Limbile
Pagini
Legal
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU”CENTRUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ mun. CHIŞINĂU
Grigore Friptuleac
Iurie Pînzaru
Igiena muncii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
Chişinău 2010
CZU
Aprobat spre editare de Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, proces verbal nr. 4 din 30 iunie 2010
Referenţi: Gheorghe Ostrofeţ – dr. hab. în medicină, profesor universitar,
USMF „Nicolae Testemiţanu”
Elena-Ana Păuncu – dr. în medicină, profesor universitar,
UMF Timişoara (România)
Autori: Grigore Friptuleac - dr. hab. în medicină, profesor universitar
Iurie Pinzaru – dr. în medicină
2
DREPTURILE ASUPRA PREZENTEI MONOGRAFII APARŢIN ÎN
EXCLUSIVITATE AUTORILOR. REPRODUCEREA MATERIALELOR
SE PERMITE DOAR CU INDICAREA OBLIGATORIE A SURSEI
CUVÂNT ÎNAINTE
Monografia reflectă problemele igienei muncii lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti. Obiectivele cercetării constau în estimarea particularităţilor demografice
a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, accesului la asistenţa medicală; studierii şi
evaluării stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti; studierii şi
evaluării igienice a particularităţilor mediului ocupaţional; evaluării interrelaţiilor
dintre indicii stării de sănătate şi factorii de risc; elaborării măsurilor profilactice.
Lucrarea aparţine unei direcţii noi de cercetări în igiena muncii, a relaţiilor
dintre factorii de risc şi indicii stării de sănătate. Se demonstrează existenţa unor
particularităţi specifice pentru Republica Moldova în structura socio-demografică a
membrilor gospodăriilor ţărăneşi, condiţiile de muncă, a indicilor
comportamentali, stării de sănătate, asistenţei medicale. Investigaţiile clinico-
igienice, fiind originale prin complexitatea lor, evidenţiază formele morbide
cronice caracteristice pentru această categorie de populaţie, cuantifică corelaţia
dintre particularităţile condiţiilor de muncă, demografice, de comportament şi
formele morbide. Se evaluează gradul de risc pentru sănătatea ţăranilor în funcţie
de factorii ce o determină.
Rezultatele studiului actual se încadrează atât în principiile de cercetare ale
medicinii muncii, cât şi în limitele unui concept original al igienei, evidenţiindu-se
premisele teoretico - ştiinţifice ale corelaţiei dintre morbiditatea ţăranilor şi factorii
de risc din mediul de muncă, fapt care a permis estimarea riscului de îmbolnăvire a
membrilor gospodăriilor ţărăneşti în funcţie de aceşti factori.
S-au format premise concrete, eficace de argumentare şi elaborare a unui
complex de măsuri profilactice în scopul prevenirii impactului nefavorabil al
factorilor de risc asupra indicilor de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti.
Prezenta carte este destinată specialiştilor în sănătatea publică – medicilor
igienişti, medicilor de familie, managerilor în medicină etc. Ea va fi utilă, de
3
asemenea, studenţilor facultăţilor de medicină şi sănătate publică, rezidenţilor,
doctoranzilor, cercetătorilor ştiinţifici.
PREFACE
The monograph is dedicated to occupational hygiene of peasant households’
workers. The subjects of investigations are the evaluation of demographic
peculiarities of peasant households’ workers, their access to medical care, studies
and evaluation of the state of health of peasant households’ workers, studies and
hygienic evaluation of peculiarities of occupational environment, evaluation of
interrelations between indices of the state of health and risk factors, elaboration of
preventive measures.
The work belongs to a new direction of investigations in occupational hygiene,
interrelation between risk factors and state of health. It is demonstrated the
existence of some specific peculiarities for the Republic of Moldova in the socio –
demographic structure of the members of peasant households, occupational
conditions, behavioral indices, state of health, medical care. Clinical – hygienic
investigations, being original by their complexity, reveal chronic morbid forms
characteristic for this category of population, quantify correlation between
peculiarities of occupational conditions, demographic, behavioral peculiarities and
morbid forms. It is evaluated the degree of risk for peasants’ health in dependence
of determined factors.
Current study results fall within the investigation’s principles of occupational
medicine and they are in the limits of one original concept of hygiene being
revealed theoretical – scientific premises of the correlation between peasants’
morbidity and risk factors from occupational environment, the fact which allowed
estimation of disease risk to members of peasant households according to these
factors.
It has formed concrete and efficient premises for argumentation and elaboration
of complex of prophylactic measures to prevent unfavorable impact of risk factors
upon indices of health of peasant households’ employees.
4
This book is intended for public health professionals: hygienists, family doctors,
medical managers, etc.. It will be useful also for students of medicine and public
health faculties, residents, doctoral students, scientific workers.
CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................................................
Capitolul 1. Particularităţile socio-demografice ale populaţiei rurale ....................
1.1. Evaluarea particularităţilor socio-demografice ale populaţiei rurale .......
1.2. Caracteristica socio-demografică a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
incluşi în studiu ...................................................................................................
Capitolul 2. Caracteristica şi evaluarea igienică a mediului ocupaţional din
gospodăriile ţărăneşti ..................................................................................................
2.1. Evaluarea igienică a fluxului tehnologic .....................................................
2.2. Particularităţile cronometrice ale muncii şi comportamentului lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti .........................................................................................
2.3. Particularităţile factorilor fizici şi chimici ai muncii în câmp .....................
Capitolul 3. Caracteristica stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti ......................................................................................................................
3.1. Modificările fiziologice ale organismului în procesul de muncă ...............
3.2. Caracteristica morbidităţii populaţiei din localităţile rurale ........................
3.3. Caracteristica examenelor medicale a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
(de fermier) .........................................................................................................
Capitolul 4. Morbiditatea profesională a ţăranilor .....................................................
Capitolul 5. Calitatea serviciilor de asistenţă medicală în sectorul rural ..................
Capitolul 6. Evaluarea integrală a stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti în relaţie cu factorii determinanţi .................................................................
Capitolul 7. Măsurile de promovare a sănătăţii şi de profilaxie a maladiilor pentru
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti ................................................................................
7.1.Noţiuni şi principii de promovare a sănătăţii..............................................
7.2. Particularităţi ale profilaxiei maladiilor.....................................................
7.3.Măsurile profilactice generale.....................................................................
5
7.4. Măsurile profilactice speciale.....................................................................
Capitolul 8. Activităţi de promovare a sănătăţii şi de profilaxie a maladiilor la
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti .................................................................................
8.1. Activităţi ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice ........
8.2. Activităţi ale serviciului de asistenţă medicală curativă ..............................
8.3. Activităţi ale administraţiei publice centrale şi locale .................................
8.4. Activităţi ale reprezentanţilor altor Ministere şi Departamente ...................
8.5. Activităţi ale membrilor de familie ..............................................................
Încheiere ……………………………………………………………………………
Bibliografie …………………………………………………………………………
Anexe ………………………………………………………………………………..
6
CONTENTS
Introduction..............................................................................................
Chapter 1. Socio-demographic peculiarities of the rural population....................
1.1. Assessment of some socio-demographic peculiarities of the rural
population .......
1.2. Socio-demographic characteristics of peasant households’ workers
included in the study .................................... .................................................. ..........
Chapter 2. Characteristics and hygienic evaluation of occupational environment
health of the peasant households ........................... ..................................................
2.1. Hygienic assessment of the technological flow .....................................
2.2. Labor’s chronometric and behavioral peculiarities of peasant
households’ workers....................................................................................
2.3. Peculiarities of physical and chemical factors in field work ................
Chapter 3. Characteristics of the state of health of peasant households’ workers
3.1.Body's physiological changes during the working process ...............
3.2.Characteristic of morbidity of population from rural localities.........
3.3.Characteristic of medical examinations of peasant households’
workers (farmers) ........................................................................................
Chapter 4. Occupational morbidity of peasants .............................................. .......
Chapter 5.Quality healthcare services in the rural sector ..................
Chapter 6. Full assessment of the state of peasant households’ workers in relation
with determinant factors
Chapter 7. Measures of health promotion and diseases’ prophylaxis for peasant
households’ employees.
7.1.Noţiuni şi principii de promovare a sănătăţii..............................................
7.2. Particularităţi ale profilaxiei maladiilor.....................................................
7.3.Măsurile profilactice generale.....................................................................
7.4. Măsurile profilactice speciale.....................................................................
7
Chapter 8. Activities of health promotion and diseases’ prophylaxis for peasant
households’ employees.
8.1. Activities of the Service of State Surveillance of Public Health ........
8.2. Activities of curative health service ..............................
8.3. Activities of central and local public administration.........................
8.4. Activities of the representatives of other Ministries and Departments
8.5. Activities of family’s members.............................................
Conclusion ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
References ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
Attachments ... ... ... ... ... ...
