotima ~i minlimaa circuiwJui ~i invers proporshy

il11aLl cu raportul frecven~elor Admi~lnd 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunoi oapacitatea minima este 5 + 3= 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta Un raport de aproxishymatimiddot 45 ~i 45 = 67 Alegind ungimea de unda maxima rcceptionata 2 000 mrezuila cea lThlnima 2000 67 = 295 m Adid rcceprorul are banda continua de 1a 300 a 2000 m cclt a cc permite recep~iQnarea fadl nici 0 comutare a cel-or trei sta~ ii na~ionale 351 550 ~i 1850 m Pennru regilllnile unde SIn

s13~ ii locale sub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina r ~ nunind ]a recep~ia postului pe unde lungi

Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul~umigttOare trebuie rCllint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In hna tranzmiddotistorului amplificawr de radiofrecven~a Amplifishyc3warele de radiofrecven~a lucreaza cu cuplaj RC

Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu Illgrijire penDru a ob~ine middotamplificarea maxima posibila cu 0

a rfe de schema S-a ales 0 tensiune colector-emiwr de 27-3 V ~i un curootde 08-09 mAo PunClllJl de funqioshynare ales depincle middotde rezisten~ele R1 R~ Pe schema se indica Ic n iul1ile ce trebuicsc maSUlfate In fiecare punct Cel de al Llo ilca etaj este iderttic cu proimUlI Amplificarea ob~inura in radio frecven~a depinde oagtrte muh de frecven~a limi ta a uanshyz istoarelor ~i de coeficientul ~ Se VO l prefera Drmiddotanzistoare cu f recvenp limita peste 30shy 40 MHz astfel in sistemul RC 5e (h ~in amplifidri mici

39

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 22: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Etajul detector compus din 2 diode Di ~i D 2

condensashytoarele C6 Cs ~i rezistenta Rg lucreaza in schema de dublare a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL

Pentru d intilnim prama data notiunea separata de etaj detector sa ne amintim dte ceva despre eI In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie rezis shytenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioshyfrecven~a (Rg din fig IIL3) iar condensatorul inchide circllishytul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (Cdin fig IIL3 sau C11 din fig IIl3) Fenomenul deteqiei estes

intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea ~i descarcarea condensatorului adica varia~iile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtashytoare 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In lucrarea Initierc in radioreceptoare de Th Badarau ~i B Barbat sau In lucrarea Piese ~i construqii radio Semishyconductoare de E Vasiliu

Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_ troI De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 13 care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1gt

urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformatoshyrul T r2 ~i iqirea pe 10Q

In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4 ~i T5 se stabilesc la 15-2 rnA Caracterisulca de frecvenia a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare penshytru categoria aparatullii

Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa confeqionata din prewan sub~ire folie polistiren etc astfel ca sa poata culisa pe bara de ferita Numarul de spire penshytru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de 0 01 mm dublu izolata email matase De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea

40

fcritei a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere gama do rita

Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau pershyt inax de 1-2 mm grosime taiat la dimensiunile convenabile funqie de piesele folosite Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite pc plad Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosishytorest Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig III4 a ~i b Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii Pentru al imentare drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de 9V uzata Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa verishyficaJre a montajului In primul rind se masoara curentul general care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA Dupa aceea se trece la masurarea tensiunilor in raport cu plusul adicii masa pentru fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor Abateri de 15-200 0 ale vaJorilor date se considera normale La devia-

R

fug IlI4 a jvlomarea pieselor in receptoDul Cli amplificare di-eca

41

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 23: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

TTz

Tj

ittmiddot IlI4 b Monrarea piewlor In recepropul eu amplificare direca

~ii mai mari inseamna fie ca tranzistorul este necorespunzator fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare preshyscrisa sau este Intrerupta Dad totul este In regula se rote~t_e condensatorul variabil cu volumul a maxim se gase~te postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal astfel ca audi~ia sa fie maxima Eventual dad gama de recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce s-a proiectat ~i ce a rezultat se modifid l1umarul de spire allui Lj bull

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa 12-15 ore Ia parametri normali prelungindu-se funqionarea cu performante red use

42

Caseta se poate confeqiona din material plastic placaj Jll1bracat In vinilin piele etc dupa fantezia constructorului ~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala Se va prevedea ~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei eventual prin capacul din spate

1113 RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radiorecepror se poate construi foarte simplu dOle s~ cunosc middotschemele etajelor In pane ~i_ schema bloc Ormiddoticare con shyst ructor la Inceput se descurca muit mai u~or in scheme simp le iar un receptor complex poate fi considerat ca 0 suit1 de scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi legashylU ra de inrrare de alimentare ~i de iqire Asdel schema bloc a unui receptor supcrherterodina clasic sc vede il1 fig IILS_ Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcrshytor ul 2 amplificatorul de frecvena in termediara 3 detecshyt1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a 5 este sursa de alishyl11en ta re baterie sal dispozitiv cu redresor

De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig IIL13) in timp

H~JJ~ L-J

Fig IlI 5 Schema-bloc a rceprorului sllperhererodina

ce schema fie caru i etaj estesimpla Oricine poate lua 0 sUlta de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le ob~ine receptorul complex 1n plus sistemul prez inta posibishy

43

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 24: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

litatea alegerii etajului corespunzator -tranzistoarelor avute fa ra a fi obli ga~i sa urmarim 0 schema oarecare din care ne pot Jipsi anumi te piese In cele ce urmeaza vom urmari dteva middot scheme de blocuri funqionale ell tranzristoare indigiene ~i straine recomandate de uzinele produditoare pentru tranzsshytoarele respecti ve Indiferent de m odul In care se realizeaza aparatul trebuie respec tate regulile ~i recomandarile din capishytolul II

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ii etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US )L receptor cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina care POt fi folosite ca adaptoare la receptoare existente

a Schimbator de frecven~a (convertorul)

Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodina De fapt ce este receptorul superheterodina lntrebarea cste firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi sa-~i puna Intrebarea daca mai exista ~L altfel de radiorecepshytoare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i care este diferenp In ce le ce urmeaza ne vom margini numai la amintirea prinshycipiului superheterodinei Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ radiaza In spa~iu 0 frecven~a middotanumitasub forma de dmp electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita tensiune Aceasta tcnsiune esteculeasa amplificata ~i detec tatl in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqie P erfarshyman~ele acestor receptoare slnt limitate fiind foarte greu sa se creasca llumarul de circuite cu acord var iabil pe nui multe game iar selectivit3tea sensibilitatea ~i fidelitatea unui recepshytor este direct propoqionata cu nllmarul de circuite acordate Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezOlvat tehnic numai In cazul amplificarii unei frecven~e fixe Problema este rezolvata de receptorulsuperheterod~na care poateca pe un singur circuit acordat sa capteze fr ecven1a variabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~sshytece cu aceea a unui oSCiilator 10c3l asdel ca sa rewire 0

heterodinare de frecven~a fixa care poate fi amplificat3~ ~i prelucrata convenabil cu ori dte circuiteacordate rem Adoptind limbajul consacrat spunem ca semnalul incident din antena este mixat In etajul schimbator de frecven~a cu

44

oscilatorul local rezultind fr ecvenp intermediara Frecven~a intermediara rezultata trebuie sa pastreze toate calita~ile semshynalului incident - varia~ie de amplitudine frecven~a modushyl a~ ie etc Schimba toarele de frecven~a se bazelza pe p roprieshytate a elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua f recven~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re toate Cl)mbina~iile lor posibile La recepw3rele superheterodina oscishy1ato rul trebuie astfd acordatca sa fie fa~a de semnalul incishyde nt totdeauna pe 0 frecven~a mai mare cu frecven~a intershymediara

Schimbatoarele de freeven~a In aparmele tranzistorizate Sillt in doua variante 1) tranzistorul schimbator de free shyven~a lndepline~te ~i funqia de oscihtor 1001 2) sehimbashylo rul de freeven~a con~ine un tranzistor iar oscia toml loe3l ste cu tran zistor separat Ultima varianta este folosi ta 11

receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc Pentru 0 ilustrare mai buna a mcC1nismului sa urmarim

schema electrica din fig II 16 a carei eonstruqie este dese ri sa III paginile urmatoare Semnalul incident ajunge la amenl de

I 6Cs l~--middot T 11 r ~ ~ I j 7--shy

bull I 1 Ef r J21

I

tc ell -1 ) ~ I ( l ) -lt 11--~shy ) Ii 13 c l I ~rgt

T F vv Rz

Gu I +

Fig III6 Converror UM-UL eu EFT 320

r~ rita a~ez ata 111 cimpul respectiv ~i induce selectiv frecenp sla~ ie i pe care cste aeordatcircuiwl de intrare format din con shydensatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita Prin in tershymcdiul unui eondensator de separare C2 se injecteaza semnalul

4-

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 25: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

ciin oircuit la baza tranzistorului OscjlatOrul funqioneaza circulwl acordat In emitor ~i reaqia In colector In seric circuitul de frecven~a intermediara

