Download - Monografie filiasi

Transcript
Page 1: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

17

Cap.IV

ANALIZA MULTICRITERIAL Ă

PRIVIND STRUCTURA ŞI FUNCłIILE

ORAŞULUI FILIAŞI ŞI A TERITORIULUI PERIURBAN

4.1. POTENłIALUL MORFOLOGIC Teritoriul oraşului Filiaşi şi al localităŃilor rurale aparŃinătoare (FratoştiŃa,

Uscăci, Branişte, Răcarii de Sus şi Bâlta) ocupă valea râului Jiu imediat în aval de confluenŃa acestuia cu afluenŃii săi Gilortul şi Motrul şi ariile intrerfluviale adiacente.

Oraşul şi localităŃile rurale aparŃinătoare sunt aşezate pe stânga Jiului cu excepŃia localităŃii Bâlta care se află pe dreapta acestuia.

Arealul administrativ al Filiaşiului ocupă un relief variat care înglobează lunca Jiului, terasele şi fruntea interfluviilor de pe ambele părŃi ale râului.

Caracteristica reliefului în arealul oraşului Filiaşi este dată de faptul că, în evoluŃia sa, Jiul s-a abătut constant către sud-vest, săpând o vale asimetrică, cu terase numai pe partea stângă şi versant abrupt, lipsit de terase pe partea dreaptă (Fig.2).

Albia majoră a Jiului, prezintă un râu în stadiul de bătrâneŃe, caracterizat printr-o luncă foarte largă, meandre divagante şi despletiri, cu eroziunea laterală foarte activă şi diminuarea la maximum a eroziunii verticale.

Pe stânga râului, relieful coboară în trepte, de la podul piemontan al Amaradiei (35 - 200 m) la terasa 75 - 100 m, terasa 25 - 50 m, la lunca Jiului, iar pe dreapta, urcă abrupt la podul piemontan al BălăciŃei.

În acest areal, relieful este dezvoltat pe o structură litologică orizontală de duritate redusă (nisipuri, argile, marne şi loess) în care, carecteristicile reliefului sunt impuse de rocă şi de procesele complexe care se desfăşoară la suprafaŃa acestora (pluviodenudare, alunecări, prăbuşiri etc.) (Fig.3).

Lunca Jiului În sectorul Filiaşi, Jiul desfăşoară pe direcŃia NV – SE un curs foarte

meandrat, pe o luncă ce are o lăŃime de 3,5 -4,0 km, fiind abătut mai întâi lângă versantul drept, de la confluenŃa cu Gilortul şi până la Schitu, apoi până la Răcarii de Jos ajunge în zona mediană a luncii, pentru a se abate la marginea stângă a luncii în dreptul localităŃii Tatomireşti.

Pe dreapta râului, lunca vine în contact direct cu versantul relativ abrubt, care marchează limita Piemontului BălăciŃei, în timp ce pe stânga contactul cu

Page 2: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 18

interfluviul se realizează prin intermediul teraselor. Versantul drept al râului dintre Gura Motrului şi Schitu este afectat de alunecări dintre care majoritatea active.

Fig.2 Harta geomorfologic ă a zonei Filia şi (Stroe R., 2003)

Albia minor ă Albia minoră prezintă depuneri de aluviuni sub formă de ostroave, limbi de

nisip, grinduri de mal, mai mult sau mai puŃin fixate şi cu înălŃimi de 2 – 3 m, sau plaje laterale.

LăŃimea albiei minore este variabilă, de la 100 – 200 m până la îngustări de 50 m lăŃime, fiind prinsă între maluri înalte, estompate pe alocuri de depuneri recente şi întrerupte de grindurile afluenŃilor. În zona Schitu apare în luncă un martor de eroziune pe linia Schitu – Răcarii de Sus.

Substratul luncii în zona Filiaşi este format dintr-un complex argilos – nisipos, sub care se află un complex bazal din pietriş şi bolovăniş în masa de nisip, care stă pe argile marnoase romaniene.

Page 3: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

19

Terasele Jiului Sistemul teraselor Jiului în aval de confluenŃa cu Gilortul, sunt prezente

numai pe versantul stâng al văii. Terasa de 15 - 20 m altitudine relativă, se dezvoltă ca o treaptă aproape

continuă de la Floreşti până la Malu Mare, fiind întreruptă de la limita estică a oraşului Filiaşi până la Răcarii de Sus. Spre lunca Jiului, terasa este delimitată de o frunte în general abrubtă. Conul de împrăştiere al FratoştiŃei şi cel comun al văilor torenŃiale Iapa şi Apa Rece, coluvionează şi înalŃă podul terasei. La est de valea Cârneşti se îngustează şi urcă la 35 - 40 m altitudine unde este deformată prin coluvionare.

Forajul de la Filiaşi săpat în această terasă, indică o structură formată în bază din nisipuri grosiere cu pietriş şi bolovăniş care stau pe fundamentul argilos de vârstă romaniană şi care suportă nisipuri gălbui de circa 2 m grosime.

Terasa de 65 - 75 m altitudine relativă, apare doar la Răcarii de Sus şi Răcarii de Jos. Între valea FratoştiŃei şi valea Răcărele de la nord-vest de Răcarii de Jos, podul terasei este puternic fragmentat. Pe fundul văilor evoluate ca: Valea Lungă, Valea Iepii, Valea cu Apă Rece, care fragmentează terasa, se încrustează ogaşe corespunzătoare adâncirii actuale a Jiului. Trecerea spre terasa inferioară se face în general lin.

Terasa de 70 - 80 m este prezentă doar între FratoştiŃa şi Filiaşi, fiind puternic fragmentată de văi torenŃiale ramificate.

Fig.3 Profil transversal litologic în lunca Jiului între Bâlta şi Filia şi (Stroe, 2003)

Morfodinamica versan Ńilor Dezvoltarea proceselor geomorfologice actuale este strâns legată de

morfologia reliefului reprezentată prin gradul de fragmentare pe orizontală, energia versanŃilor, lungimea şi valoarea înclinării acestora. Astfel, apare evident faptul că degradările se produc în general pe pante mai mari de 5o, iar amploarea lor creşte proporŃional cu declivitatea.

Page 4: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 20

PrecipitaŃiile prin distribuŃia acestora în cursul anului şi mai ales frecvenŃa ploilor torenŃiale, corelate cu tipul de vegetaŃie constituie un factor esenŃial de care depinde declanşarea proceselor de degradare şi ritmul lor anual.

Prăbuşiri şi alunecări de teren Prăbuşiri şi alunecări de teren s-au înregistrat pe versantul drept al Jiului

între Mânăstirea Gura Motrului şi Bâlta. În localitatea Bâlta au fost afectate de alunecări pe partea dreaptă, strada Codrului, zona caselor Dragomir Marin şi pe strada Pandurilor, ieşire spre Gura Motrului pe partea stângă.

În satul Almăjel, există riscul de alunecare în zona centrală a satului, pe partea dreaptă.

Fenomene de risc geomorfologic şi riscuri asociate acestor fenomene Prin fenomene geomorfologice de risc se înŃelege ansamblul proceselor

geomorfologice endogene şi exogene care, prin intensitatea de manifestare, extensiune spaŃială, durată şi frecvenŃă, caracter relativ temporar sau permanent, au un anumit impact asupra condiŃiilor de mediu, asupra activităŃilor economice şi asupra componentei sociale, concurând la modificarea geocomponentelor, cu efecte vizibile în peisaj. În acest context, fenomenele de risc geomorfologic din zona Filiaşi sunt reprezentate de:

• seisme; • prăbuşiri şi alunecări de teren; • curgeri noroioase; • şiroire; • ravenare; • torenŃialitate; • agradarea albiilor; • eroziunea şi subminarea malurilor; • meandrare.

Iar ca riscuri asociate se pot menŃiona: • risc hidrologic:

- inundaŃiile; - emisia de poluanŃi în ape; - schimbarea chimismului apelor.

• risc climatic: - emisiile de gaze şi pulberi în atmosferă; - secetele sau/şi ploile abundente; - ceaŃa.

• risc pedologic: - înmlăştinirea – gleizarea – pseudogleitarea; - pierderea fertilităŃii solurilor.

• risc antropic: - pierderile de vieŃi omeneşti (în seisme, inundaŃii, alunecări de teren,

accidente rutiere etc.)

Page 5: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

21

4.2. ZONAREA SEISMICĂ Zonarea teritoriului României pe baza intensităŃii seismice, încadrează

oraşul Filiaşi şi zona periurbană în zona de grad seismic 7 (Fig.4, Fig.5). Această zonă de seismicitate se intercalează între seismicitatea minimă de

6 grade şi seismicitatea relativ periculoasă de 8 grade pe scara Richter. Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92), teritoriul de studiu acoperă o zonă în care acest coeficient înregistreză valoarea 0,12 (zona E).

În toată zona Filiaşi perioada de colŃ TC are valoarea 0,7 secunde (conform Normativ P100 –92).

łinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităŃii seismice la nivelul teritoriului naŃional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seimică A), se consideră că zona Filiaşi (conform valorilor de mai sus) aparŃine unei zone cu risc seismic mediu.

Fig. 4 Zonarea sismic ă a României

Din punctul de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale

unor cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra construcŃiilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic:

Clasa RsI, corespunzând construcŃiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure (case cu vechime de peste100 ani sau din chirpici).

Clasa RsII, corespunzând construcŃiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore la incidenŃa cutremurului (case din cărămidă cu vechime între 100 – 40 ani).

Page 6: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 22

Clasa RsIII, corespunzând construcŃiilor la care sunt aşteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranŃa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante (blocuri construite până în 1970).

Clasa RsIV, corespunzând construcŃiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui corespunzător construcŃiilor noi, proiectate pe baza prescripŃiilor în vigoare.

Comportarea clădirilor la mişcările seismice depind nu numai de structura şi volumul acestora, dar şi de compoziŃia litologică a substratului în care sunt executate fundaŃiile (nisip şi pietriş, argilă, marnă, mâl etc.), dar şi de forma minoră de relief pe care este aşezată clădirea.

Zonarea seismică după caracteristicile litomorfologice ale terenului Din acest punct de vedere se poate face următoarea zonare, începând cu

terenul cel mai favorabil (Fig.6): 1. Podul piemontan; 2. Terasele Jiului şi glacisul; 3. Lunca Jiului; 4. Pantele văii râului Jiu cu declivităŃi de peste 5o. 4.3. POTENłIALUL CLIMATIC

Principalii parametrii climatici, care induc şi disfuncŃionalităŃi la nivelul oraşului Filiaşi, sunt determinaŃi de factorii genetici ai climei.

4.3.1.Factorii genetici ai climei SuprafaŃa activă subiacentă SuprafaŃa activă subiacentă reprezintă cel mai important factor care

introduce diferenŃieri teritoriale ale temperaturii aerului, temperaturii solului, vitezei şi direcŃiei vântului, ale numărului de zile cu ceaŃă etc.

Teritoriul considerat include, atât oraşul Filiaşi, localităŃile rurale suburbane, cât şi alte localităŃi situate în imediata sa vecinătatea.

Chiar dacă suprafaŃa analizată nu este foarte vastă, este destul de neomogenă: Jiul îşi dezvoltă sistemul de terase amplu pe partea stângă, lunca ocupă o suprafaŃă vastă, zona analizată corespunzând şi confluenŃei Jiului cu principalii săi afluenŃi – Motrul şi Gilortul. DiferenŃa de altitudine dintre terasa superioară şi luncă influenŃează o serie de procese şi fenomene.

Pe lângă altitudine, există şi alŃi factori care creează diferenŃe sau particularităŃi ale distribuŃiei elementelor climatice. Unul dintre aceştia este tipul de sol, temperaturile ridicate din timpul zilelor senine de vară înregistrate în zona de luncă fiind favorizate şi de prezenŃa unor soluri nisipoase, predispuse la încălzire.

Page 7: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului F

iliaşi__________________________________________

23

din punct de vedere al valorilor coeficienŃilor K s

Fig. 5 România - zonarea teritoriului -

Page 8: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 24

Fig

.6 T

ER

ITO

RIU

L A

DM

INIS

TR

AT

IV A

L O

RA

ŞU

LUI

FIL

IAŞ

I Z

ON

AR

EA

SE

ISM

ICĂ

DU

RE

LIE

F

Page 9: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

25

De asemenea, vegetaŃia, construcŃiile sau organismele acvatice determină diferenŃieri termice între perimetrul construit şi cel natural.

Astfel, temperaturile sunt ceva mai ridicate în arealul urban comparativ cu zona acoperită cu vegetaŃie, chiar dacă diferenŃierea nu este majoră, dată fiind suprafaŃa relativ redusă a oraşului.

Astefel, diferenŃieri locale apar şi la nivelul diferitelor tipuri de vegetaŃie. În arealele împădurite, de exemplu, temperatura este ceva mai scăzută pe timp de vară în cursul zilei, decât în arealele cultivate sau în arealele cu vegetaŃie ierboasă; iar umezeala este mai mare deasupra şi în vecinătatea Jiului etc.

Factorii radiativi łinând cont de faptul că la Filiaşi nu se fac determinări actinometrice, datele

folosite au fost determinate la staŃia Craiova, situată la circa 35 km sud de perimetrul studiat.

RadiaŃia globală are o valoare medie anuală de 124 Kcal/cm2, din care 70-75 Kcal/cm2 revin radiaŃiei solare directe.

Cea mai mare radiaŃie lunară se înregistrează în iunie şi este de aproximativ 23 Kcal/cm2, iar cea mai mică în decembrie, când se înregistrează numai 5,5-7 Kcal/cm2.

RadiaŃia efectivă ajunge la 40 - 44 Kcal/cm2, variind între 6-8 Kcal/cm2 iarna şi 10 - 14 Kcal/cm2 vara. Astfel, bilanŃul radiativ oscilează între 45 - 48 Kcal/cm2, fiind negativ (-1,0 Kcal/cm2) în lunile ianuarie şi decembrie şi pozitiv în restul anului (7,5 Kcal/cm2 primăvara; 8,0 Kcal/cm2 vara).

CirculaŃia generală a atmosferei CirculaŃia generală a atmosferei în zona Filiaşi este dictată de principalii

centrii barici, care acŃionează la nivelul continentului european – Anticiclonul Azorelor, Depresiunea Islandeză, Anticiclonul Est-european (Siberian), Depresiunea Mediteraneană.

Deplasarea maselor de aer sub acŃiunea ciclonilor şi anticiclonilor generează perturbaŃii ale proceselor şi fenomenelor atmosferice, caracteristice unei regiuni, imprimând climatului un caracter dinamic.

În luna ianuarie, Oltenia se află sub influenŃa puternică a Anticiclonului Siberian, care poate provoca geruri puternice, ninsori şi viscole, dar şi sub influenŃa maselor de aer mai cald şi mai umed aduse de ciclonii formaŃi în perimetrul Mării Mediterane, cu dezvoltare maximă în acest anotimp, iar procesele de convecŃie termică şi frontogeneză sunt mai frecvente decât în alte zone.

Vara, în iulie, în cea mai caldă lună din an, se resimte acŃiunea anticiclonului Azorelor, a Depresiunii Islandeze şi a depresiunii din sud-vestul Asiei.

Page 10: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 26

4.3.2.Principalii parametrii climatici Ca urmare a funcŃionării cu întreruperi a staŃiei meteorologice Filiaşi, pentru

acurateŃea analizei se vor folosi în mare parte datele de la staŃia Craiova. Temperatura aerului. Temperatura medie anuală la staŃia Craiova este de 10,8°C, luna cu cea

mai ridicată valoare medie (22,5°C) fiind iulie, iar luna cu ce a mai redusă valoare medie (-2,4°C) fiind ianuarie (Fig. 7).

Astfel, amplitudinea medie multianuală este de 24,9°C. La Filiaşi, conform valorilor înregistrate într-un interval de 15 ani (1984-

1998), media multianuală este de 10,5°C, luna cea mai cald ă fiind iulie cu 22,4°C, iar cea mai rece ianuarie cu -1,4°C (valoar ea mai ridicată din luna ianuarie comparativ cu zona Craiova putând fi explicată de invaziile mai frecvente ale aerului rece din zona mai joasă) (Fig. 8).

Fig.7 Izoterme anuale în jude Ńul Dolj

Izotermele anuale (°C)

10°C

10,5°C

11°C

10,5°C

10°C

11°C

10,5°C

10,8°C

Page 11: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

27

Regimul temperaturilor medii este unul caracteristic întregii zone de la sud de CarpaŃi – creştere lentă din luna ianuarie (luna de minimum) până în iulie (luna de maxim), urmată de o nouă scădere graduală.

Cea mai mare valoare medie anuală s-a înregistrat în anul 2000, când s-au atins 12,5°C, iar cea mai mic ă, de 9,1°C, în anul 1933. Temperatura maxim ă absolută, de 41,5°C s-a înregistrat la data de 5 iulie 1916 , în timp ce minima absolută, de -35,5°C , la data de 25 ianuarie 1963.

Regimul temperaturilor medii este unul caracteristic întregii zone de la sud de CarpaŃi – creştere lentă din luna ianuarie (luna de minimum) până în iulie (luna de maxim), urmată de o nouă scădere graduală.

-5.0 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temperatura medie lunar ă la Sta Ńia Filia şi

Fig.8 Temperatura medie lunar ă la Sta Ńia Filia şi

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

1981

-198

5

1982

-198

6

1983

-198

7

1984

-198

8

1985

-198

9

1986

-199

0

1987

-199

1

1988

-199

2

1989

-199

3

1990

-199

4

1991

-199

5

1992

-199

6

1993

-199

7

1994

-199

8

1995

-199

9

1996

-200

0

1997

-200

1

1998

-200

2

1999

-200

3

2000

-200

4

2001

-200

5

Mediile glisante pe intervale de 5 ani Temperatura medie multianuală

Fig.9 Varia Ńia temperaturilor pe intervale glisante de timp (5 ani) fa Ńă de temperatura medie multianual

Page 12: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 28

Din calcularea mediilor glisante pe intervale de 5 ani a rezultat o uşoară tendinŃă de creştere a valorilor termice anuale, tendinŃă diminuată în ultima parte a intervalului analizat, ceea ce nu semnifică însă o revenire la normalitate a regimului termic, deoarece în ultimii ani, chiar dacă avem valori mai reduse ale temperaturii medii anuale, s-au înregistrat creşteri deosebite pentru intervalul de iarnă (Fig.9).

PrecipitaŃiile atmosferice

Cantitatea medie multianuală, calculată pentru intervalul 1961-2005, este de

594,3 mm, variaŃiile înregistrate de la un an la altul fiind extrem de ample. Astfel, cea mai mare cantitate anuală corespunde anului 2005 (peste 1000 mm), iar cea mai redusă anului 1992 (293,5 mm).

După cum se poate constata şi din reprezentarea grafică de mai jos (Fig.10), ultima parte a intervalului analizat este caracterizată de oscilaŃii mari, cantităŃile căzute fiind fie mult sub medie, fie mult deasupra acesteia, ceea ce determină numeroase disfuncŃionalităŃi în mai multe sectoare de activitate (agricultură, transporturi, infrastructură etc.).

Variabilitatea cantit ăŃilor anuale de precipita Ńii

0.0

200.0

400.0

600.0

800.0

1000.0

1200.0

1961

1963

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

Cantitatea anulă de precipitaŃii Cantitatea medie multianuală

Fig.10 Variabilitatea cantit ăŃilor anuale de precipita Ńii În urma calculării mediilor glisante pe intervale de 10 ani a rezultat o

tendinŃă clară de diminuare a cantităŃilor de precipitaŃii, tendinŃa de creştere din ultimii ani fiind una indusă artificial de cantităŃile extrem de ridicate de la nivelul anilor 2002 şi 2005 (Fig.11).

Aceasta confirmă deteriorarea regimului precipitaŃiilor atmosferice, ceea ce determină numeroase disfuncŃionalităŃi la nivelul arealului analizat.

Cea mai mare cantitate medie lunară corespunde lunii iunie – 73,6 mm, iar cea mai mică lunii februarie – 35,6 mm.

Page 13: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

29

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

1961

-197

0

1963

-197

2

1965

-197

4

1967

-197

6

1969

-197

8

1971

-198

0

1973

-198

2

1975

-198

4

1977

-198

6

1979

-198

8

1981

-199

0

1983

-199

2

1985

-199

4

1987

-199

6

1989

-199

8

1991

-200

0

1993

-200

2

1995

-200

4

Mediile glisante pe intervale de 10 ani Cantitatea medie de precipitaŃii

Fig.11 Varia Ńia temperaturilor pe intervale glisante de timp (5 ani) fa Ńă de temperatura medie multianual ă

Cantit ăŃile medii lunare de precipita Ńii

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig.12 Cantit ăŃile medii lunare de precipita Ńii la Sta Ńia Filia şi

Page 14: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 30

Din calcularea coeficientului pluviometric a rezultat că minimul principal (intervalul ianuarie-martie) este dublat de unul secundar, cu intensitate asemănătoare (intervalul august-octombrie); coeficientul prezintă valori supraunitare în intervalul aprilie-iulie (maximul este centrat pe luna iunie) şi valori apropiate de unitate în lunile noiembrie şi decembrie, dovadă a influenŃelor mediteraneene, care sunt însă destul de estompate (Fig.12).

Din punct de vedere socio-economic, sunt extrem de periculoase cantităŃile maxime în 24 de ore (91,5 mm la data de 6 septembrie 1968), precum şi perioadele lipsite de precipitaŃii sau cu cantităŃi insuficiente.

Vântul Predomină vânturile din est şi din vest cu 21,4%, respectiv 22,1% (pentru

perioada 1968 - 2003) din numărul total de cazuri. De asemenea, calmul atmosferic deŃine o pondere ridicată – 24,6% (Fig.13).

Viteza medie anuală este de circa 3,7 m/s, iar viteza maximă poate atinge şi valori de 28 - 29 m/s.

Fig.13 Roza vânturilor la Sta Ńia Filia şi

În general, în spaŃiile construite se dezvoltă un topoclimat elementar urban,

caracterizat, în primul rând prin temperaturii mai ridicate decât în afara localităŃilor, diferenŃele fiind mai evidente iarna. Creşterea temperaturii comparativ cu câmpul deschis se produce ca urmare a supraîncălzirii aerului în spaŃiul construit. Astfel, în arealul analizat, cel mai amplu spaŃiu construit apare la nivelul oraşului Filiaşi, care se dezvoltă linear, de-a lungul drumul european. Aceasta înseamnă că zona respectivă este în mare parte lipsită de vegetaŃie şi prezintă un trafic foarte intens, ceea ce duce la concluzia evidentă că temperatura este mai ridicată decât în vecinătatea oraşului.

Roza vânturilor (1974-2003)

0

5

10

15

20

25N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Page 15: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

31

De asemenea, umezeala şi evaporaŃia sunt mai reduse decât în câmp deschis datorită predominării materialelor de construcŃie. Aceste probleme sunt mult mai estompate la nivelul aşezărilor rurale din perimetrul analizat.

În arealele acoperite cu pădure, se evidenŃiază un topoclimat de pădure, care se remarcă mai ales prin modificarea regimului termic. Vara, în timpul zilei, temperatura în pădure este mai scăzută decât în perimetrul urban sau în câmp deschis, diferenŃele termice putând atinge şi câteva grade, în funcŃie de vârsta, înălŃimea, tipul arborilor etc. În timpul iernii, diferenŃele se reduc destul de mult Ńinând cont de faptul că arborii îşi pierd foliajul. De asemenea, un alt parametru climatic care suferă modificări importante este vântul, deoarece pădurea joacă rol de obstacol, ceea ce determină diminuarea vitezei sale. Se recomandă ca în apropierea perimetrelor construite, care sunt expuse vânturilor dominante, să se planteze o perdea protectivă de arbori pentru a proteja clădirile respective de intensificările neperiodice ale acestora.

În zona de luncă, apare un topoclimat de luncă şi culoar de vale, caracterizat prin anumite particularităŃi ale regimului elementelor climatice. Astfel, temperatura aerului şi a solului poate înregistra variaŃii.

De exemplu, în funcŃie de tipul de sol – acolo unde predomină solurile nisipoase, de culoare deschisă, temperatura creşte mult pe timpul zilei, răcirea de pe timpul nopŃii fiind la fel de accentuată. Asemenea areale sunt frecvente în perimetrul luncii Jiului. Un alt element de mare importanŃă este numărul de zile cu ceaŃă, a cărui pondere creşte mai ales toamna şi iarna. CeaŃa reprezintă principalul factor perturbator pentru transportul rutier în zonă.

4.3.3.Disfunc Ńionalit ăŃile induse de extremele climatice Dintre domeniile de activitate foarte afectate de extremele climatice amintim

agricultura, transporturile, la acestea adăugându-se şi starea de sănătate a populaŃiei.