8
INTRODUCERE
Una din priorităţile de bază ale cadrului legislativ şi instituţional este
sănătatea publică, domeniu care este orientat, în primul rând spre estimarea stării de
sănătate în relaţie cu factorii mediului ambiant şi ocupaţional, cât şi spre elaborarea
măsurilor de profilaxie
Pe parcursul ultimilor 15-20 ani au avut loc schimbări esenţiale în agricultura
Republicii Moldova, au fost privatizate teritoriile agricole, au apărut diverse
asociaţii, o mare parte din locuitorii de la sate s-au împroprietărit formând aşa
numitele gospodării ţărăneşti. În rezultat, începând cu anul 1996 în procesul de
dezvoltare economică a agriculturii ţării noastre a luat amploare o direcţie nouă
privind prelucrarea pământului pe o suprafaţă de până la 10 ha de către ţăranii, care
unesc în acest proces membrii unei familii [Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr.619 din 30 iunie 2000 “Cu privire la organizarea şi efectuarea
cercetărilor statistice selective ale activităţii agricole şi gospodărilor personale
auxiliare ale cetăţenilor şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier )”].
Ce este o gospodărie ţărănească?
Gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe
proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca
personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca
scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu
preponderenţă a propriei producţii agricole (Legea nr. 1353-XIV art.2 (1) din
03.11.2000)
Gospodăria tărănească (de fermier) constituie o forma a activitătii de
antreprenoriat desfasurată in baza utilizării terenului şi patrimoniului aflat in
proprietate privată şi se ocupă de producerea, prelucrarea şi vinzarea producţiei
agricole. Către această categorie sunt ataşate şi persoanele care au primit sectoare
în contul cotelor de teren echivalent, dar nu au înregistrat gospodaria în modul
stabilit.
9
Numai gospodăriile ţărăneşti pot desfăşura activitate individuală de
întreprinzător în agricultură.
Gospodăria ţărănească are statutul juridic de persoană fizică.
După anul 1996 în Republica Moldova a sporit simţitor numărul gospodăriilor
ţărăneşti. Conform datelor Departamentului de Statistică şi Sociologie al Republicii
Moldova acest număr a crescut de la 47,6 mii în 1996 până la 384 mii gospodării
ţărăneşti în anul 2008.
Aceste reforme au generat noi sarcini în faţa sistemului de sănătate. În
anumită măsură ele sunt reflectate în Politica Naţională de Sănătate (2007). De luat
în considerare că starea de sănătate a populaţiei umane este determinată de o gamă
largă de factori: economici, sociali, ambientali, comportamentali etc. Actualmente
se constată că ţăranii din multiplele gospodării ţărăneşti (de fermier) din republică
practic nu au create în câmp condiţii igienice minime pentru muncă, alimentaţie,
odihnă etc., necătând la faptul că ţăranul, mai cu seamă pe timp de vară, se află în
câmp de la 10 la 13 ore/zi.
La etapa actuală în Rpublica Moldova agricultura este elementul determinant
al dezvoltării economice în majoritatea spaţiului rural.
Evident, membrii gospodăriilor ţărăneşti (ţăranii împroprietăriţi) se confruntă
cu diverşi factori de risc specifici activităţii în agricultură. Eforturile fizice,
complexitatea lucrărilor agricole în câmpul liber, în diferite anotimpuri, lucrul cu
pesticidele, în condiţii de praf, microclimat încordat, în mare măsură complică
lucrul ţăranilor, contribuie la dezvoltarea diverselor stări patologice, necesită
elaborarea unor măsuri profilactice concrete.
Această formă nouă de activitate în agricultură n-a fost încă studiată din punctul
de vedere al medicinii muncii. Literatura de specialitate la compartimentul
medicinei preventive se referă la lucrările generale şi specifice din agricultura
anilor 60-80 ai secolului XX. La acest compartiment au activat mai mulţi savanţi
din Rusia [Аграновский М.З., 1972; Бундин В.Н., 1975; Кандаурова Е. И.,
1973; Рябцев Б.И. şi coaut, 1981; Козачук Л. В., 2005], Ucraina [Болсунова М.
10
Я., 1970; Буркацкая E. Н. şi coaut., 1973; Кундиев Ю., 2006]; România [Şutescu
P. şi coaut., 1966], Azerbaidjan [Ахмедов C. Г., 1977], Republica Moldova
[Букун Н. И., 1970; Фриптуляк Г. Е., 1979, 1981; Рудь Г.Г., 1981].
Un merit deosebit îi aparţine profesorului universitar Iacov Reznic –
fondatorul unei şcoli de igienă a muncii în agricultură. Sub conducerea Omului
Emerit Iacov Reznic au fost efectuate cercetări ştiinţifice cu privire la aspectele
fiziologo-igienice ale lucrărilor în viticultură [Рудь Г.Г., 1971], pomicultură
[Букун Н. И., 1970; Резник Я.Б., Букун Н. И., 1975], legumicultură [Фриптуляк
Г. Е., 1979], la cultivarea tutunului [Sprînceanu Gh.C. şi coaut.,1992], culturilor
etero-uleioase [Чебанаш М.И, 1972], la cultivarea răsadului [Острофец Г. В.,
1978; Friptuleac Gr., Morari M., 1992].
Pe parcursul anilor morbiditatea generală, incidenţa şi prevalenţa unor nozologii
în sectorul rural s-a menţinut la niveluri înalte. Conform anuarelor statistice ale
Centrului Naţional de Management în Sănătate, la populaţia din raioanele ţării se
înregistrează niveluri sporite ale incidenţei şi prevalenţei prin tumori, boli ale
aparatului respirator, maladii ale sistemului circulator etc.
În ce priveşte ţăranii împroprietăriţi, particularităţile specifice ale sănătăţii lor şi
ale condiţiilor de muncă n-au fost studiate. Există doar unele publicaţii fragmentare,
care nici pe departe nu rezolvă problema sănătăţii acestei categorii de populaţie. Sunt
probleme majore ce ţin de fiziologia muncii, asistenţa medicală primară referitoare la
membrii gospodăriilor ţărăneşti, de evaluare a stării lor de sănătate, de estimare a
riscului provocat de factorii mediului, de activităţile specialiştilor medicinii
preventive pentru supravegherea sănătăţii, condiţiilor lor de muncă şi de trai etc.
Aceste argumente sunt suficiente pentru a motiva necesitatea acordării unei
atenţii deosebite problemei ce ţine de evaluarea stării de sănătate a ţăranilor
împroprietăriţi din Republica Moldova în raport cu condiţiile mediului ocupaţional
(microclimatul, factorii chimici şi fizici), condiţiile de trai, comportamentul, gradul de
asistenţă medicală, inclusiv de elaborarea măsurilor profilactice.
Problema în cauză cu toate componentele sale corespunde priorităţilor
incluse în prevederile Convenţiilor şi Recomandărilor Organizaţiei Internaţionale
11
a Muncii, Directivelor Uniunii Europene, ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,
Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015) etc.
Necesitatea abordării problemei igienei muncii membrilor gospodăriilor ţărăneşti
reiese din Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017,
Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova 2007-2021 şi alte documente
legislative şi normative
Scopul acestei monografii constă în evaluarea igienică a stării de sănătate a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în relaţie cu factorii de risc ai mediului
ocupaţional, demografici şi comportamentali, elaborarea măsurilor profilactice.
Sarcinile de bază pentru realizarea scopului includ:
- estimarea particularităţilor demografice a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti şi a
calităţii asistenţei medicale a lor;
- evaluarea unor indici ai stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti;
- evaluarea igienică a particularităţilor condiţiilor mediului ocupaţional ale
gospodăriilor ţărăneşti;
- evaluarea interrelaţiilor dintre indicii stării de sănătate a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti şi factorii de risc;
-elaborarea măsurilor profilactice orientate spre ameliorarea condiţiilor de muncă
şi fortificarea stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti.
Axându-ne pe aceste obiective, devine important a efectua estimarea igienică
a muncii membrilor gospodăriilor ţărăneşti care ar include tradiţional câteva
compartimente: particularităţile stării de sănătate, caracteristica factorilor mediului
ocupaţional, caracteristica asistenţei medicale, elaborarea măsurilor profilactice,
inclusiv a algoritmului activităţilor specialiştilor din medicina preventivă, din
medicina primară şi altor parteneri.
12
CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂŢILE SOCIO-DEMOGRAFICE ALE
POPULAŢIEI RURALE
Starea de sănătate a oricărei categorii de populaţie se caracterizează prin mai
mulţi indici. Prima caracteristică a acestei particularităţi de regulă se reflectă prin
indicii demografici. Din acest punct de vedere pentru evaluarea stării de sănătate a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în funcţie de condiţiile noi de activitate şi în
scopul excluderii posibililor erori de evaluare s-a efectuat o apreciere a populaţiei
localităţilor supuse studiului după structură, grupe de vârstă, sex (tip gender),
vechime în muncă.