A5adar luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu ar [1 cirwiwl de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa iar pen trd circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n J ar fi oscilatorul tranzistoml Indeplinind astfd simuhan doua funqii schimbator de freltven~a ~i oscilator local Acesta estc tipul de schema folosit In mod curent

111 cele ce urmeaza se va arata dteceva despre punerea 111 funqie probele ~i acordul schimbatorull1i de Jrecven~a D e obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile In diferite punet ale etajului Prima incercare la un aparat mou construit estc masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranzmiddotistorului In punctul normal de funqionare PoJarizarea se modifid daca eS1t

necesar din R3 schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supcshyrioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca mare 0 a doua Illccrcare este funqionarea oscilatorului care se probeaza cu un voltmetru sensibil montat In paralel cu R1bull

Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlceshyteaza ial tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in (15-200 0) In caz contrar osdlatoml au lUcreaza ~i trebui~ inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la pound]) Daca oseishylalorul ]ucreaza normal ~i cirouitele middotde frecven~a intermcshydiara au fo-st acordate se poate Inccrca fecep~ionarea cd pu~in a posturilor puternice locale Acordul circuitelor de intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fie Intre ele mereu diferenp de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl se face In doua puncte la capawl inflrior ~i superior al gamei

De exemplu la 0 fUnqionare pe unde medii inne 1500 shy~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor cum ar fi 550 ~i 1450 kHz in paralel pe C Vj ~i CV2 trebuiesc preshyvazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF Spre capawl de frecshyven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13 frecven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr (vezi acordul circllitec)] Fl) Frecven~eJe respective pot fj clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta p este bara Jc aimiddotta sau se poatelncerca acordul cu ajutorul

46

sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru maxim de recep~ie 1n lipsa voltmetrului acordul se face penshytru maxim stabilit In difuzor

Acordul pe uncle lungise face in mod analog iar pe unde scurte lntr-un singur punct

De remarcat fapwl ca awnoi dnd condensatoarele variashybi le slnt identice trebuie montat Inserie cu C V2 un con denshysatOrcare sa scada valoareaacestuia la cea necesara ceruta tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase) De obiai scheshymelecon~in aceste condensatOare

Convertor UL-UM 1n fig III 6 este prezentat un etaj convenor de unde medii - unde lungi cu tranzistont EFT 320 Acesta este etajul clasic cel mai des intilnit In conshystruqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune Je 9 V de la baterii pentru aparate tranzisrorizate sau doua baterii plate de 45 V inse-riate Comutarea UL-UM este si1l1shypia pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu doua butoane tip IreceptOr Turist care se gase~teln comer~ Cirshycuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de ferita lunga de 175 mm ynfa~urarea 1-2 con~ine 95 spire Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO07 1-3 190 spire acela~i conshyductor iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO05 Cele doua bobine se realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan sub~iresau foaie de polietilena fiind culisante pentru acord Condensatorul vashyriabil CV1-C12 are 0 seqiune de 280 middotpF pentru circuiwl de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator In cazul foloshysi rii unui condensatOr cu seqiuni egale se lnseriaza cu C V2

un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recomanshydata Pentru Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul vashyriabil C VJ un condensator C1 de 88 pF In patrald eu C V2 un condensator Cli de 220 pF Condensatorul C2 de intrare in etajul convenor este de 50000 pF tip disc Rezisten~ele de polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2=47 kn Rezisteil~a din emitor R = 22 k n asigura ~i ostabilizare termica Conshydensatorul C3= 20 000 pF leaga emitOrul la punctul cuvenit din bobina oscilatOrului local L2 care con~ine infa~urarile 1-2 ) spire 1-3 90 spiTe ~i 4-5 10 spire li~a 5 XO05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recepshyw arele portabile tip Electronica) Transformatorul de frecshyven~a intermediara se realizeaza pe 0 carcasa tip eu ferita

47

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 26: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

~l ecran metalic bobinajele 1-2 con~in 48 spire 1-3 130 ~pire ~i 4-5 4 spire li~a 15 XO05 Condensatorul C5 acorda Infa~illarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz ~i are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular Rezisten~a Rt= 1)0 n ~i condensatorul C6 = 01 (JF w nstituie un decuplaj suplimenshytar Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colecshytor-emitor de 75 V curentul de colector l c=O6 mA LJ punerea In funqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului Sf in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2 Acordul cirshycuitelor se reali zeaza conform celor descrise anterior

Convertor US de 8 MHz Tranzistorul EFT 320 poate lucra intr-un etaj schimbatoJ de frec ven~a pina ]a 8 MHz (fig IIL7) Comutatorul schimba recep~ia de pe L t cu ferita pe L2 cu antena eXler ioa ra

Rezisten~el e au accgtia~i valoare cu montajul precedent Condensatoarele au valorile urmatoan~ C t =56 pF C= =3-30 pF C7 =220 pF C8 =82 pF C9 =3-30 pF restul valorilor sint iden1ice cu cele din schema anterioara La fel

~ f l ~ Q

C ~- - T~--~ - 1 rshy

_ T

1

_ ~ f )

~) -

--11~ L 1

TL r 1 clL j1- rL Ii II - It

r-I O( -~ J0 c

~j( c~ir~ I JBplusmn

~ (f

~_~_~_ _ I___ Lshy_ _________~_____ _ _~ ~

11)ct ru Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 02 mm L2 con~in~ ) spire intre 1-2 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat Ie 0 02 mm tot pe [er ita de 6 mm Transformatorul de frecshyvcn~a intermediara L4 arc ace l e a~i date cu L3 din montajul precedent La punerea In funqie ramlne valabila acee a~i obshy~crv ati e In cazul lipsei oscila~ie i se in verseaza capetele 4-5 b 12 Gama acoperita es te 59-78 MHz Con vertorul poat 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle care nu au prevazuta )~~n)a J e unde scurte Pentru acestea se scade numarul de spire al bob in e-i de fr ecven~a intermediara astfel ca saajunga UI1shy

cl eva III un de medii In loemiddotul fara nici () recep~ie Infa~urarea -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita AlishyIllenlarea se pOMe face ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL

Rezultatelc ob~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COIIshy

lnor Colosit ca adaptor Cu 0 aultena teiescopica din cele iolosite la receptoarelc romJne~ti Slllt aduse In difuzor destuk pllsturi 111 gama respccti va

If J I

I Ibull bull -~ f_

~ ~ [v I ~ t

J

r fi L _ ~ bull ___~-

T shy-

1~J f T

I I i

11 (

I

~

~

l lil

Rs

Fig IIL7 Convenor US eu EFT 320 Fig IlLS ConVe rtor US cU EFT 317

curcn~Jl ~I tensunile L1 con~ine 0 bara de ferita lungime tip H30 pentru undescurte infa~urarea 1-2 conshy Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d~ tine 15 spire 3-4 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu tr ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig III8) emailat de 01 mm L3 are 1 spira lntre 1-2 36 spire intr~ se recomandJ folosirea tranzistorului EFT 317 drift de 1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz eapabil sa ofere rezuhate bune In unde scurte

48 49 + _ PiC5~ rad io-loJllajc ~irnp le

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 27: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele cuitul de innrare L1 (Ire 8 middotspire Intre 1-2 2 spire Intre 3-4 conductor cupru emailat de 0 045 mm Oscilatorul L2 arc 2 X1 spire intre 1-2-3 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intrc 6-7 aceea~i sirma

De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecvenei osoila torului Frccvena in tershymcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire 111trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3shy 4 lita de radiofrecventa 7 X 005 Datele electrice ale schemei sint tensiunea de alimentare 9 V tensiunea de col ector 8 V curenwl de colector 05 mAo Rezisshyten~c R1= 18 H2 R2=27 ko R 3=22 ko Rr 1500 R5=330 ko C1 = 100 pF C2= 10000 pF C3 = 100 pFj C4 = 10000 pF C5= 820 pF C6 = 40 000 pF ~i CV1 =CV2=

= 490 pF Punerea in funqie reglajul ~i acordul etajului sc face dupa descrierea anterioara

$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurte Indicatiile la folosirea ca adaptor sint acelea~i

Convertor 520-1630 kHz Pen tru radioreceptoarele miniaturale cu 0 singudl gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistolul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind schema din fig III9 Grcuitul de intrare comporta 0 antena de fermiddotita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm

Seqiunca dinspre masaa circuivului (L1) se realizeaza spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire Jita 30 X 005 partea 2-a a bobinei (din spre capawi cald) conshytine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm Aceasta parte este mobila pentrll acord Infa~urarea de cuplaj L2 se infa~oara pesTe partea liniara a lui L I la mijloc ~i contine 9 spire conductor de cupru emailat de 03 mm L3 este Goshybina oscilatolului 5i contine 157 spire lita de radiofrecventa 10XO05 pe un miez de ferita de 7 mm Prizele au respectiv 6 5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre Cs Frecvenp intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt acordat cu C9 de 500 pF iM L5 19 spire ambele bobjne cu litade 10XO05 pe un miez de felita Intr-un ecran de alushyminiu Tensiunea de alimentare este de 6 V Condensatoarele all urmatoarele valori C1-C2 condcnsatoare variabile ue