InfluenŃa fenomenelor meteorologice adupra agriculturii Agricultura este puternic afectată de îngheŃurile târzii, brumă, ploi torenŃiale,

grindină etc. Chiar dacă scăderea temperaturii sub 0°C se produce episodic primăvara şi toamna, s-au înregistrat pagube la culturile agricole, mai ales la culturile de legume şi leguminoase, acesta fiind obiectul activităŃii a numeroase aşezări rurale din vecinătatea oraşului Filiaşi, inclusiv cele aparŃinătoare.

Data medie a primului îngheŃ este 25 octombrie, iar a ultimului 5 mai, intervalul de zile fără îngheŃ fiind în medie de 203.

Au existat însă cazuri când primul îngheŃ s-a produs în septembrie (8), iar ultimul în iunie (6) deteriorând sau distrugând astfel culturile. Ca plante nerezistente la frig, în zona analizată se cultivă fasolea, castraveŃii şi tomatele; ultimele două se cultivă mai ales în solarii, motivaŃia fiind pe de o parte de natură climatică (protejarea de îngheŃ), iar pe de alta comercială (scoaterea pe piaŃă a produselor cât mai devreme).

Page 16: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 32

Dintre plantele slab rezistente la îngheŃ, amintim cartoful şi porumbul (pragurile termice critice sunt de -2 … -3°C la r ăsărire şi -1 … -2°C la înflorire). În cazul porumbului, de exemplu, o temperatură de -4,5°C duce la pierderea plantei.

Bruma este de asemenea un fenomen extrem de dăunător în agricultură. Numărul mediu anual al zilelor cu brumă (1974 - 2003) este de 44,9. Aceasta se poate produce de la sfârşitul lunii septembrie până la începutul lunii mai, frecvenŃa crescând până în decembrie (9,6 zile), luna cu cel mai mare număr de zile cu brumă din an.

Ploile torenŃiale asociate în cele mai multe cazuri cu grindină şi descărcări electrice, sunt şi ele foarte periculoase pentru agricultură deoarece duc la compromiterea parŃială sau totală a culturilor agricole.

Vulnerabilitatea la intensitatea ploilor de vară este intermediară, intensitatea medie fiind de 0,03 - 0,04 mm/min., iar cea maximă medie de 0,20 - 0,30 mm/min (Octavia Bogdan, p. 242).

Vulnerabilitatea la grindină a zonei analizate este intermediară spre mare, numărul mediu anual de zile cu grindină fiind de 1-2, iar cel maxim de 4 - 5 (Octavia Bogdan, p. 243).

InfluienŃa fenomenelor meteorologice asupra transporturilor Dintre fenomenele meteorologice care pot produce disfuncŃionalităŃi ale

transporturilor, mai ales a celor rutiere, importanŃă mare prezintă ceaŃa, zăpada, poleiul, viscolul şi ploile torenŃiale.

CeaŃa poate perturba buna desfăşurare a transporturilor în orice anotimp. La Filiaşi, ceaŃa de advecŃie este mai frecventă iarna, când pe suprafaŃa rece a solului sau a stratului de zăpadă pătrunde aer cald şi umed. CeaŃa de radiaŃie se poate forma în orice anotimp, în condiŃiile răcirii radiative nocturne a suprafeŃei active. Numărul mediu anual al zilelor cu ceaŃă este de peste 60, frecvenŃa cea mai mare înregistrându-se în lunile decembrie şi ianuarie (10 - 15 zile/lună). Chiar dacă frecvenŃa ceŃii este foarte mică (cca. 1 zi/lună), aceasta poate apărea şi în lunile aprilie, mai, iunie şi septembrie.

Poleiul este un fenomen tipic de iarnă, extrem de periculos pentru transportul rutier. În medie, la nivelul anului, se înregistrează 2 - 4 zile cu polei, dar durata acestuia este relativ redusă, de numai câteva ore.

Viscolul reprezintă cel mai violent fenomen din timpul iernii, împiedicând buna desfăşurare a transportului atât prin troienirea zăpezii pe carosabil, cât şi prin reducerea vizibilităŃii. De asemenea, în caz de viscol este perturbat şi transportul feroviar. Se produc în medie 3 - 4 viscole pe an, cu intensităŃi diferite (un caz extrem s-a înregistrat în ianuarie 1968 provocând dezrădăcinarea copacilor, smulgerea acoperişurilor caselor, întreruperea alimentării cu energie electrică).

Ploile torenŃiale pun mari probleme datorită ineficienŃei sistemului de canalizare sau a lipsei acestuia. De remarcat este faptul că prin perturbarea transportului se perturbă întreaga activitate socio - economică, din acest punct de vedere disfuncŃionalităŃile produse transporturilor fiind extrem de importante.

Page 17: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

33

InfluenŃa climatului asupra stări de sănătate a populaŃiei Este afectată în primul rând de valurile de căldură înregistrate în perioada

estivală. Din acest punct de vedere, arealul analizat este unul problematic. Numărul zilelor de vară (zile cu temperatură maximă ≥25°C) este destul de ridicat – 104,4, în nouă din lunile anului (martie-noiembrie) înregistrându-se astfel de temperaturi. În intervalul iunie-august se înregistrează în medie peste 20 de zile de vară: 21,3 zile în iunie; 27,6 zile în iulie şi 26,2 zile în august. De asemenea, numărul de zile tropicale (zile cu temperatură ≥30°C) este ridicat, circa 45, lunile cele mai problematice fiind iulie (16,2 zile) şi august (14,9 zile). Acesta este de fapt şi intervalul în care se înregistrează cele mai numeroase stări de lipotimie, cele mai afectate persoane fiind vârstnicii şi copiii.

4.4. HIDROGRAFIA ŞI RESURSELE DE APĂ 4.4.1. ReŃeaua hidrografic ă În cadrul teritoriului administrativ al oraşului Filiaşi, reŃeaua cursurilor de apă

este reprezentată de două categorii de ape curgătoare, respectiv: � un curs de apă permanent, râul Jiu; � mai multe cursuri de apă cu un caracter semipermanent, care numai pe

sectorul inferior au un caracter permanent. De precizat, că toate cursurile de apă cu caracter nepermanent, în marea

lor majoritate, au drept colector principal râul Jiu. Din categoria acestora se menŃionează, de la nord la sud: Valea FratoştiŃa, Ogaşul Negraia, Valea Cioranu şi pârâul Cârneşti (afluenŃi pe stânga râului Jiu). Pe partea dreaptă, râul Jiu primeşte aportul a două organisme hidrografice cu un caracter nepermanent, respectiv Valea Bâlta şi Valea Miclea (Fig.14).

Cursurile de ap ă permanente Jiul străbate pe o direcŃia NV-SE extremitatea vestică a perimetrului

administrativ al oraşului Filiaşi pe o lungime de aproximativ 10 km, respectiv aval de confluenŃa cu râul Motru şi până la nord de satul Schitu (sat inclus în comuna BraloştiŃa).

Ca organism hidrografic principal în spaŃiul geografic respectiv, râul Jiu prezintă toate elementele specifice unui curs de apă permanent, considerat dealtfel, şi cel mai mare organism hidrografic al Olteniei, cu o lungime de 331 km şi o suprafaŃă a bazinului de 10 070 km2.

La staŃia hidrometrică Filiaşi, situată la podul rutier DN 6 (E70, Craiova – D.T.- Severin), Jiul realizează 191 km de la izvoare şi încă 140 km până la confluenŃa cu Dunărea.

Din punct de vedre morfologic şi hidrologic albia minoră a râului, în zona respectivă, prezintă lăŃimi minime de 137 m şi maxime de 250 m, iar secŃiunea activă în zona localităŃii Bâlta este de aproximativ de 280 m2 la valori minime şi

Page 18: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 34

până la aproximativ 490 m2 la valori maxime. Adâncimea medie a albiei este de 2,10 m, iar adâncimea maximă de 2,60 m. Panta albiei prezintă valori cuprinse între 0,475 – 0,495 ‰.

Din punct de vedere morfologic, atât pentru albia minoră, cât şi pentru lunca Jiului, se remarcă două procese dinamice: meandrarea şi despletirea cursului de apă. Aceste procese sunt rezultatul activităŃii intense de eroziune, transport şi acumulare fluvială exercitată de râul Jiu în albia minoră, având ca rezultat forme specifice de relief minor: bancuri de nisip şi pietriş, ostroave, grinduri, popine, albii părăsite şi renii.

Procesele respective pot fi provocate de cauze externe (rezistenŃa diferită a rocilor, prezenŃa conurilor de dejecŃie etc.), dar şi de cauze interne, forŃa centrifugă ce duce la o uşoară înălŃare a apei spre malul concav şi la o erodare mai puternică a acestuia.

Din punct de vedere hidrologic, amonte de perimetrul oraşului Filiaşi, Jiul primeşte doi afluenŃi importanŃi, Gilortul pe stânga şi Motru pe dreapta, care influenŃează puternic regimul nivelurilor şi al debitelor anuale şi multianuale.

Pe baza datelor hidrometrice înregistrate la staŃia hidrometrică Filiaşi se constată faptul că producerea nivelurilor maxime are cea mai mare frecvenŃă în luna mai (aproximativ 17%); iar nivelurile minime sunt frecvente în luna septembrie (30%) (Tab.2).

Pentru o interpretare multianuală a nivelurilor caracteristice lunare pe râul Jiu la staŃia hidrologică Filiaşi se redă o situaŃie relevantă în tebelele de mai jos.

Tabel 2

Distribu Ńia procentual ă lunar ă a nivelurilor minime şi maxime anuale la sta Ńia hidrometric ă Filiaşi

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Niveluri minime anuale

7,9

4,0

1,3 0

0

0

2,6

19,7

30,3

21,0

5,3

7,9

Niveluri maxime anuale 0

5,1

13,6

15,2

16,9

11,8

6,8

1,7

0

6,8

8,5

13,6

Tabel 3

Niveluri caracteristice lunare la Sta Ńia hidrologic ă Filia şi Nivelul

caracteristic (cm , la miră)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

maxim 420 352 534 396 436 504 444 350 295 502 404 396 mediu 124 136 150 171 171 148 119 100 98 106 118 122 minim 20 14 48 40 74 58 42 34 20 32 34 33

Tabel 4

Cotele de ap ărare împotriva inunda Ńiilor Sta Ńia Filia şi (cm la mir ă) Cote de apărare zonale (H, cm) Dist. de la

izvor (km) Dist. până confl.(km)

Altit. Absolută a mirei (m) AtenŃie(CAZ) InundaŃie(CIZ) Pericol (CPZ)

191 140 101,1 300 400 460

Page 19: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

35

SituaŃia evoluŃiei nivelurilor pe Jiu, în perimetrul teritoriului administrativ al localităŃii Filiaşi, interesează mai ales în ceea ce priveşte posibilităŃile şi eforturile comunităŃi locale privind apărarea împotriva inundaŃiilor în caz de necesitate (Tab.3, Tab.4).

Durata nivelurilor Alături de amplitudinea variaŃiei de nivel, durata nivelurilor reprezintă un alt

aspect important al regimului nivelurilor şi chiar al regimului scurgerii. Nivelurile mari au o durată medie de sub 1% din an, iar cele mici de 1 - 5% din an (Tab.5).

Tabel 5

Durata medie a nivelurilor zilnice la Sta Ńia hidrologic ă Filiaşi Durata Intervalele amplitudinii

nivelurilor (H, cm la miră) Zile % > 500 0 0 > 450 0,04 0,01 > 400 0,2 0,06 > 350 1,5 0,4 > 300 4,7 1,3 > 250 14 3,8 > 200 44 12,1 > 150 147 40,3 > 100 317 86,8 > 50 365 100

VariaŃia pe râul Jiu a nivelurilor în timpul anului, determină anumite faze

caracteristice, iar frecvenŃa acestora este strâns legată cu variaŃia condiŃiilor climatice; precipitaŃiile şi regimul termic fiind determinanŃi.

Odată cu topirea zăpezii, în intervalul martie-aprilie se înregistrează o perioadă a apelor cu niveluri mari de primăvară şi care poate continua cu viituri de primăvară-vară, ca efect al suprapunerii peste topirea zăpezii a precipitaŃiilor provenite din ploi.

Începând cu luna iunie urmează o scădere treptată a nivelurilor până în luna septembrie-octombrie când se înregistrează şi perioada nivelurilor mici de vară-toamnă.

Ca ultimă fază caracteristică a nivelurilor, urmează preciptaŃiile de toamnă frecvent bogate, înregistrându-se astfel o perioadă a nivelurilor maxime de toamnă.

Scurgerea apei Regimul scurgerii este un proces complex, rezultat din îmbinarea diferită a

surselor de alimentare în funcŃie de modul variat de manifestare a influenŃei fiecăruia dintre factorii fizico-geografici. Se constată totuşi o uşoară variaŃie a debitelor anuale faŃă de cele multianuale ale râului Jiu în sectorul Filiaşi (Tab.6).

Page 20: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 36

Tabel 6 Debitele medii anuale şi multianuale ale râului Jiu în sectorul Filia şi

Debite medii multianuale Debite medii anuale (m3/s) SecŃiunea (st. Hm., confl.) Q (m3/s) q (/s·km2) 5% 20% 50% 80% 95%

Filiaşi 69,9 13, 98,0 81,0 68,0 57,0 49,4 Confl. cu

Motru – aval 85,5 12,0 122 100 83,5 70,0 59,5

Paramnetrii scurgerii apei sunt: scurgerea lunară, scurgerea sezonieră,

scurgerea maximă şi minimă.

Regimul scurgerii lunare Principalele caracteristici ale scurgerii zilnice determintă alura generală a

variaŃiei scurgerii lunare. În analiza scurgerii lunare, un fenomen deosebit de important îl reprezintă repartiŃia în timp şi de-a lungul cursului râului Jiu a volumelor scurse lunar în interiorul anului (Tab.7).

Tabel 7 Reparti Ńia scurgerii în timpul anului la sta Ńia hidrometric ă Filiaşi

Scurgerea medie lunară în % din scurgerea medie anuală

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 6,50 8,50 10,0 14,

5 15,6

11,4

6,40

4,53 3,85

5,20

6,44

7,08

Scurgerea sezonieră Potrivit criteriilor hidrologice de determinare a sezoanelor caracteristice ale

scurgerii s-au delimitat următoarele intervale caracteristice: � volumul scurgerii de iarnă (lunile XII - II) care reprezintă 22 % din

volumul scurgerii medii anuale, prezentând în general tendinŃa de creştere spre aval;

� volumul scurgerii de primăvară (lunile III - V) care este cel mai mare dintre sezoanele anului şi manifestă o uşoară tendinŃă de descreştere procentuală din amonte spre vărsare;

� volumul scurgerii de vară (lunile VI - VIII), care ocupă locul doi ca şi valoare procentuală, după volumull scurgerii de primăvară. TendinŃa generală este de scădere din amonte spre aval;

� volumul scurgerii de toamnă (lunile IX - XI) care constituie cel mai mic procent din volumul scurgerii medii anuale.

Scurgerea maximă şi minimă Cele mai mari viituri pe râul Jiu sunt cauzate de ploile generale şi de lungă

durată şi nicidecum de topirea zăpezilor sau ploile suprapuse acestora. FrecvenŃa producerii debitelor maxime în diferite sezoane este de: 40 - 50% primăvara; 20 - 30% toamna; 10 - 20% vara şi foarte rară iarna. Un interes

Page 21: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

37

deosebit, alături de cele mai mari debite, îl prezintă cunoaşterea volumelor maxime scurse.

Viitura din anul 1972 a fost cea mai mare, atât ca debite, cât şi ca volume scurse.

Regimul termic şi îngheŃul Cu privire la valorificarea datelor asupra temperaturii apei şi determinarea

valorilor caracteristice între media zilnică şi valoarea de la ora 7,00 nu există o diferenŃă prea mare, în multe cazuri aceasta din urmă putând-o substitui pe prima.

Analiza fenomenelor de îngheŃ s-a realizat pe baza duratei acestora, cauzalitatea lor şi modul în care influenŃează scurgerea apei. Valorile ce vizează evoluŃia şi durata formaŃiunilor de îngheŃ sunt cuprinse în tabelele 8 şi 9.

Tabel 8

Temperatura apei râului Jiu – Sta Ńia Filia şi Temperatura medie lunară şi anuală

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

0,7 1,3 4,5 9,9 14,6 19,6 21,3 20,6 16,5 11,4 6,6 2,3 10,8

Tabel 9

Evolu Ńia înghe Ńului pe râul Jiu – sectorul Filia şi FrecvenŃa producerii

gheŃii

FrecvenŃa producerii podului de

gheaŃă

Durata în zile a podului de

gheaŃă (raportată la iernile cu pod de gheaŃă)

Durata în zile a podului de

gheaŃă (raportată la total ierni cu

observaŃii)

Durata totală în zile

a formaŃiunilor de gheaŃă

% din totalul iernilor Med Max Min Med Max Min Med Max Min 86,0 59,3 21 57 4 15 57 0 29 86 0

Cursurile de ap ă nepermanente ReŃeaua hidrografică cu un caracter nepermanent, de altfel denumită în

literatura de specialitate reŃea cu un caracter temporar, este prezentă cu preponderenŃă pe cei doi versanŃi ai văii Jiului.

Extinderea spaŃială foarte mare a văii Jiului pe stânga, determină prezenŃa a tuturor formelor specifice unei văi: lunca, ce are lăŃimi cuprinse între 2 km şi 4 km; terasele (joasă şi inferioară) cu lăŃimi între 0,5 – 3,5 km, respectiv 1,5 – 3,5 km; precum şi versantul propriu-zis al văii cu lăŃimi de 1 – 1,5 km şi altitudini cuprinse între 171 – 269 m.

ReŃeaua hidrografică nepermanentă este repezentată, de la nord la sud, pentru malul stâng de văile Făgete, FratoştiŃa, Negraia, Cioranu şi Cârneşti, iar pentru malul drept al râului Jiu: Valea Bâlta şi Valea Miclea (Tab.10).

Page 22: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 38

Lungimile cursurilor de apă şi suprafeŃele bazinelor hidrograficele ale acestor cursuri nepermanente de apă sunt redate în tabelul 10.

Tabel 10

ReŃeaua hidrografic ă tributar ă Jiului în zona ora şului Filia şi Curs de apă nepermanent

Lungime (L – km)

SuprafaŃă (F – km2)

Malul stâng Făgete 2,25 - FratoştiŃa 14 13,9 Negraia 7,62 6,4 Cioranu 5,25 - Cârneşti 9 11

Malul drept Bâlta 4,12 6 Miclea 2,75 1,4

Organismele prezentate anterior sunt tributare Jiului, chiar şi în condiŃiile în

care, în marea lor majoritate au fost rectificate şi regularizate în perimetrul luncii râului. În extremitatea estică a zonei administrative a oraşului Filiaşi se întâlnesc căteva râuri, cu un caracter nepermanent, dar care sunt tributare bazinului hidrografic Amaradia. Amintim în acest sens Valea Almăjel.

Sub aspectul scurgerii apelor de suprafaŃă, văile respective au un regim torenŃial, în sensul că, în mod normal în perioadele cu precipitaŃii abundente, mai ales în lunile aprilie-iunie, realizează debite importante ce depăşesc cu mult minimele anuale şi în anumite condiŃii pot determina chiar viituri ce afectează obiective industriale şi locuinŃe din perimetrul localităŃii Filiaşi.

Este cazul văilor FratoştiŃa, Negraia şi valea pârâului Cârneşti. De altfel, cele trei văi, în perimetrul luncii râului Jiu au fost, în timp, regularizate în scopul asigurării unei scurgeri dirijate către colector.

În contextul promovării „Strategiei de dezvoltare a oraşului Filiaşi” se impune realizarea unor baraje din materiale locale, pe văile FratoştiŃa, Negraia şi Cârneşti, în vederea form ării a trei lacuri de acumulare nepermanet ă cu scopul atenuării eventualelor unde de viitură. Amplasamentul barajelor respective este redat în cadrul hărŃii reŃelei hidrografice a teritoriului administrativ Filiaşi.

În prezent, frecvenŃa lunară de producere a viiturilor pe organismele hidrografice respective prezintă un maxim în luna mai şi un minim în intervalul august-septembrie. De precizat că durata totală a viiturilor oscilează între 4 şi 48 de ore, iar debitele maxime multianuale variază în limite foarte largi.

Ca excepŃie, în condiŃiile, în care autorii prezentului studiu, au luat în considerare ca în zona Negraia să se constituie o importantă zonă de agrement (sporturi nautice, expoziŃii câmpeneşti cu un caracter etnografic şi agricol etc) lacul de acumulare de pe valea Negraia va constitui o acumulare permanentă cu o suprafaŃă de cel puŃin 1800 m2 şi cu un volum de cel puŃin 2 mil. m3 apă.

Page 23: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

39

Fig

. 14

Page 24: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 40

Lacurile Există în prezent trei lacuri antropice în perimetrul oraşului Filiaşi (trei mici

acumulări pe valea Cioranu: două amonte de DN6/E70 – bulevardul RacoŃeanu din perimetrul oraşului, şi unul aval). Lacurile respective, pe lângă faptul că s-a încercat să li se dea un rol de atenuare a apelor mari de pe valea respectivă, se constituie şi într-un viitor spaŃiu de agement.

4.4.2. Apelele subterane În perimetrul administrativ al oraşului Filiaşi, din punct de vedere morfologic,

valea complexă a Jiului se desfăşoară pe o lăŃime de aproximativ 12 km, între cumpăna de ape de pe malul drept cu altitudini cuprinse între 234 şi 236 m, şi cea de pe malul stâng cu altitudini cuprinse între 264 - 272 m.

În spaŃiul respectiv, atât la nivelul luncii, cât şi al teraselor, mai puŃin la nivelul versanŃilor văii se întâlnesc depozite aluvionare care înmagazinează ape cu un caracter freatic.

Apele freatice Pe baza secŃiunii hidrogeologice realizată prin cele 6 foraje hidrogeologice

executate aproximativ perpendicular pe direcŃia văii râurlui Jiu, respectiv NV – SE, se remarcă existenŃa depozitelor aluvionare, atît pe dreapta luncii (la est de localitatea Bâlta), cât şi pe întreg spaŃiu cuprins de luncă şi terase de pe stânga Jiului (Fig.15).

Forajele au pus în evidenŃă depozitele aluvionare ale râului care înmagazinează ape freatice cu legătură hiraulică între râu şi lunca propriu-zisă. De altfel, stratele acvifere sunt cantonate în pietrişuri cu nisip şi bolovănişuri cu nisip grosier.

La nivelul luncii adâncimea nivelului piezometric (Np) al apelor freatice este cuprins între 1,75 m pe dreapta râului şi 2,50 m pe stânga.

La nivelul terasei inferioare, pe care se desfăşoară aproximativ întreg perimetrul administrativ al Filiaşului, apele freatice prezintă adâncimi de 7,40 – 8m, iar pe terasa superioară adâncimea creşte până la aproximativ 15m.

Calitatea apelor freatice captate din lunca Jiului care a fost corespunzătoare ca ape potabile la începutul exploatării pentru alimentarea cu apă a oraşului Filiaşi, cu timpul au devenit necorespunzătoare din cauza creşterii conŃinutului în amoniac peste limitele admise de STAS 1342, fapt ce a dus la abandonarea puŃurilor respective şi trecerea la alimentarea din conducta Izvarna.

Apa din foraje, are un caracter agresiv faŃă de construcŃiile metalice. Apele de adâncime Apele de adâncime sunt în general sub presiune unele devenind în luncă

arteziene. Calitatea apelor de adâncime este corespunzătoare ca ape potabile

Page 25: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

41

numai pentru cele situate deasupra stratelor de lignit, celelalte, fiind în contact cu stratele de cărbune şi au un conŃinut ridicat de fier şi sulf (Fig.16).

Fig.15 Profil hidrogeologic prin valea Jiului

Vulnerabilit ăŃi hidrice în spa Ńiul administrativ Filia şi În arealul studiat se pot identifica o serie de astfel de elemente, legate

îndeosebi de valorile extreme ale scurgerii lichide care se manifestă mai ales pe cursurile de apă cu un caracter temporar, respectiv Valea FratoştiŃa, Negraia şi pârâul Cârneşti, precum şi excesul de umiditate, uneori chiar sub forma unor zone mlăştioase în extremitatea NV a oraşului în bazinul hidrografic Negraia şi în sectorul străbătut de C.F. Filiaşi – Tg. Jiu.

La acestea se adaugă şi importantele modificări, atât ca direcŃionare (sens de scurgere), cât şi ca modificări antropice ale calităŃii apelor de suprafaŃă pe cursurile de apă FratoştiŃa, Negraia, Cioranu şi pârâul Cârneşti care în perimetrul luncii, deşi regularizate, preiau din spaŃiul urbanistic o serie de ape uzate pe care le evacuează direct în Jiu.

Page 26: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 42

Fig.16 Profil hidrogeologic în zona Filia şi

4.5. POTENłIALUL BIOPEDOGEOGRAFIC 4.5.1. Solurile

Materialul de mai jos privind solurile a fost elaborat pe baza „Lucrării de

bonitare naturală şi încadrare a terenurilor agricole extravilane în clase de calitate. Teritoriul Administrativ Filiaşi, JudeŃul Dolj”, întocmită de OSPA Dolj, în anul 2006.