1.1. Evaluarea particularităţilor socio-demografice ale populaţiei rurale
Riscurile pentru sănătate şi bunăstarea umană, rezultate sau transmise prin
factorii nemodificabili – sex, vârstă, vechime în muncă; factorii sociali, de mediu
ocupaţional şi habitual, comportamentali etc., constituie în zilele noastre o
motivaţie pentru a ne axa şi pe cercetările demografice. Actualitatea acestui
compartiment de studiu este determinată de evoluţia nefavorabilă a indicilor
demografici şi ai sănătăţii din Republica Moldova. Pe parcursul anilor 2002-2009
populaţia stabilă din Republica Moldova s-a micşorat de la 3617,7 până la 3567,5
mii. Mai exprimată este această scădere în sectorul rural - de la 2118,6 până la
2091,4 mii. De regulă, în majoritatea localităţilor, prevalează numărul de femei, cu
unele excepţii dependente de coeficientul de migraţie. Caracteristicile evidenţiate
din datele Biroului Naţional de Statistică în această privinţă pot sugera unele
ipoteze. Iată de ce s-a dat importanţă primordială la astfel de indici ca sexul, vârsta,
vechimea în muncă etc. În acest context conform datelor Centrelor Medicilor de
Familie (CMF) s-a constatat că în zonele de Sud şi parţial Centru, care au fost luate
în studiu, locuieşte un număr mai mare de persoane, comparativ cu celelalte
localităţi rurale. Repartizarea locuitorilor în funcţie de sex denotă predominarea
esenţială a femeilor faţă de bărbaţi în majoritatea localităţilor doar cu excepţia
unora, în care numărul de bărbaţi este mai mare decât numărul de femei (fig. 1).
13
După cum se vede din fig.1, în zona de Nord a Republicii, numărul de femei
variază între 50,8-52,3%; în cea de Centru - 49,8-50,5%; în ce de Sud - 34,9-
49,4%. Numărul de bărbaţi constituie respectiv 23,4-30,3%; 17,5-22,9% şi 27,9-
35,5%. Este destul de demonstrativă diferenţa acestor indici.
Fig. 1. Ponderea locuitorilor (adulţi) în funcţie de tip gender şi a copiilor (%)
Evident, este foarte important de a cunoaşte şi ponderea copiilor în numărul
integral al populaţiei. Observăm că cota copiilor este mai mare, în localităţile zonei
de Centru a Republicii Moldova şi mai joasă la Nordul ei. În zona de Nord
ponderea copiilor (ne referim la localităţile luate în studiu), constituie doar 18,9-
24,3%, în Centrul ţării 27,3-32,1%, iar la Sudul ei 22,7-29,6%.
De luat în considerare că şi vârsta populaţiei este un indice al sănătăţii, care
poate sta la baza elaborării unor măsuri profilactice. Structura pe vârste a
populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică
cauzat de scăderea natalităţii, ceea ce a contribuit la reducerea populaţiei tinere.
Conform datelor obţinute de noi, la caracteristica grupelor de vârstă, prevalează
persoanele cu vârsta de peste 41 ani, constituind 39,0%. În acest context este
reprezentativă figura 2 care denotă despre următoarea componenţă a populaţiei:
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
bărbaţi
femei
copii 0-17 ani
14
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18-25 ani 26-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani peste 60 ani
%
Fig. 2. Repartizarea locuitorilor în funcţie de grupele de vârstă
11,1% din locuitori sunt de vârsta cuprinsă între 18-25 ani, 8,1% - de vârsta 26-
30ani, 10,8% - 31-40 ani, 14,2% - 41-50 ani, 12,3% - 51-60 ani şi 12,5% - de peste
60 ani. În privinţa copiilor, datele Biroului Naţional de Statistică demonstrează
destul de elocvent că evoluţia demografică se manifestă prin micşorarea absolută şi
relativă a acestora. În special se menţionează că, comparativ cu luna ianuarie a
anului 2000, se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (între 0-14 ani) de la
23,8% până la 17,1% în 2008 (-256,4 mii persoane) şi, vice-versa, sporirea
ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi mai mult) de la 9,4% la 10,2% (+23,8
mii persoane). Aceasta nu înseamnă că s-a majorat numărul absolut a acestor
persoane, s-a majorat ponderea lor din cauza micşorării natalităţii, şi respectiv
numărului de copii.
Rezultatele studiului denotă faptul, că ponderea pensionarilor din localităţile
studiate este aproape uniformă, cu excepţia celor din zona de Nord, în care cota lor
ajunge până la 30-25% din numărul total al populaţiei. În celelalte localităţi acest
indice variază între 10 şi 14% (fig. 3).
Indicele de prevalenţă a pensionarilor reflectă două caracteristici. Aspectul
pozitiv constă în caracteristica longevităţii ponderale – indice, care ar prezenta
eficienţa sistemului de sănătate, însă, după cum s-a menţionat deja, el are loc din
15
cauza natalităţii scăzute la general, inclusiv a emigraţiei populaţiei tinere, fertile şi
apte de muncă - aspectul negativ.
De menţionat, că ponderea pensionarilor în cazul nostru este indirect
Fig.3. Ponderea pensionarilor din numărul total de locuitori (%)
proporţională (r = -0,74) cu numărul total de locuitori, ceea ce mărturiseşte despre
„îmbătrânirea” evidentă a unor localităţi rurale din republică, fapt ce se explică, de
asemenea, prin natalitatea joasă.
În mediul rural această majorare este mult mai mică. În consecinţă are loc
scăderea sporului natural al populaţiei. Tendinţele, înregistrate în mişcarea naturală
a populaţiei, au influenţat considerabil asupra speranţei de viaţă la naştere,.care în
2001 a constituit 68,1 ani, iar în 2008-69,4 ani mărindu-se nesemnificativ atât la
bărbaţi (de la 64,4 la 65,6 ani) cât şi la femei (de la 71,7 până la 73,2 ani).
Important, care este ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în
localităţile din studiu? În această privinţă studiul nostru a constatat că ponderea
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti faţă de numărul total de locuitori variază de la
cifre foarte exprimate până la unele moderate (tab. 1). Datele prezentate denotă
despre o pondere extrem de înaltă a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (LGŢ) în
zona rurală.
În special în zona de Nord ponderea LGŢ variază între 38,8% şi 74,8%, în
zona Centrală - între 37,7% şi 97,0%, iar în zona de Sud - între 46,1% şi 62,8%.
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
16
Astfel, în toate localităţile Republicii Moldova sunt răspândite gospodăriile
ţărăneşti, însă ponderea ţăranilor din aceste gospodării în raport cu numărul
populaţiei rurale este foarte mare. În aşa mod, particularităţile demografice ale
lucrătorilor gospodăriilor
Tabelul 1
Numărul lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti din localităţile-pilot în raport cu numărul populaţiei
(de peste 18 ani).
Zona
geografică
Nr. populaţiei
Inclusiv LGŢ
Ponderea LGŢ, %
Nord 1 1044 781 74,8
Nord 2 1156 448 38,8
Centru 1 2176 1786 82,1
Centru 2 2474 2400 97,0
Sud 1 3913 1475 37,7
Sud 2 2765 1276 46,1
Media 2254,7 1361 62,8
ţărăneşti au o importanţă majoră, deoarece deseori sunt deosebit de relevante în
cuantificarea factorilor decisivi pentru starea de sănătate a populaţiei. Datele
obţinute la acest capitol referitoare la numărul populaţiei din unele localităţi rurale,
distribuţia pe vârste, pe tip gender, ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în
raport cu populaţia rurală etc., evidenţiază particularităţi ale grupurilor
populaţionale importante din punctul de vedere al sănătăţii publice. Practic se
evidenţiază grupurile de risc expuse influenţei anumitor factori neinfluenţabili ce
ţin de vârstă, sex etc. şi influenţabili determinaţi în cazul dat de activităţile
profesionale. Prin urmare, nu doar opiniile noastre ci şi cele din literatură remarcă
că particularităţile socio-demografice ale lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti au o
importanţă majoră, deoarece în majoritatea cazurilor prezintă o informaţie
relevantă în diagnosticul igienic al relaţiilor mediu-sănătate.
17
1.2. Caracteristica socio-demografică a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
incluşi în studiu
Pentru caracteristica dependenţei sănătăţii umane de factorii determinanţi în
geneza ei este important a cerceta şi evalua particularităţile socio-demografice a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, care de fapt este un grup-ţintă, cu anumite
diferenţe faţă de ceilalţi locuitori de la sate.