50

acord 25lt280 pF C3 Ct tr-imer 7 pF C5 -shy 200 pF C6 -

5000 pF C7

- 10fLF Cs=50fLr eg - 500 pF Rezistente R[ - 2 k o R2 - 25 ko R3 - 15 ko R4 - 50Co

~c]

-l I[ ~~FfOI~ ~ 5 t )(f L I d I OF

c I c9 I I ~ I

~-2~I 11~L-] fSl

i C7 (9 t --il---shy~l Cq t-fH

In Co- I

Tomslo p

RI

51r-o+ JOsp tlri

JhOOS

Lz J sprre -i 7 --C3 t 80 spire O Z8 ([rn ___

gt 301~__~ AeoN

Lf

Fig Ill 9 Con venor UM cu AF 101

Trimerii C3

Ct servesc la acordul ltircuitelor CLl condcnshysatorul variabil deschis dupa oum sc arata la sect Schimbatorul de frecventa de la ll1ceputul acestor descrieri de etaje

b Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul de frecvena are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezulshytata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI) Semshynalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecventl fixa Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convenashybiEi aceasta menire revine etajullli amplificator de frecventa intermediara care trebllie sa indeplineasca anumite conditii

51

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 28: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

trebuie sa fi e un etaj liniar adid tensiul1ea de iqire sa proportionata cu cea de intrare sa fie un amplificator selecshytiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien pentru 0 receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt mare ca sa asigure 0 buna deteqie un semna[ audio suficicnr ~i 0 sensibilitate saDisfacatoare receptolului In mod obi~nllit recep Loarcle Cll tranzistoare au am pli fica torul de f reeventa intennccliara compus din doua etaje Tranz istorul EFT 31 9 este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre venta intermediara Uzina constructaare recomanda schem tipica prezentata In fig III1o Schema contine ~i prim circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru convertorului precum ~i etajul detector

A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc diad suficiente pentru 0 buna selectivitate deci 0 buna sepashyrare a posturiJor Data fiind amp1ifiearea mMe nu trebuie sa existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~ 5i iqire Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc distanta intre baza ~i colector Lungimea fire10r depinclc in special de a5ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica adid la rind Circuitele deFI se prezinta sub forma unor cutiutc metalice care COn tin bobina ~i miezul magnetodieleeshytric al accsteia Cmiuta are rol de eoran lipsa ei dLlce la cuplaj Intrc bobine eeeace provoaca instabilitate sau ehiar autooseilatia amplifieatorului aVlnd ca rezult3Jt practic auclitic slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga tl montate Incutia ecran cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T - Electronica care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul EFT 319 Datele lor sin t urma warele Yr I are Intre 1-2 48 spire Intre 1-3 130 spire 5i Illtre 4-5 4 spire wate din eupru email at de 0015 mm Yr II are 50spire la 1-2 140 spiTe 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj SLlS iar Yr III arc 65 spire 1-2 140 spire 1-3 ~i 35 spir 4--5gt toate eu lit a 7 X 005 Rezisten ~cle Slnt de 05 W ia r condensatoarele electrolitiee de 9 12 V Dioda D[ este de Lipul EFD 107 P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2 R3 RG R7 ~i In oircuitele emitoashy

52

shy~I Cl

l

~ clt~

~ c~

~

~ ~r~ ~ +~

j Q c [

~~~ __ I ~ t~

~ ~~ ct

lt ) shy oi

+

~~~ lt3

0

c)

f-lt gt J

0

0

2 S lt

bull=

-lt c)

of

ii

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 29: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

relor se gasesc rezlsten~ele R1 ~i Rp care au ~i un dect stabilitate termica

Condensatoarele ~i scurtcircuiteaza (~unteazaC4 C 8 reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei lipsa lor duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii fel ~i condensatoarele C3 C7 asigura Inchiderea circuitelor radiofrecven~a din bazele tranzistoarelor Condensatoarde 5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare Acestea au menir cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF Dc obicei nu necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a

Amplificat des1ul de mult curentul de radiofrecventa e aplicat prin intermecliul inpounda~urarii 4-5 a cirwitului Yr I de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 care arc wi de filtraj cle radiofrecventa Audiofrecventa zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol mul sonor al receptorului de aici incepe aqillI1ea amplific torullJii de audiofrecven~a in procesul de demodulare apare sarcina cletectorului Ra 0 componenta continua direct pr ~ionala cu semnalul sosit dinantena rezultata din efectu represare Aceasta componenta continua este folosita pen controlul automat al amplificarii Din cauza fenomenelor propagare cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I care se aflaantena Efecrul este destul de sllparator mai atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu inlaturarea acestui dect Ii revine clispozitivului de con automat al amplifidrii Dispozitivul lucreaza astfel cle Id bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata este aplicata printr-un grup de filtrare suplimcntar C10 C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul cle frecventa inshytermediara Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oareshycare constant amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil de funqionare Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca atunei ~i semnalul de FI cre~te Ca urmare crqte ~i tensiUnea continua pe Ra rezultata din deteqie aceasta tensiune aplinra prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazlnd amplificarea Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea tenshysiunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a nishy

velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recepionat in lilcratura dispozitivul este del1umit RAide la reglajul automat I amplifidrii sau uneori CAA de la controlul automat al

nmplificarii Dioda D este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al ()Iumului Trebuie data 0 aten~ie deosebita acestei diode caci ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea )11 sensul de blocaj duce la Inrautatireasensibilita~ii 5i a selectishyvitaii receptorului Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc nLI slnt dispozi ti veobliga torii un radioreceptor pUt1nd funcshy

liona foarte bine ~i fara ele Amplificatorul descris nu estt unul dintre ccle mai simple

c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uzina construcshytoare pen tru tranzistorul EFT 319 Daca se line seama de recomandarilc poundacute singurul impediment estc alinierea cirshycuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asamshyblat ca un tot unitar Exista doua moduri de a realiza alinieshyrea adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz unul corect cu aparate un generator de semnal saL un simplu oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl 11 ra lici un aparat aC0rdul dupa maximum de tarie In dishyf lIZOr ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru senshysibil dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~ amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde

tranzistorizate Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rczistenp de sarshy

cina In cazul nostru RIJ Cu ajutOiulgenerarorului de semnal se aplica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz prin intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte feroshytrimerulcircuitului acordat Yr III plna cind voltmetlU1 indica un maxim Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i se acordeaza circuitul Yr II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Yr III Apoi se muta generatorul in bazaschimbashytorului de frecventa se scurtoircuiteaza bobina oscilatoruhii ~i se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-shytarea aeordului in ordinea Yr III Yr II Yr 1 Cind nu avem generator de semnal dar a vem un voltmetru se procedeaza astshyfel se bran5eaza voltmetrul in paralel pe Rg cu antena cupladl se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- caushy

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 30: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

rInd sa ob~inem 0 deviarie cit ma i mi ca la voltrnetru (cu cit esrc mai mare cu atlt mai bine) Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr III apoi Tr II ~i T1 I faclnclu-se ajustaj~ ca mai sus In tirnpul acordului circuitului Tr I prin aCeaSlJ Ill etoda se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Flccvenp pscilawrushylui fapr ltare se poate traduce printr-o scadere a illdica~ic i A~a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr I sc regleaza ~i frecven~a osoilatorului din buton111 de acord astral ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum

Cea de a treia metoda cea mai simpla ~i cca mai nepre cisa cOl1sta In pril1derea Ullci sta~ii locale puternice (care hil1cshyIn~eles se allde slabla punerea In funqie cu wate ca apashyratul este pe alldi~ie maxima din cauza circuitelor neacor date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In ordi nea Tr IT] Tr II Tr1

D ezavanrajul ultimelor doua merod e consta In primul rind ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frecven~a oarecare dar plaja de acord a circuitelor de frecven~a intershymediad moderne este destul de mica

Asociatcu convertorul descri s pentru EFT 320 ~i cu un amplificator audio adecvat amplifi catorul prezentat echipeaza lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna

c Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge tare sau Ince-t tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere Radioreceptoardc cu tuburi displlnde 0 pu tere de ie~ i re - care aqioneaza difushy7orul Jlltre 0 5 ~i 8 XI iar receptoarele tramjis to ri za te In tre 0C5 ~i 05 XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc de la baterii Este vorba de pure rea ofe ri ta diFuzo rului de catre amplificatorul de audio frecveI1~a a~a dar trebuie )~ ex iste un etaj amplificatoT de pu te re sau cum se mai spune etaiul final - pentrusimplul motiv ca acesta este ultimul dill radioreceptor C urenru l d e audiofrecven~arezultatdupa deshyteqie Intr-un receptOr fiind destul de mic nu este sufi cient penrru a excita etajul d e putere Sln t necesare Inca unul sau doua etaje preamplif~(atoare To tahtatea lo r formeaza amplishyfi catOrul de audiofreltven~a P enrru 0 audi~ie sarisfacaroarc adica sa redea atlt ba~ii elt ~i notei e Inalte se cere unui astfd