4.5.1.1. Clasele şi tipurile de sol Situat în partea vestică a Piemontului Getic, teritoriul administrativ al

oraşului Filiaşi prezintă un înveliş de soluri relativ variat. Au fost deosebite un număr de 4 clase cu 6 tipuri de sol.

Clasa protisoluri Este reprezentată prin tipurile regosoluri şi aluviosoluri Regosolurile

Page 27: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

43

Regosolurile ocupă o suprafaŃă de 1204,8 ha, sau 16,3 % din suprafaŃa agricolă a teritoriului cercetat. Ele se întâlnesc pe arii mai importante pe versanŃii văilor din partea nord-vestică, în zona localităŃilor FratoştiŃa şi Branişte, ca şi pe dreapta Jiului, la vest de satul Bîlta.

Regosolurile au o textură predominant lutoasă, în primii 20 cm şi lutoargiloasă în profunzime.

Datorită înclinării moderate a terenului, cu pante cuprinse între 15 şi 25 %, ele au un orizont A în grosime de 15 până la 30 cm.

Regosolurile au conŃinut redus de humus (1 – 3 % în orizontul A) şi substanŃe nutritive.

Ca subtipuri, în acest teritoriu au fost întâlnite regosoluri calcarice (unitatea de sol nr. 1), ce au carbonat de calciu de la suprafaŃă şi regosoluri eutrice (U. S. nr. 2), lipsite de carbonaŃi şi cu un grad de saturaŃie în baze ce coboară frecvent către 80 % din capacitatea totală de schimb cationic.

Aluviosolurile Aceste soluri ocupă întinse suprafeŃe în lunca Jiului, precum şi în lungul

altor cursuri de apă ce brăzdează teritoriul. Aluviosolurile au textură ce variază de la nisipolutoasă la argiloasă, dar

predomină cele cu textură lutoasă – lutoargiloasă. Textura lor variază atât pe profil, cât şi de la un subtip la altul. Ele au, în general, conŃinut redus de humus şi substanŃe nutritive.

Datorită aluvionărilor repetate, aceste soluri nu sunt debazificate, multe dintre ele prezentând de la suprafaŃă carbonaŃi de calciu, astfel că reacŃia lor este, în general, neutră sau slab alcalină.

La nivel de subtip au fost deosebite un număr de 7 unităŃi: aluviosoluri coluvice - calcarice, aluviosoluri coluvice - gleice - calcarice, aluviosoluri gleice - calcarice, aluviosoluri gleice, aluviosoluri psamice - calcarice şi aluviosoluri vertice - gleice - calccarice.

Aluviosolurile coluvice - calcarice (U. S. 3) sunt răspândite pe suprafeŃe reduse pe câteva văi, situate la est de Filiaşi, la sud de Almăjel şi pe glacisul de la contactul luncii Jiului cu versantul Piemontului BălăciŃei.

Aluviosolurile coluvice - gleice - calcarice (U. S. 4) le întâlnim pe văile de la vest de FratoştiŃa, la nord de satul Izvoare, ca şi la contactul luncii Jiului cu terasa, din zona localităŃii Răcarii de Sus. Ele s-au format prin acumularea materialelor erodate de pe versanŃi, având o textură predominant lutoasă. Terenurile U. S. 4 au stratul acvifer la mică adâncime, astfel că solul este moderat gleizat.

Aluviosolurile gleice - calcarice (U. S. 5) şi aluviosolurile gleice (U. S. 6) ocupă în luncă unele terenuri plane sau uşor depresionare, astfel că apa freatică se găseşte la adâncimi mai mici, de obicei între 1 şi 2 m. În astfel de cazuri, ea determină o gleizare mai accentuată a solului. Aceste soluri sunt prezente pe areale extinse în toată lunca Jiului.

Aluviosolurile psamice - entice - calcarice (U. S. 7) sunt întâlnite pe grindul de mal de pe partea dreaptă a Jiului. Ele sunt formate pe depozite aluviale cu

Page 28: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 44

textură nisipolutoasă. Fiind frecvent afectate de inundaŃiile Jiului, aceste soluri au un orizont A ocric slab exprimat.

Aluviosolurile vertice - gleice - calcarice (U. S. 8) sunt prezente într-un singur areal din lunca Jiului, în dreptul localităŃii Bîlta. Ele se găsesc în partea cea mai joasă a luncii, aici depunându-se aluviunile cele mai fine. Aici stratul acvifer freatic se găseşte la 1 – 2 m adâncime, astfel că aceste soluri sunt moderat – puternic gleizate.

PrezenŃa mineralelor smectitice şi textura argilolutoasă face ca solul să fie afectat de procese de vertisolaj.

Clasa luvisoluri Solurile din clasa luvisoluri, respectiv preluvosolurile şi luvosolurile, sunt

specifice acestei părŃi a piemontului. Ele ocupă o suprafaŃă de cca. 3500 ha (47,3 % din suprafaŃa agricolă), fiind solurile predominante ale regiunii.

Preluvosolurile Preluvosolurile sunt cele mai răspândite soluri din regiune, ocupând areale

importante, atât în Dealurile Amaradiei, cât şi în Piemontul BălăciŃei. Ele se întind pe o suprafaŃă de 2221,2 ha (Tab.11), fiind separate un număr de 6 unităŃi de sol.

Preluvosolurile tipice (U. S. 9) sunt întâlnite pe terasa joasă a Jiului, de la nord-vest şi sud-est de Filiaşi. Areale mai mici sunt întâlnite pe unele culmi la nord-est de Răcarii de Sus şi nord-vest de Almăjel şi la sud şi vest de Bâlta. Aceste soluri au textură lutoasă până la argilolutoasă în orizontul A ocric şi lutoargiloasă – argiloasă în orizontul B argic. Ele sunt soluri moderat debazificate, astfel că reacŃia este slab - moderat acidă.

Preluvosolurile stagnice (U. S. 10) ocupă câteva suprafeŃe la nord şi est de Răcarii de Sus şi la sud de Bâlta. Ele ocupă unele culmi plane sau slab înclinate, au textură lutoargiloasă în primii 20 cm şi argiloasă pe profil.

Acumularea de argilă în orizontul Bt determină o înrăutăŃire a însuşirilor hidrofizice şi apariŃia în perioadele umede ale anului a excesului de umiditate provenit din precipitaŃiile atmosferice.

Acest fenomen este întâlnit şi la unităŃile de sol 12 şi 14. Preluvosolurile stagnice sunt slab - moderat debazificate, au conŃinut redus de humus şi reacŃie slab - moderat acidă.

Preluvosolurile vertice (U. S. 11) şi vertice - stagnice (U. S. 12) sunt întâlnite la nord de Filiaşi şi la Vest de Bâlta. Ele sunt formate pe depozite argiloase cu caracter gonflant, astfel că solul este afectat de procese vertice în orizontul B argic.

Preluvosolurile molice - vertice (U. S. 13) au caracteristic orizontul A molic şi orizontul Bt cu caracter vertic. Ele se întind pe o suprafaŃă importantă (978,8 ha), ce ocupă aproape întreaga terasă joasă a Jiului de pe partea stângă.

Preluvosolurile calcarice-stagnice (U. S. 14) sunt întâlnite în câteva areale, situate în partea de nord-est a teritoriului, pe unele culmi înguste, slab înclinate,

Page 29: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

45

cu depozite argiloase carbonatice. Ele au textură argiloasă şi sunt afectate de exces de umiditate stagnant şi de procese de eroziune prin apă.

Luvosolurile Aceste soluri ocupă suprafeŃe ceva mai restrânse (1278,7 ha), fiind

deosebite două subtipuri luvosoluri tipice şi luvosoluri stagnice. Ele au o diferenŃiere texturală accentuată pe profil, au un humus de calitate inferioară, în cantitate de 2 - 10% în orizontul Ao şi sub 1% în orizontul E. Ele sunt mai puternic debazificate decât preluvosolurile, astfel că au o reacŃie moderat sau chiar puternic acidă (pH=4,5-5,4).

Luvosolurile tipice (U. S. 15) sunt întâlnite doar în Dealurile Amaradiei, pe culmile plane sau slab înclinate de la periferia vestică a acestora. Ele se întind ca o bandă începând de la nord şi est de Branişte până la est de Răcarii de Sus. Aceste soluri sunt formate pe depozite argiloase, având textură lutoasă în primii 20 cm şi lutoargiloasă sau argiloasă în orizontul B argic.

Luvosolurile stagnice (U. S. 16) apar în partea nordică a teritoriului pe unele din culmile piemontane de la est de localitatea Branişte. Relieful plan şi difernŃierea texturală între orizonturile solului determină apariŃia unui exces moderat de umiditate provenit din precipitaŃii

Clasa hidrisoluri Această clasă este reprezentată doar prin gleiosoluri. Gleiosolurile Gleiosolurile sunt puŃin răspândite în teritoriul cercetat (172,4 ha), ele

ocupând câteva areale depresionare, ce determină prezenŃa stratului acvifer freatic la foarte mică adâncime, frecvent între 0 şi 50 cm. Aceste soluri sunt formate pe depozite fluviale fine, astfel că textura solului este argiloasă. În cadrul acestui tip au fost separate două unităŃi de sol.

Gleiosolurile cernice (U. S. 17) şi gleiosolurile molice - calcarice (U. S. 18) ocupă câteva din foste albii minore, prezente în lunca Jiului. PrezenŃa stratului acvifer freatic la foarte mică adâncime determină gleizarea excesivă a solului, uneori chiar de la suprafaŃă, solul fiind înmlăştinit.

Clasa antrisoluri Această clasă este reprezentată doar prin tipul erodosol. Erodosolurile Ocupă suprafeŃe destul de extinse (1132 ha) în Dealurile Amaradiei cât şi în

Piemontul BălăciŃei. Ele apar pe versanŃi puternic înclinaŃi (pante de peste 25 %), fiind rezultatul unor procese intense de eroziune areolară şi de adâncime, ca şi a alunecărilor de teren. Aceste procese au apărut datorită defrişării pădurilor şi practicării agriculturii pe terenurile înclinate.

Page 30: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 46

Textura solului variază de la lutonisipoasă până la lutoargiloasă, fiind dată de materialul adus la zi prin eroziune.

La nivel de subtip au fost deosebite erodosoluri eutrice (U. S. 19) şi erodosoluri calcarice (U. S. 20)

Tabel 11 Suprafe Ńele de teren pe tipuri şi subtipuri de soluri

Suprafa Ńa Nr. unit ăŃii de sol

Clasa, tipul şi subtipul de sol (simbol)

ha %

Clasa protisoluri 2598,7 35,1 1 Regosoluri calcarice (RSka) 64,8 0,9 2 Regosoluri eutrice (RSeu) 1140,0 15,4 3 Aluviosoluri coluvice, calcarice (ASco-ka) 110,4 1,5 4 Aluviosoluri coluvice, gleice, calcarice (ASco-gc-ka) 147,2 2,0 5 Aluviosoluri gleice, calcarice (ASgc-ka) 972,6 13,0 6 Aluviosoluri gleice (ASgc) 103,8 1,4 7 Aluviosoluri psamice, entice, calcarice (ASps-en-ka) 34,4 0,5 8 Aluviosoluri vertice, gleice, calcarice (ASvs-gc-ka) 26,5 0,4 Clasa luvisoluri 3499,9 47,3

9 Preluvosoluri tipice (ELti) 746,1 10,1 10 Preluvosoluri stagnice (ELst) 202,9 2,7 11 Preluvosoluri vertice (ELvs) 124,8 1,7 12 Preluvosoluri vertice, stagnice(ELvs-st) 51,7 0,7 13 Preluvosoluri molice, vertice(ELmo-vs) 978,8 13,2 14 Preluvosoluri calcarice, stagnice(ELca-st) 116,9 1,6 15 Luvosoluri tipice (LVti) 1250,0 16,9 16 Luvosoluri stagnice (LVst) 28,7 0,4

Clasa hidrisoluri 172,4 2,3 17 Gleiosoluri cernice (GSce) 72,0 1,0 18 Gleiosoluri molice, calcarice (GSmo-Ka) 100,4 1,3

Clasa antrisoluri 1132,0 15,3 19 Regosoluri eutrice (RSeu) 989,6 13,3 20 Regosoluri calcarice (RSka) 124,4 2,0

Total agricol 7404 100

4.5.1.2. Disfunc Ńionalit ăŃile terenurilor Cercetarea condiŃiilor de mediu din teritoriul administrativ Filiaşi a relevat

prezenŃa unei serii de disfuncŃionalităŃi pentru utilizarea terenurilor ca arabil. Aceste disfuncŃionalităŃi sunt cauzate pe de o parte de unele însuşiri ale solului, iar pe de altă parte de condiŃiile de relief şi hidrologie (Tab.12).

Însuşirile solului ce au fost luate în consideraŃie în această arie, privesc textura în orizontul superior şi aciditatea solului.

Page 31: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

47

Tabel 12 Suprafe Ńele de teren în func Ńie de disfunc Ńionalit ăŃile pentru utilizarea ca arabil

Suprafa Ńa Categoria de disfunc Ńionalitate ha %

Textura solului în orizontul superior 2368,5 32,0 nisipolutoasă – N2 34,4 0,5 lutoargiloasă – C2 929,3 12,5 argilolutoasă – C3 1404,8 19,0 Aciditatea solului 3515,9 47,5 moderat acid, pH de 5,5 – 5,8 – A2 2237,2 30,2 moderat acid, pH de 5,1 – 5,4 – A2 1278,7 17,3 Panta terenului 3066,5 41,4 slab – moderat înclinat, pantă 5,1 – 15,0 % – P2 584,9 7,9 moderat înclinat, pante de 15,1 – 20,0 % – P3 1297,8 17,5 moderat înclinat, pante de 20,1 – 25,0 % – P4 51,8 0,7 puternic înclinat, pante de 25,1 şi 35,0 % – P5 927,6 12,5 foarte puternic înclinat, pante de peste 35,1 %– P6 204,4 2,8 Eroziunea în suprafa Ńă a terenului 2483,7 33,5 slabă – E2 1234,8 16,7 moderată – E3 116,9 1,5 foarte puternică – excesivă – E4 1132,0 15,3 Alunec ări de teren 341,4 4,6 în brazde sau valuri semistabilizate şi active – F3 72,1 1,0 în trepte, movile şi prăbuşiri semistabilizate şi active – F4 269,3 3,6 Gradul de neuniformitate al teritoriului 341,4 4,6 slab neuniform – U3 51,8 0,7 moderat neuniform – U4 289,6 3,9 Excesul de umiditate de natur ă freatic ă 2374,8 32,1 moderat gleizat – Q2 1320,6 17,8 puternic gleizat – Q3 881,8 11,9 foarte puternic gleizat – Q4 100,4 1,4 excesiv gleizat – Q5 72,0 1,0 Excesul de umiditate de suprafa Ńă, stagnant 1289,7 17,4 slab stagnogleizat – W2 1217,7 16,4 moderat stagnogleizat – W3 72,0 1,0 Inundabilitate 1199,0 16,2 rar inundabil – H4 1127,0 15,2 frecvent inundabil – H5 72,0 1,0 Textura solului În ce priveşte textura solului în orizontul superior, au fost avute în vedere

atât texturile grosiere, cât şi cele fine. Solurile cu textură grosieră au conŃinut redus de humus, capacitate redusă

de schimb cationic, capacitate scăzută de reŃinere a apei şi elementelor nutritive. Din această cauză ele ridică probleme legate de stabilitatea structurii solului în realizarea patului germinativ, de aprovizionarea culturilor cu apă şi substanŃe nutritive.

Page 32: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 48

Solurile cu textură fină, lutoargiloasă şi argiloasă, creează disfuncŃionalităŃi în efectuarea lucrărilor agricole, în principal a arăturilor. Textura fină impune efectuarea lucrării solului la umiditatea optimă şi la adâncimi variate şi efectuarea la 3 - 4 ani a unei scarificări, pentru îmbunătăŃirea însuşirilor fizice (porozitate, permeabilitate, capacitate de înmagazinare a apei) a orizonturilor subiacente stratului arat.

Pentru că solurile cu textură fină, ele reŃin o cantitate ridicată de apă, devin plastice la o umezire intensă, astfel că, utilajele agricole adesea patinează sau chiar se înnămolesc pe astfel de terenuri, totodată se realizează o arătură de slabă calitate. Când aceste soluri se usucă, ele devin foarte compacte şi dure, astfel că arătura se execută cu dificultate, iar stratul arat va fi bulgăros, necesitând alte intervenŃii pentru îmbunătăŃirea lui.

Lucrarea solului, atunci când este prea umed sau este prea uscat, determină un consum ridicat de energie.

De aceea, este necesar ca arătura să se realizeze la umiditatea optimă. Intervalul de timp, când umiditatea solului este optimă pentru executarea patului germinativ al plantelor agricole, este adesea scurt, astfel că apar disfuncŃionalităŃi în realizarea lucrării respective.

Pentru a limita apariŃia unor astfel de situaŃii, este necesar ca unităŃile, ce execută lucrările agricole, să fie dotate sau cu mai multe utilaje sau acestea să fie foarte performante.

Pe teritoriul cercetat au fost identificate soluri care au textură nisipolutoasă (34,4 ha sau 0,5 %), cum sunt cele ale unităŃii de pretabilitate la arabil (U. P.) nr. 21. În formula unităŃii de teren le găsim notate cu N2.

Terenurile cu soluri ce au textură argiloasă ocupă suprafeŃe mult mai extinse (2334,1 ha sau 31,5 %). Au fost separate unităŃi de pretabilitate cu numerele 3, 4, 5, 6, 15,, 23, 25, 28 şi 29, ce au textură lutoargiloasă, notată cu C2 şi unităŃi cu textură argiloasă, înregistrate la unităŃile cu numerele 7, 10, 16, 17, 22 şi 26 şi notate cu C3.

Aciditatea solului Aciditatea solului se referă la apariŃia în sol a unei reacŃii acide, ca urmare a

îndepărtării din complexul adsorbtiv a cationilor de Ca++ şi Mg++, deci a debazificării mai mult sau mai puŃin accentuate. Acest proces afectează solurile din clasa luvisoluri, acestea având o reacŃie moderat acidă.

În teritoriul cercetat au fost identificate două situaŃii. Una în care solul are o reacŃie acidă moderată, dar mai puŃin intensă, cu un pH cuprins între 5,5 şi 5,8, notată în formula unităŃii de pretabilitate cu A2..

Această situaŃie este întâlnită la unităŃile cu numărul: 1, 4, 5, 6, 10, 15, 16, 24, 25, 27 şi 28. A doua situaŃie o reprezintă solurile cu o reacŃie mai scăzută, pH între 5,1 şi 5,4, întâlnite în cazul unităŃilor de pretabilitate nr. 8, 11 şi 12.

SituaŃiile acestea au fost notate cu A2 – moderat acid, pH de 5,5-5,8 şi cu A3 – moderat acid, pH de 5,1-5,4. SuprafaŃa afectată de aciditatea scăzută este de 3515,9 ha, ceea ce reprezintă 47,5 % din teritoriul agricol.

Page 33: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

49

Condi Ńiile de relief şi hidrologie privind solurile CondiŃiile de relief şi hidrologie se referă la panta terenului, eroziunea în

suprafaŃă, alunecările de teren, neuniformitatea teritoriului, excesul de umiditate de natură freatică, excesul de umiditate de suprafaŃă, stagnant şi inundabilitatea terenurilor.

Panta terenului Acest factor are o importanŃă deosebită în dezvoltarea unor procese

geomorfologice, dar în acelaşi timp ea creează o serie de disfuncŃionalităŃi în utilizarea ca arabil a teritoriului.

Lucrarea solului pe terenurile în pantă impune luarea unor măsuri de protecŃie, în primul rând de prevenire a eroziunii.

În teritoriul administrativ Filiaşi au fost identificate cinci categorii de pante, care prezintă importanŃă din punct de vedere al disfuncŃionalităŃilor ce le creează utilizării ca arabil. Ele au fost notate cu P2 – slab – moderat înclinat, pante cuprinse între 5,1 – 15,0 % (unităŃile de pretabilitate nr. 6, 12, 16 şi 17). P3 – moderat înclinat, pante de 15,1 – 20,0 % (U. P. 9, 13 şi 15), P4 – moderat înclinat dar cu pante de 20,1 – 25,0 % ( U. P. 23), P5 – puternic înclinat, cu pante cuprinse între 25,1 şi 35,0 % (U. P. 24 şi 25) şi P6 – foarte puternic înclinat, pantele terenului depăşind 35,1 % (U. P. 27, 28 şi 29).

Terenurile agricole cu înclinare de peste 5 % se întind pe o suprafaŃă de 3066,5 ha sau 41,4 %.

Eroziunea în suprafaŃă Eroziunea în suprafaŃă afectează terenurile situate pe versanŃi. În teritoriul

cercetat au fost identificate trei situaŃii. Au fost separate unităŃi (U. P. 13, 15, 16 şi 23) în care solurile sunt moderat

erodate (E2), dar în interiorul lor se întâlnesc şi areale fără eroziune sau cu eroziune puternică şi foarte puternică, dar ultimele apar doar local, având o pondere foarte mică. O altă unitate (U. P. 17) este cu eroziune puternică, notată cu E3. Aici apar şi terenuri foarte puternic sau excesiv erodate. Ultima situaŃie priveşte terenurile erodate foarte puternic până la excesiv (U. P. 24, 25, 27, 28 şi 29) notate cu E4.

Alunecările de teren Alunecările de teren, ce sunt înregistrate pe o suprafaŃă de 341,4 ha,

afectează o mare parte din versanŃii văilor, ce fragmentează teritoriul. Sunt întâlnite alunecări în brazde sau valuri semistabilizate şi active (U. P. 23 şi 29), notate cu F3, iar cele mai multe din ele sunt alunecări în trepte, valuri sau movile semistabilizate şi active (U. P. 25 şi 28), notate cu F4.

Page 34: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 50

Gradul de neuniformitate a teritoriului Terenurile din teritoriul cercetat nu sunt toate uniforme, pentru că au

intervenit diverşi factori asupra suprafeŃei topografice şi au modificat-o. În aria administrativă a oraşului Filiaşi au fost identificate două categorii de neuniformitate a terenului: terenuri slab neuniforme (U. P. 23), notate cu – U3 şi terenuri moderat neuniforme (U. P. 25, 28 şi 29) notate cu – U4.

Excesul de umiditate de natură freatică PrezenŃa stratului acvifer freatic în apropierea suprafeŃei terenului determină

în sol apariŃia proceselor de gleizare. Intensitatea cu care aceste procese se manifestă determină formarea de subtipuri gleice sau chiar de gleiosoluri.

Excesul de umiditate de natură freatică afectează o suprafaŃă de 2374,8 ha sau 32,1 %.

În teritoriul cercetat, procesele de gleizare a solului, întâlnite pe luncile râurilor, cuprind toate gradele de intensitate.

Pe grinduri şi terase de luncă sunt soluri negleizate sau gleizate slab. Pe terenurile ceva mai joase, gradul de gleizare al solului este mai

pronunŃat, aici sunt soluri cu gleizare moderată (U. P. 2, 3 şi 14,), notate cu Q2. De asemenea, întâlnim aluviosoluri cu gleizare puternică (U. P. 19 şi 20),

notate cu Q3 şi cu gleizare foarte puternică (U. P. 22), notate cu Q4. Terenurile ce au cotele cele mai coborâte, au gradul de gleizare este

excesiv (U. P. 26), acesta fiind notat cu Q5. Excesul de umiditate de suprafaŃă stagnant Procesele de stagnogleizare se manifestă pe suprafeŃele relativ orizontale

sau depresionare, cu drenaj intern şi extern deficitar. În acest teritoriu au fost stabilite două categorii de soluri afectate de exces de umiditate stagnant.

O primă categorie este dată de excesul moderat de umiditate stagnantă, ce se întâlneşte în preluvosoluri şi luvosoluri (U. P. 5, 11, 14, 17 şi 22), notată cu W2, iar a doua categorie o reprezintă excesul de umiditate puternic (U. P. 26), notată cu W3.

Inundabilitatea Terenurile situate în lunca Jiului, ca şi cele de pe luncile râurilor mai mici

sau a celorlalte văi, ce nu au un curs de apă permanent, sunt afectate mai rar sau mai des de inundaŃii. În regiunea avută în studiu, au fost stabilite două categorii de terenuri afectate de inundaŃii: terenuri rar inundabile (U. P. 18, 19, 20, 21 şi 22), notate cu H4 şi terenuri frecvent şi foarte frecvent inundabile (U. P. 26), notate cu H5.

Pe baza disfuncŃionalităŃilor prezentate mai sus au fost stabilite clasele de pretabilitate a terenurilor la arabil şi cerinŃele ameliorative necesare ridicării

Page 35: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

51

fertilităŃii solului, cât şi pentru prevenirea şi combaterea unor procese de degradare a terenurilor.