Evaluarea particularităţilor socio-demografice a inclus în cercetare 241
ţărani din gospodăriile ţărăneşti, inclusiv 78 persoane din zona de Nord, 92 din cea
de Centru şi 71 din zona de Sud.
Evident, în scopul cuantificării particularităţilor stării de sănătate este
necesar a cunoaşte structura grupelor de lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti în
funcţie de sex şi vârstă. Aceste date sunt prezentate în figura 4, care denotă că
0
10
20
30
40
50
60
%
B F 15-19 20-25 26-30 31-40 41-50 51-60 peste60
Fig. 4. Structura grupelor de LGŢ în funcţie de sex şi vârstă:
B - bărbaţi, F - femei.
printre lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti în totalitate prevalează bărbaţii cu o
pondere de 51,5 la sută faţă de 48,5 la sută femei. 5,5% dintre lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti fac parte din grupul de vârstă de 31-40 ani, 37,8% - de 41-
18
50 ani, 31,5 % - de 51-60 ani şi 22,8 % din grupul de vârstă de peste 60 ani. Deci,
majoritatea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti au vârsta cuprinsă între 41 şi 60 ani.
Această legitate se menţine în toate localităţile studiate cu unele nuanţe în vederea
repartizării ţăranilor după tip gender.
Caracteristica lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, participanţi la studiu, din
fiecare comunitate şi în funcţie de sex (tip gender) este prezentată în figura 5.
Fig. 5. Repartizarea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti după tip gender (%).
Astfel, ne convingem că printre lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti, în unele
localităţi se remarcă o pondere neînsemnată a femeilor, în altele predomină
bărbaţii. Este o situaţie diferită de cea tipică a fostelor colective (colhozuri,
sovhozuri), în care, era o pondere foarte exprimată a femeilor. Adică, la ora
actuală, iniţiaţi în privatizarea pîmântului sunt preponderent bărbaţii.
Analiza repartizării ţăranilor intervievaţi după grupele de vârstă pe localităţi
denotă, că deşi predomină persoanele de vârsta cuprinsă între limitele de 41-60 ani,
totuşi se constată un procent înalt de persoane ce au o vârstă de peste 60 ani. În
special, în zona de Nord ponderea acestor persoane variază între 23,7% şi 32,5%,
în Centru - 19,1% şi 29,1%, la Sud - între 7,9% şi 27,3%, în funcţie de localitate.
19
Totodată este important de menţionat, că în unele sate majoritatea ţăranilor (peste
50,0%) au vârsta de peste 50 ani.
Un alt factor important ce influenţează sănătatea şi care este necesar de
analizat este vechimea în muncă pe profesia dată (tab.2).
Tabelul 2
Ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti după vechimea în muncă (%)
Nr.
d/oLocalitatea
Vechimea în muncă
< 5 ani 5-10 ani > 10 ani Au avut dificultăţi la
apreciere1 Nord 1 2,5 82,5 12,5 2,5
2 Nord 2 5,3 76,3 0 18,4
3 Centru 1 0 83,9 16,1 0
4 Centru 2 1,6 62,3 32,8 3,3
5 Sud 1 0 44,7 55,3 0
6 Sud 2 3 45,5 48,5 3
7 Media 2,1 65,9 27,5 4,5
Acest indice al ţăranilor a fost evaluat din momentul de când lor li s-a
repartizat pământ şi ei au devenit lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti. Aşadar, către
ianuarie 2007 ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti cu o vechime în muncă
mai mică de 5 ani este foarte joasă şi constituie între 0-5,3%. Acest fapt ne
demonstrează că majoritatea ţăranilor au început a prelucra pământul în gospodării
proprii după privatizarea lui şi pe parcursul acestei perioade nu au mai apărut
doritori de a se ocupa cu prelucrarea pământului în gospodăriile ţărăneşti. Despre
această particularitate denotă şi prevalenţa vechimii în muncă de 5-10 ani a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti din Nordul şi Centrul republicii, şi de peste 10
ani, îndeosebi în zona de Sud. Un anumit procent de respondenţi au avut dificultăţi
la aprecierea vechimii în muncă ca lucrător al gospodăriei ţărăneşti, cât şi despre
vârsta înaintată şi despre unele probleme de sănătate.
20
Reieşind din structura lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti după grupele de
vârstă (prevalează preponderent cei de 41-60 ani), putem concluziona, că această
categorie de populaţie este constituită din persoane care deja au avut o experienţă
într-o anumită profesie şi pe care a practicat-o anterior. Odată cu reformele socio-
economice, care au avut loc în ţară aceste persoane, locuitori ai spaţiului rural, au
fost nevoiţi să se ocupe cu agricultura pentru a-şi întreţine familiile. Aceste
particularităţi au influenţat rezultatul cercetărilor, prin care s-a constatat că 48,1%
din cei intervievaţi anterior au activat în calitate de colhoznici, 14,5% - tractorişti,
10% - şoferi, 4,9% - lucrători la fermele de vite şi avicole, 4,7% - constructori şi
17,8% au fost deţinători de alte profesii. Tendinţe asemănătoare de repartizare a
profesiilor deţinute anterior de către lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti se observă în
toate localităţile studiate. În special, în unele localităţi aceşti indici s-au repartizat
în felul următor: 55-57,6% din respondenţi au menţionat că anterior au fost
colhoznici şi doar au continuat activitatea lor în agricultură, de la 5% la 18,2% din
respondenţi au afirmat că anterior au deţinut profesiile de tractorişti, 3%-5% şoferi,
5%-9,1% lucrători de fermă, 2,5% -3% anterior au fost constructori şi 9,1%-27,5%
au ocupat alte profesii.
Deci, se observă o legitate clară în exercitarea profesiei de lucrător al
gospodăriilor ţărăneşti în Republica Moldova, care nu depinde de zona geografică
de amplasare a localităţilor, mai mult însă depinde de deprinderile anterioare ale
proprietarilor de pământ (fig.6). După cum se vede din datele medii prezentate în
figură, au devenit proprietari de pământ în primul rând foştii colhoznici şi angajaţi
din sovhozuri (47,9%±4,6), în al II-lea rând, persoanele care au deţinut profesii de
tractorişti şi şoferi, care de asemenea, au fost angajaţi la prelucrarea pământului
(14,8±3,4 şi 9,4±2,1 respectiv), lucrătorii de la fermă (5,3%±1,7), persoanele care
aveau deprinderi în construcţii (ca rezultat a perioadei de stagnare în construcţii şi
de pierdere a locului de muncă) cu o medie de 4,6% ±0,1. Totodată, s-a constatat o
anumită pondere printre lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti a persoanelor care până la
repartizarea pământului în proprietate privată deţineau alte profesii (17,6±3%) şi
21
care în activitatea profesională aveau mai puţină tangenţă cu agricultura, dar
locuiau în localităţile rurale şi aveau loturi de pământ pe lângă casă.
Astfel, în concluzia capitolului actual menţionăm, că în structura
17,6
4,65,39,4
14,8
47,9
0
10
20
30
40
50
60
Colhoznici Tractorişti Şoferi Lucrători la fermă Constructori Altele
%
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
M m
Fig.6. Repartizarea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti după categoriile de profesii deţinute anterior (%): M- media; m- devierea medie standard
demografică a populaţiei localităţilor rurale şi a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti,
cuprinşi în studiu, predomină grupele de vârstă de la 41 ani şi mai mult, o pondere
neesenţială a femeilor faţă de bărbaţi, o pondere a pensionarilor mai mare de 10%.
Unele localităţi rurale se caracterizează prin „îmbătrânirea” populaţiei cu o
pondere a pensionarilor de circa 25%-30%. Ponderea lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti variază de la 37,7% până la 97%. Majoritatea lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti au o vechime în muncă de 5-10 ani. Au devenit lucrători ai gospodăriilor
ţărăneşti preponderent foştii angajaţi în agricultură, dar totodată şi locuitori ai
localităţilor rurale care anterior au deţinut profesii din alt domeniu.
22
CAPITOLUL 2. CARACTERISTICA ŞI EVALUAREA IGIENICĂ A MEDIULUI OCUPAŢIONAL DIN GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI
Riscul pentru sănătatea populaţiei rurale este determinat de tehnologiile
agricole utilizate şi de factorii nocivi care persistă pe parcursul realizării lucrărilor
de bază. O mare parte din aceste lucrări se efectuează în mod manual, o altă parte –
mecanizat, utilizând tehnica accesibilă. Realizarea lor necesită efort fizic şi psiho-
emoţional, este însoţită de particularităţile meteorologice frecvent nefavorabile,
poluarea chimică a aerului, solului şi plantelor din zona de muncă. Evaluarea
igienică a acestor factori permite a evidenţia cauzele principale ale modificării
stării de sănătate a ţăranilor.