56

til amplifica to r sa amplifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In Ianda 200-4000 H z 1n cazul aparatelor portabilc sau pnpushylare banda largindu-se pe masura cc c1q re ~i clasa radioreccpshyorllui respectiv C urba care reda amplificarea I II fu nqie dL r rLcven ~a poarta clenum irea de caractcI istica de frecven~a ~ i ca ofera 0 imagine asu- -flV

pra calita~ii amplifi middot t Ilr middot middot catorlllui sau a Intr~- J1~ )i(~ gllllll recep tor DIn l~ ooeR 51gt ~ pUll et de vedepc CO[1- n r IU structi v am pli fica toru I Jeaudiofrecven~a nll cste a~a de pretcn ~i oi -11-shyca Sel de radio f rec- fld

Cn~a

I

Etaj de putere 2 W 1 r vv

11 10 Folosind tranzistorul FFT 212 In clasa 1 ~j un difuzor de 25 Q h~ III 1 E(ltlj de ptcrc 2 VI

sc recomanda schema ci in fi g IIUL Esre 0 schema clasid fha ni mic deosebi t Inteshyrcseaza II1Sa 111 mod speci al v alolil e recomandate de Fabricant

Transformator ul T con~ine doua Infa~urari Infa~urarea I es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in conductor de cuplll emaila t d e 06 mm diamerru infa~Llrashyrca II care se leaga direct ladifuzo rul de 25 Q con ~in e 73 spire conductor d e cupru emailat de 0 08 mm Seqiunca to lelor este de 20X20 mm 2 din tole siliciu de calitate supeshyrioara Este LIn eraj middot1ar Intllllit deoa1ece cOllsuma mult cLlrem 5i In pauze descarca bateriile Se re comanda la receptoarclc folosirc In au to tupisme tilde curen~ii de or-di-nul sutelor d e miliamperi nu cOnteaZa pentru bareria de acumulatoare D~ asemcnea pentru ob~inere a pute rii de 2 W (ceea ce Inseamna fo ar te muir nu uita~i ca un difuzor de radioficare aTe nl1mai 025 W) este necesadi 0 excita~i e suficiel1t de mare pe 0 impeshydan~a de intr3lre d estu l d e mica Aceasta Insemneaza ca Inashyintea acestui etaj tr ebll ie montat un preamplificator cu un rranzistor de 500 mW cum sin t EFT 130 sau EFT 131

Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor penshylrU aparaLeie tranzistorizate laautomobil Penrru aceasta este

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 31: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i Jifuzorul In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca reshyceptorul sa intre u~()r iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de accesibile LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW Curentul de colector al etajului de putere In absen~a ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca semnalului este de 11-15 mA iar al preamplificatorului lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzorul prin de 075-085 mA Tensiunile In punctele respective Sillt date comutare iar difuzorul estc de impcdan~a mare 8 Q sau chiar pe schema Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te mai mult)

La pUllcrea III fUllqi e middotse vor vcrifica numai curen~ii ~i rcrtsiunilc la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaje

Amplifieator audio eu dOlla etaje Receptoarele portabile alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai economic Cll consllm dt mai mic randament dt mai ridicat ~j dad se poatc consllma red us In rimpul pauzelor de semnal Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de

f~~

27kf2

~t ~ lt

fO()J2

Fig III12 Amplificator aud io cu dOlla eraje

I

I 6 -5 I

J5V

putere ~n contratimp care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare dedt un etaj simplu Schema con~ine doua etaje un p reamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de plltere In contratimp cu doua tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323 Un astfel de amplifieator economic se folose~te In radioreceptorul tip S 631 T construit de U7inele E lectroshy

din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de Q47 k Dupa neces ita te acesta poate avea 39-47-56 k Q Schema este dara In fig III12 Tensiunea de alimentare este 6V

mA RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu uncle medii ~i lun gi receptorul descris In cele ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol anterior fie ca receptor no rmal de casa Alimentat cu 0 tenshysiunc de 9 V aparaJtul consuma cca 10 mA In absen~a semshynalului ~i circa 30-50 mA la semnal maxim In schema este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator Recep~ia se poate face fie pe antena de ferita fie pe antena normala dnd este folosit ca receptor sta~ionar

Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0

recep~ie mul~umitoare a multor posturi Puterea oferita In dishyfuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare scazlnd la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd J 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V Casetaaparatului trcshybllie sa aiba dOlla ori ficii unul pennru po ten~iometrul de volum Cll InnrerupatOr ~i ullul pentru butonul de aco rd care va fi ~i scala Schema electrid estc data In fig III 13

Tranzistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a urmat de T2 amplificatOr de frecven~a intermediara urmeaza detectollIl Cll diodCl D 1 preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul de plJJtere Cll Tt ~i T5

Schema prezinta cIteva parDiclllarita~i fala de cele intllshyni te curent polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111 mod obi~nu it cu divizor format din doua rczisten~e aVlnd bala

59

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 32: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

I J ~

~ -tshy

)~

-0

2 ~ - OL

~

J

o ~ - v ~ n

n v

ltJ

c -

~ C)

-~ 0lt

~ ~~ ~ ~ -shy ~lti ~ 0 ~lt Th~1 ~

gt I I) - I

60

legata la punctlll comUil Din puncr de vedcre a[ cureTllu[ui cOlltillUU bashyzele lui T( ~i [ Stilt leshygate la masa tnSa emishytoarde DU P olariza rea lui T se face prin di v ishyzorul RJ ~i diodele D middotii )1 lnscriate tn sensul dlmiddot conduqie iar plusul ba teriei ajunge la masa prill R7 ~i Rs care asigura ) polarizare generala 1shyAceasta schema asigura 0

funqionare buna la mari varita ii de tensiune aceasta este secretul [uncshyiOllarii receptorului de fa 9 V ptna la tensi uni de alimcntare III jurul a 3shy4 V Billelllc1es d puteshyrea In alldi o frec vell~a scade muIr Diodelc D 1

D] In scns de cOllcluqi ~ alimell ta te prin rezistell a R- asigura 0 oarecare stashybilizare a tensi unii de po larizare Rgt arc rollll 1I1111

limirator de curcnL Foshylosind doua diode cu sishyli ciu tip U104 la 0 v ashyria~ie de tensiLine tntre 9 ~i 3 V pe diode apare ( varia~ie intre 16 ~i 14 V adid tensiunea de polashyrizare a bazei lui 13 este Jractic men~inuta la 0 vashyloare 1n jUful a 15 V Conduqia tranzistorului depinztlTd de polariza rc

(I1l1r 01 ~i 02 V fa~a de cill itor) iar cmitoru l fiind legat L 1ll 2Sa curel1lul prill rcz isten~e le R ~ i R~ va stabili dderea de tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la tcnsiunea pc diode mai pu~in tens iun ea de polarizare 11 adid 13-14 V A~a dar 1 nu lucreaza J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c dar ~i ca stahilishy

~IJ

cfl ~ f fi tgt

tgt

~t-15V shy

Cl

at I

9v 0 2 I 0 8 to

u-6olerle

Fig llIl4 Curba stabili zi rii tensiLinii de polari zare eLi diode

zaw r comandat de D 1 D] Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2

fiind -legate la masa Vor primi aceea~i polarizare rezisten~elc din emitor stabilind exact pUllctul de funqionare ~i deci cushyreorul prin Tl ~i 12middot Desigur montajul este interesant ~i p oate fi extins ~i la alte receptoare de asemenea nu estc ob ligaro rie folosirea diodei U 104 se pot folosi ~i patru diode cu gershymaniu U 26 cu rezultate mai slabe in general se prefera penshytru asemenea sch eme diode Cll siliciu ca re slnt mai termostabik decit cde cu germaniu Diodcle se pot alege Cll ajutorul unui montaj simplu Se Inseriaza cu 0 batcrie de 45 V 0 rcz isten~a de 5 k Q~i se cautii tipul de dioda la ca re 2-3 Inseriate In

sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa asigure 0 tensillne de 14-15 V P entru ilustrarea mai gdiishyware a eFecwIui se dau rezlI ltatele III graficul din fig III14

pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate cu 4 diode U 26 ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jocul c1iodelor ( I

rezistcn ~a de 1 kQ

61

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 33: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

- - ---_ -

tJs 7- ~O

e--

_

La folosirea 1I1l11i asltlJ1cnea montaj este necesara rezisshytenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de circuitul curentuilli continuu Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba ~i plllernie diswrsionata inlruel t dctecwrlll ar debiu pe diode 111 stare de conduqie

Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi raJioreceptorlilui Tranzistoarele T ~i T2 se aleg dintre tiplIshy

de 5 68 sau 10 ko CondensalOrul vaoriabil este un doi pe un ax de 11 490 pF (C1 Cs) Trimerele C2 C6 stnt de 830 pF tip disc pe calit Condensatoarele C3 C4 C10 ~i C7 din circuite acordate de radio frecven~a vor fi de buna calishytate Condensatoarele electrolitice Cl~lgt Co C15 ~i Ci 6 pot vashyria ca valori In limite destul de largi oricum tensiunea de lucru sa fie superioara celei de alimentare

Datele bobinelor wate se vor realiza eu middotaju w rul C0 11shy

ductorului din cupru emailat de 0 01 mm sau dublu izolal email-matase Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi In prishymul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta (vezi fig IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse Se pot pune ~i unde scune L3 contine 55 spire L4 5+50 Is 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi L6 55 spire ~i L7 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura

Transfor111atorul de cuplaj audio Tr 1 se realizeaza pe un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat de 001 111m pel1tru illfa~urarea I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co nshyductor pentru Infa~urarea II T ransformatorul de ie~ire T r 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 spire pentru Infa~urarea I realmiddoti zata ell conductor de 0 025 mm

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 05 cupru emailat pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul

Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiza din polistirell sllbtire jipit Cll adezivlIl special care se gasqte In librarii sall din cane po~tala lipita Cll lac il1coJor film dizolvat Ill accshy

~ L L

~Et8 ~ ~ Fig III1S Bobinele rec~plo rllilli supcrhclc rodina din fig IIl 13

tona sau chiar lac de unghii La fd ~i carcasele bobinclor L L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film eura~ata de emulsia fotasensibila sau de imagin e Carcasele sc confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita

Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de 15shy 2 mOl grosime dupa sugestia de asamblare data 111 fig IILl6 Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gabashyritele pieselor folosi teo

Pen tru aceasta se a5eaza piesele pe 0 hirtie respectind aranshyjamenwi din figura se stabilesc dimensiunile 5i se trece la taierea ~i gaurirea placii de pertinax Punctele de fixare a dioshydelor rezistentelor tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prcshyvazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

J

rile n 401-403 11 414 - 416 n 420-423 EFT 317 319 sau 320 [3 Tl ~i r ) sillt de tipul 013-16 n 40 EFT 351 151 sau chiar EFT 321 Dioda D J de tipul u lA u 26 D) D3- fL 104-2 buc sau u 26-4 bue Difuzorul este dinamie de 6-10 0 Toate rezisteJ1~ele Slnt de 025 W chimice se vor prefera eventual tip MLT valorile lor pot varia Intre anumite limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ulmeashyza R R(i pOt fi de 47 51 sau 56ko R[ R1 R7 de 13 15-17 ko RJ Rs de 130 150 170 0 potentiometrul RII

-I bOOHH(-fiOO)

-WlillI1

2080mm k600HH(- 500_~) 1+=+ I

shy

=3-- - _ - -+

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 34: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

c U

2 -

r ~

- shy~

l ~

middot 0

D oj v t

1 oj

a c ~

-D

gt-lt gt-lt gt-lt

bf (i

ora Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLishyLji de montaj wate piesele fiind pe aceea~i partc LcgaturJ intre D j ~i poten~iomet ru se realizeaza cu conductor ecranat ~i izolat aVlnd ecramll legat la masa La bobinc se va rcs shypecta modul de legare dat p e schema punctul rcprezinta sfl rshy~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In ac cla~ sens Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te face prin lipirea miezlllui de plad cu ajutorul uncia din solushy~ii k rccomandate mai sus Se vor scoate doua fire flexibilc din iia pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i dOLla pentrll difuzor Carcasa aparatuluise poate aalila din cutii de mateshyrial planic taiate ~i gaurite convenabil

Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplicashyrC J tensillnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform dateshylor din schema electnid ValoJmiddotjle sint date fa~a de plllsul bashyn riei nu fa~a de masa 0 diferen~a de 10-200f0 fa~a de vashylor ile Inscrise pe Schema nu conteaza la diferen~e mai mari trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare Tenshysillnea la R7 Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c D2 ~i D3 dad estc mult diferita Hebuiesc schimbate diodde

Tensillnile respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~ la 12 kn cllren~ii rrebuie sa fie deaproape 1 rnA

Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor se tlC CC la vcrificarea oscilatorului Pentru aceasta se scurrcircuishyleaZa capetelc bobinei L5 dad oscilatorlll funqioneaza in 1110mentul s()lIrtcircuitarii tensQUl1ea pc R[ scade cu cca 0 1---02 V Urmeaza acordul circuitelor de frecven~a intershymediad pe 465 kHz ell destul de mare aproxima~ie alinicshyrca circuitelor se poate face astfel seaplid antena ~i sc 111shycarca prinderea postului local sall a lInui post putcrnic dupa carc se plimba pe miezlIl de ferita mai Indi bobina J1j ~ i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L ~i L3

l cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului dschis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis Se aduce condensatorulln puncllll marcat pentrucondensaJwrul inchi~

frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i [2 pe al1tena d c fcrita pentru re cep~i e maxima daca opera~ia nu reu~e$tc

- P i ~ lt e rad io iunt ajc i mpl i 65

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 35: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

v izibila scala ~ i butoanele de reglaj sa fie accesibilc Il1trodushycerea ~i SC03rcrea rcccptorului trebuie sa se faca u~or pentn t a p utea beneficia 5i de at ri butul po rtabil Pentru receptoashyrde rran zistoriza te mici folosi re In turisme amp] ificatoru l eS I indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apashyra tu l nu pOt acoperi sgomo tul ~oselei sau ehiar al motorul ll i (mai a les la do i rimpi) In aeest seop amplificatorul a fo s p roiectat pentru 0 Tensiu ne de 12 V middoteum au majoritatea ulrisshymdor Calificativul ma re fidelitate Ill trebuie sa sperie p C construc tor I111 r)Cmai ve rsar deoarecc nu se fo lusese trans[or shym atoa re bobillatc special sau reaqii complica te a fost al easf o schema simpla Cll pu~ine reglaje ~icare execu tata coreet fu nqioneaza fara dificultate Fidelitatca marc se ob~ine prill ampJi flica rea liniara In banda 30 H z-IS kHz La pute rc ~l maxima distorsi llnile ajung ]a 5 Impedan~a de intrare 111 amplmiddotifica to r CSle aproximati v 2000 Q iar cea iqirc de aproshy

fl G

ap ropiat Distorsiunilc dcpind In caracteristicilor perechilor de tranzistoare P r imul tranzistor llicreaza ca defazor cu cuplaj R C urmawarele dO lla sint prcshyamplifia roa re simetr icc cupla te galvanic middotcu etaju l de purerc Regirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll ajutorlll poten~ io metrul ui semivariabil Ri de 50 kQ

R cgimul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz~ direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic in Ir-un mOlltaj de Curent cOJ1tinllu M ontajul 5e rea lizeaza p o plaea de d imensi uoi adeevate stabilite dupa middotsfaturile date la 1l1cepu tul bro~urii a~ezarea pieselor fadndu-se In ordinea Jin schema D eoa reee se luoreaza la il11pedan~e foam joase even-walde induqii I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blinshydarea aparawlui Intrarea in amplifica tor se poa-te face prinshyt r-un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc obinlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiificator de 1shy 2 f suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersului sau in jUTu l

smiddot G7

atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel1a l1ecesa ra (465 kFz) lone osc ilator ) i circuirul ueinlran 5e incearca d~n 10U Cll alt a pozi~ie a bobinei L- pe miez daca opcra~la llU da n ii acum rczu llate se schimba numarul de spi re al lui L1 - dad audi~ia crqte cu bobina spre mijlocul feritei trebumiddotiesc adaushygate spire middotiar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL scoasc spire Dupa term inarea opcra~ie i la sflqitul gamei sc trece la il1ceput 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 shyplel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i CGbull Opcraliil de middotacord sc repe ta de c1teva ori reveniml la lcepuwl ~i sUr ~ i wl gamei Urmeaza elalonarea seaiei ~ i apara ru l este ap l pentr u exploatarc oferind relultate l11ul~umitoarc fiind Ce l mai scnsibili In raport cu 0 schema clasid de aceea5i tali e

IIIS AMPLlFICATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuic sa neinfill en ~eze amplificatorul descri poate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ d e pllterc pcntrll un receptor tranzislorizat ponabileare Ya fi folosit In casa Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea lntr-o cascta de recep to r no rmal eu lin difu 70 r de calitate ia nceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln~l

xil11ativ 4-6 Q In funqie de tranzistor ~ i rcg il11111 a les Sch eshyma cste prezentata In fig IIL17