4.5.1.3.Clasele de teren dup ă pretabilitatea la arabil Trebuie remarcat că în teritoriul cercetat nu s-au putut stabili terenuri fără

restricŃii, adică terenuri de clasa I-a, care nu cauzează disfuncŃionalităŃi procesului de producŃie agricolă. În schimb, sunt prezente restul de clase, respectiv clasele II – VI (Tab.13, Fig.17).

Clasa a II-a – Terenuri cu disfuncŃionalităŃi reduse în cazul utilizării ca arabil

Terenurile cuprinse în această clasă (1212,3 ha) prezintă limitări slabe

până la moderate în ce priveşte solul, condiŃiile de relief şi excesul de umiditate. Ele cauzează disfuncŃionalităŃi reduse în ce priveşte utilizarea solului ca arabil. DisfuncŃionalităŃile sunt cauzate de textura lutoargiloasă a solului în orizontul superior (unităŃile nr. 3, 4, 5, şi 6), de aciditatea moderată a solului, pH-ul cuprins între 5,5 şi 5,8 (unităŃile nr. 1, 4, 5 şi 6), de gleizarea moderată a solului (unităŃile nr. 2 şi 3), de stagnogleizarea slabă (unitatea nr. 5) şi de înclinarea slabă – moderată a terenului (unitatea nr. 6).

Clasa a III-a – Terenuri cu disfuncŃionalităŃi moderate în cazul utilizării ca arabil

Terenurile din această clasă ocupă o suprafaŃă de 3808,9 ha, ceea ce

reprezintă 51,4 % din suprafaŃa agricolă a teritoriului administrativ al oraşului Filiaşi.

Încadrarea terenurilor s-a bazat pe disfuncŃionalităŃile moderate, ce sunt date de textura argiloasă a solului (unităŃile nr. 7, 10, 14 şi 17), de aciditatea moderată, pH cuprins între 5,1 – 5,4 (unităŃile 8, 11 şi 12), de panta moderată a terenului, declivitate de 15,1 – 20,0 % (unităŃile nr. 9, 13 şi 15) şi de eroziunea moderată (unitatea nr. 17).

La aceste disfuncŃionalităŃi se mai adaugă de obicei limitări de grad mai mic, cum sunt cele privind textura lutoargiloasă (unitatea nr. 15), eroziunea slabă (unităŃile nr. 13, 15 şi 16), panta slabă, declivitate de 5,1 – 15,0 % (unităŃile nr. 12, 16 şi 17) şi aciditatea moderată, pH de 5,4 – 5,8 (unitatea nr. 9).

Clasa a IV-a – Terenuri cu disfuncŃionalităŃi severe în cazul utilizării ca arabil Această clasă cuprinde 6 unităŃi, ce acoperă o suprafaŃă de 1178,8 ha. Terenurile sunt afectate de disfuncŃionalităŃi puternice, ca: inundabilitatea

rară a terenurilor (unităŃile nr. 18, 19, 20, 21 şi 22), de gleizarea foarte puternică (unitatea nr. 22) şi de panta moderată a terenului, declivitate de 20,1 – 25,0 % (unitatea nr. 23). La unele unităŃi se adaugă limitări de grad inferior.

Aşa sunt limitările privind gleizarea puternică (unităŃile nr. 19 şi 20), stagnogleizarea slabă (unitatea nr. 22), textura lutoargiloasă (unitatea nr. 23), argiloasă (unitatea nr. 22) şi nisipolutoasă (unitatea nr. 21), precum şi limitările

Page 36: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 52

date de alunecările în brazde şi valuri, neuniformitatea slabă şi eroziunea slabă prezente în unitatea nr. 23.

Tabel 13 Suprafe Ńele unit ăŃilor şi claselor de calitate a terenurilor agricole

din teritoriul administrativ al ora şului Filia şi Suprafa Ńa Nr.

unit ăŃii UnităŃile şi clasele de calitate a terenurilor agricole ha %

1 IIEL – A2 – l / la 531,2 7,2 2 IIAS – Q 2 – ln / l 238,0 3,2 3 IIAS – Q2 C2 – la / la 103,8 1,4 4 IIEL – A2 C2 – la / al 124,8 1,7 5 IIEL – W2 A2 C2 – la / al 109,8 1,5 6 IIEL – A2 C2 P2 – la / al 104,7 1,4

Total clasa a II-a 1212,3 16,4 7 IIIAS – C3 – al / al 26,5 0,4 8 IIILV – A3 – l / la 981,5 13,3 9 IIIRS – P3 – l / n 64,8 0,9

10 IIIEL – C3 A2 – al /al 15,4 0,2 11 IIILV – A3 W2 – l / al 28,7 0,3 12 IIILV - A3 P2 – l / al 268,5 3,6 13 IIIRS – P3 E2 – l / la 1088,2 14,7 14 IIIEL – C3 W2 Q2– al / al 978,8 13,2 15 IIIEL – P3 E2 A2 C2 – la / al 144,8 2,0 16 IIIEL – C3 A2 E2 P2 – al / al 94,8 1,3 17 IIIEL – C3 E3 W2 P2 – al / al 116,9 1,5

Total clasa a III-a 3808,9 51,4 18 IVAS – H4 – l / l 110,4 1,5 19 IVAS – H4 Q3 – l / la 147,2 2,0 20 IVAS – H4 Q 3 – l / l 734,6 9,9 21 IVAS – H4 N2 – nl / n 34,4 0,5 22 IVGS - H4 Q4 C3 W2 – al / al 100,4 1,3 23 IVRS – P4 F3 U3 E2 C2 – la / al 51,8 0,7

Total clasa a IV-a 1178,8 15,9 24 VER – P5 E4 A2 – ln / la 720,3 9,7 25 VER – P5 E4 F4 U4 A2 C2 – la / l 207,3 2,8 26 VGS - H5 Q5 W3 C3 – al / a 72,0 1,0

Total clasa a V-a 999,6 13,5 27 VIER – P6 E4 A2 – l / al 122,1 1,7 28 VIER – P6 E4 F4 U4 A2 C2 – la / l 62,0 0,8 29 VIER – P6 E4 U4 F3 C2 – la / l 20,3 0,3

Total clasa a VI-a 204,4 2,8

Clasa a V-a – Terenuri cu disfuncŃionalităŃi foarte severe, nepretabile ca atare la arabi

Terenurile din această clasă, ce ocupă o suprafaŃă de 999,6 ha, prezintă

disfuncŃionalităŃi foarte puternice în ce priveşte utilizarea ca arabil, datorită înclinării puternice a versanŃilor, cu pante frecvente cuprinse între 25,1 şi 35,0 %

Page 37: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

53

(unităŃile nr. 24 şi 25) şi inundabilitatea frecventă, asociată cu gleizarea excesivă a solului, cauzată de adâncimea foarte mică a apei freatice (unitatea nr. 26).

Aceste terenuri vor putea fi utilizate doar prin amenajări speciale, ce determină modificarea însuşirilor fizice şi chimice şi ca urmare, se ajunge la îmbunătăŃirea fertilităŃii solului.

În afară de aceste disfuncŃionalităŃi principale, mai sunt asociate şi restricŃii de grad inferior, respectiv: eroziunea foarte puternică până la excesivă şi aciditatea moderată (unităŃile 24 şi 25), alunecările în trepte şi movile, neuniformitatea moderată şi textura lutoargiloasă (unitatea nr. 25), excesul moderat de umiditate stagnantă şi textura argiloasă (unitatea nr. 26).

Clasa a VI-a – Terenuri cu disfuncŃionalităŃi extrem de severe,care nu pot fi

folosite ca arabil Această clasă cuprinde o suprafaŃă de 204,4 ha, repartizată în trei unităŃi,

respectiv nr. 27, 28 şi 29. DisfuncŃionalitatea principală, care cauzează excluderea de la arabil a acestor terenuri, este dată de declivitatea foarte puternică, panta ternului depăşind 35,1 %.

În afară de această limitare majoră, la aceste unităŃi se asociază şi restricŃii determinate de eroziunea foarte puternică până la excesivă, apoi aciditatea moderată a solului în orizontul superior (unităŃile nr. 27 şi 28), alunecările de teren şi textura lutoargiloasă (unităŃile nr. 28 şi 29).

4.5.1.4.Cerin Ńele ameliorative CerinŃele ameliorative se referă la principalele lucrări agropedoameliorative

şi de îmbunătăŃiri funciare, necesare pentru creşterea fertilităŃii solului şi stoparea sau diminuarea unor procese, ce degradează unele dintre terenuri.

Lucr ările agropedoameliorative Lucrarea solului la umiditatea optimă şi la adâncimi variate Lucrarea solului la umiditatea optimă şi la adâncimi variate este

recomandată pe terenurile cu textură fină în orizontul superior (2334,1 ha), care prin lucrările agricole se pot tasa şi forma un orizont de hardpan.

Lucrarea solului la umiditatea optimă ( la 2/3 din intervalul umidităŃii active) duce la realizarea unui orizont arat uniform afânat şi cu un consum redus de energie.

Amendarea cu calcar Aceasta este recomandată pe terenurile cu reacŃie moderat acidă (3515,9

ha) şi care prezintă o debazificare puternică în orizontul arat. Aşa sunt terenurile cu preluvosoluri şi luvosoluri.

Page 38: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 54

Scarificarea Scarificarea este necesar să se realizeze pe terenurile alcătuite din depozite

argiloase, cum sunt cele cu preluvosoluri vertice, preluvosoluri stagnice şi luvosoluri stagnice (1503,8 ha), aceste soluri prezentând însuşiri fizice mai puŃin

Fig.17 Harta pretabilităŃii terenurilor la arabil

Page 39: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

55

favorabile culturilor agricole. Efectuarea la 2 – 3 ani distanŃă în timp a acestei lucrări asigură o mai bună aerisire a solului, o permeabilitate mai ridicată şi o capacitate mai mare de reŃinere a apei.

Agrotehnica antierozională Agrotehnica antierozională cuprinde o serie de lucrări specifice terenurilor în

pantă, necesare prevenirii şi stopării eroziunii solului (1882,7 ha). Aşa sunt terenurile situate pe versanŃi, cu soluri mai mult sau mai puŃin erodate, aici fiind recomandate arături pe curba de nivel, culturi în fâşii, asolamente de protecŃie şi în unele cazuri lucrări antierozionale complexe.

PlantaŃii de protecŃie (împăduriri) Împăduririle se recomandă a fi executate pe versanŃii afectaŃi de eroziune

puternică până la excesivă şi pe terenurile afectate de alunecări (1183,8 ha). Ele au rolul de stabilizare a malurilor ravenelor şi împiedicarea înaintării şi ramificării acestora, a râpelor de desprindere a alunecărilor pentru prevenirea extinderii lor, dar şi a corpului alunecării, mai ales a celor active, în vederea stabilizării lor.

Culturi amelioratoare şi tolerante la excesul de umiditate Acestea cuprind terenurile afectate de exces de umiditate stagnant sau de

natură freatică (2288,4 ha). Aceste culturi se vor folosi în paralel cu celelalte măsuri de desecare şi drenaj.

Culturi tolerante, protectoare şi pentru îngrăşăminte verzi pe solurile nisipoase Ele sunt necesare şi este bine să fie realizate pe aluviosolurile psamice

(34,4 ha), prezente în lunca de pe partea dreaptă a Jiului. Culturi amelioratoare pe soluri slab structurate Sunt recomandate a se înfiinŃa pe terenurile cu soluri cu textură argiloasă în

orizontul superior (1404,8 ha) şi care au structură degradată datorită utilizării maşinilor agricole la umiditate necorespunzătoare sau ca urmare a diminuării conŃinutului de humus.

Lucr ările de îmbun ătăŃiri funciare Lucrări de menŃinere şi prevenire a ridicării nivelului freatic Acestea sunt recomandate în luncile râurilor unde nivelul stratului acvifer

freatic se află la 1 – 3 m adâncime (2202,4 ha), aici existând fluctuaŃii importante de nivel, cauzate de variaŃia cotelor apelor râului.

Page 40: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 56

Lucr ări de coborârea nivelului apei freatice Sunt necesare în sectoarele unde stratul acvifer freatic se găseşte la

adâncimi mai mici de 1 m (172,4 ha). Aşa este cazul gleiosolurilor şi a aluviosolurilor foarte puternic gleizate, unde stratul acvifer trebuie coborât către 1,5 – 2 m.

Regularizări de cursuri de apă şi îndiguiri Regularizările interesează terenurile situate în zona inundabilă din luncile

râurilor (1394,9 ha). O parte din aceste terenuri au fost deja îndiguite, dar sunt necesare şi în alte sectoare. De asemenea, pe luncile râurilor mici şi pe cele fără un curs de apă permanent trebuie executate lucrări de regularizare a scurgerii, pentru evacuarea rapidă a apei din precipitaŃii şi prevenirea apariŃiei inundaŃiilor.

Drenaj, captarea izvoarelor de coastă Drenajul şi captarea izvoarelor de coastă este necesar să se execute pe

terenurile afectate de alunecări (341,4 ha), măsură necesară pentru stabilizarea terenului.

Desecarea, drenajul superficial Desecarea sau drenajul superficial se recomandă pe terenurile cu soluri

afectate de procese de stagnogleizare (1298,7 ha). Modelarea superficială Modelarea este o lucrare ce trebuie să se execute pe terenurile cu alunecări

(341,4 ha), pentru diminuarea neuniformităŃilor suprafeŃei terenului. Prin acesta se îmbunătăŃeşte scurgerea apelor din precipitaŃii la suprafaŃa solului, se previne stagnarea acestora în arealele depresionare şi se realizează suprafeŃe mai bune pentru utilizarea agricolă. De asemenea, local, se poate realiza o reŃea nesistematică de drenaj superficial.

4.5.2.Vegeta Ńia VegetaŃia reprezintă o componentă de sinteză a peisajului geografic,

aceasta reacŃionând la cele mai mici variaŃii ale factorilor de mediu şi fiind puternic influenŃată de intervenŃia antropică. Ea se află într-o strânsă interdependenŃă cu celelalte componente ale peisajului, fiind capabilă să exercite o importantă funcŃie socială şi economică prin influenŃele sale binefăcătoare şi prin produsele furnizate.

FormaŃiunile forestiere ce aparŃin unităŃii administrativ - teritoriale a oraşului Filiaşi sunt rezultatul unei îndelungate evoluŃii, o reflectare a zonalităŃii

Page 41: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

57

latitudinale şi a condiŃiilor fitogeografice, iar în prezent sunt subordonate complexelor modificări antropice.

Din punct de vedere al zonalităŃii latitudinale aceste păduri aparŃin zonei nemorale, subzona pădurilor de stejari xeromezofili (submezofili) – termofili. Aceste păduri sunt alcătuite din cer (Quercus cerris) şi gârniŃă (Quercus frainetto), local cu gorun (Quercus petraea) în proporŃii diferite.

Din punct de vedere ale regionării fitogeografice (criteriul floristic) acest teritoriu aparŃine regiunii fitogeografice central-europene, provincia danubiano - pontică, districtul Podişului Getic.

Apar astfel pe lângă elemente central - europene (Quercus petraea, Quercus robur, Fraxinus excelsior) şi elemente submediteraneene (Quercus cerris, Q. pubescens, Fraxinus ornus, Ligustrum vulgare), elemente balcanice (Quercus frainetto), elemente eurasiatice (Populus nigra, Populus alba, Salix alba, Alnus glutinosa), şi elemente pontico - anatolice (Quercus pedunculiflora).

Din flora subspontană menŃionăm salcâmul (Robinia pseudoacacia), nucul (Juglans regia), glădiŃa sau plătica (Gleditsia triacanthos) şi cenuşerul sau oŃetarul (Ailanthus altissima).

Din punct de vedere al modului de asociere a componentelor formaŃiunilor forestiere, asociaŃiile vegetale reprezintă unităŃile cenotaxonomice (fitosociologice, fitocenotice) de bază în studiul vegetaŃiei formate din totalitatea fitocenozelor care se caracterizează prin condiŃii ecologice specifice având una sau mai multe specii caracteristice.

La acest criteriu (prin care se evidenŃiază speciile caracteristice şi de recunoaştere) se adaugă criteriul dominanŃei astfel încât speciile edificatoare - dominante deŃin un rol important în identificarea şi delimitarea acestor unităŃi.

AsociaŃiile vegetaŃiei forestiere întâlnite în unitatea teritorială analizată sunt: As . Quercetum fraineti – cerris edificată de gârniŃă (Quercus frainetto) şi cer

(Quercus cerris) care sunt specii termofile - submezofile, este cea mai reprezentativă asociaŃie forestieră. PuŃine alte specii lemnoase intră în alcătuirea acestor fitocenoze (Acer campestre, A. tataricum, Fraxinus angustifolia). Acolo unde relieful este mai fragmentat, extrazonal pot apărea pe versanŃii umbriŃi gorunete (Quercus petraea), iar pe versanŃii însoriŃi fragmente de pădure de stejar pufos (Quercus pubescens).

Arbuştii formând adesea un strat compact, aparŃin speciilor Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cornus mas, Evonymus verruscosa etc.

Stratul ierbos conŃine specii adaptate la regimul alternant de umiditate a solurilor grele de tip brun roşcat, divers podzolit şi pseudogleizat, pe care se dezvoltă asociaŃia. Bine reprezentate sunt: Carex praecox, C. caryophyllea, C. contigua, C. tomentosa, Festuca heterophylla, Poa pratensis, Dactylis glomerata, Glecoma hirsuta, Geum urbanum, Fragaria viridis, Veronica chamaedrys, Chrysanthemum corymbosum etc. Productivitatea de biomasă nu este foarte ridicată (4000-6000 kg/ha/an).

As . Quercetum frainetto la care gârniŃa (Quercus frainetto) apare ca singur edificator se dezvoltă în general pe soluri cu permeabilitate redusă, în care deficitul de apă din a doua parte a verii este deosebit de accentuat.

Page 42: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 58

As . Quercetum cerris edificată de cer (Quercus cerris) o întâlnim de obicei la limita de areal a gârniŃei, dar în teritoriul administrativ studiat în compoziŃia acestor păduri intră cu o pondere foarte redusă Q. frainetto şi Q.petraea.

As . Quercetum robori edificată de stejar pedunculat (Quercus robur) ocupă staŃiunile mai umede (în apropierea luncii Jiului) având în vedere că stejarul pedunculat este o specie mezofilă în timp ce gârniŃa (Q. frainetto) şi cerul (Q. cerris) sunt specii submezofile (xeromezofile).

As . Querceto robori-Ulmetum, Fraxino-Ulmetum şi Alnetum - şleauri de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), ulm de câmp (Ulmus minor), arin negru (Alnus glutinosa), plop negru (Populus nigra).

As . Populeto(albae-nigrae-canadensae)-Salicetum albe-fragilis (zăvoaiele) edificată de plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), plop euramerican (Populus canadensis), salcie (Salix alba, S. fragilis), alături de care apar frecvent aninişurile (Alnetum) alcătuite din arin negru (Alnus glutinosa), iar mai izolat apare salcâmul (Robinia pseudoacacia). Ca subarbuşti se asociază păducelul (Crategus monogyna), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare). Aria de răspândire cuprinde lunca Jiului, a unor pâraie mai mici sau canale, pe soluri aluviale cu umiditate mare.

AsociaŃia populează şi biotopurile inundate temporar, instalându-se pe locuri plane, colmatate şi cu apă freatică la mică adâncime, în arealul caracteristic pentru un ecoton (higrofite-hidrofite).

As . Pruno spinosae – Crataegetum monogynae edificată de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) apare acolo unde structura orizontală a asociaŃiilor forestiere are un predominant caracter deschis prin prezenŃa subarboretului şi a pajiştilor secundare din asociaŃia Festuco (valesiacae)-Poëtum (angustifoliae) instalate pe locul pădurilor de cer şi gârniŃă defrişate.

În subarboret apare frecvent lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), păducelul (Crataegus monogyna), dârmozul (Viburnum lantana), cornul (Cornus mas), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina). Terenurile nefavorabile pentru culturi (pe versanŃii văilor care fragmentează podurile teraselor) sunt acoperite de asociaŃii secundare de Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Bromus tectorum, Andropogon ischaemum, Chrysopogon gryllus etc.

Terenurile agricole alternează cu pajişti care au caracter secundar, fiind formate din iarba câmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis), firuŃa (Poa pratensis) etc., care se întâlnesc, în general, pe terenuri improprii culturilor agricole, fiind folosite ca islazuri.

Datorită suprapăşunării multe specii ierboase de graminee au dispărut şi s-au dezvoltat grupări cu firuŃă (Poa bulbosa), peliniŃă (Artemisia austriaca), pirul gros (Cynodon dactylon), obsiga (Bromus tectorum) etc.

Disfunc Ńionalit ăŃi:

� prezenŃa unor procese de eroziune de la intensitate slabă la cea

puternică datorate în principal lipsei vegetaŃiei lemnoase;

Page 43: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

59

� reducerea suprafeŃelor cu păduri în favoarea terenurilor arabile şi a pajiştilor;

� ocuparea albiei şi luncii Jiului de către activităŃi economice; � modificarea compoziŃiei naturale a vegetaŃiei prin intervenŃie antropică

abuzivă; � suprafeŃe însemnate, îndeosebi în cadrul luncilor, sunt ocupate cu

soluri afectate de exces de umiditate de diferite intensităŃi; � suprapăşunatul şi cultivarea neraŃională a terenurilor în pantă şi a celor

nisipoase au determinat declanşarea proceselor de degradare a solurilor prin eroziune;

� se impun măsuri de extindere a plantaŃiilor forestiere cu specii autohtone cu rol productiv sau cu funcŃie de protecŃie şi funcŃie estetică - decorativă de-a lungul căilor de comunicaŃie de interes european, naŃional, regional şi local, precum şi în aria aşezărilor omeneşti;

� îngrijirea pajiştilor prin lucrări ameliorative şi păşunatul raŃional în scopul revitalizării productive şi menŃinerea rolului lor de protecŃie a solurilor.

În vederea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al menŃinerii echilibrului ecologic, conservării biodiversităŃii şi refacerea genofondului, pentru menŃinerea rolului sanogen şi de recreere al pădurilor se propune în primul rând reconsiderarea rolului ecologic şi economic al pădurilor din zonă, stoparea procesului de ocupare al albiilor şi luncilor cu activităŃi economice, reintroducerea în categoria de suprafeŃe forestiere şi reîmpădurirea terenurilor degradate prin eroziune, alunecări de teren şi suprapăşunat.

Se propune de asemenea constituirea unor culoare ecologice de susŃinere a fluxurilor ecologice şi de a interconecta toate biotopurile într-un ecosistem teritorial unic. În acest sens se impune reconsiderarea luncii Jiului ca şi culoar ecologic cu rol în conservarea biodiversităŃii (ecosistemele lotic, palustru, şleau de luncă) şi cu funcŃie de turism - recreere.

4.5.3. Silvicultura SuprafaŃa cu păduri din unitatea administrativ-teritorială a oraşuluii Filiaşi

este administrată în cadul DirecŃiei Silvice Craiova de Ocolul Silvic Filiaşi. Fondul forestier al acestei unităŃi totalizează la nivelul anului 2007 o

suprafaŃă de 1325,52 ha. SuprafaŃa împădurită era de 1637,7 ha la nivelul anului 1976 şi de 1431 ha la nivelul anului 1997. El aparŃine la două unităŃi de producŃie (UP): UP III Filiaşi şi parŃial UP II Argetoaia (pădurile satului Bâlta) şi este inegal răspândit, având o pondere mai mare la nord-est de râul Jiu unde se înscrie UP III Filiaşi şi o suprafaŃă mai mică la sud-vest de râul Jiu unde se înscrie parŃial UP II Argetoaia (trup de pădure Bâlta).

În prezent în interiorul suprafeŃei teritoriului administrativ al oraşului Filiaşi există 248 parcele de pădure cu suprafeŃe cuprinse între 0,062 – 121 ha. Dintre acestea 120 parcele cu suprafeŃe cuprinse între 0,075 şi 14,6 ha ce însumează 220,2 ha reprezintă suprafeŃe forestiere în stadiu de regenerare.

Page 44: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 60

Din suprafaŃa totală a fondului forestier cea mai mare pondere o deŃin pădurile de cer şi gârniŃă (cereto-gârniŃete) – 38,2%, urmate de salcâmete (14,9%); zăvoaie cu plop, salcie şi arin negru din lunca Jiului (14,4%); pădurile dominate de cer (12,1%), pădurile dominate de stejar pedunculat (8,1%); gârniŃete pure (6,8%); şleau de luncă cu frasin, stejar pedunculat, ulm şi arin negru (5,6%).