2.1. Evaluarea igienică a fluxului tehnologic
Efectele transformărilor economice şi sociale derulate în decursul ultimilor
15-20 de ani sunt resimţite şi de deţinătorii de cote echivalente, care conform
art.12 al Codului Funciar îşi prelucrează de sinestătător terenurile, unica ocupaţie
pentru ei a devenit agricultura.
Gospodăria tărănească constituie o forma a activităţii de antreprenoriat
desfasurată in baza utilizării terenului şi patrimoniului aflat in proprietate privată şi
se ocupă de producerea, prelucrarea şi comercializarea producţiei agricole.
Agricultura este determinată de o tendinţă permanentă de limitare a spectrului
speciilor de plante cultivate în fiecare zonă climaterică din cauza schimbărilor
esenţiale şi foarte rapide ale climei, mai ales în ultimul timp (Opopol N.,Coroban
R., 2003), dar şi a necesităţii implementării tehnologiilor avansate.
Speciile de plante cultivate pe terenurile fermierilor din Republica Moldova
pentru toate regiunile supuse studiului sunt practic identice cu mici devieri şi
constituie pentru culturile cerealiere-leguminoase - 67,3-71,5%, cartofi - 17,0-
23
23,3%, legume de câmp - 0,7-1,0% etc. Această particularitate reflectă condiţiile
climaterice din fiecare raion şi tradiţiile locale ale ţăranilor.
Munca lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti‚ presupune expunerea profesională
la diferite noxe (condiţii meteorologice nefavorabile, pulberi, pesticide) şi riscuri
(traumatisme repetate, poziţia forţată a corpului, suprasolicitarea fizică), în mare
măsură diferă de cea a muncitorilor de la fabrici şi uzine având particularităţile sale
specifice şi, evident, necesită o caracteristică igienică specială. Cunoaşterea acestor
particularităţi este importantă îndeosebi pentru organizarea supravegherii igienice
preventive şi curente, monitorizarea stării de sănătate a acestei categorii de
populaţie şi factorilor ce o determină.
Prima particularitate constă în sezonalitatea organizării lucrărilor în câmp.
Cele mai voluminoase şi încordate lucrări au loc primăvara, vara şi toamna.
Efectuarea unor lucrări este urgentă, ceea ce impune majorarea zilei de muncă până
la 10-12 ore. Această particularitate a activităţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
este însoţită de condiţii meteorologice nefavorabile în combinaţie cu o intensitate
de muncă fizică majoră în perioadele respective ale anului.
A doua particularitate a muncii micilor producători din Republica Moldova
o constituie activităţile cotidiene care se petrec permanent la aer deschis şi se
organizează începând cu primăvara devreme până toamna tărziu, parţial şi iarna.
Ocupaţiile sub cerul liber au latura lor pozitivă cu privire la călirea organismului,
liniştea şi aerul curat, dar şi acţiunea nocivă a diferitor impurităţi (pulberi,
pesticide) asupra organismului mult mai redusă decât în încăperile închise.
Particularitatea a treia constă în îndeplinirea pe parcursul unei zile de muncă
a mai multor procese tehnologice efectuate de una şi aceiaşi persoană. Necătând
la faptul că aceste lucrări diferă după caracterul lor, ele presupun şi diferite cerinţe
către organismul ţăranului.
Particularitatea a patra constă în organizarea muncii la distanţe semnificative
de la locul de trai.
24
În cazul când ţăranul nu dispune de transport pierderile de timp constituie 1,5-
2 ore pe zi pentru deplasare de la domiciliu până la cota din câmp, evident
cheltuind şi energie.
Particularitatea a cincea constă în specificul condiţiilor de utilizare a
pesticidelor care stipulează:
- lipsa cunoştinţelor vaste în acest domeniu;
- dotarea sub nivel a ţăranilor cu aparataj performant pentru stropit.
Altă particularitate constă în efectuarea unui şir de lucrări agricole ca, de
exemplu, curăţitul viei şi a pomilor, plantarea răsadului în sol, îngrijirea plantelor
(afânarea, muşuroirea, plivitul, stropitul), recoltarea, sortarea fructelor şi legumelor
etc., într-o poziţie forţată, cu corpul încovoiat, ceea ce acţionează nefavorabil
asupra organismului.
Fig. 7. Poziţia corpului la recoltarea varzei în mod manual
25
Fig. 8. Poziţia corpului combainerului şi sortatoarelor la culesul mecanizat a tomatelor (combina СКТ-2)
Procesul tehnologic de muncă al lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti diferă de
la familie la familie, de la localitate la localitate, şi depinde de amplasarea
geografică şi multitudinea operaţiunilor organizate de ţăran fie în aceiaşi zi ori pe
aceiaşi cotă. La rândul lor activităţile de muncă constau din mai multe etape.
În scopul sporirii productivităţii culturilor crescute pe cotele de pământ în
ultimii 3-5 ani unii din lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti şi-au renovat utilajul
existent sau chiar şi-au procurat utilaj contemporan, modernizat după tehnologiile
aplicate în Italia, Franţa, România.
Unii lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti din satele supuse studiului au
implementat tehnologii moderne de creştere şi producere a culturilor agricole
respectiv creând condiţii elementare de muncă în câmp, dar necătând la acest fapt
se înregistrează situaţii periculoase cu prezenţa surselor de risc în organizarea
proceselor de muncă.
Mediul de muncă al lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti este influenţat de un
complex de factori: fizici, chimici, biologici şi chiar psihologici. Combinaţiile
acestor factori pot influenţa aspectul tehnogen al mediului ocupaţional şi starea de
sănătate a ţăranilor împroprietăriţi.
26
Identificarea acestor situaţii periculoase presupune efectuarea de către
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti a verificărilor periodice în timpul îndeplinirii
diferitor lucrări pe baza unor proceduri sau metode adecvate, astfel încât să fie
puse în evidenţă sursele de risc de natură climaterică (temperaturile joase sau
ridicate, radiaţiile solare, umiditatea excesivă etc.), tehnică (starea plugului,
boroanei, uneltelor agricole utilizate manual) sau umană (utilizarea muncii
copiilor, femeilor gravide etc.), existente în timpul efectuării diverselor procese de
muncă în câmp (fig.9).
Aceste particularităţi au determinat necesitatea de a considera utilă aplicarea
unor activităţi practice de identificare a situaţiilor periculoase în timpul organizării
diferitor procese de muncă în condiţiile de câmp, astfel încât nivelul real de
securitate să fie determinat în mod facil şi pentru acest grup de producători.
2.2. Particularităţile cronometrice ale muncii şi comportamentului
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
Starea de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti depinde în mare
măsură de organizarea zilei, săptămânii şi sezonului de lucru, de comportamentul
Fig.9. Factorii de risc în procesul de muncă a LGŢ
lor, de măsurile de protecţie contra factorilor nefavorabili etc. Evident, la acest
capitol există unele probleme igienice specifice ţăranilor.
Ziua de muncă a ţăranilor este organizată foarte variat, în funcţie de anotimp,
de caracteristicile meteorologice, de necesităţile tehnologice şi individuale, fiind
diferită de la caz la caz. În această ordine de idei, în tabelul 3 prezentăm rezultatele
medii ale chestionării ţăranilor, privind durata zilei de muncă în câmp. După cum
27
Condiţiile climaterice
Comportament uman
Condiţii tehnice
Organizarea proceselor de
muncă în câmp
Securitatea muncii
se vede din datele prezentate lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt ocupaţi la
lucrările de câmp preponderent primăvara, vara şi toamna, ceea ce confirmă
caracteristicile generale menţionate mai sus. Astfel, marea majoritate a lor
activează în câmp 8-10 ore pe zi. În special, vara 15,2-84,9% dintre ţărani lucrează
timp de 8-10 ore pe zi, 0-17,8% - mai puţin de 8 ore. O mare parte dintre ei (12,2-
67,6%) sunt nevoiţi să lucreze 11-12 ore pe zi, iar unii (0-37,0%) chiar şi peste 12
ore. Timp de toamnă 35,2-97,2% din ţărani lucrează 8-10 ore zilnic, 1,4-50,0% -
11-12 ore. Primăvara ziua de muncă este mai mică prelungindu-se mai puţin de 6
ore în 0-67,3% cazuri, 6-7 ore – în 0-46,6% cazuri, 7-8 ore – 0-33,2% cazuri şi
peste 8 ore – în 27,0-94,4% cazuri.
În timpul iernii lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti practic se odihnesc şi doar în
unele zile activează pe câmp timp de 1-2-3 ore.
De menţionat că persoanele lotului control în toate anotimpurile lucrează pe
câmp mai puţin timp, inclusiv vara (23,1–76,9% mai puţin de 8 ore şi 23,1–70,0%
cu durată de 8-10 ore), toamna şi primăvara.