Materialde necesare 5 t ranzistoare 14 rC7isten~e 5i 6 cnl1shydcnsatoare conform datclor di n schema T ra n7is toa rele de ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi

tI ~ --shy

-T

ashy u Y 1

Fig lIT l7 Schema JI1JpJificatoru Jui

o middot 1

If- 1 ~

Ow

prin sonare cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai marc l11asllra de identitatea

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 36: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

sc putere sau mai coreet spus pentru amiddotcest montaj pina cin e punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate iar curentul de colector este lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas AB Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill

clasa B se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1 In acest caz procentul -de distoTSiuni middotcrqte 1a 1000 pentru o putere de aproximativ 1 V ~i 0 impedana de iqire de 6 D Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai informative Constructorul va regIa amplificatoru1 pentru minim de distorsiuni ~i maxima putere experimental calltind

68

p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111 control de 5 H2 In cazul alimentarii din baterii se poate reduce tensiuneaJla 9 V l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip sport ~ase elemente

IIJ6 AMPLIFICATOR DE ANTENA TV

Recep1ia televiziunii la distane mari prilejuiqte multe neajunsuri din cauza clmpului slab Slnt necesare antene de mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie In special

69

cu CLl un COll sum bateria de acumulatori muIr mai -redus Pentru tranzismare1c de putere s recom IndJ folosirea a cioua radiatoare In jur de 50cm2 confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

fJ-1u ril ~----t4--

I lblO (lillmfnII V -2mm

Il TI

Fig IITIS RadillOtre pent[ II [ranZ lSlQ ~1IT

conform schiei din fig nI18 Aceste radia loare mell1in temshyperatura tran7istoarelor in jurul a 40degC

Reglaje la punerea in funqiune R[ va fi a~ezat cu cursoru1 la capatul de jos adica spre baza la fel ~i Rg ~i R I III felul acesta se asigura Un middotcurent minim prin tranzistoarc Atenie uitind lmul din poteniometre calre colcctor pol ashyrizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni deoia tramistorului Se reg1eaza curentul de coloctor al prishy111ului tran7istor la 4-5 mA din R I bull Se trece apoi h oraju de putere ~i se regcaza din aproape in aproape pe rind R) ~i R13 pina cind obin cureni egali intranzistoarele d l

turismului La camping rezultatele fiilld comparabilc CLl cd~ ale receptoarelor wburi ea putere insa dil

2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzism arelc ioshy]lt )lt i1c

-+--shy - -

Se recomanda urmatoarele tranzistoare pentru T T j

percehi alese de EFT 125 EFT 131 AC 74 OC 74 AC 121 O C 318 san AC 117 penuu T~ T1 perechi de EFT 353

1 r fOOIf 12 Hi L

fT 5~F

O-iIHIshy OL

2kQ

~ ltkR I ( I

J-ig IIII9 Schema prclt1 l1lli i fictco) uill i

EFT 323 OC 603 AC 151 TF 65 OC 71 AC 71 la fel cu T2 TJbull

Eventual pentru a putea fi foJosit independent 111 alte scopuri ca amplificator de ghitara PU magnetofon etc se poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema din fig nI19 - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplificashytoare In aL1diofrecven~a ca EFT 323

111 acest caz aparatul se realizeaa 1ntr-o caseta adecvata

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 37: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face sim~ira prin lipsa de contrast defini~ie proasta sau cum SI

obi~nuie~te sa se spuna imagine cu purici Una din solu~i ilc adaptate este manrea sensibilita~ii televizorului prin adauga shyrea unui unplificator de antella Rolul al11plificatorului est l

-~

Fig 11120 All1 pli ficalOr de ~ll e l1 ~ T

de a primi scmnalul cle la al1tena ~ialduce la manl11ea nec~shysara televizorului pentru 0 imagine buna Nu rareori ~n C011shydi~ii bune de propagare amplificatoarele au adus il11agini de la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl shystructorului

In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplificaw r rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0

tensiune de 9 V av~nd un Consum de 5 mA care ~n cazul a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 via~a indelungad Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig III 20 Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa Semnal u[ este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul transhyzistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t format din Lh Cll ~i Ct Rejiste11~a R este montata 111 paralel pe L ) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bune transmisii de televiziu11e Lr cuplat indllctiv cu L 1l11preuna Cll c ~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare In cel de

72 se gase~te circuitul de sarcina L C C8 amortizat de RD

re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de 240 n

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor aldel pot apamiddot~

D I~ ~ -c=JshyI ~ ~~] ~ g r---lL-

reg~~()tj~ 0) ~ L L

-GJ-Q9 ~ Q--c=J-shy

Jig III21 A) u-el picdor ill ampliiica101lI1 TY

autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil Penshytru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd ln tre circuite) iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu exelel perpendiculare Eventual se vor ecrana bobinele L1 L ~i L Le Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material izolant pentru f recven te mari se recomanda teflonul ca re este si termostabil nedeform1l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul Dimensiushynea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm Toate conexi ushynile slot reduse la minim posibil Nu sc rccomand5 lipirea lranzistOarelor L U fire Iungi acestea taindu-sc la 7-10 mill lungime iar tranzistorul se introduce Il1tr-un soclu confeqioshynat A~ezarea pieselor este dara orientativ in fig III21 Reshyzistenele folosite Slnt de tip miniatura 01-025 W lasll1d lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 111 cursul lipirii

Bobina LJ con~il1c 4 spire cupru emailat e 04 TIm L1 ~ i L 6 spire cupru e111ailat de e 06 111m Lp 2 spire cupru email at de e 06 TIm LJ -5 spire de 0 08 TIm ~i Lt 7

aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ RezisshytenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir shycuitului rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi lishyzare termid a amplificatorului In colectorul tranzistoru lui

70

spire de e 08 mm Modul de confeqionare al bobinelor este ilustrat ~11 fig III22

Se observa cd grupurile LJ L2 ~i L LG slnt confeqionate pc carcase dc 8 ml1l la care se POt adauga miez uri de alama

71

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 38: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

din cele folosite la televizor In blocul de canale iar grupu I L L se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trimeri de acord Materiale necesare Rezistente R R6 -500 D R R7-24 kD R J Rs-10 kG Rs RJ-39 kD R I Rp-2 kD

IIIl j j If-- n L J Lt

~

I T(f (2Cb c rig IIIgt Bobindc aillplificarorlilui 1

R ro-1 kD COndellsatoare C j C-10 pF C -16 pF C JGI CG C8-500 pF C-20 pF toate ceramice de qimcnsiu l1 J miei Tranzistoarc D403J7 410 TJ41l [[415 fl 417 11 42 AF 115 OC 883 sau GF 132 amindoua acela~i tip

PUl1erea In funqic se verifid cu minu~iozitate montaju i orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor Aten~ie minus ul bateriei se leaga la masa Dupa aplicarea tensiunii se verifie curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u trebuie sa se Incalzeasca Cum radioconstructorii nu posed l generator de semnal sau frecven~metrll activ yom da 0 meshytoda de acord fara aparate se cupleaza amplificatorul b televizor eu acesta In funqie pe canalul 2 CoborIrea bifila d de la atena se leaga In paraJe1 pe Lf Cu R) desfacut de h capatul dinspre colector se regleaza LJ din miezul de alamJ sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast Fc)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie Dupa aCL il se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii e ll) ~i Co cu R1 desfacut ~i In fine se pune antena la lond ei ~i se acordeaza L2 la fel ca Li Dupa terminarea operaliei se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll antenl la locul ei Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczisshyten~ele ]a loe Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din acord

~)I

fin pe pOZl~la co recta de recep~ie A~l cum este flcut acorshydul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acorshydate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck la rga (eca 12 MHz hptul nu es te important

Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic Sc poate intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire adica sa treshybll iasdi adaugat sau sdzut la L ~i Li cite 0 spira f unqie de ca pacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite

Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l penshytru aceasta LJ ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V iH cablul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram 1SC libere ~i 9 V

Pentru canalele 1 5 se pot ajusta bobinele deserise cu tranzistoarele recomandate Pentru canalele 6 12 sc pot folosi numai tranzistoare de fr even foarte mari Uill slnt tr lt1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411 ell x = 4C) U-iz

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 39: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

Capiroiul IV

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR A T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Fieeare middotradioeonstructor l~i amenajeaza un mie labora to r dotat eu seulele neeesare ~urubelni~e cle~ti eioean de lip it elee lrie etc Pe minimul neeesar de seule mai slnt neeeSlre ~i dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat pe care radio3l11atoru[ ] poale eonstrui singur In eele ce urmeaza se descriu clte 3 apat ate indispensabile constrLlctolldui care fo l o s e~tc- tranzisshyw are tre i dispozitive de Illice-reat tranzisroare ~i un voltmerllI sensihil Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd transhyzjs ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu mai pentru tuburi) este necesar ca radioconstructo rul sa-~i Clll shy

struiasd mai lntii un astfel de dispoziti v pentru a avea cershyritlldin ea ca ltranzmiddotistoarele folosite In consuruqiile reali z3te lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei even tuale ne reu ~ i te