Din analiza cartografică digitală a ortofotoplanurilor în proiecŃie Stereo 70 georeferenŃiate (ediŃia 2005), hărŃile topografice la scara 1:25000 (ediŃiile 1975-1976), o imagine satelitară LANDSAT ETM+ (2000) şi hărŃile austriece (ediŃia 1869) au fost evidenŃiate suprafeŃele despădurite şi împăduririle în intervalul dintre realizarea acestor produse cartografice rezultând astfel evoluŃia spaŃio - temporală a vegetaŃiei forestiere

Astfel, cele mai semnificative reduceri ale suprafeŃelor forestiere din ultimii ani apar în următoarele perimetre:

1) trup de pădure Negraia, suprafaŃă despădurită la sud de ogaşul Negraia; 2) parcele forestiere din bazinele torenŃiale din nord-estul satului Răcarii de Sus; 3) suprafeŃe de şleau de luncă situate la sud-est de meandrul Jiului din

dreptul satului Răcarii de Sus; 4) versantul drept de pe Valea Nebunei (sat Bâlta). Pentru evaluarea gradului de transformare antropică a peisajelor utilizăm

indicele de naturalitate care reprezintă ponderea suprafeŃelor acoperite cu pădure din suprafaŃa spaŃiului analizat. Artificializarea peisajelor este reflectată de valorile obŃinute pentru acest indice.

Valoarea indicelui de naturalitate Inat = 13,29 reflectă peisaje cu un echilibru ecologic moderat afectat . Cu toate acestea, zonele nord-vestică (industrială), centrală (rezidenŃială) şi sud-estică (agricolă) a unităŃii administrativ - teritoriale analizate, evaluate separat, indică un indice de naturalitate din clasa de valori 5-10 ceea ce reflectă peisaje cu un echilibru ecologic puternic afectat .

Acest indice este reprezentativ dacă se consideră că pădurea este o suprafaŃă nemodificată antropic radical şi dacă aceasta a reprezentat formaŃiunea vegetală iniŃială.

Indicele transformării environmentale este:

Itr.e = aSconstruit

SpajisteSpadure +

Dacă adaptăm acest indice la specificul peisajului teritoriului studiat

introducând în formulă suprafaŃa agricolă (ca factor de dezechilibru, având în vedere că ecosistemele agricole sunt entităŃi artificializate, fără capacitate de autoreglare) şi suprafaŃa acvatică (ca suprafaŃă oxigenantă, mai ales acolo unde ecosistemele lotice, palustre şi lacustre au o pondere semnificativă), indicele transformării environmentale devine:

Itr.e = SagricolaaSconstruit

SacvaticaSpajisteSpadure

+++

; Itr.e = 47,72

Page 45: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

61

Disfunc Ńionalit ăŃi:

�AcŃiunile de refacere a suprafeŃelor defrişate în ultimele decenii nu au atins intensitatea şi ritmul necesar recuperării deficitului de suprafaŃă forestieră acumulat în ultimele decenii;

�Fondul forestier aflat în proprietate privată rezultat din suprafeŃele cu păduri retrocedate proprietarilor particulari în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 şi al Legii 1/2000 a fost grav afectat, în cadrul pădurilor retrocedate rezultând în ultimii ani cele mai mari suprafeŃe despădurite abuziv.

�Arborete afectate de alunecări de teren şi în general de procese de versant, fenomenul aflându-se în plină expansiune prin declanşarea unor alunecări noi şi reactivarea unora mai vechi în ultimii ani, în special în zona Bâlta;

�Arborete afectate de diverşi factori limitativi. Ca o concluzie generală se impune, în primul rând combaterea şi

prevenirea eroziunii atât prin menŃinerea şi chiar creşterea suprafeŃelor forestiere cu rol de protecŃie, cât şi prin lucrarea corectă a terenurilor arabile.

4.6. RESURSELE SUBSOLULUI Resursele solului şi subsolului reprezintă baza de materii prime a oricărei

economii, locale sau regionale. PrezenŃa resurselor se transformă într-o premisă favorabilă dezvoltării, facilitând diversificarea profilelor economice ale aşezărilor umane, ocuparea polivalentă a forŃei de muncă, ceşterea mai rapidă a nivelului de trai.

Teritoriul administrativ al oraşului Filialşi este oarecum vitregit din acest punct de vedere, raportul dintre resursele solului şi resursele subsolului fiind net favorabil celor dintâi. Ca urmare, numeroase ramuri ale industriei, dependente de prezenŃa materiilor prime subsolice nu pot beneficia de aprovizionarea lor din regiune ci, eventual, prin aducerea lor din alte regiuni ale Ńării sau chiar din import, ceea ce se repercutează, evident, asupra costurilor de producŃie.

Resursele solului au fost prezentate în subcapitolele anterioare. Resursele subsolului sunt reprezentate prin depozite pliocene cu strate de

lignit aparŃinând formaŃiunii de Jiu-Motru, dar cu condiŃii geologice grele din cauza adâncimii mari şi stratelor acvifere de deasupra zăcământului.

Au fost explorate şi puse în exploatare în partea estică şi sudică importante zăcăminte de gaze naturale şi ŃiŃei la Răcari şi la BraloştiŃa.

Un zăcământ de argilă se află pe valea Cârneşti, format din două strate de argilă, exploatate local pentru fabricarea cărămizilor.

Caracteristici: Pff = 24 – 31,5 %; Ca CO3 = 18 – 19 %; Tc = 900oC; C = 162 – 327 da N/cm2

Page 46: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 62

4.7. RESURSELE ŞI OBIECTIVELE TURISTICE

Termenul de turism provine din cuvântul englezesc „to tour” – a călători, având semnificaŃia de excursie. După diferite criterii, turismul poate fi de mai multe tipuri:

a) După durată: turism de week-end – recreere de sfârşit de săptămână, turism pentru un număr de zile variabil de la 2-3 zile, la două sau trei săptămâni numit şi turism de sejur;

b) După specificul activităŃii poate fi: turism de afaceri, turism balneoclimateric, turism cultural, turism cinegetic, turism nautic, turism montan, turism pentru alpinism, turism pentru sporturi de iarnă şi turism piscicol;

c) După destinaŃie: turism citadin, turism montan, turism rural şi turism itinerant;

d) După forma de organizare: turism individual, turism prin intermediul unei organizaŃii sau asociaŃii de profil şi turism colectiv;

e) După spaŃiul pe care se desfăşoară: turism regional, naŃional şi internaŃional.

Realizarea activităŃilor turistice este în concordanŃă cu elementele care condiŃionează interesul, dar şi cu amenajările şi serviciile necesare înfăptuirii lor.

Poten Ńialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale şi antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiştilor conducând la realizarea unor activităŃi turistice. Prin îmbinarea celor două grupe de elemente definiŃia corespunde patrimoniului turistic.

După alŃi autori (G. Erdeli, I. Istrate, 1996), definiŃia are un conŃinut mai larg, considerând că potenŃialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural-istorice, care prezintă anumite posibilităŃi de valorificare turistică, dau o anumită funcŃionalitate pentru turism şi deci, constituie premise pentru dezvoltarea activităŃii de turism.

Orice spaŃiu geografic este un potenŃial purtăror de activităŃi turistice care prin amenajare, dizolvare, diversificare, pot crea spaŃii turistice de diferite tipuri şi de dimensiuni variabile.

În acest sens, trebuie luate în calcul elementele turistice de importanŃă locală care sunt ştiute de un număr limitat de vizitatori; aflate în stare latetntă care alcătuiesc un potenŃial turistic latent (adică elementele există, dar sunt puŃin cunoscute, iar gradul de amenajare scăzut).

Considerăm că oraşul Filiaşi oferă un astfel de potenŃial turistic ale cărui obiective turistice trebuie puse mai mult în valoarea informaŃiei şi circulaŃiei turistice.

PoziŃia geografică a oraşului filiaşi, pe terasele existnte ale râului Jiu, cu o luncă generoasă amplificată şi de larga confluenŃă cu Gilortul şi Motrul din partea sudică a Ńinutului deluros, cu o climă preilnică, o biodiversitate pe măsură şi cu pământuri fertile, i-a atras şi statornicit pe oameni aici încă, înainte de Hristos, fapt divedit de izvoarele istorice.

De asemenea, evoluŃia aşezărilor în timp, a fost favorizată şi de dezvoltarea infrastructurii căilor de transport şi comunicaŃie, materializate prin

Page 47: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

63

magistrale feroviară (Bucureşti – Craiova – Filiaşi – Drobeta Turnu Severin –Timişoara – Jimbolia), care face legătura şi cu alte căi ferate, precum şi a căilor rutiere modernizate de importanŃă naŃională şi europeană, E 70 şi E 79, care tranzitează oraşul integrându-l în circuitul economic şi care pot oferi noi perspective.

Pe acest fond natural şi socio-economic al oraşului Filiaşi s-au conturat şi o serie de resurse naturale şi antropice cu potenŃial turistic demne de a intra în circuitul turistic.

Obiective turistice antropice :

� Castrul roman de la Răcari, amplasat la 6 km sud-vest de Filiaşi, obiectiv care atestă importanŃa strategică a zonei de către stăpânirea romană, având deschidere spre Drobeta, unde celebrul arhitect Apolodor din Damasc construia podul peste Dunăre pentru legătura Daciei cu imperiul, înscriind o pagină mare a istoriei noastre (Fig.18);

� Mănăstirea Gura Motrului, ctitorită de Matei Basarab, obiectiv de cult cu rezonanŃă istorică. Aici a poposit şi s-a adăpostit Tudor Vladimirescu şi pandurii săi în marşul revoluŃionar spre capitală. În vecinătatea oraşului Filiaşi, la łănŃăreni un alt popas al lui Tudor Vladimirescu este marcat cu o placă de marmură în care a fost consemnat evenimentul respectiv;

� La Floreşti – łănŃăreni la conacul fostului boier Nicolae Mondrea, a poposit în anul 1878 poetul Mihai Eminescu ce adesea venea la Filiaşi de unde trimitea telegrame colegilor de redacŃie de la ziarul „Timpul” – Bucureşti;

� Capela Filişanu din cimitirul oraşului marchează mormântul familiei boierului Filişanu I. Dimitrie, o personalitate marcantă în viaŃa comunităŃii Filiaşului în plan spiritual şi socio-economic. Capela subvenŃionată de Dimitrie Filişanu s-a proiectat după un model francez şi o construită de un arhitect italian, multe dintre materiale provenind din Italia. Capela este şi un monument de arhitectură unic în Ńară, care trebuie îngrijit, reprezentân un obiectiv însemnat în manifestările religioase ale ritului ortodox (Fig.18);

� Biserica „Sfântul Dumitru”, obiectiv de cult de care se leagă sărbătoarea ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir”. Organizarea zilelor oraşului Filiaşi prilejuită de hramul bisericii Sfânul Dumitru pe data de 26 octombrie care ar avea mare rezonanŃă asupra cetăŃenilor nu numai din oraş, ci şi din împrejurimile sale.

Obiective turistice naturale şi posibilit ăŃi de valorificare Pădurea de la Negraia cu dominanŃa salcâmului în strctura arborilor, ar

putea prilejui organizarea unei serbări câmpeneşti sub genericul Sărbătoarea salcâmului la începutul lunii mai, cu prilejul înfloririi arborelui respectiv, fiind

Page 48: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 64

favorizată şi de existenŃa unei locaŃii turistice în zonă – restaurantul – pensiune Negraia.

Reamenajarea celor trei lacuri naturale din perimetrul oraşului în sistem debarcader şi de agrement.

Punerea în valoare a punctului fosilifer de la Bâlta prin indicatoare şi alte însemne publicitare.

Baza material ă a turismului în Filia şi

Oraşul dispune de o infrastructură a căilor de comunicaŃie de rang local, judeŃean, naŃional şi internaŃional; mai dispune şi de o unitate hotelieră privată la Răcarii de Sus, pensiunea restaurant Negraia, cofetării şi restaurante în Filiaşi. Forme de turism în Filia şi

• Turismul de week-end sau de recreere la afârşit de săptămână – în punctul turistic de la Negraia;

• Turismul itinerant al grupurilor organizate; • Turismul sportiv de pescuit şi cinegetic în zăvoaiele din lunca jiului; • Turismul cultural cu prilejul sărbătorilor organizate de conducerea

oraşului, dar şi de documentare istorică şi ştiinŃifică.

Capela Fili şanilor

Castrul roman de la R ăcari

Fig.18 Puncte turistice ale ora şului Filia şi

Page 49: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

65

4.8.STAREA MEDIULUI Calitatea factorilor de mediu În oraşul Filiaşi principalele surse de poluare, cu impact asupra tuturor

factorilor de mediu sunt: � S.C. Transformatoare, motoare şi condensatori S.A.; � Depozitul de cenuşe (în prezent inactiv din cauza opririi termocentralei

oraşului care consuma lignit); � Platforma menajeră;

Platforma menajeră pentru depozitarea deşeurilor oraşului Filiaşi este amplasată în apropierea ultimelor case din oraş, peste drum de bazinele de stocare a apei potabile care alimentează toată reŃeaua, este neîngrădită şi neprotejată fiind necorespunzătoare din punct de vedere al protecŃiei mediului.

Alte surse de poluare sunt reprezentate de: � Bulevardul RacoŃeanu (poluare sonică şi noxe auto); � Fermele zootehnice (poluarea aerului şi apei freatice); � Degradarea staŃiilor de epurare a apei uzate; � ReŃelele de canalizare degradate; � CirculaŃia feroviară, în zonele situate în apropiere (poluare sonică).

Deşeurile Deşeurile nu sunt colectate selectiv. Cele din oraş se transportă şi se

depozitează pe patforma menajeră amenajată în partea de nord a intravilanului care nu corespunde normelor de protecŃie a mediului (Fig.19).

Obiective pentru strategia de dezvoltare privind pr otec Ńia mediului � gestionarea adecvată a resurselor naturale şi a protecŃiei mediului; � protejarea arealelor vulnerabile din punct de vedere ecologic; � amenajarea unor noi zone verzi şi prevenirea efectelor hazardelor

naturale; � creşterea suprafeŃelor împădurite în zonele degradate sau cu riscuri

naturale; � reducerea pe cât posibil a gradului de artificializare a mediului urban; � gestionarea deşeurilor la nivel european, prin colectare selecŃionată,

reciclare şi depozitare corespunzătoare normelor de protecŃie a mediului;

� monitorizarea calităŃii aerului în patru “puncte critice” ale oraşului: o de-a lungul E70 în localitatea Răcarii de Sus; o în zona centrală a Filiaşiului; o în apropierea spitalului orăşenesc; o pe platforma unităŃii industriale TMD S.A.;

� creşterea participării publice la activitatea de amenajare a teritoriului, ca şi la elaborarea şi implementarea politicilor de mediu.

Page 50: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului F

iliaşi

66

Fig.19 Platforme de depozitare a de şeurilor şi platforma de cenu şă prev ăzute în PUG 1997

Page 51: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

67

4.9. RESURSELE UMANE 4.9.1. Evolu Ńia numeric ă a popula Ńiei

Numărul populaŃiei oraşului Filiaşi a crescut continuu de la declararea sa ca

centru urban în februarie 1968 şi până în 2001, când au fost înregistraŃi 20522 locuitori, în decurs de 33 de ani, populaŃia oraşului crescând cu 56%, într-un ritm mediu anual de creştere de 1,7% (Fig.20). Această creştere s-a datorat, pe de o parte, sporului natural, care a avut valori ridicate, mai ales până în anii ’80 (peste 10‰, existând ani în care a depăşit chiar 20‰ – 1968,1974), dar şi ulterior, când a variat între 10 şi 5‰.

Un aport important a avut şi mişcarea migratorie în perioada 1977-1996, care, deşi a prezentat mari oscilaŃii, s-a menŃinut pozitivă, depăşind chiar 10‰ în mai mulŃi ani.

0

5000

10000

15000

20000

25000

1968 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

loc

pop stabilă

Fig.20 Evolu Ńia numeric ă a popula Ńiei ora şului Filia şi în perioada 1968-2004

Tabel 14 Evolu Ńia numeric ă a popula Ńiei în satele apar Ńinătoare în perioada 1977-2002

Satul 1977 1992 1997 2002 Almăjel 187 117 80 77 Bâlta 1169 1203 1215 1206 Branişte 201 112 75 107 FratoştiŃa 2212 2381 2410 2467 Răcarii de Sus 1196 1187 1200 1202 Uscăci 187 168 145 153

Începând cu anul 2002, numărul populaŃiei oraşului Filiaşi se reduce uşor,

coborând sub pragul de 20 000 locuitori, în anul 2004 fiind înregistraŃi doar 19295 loc, ca urmare a soldului natural foarte redus, sub 1‰, care nu poate suplini soldul migratoriu negativ (-7‰ în 2003, -5,9‰ în 2004). Cea mai mare

Page 52: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 68

scădere a fost consemnată la Filiaşi (peste 1400 persoane din 1997 până în prezent), satele componente, cu excepŃia FratoştiŃei, înregistrând şi ele o diminuare a populaŃiei.

În ceea ce priveşte evoluŃia numerică a populaŃiei localităŃilor componente, cele trei sate cu o populaŃie mai numeroasă – Bâlta, FratoştiŃa şi Răcarii de Sus, au avut o evoluŃie aproape constantă din 1977 până în prezent, FratoştiŃa fiind cea care a înregistrat cea mai mare creştere din 1977 până în prezent (de la 2212 persoane în 1977 la 2467 în 2002, ceea ce reprezintă o creştere de 10,3%), pentru celelalte două sate, creşterile sunt nesemnificative – 0,5% Răcari şi 3,1% Bâlta (Tab.14, Fig.21).

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1977 1992 1997 2002

loc

Bâlta FratoştiŃa Răcarii de Sus

0

50

100

150

200

250

1977 1992 1997 2002

loc

Almăjel Branişte Uscăci

Fig.21 Evolu Ńia numeric ă a popula Ńiei localit ăŃilor componente oraşului Filia şi în perioada 1977-2002

Page 53: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

69

Satele foarte mici – Almăjel, Branişte şi Uscăci au înregistrat o diminuare a populaŃiei din 1977 până în prezent, cea mai accentuată scădere fiind consemnată la Almăjel (140%), satul care mai are în prezent mai puŃin de 100 locuitori (în 1992, numărul populaŃiei din Almăjel era cu 60% mai mic decât în 1977, iar în 2002 se redusese cu peste jumătate faŃă de situaŃia din 1992). Satul Uscăci urmează o tendinŃă uşor decendentă, scăderile fiind însă mici comparativ cu celelalte sate din acceaşi categorie (34 persoane din 1977 până în 2002, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 22%).

Estim ări asupra evolu Ńiei numerice a popula Ńiei Pentru estimarea numărului de locuitori ai oraşului Filiaşi au fost luate în

considerare următoarele elemente: �structura pe grupe de vârstă a populaŃiei (toate satele prezintă o populaŃie

îmbătrânită, depăşind în cazul Almăjelului 50%); �evoluŃia numerică a populaŃiei între cele două recensăminte, din 1992 şi

2002, determinată de dinamica naturală (natalitatea va rămâne scăzută, oscilând în jur de 10-11‰, în timp ce mortalitatea va creşte, mai ales în cadrul satelor, datorită ponderii mari a vârstnicilor) şi migratorie a populaŃiei (în ultimii ani soldul migratoriu a fost negativ, iar în lipsa unor unităŃi şi activităŃi economice care să polarizeze forŃa de muncă, numărul celor plecaŃi va fi în continuă creştere);

�starea economică actuală a oraşului: unităŃi economice, locuri de muncă, numărul şi structura acestora, gradul de atractivitate a oraşului, potenŃialul economic.

�reŃeaua de localităŃi şi locul oraşului Filiaşi în cadrul sistemului urban din judeŃul Dolj.

Dacă situaŃia din ultimii 5 ani se va menŃine, pe fondul unei atractivităŃi economice reduse, se estimează că populaŃia oraşului Filiaşi în anul 2020 va fi în jur de 15 000 locuitori. Cele mai mari scăderi vor înregistra Filiaşi, dar şi Almăjel, sat ameninŃat chiar cu dispariŃia (la recensământul din 2002 număra doar 77 de persoane, din care 9 sub 15 ani şi 40 peste 60 de ani), Branişte şi Uscăci, care numără în prezent mai puŃin de 200 de locuitori.

4.9.2. Dinamica natural ă Mişcarea naturală reprezintă totalitatea modificărilor ce apar în numărul şi

structura populaŃiei ca urmare a naşterilor şi deceselor. Pentru sublinierea schimbărilor survenite în dinamica naturală a populaŃiei oraşului Filiaşi, au fost analizaŃi doi indicatori principali – rata natalităŃii şi a mortalităŃii, plecând de la factorii care determină variaŃiile spaŃiale ale acestora (factori de ordin economic, politic şi social - cultural).

De la declararea sa ca oraş în 1968 şi până în 1990, sporul natural al populaŃiei s-a menŃinut ridicat, şi deşi a prezentat mari oscilaŃii, determinate în mare parte de fluctuaŃiile înregistrate de rata natalităŃii, nu a coborât decât în 2 ani (1985, 1987) sub 10‰ (Fig.22).

Page 54: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 70

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

1968 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94

1996

1998

2000

2002

2004

0/oo

rata natalitatii rata mortalitatii bilantul natural

Fig.22 Dinamica natural ă a popula Ńiei ora şului Filia şi în perioada 1968-2004

După 1990, bilan Ńul natural al populaŃiei oraşului Filiaşi a cunoscut fluctuaŃii importante, în funcŃie de valorile înregistrate de rata natalităŃii şi cea a mortalităŃii, putându-se individualiza mai multe etape, şi anume (Fig.23):

• 1990-1995 – sporul natural a prezentat cele mai ridicate valori din toată perioada analizată, în medie 5,3‰, cu o uşoară tendinŃă de reducere (de la 5,7‰ în 1990 la 4,7‰ în 1995) datorită scăderii ratei natalităŃii şi creşterii uşoare a ratei mortalităŃii;

• Anul 1996 marchează un declin accentuat al sporului natural, care în acest an a fost de doar 2‰ pentru populaŃia oraşului Filiaşi, ca urmare a unei diminuări continue a ratei natalităŃii (11,9‰ în 1996), în paralel cu o creştere a mortalităŃii (9,8‰), ambele începute încă din anul 1992;

• În următorii trei ani – 1997-1999, are loc o redresare a soldului natural, care atinge valoarea de 4,6‰ în 1999, datorită reducerii ratei mortalităŃii, de la 9,6‰ la 7,3‰;

• Începând cu anul 2000, bilanŃul natural se reduce accentuat, atingând valoarea minimă în 2004 – 0,4‰, datorită micşorării ratei natalităŃii (de la 11,3‰ în 2000 la 9,8‰ în 2004) şi creşterii ratei mortalităŃii (de la 7,5‰ în 2000 la 9,4‰). Pe ansamblu, în 14 ani, deşi s-a menŃinut întotdeauna pozitiv, bilanŃul

natural s-a redus de peste 14 ori, în viitorul apropiat putându-se vorbi de creşterea zero a populaŃiei.

Mişcarea migratorie

Factorii cei mai importanŃi care influenŃează deplasarea populaŃiei sunt de

ordin economic şi social. Factorii economici au cel mai mare impact asupra deciziei de a părăsi locul natal. DisparităŃile în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a unor areale reprezintă una din cele mai frecvente cauze care determină mobilitatea populaŃiei, persoanele din zonele mai sărace, mai puŃin dezvoltate, îndreptându-se spre un centru mai dezvoltat.

Page 55: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

71

Fig.23 Bilan Ńul natural al popula Ńiei ora şului Filia şi în perioada 1990-2004 BilanŃul migratoriu al populaŃiei oraşului Filiaşi a prezentat mari fluctuaŃii de

la declararea sa ca centru urban şi până în prezent, deosebindu-se o succesiune de perioade cu creşteri (de la bilanŃ negativ sau aproape nul la bilanŃ pozitiv) şi perioade de regres, când numărul celor plecaŃi a fost mai mare decât numărul celor sosiŃi (Fig.24).

-20,0

-15,0

-10,0

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

1968 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

0/oo

soldul migratoriu

Fig.24 Evolu Ńia bilan Ńului migratoriu al ora şului Filia şi în perioada 1968-2004 Ca şi mişcarea naturală, mişcarea migratorie a înregistrat o evoluŃie

descendentă, de la valori pozitive la începutul anilor ’90 (25,5‰ în 1990 la 1,5‰ în 1996), ca urmare a numărului tot mai mic de sosiri (827 persoane în 1990, 448 în 1991, 370 în 1994) şi numărului relativ constant de plecări cu domiciliul din localitate mai mulŃi ani consecutivi (10-11‰), la valori negative din ce în ce mai mari (Fig.25).

Page 56: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 72

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

0/oo

plecari sosiri

Fig.25 Mişcarea migratorie a popula Ńiei ora şului Filia şi în perioada 1990-2004

Anul 1997 marchează primul an cu un bilanŃ migratoriu negativ –0,6‰, care se va mări în anii următori, până la -7 (Fig.26).

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

0/oo

bilanŃul migratoriu

Fig.26 Evolu Ńia bilan Ńului migratoriu al ora şului Filia şi în perioada 1990-2004

4.9.3. Structura popula Ńiei 4.9.3.1. Structura popula Ńiei pe grupe de vârst ă Vârsta şi sexul – caracteristici demografice fundamentale, prezintă o

imporatanŃă deosebită, dată fiind semnificaŃia lor pentru analiza demografică, economică sau socială.