Anumite diferenţe în activitatea ţăranilor în funcţie de zonele republicii sau de
localităţi nu se detestă.
Este important de luat în considerare că lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti au
multe activităţi suplimentare pe lângă cele din câmp. Majoritatea din ei zilnic sunt
ocupaţi în gospodăria casnică, pe lotul de lângă casă, cu animalele etc.
Aceste aspecte ale activităţii lor sunt prezentate în tabelul 4.
Datele prezentate demonstrează destul de elocvent că ţăranii sunt ocupaţi un timp
îndelungat la lucrările de pe lotul de lângă casă: 18,3-95,2% din ei timp de 1-2
ore; 1,4-55,1%-3-4 ore, iar 1,4-54,5%-peste 4 ore pe zi. Îngrijirea animalelor
necesită de la ţărani zilnic 1-2 ore în 41,5-100,0% cazuri, 2-3 ore în 0-36,6%
cazuri şi peste 3 ore în 0-22,9% cazuri. Luând în considerare acest cronometraj
prezentat de ţărani în chestionare, devine foarte clar că în perioadele intensive
de lucru pe câmp ei depun eforturi deosebit de mari pe parcursul unei perioade
îndelungate de timp al zilei, obosesc şi chiar supraobosesc, ceea ce poate
determina caracteristici nefavorabile ale stării de sănătate a lor.
28
În totalitate timpul de activitate în câmp şi în gospodăria casnică este mai
mare în zona de centru şi mai mic în zona de nord.
29
Tabelul 3
Durata zilei de muncă a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (%)
ZonaLocalitatea
Durata lucrului în câmpPrimăvara Toamna Iarna Vara
<6 6-7 7-8 >8 <8 8-10 11-12 >12 00-1
1-2
2-4 >4 <8 8-10 11-12 >12
Lot experimental
Nord12
67,330,1
18,446,6
2,020,6
12,32,7
7,61,4
36,448,6
31,850,0
24,2-
91,5100,0
1,4-
--
1,4-
5,7-
4,52,7
15,284,9
48,512,4
31,8-
Centru12
4,2-
1,4-
-33,2
94,467,8
1,4-
97,293,0
1,47,0
--
-100,0
--
88,8-
5,6-
5,6-
4,2-
1,4-
51,467,6
8,6-
Sud12
12,54,5
10,47,5
22,917,9
54,270,1
15,714,1
73,935,2
4,431,0
6,019,7
67,970,0
-4,3
3,84,3
13,2
5,7
15,115,7
12,54,5
10,47,5
12,227,4
16,437,0
Lot control
Nord12
3,8-
61,535,0
26,945,0
7,820,0
76,955,0
23,145,0
--
--
--
--
--
-5,3
100,094,7
3,8-
61,535,0
31,8-
--
Centru12
1,87,2
14,335,7
52,435,7
28,521,4
33,342,9
66,742,9
-7,1
-7,1
--
--
--
4,8-
95,2100,0
1,87,2
14,335,7
8,6-
-7,2
Sud12
--
6,714,3
80,028,6
13,357,1
40,028,6
53,350,0
-7,1
6,714,3
--
--
--
--
100,0100,0
--
6,714,3
16,437,0
6,715,4
Din datele obţinute la chestionare se face impresia că pentru odihnă (somn) lor le
rămâne puţin timp. Această ipoteză se adevereşte prin datele din tabelul 4. În special, o
mare pondere dintre ei se odihnesc zilnic mai puţin de 5-6 ore – 98,6%. Datele sunt net
superioare faţă de cele referitoare la lotul de control. De exemplu, timp de 7-8 ore pe zi
se odihnesc 1,4-61,5% dintre persoanele lotului de studiu şi 19,0-95,7% dintre cele din
lotul control.
Structura zilei de muncă este destul de variată (fig. 10, 11) şi constă din timpul
lucrului de bază (70-82%), timpul pauzelor de caracter organizatoric (5-10%), timpul
abaterilor personale de la lucru (5-10%),
Fig. 10. Structura zilei de muncă şi dinamica productivităţii muncii femeilor la prăşitul manual în legumicultură: A - timpul lucrului de bază; B - timpul abaterilor personale de la lucru; C - timpul pauzelor de caracter organizatoric; D – productivitatea muncii; E – timpul la o unitate de teren
Datele cronometrajului individual demonstrează, de asemenea, că această categorie
de populaţie este influenţată de o serie de factori nefavorabili: razele solare, deplasarea
până la câmp şi înapoi etc. (tabelele 4, 5). Ţăranii sinestătător şi-au evaluat aceşti factori
Fig. 11. Structura zilei de muncă şi dinamica productivităţii munciila culesul mecanizat a tomatelor cu combima СКТ.2: A - timpul lucrului de bază; B - timpul abaterilor personale de la lucru; C - timpul pauzelor de caracter organizatoric; D – productivitatea muncii; E – timpul la o unitate de teren
şi ne prezintă informaţie care evidenţiază valori impresionante ale acestora. Astfel,
majoritatea dintre ei sunt expuşi zilnic influenţei razelor solare timp de peste 3 ore:
89,9-100,0% în
lotul de studiu şi 53,1% în lotul control. Lotul control, într-o oarecare măsură, este
expus mai puţin influenţei acestui factor.
Mult timp şi multă forţă se cere de la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti pentru
deplasarea la câmp (fig.12). Cea mai mare parte dintre ei se deplasează la lucru pe jos
(6,5-66,2%), ponderea fiind mai înaltă la cei din zona de nord şi mai mică la cei din
zona centrală. În acest scop mulţi dintre ei folosesc căruţa (6,5-65,3%). O parte mai
mică au posibilitatea să fie deplasaţi cu automobilul (9,1-87,0%), ponderea fiind mai
mare în Centrul republicii şi mai mică în satele din zona de Nord.
Unul dintre factorii nocivi importanţi este lucrul cu agrochimicalele, în special cu
pesticidele. Protecţia plantelor agricole necesită relativ mult timp care poate influenţa
negativ asupra sănătăţii. Datele obţinute prin chestionare denotă, că 12,8-86,7% de
32
Tabelul 4
Caracteristica activităţii ţăranilor în sectorul individual şi sub acţiunea soarelui (%)
Zona Loca-
litatea
Lucrul pe lotul individual
ore/zi
Îngrijirea animalelor,
ore/zi
Odihna (somn),
ore/zi
Se află zilnic sub acţiunea
razelor solare, ore
1-2 3-4 >4 1-2 2-3 >3 <5-6 7-8 >8 0-1 1-2 2-3 >3
Lot experimental
Nord 1
2
42.0 55.1 2.9 58.5 30.8 10.7 30.8 61.5 7.7 3.0 - 1.5 95.5
83.1 15.5 1.4 100.0 - - 98.6 1.4 - 4.3 4.3 1.5 89.9
Centru 1 95.2 1.4 1.4 97.2 1.4 0 88.7 9.9 1.4 - - 5.2 93.3
2 49.3 49.3 1.4 89.7 2.6 0 0 29.8 70.2 - - - 100.0
Sud 1 18.2 27.3 54.5 41.5 36.6 21.9 67.5 30.0 2.5 - - 2.2 97.8
2 27.3 22.7 50.0 47.9 29.2 22.9 78.4 16.2 5.4 - - - 100.0
Lot control
Nord 1
2
56.7 36.7 6.6 58.3 25.0 16.7 6.7 86.6 6.7 - 12.5 34.4 53.1
36.4 63.6 - 60.0 30.0 10.0 4.3 95.7 - - - 8.3 91.7
Centru 1 11.8 47.0 41.2 38.9 22.2 38.9 64.7 35.3 - - - - 100.0
2 9.1 50.0 40.9 80.0 20.0 0 76.2 19.0 4.8 - - 8.7 91.3
Sud 1 25.0 31.3 43.7 57.2 21.4 16.7 71.4 28.6 - - - 33.3 66.7
2 10.1 45.4 54.5 59.1 27.3 13.6 47.4 52.6 - - - 4.5 95.5
34
ţărani stropesc plantele cu pesticide pe parcursul a 1-2 zile în total pe sezon: 4,7-
45,6% - 2-3 zile; 0-36,3% - 3-4 zile şi 0-51,3% - peste 4 zile. Persoanele din lotul
Fig. 12 Modul de deplasare a ţăranilor la locul de muncă
control efectuează acest lucru preponderent timp de 2-3 zile (11,2 – 66,7%), însă o
parte considerabilă (13,3-45,8%) – timp de 3-4 zile.
Pe timp de vară la lucrările de câmp ţăranii folosesc haine de protecţie care se
caracterizează foarte variat . Cu haine cu mâneca lungă lucrează 34,7-86,7% ţărani din
lotul de studiu şi 32,3 – 74,7% din cel de control. Haine cu mâneca scurtă folosesc
43,7-96,0% persoane din lotul de studiu şi 36,2 – 67,7% persoane din lotul control.