D e asemenea In realizarea acordurilor a polanizarilor ~i cri fica rea pUllctullli de funqionare oltmetrul sensibil eu intrarc de impedan~a mare este indispensabiL D esigllr radio shyconstrue to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee shysare - generator de semnal etc - care nu fae obieetul prt shyi cotci bro~uri dar a caror dcseriere poate fi gasita In eartca Aparate de masllrat eonstruite de radioamatori de in g Mishytiko Gh apar-ura la Editura tehnid L

IV1 DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Funqie de natura ~i complcxitatca lor di sp ozitivele de ~l ncerca t tranzistoare raspund I a urmatoarde In trebari DisposhyZiliv lIl cel mai simplu f unqioneaza saLi nu un dispozitiv mai

complex funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un dispozitiv de clasa permite maSllrarea In diferite punct( de funqi onan plltlnd ridica ~i curbde caracleristice

PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate cle primee dOlla categorii

Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cutie de ~igari din material plastic Pcntru accasta Stnt necesare JOlla dcmente mici de 15 pentrll alimen tarea recepshy 2kJ I toarelor Cll tranzisto are dOLla rezisten~e R de ~ 240 kQ ~i R2 de 3 kQ gt---j r trei condensatoarc C1 =

I ~ i e-copoundlt - ~_

= C = 0 05 (J F 6V 0 casshyca telefonica de rei is shy ~o jIr oJCr b(5J l(gt S un Intrerupa to r K (voi fig IV l) Placa d ~ mOllshy Cr OU rov tajse confeqionea7a din

pertinax taiat astfel ca sa ri~ n 1 Cd 11111 simplu di poz iliv de 1~c(rCll tra n7lt rna r

ten ~a mare (400of2) ~l

intre [ara joe In cutie rrin intennediul unui c01shypr se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd ~i lin soclu CO I)shy

feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lrashyiistorului In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpashytoru Clitia de plas tic va avea dccuplJrile respective as tfd ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll t ie

cest ciispoziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll shy

zisLnrul oscilcaza Slll nu In aucliofrecyen~a In casca aU in shydu-se un tOn inalr P o t fi Incercate wate tranz istoarele de radio ~i middotalldiofrecven~a de 50-700 mV ~i chiar cde de plltClC mica Insa numai de tip pnp

Fiind U~or ~ i de dimel1siuni l11ici aparatul es tc ponabi l dad se gase~te 0 casca miniaturala de Illarc imp~dan~a

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or PCn l rLl aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care sc mai pot Jolosi dif1l7o rul transforl11atorul de iqire rranshyzistorul de pULere transfonnarorul de cuplaj audio citev reshyiistel1~c ~i dOlla condensatoare iparatul indica daca tran zisshy

75 74

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 40: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

toru funqioneaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10 I

coeficien wI ~ Sche ma cleetrica este data 111 fig IV2 D c fapt aparatul conine un generator audio eu tranzii-

10nl l de masurat middot5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n de 3 V C uajutorul poten~iometmlui RJ de 10 kG se realishyz ca7a rcaqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc aude tOilu l In difuzor

T

)~ I I lI I 11-l I~I il (i ( l [ t ~ )-) ~

1 J t i~ - F (~rlt j f 1 t~J J 1 (0 1 1- I1 I ~ ~

lt i n ( gt-4 -

( I r r - ) rlR I I~ f) Imiddot i v [1 fJOQ

~If( _ ~c + Ii U J-j~middoth

- c ir If(]) b - -shy

Fig IV2 DispoziQV de lAlccrclt1l e om nu don u-un receptor de buzlInar dlmiddot(crioarat Schcl111 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iometrlJl u i e)cfieien tu I de amplifieare ~ In partn de jos pe schema a potcn~ioll1etru lui cs-te minim iar dnd eursorul se apropie de partea sllperioara estc maxim Scala poten~iometrului se poaL garada imre zero ~i 150 aeestea fiind limitcle de masurare ale aparatului Ca idee eOnstrllc-ti va sllgeram montarea poten ~i ()shymctrullli iar In IOeLd eondensatorului variabil gradind scab in cocficien~i ~ iar In panea supenioadl a aparatullli sc O1 onshy[eaZa trei borne pentrll prins tranzistorul de masurat (fig 1V3) T ransfonnatorll l Tr este transformatorul de cuplaj audio iegat lnsa invers adicil II este Inpounda~urarca care in vech iu l11() l1taj se aml In co leero rul tranlJistorului amplificator audio iar I estc jumatate din seeund arul transformatorului dcfazor adica un singur hohinaj Se poate eventual folosi pelltru rcalishyzarea aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr P cntru pllncrea in funqiune a aparatuui se va hlosi Lin t rallshy

Iistor bun pus in IUCld cdui de incereat Dadi generatorul nu f unqioneaza se inverseaza cap-etele uncia din inpounda~urarile ILl i Tri Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recomanda fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat inshydustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

~ II h~ IV3 Asp~clLll J ispo2ilivului din fi g IV2

caciranlll poten~iomctrLllui Stahilirca punetului rcsptXliv se face astfcl la incepUlul masuratorii po ten~iometrul sc afla i l l

pOl i lie de valoare maxima adica eu cLirsorul in partea opuea t ransformatorului Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli pln5 incepe sase auda oscila~ia in difuzor Punctul respecri sc noteaza cu ~ cunoscut Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc Tn eazul cil constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI ~i np17 va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig IVA inserat lntre punctele a-b din schema originala Fara acest di spoziti v aparatul masoara numai tranzistoare pnp

Dispozitiv complex Dispozitivele mai pretentioasc de lncercat tranzi9toareeomPOrta un middotinstrument de regula un mieroampennetru care permite eitirea directa a mai multor marimi Un aparat eu instrument indicator se vede in fig IVS Aeest aparat permite masllrarea cllrentului iniial de eolector leo eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj

77

76

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 41: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

I ---shy1( 11 1 4SV

I I

~ o

+

L~~-8

Fig IVG S ChCill1 inv~r~r ll ui p ilinJ imiddotnh ~ llnl C ][ ~ d d mhu rll

pentru )untarea instrllmentului d~ l11lsurarea tranzistJarelor de putere (K2) Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc LLl

inversor ca In fig 1V6

78

rnasurarea coeficientului de amplificare numai In anumite situa~ii pentru care este etalonat dupa cun

de mica putere se pot masura la un O][(ent de baza de 50[1 A sau 10[1 A dupa cum Q estc mai mic

100 Pen tru tranzistoarele de putrc un curent de baza de 1 m sau

(3 gt100) CurentLd de baza se regleaza 470 kQ Cll comutatorul K[ pe poshy

Rezistenta R3 este pusa in montaj numai de baza la 1 rnA protejind astlel gre~id Pe pozitia de masura 3 sc cu instrumentul care se afla 111011shy

este ~untul de 5 rnA pcntru masurJshymica puterc R2 estc ~untul de 100 mA

putcre iar R3 este ~unwl de 1 01pound_ Aceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~

sa interna Valorile date sint valabile pe[1rru

~--- ___i I fshy _ ----lt

ri IV7 Dispul1cre piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

J

1l1t1-o cmic de plastic Intruclt prin circuite circula llum i curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale 0 idee de di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig IV7 Pe panoul frontal s-au scos patru borne E C 13 E emitorul

79

Aparatul se ali01enrcala de la 0 baterie de -+5 V ~i poate masura tranzistoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0100 mA prefe-

J7U Rt 0 -C

~ DP I j( II I 1shy t) - j 06 I ~~ shy( 6 I --~--

If 6~ J7 po

- _ --j

Fig IV4 Sohema comlll1 ri i pe rl ru r ig 1VS Sc hcmiddotn 1 lthspoziti ltld ui de mas ura I traInzisloarc pl7 p 511 11i rnisur l t tlr l urzilStoare

rahil eu ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlIltl pc poziriile npl7 ~i pl7p Comutawrul de masura K pre poishyt ia 1 alege schema pentru citirea lui lin pe pozitia 2 dctelshym ina curentul de bala 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea dintd a lui (3 Aparatul mai are ~i doua inersoarc pentru schil11shybarea polaritatii de masura ]a tranziSLOare npn K) $[ 1111111

I - -I---x

0__

Aparatul perrnite

ur l11eaza tranzistoarele

respectiv mai mare ca p unctcle de masura sint la

5 111A Wlt 100 sau di n poten~iometrul R de n ia 2 adica lu pentru a limita curentul tranzistorul la 0 manevra introduc ~unturiin paralel tat In colector Asdel Rl rca tral17istoarelor dc pentru tranzistoare de

de rczistenta un imtrumcm cle 01 mA ~i 660 Q Apararul se poatc realiza

r o 0 0 0o 0

ITA [ ( B c (]aJ) ()8 8 0 n p n

~ (OmA ImA

t

~ ~I A ~ Ifcsectfo

ltG o

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 42: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

fiind cl uhlat p CnlfU masu ra na lI~(i ara a tuturor tranz iswarclor dupa cum au l a mij loe blza ~au eo leeto ru l