Schimbările politice şi economice din secolul XX au marcat profund fenomenele demografice – mişcarea naturală şi cea migratorie, cu consecinŃe majore în structura populaŃiei pe grupe de vârstă.

Page 57: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

73

Din punct de vedere economic, o importanŃă deosebită o are analiza numărului populaŃiei cu vârste între 0-14 ani şi a celei de 60 de ani şi peste, ambele fiind dependente de populaŃia adultă, productivă, de ponderea acestora depinzând rata de dependenŃă demografică şi putând evalua fenomenul de îmbătrânire demografică, sau, din contră, de întinerire demografică.

Evolu Ńia structurii popula Ńiei pe grupe de vârst ă EvoluŃia structurii populaŃiei pe grupe de vârstă indică modificări importante

în ceea ce priveşte numărul şi ponderea tinerilor în primul rând, această categorie de vârstă înregistrând în decurs de doar 10 ani o reducere cu 7% în totalul populaŃiei (29% în 1992, 21,8% în 2002), creşteri mai mari fiind înregistrate în rândul populaŃiei cu vârste între 15-59 de ani (mai ales în cadrul adulŃilor tineri, născuŃi înainte de 1990, mai numeroşi datorită politicii pronataliste a statului) (Tab.15).

Perioada actuală marchează începutul procesului de îmbătrânire demografică şi în cadrul oraşului Filiaşi, avându-se în vedere că vârstnicii reprezentau peste 12% din totalul populaŃiei în anul 2002.

Ponderea încă importantă a tinerilor în totalul populaŃiei poate reprezenta un atuu pentru oraş, fiind un rezervor de forŃă de muncă pentru viitor şi susŃinând în acelaşi timp creşterea naturală. În acelaşi timp însă, poate să frâneze dezvoltarea economico - socială a oraşului dacă nu sunt asigurate locuri de muncă.

Tabel 15 Structura pe grupe de vârst ă a popula Ńiei la recens ământul din 1992 şi 2002

Anul

0-14 ani (%)

15-59 ani (%)

60 ani şi peste (%)

1992 29,0 60,9 10,1 2002 21,8 65,8 12,4

Îmbătrânirea demografic ă Indicele de îmbătrânire a populaŃiei, calculat ca raport între populaŃia în

vârstă de 60 de ani şi peste şi populaŃia sub 14 ani, prezenta în 2002 valori supraunitare în 3 localităŃi: Almăjel, Răcarii de Sus şi Uscăci, cu valori ridicate, deşi subunitare, înscriindu-se Bâlta (0,8) şi FratoştiŃa (0,7) (Tab.16, Fig.27).

Cea mai mare pondere a populaŃiei sub 15 ani a fost consemnată la Branişte (26,2% din totalul populaŃiei), Uscăci (cu ponderi egale de tineri şi vârstnici – 24,2%) şi FratoştiŃa 24.

Cu excepŃia localităŃii Filiaşi, unde populaŃia în vârstă de 60 de ani şi peste reprezintă doar 10% din totalul populaŃiei, toate celelalte localităŃi componente au o populaŃie îmbătrânită, vârstnicii reprezentând peste 15% din totalul populaŃiei, cele mai mari proporŃii fiind înregistrate în satele mici – Almăjel 52%, Uscăci 24%.

Page 58: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 74

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Filiasi Almajel Balta Braniste Fratostita Racariide Sus

Uscaci

tineri adulti varstnici

Fig.27 Distribu Ńia popula Ńiei pe cele trei grupe de vârst ă însatele apa Ńinătoare ora şului Filia şi

Tabel 16

Distribu Ńia popula Ńiei pe grupe de vârst ă în anul 2002 tineri adulti varstnici total Localitatea

nr % nr % Nr % nr Filiasi 2952 21,7 9253 68,1 1385 10,2 13590 Almajel 9 11,7 28 36,4 40 51,9 77 Balta 261 21,6 717 59,5 228 18,9 1206 Braniste 28 26,2 64 59,8 15 14,0 107 Fratostita 591 24,0 1479 60,0 397 16,1 2467 Racarii de Sus 221 18,4 748 62,2 233 19,4 1202 Uscaci 37 24,2 79 51,6 37 24,2 153

O situaŃie dramatică prezintă satul Almăjel, unde peste jumătate din

populaŃie are peste 60 de ani, iar mai puŃin de 12% au sub 15 ani, ceea ce înseamnă că, fără un aport de populaŃie tânără din exterior, populaŃia satului va fi din ce în ce mai îmbătrânită (indicele de îmbătrânire demografică era deja de 4,44 în anul 2002), iar satul o să dispară (Tab.16).

Procesul de îmbătrânire demografică este reliefat şi de piramida vârstelor , care are baza mai îngustă, iar vârful aplatizat, datorită natalităŃii scăzute pe de o parte, şi creşterii speranŃei de viaŃă pe de altă parte (Fig.28, Fig.29).

Page 59: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

75

Fig.28 Piramida vârstelor la satele apar Ńinătoare cu popula Ńie pu Ńină şi cu acces dificil

Fig.29 Piramida vârstelor la satele apar Ńinătoare cu perspectiv ă de dezvoltare

Se observă că în cazul localităŃii Almăjel se poate vorbi chiar de piramida

răsturnată (populaŃia peste 60 de ani reprezintă mai mult de jumătate din total). Pentru localităŃile Almăjel şi Branişte, cu o populaŃie puŃin numeroasă,

trebuie remarcată lipsa persoanelor de sex feminin la anumite grupe de vârstă: 35-49 de ani la Almăjel, 15 - 19, 40 - 45 şi 65 - 69 de ani la Branişte (Fig.28).

La Almăjel, în 2002 nu a fost recenzată nici o persoană de sex masculin cu vârste între 50 şi 60 de ani.

Page 60: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 76

Dependen Ńa demografic ă Rata generală de dependenŃă reprezintă unul din cei mai importanŃi

indicatori ai raporturilor dintre grupele de vârstă, ea variind în strânsă legătură cu ponderea populaŃiei tinere, adulte şi vârstnice. Această rată reflectă povara economică ce apasă asupra populaŃiei adulte – în vârstă de muncă. Cu cât rata de dependenŃă este mai mare, cu atât cheltuielile şi sprijinul necesar dependenŃilor sunt mai mari.

Cele mai mari rate de dependenŃă demografică în anul 2002 erau înregistrate în Almăjel – 1750 dependenŃi/1000 adulŃi şi Uscăci – 937 dependenŃi /1000 adulŃi. Cea mai mică rată de dependenŃă demografică caracteriza localitatea Filiaşi, care avea şi cea mai numeroasă populaŃie adultă: aproape 469 de dependenŃi/1000 adulŃi (Tab.17, Fig.30).

Având în vedere natalitatea scăzută, bilanŃul migratoriu negativ şi creşterea speranŃei de viaŃă, se preconizează că rata de dependenŃă va creşte, fiind determinată de numărul tot mai mare de vârstnici, ceea ce va spori şi mai mult presiunea economică asupra populaŃiei adulte.

Tabel 17 Rata de dependen Ńă demografic ă (2002)

Localitatea Rata generală de

dependenŃă Tineri/ AdulŃi

Vârstnici/ adulŃi

Filiaşi 468,7 319,0 149,7 Almăjel 1750,0 321,4 1428,6 Bâlta 682,0 364,0 318,0 Branişte 671,9 437,5 234,4 FratoştiŃa 668,0 399,6 268,4 Răcarii de Sus 607,0 295,5 311,5 Uscăci 936,7 468,4 468,4

0200400600800

100012001400160018002000

Filiaşi Almăjel Bâlta Branişte FratoştiŃa Răcariide Sus

Uscăci

0/oo

rata generală de dependenŃărata de dependenŃă tineri/adulŃi

rata de dependenŃă vârstnici/adulŃi

Fig.30 Rata de dependen Ńă demografic ă (2002)

Page 61: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

77

Trebuie menŃionat faptul că în satele cu o populaŃie puŃin numeroasă, rata

de dependenŃă demografică vârstnici/adulŃi este aproximativ egală cu rata de dependenŃă tineri/adulŃi, iar la Almăjel, rata generală mare se datorează numărului mare de vârstnici raportat la populaŃia adultă. Filiaşi, Bâlta şi Branişte prezintă valori ale ratei de dependenŃă tineri/adulŃi mai mari decât în cazul ratei vârstnici/adulŃi (Fig.30).

4.9.3.2. Structura popula Ńiei pe sexe

Structura populaŃiei pe sexe relevă diferenŃe notabile între localităŃile

componente, existând aşezări unde populaŃia feminină este mai numeroasă decât cea masculină, aşa cum este cazul la Filiaşi (95,6), Răcari, Bâlta, dar mai ales Almăjel, cu cel mai mic raport de masculinitate – 71,1 bărbaŃi/100 femei, datorită populaŃiei vârstnice numeroase (la peste 60 ani, populaŃia feminină reprezintă 65% din totalul acestei grupe de vârstă, raportul fiind de 54 bărbaŃi/100 femei, suplinind astfle lipsa persoanelor de sex feminin de la mai multe grupe de vârstă). Cu un raport de masculinitate supraunitar se remarcă FratoştiŃa cu 103,4 bărbaŃi/100 femei, Branişte cu 101,9 bărbaŃi/100 femei şi Uscăci cu 101,3 bărbaŃi/femei.

Având în vedere tendinŃa de îmbătrânire demografică manifestată în toate localităŃile componente, se aşteaptă ca discrepanŃele din structura pe sexe să se accentueze în anii următori, mai ales în cadrul populaŃiei vârstnice, feminizarea populaŃiei fiind un proces din ce în ce mai evident.

Cu toate acestea, indicele de feminitate, calculat ca raport între populaŃia feminină între 20 - 34 ani şi populaŃia masculină între 20 - 34 ani, este supraunitar doar la Filiaşi (106), datorită funcŃiei industriale, în toate celelalte localităŃi componente având valori destul de reduse (71 la Uscăci, 83 la Răcarii de Sus, 84 la FratoştiŃa).

Ca urmare, cele mai mari diferenŃe în structura pe sexe caracterizează populaŃia vârstnică, care are nevoie de măsuri şi îngrijiri speciale.

4.9.3.3. Structura etnic ă a popula Ńiei Structura etnică a populaŃiei la recensământul din 2002 relevă o mare

compactitate etnică, doar la Filiaşi fiind consemnate alte etnii, mai numeroşi fiind romii – 6,6%, celelalte etnii însumând mai puŃin de 0,5%.

4.9.3.4. Structura social-economic ă a popula Ńiei

Numărul de salariaŃi s-a redus masiv după 1989, odată cu tranziŃia

economică, când unităŃile industriale şi-au redus activitatea. În prezent, ponderea populaŃiei active în totalul populaŃiei prezintă mari

variaŃii de la o localitate la alta, maximul fiind de 39% la Răcarii de Sus, cu valori apropiate înscriindu-se Branişte (35%) şi Filiaşi (37%), iar minimul de doar 10%, la Almăjel, unde mai mult de jumătate din populaŃie are peste 60 de ani.

Page 62: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 78

SituaŃia economică a populaŃiei în 2002 era următoarea: 65% inactivi, 7% şomeri şi doar 28% ocupaŃi. Pe cele două sexe, discrepanŃele sunt şi mai mari: 74% din populaŃia feminină este inactivă, comparativ cu doar 56% din populaŃia masculină (Fig.31). De asemenea, gradul de ocupare al populaŃiei masculine (Tab.18) este mai ridicat (35%, şi, respectiv, 21%). Rata şomajului este mai mare pentru populaŃia masculină (9%), având în vedere profilul industrial al oraşului.

Tabel 18

Structura social-economic ă a popula Ńiei din localit ăŃile componente în 2002

activi %

ocupaŃi %

rata şomajului

rata de activitate generală

rata de activitate

masculină

rata de activitate feminină

rata de dependenŃă economică

‰ Filiaşi 37 30 15 37 44,5 30 1804 Almăjel 10 10 - 10 22 2 8625 Bâlta 30 23 23 30 44,5 15 2600 Branişte 38 33 15 38 59 17 1756 FratoştiŃa 27 20 26 27 40 14 2951 Răcarii de Sus

39 33 16 39 51 28 1711

Uscăci 35 14 58 35 45 24 2472

Cea mai mare parte a populaŃiei inactive o reprezintă elevii - 34%, urmaŃi de pensionari – peste un sfert din populaŃie (Fig.32).

Persoanele casnice au şi ele o pondere însemnată – 18%, la fel ca şi cele întreŃinute de stat sau de alte persoane 17%.

28%

7%65%

populaŃia ocupată şomeri inactivi

Fig.31 Situa Ńia economic ă a popula Ńiei din Filia şi la recens ământul din 2002

34%

28%

18%

15%2% 3%

elevi pensionari

casnice întreŃinute de alte persoane

întreŃinute de stat altă situaŃie

Fig.32 Popula Ńia inactiv ă din Filia şi la recens ământul din 2002

Rata de dependen Ńă economic ă Rata de dependenŃă economică prezintă valori ridicate în toate localităŃile,

coborând sub 2000 dependenŃi/1000 activi doar la Filiaşi (1804), Branişte şi

Page 63: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

79

Răcari. Cea mai grea povară economică caracterizează satul Almăjel, unde la 8 activi revin 69 de persoane inactive.

Rata de activitate a popula Ńiei Această rată prezintă o valoare medie de 35% pentru oraş, în general cu

mici variaŃii în ceea ce priveşte localităŃile componente (cele mai mari rate la Răcarii de Sus, 39%, Branişte 38% şi Filiaşi 37%). Se remarcă totuşi Almăjel, cu o rată de activitate de doar 10% (rata de activitate feminină fiind de doar 2%), explicată de structura dezechilibrată pe grupe de vârstă.

Rata de activitate masculină prezintă o valoare medie de 44%, cu valori net superioare afirmându-se Branişte – 59%, rata de activitate feminină fiind însă printre cele mai reduse, de doar 17%, şi Răcarii de Sus 51%, unde şi rata de activitate feminină este printre cele mai ridicate din localităŃile analizate (28%).

Structura popula Ńiei pe activit ăŃi economice În perioada 1977-2002, repartiŃia populaŃiei pe cele trei sectoare economice:

primar, secundar şi terŃiar, a cunoscut mutaŃii semnificative. Din 1977 şi până în 1992, numărul activilor din sectorul primar (agricultură, industria extractivă) s-a redus la mai mult de jumătate, în timp ce în sectorul secundar (industrie şi construcŃii) a crescut cu peste 20%, schimbările înregistrate în sectorul terŃiar, considerat neproductiv în perioada comunistă, au fost nesemnificative.

La recensământul din 1992, structura populaŃiei pe activităŃi economice reflecta profilul industrial al oraşului: mai mult de jumătate din populaŃie în sectorul secundar (62%), un sfert în sectorul terŃiar şi 12% în sectorul primar (Fig.33).

1992

12%

62%

26%

sectorul primar sectorul secundar sectorul tertiar

2002

18%

39%

43%

sectorul primar sectorul secundar sectorul tertiar

Fig.33 Structura socio-economic ă a popula Ńiei în ora şul Filia şi în 1992 şi 2002

După 10 ani de tranziŃie şi restructurare economică, populaŃia ocupată în sectorul primar a crescut la 18%, în timp ce ponderea sectorului secundar s-a redus la 39%, multe persoane pierzânu-şi locul de muncă.

Page 64: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 80

Sectorul privat prezintă o oarecare creştere faŃă de recensământul din 1992, ajungând în 2002 la 41%. Persoanele care lucrează în sectorul mixt şi în gospodăria proprie reprezintă doar 10%.

A crescut în schimb importanŃa sectorului terŃiar, în cadrul căruia au apărut modificări importante (Fig.34). Din 1992 până în 2002, a crescut numărul celor angajaŃi în comerŃ şi activităŃile hoteliere (de la 20% la 28%), finanŃe-bănci, precum şi în administraŃia locală. În schimb, s-a micşorat ponderea persoanelor din sistemul educaŃional (cu 3%), sistemul sanitar, dar mai ales al transporturilor şi telecomunicaŃiilor (aproape la jumătate). În toate satele ce aparŃin oraşului Filiaşi, peste trei sferturi din populaŃie lucrează în sectorul primar, ponderile fiind mult mai ridicate în cadrul satelor mici – Almăjel, Branişte şi Uscăci, unde se apropie de 100%, sectorul secundar fiind absent.

Fig.34 Structura sectorului ter Ńiar în anul 1992 şi 2002

În aceste sate, nu există nici o unitate industrială, persoanele care lucrează în industrie fiind navetiste, deplasându-se în principal spre Craiova şi localităŃi din judeŃul Gorj, fapt favorizat şi de poziŃia acestor localităŃi în nordul judeŃului.

Procentul ridicat din agricultură indică ca acesta este un domeniu încă nemodernizat, şi de asemenea că numărul de locuri de muncă din celelalte domenii este scăzut şi limitat.

Structura popula Ńiei dup ă sectorul în care lucreaz ă persoana Structura populaŃiei după sectorul în care lucrează persoana relevă încă o

pondere însemnată a sectorului de stat, care deŃine cea mai mare pondere – 49% (Fig.35).

Statutul profesional

Doar 2% activi sunt întreprinzători privaŃi, iar 8% lucrează în gospodăria

proprie, în timp ce majoritatea – 85% sunt salariaŃi (Fig.36), cea mai mare parte din aceştia lucrând în sectorul de stat.

Page 65: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

81

Fig.35 Sectorul economic (2002)

Fig.36 Statutul profesional al popula Ńiei

active din Filia şi (2002)

Şomajul Şomajul este un fenomen economic negativ ce afectează populaŃia pe

scară destul de largă, cele mai dificile situaŃii fiind la Uscăci – 58% persoane, FratoştiŃa şi Bâlta, unde peste un sfert din populaŃia activă nu avea un loc de muncă.

Almăjel are o poziŃie oarecum privilegiată, cu o rată a şomajului de 0%. Dacă Ńinem însă cont de situaŃia economică şi demografică a acestei aşezări însă, acest sat are cele mai mari probleme.

4.10. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII URBANISTICE

4.10.1.Încadrarea în re Ńeaua de localit ăŃi a jude Ńului Dolj Oraşul Filiaşi face parte din cele cinci oraşe ale judeŃului, fiind al patrulea ca

mărime după Craiova, Băileşti şi Calafat.Este situat la circa 30 km nord-vest de municipiul Craiova, la limita judeŃului Dolj, cu judeŃele MehedinŃi şi Gorj. Filiaşul constituie un important nod de cale ferată pentru două rute internaŃionale şi este situat, de asemenea, pe două masgistrale rutiere internaŃionale.

Teritoriul administrativ al oraşului cuprinde şi următoarele sate aparŃinătoare: Branişte, Uscăci, FratoştiŃa (cu Rudarii de FratoştiŃa), Almăjel, Răcarii de Sus şi Bâlta.

Func Ńiile şi rolul ora şului : �FuncŃia de producŃie industrială; �FuncŃia de producŃie agricolă; �FuncŃia de depozitare; �FuncŃia de servire tehnică şi social-culturală în teritoriul.

Page 66: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 82

Activitatea industrială a Filiaşului a fost slab dezvoltată şi a fost diminuată după 1990, iar sectorul de servicii nu s-a dezvoltat pe masura posibilităŃilor, deşi oraşul este situat pe o arteră rutieră internaŃională şi este nod de cale ferată.

Dată fiind înglobarea în teritoriul administrativ al oraşului a unor comune limitrofe, ponderea economică predominantă a acestuia o constituie în prezent producŃia agricolă.

SpaŃiile verzi Oraşul Filiaşi are în prezent un parc orăşenesc (cuprinzând o salbă de 3

lacuri – Fig.37), dar care nu este amenajat corespunzător.

Fig.37 Primul lac de la nord de Bulevardul Racovea nu

4.10.2.Industria ActivităŃile economice cu profil industrial se concentrează în două zone

industriale: zona de nord-vest şi zona de sud (Fig.38). Profilul zonelor industriale este mixt: industrial, agricol şi de depozitare. A. Zona industrială nord-vest

a. S.C. TRANSFORMATOARE – MOTOARE - CONDENSATORI S.A. – activitate redusă;

b. UNITATEA MECANICĂ R.A.; c. CENTRALA TERMICĂ – dezafectată; d. STAłIA DE TRANSFORMARE 110/20 Kv; e. STAłIA PECO; f. STAłIE TRATARE APĂ; g. AUTOBAZĂ AUTO; h. R.A. DRUMURI ŞI PODURI – secŃie drumuri judeŃene; i. S.C. SECłIE ÎNTREłINERE DRUMURI – lot asfalt; j. R.A. DRUMURI ŞI PODURI – secŃie drumuri naŃionale.

Page 67: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

83

Fig

.38

TE

RIT

OR

IUL

AD

MIN

IST

RA

TIV

AL

OR

ULU

I FIL

IAŞ

I

Page 68: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 84

B. Zona industrială sud a. S.C. ENERGO REPARAłII S.A.; b. S.C. SECTOR INDUSTRIA LEMNULUI S.A.; c. FABRICA DE PÂINE; d. CENTRU DE RECUPERARE, VALORIFICARE MATERIALE

REFOLOSIBILE; e. ATELIER PRELUCRARE METALE.

Alte unităŃi economice cu profil industrial dispersate în intravilanul oraşului sau în satele aperŃinătoare:

• STAłIA DE POMPE C.F.; • SECłIA CHIMICĂ A FEDERALCOOP - dezafectată; • MOARĂ (Sat Bâlta); • ATELIER PRODUCłIE R.A.A.G.C.L. – dezafectat.

Bazele de recepŃie şi depozitele s-au dezvoltat în legătură directă cu reŃeaua de transport carosabil şi feroviar.

UnităŃile de depozitare cu profil industrial sau agricol sunt: • Baza de recepŃie COMCEREAL Sucursala Dolj; • Depozit mărfuri FEDERAL MCOOP FILIAŞI; • Depozit combustibil solid; • Depozit combustibil lichid COMPERTOL S.A.; • Depozit materiale de construcŃii – secŃia de prelucrare a lemnului; • Depozit materiale de construcŃii – S.C. DUMBRAVĂ S.R.L; • Depozit materiale refolosibile.

Activitatea comercială este concentrată aproape exclusiv ăn zona centrală a oraşului, slab diversificată şi cu management deficitar în privinŃa atragerii clientelei prin vitrine, reclame şi aspect atrăgător al locaŃiilor.

La periferia oraşului şi în satele aparŃinătoare comerŃul este foarte slab reprezentat.

Pentru eficientizarea activităŃii industriale şi comerciale, o atenŃie deosebită trebuie dată unităŃilor industriei alimentare şi încurajarea unităŃilor mici şi mijlocii din sectorul particular: morărit, panificaŃie, industrializării cărnii şi laptelui, conservării legumelor şi fructelor şi a parteneriatului cu investitori străini.

Pentru creşterea competitivităŃii produselor alimentare, trebuie asigurată securitatea alimentară, valorificarea materiilor prime agricole şi legumicole într-o concepŃie ecologică, atât pentru factorii de mediu, cât şi pentru consumatori.

4.10.3.Agricultura Obiectivul general al strategiei de dezvoltare este de a promova un sector

agricol progresiv şi dinamic Ńinând cont de faptul că în spaŃiul rural românesc există o nevoie imediată de creştere economică.

În acelaşi timp, trebuie recunoscut că sectorul agricol are un potenŃial de dezvoltare în două direcŃii separate, iar acestea trebuie deopotrivă încurajate.

În primul rând există o direcŃie de dezvoltare a sistemelor agricole de producŃie spre un mod mai modern, mai competitiv, şi mai orientat către piaŃă

Page 69: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

85

ceea ce va conduce la o adoptare a unor principii inovatoare şi de calitate care vor raspunde cerinŃelor consumatorilor de pe pieŃele naŃionale şi internaŃionale.

În al doilea rând există o orientare către o accepŃiune mult mai diversă şi mutifuncŃională a sistemului agricol care combină sistemele tradiŃionale de producŃie cu o serie de activităŃi alternative – agro-turism, meşteşuguri, furnizarea de servicii ce vizează protecŃia mediului înconjurator (conservarea biodiversitatii prin menŃinerea în cadrul fermelor a valorii naturale ridicate).

Ambele direcŃii de dezvoltare a agriculturii au potenŃial de creştere economică, de creare de locuri de muncă şi de îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii populaŃiei rurale.

Acestea se vor putea realiza numai printr-o folosire sustenabilă a resurselor naturale, chiar dacă aceasta se va face prin menŃinerea fertilităŃii solului ca premiză pentru obŃinerea unor recolte bogate şi calitative, sau prin păstrarea peisajului natural montan ca premiza pentru prospere afaceri turistice.

Mai mult decat atât este deosebit de importantă implicarea populaŃiei rurale într-un mod efectiv şi eficient în determinarea priorităŃilor de dezvoltare a propriilor comunităŃi, iar aceasta trebuie să se facă pentru ambele direcŃii de dezvoltare a agriculturii, chiar dacă vorbim de fermieri de semisubzistenŃă.

Fondul funciar al teritoriului administrativ al oraşului Filiaşi, 1.01.2006, după categorii de folosinŃă este redat în tabelul 19.