Foarte puţini dintre ei activează cu torsul gol (respectiv 0-11,3 şi 0-3,3%). Femeile
frecvent lucrează în rochie – 8,5-53,0% din lotul de studiu şi 36,4-66,7% din lotul
control. Nu rareori ei îşi permit să activeze desculţ: respectiv 2,8-63,6 şi 8,9-13,8%.
Valorile medii între lotul de studiu şi cel de control în privinţa caracteristicii hainelor
folosite practic nu diferă.
Majoritatea ţăranilor îşi efectuează activităţile în câmp cu capul acoperit: 7,9-
100,0% din lotul de studiu şi 81,8-95,8% din cel de control. În unele cazuri acestea
lucrează cu capul descoperit: respectiv -0 -32,1 şi 4,2-27,6% .
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
jos căruţa bicicleta auto altele
Tabelul 5
Factorii nefavorabili indicaţi de ţărani împroprietăriţi (%)
Zona Loca-
litatea
Capul Câte zile total sezon munciţi
la stropit
Ce haine de protecţie folosiţi vara la
lucrările de câmp
Cu ce vă deplasaţi
la câmp
Acoperit Desco-
perit
1-2 2-3 3-4 >4 Cu
mâneca
lungă
Cu
mânec
a
scurtă
Cu
torsul
gol
În
rochie
Descul
ţi
Pe jos Cu
căruţa
Cu
auto-
mobi-
lul
Lot experimental
Nord 1 86,4 13,6 86,7 13,3 - - 95,5 92,4 3,0 53,0 63,6 66,2 24,7 9,1
2 95,5 4,5 77,1 17,1 5,3 - 41,9 54,6 0 42,4 8,1 58,9 19,2 21,9
Centru 1 98,6 1,4 65,1 4,7 2,3 27,9 94,4 43,7 0 8,5 2,8 6,5 6,5 87,0
2 100,0 0 28,6 45,2 11,9 14,3 34,7 96,0 1,3 29,3 8,7 34,7 65,3 -
Sud 1 67,9 32,1 18,7 18,7 36,3 31,3 49,1 50,9 11,3 34,0 11,1 41,0 30,8 28,2
2 72,6 27,4 12,8 20,5 15,4 51,3 52,2 47,8 7,5 34,3 20,4 31,2 25,0 43,8
Lot control
Nord 1 83,9 16,1 7,4 48,2 22,2 22,2 32,3 67,7 3,2 64,5 11,9
2 95,8 4,2 20,0 66,7 13,3 - 59,1 44,3 0 54,2 13,8
Centru 1 81,8 18,2 14,3 50,0 21,4 14,3 57,2 43,1 3,3 36,4 10,0
2 72,4 27,6 15,4 46,1 30,8 7,7 74,7 36,2 0 37,9 13,2
Sud 1 85,7 14,3 - 11,2 44,4 44,4 52,4 54,4 0 66,7 8,9
2 88,0 12,0 - 20,8 45,8 33,4 64,5 51,1 048,0 10,3
37
Pe lângă factorii profesionali ai lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti are
importanţă caracterul alimentaţiei lor (tabelul 6). Majoritatea membrilor
acestor gospodării iau dejunul devreme înainte de ora 730 (55,1-95,9%), mai
puţini între 730 – 800 (4,1-39,1%) şi încă mai puţini după orele 800 (0-22,4%).
La prânz şi cină de asemeanea se manifestă preponderent obiceiurile
tradiţionale ale regimului de alimentaţie. Astfel, prânzul în majoritatea
cazurilor este luat până la ora 1300 (30,2-98,6%), deşi o parte considerabilă
dintre ţărani obişnuiesc să ia prânzul între orele 1300-1400 (1,4-68,0%). Doar în
cazuri excepţionale aceasta are loc după ora 1400 (0-7,5%).
Tabelul 6
Particularităţile alimentaţiei lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (%)
IndiciiZona Nord Zona Centru Zona Sud1 2 1 2 1 2
Dejunul, ora> 730
730-800
< 800
55,139,15,8
95,94,10
75,023,60
68,524,76,8
56,624,513,2
61,211,922,4
Prânzul, ora> 1300
1300-1400
< 1400
67,132,50
98,61,40
32,068,00
84,413,02,6
30,260,42,0
32,853,77,5
Chindii, ora1600- 1630
1630-1700
< 1700
30,315,20
35,114,90
000
002,7
7,511,33,8
4,51,57,5
Cina, ora> 1900
1920-2000
< 2000
1,448,650,0
-81,118,9
-20,879,2
1,468,530,1
3,834,068,5
6,037,344,8
Folosesc mâncare caldă:- felul I- felul II
100,0100,0
98,657,3
98,627,8
98,692,0
92,573,6
88,168,7
Îşi iau la câmp bucate gata:- produse de carne, ouă- pateserie- legume
100,0100,092,4
95,945,994,6
100,043,169,4
89,381,386,7
49,181,194,3
46,361,294,0
Folosesc carne în săptămână, ori:-1-2- 2-3- <-3
65,711,922,4
48,049,32,7
19,479,21,4
2,72,794,6
35,828,330,2
62,716,416,4
Folosesc lapte şi smântână, ori:-1-2- 2-3- <-3
2,94,392,8
4,070,325,7
1,420,877,8
1,32,79,6
11,53,850,0
25,437,331,3
Folosesc grăsimi în săptămână, ori:-1-2- 2-3- <-3
1,5098,5
8,156,86,8
1,419,479,2
1,32,796,0
11,335,849,1
25,440,328,4
Folosesc apă de băut în timpul muncii- din câmp- de la domiciliu- de la marginea satului- din alte surse
60,697,09,19,1
86,585,12,70
95,890,34,20
4,076,053,328,0
41,592,520,817,0
17,9100,06,04,5
Puţini ţărani îşi organizează masa de chindii: între orele 1600-1630 – 0,0-35,1%
şi între orele 1630-1700 – 0,0-15,2%.
De asemenea, puţini ţărani iau cina până la ora 1900 (0,0-6,0%). Marea
majoritate iau cina între orele 1930-2000 (20,8-81,1%) şi după ora 2000(18,9-79,2%).
Astfel, intervalele între luările meselor sunt mari, deseori depăşesc 6 ore.
Conform răspunsurilor din chestionar s-ar părea că absoluta majoritate a
ţăranilor folosesc în alimentaţie mâncare caldă: felul I (88,1-100,0%), felul II
(27,8-100,0%). Evident, în condiţii de câmp alimentele sunt reci, însă ei îşi iau cu
sine şi produse din carne, ouă (46,3-100,0%), patiserie (43,1-100,0%), legume
(69,4-94,6%).
Frecvenţa folosirii cărnii este mică: 1-2 ori pe săptămână în 2,7-65,7% cazuri,
de 2-3 ori – 2,7-79,2% şi peste 3 ori pe săptămână – 1,4-94,6% cazuri. Laptele şi
smântâna sunt folosite de ţărani de asemenea rar: 1-2 ori pe săptămână în 1,3-
25,4% cazuri, de 2-3 ori – în 2,7-70,3% şi de peste 3 ori – în 9,6-92,8% cazuri.39
O mare parte din ţărani obişnuiesc folosirea grăsimilor de provenienţă
animalieră: 1-2 ori pe săptămână 1,3-25,4% dintre ei; de 2-3 ori – 0-56,8% şi de
peste 3 ori – 6,8-98,5%.
De menţionat că deosebiri evidente între caracterul alimentaţiei ţăranilor în
funcţie de zonă, localitate nu sunt.
Una din problemele asigurării condiţiilor de activitate a ţăranilor în câmp este
aprovizionarea cu apă de băut. La acest compartiment ei au răspuns că în mare
parte folosesc apa din sursele de pe câmp (4,0-95,8%), mai frecvent îşi aduc apă
de la domiciliu (76,0-100,0%), rar îşi iau apa de la marginea satului (2,7-53,3%) şi
foarte rar din alte surse (0-28,0%). Este argumentată cauza folosirii mai rare a apei
din sursele de câmp de către ţăranii din zona de sud, unde calitatea apei este
nesatisfăcătoare.
În aşa mod, în acest subcapitol sunt evidenţiate particularităţi ale muncii şi
alimentaţiei ţăranilor împroprietăriţi importante pentru evidenţierea
caracteristicilor cronometrice a factorilor decisivi pentru sănătatea lor şi pentru
elaborarea unui complex de măsuri profilactice.
2.3. Particularităţile factorilor fizici şi chimici ai muncii în câmp
Evident, indicii stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti se
formează în mare măsură sub influenţa factorilor mediului ocupaţional. Multiplele
investigaţii cu privire la igiena muncii în agricultură au cuantificat o serie de
factori caracteristici pentru munca în această ramură a economiei naţionale.