CClI1truqia CSle sill1 pla~i IlU solieila eomentarii suplilll enshyt are Sa treeem Ja fo losina aparatului care este mai intercshysand I n primul r ind K l sc pune III poziiie eorespunzaroare tip ului cle tranz istn r l1pn sa L jmp J~ III pozi~ia corcspuozashylOare puterii tranzistOr ului p otc ll1iometrul in pozi~ie de curellt minim ~ i K J In p oz i ie 1 Seintrocluec tranzostollIl ~ i sc rnasoa rJ I 10 genera l sc apreciaza ca bune tral1zisroarelc care a u I sub 5 (1 A p en tEl cele de racliofrecven~a sub 20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucele de puterc Tranz iswarele ell euren~i m ai lllari Slnt socotite de la bun Jn eeput ea ll eeorcspun zatl)are Daca tranzmiddotistorul a trecut bill e prima proba se lreec la eea de a doua re-glarea cUrentlliu i de bna Comulatorul se r otqte pe pozi~ ia 2 ~ i cu ajutorul poten~iometrului Rr se regleaza eurentui corespUllzator tipului (10 f1 pc ntru pu terc mid CS Jll p cntru putere mare) Eventual cadranul lui Rio poate fi graclat direct 111 c llrell ~i Se treee Kl In poziia 3 $i se ci tqte (3 In cmiddotaz ca (3 es te mai mie de 100 atunci se revine eu KI p e poz i~ia 2 ~i sc regleazJ din nou Rr pentru eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11 A resshyp ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll preoizie

C adraltnul instrumenlului va fi rescris dupa indie~~iile d e mai jos Vor fi dOLla rlnduri de scari una superioara pentrl cLlren~i ~i una inferioara pen tru ~ Se etalonead ~i se traseaza mai lIltli cea superioara in eomparatic Cll un milial11permetru bun Dupa aceia se seriecea de jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1shy~ilor d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ lOt cw 5 mA (3 = 100 la 4 mA (3 = 80 Ia 3 mA (3 = 60 la 2 rnA (3=40 )i la 1 111 ~=20 corespunzator lui l ll shy= 50f1 A pentru seara de l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 cu 5 la fel ~i pentrl 0 5 mA 1a 1ranzistoarelc de putere

Aparawl poate fi pre-azur ell lnca 2 borne pentru a fi folasimiddott ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii seara 100 [LA - K p c pozi~ia I (1) ~i K2 pe tranzis to are d e purere mica scara 1 mA t pe poz i~ia 1 K2 pc pozi~ia trallshy~istoa rc de puterc scara SmA K pc pozi~ia 3 ~i K~ p e

80

p ozlpa rranzis toare de putere midi seara 100 mA Kl pozishy~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere Binein~eles ca sc poate adauga un eomlltator cu re7 istell~e realizlnd eu acela~ instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 DV In pozi~i a 100 (1A (fi g IVS) in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar 1 l

100 V

5017 V

+ bull mA

1DHJ2

middotshy-----lt0- o~--------------------~---

Fig IV8 Adaplor pemrll folosi rea rranzis rormerrului ca volrmelru

uni versal de masudi eu ca re se poate descu r ea destul de bine ln cOl1struqiile realizate

Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In curen~i se poatC ridiea eu aparawl deseris mai sus~i curba l c= f (h) adica euren wi de eolecshy 1r (1114

tor in funqie de curentul de baza P entru aceasta eu Ki In poz i~ia ~ se v ariaza curentul h citind dteva puncte ~i notind corespondentele Ie p e cashydranul instrumentului (care indica simuiran eu (3 ~i curentul de eolecshytor de fapt a~a se ~j masoara (3 prin wremul de eoleator) Punlnd - 1 _ _ _ _ J ---shy

I V hA (0 ( 4) 2 00 MOpunete e gasLte pe 0 1rshy Ao

middotmiddot5

~

J

2

f

tie miliIetrca se ob~jnc Fig IV9 Curba earacleristica Ir= U) curba dm fIg IV9 ridieata eu tranzisrormetru

6 - Piese r~dio Montaje si mple 81

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 43: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

IV2 VOLTMETRUL ELECTRONIC

iparatul prezindl 0 relistenta de intrare de oirca 200 kD V ~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trallshyristoriz atc Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel de la dispozitivul de lI1eereat tranzistoare (eventual pot fi eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator pemJu instrument) adid 01 mA ~i 6000 rezistenra interna In aeest cal rcz istenra interna este mai purin importanta pushyrind avea valo ri destul de departarc bra de cea recomandata Schema aparatului estc redata ]n fig IVlO Voltmetrul COIlshy

R~2701 ~B -=shy 9V

+ +

Fig IVlO Schema vOltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lranz istor ~i 0 dioda Zener pentru subilizarea tensiunii Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala de 9 V Dat fiind co nsumLiI extrem de redus bateria va avea viara Illdelungata Regimul de funqionamiddotre al tranzistorului este fixat de rezislenrelc RG R7 Rs R13 dintre aceSlca Rs ~i RIJ se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~l fel ea sa p oad fi reglate u~or eu ~urubelnira PotenriomeshytILl RIO stabilqte lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul frontal al apararului Cele einei rezistenre Rl - R VOr fi eu toleranre cit mai miei de asemenea R6 R 7 ~i Rp

De preeizia ~i stabilitarea aeestor rezistenre va depinde preeizia aparatului R ezisten rele de 20 ~i 56 M Q pot fi realishyzate prin inseri erea mai multor rezisten~e Se vor pref era rezistenre de tip MLT eare se gasese p e piaa Tranzlstorul OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte mie ~i ~ mare Dioda OAZ 203 luereazaea stabilizatoare de

82

tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun

Etalonarea voltmetrului se porne~te aparatul ~i punincl comutatorul Kl pe poz iria 25 V se rcgleaza mai intii RIo pentru indiearia ze ro iplicind In parald eu aIr voltmetru 0

tensiune de 25 V sc regleaza Rp ~i R) astfel ea acul il1strushymentului sa indi ee maximum Dupa arec a se vcrifica ~i evenshywal ajusteaLa 1111lul din RIO Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor pUl1cte din scali Se rceomandii 2 seari una pentru 25-25 ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V Se pot adallga ~i alte seari in flll1qie de p oiriile disponibile la K ~i de rezistenrelc adaugate

Cons-rrllqia va fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata

6

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 44: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

J3IBLIOGRAFIE

1 Badiralt Th ~i Barbat B Inmiddotiiore in udioreceploare BU(UTeli Edoturl rehnica 1964

2 Olarilt O Construqii rad io lbdioreceplOare CU t ranziSgtloare BuclIre~ ti Editura lehnid 1965

3 Stanciuiescu Gh AmplnficalOa r~ de audiofrecvena CU IlJT~J1ZislOare Bushycurmiddote~ri Ediwra rehlica 1964

4 MiUea A Rahine rado I311cure)ri Edilura tehn~d 1962

5 Olarilt O Chidul rldioal11atorului Bucurqti Edi tur a UCFS 1965

6 - IXSpozLuive semiconducware Bucure~i Edir-ura lehnica 1964 7 -

Revisoa Radio UR5S 1967- 1968 8 Revista Funbmatc~lr 1967-1968

9 Ristea J ~i Stan r CondnoltlJtOare Bllcureli Editura tehnid 1964

10 Cata]oage d~ piese radio )i tranzisloare LPRS

Redactor lng PAUL ZAMFIRESCU Tchnoredactor THEODOR IVAN

Dat la cules 26081969 Bun de tipar 20091969 ApaTlit 1969 Coli editorial 418 Coli de tipar 525 A 1658111969 C Z p~nl ru bpoundblioteciLe mar 621382 C Z penlTlI biblioteci~ mic-i 621

TiparuJ cxccuat la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu ) Str N Dalcescu nr 17

Republica Soc i li sta Romania poundilll ~r

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5

Page 45: Montaje Simple de ing Olariu Ovidiu

APARITII 1969 shytl 1middot

Ciclul Piese Ji constructii radio

Rezistoare Condensatoare Bobine

de P Apostol

Prize de pamint

de D Grigorescu

Semiconductoarele i utilizlirile lor

de Em Vasiliu

Montaje simple de radioreceptoare

de O Olariu

Tuburi electron ice

de M Bodea (in pregatire)

Instalaii de radiorecepie

de C lonescu

Mijloace de deflexie

de Gh Zamfir

Generatoare de

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

c c III-g J

C w

Ite lucr-ari

Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe autoshy

ehicule

de C lonescu

pentru autovehicule

audiofrecvenili

de G Bijeui Gh Stancu

lei 5