Prin aplicarea Legii 18/1991, sectorul particular în agricultură a devenit dominant. Activitatea agricolă în acest sector se desfăşoară în principal în cadrul asociaŃiilor familiare fără personalitate juridică. Profilul dominant este dat de cultura plantelor cerealiere.

Tabel 19 Fondul funciar al teritoriului administrativ Filia şi (2006)

Mod de folosinŃă SuprafaŃă (ha) Arabil 5576 Păşuni 1691 FâneŃe 28 Vii 108 Livezi 1 Total agricol 7404 Păduri 1325 Ape 218 Drumuri 231 ConstrucŃii 587 Pârloage 106 Neproductiv 102 Total neagricol 2569

TOTAL GENERAL 9973 Prin desfiinŃarea C.A.P.-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zotehnice ale

acestora, efectivele de animale fiind cumpărate de către locuitorii satelor

Page 70: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 86

aparŃinătoare. Comform datelor existente, efectivele de animale la nivelul anului 2006 este redat în tabelul 20.

Tabel 20 Efectivul de animale (2006)

Denumirea speciei Nnumăr Taurine 916 Ovine 3039 Porcine 7554 Păsări 25498

Pentru creşterea performanŃei în agricultură, trebuie avute în vedere

următoarele obiective: � ObŃinerea unei producŃii agricole stabile în condiŃii de eficienŃă

economică; � Instituirea unui sistem de creditare care să realizeze unităŃi agricole

viabile; � Dezvoltarea agenŃilor economici pentru prestări servicii în agricultură; � Dezvoltarea sectorului de colectare, aprovizionare şi depozitare,

recepŃie, centre de legume - fructe; � ÎnfiinŃarea pieŃii de gros; � Lucrări de îmbunătăŃiri funciare.

4.10.4. ReŃeaua căilor de comunica Ńie Transportul rutier Teritoriul administrativ al oraşului Filiaşi este situate în partea de nord a

judeŃului Dolj, la limita administrativă a judeŃului cu judeŃele MehedinŃi şi Gorj şi la intersecŃia unor importante căi de comunicaŃie rutieră: D.N. 6 (E 70) Bucureşti – Craiova – Timişoara şi D.N. 66 – Craiova – Filiaşi – Târgu Jiu –Petroşani, precum şi feroviară: Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Timişoara şi Craiova – Filiaşi – Târgu-Jiu – Petroşani (Tab.21).

Situarea la intersecŃia unor importante căi de comunicaŃie şi accesul direct la acestea au contribuit la ezvoltarea economică şi social-culturală a localităŃii, în timp, oraşul Filiaşi deŃinând şi funcŃii administrative: reşedinŃă de plasă, de raion.

Transportul feroviar StaŃia filiaşi (km 285 + 853), prezintă un trafic mediu zilnic de 62 trenuri

călători şi 52 trenuri marfă. Halta Răcari (km 279 + 347), rezintă un trafic mediu zilnic de 58 trenuri

călători şi 45 trenuri marfă.

Page 71: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

87

Pentru StaŃia Filiaşi, împreună cu Halta Răcari şi Halta łânŃăreni există capacitate de preluare a unui volum mai mare de trafic - până la circa 145 trenuri/24 ore.

Tabel 21 Încadrarea drumurilor na Ńionale, jude Ńene şi comunale

Categoria în care se încadrează

Nr. crt.

Nr. şi denumirea drumului şi a sectorului de drum

Lungime

Pe timp uscat

Pe timp umed

Încadrarea drumurilor na Ńionale şi judeŃene 1 DN 6 Lim. jud Olt – Leu – Craiova – Filiaşi

– lim. jud. MehedinŃi; km 18+230 – 268+470

83 M M

2 DN 66 DN 6 (Filiaşi) – lim. jud. Gorj km 0+000 – 1+500

2 M M

3 DJ 605 A Filiaşi – Melineşti – Denciuleşti – lim. jud. Gorj; km 0+000 – 37+000 Filiaşi km 0+000 – 2+000 Filiaşi – Melineşti; km 2+000 – 19+130 Melineşti-lim. jud. Gorj; km 19+130 – 37+000

37 2 17 18

M T M

M L M

4 DJ 567 Branişte – M. Jitianu; 0 – 1+280 Încadrarea drumurilor comunale

1 DC 110 Filiaşi – FratoştiŃa; km 0+000 – 6+050

6 T L

2 DC 113 A FratoştiŃa – lim. jud. Gorj; km 0+000 – 7+400

7 L H

3 DC 115 BraloştiŃa – Bâlta – lim. jud. MehedinŃi; km 0+000 – 7+770

8 T E

4 DC 121 Filiaşi – Jiu; km 0+000 – 3+000 3 T L 5 DC 121 A Bâlta – Argetoaia; 0+000 –

9+000 Bâlta; km 0+000 – 2+000 Bîlta – Argetoaia; km 2+000 – 9+000

9 2 7

L E

E H

Sursa: Societatea Comercială pentru Lucrări Drumuri şi Poduri Disfunc Ńionalit ăŃi Şoseaua internaŃională E 70 care trece prin oraş (Bulevardul RacoŃeanu)

prezintă disfuncŃionalităŃi prin aglomerarea trafivcului urban, amplificarea zgomotului şi pericol de accidente crescut.

Trecerile peste calea ferată Filiaşi – Bâlta şi FratoştiŃa – Halta łânŃăreni sunt la nivel constituind puncte posibile de accident.

Page 72: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 88

4.10.5. Gospod ărirea apelor Alimentarea cu ap ă Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare sunt exploatate de AQUATERM

Filiaşi. Până în anul 1990 alimentarea cu apă a oraşului Filiaşi a fost asigurată de 5 puŃuri din orizontul freatic din lunca Jiului, în amestec cu apă din conducta Izvarna.

În 1990 InspecŃia sanitară a interzis folosirea apei din puŃurile respective şi alimentarea cu apă a oraşului se face de atunci numai din conducta Izvarna.

La această conductă sunt racordate doar o parte din gospodăriile individuale, blocurile din zona centrală, obiectivele de interes public şi unităŃile industriale (Fig.39).

UnităŃile agrozootehnice au gospodărie de apă proprie. Restul gospodăriilor individuale se alimentează din fântânile proprii. Toate satele aparŃinătoare nu sunt racordate la o reŃea de alimentare cu

apă, ci se alimentează din puŃuri şi izvoare.

Fig.39 Alimentarea cu ap ă a oraşului Filia şi

Page 73: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

89

Canalizarea şi evacuarea apelor uzate şi pluviale Apele reziduale rezultă din ansamblul activităŃilor umane (menajere,

industriale etc) la care se adaugă şi apele provenite din precipitaŃiile atmosferice. Realizarea primelor lucrări de canalizare în oraşul Filiaşi s-a făcut ca urmare

a amplasării în zona de vest a oraşului a Fabricii de Transformatoare. Sistemul de canalizare adoptat a fost cel separativ (divizor).

În perioada 1971-1974 s-au executat două colectoare pentru ape uzate menajere (unul pentru zona industrială şi unul pentru oraş) şi un colector pentru ape pluviale, pentru zona industrială.

Traseul colectorului pentru ape uzate, prevăzut pentru zona industrială, începe din dreptul incintei Întreprinderii de Transformatoare, merge aproximativ paralel cu DN Filiaşi Tg. Jiu, până la subtraversarea liniei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu, continuând apoi pe străzile Avram Iancu şi Horia, Cloşca şi Crişan până la subtraversarea liniilor C.F. din gara Filiaşi. La acest colector s-a racordat ulteior canalizare Întreprinderii Mecanice, Centralei Termice şi cea a Spitalului Filiaşi.

Din cauză că lucrările de racordare a canalizării Centralei termice din zonă, nu au fost executate corect, colectorul s-a colmatat în amonte de punctul de racordare, blocând stfel evacuarea apelor uzate, rezultate de la I.M. şi S.C.T.M. S.A. Filiaşi. În prezent, acest colector este în funcŃiune numai în aval de punctul de racordare al Centralei Termice.

Cel de-al doilea colector pentru ape uzate, executat pentru oraş, tot în perioada 1971-1974, a fost postat pe străzile N. Titulescu şi Horia-Cloşca şi Crişan, fiind preluat de Colectorul Zonei Industriale, în amonte de subtraversarea liniilor de cale ferată din zona Gării Filiaşi. Deşi acest colector a fost proiectat pentru a prelua numai ape uzate, ulterior la acesta, au fost racordate şi unele colectoare pentru ape pluviale, executate ulterior pe străzile Stadionului, Unirii, C. Coposu şi Doinei, care drenează sistemul de canalizare.

De asemenea, pentru cvartalul de locuinŃe din zona delimitată de bulevardul RacoŃeanu şi străzile Stadionului şi 24 Ianuarie, deşi reŃeaua de canalizare a fost prevăzută a se executa în sistem divizor, aceasta s-a realizat în sistem unitar.

Colectorul este colmatat în cea mai mare parte a sa, fapt ce a dus la deversarea apei peste capacele căminelor şi băltirea acesteia în şanŃurile drumului şi pe câmp. Cu timpul, aceasta va determina o posibilă colmatare totală a colectoarelor mai mici.

Prin colmatarea unui tronson al colectorului pentru zona industrială situat pe str. Avram Iancu, apele uzate rezultate de la S.C. Transformatoare S.A, şi I.M. Filiaşi, nu mai pot ajunge în staŃia de epurare a oraşului, fiind deversate în reŃeaua pluvială. Această situaŃie constituie şi un motiv al reducerii debitului apelor uzate ce intră în staŃia de epurare a oraşului. La reŃeaua de canalizare pentru ape uzate au fost racordate şi colectoarele pluviale, deşi sistemul de canalizare preconizat iniŃial a fost cel divizor. Aceste modificări dereglează funcŃionarea reŃelei de canalizare şi a staŃiei de epurare pe timp de ploaie.

Majoritatea locuinŃelor situate în partea de est a oraşului nu sunt racordate la reŃeaua de alimentare cu apă şi canalizare (Fig.40).

Page 74: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 90

Fig.40 Canalizarea ora şului Filia şi

Principala sursă de infestare a apelor uzate cu bacterii generatoare de boli, spitalul Filiaşi, dispune de o instalaŃie de preepurare şi de dezinfectare a apelor rezultate din incinta acestuia, formată dintr-un decantor cu etaj şi o staŃie de clorinare, cu clor gazos.

Apele uzate menajere împreună cu o parte din apele meteorice sunt preluate de reŃeaua de canalizare stradală şi transportate de colectorul de la staŃie de epurare. Restul apelor meteorice sunt transportate pron două colectoare în Valea Cârneşti.

Page 75: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

91

Măsuri de îmbun ătăŃire a sistemului de alimentare cu ap ă şi evacuarea apelor uzate

În vederea înlăturării unor disfuncŃionalităŃi în sistemul de canalizare din

arealul oraşului Filiaşi sunt necesare următoarele măsuri: � refacerea colectorului pentru ape uzate situat pe str. Avram Iancu, pentru a putea prelua şi apele uzate rezultate de la S.C. Transformatoare S.A., I.M. Filiaşi şi a viitoarei extensii industriale; � realizarea unor colectoare pluviale care să poată prelua canalele pluviale existente, racordate în prezent la canalizarea pentru ape uzate menajere; � realizarea unui laborator în staŃia de epurare şi realizarea unei eficienŃe cât mai mari în epurarea mecanică, biologică şi chimică a apelor uzate; � realizarea unei staŃii de clorinare eficiente în staŃia de epurare. � extinderea sistemului de canalizare pentru întreaga suprafaŃă locuibilă din oraşul Filiaşi şi pentru localităŃile Bâlta, Răcarii-de-Sus şi FratoştiŃa, care dispun de perspective serioase în asigurarea centralizată a distribuŃiei de apă potabilă/de consum.

4.10.6. Distribu Ńia energiei termice, gazelor naturale şi energiei electrice şi infrastructura de telefonie

Alimentarea cu energie termic ă Oraşul Filiaşi dispune de un sistem centralizat de alimentare cu căldură, a

cărei sursă termică este constituită din centrale termice de zonă alimentate cu combustibil lichid/gaz, centrale termice de apartament şi o centrală termică pe lignit, amplasată în partea de nord a localităŃii (în prezent pusă în conservare).

LocuinŃele individuale din oraş şi satele aparŃinătoare sunt încălzite cu centrale de apartament sau cele mai multe cu sobe alimentate cu gaze naturale, lemne sau cărbune.

Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale se realizează printr-o reŃea de presiune medie

racordată la S. R. M. Gaze-Trafo Filiaşi şi S. R. M. Gaze de sector. La această reŃea sunt racordate locuinŃele din zona centrală şi un număr de locuinŃe individuale.

Alimentarea cu energie electric ă Oraşul Filiaşi şi satele aparŃinătoare sunt alimerntate cu energie electrică

din staŃia de transformare 110/20 Kv – 2x25 MWA amplasată în partea de nord-vest a oraşului, care acoperă întreg necesarul şi are posibilităŃi de preluare în cazul extinderii arealului de utilizatori.

Page 76: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 92

Infrastructura de telefonie În oraşul Filiaşi funcŃionează o centrală telefonică automată cu o capacitate

de 100 linii tip 7D ocupată 100%. Telefonia mobilă acoperă integral teritoriul administrativ al oraşului Filiaşi

(inclusiv satele aparŃinătoare).

4.10.7.Infrastructura de protec Ńie împotriva dezastrelor

A. Infrastructura sistemului de protec Ńie împotriva dezastrelor

Aceasta cuprinde: • Sistemul de coordonare format dintr-un Comitet Local pentru SituaŃii de

UrgenŃă, un Centru Operativ cu Activitate Temporară şi consultanŃi în Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă;

• Sistemul de intervenŃie cu sistemul de monitorizare care cuprinde patru sisteme de înştiinŃare (tip motorola, internet, telefonie fixă, telefonie mobilă şi TV-cablu) şi un sistem de alarmare, care cuprinde direne şi clopotele de la biserici;

• Planuri de apărare împotriva diferitelor tipuri de hazarde naturale şi tehnologice (inundaŃii, poluări accidentale, evacuare a populaŃiei şi bunurilor materiale, de protecŃie şi intervenŃie în caz de seisme sau alunecări de teren)

Sistemul de interven Ńie este format din: - Serviciu Voluntar pentru Situatii de UrgenŃă, care are în componenŃă: - Sef Serviciu = 0 persoane; - Compartiment prevenire - 8 persoane; - Atelier de întreŃinere, remiză psi - 3 persoane; - 1 grupă de intervenŃie pentru stingerea incendiilor, dotată cu o autospecială = 5 persoane; - 1 grupă de intervenŃie la inundaŃii şi/sau înec, dotată cu o motopompă, o pompă submersibilă, 5 bărci de salvare - 5 persoane; - o grupă de intervenŃie la înălŃime , dotată cu o scară din mai multi elemenŃi - 5 persoane; - o echipă de transmisiuni – alarmare -5 persoane; - o echipă de deblocare – salvare dotată cu o Dacia papuc - 5 persoane; - o echipă de decontaminare şi protecŃie N.B.C. - 5 persoane; - o echipă sanitar – veterinară - 5 persoane; - 2 echipe de cercetare – căutare - 10 persoane; - 2 echipe de salvare şi prim-ajutor - 10 persoane; - 2 echipe de suport logistic - 10 persoane;

La operatorii economici funcŃionează: - o echipă de intervenŃie apă – canal la S.C. AQVATERM - 5 persoane; - o echipă intervenŃie energie electrică la S.C. ELECTRICA – Pct.

Filiaşi - 5 persoane; - o echipă intervenŃie gaze la DISTRIGAZ SUD- 5 persoane;

Page 77: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

93

Sistemul de monitorizare are următoarele componente: Înştiin Ńare:

- sistem de înştiinŃare tip Motorola - 1 - sistem de înştiinŃare intranet - 1 - sistem de înştiinŃare telefonie fixă şi fax - 3 numere - telefonie mobilă; - sistem de înştiinŃare TV – Cablu – 1.

Alarmare : Sistem de alarmare format din:

- 3 sirene ale Consiliului Local; - 2 sirene ale S.C. TMD. S.A.; - 2 sirene ale Uzinei Mecanice; - 1 sirena la Statia C.F.R.; - 5 clopote la Biserici din care 2 în Filiaşi, 1 în FratostiŃa, 1 în Racarii de

Sus, 1 în Bâlta. Planuri de ap ărare împotriva diferitelor tipuri de hazarde natura le şi

tehnologice : - Plan de apărare împotriva inundaŃiilor, gheŃurilor şi poluărilor accidentale; - Plan de evacuare a populaŃiei, a unor bunuri materiale şi a animalelor în situaŃii de urgenŃă; - Plan de protecŃie şi intervenŃie în caz de seisme şi alunecări de teren; - Plan de analiză şi acoperire a tipurilor de riscuri.

Sunt prevăzute punctele în care populaŃia sinistrată ca urmare a oricărui tip de fenomen de risc va fi găzduită şi unde va primi hrană (Tab.22, 23,24).

Tabel 22

Punctele de ad ăpostire şi/sau hr ănire în situa Ńii de urgen Ńă, în ora şul Filia şi Nr. crt.

Denumire Capacitate

1. Restaurant Dima Punct de hrănire: 200 persoane/serie 2. Spitalul orăşenesc Punct medical: 100 paturi 3. Internat Cămin de bătrâni 100 persoane

20 tone bunuri materiale 4. Restaurant Hotel Punct de hrănire: 75 persoane/serie 5. Cantina Grupului Şcolar Punct de hrănire: 500 persoane/serie 6. Internatul Grupului Şcolar 150 persoane

20 tone bunuri materiale 7. Sala de sport a Grupului Şcolar 50 persoane

10 tone bunuri materiale 8. Şcoala generală (sala de sport în

construcŃie) 50 persoane 10 tone bunuri materiale

9. Casa de Cultură 50 persoane 10 tone bunuri materiale

10. SEDIUL PRIMĂRIEI PUNCT DE COORDONARE ŞI CONDUCERE A EVACUĂRII

Sursa: Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă al Oraşului Filiaşi

Page 78: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 94

B. Riscuri naturale şi aria poten Ńial afectat ă stabilite de Comitetul Local pentru Situa Ńii de urgen Ńă

Riscuri naturale şi aria poten Ńial afectat ă: Cutremure :

- zona I – blocuri : F, L, K, I, N; - zona II – blocuri : V, G, E, A, B, C, D; - zona centrală la sate.

Inunda Ńii : - zona pod râul Jiu – 2 gospodării in Filiasi ; - zona chimică pe str. Jiului; - str. Jiului zona baza de recepŃie – staŃia de epurare; - str. H. C. Crişan zona bariera – gară; - str. N. Titulescu gara – SMEIL; - str. M. Eminescu partea de sud - Siretului şi peste calea ferată; - str. Dezrobirii zona Scoala cls. I-IV; - str. Avram Iancu ieşire spre Uzina Mecanică; - str. Militari ieşire spre S.C. TMD. S.A.; - sat Bâlta zona pod centru şi ieşirea spre BralostiŃa – partea stângă; - sat Răcarii de Sus intrare pe str. Şcolii la pod şi între şosea şi calea

ferată; - sat FratostiŃa - Fundul Văii de la Podul Negru pana la pod trecere spre

Carasei, Valea Bisericii din zona cimitir până la pod trecere spre Carasei , Valea Rea primele 20 gospodarii dinspre izlaz spre centru (Tab.23, Tab.24).

Tabel 23 Ariile expuse inunda Ńiilor în ora şul Filia şi

Nr. crt. Organismul hidrografic Elemente afectate după 2004 1. Pârâul Negraia + lacuri 40 gospodării

100 persoane 75 animale 8 tone bunuri materiale

2. Pâraiele Viişoara şi Cârneşti 100 gospodării 150 persoane 175 animale 15 tone bunuri materiale

3. Pârâul Cioranu 70 gospodării 120 persoane 100 animale 10 tone bunuri materiale

Sursa: Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă al Oraşului Filiaşi

Alunec ări de teren sau pr ăbuşiri : - sat Almăjel, zona centrală a satului; - sat Bâlta - str. Codrului zona caselor Dragomir Marin si str. Pandurilor

ieşire spre Gura Motru partea stangă (Tab.25).

Page 79: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

95

Tabel 24 Expunerea la inunda Ńii a localit ăŃilor apar Ńinătoare de Filia şi

Nr. crt.

1

2

3 4

5 6

7

8 9

10

Pârâul Balta: 25 gospodarii 60 persoane 75 animale 5 tone bunuri materiale 150 ml drum comunal str. Codrului 300 ml drum judetean str. Pandurilor 300 ml retea electrica 20 ha teren agricol sursa de poluare - nu

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 15 l/mp/3

h C I

25 l/mp /6 h

C.P. 25 l/mp/ 1

h

1 ora

- 5/5

1.

BÂLTA Torent Valea lui Stroe: 4 gospodarii 400 ml drum judetean 400 ml retea electrica 10 ha teren agricol Profi

l local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 9 -12 l/mp

C.I. 16-19 l/mp

C.P. 23 l/mp

1 ora

- 5/5

Şcoala cu clasele I – IV Şcoala cu clasele I - VIII

Paraul Fratostita: 7 gospodarii 300 ml drum comunal intrare Carasei 100 ml retea electrica 100 ha teren agricol surse de poluare - nu

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 15 l/mp/3

h C I

25 l/mp/6 h

C.P. 25 l/mp/1

h

1 ora

- 5/5

Torent Valea Bisericii: 12 gospodarii 200 ml drum communal 200 ml retea electrica 5 ha teren agricol

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 9 -12 l/mp

C.I. 16-19 l/mp

C.P. 23 l/mp

1 ora

- 5/5

Torent Fundu Văii: 40 gospodarii 1 scoala 1 camin cultural 1500 ml drum comunal 1000 ml retea electrica 10 ha teren agricol

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 9 -12 l/mp

C.I. 16-19 l/mp

C.P. 23 l/mp

1 ora

- 5/5

2.

FRATOŞTIłA

Torent Valea Rea: 8 gospodarii 1 magazin mixt 200 ml drum communal 200 ml retea electrica 5 ha teren agricol

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 9 -12 l/mp

C.I. 16-19 l/mp

C.P. 23 l/mp

1 ora

- 5/5

Căminul cultural Şcoala cu clasele I –

VIII

Filiaşi: Internat şi

sala de sport

Page 80: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 96

Paraul Matca Corbului: 10 gospodarii 15 ha teren agricol sursa de poluare - nu

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 15 l/mp/3

h C I

25 l/mp/6 h

C.P. 25 l/mp/1

h

1 ora

- 5/5

3.

RĂCARII DE SUS

Pârâul Vâlcea: 5 gospodarii 5 ha teren agricol 300 ml drum comunal sursa de poluare - nu

Profil

local

C.A. 150

C.I. 200

C.P. 250

P.P. FILIASI

C.A. 15 l/mp/3

h C I

25 l/mp/6 h

C.P. 25 l/mp/1

h

1 ora

- 5/5

Şcoala şi grădiniŃa

1. Localitatea 2. Ariile problematice şi obiectivele din aria afectată 3. Amplasament statie hidrometrică locală 4. Marimi de aparare locale (CA, CI, CP*). Faze de aparare la diguri. Faze de aparare gheturi 5. Amplasament – Statie hidrometrică sau post pluvio avertizor 6. Marimi de aparare avertizoare (CA,CI,CP). Faze de aparare la diguri. Praguri critice la precipitatii 7. Timpul de propagare a undei de viitura sau timpul de concentrare a precipitatiilor periculoase de la postul

pluvio la obiective 8. Lucrari hidrotehnice de aparare existente pe fiecare curs de apă 9. Probabilitati de inundare - P%. Normata. Reala 10. Punctele de ajutor în cazul situaŃiilor de urgentă determinate de orice factor

* CA – COTA DE ATENłIE, CI – COTA DE INUNDAłIE, CP – COTA DE PERICOL. Sursa: Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă al Oraşului Filiaşi

Tabel 25 Expunerea la inunda Ńii şi alunec ări a localit ăŃilor apar Ńinătoare de Filia şi

Nr. crt.

Localitatea Arealele problematice Punctele de ajutor

I. Zonă de alunecare – Strada Codrului: 5 gospodării 16 persoane 24 animale 4 tone bunuri materiale

1. BÂLTA

II. Zonă de alunecare – Strada Pandurilor: 6 gospodării 18 persoane 28 animale 2 tone bunuri materiale

Şcoala cu clasele I – IV Şcoala cu clasele I - VIII

2. ALM ĂJEL Zonă de alunecare: 5 gospodării 12 persoane 15 animale 4 tone bunuri materiale

Cazarea persoanelor afectate se realizează în FratoştiŃa, la Căminul Cultural

Sursa: Comitetul Local pentru SituaŃii de UrgenŃă al Oraşului Filiaşi

Page 81: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

97

Căderi de obiecte din atmosfer ă: - zona locuibilă a oraşului şi satele aparŃinătoare.

Fenomene atmosferice de risc : - zona locuibilă a oraşului şi satele aparŃinătoare.

Înzăpeziri : - sat Uscăci ; - sat Branişte ; - sat Almăjel ; - sat Bâlta.

Inghe Ń - zona locuibilă a oraşului şi satele aparŃinătoare.

Seceta : - tot teritoriul extravilan şi intravilan agricol al oraşului şi al satelor.

Epidemii : - str. Dezrobirii şi aleea 2 str. 24 Ianuarie; - str. Avram Iancu, str.Militari.

Epizotii : - zonele de margine ale oraşului; - la sate.

Riscuri tehnologice şi aria poten Ńial afectat ă: Accident nuclear : la C.N.E. KOZLODUI Bulgaria ; Accident chimic pe mijloace auto şi feroviare:

- zona drumul european E 70, pe întregul sector din cadrul teritoriului administrativ al oraşului;

- zona CFR. de la intrare în Filiaşi până la ieşire.

Incendii mari : - S.C. VALFOREST; - Uzina Mecanică; - S.C. TMD; - StaŃii GPL; - Păduri.

Accidente rutiere : - zona drumul european E 70 , de la intrare in oraş până la ieşire .

Accidente pe calea ferat ă: - zona Gara triaj.

Avarii: - reŃea de apă, - reŃea de gaze, - reŃea electrică. De menŃionat avariile care afectează aceste tipuri de reŃele în urma construcŃiilor nou-realizate.

Page 82: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 98

Prabuşiri de construc Ńii, instala Ńii ori amenaj ări - zona blocuri şi la operatorii economici.

Pregatirea popula Ńiei în domeniul situa Ńiilor de urgen Ńă se execută în cadrul

a trei module, şi anume: - pregătirea salariaŃilor la locul de muncă, teoretic şi practic -

demonstrativ; - pregătirea preşcolarilor şi elevilor în gradinite şi, respectiv, şcoli,

teoretic şi prin concursuri şcolare; - pregătirea generală prin exerciŃii şi aplicaŃii lunare sau anuale şi la 2

ani alarmări publice pe anumite teme.

Efectele femonenelor hidro-meteorologice de risc di n intervalul 10 – 13 martie 2006

Ca urmare a ploilor abundente căzute în perioada 10 – 13 martie 2006, în oraşul Filiaşi au fost avariate un numar de 87 case şi anexe gospodareşti .

S-au produs alunecări de teren la un număr de 3 gospodării în satul Bâlta. S-au colmatat 36 fântâni, apa devenind nepotabilă. De asemenea au fost inundate 175 ha teren arabil, 210 ha izlaz comunal,

datorită ruperii malurilor pârâului Viişoara- Cârneşti pe o lungime de 2 + 000 km şi s-au produs alunecări de teren în satul FratostiŃa - punctul Valea Rea.

Totodată, au fost avariate un numar de 21 podeŃe. SituaŃia privitoare la principalele podeŃe afectate ca urmare a ploilor abundente căzute în perioada 10-13 martie 2006 a fost următoarea:

1. D. J. 115 BralostiŃa - Bâlta - limita judeŃ MehedinŃi - km 0+400 podeŃ beton O 1000; - km 1+900 podeŃ beton O 800; - km 4+550 podeŃ beton O 800.

2. D.C. Bâlta-Argetoaia:

- km 0+500 podeŃ beton O 800; - km 1+000 podeŃ beton O 800.

3. D.C. 121 Filiaşi-Jiu:

- .km 0+900 podeŃ beton O 1000; - km 1+400 podeŃ beton O 800.

4. D.C. FratostiŃa - Fundul Văii - limita judeŃ Gorj:

- km I +000 podeŃ beton O 800; - km 1+150 podeŃ beton O 1000 - km 1+500 podeŃ beton O 800

5. D.C FratostiŃa - Uscăci:

- km 0+600 O 800 6. D.C. de la 605 A-Almăjel: - km 1+500 podeŃ beton O 800 ; - km 2+500 podeŃ beton O 1000.

Page 83: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

99

7. D.C. de la D.N.6-Răcarii de Sus:

- km 1+000 podeŃ beton O 800 ; - km 1+400 podeŃ beton O 800.

8. D.C. 110 Filiaşi - FratostiŃa :

- km 0+150 podeŃ beton O 800; - km 0+900 podeŃ beton O 1000; - km 1+400 podeŃ beton O 800.

9. D.C. FratostiŃa - Carasei - limita judeŃ Gorj:

- km 0+600 podeŃ beton O 800 ; - km 1+000 podeŃ beton O 800 ; - km 1+800 podeŃ beton O 800.

Au fost grav deteriorate urmatoarele drumuri : - D.J. 115 BralostiŃa – Bâlta - limita judeŃ MehedinŃi, pe o lungime de 7 + 750 km ; - D.C. Bâlta – Argetoaia, pe o lungime de 3 + 200 km ; - D.C. 121 Filiaşi – Jiu, pe o lungime de 3+000 km ; - D.C. FratostiŃa – Fundu Văii – limita jud. Gorj, pe o lungime de 3 + 500 km ; - D.C. FratostiŃa – Uscăci, pe o lungime de 4 + 550 km; - D.C. de la D.J. 605 A – Almăjel, pe o lungime de 3 + 000 km; - D.C. de la D.N. 6 – Răcarii de Sus, pe o lungime de 2 + 700 km; - D.C. 110 Filiaşi – FratostiŃa, pe o lungime de 2 + 000 km; - D.C. FratostiŃa – Carasei – limita jud. Gorj, pe o lungime de 7 + 400 km; Total drumuri afectate = 37.1 km. Nu s-au înregistrat victime omeneşti şi nici animale sau păsări moarte. În ceea ce priveşte obiectivele social-economice, la Grupul Scolar a fost

afectată clădirea Şcolii Profesionale Agricole iar la Spital au fost afectate magazii şi depozite.

Ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice de risc, în intervalul menŃionat satul Bâlta a fost izolat dinspre Filiaşi şi Argetoaia, iar dinspre judeŃul MehedinŃi drumul a devenit temporar impracticabil.

4.10.8. Dotări administrative

• Sediu prim ărie – clăire P+1 stare constructivă bună (Fig.41,Fig.42) • Poli Ńia – clădire parter, stare constructivă bună. • Judec ătorie şi parchet – clădire parter, stare constructivă bună.

Page 84: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 100

Fig.41 Prim ăria ora şului Filia şi

Fig.42 ORGANIGRAMA ADMINISTRA łIEI PUBLICE ŞI LOCALE A ORA ŞULUI FILIA ŞI

Page 85: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

101

Fondul locativ

Fondul construit este format din locuinŃe în blocuri şi locuinŃe pe loturi personale. Blocurile P+4 sunt grupate în zona centrală şi în jurul zonei centrale. Ele dispun de alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat. LocuinŃele individuale pe loturi, sunt în general dispuse uniform în teren.

În cadrul fondului locuibil existent nu se evidenŃiază zone valoroase din punct de vedere istoric sau arhitectural. Clădirile prezintă o arhitectură fie cu elemente colectice, fie fără stil, în funcŃie de vechimea construcŃiilor şi perioadele de execuŃie. Gradul de echipare a locuinŃelor individuale este deosebit de scăzut.

Beneficiază de unităŃi tehnico - sanitare încorporate numai blocurile de locuinŃe colective şi locuinŃele individuale amplasate în zona centrală a oraşului unde există reŃea de apă şi canalizare.

În oraşul Filiaşi, la recensământul din anul 2002 existau 4288 de clădiri, din care 99,7% erau clădiri de locuit.

Peste jumătate din clădiri se aflau în Filiaşi (54%), 21% în FratoştiŃa, care este satul cu cea mai numeroasă populaŃie dintre satele componente, 11% în Răcarii de Sus, 10% în Bâlta. Numărul clădirilor din Almăjel şi Uscăci este nesemnificativ, aici fiind situate doar 1%, şi respectiv 1,5% din clădiri.

Cu excepŃia localităŃii Filiaşi, în toate celelalte localităŃi, există numai clădiri de locuit. Fondul de locuinŃe este însă vechi, în anul 2002 aflându-se în construcŃie doar 24 de locuinŃe, majoritatea în Filiaşi. Mai mult, în Almăjel, la Branişte şi Uscăci nu s-au mai construit locuinŃe în ultimii ani.

După forma de proprietate, cu mici excepŃii (Filiaşi – 2% din clădiri sunt de stat, 1% aparŃin cultelor religioase, Branişte şi FratoştiŃa), locuinŃele aparŃin în totalitate sectorului privat.

Dotarea locuinŃelor cu instalaŃii şi dependinŃe este deficitară, nu numai în satele ce aparŃin de oraş, dar şi în Filiaşi (Tab.26). Astfel, doar 43% din locuinŃe dispun de alimentare cu apă curentă, cea mai mare parte din acestea fiind situate în Filiaşi.

De remarcat faptul că, şi în Filiaşi, doar 60% din acestea au alimentare cu apă în locuinŃă, un procent foarte mic pentru o localitate urbană. Mai mult, sate precum Almăjel, Branişte şi Uscăci nu au nici o locuinŃă cu apă curentă.

O proporŃie ceva mai mare comparativ cu celelalte sate se înregistrează la Răcarii de Sus – 13,5%, în timp ce la Bâlta şi FratoştiŃa, procentul este nesemnificativ – sub 2%.

LocuinŃele care dispun de canalizare din reŃea publică sau sistem propriu sunt aceleaşi care au şi apă curentă.

Există chiar şi locuinŃe care nu dispun de instalaŃie electrică: 89 în Filiaşi, 71 în FratoştiŃa (8%), 40 în Bâlta (10%).

Dacă peste trei sferturi din locuinŃele din fiecare localitate au bucătărie (Fig.43), excepŃie făcând numai Bâlta, cu doar 60% din locuinŃe care au o cameră numai cu această destinaŃie, extrem de puŃine locuinŃe au baie. Numărul acestora este redus chiar şi în Filiaşi (doar 58%).

Page 86: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 102

Tabel 26 Dotarea locuin Ńelor cu instala Ńii şi dependin Ńe (2002)

InstalaŃii şi ependinŃe

Filiaşi Almăjel Bâlta Branişte FratoştiŃa

Răcarii de Sus

Uscăci

Baie 58 5 0,1 - 2 15 - Canalizare 60 0 1,2 - 2 13,5 - Alimentare cu apă 60 0 1,2 - 2,1 13,5 - Bucătărie 89 87 59 75 74 75 78 InstalaŃie electrică 98 97,5 90,5 98 92 97 100 Încălzire termică 47 - - - - - -

De remarcat că la Almăjel, unde situaŃia demografică este dramatică, cu

peste 50% vârstnici, 5% din locuinŃe au baie, iar 87% bucătărie, ceea ce plasează acest mic sat înaintea altor sate ce aparŃin de Filiaşi. În Branişte şi Uscăci nici o locuinŃă nu are baie.

Fig.43 Dotarea locuin Ńelor cu instala Ńii şi dependin Ńe (2002) Educa Ńie şi învăŃământ Grădini Ńe În Filiaşi există 2 grădiniŃe, la acestea adăugându-se şi alte grupe pe lângă

şcoli, care sunt administrate de acestea. Una din grădiniŃe are program prelungit, şcolarizează peste 100 de copii şi

dispune de două clădiri, una care are dotările proprii necesare funcŃionării, cealaltă fiind însă o casă particulară dată spre liberă folosinŃă timp de 5 ani. GrădiniŃa cu program normal are tot două clădiri, şi grupează peste 100 de copii.

Fili

aşi

A

lmăj

el

Bâl

ta

Bra

nişt

e Fr

atoşt

iŃa

Răc

arii

de

Sus

U

scăc

i

Page 87: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

103

Şcoli generale Şcoala generală Bâlta:

� 120 de copii înscrişi; � 3 grupe de grădiniŃă cu program normal; � 8 clase I-VIII (1 clasă / serie); � 3 clădiri.

Şcoala generală FratoştiŃa: � 450 de elevi înscrişi; � şcoala principală; � 3 structuri; � 3 grupe de grădiniŃă.

Şcoala generală Filiaşi: � 1700 de elevi înscrişi; � o structură la Scoala Răcarii de Sus, care are şi grupe de grădiniŃă; � o structură la Filiaşi, Şcoala de rromi cls. I-IV (aproximativ 80 de elevi).

Liceu Grupul şcolar Dimitrie Filişanu este singura unitate de învăŃământ liceal de

pe raza localităŃii, 25% din elevi provenind din aşezările rurale din apropiere, făcând naveta zilnic. La această unitate de învăŃământ sunt înscrişi 1538 elevi înscrişi a căror repartiŃie pe numărul de clase şi etape de şcolarizare este redată în tabelul 27.

Două sute de elevi de la liceu provin din familii defavorizate, primind bani de la liceu, singurul criteriu pentru acordarea acestui ajutor material fiind frecventarea cursurilor. Din mediul rural vin 141 de elevi: Argetoaia, łânŃăreni, Butoieşti, Turburea.

Tabel 27 Numărul de elevi şi clase pe trepte de şcolarizare

ÎnvăŃământ Număr clase Număr elevi Primar 4 63 Gimnazial 4 72

26 831 Liceu – zi - seral 7 181 Şcoala de arte şi meserii 10

1 Zi – 230 Seral - 28

An de completare 5 100 A doua şansă 6 68

Oferta educaŃională încearcă să fie în concordanŃă cu piaŃa forŃei de muncă,

promovând o serie de domenii prioritare (Tab.28). Personalul didactic Personalul didactic numără 313 persoane, conform, cea mai mare parte a

personalului didactic fiind încadrat la liceu (43%), iar mai mult de un sfert

Page 88: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 104

activând în învăŃământul gimnazial (Tab.29). Dintre aceştia, 56 sunt navetişti (anul 2007).

În anul şcolar 2007-2008, la Grupul Şcolar Dimitrie Filişanu, personalul didactic era format din 76 de cadre didactice titulare şi 21 suplinitoare, la care se adaugă personalul didactic auxiliar, cu 10 posturi ocupate cu personal calificat (secretar şef, secretar, bibliotecar, laborant, informatician, administrator financiar, administrator de patrimoniu) şi personalul nedidactic – 21 de posturi (9 femei de serviciu, 6 portari, 1 şofer, 5 muncitori de întreŃinere) ( Fig.44).

Tabel 28

Planul de şcolarizare este urm ătorul: Profilul de ÎnvăŃământ Domenii de pregătire

Şcoala de arte şi meserii Electromecanică Electric Mecanică ConstrucŃii şi lucrări publice Agricultură ComerŃ Turism şi alimentaŃie An de completare Electromecanică Electric Silvicultură Mechanic ConstrucŃii şi lucrări publice ÎnvăŃământ liceal filiera tehnologică

Profil servicii Profil tehnic Profil resurse naturale şi protecŃia mediului

filiera teoretică Profil real Profil uman

Calitatea personalului didactic la Grupul Şcolar Dimitrie Filia şanu Există 98 de cadre didactice calificate, din care: 30 de cadre didactice cu

gradul I, 18 cu gradul II, 28 cu gradul definitiv şi 14 cadre didactice debutante.

Tabel 29 Personalul didactic din unit ăŃile de înv ăŃământ din ora şul Filia şi Personal didactic total - persoane 313 Personal didactic în învăŃământul preşcolar - persoane

27

Personal didactic în învăŃământul primar şi gimnazial - persoane 150

Page 89: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

105

Personal didactic în învăŃământul primar - persoane

62

Personal didactic în învăŃământul gimnazial - persoane

88

Personal didactic în învăŃământul liceal - persoane 136

Fig.44 Cadrele didactice din înv ăŃământ

Tabel 30

Distribui Ńia personalului didactic pe arii curriculare Aria curriculară Număr

posturi Titulari

Limbă şi comunicare 9,5 9 Matematică şi ştiinŃe 8 8 Om şi societate 10 9 Arte 2 - Tehnologii şi tehnologia informaŃiei

38,5 27

Consiliere şi orientare 1 1 ÎnvăŃători 4 4

Baza material ă a învăŃământului În unităŃile de învăŃământ de pe raza oraşului Filiaşi există 115 săli de clasă

şi cabinete şcolare, 15 laboratoare şi 3 ateliere şcolare. Grupul şcolar Dimitrie Filiaşanu avea 3 cămine, nici o clădire nemaifuncŃionând în present (există proiecte de reabilitare a două dintre ele).

Liceul are în administrare 10 clădiri, inclusive o cantină şi o sală de sport.

Cultur ă - dotări

Casa de cultură: clădire veche, parter şi cu spaŃiu pentru spectacole în aer liber.

Page 90: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 106

Cinematograf: clădire nouă cu capacitate de 500 locuri. Biblioteca orăşenească: clădire parter şi etaj (Fig.46).

Fig.46 Biblioteca or ăşenească

Sănătate

ReŃeaua sanitar ă din setorul public În oraşul Filiaşi există un spital, un dispensar medical, o farmacie, 8

cabinete medicale individuale, şi 2 cabinete stomatologice individuale. Spitalul orăşenesc este format din trei pavilioane, cu regim de înălŃime parter şi P+1, ocupând o suprafaŃă de 1,2 ha.

Fig.45 ORGANIGRAMA CASEI DE CULTUR Ă FILIA ŞI

Page 91: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

107

În prezent are o capacitate de 162 de paturi, repartizate pe mai multe secŃii. Având în vedere faptul că acest spital deserveşte nu numai oraşul Filiaşi,

dar şi zona învecinată, spaŃiul este insuficient. ReŃeaua sanitar ă din setorul privat Această reŃea sanitară cuprinde 1 cabinet de medicină individuală, 4

cabinete de specialitate, 1 cabinet de medicină generală, 1 laborator de analize medicale, 2 cabinete stomatologice individuale, 4 farmacii şi 1 depozit farmaceutic (Tab.31).

Personalul sanitar

Tabel 31 Personalul sanitar din sectorul public şi privat (2006)

Medici Stomatologi Farmacişti Personal sanitar mediu

sector public

sector privat

sector public

sector privat sector public

sector privat sector public

sector privat

41 1 3 1 1 6 112 6

Sinteza caracteristicilor ora şului Filia şi

• SuprafaŃa intravilanului: 99,72 km2 (997 ha); • Total drumuri publice: 198 km; • Densitate drumuri publice: 1,98 km/ km2

• Lungime cale ferată limitrofă: 21 km; • Lungimea străzilor orăşeneşti: 37 km din care modernizate 27 km (73%); • Lungimea reŃelei de distribuŃie a apei potabile: 23,7 km; • Lungimea reŃelei de canalizare: 17 km; • Lungimea reŃelei de distribuŃie a gazelor: 20,2 km; • DistanŃa până la aeroportul cel mai apropiat: 40 km; • Licee: Grup Şcolar Filiaşi; • Total şcoli: 5; • Total grădiniŃe: 8; • Gospodării: 3822; • Nr. locuinŃe: 7258, din care oraş Filiaşi 6502.

4.11. REłEAUA DE LOCALIT ĂłI APARłINĂTOARE ORAŞULUI FILIAŞI Situa Ńia actual ă AparŃin administraŃiei oraşului Filiaşi următoarele localităŃi aparŃinătoare:

1. FratoştiŃa cu Rudarii de FratoştiŃa 2. Branişte 3. Uscăci

Page 92: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 108

4. Almăjel 5. Răcarii de Sus 6. Bâlta

PopulaŃia (recensământ 2002) de 18802 locuitori, este repartizată astfel: • Bâlta 1206 locuitori • Almăjel 77 locuitori • Branişte 107 locuitori • FratoştiŃa 2467 locuitori • Răcarii de Sus 1202 locuitori • Uscăci 153 locuitori

SuprafaŃa teritoriului intravilan (Tab.32): � Bâlta 69,00 ha � Almăjel 17,70 ha � Branişte 19,70 ha � FratoştiŃa 144,90 ha � Răcarii de Sus 85,20 ha � Uscăci 15,70 ha Total sate aparŃinătoare 352,20 ha

Tabel 32 Situa Ńia locuin Ńelor satelor apar Ńinătoare ora şului Filia şi

Localitatea Nr. gospodării Nr. locuinŃe SuprafaŃa locuibilă (mp)

Bâlta 40 43 984 Almăjel 370 387 16117 Branişte 37 38 989 FratoştiŃa 642 644 23620

Răcarii de Sus 340 352 14275 Uscăci 49 50 1200

4.12. PRINCIPALELE DISFUNCłIONALITĂłI PRIVIND ORAŞUL FILIAŞI ŞI SATELE APAR łINĂTOARE

a. Disfunc Ńionalit ăŃi în re Ńeaua de circula Ńie din teritoriu CirculaŃia rutieră Teritoriul administrativ al oraşului Filiaşi care cuprinde şi satele

aparŃinătoare. Este străbătută de drumurile internaŃionale E70 Craiova – Timişoara şi E71 Calafat – Craiova – Deva precum şi de numeroase drumuri comunale. DisfuncŃionalităŃile circulariei rutiere în teritoriul administrativ respectiv sunt generate de:

�nedimensionarea principalelor căi rutiere la capacitatea de circulaŃie necesară;

�accesul către localităŃile aparŃinătoare se face în mare parte pe drumuri nemodernizate, fără îmbrăcăminte asfaltică, în perioadele impracticabile;

�numeroase puncte de conflict la traversarea localităŃilor.

Page 93: Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________

109

CirculaŃia feroviară Principalele disfuncŃionalităŃi care apar la traversarea teritoriului

administrativ de � traseele Craiova – Filiaşi – Drobetas-Turnu Severin şi Craiova –

Filiaşi – Tg. Jiu – Petroşani sunt generate de traversările la nivel şi unor zone de locuit în imediata vecinătate a căii ferate (oraşul Filiaşi, Răcarii de Sus).

b. Disfunc Ńionalit ăŃi din re Ńeaua de circula Ńie din localit ăŃi Oraşul Filiaşi

� artera ce străbate oraşul (Bulevardul RacoŃeanu) este suprasolicitată de traficul rutier atât local, cât şi de tranzit, iar poluarea sonică depăşeşte limitele admise;

� traseele străzilor existente sunt în cea mai mare parte nemodernizate (elemente geometrice, curbe, îmbrăcăminŃi);

� apar puncte de conflict la traversarea căii ferate de către drumurile care leagă oraşul de zonele economice aflate în sudul localităŃii şi de satul Bâlta;

� număr redus de locuri de parcare. Sate aparŃinătoare

� tramă stradală complet nemodernizată, dezvoltată spontan, caracteristică localităŃilor de deal, urmărind în general formele de relief.

c. Disfunc Ńionalit ăŃi în domeniul protec Ńiei mediului DisfuncŃionalităŃile care apar în domeniul protecŃiei mediului sunt rezultatul

exploatării necorespunzătoare zonelor economice şi a intervenŃiei factorului uman asupra mediului natural.

d. Disfunc Ńionalit ăŃi între zonele func Ńionale În interiorul intravilan al oraşului Filiaşi şi al satelor aparŃinătoare se

semnalează disfuncŃionalităŃi între următoarele zone funcŃionale: �zona rezidenŃială – zonele de producŃie agricolă prin poluarea areului şi a

pânzei freatice; �zona rezidenŃială – zona de circulaŃie feroviară (Filiaşi – Răcarii de Sus),

prin poluare sonoră; �zona rezidenŃială – zona de circulaŃie rutieră internaŃională, prin poluare

sonoră şi a aerului; �zona parcului orăşenesc (zonă protejată) – zona rezidenŃială, prin

depozitare deşeuri, degradarea mediului.

e. Disfunc Ńionalit ăŃi în domeniul locuirii � fondul construit este format ăn majoritate din locuinŃe individuale, pe

parcele, de tip rural, cu un grad de confort redus şi nu dispune de echipare edilitară completă;

� zona rezidenŃială cu locuinŃe înalte nu beneficiază de spaŃii amenajate pentru parcaje, spaŃii verzi, locuri de joacă;

Page 94: Monografie filiasi

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi 110

� repartizarea spaŃiilor comerciale de deservire curentă este neuniform repartizată pe teritoriul intravilan.

f. Disfunc Ńionalit ăŃi în domeniul echip ării edilitare � subdimensionarea şi degradarea reŃelelor de alimentare cu apă şi

canalizare existente; � capacitatea redusă a staŃiei de epurare; � lipsa echipării edilitare complete în cea mai mare parte a zonei

rezidenŃiale cu locuinŃe cu regim mic de înălŃime, precum şi în satele aparŃinătoare.

g. Disfunc Ńionalit ăŃi în cadrul activit ăŃilor economice ActivităŃi industriale şi de construcŃii � capacităŃi supradimensionate în raport cu resursele; � lipsa fondurilor necesare modernizării, retehnologizării şi chiar

reconversiei unităŃilor industriale; � funcŃionarea unităŃilor economice la capacităŃi reduse. Agricultura � aspecte legate în general de perioada de tranziŃie la economia de piaŃă,

cu implicaŃii directe în reorganizarea activităŃilor agricole; � dezafectarea totală sau parŃială a sectoarelor zootehnice, fară apariŃia

unor noi forme de gestiune care să asigure menŃinerea şeptelui.