În cazul lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti din ţara noastră este necesară
identificarea situaţiilor periculoase şi estimarea riscurilor pentru sănătate.
Important de menţionat că informarea permanentă despre riscurile legate de muncă
înregistrează un progres pe ansamblul UE, de la 71% în 1995 la 76% în 2000.
Principalele caracteristici ale condiţiilor de muncă în agricultură deosebite
de cele din industrie şi din sfera de deservire sunt: temperatura înaltă a aerului
atmosferic vara şi joasă iarna; umiditatea înaltă a aerului atmosferic în
anotimpurile trecătoare (toamna şi primăvara); distanţa mare şi mersul pe jos de la
40
locul de trai până la locul de lucru; lucrul sub razele directe ale soarelui, arşiţă, în
bătaia vântului şi în ploaie, ninsori etc.[Фриптуляк Г.Е.,1979; Фриптуляк Г.Е.,
Острофец Г.В., 1987]
În totalitate lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt influenţaţi de factorii
fizici, chimici şi biologici [Кундиев Ю.И., 1981].
Dintre factorii fizici fac parte cei meteorologici parţial menţionaţi deja
(temperatura şi umiditatea aerului atmosferic, mişcarea aerului, razele solare), în
cazul lucrărilor mecanizate, de asemenea, zgomotul şi vibraţia [Краснюк Е.П. şi
coaut. 1981].
Fenomenul încălzirii globare a contribuit la creşterea temperaturii aerului
atmosferic care în timp de vară ajunge până la 35 – 41 0C la umbră [Opopol N.,
Corobov R., 2003].
Cercetările efectuate de Букун Н. И. (1970), Фриптуляк Г. E. (1979),
Рябцев Б.И. şi coaut. (1981), au constatat că agricultorii lucrează în câmpul liber
la o temperatură a aerului atmosferic de 15-180C dimineaţa şi 30-340C la prânz
timp de vară, de 5-10 0C timp de primăvară şi toamnă, de -10- +50C timp de iarnă.
Date similare prezintă în publicaţiile sale şi Шлейфман Ф.М. (1981), Friptuleac
Gr., Meşină V. (2006) ş.a. În ultimii ani tot mai frecvent temperatura aerului
atmosferic vara atinge cifra de 400C şi mai mult [Опополь Н., Николенко А.,
2004]. Temperaturile înalte contribuie la accese de maladii cardiovasculare, în
special a hipertensiunii arteriale [Morariu S.,Morariu A.,2003], la arsuri, apoplexii,
şocuri termice şi solare. Lucrările la temperaturile reci (iarna, primăvara) sunt
urmate de răceli, boli respiratorii acute. Фриптуляк Г.Е., Острофец Г. В. (1987)
menţionează că în perioada rece a anului la agricultori se înregistrează un şir de
boli provocate de răcirea organismului: angină, catar al căilor respiratorii, rinită,
pneomonie etc.
În cabina mecanizatorilor şi combinelor temperatura aerului ajunge la 32-35 0C (uneori până la 420C), iar temperatura suprafeţelor cabinei - la 55-60 0C
[Шлейман Ф.М.,1981]. Lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt influenţaţi, de
asemenea, de umiditatea înaltă a aerului atmosferic caracteristică pentru Republica
41
Moldova, îndeosebi în perioada de toamnă şi primăvară, când valorile ei pot
ajunge la 90-100%. Pentru lucrările în câmp sunt caracteristice vânturile cu viteze
mari, deseori de 4-7 m/sec. Aşa valori au fost înregistrate, de asemenea, în
viticultură, pomicultură, la lucrările de prăşit, irigare etc.
Intensitatea medie a razelor solare în timp de vară poate atinge valori de
0,47 кW/m2, iar iarna – 0,19 kw/m2 [Guţu C., 2007]. Complexul de factori
meteorologici în frecvente cazuri determină starea funcţională încordată a
organismului, provocând adesea arsuri, riduri, alergii [Siniţki G.,2003; Vicol C., şi
coaut.,2005], cât şi maladii cardiovasculare, respiratorii, ale aparatului osteo-
muscular. În special, se menţionează, că consecinţele mai frecvente ale influenţei
frigului sunt îngheţul, degerăturile, tulburările cardiovasculare, lezările nervilor,
răciri, infecţii ale căilor respiratorii superioare. În literatură se confirmă că căldura
excesivă (canicula) provoacă victime printre copii şi bătrâni (afecţiuni cardiace,
cerebrale etc.).
În cazul lucrărilor mecanizate la arat, boronit, cultivat, recoltarea roadei,
transportarea ei etc. agricultorii, mecanizatorii şi lucrătorii auxiliari de pe remorci
sunt influenţaţi de aşa factori fizici precum sunt zgomotul şi vibraţiile. În special,
zgomotul la locurile de muncă a mecanizatorilor constituie 70-97dBA, normativul
fiind de 85 dBA [Рябцев Б.И. şi coaut, 1981]. Analiza spectrală a zgomotului
denotă prevalarea lui pe octavele înalte cu frecvenţele de 4000-8000 Hz Este mai
intensiv zgomotul la lucrările combinelor EM – 11, VU, PAU – 6, constituind 90-
96; 93-94 şi 92-97 dBA, respectiv.
Drept criteriu de evaluare a influenţei nefavorabile a zgomotului asupra
organismului uman servesc tulburările unor funcţii ale aparatului auditiv. Vangheli
V., Rusnac D. (2000) menţionaeză, că starea funcţională a analizatorului auditiv se
investighează prin determinarea deplasării temporare şi stabile a pragului de
audibilitate.
Conform datelor savanţilor români Todea A. şi Ferenez A. (2005), zgomotul
devine factorul etiologic principal în apariţia bolilor profesionale în cazurile când
depăşeşte limita maximă admisă pentru expunerea profesională zilnică la nivelul
42
de 87 dBA. Autorii confirmă că expunerea la zgomot a femeilor gravide poate
afecta produsul de concepţie (efectele ulterioare asupra auzului şi efectele
expunerii la frecvenţe joase).
Expunerea profesională la zgomot ar putea constitui un factor de validare a
predispoziţiei ereditare pentru hipertensiunea arterială [Tefas L.G. şi coaut.,2003].
La conferinţa din Arad (România) în 2003 autorii au menţionat că efectele
zgomotului asupra tensiunii arteriale şi a altor parametri cardiovasculari sunt
incerte şi generează o serie de contraverse. Ei au diagnosticat la persoanele expuse
profesional la nivel de zgomot de peste 90 dBA/săptămână, hipoacuzie sau
surditate profesională prin traumă sonoră. Surditate profesională a fost
diagnosticată la fermieri şi de Bradley K. Rein (2002), îndeosebi, la cei ce lucrează
pe tractoare, combine, elicoptere, cu bestii circulare, în uscătorie de grâne.
Rezultate identice au obţinut Szasz L.şi coaut. (2006).
Vibraţiile pe maşinile agricole ating valori de 0,05-5,6 m/s2. Рябцев Б.И. şi
coaut., (1981) menţionează că pe tractoarele T-150k vibroacceleraţiile la
frecvenţele 1-80 Hz constitue 0,48-0,05 m/s2, pe tractoarele DT–75C - 0,90-0,18,
pe MTЗ–80 - 0,23-0,08, pe ЮМЗ–СЛ - 0,32 – 5, 60 m/s2.
Vibroacceleraţia pe scaunul tractoristului depăşeşte nivelul maximal
admisibil (NMA) de 1,8-2 ori, acţiunea vibrovitezei asupra pârghiilor de comandă
(volan, pedalele de conducere) depăşeşte NMA de 2-3 ori. În cazul acţiunii
vibraţiilor asupra organismului au loc diverse modificări patologice. În lucrările
ştiinţifice ale savanţilor Vangheli V., Rusnac D. (2000), Silion I., Cordoneanu C.
(2003) se menţionează tulburările sensibilităţii vibratorii, dureroase, termice,
modificarea tonusului vascular, a stării funcţionale a aparatului vestibular, a
analizatorului auditiv.
La tractoriştii cu o vechime mare de muncă sunt mai frecvente gastroptozele
atonice, gastritele hiperacide, dereglările coloanei vertebrale, radiculitele. Femeile
ce lucrează pe scaunele insuficient amortizate a tractoarelor şi combinelor suferă
de dereglări ale menstruaţiilor, ptoze ale organelor bazinului mic. Acţiunea
îndelungată a vibraţiei poate provoca boala de vibraţie.
43
Morariu S. şi Morariu A. (2003) enumără vibraţia printre factorii cauzali ai
hipertensiunii arteriale la bolile legate de profesie.
Mai mulţi savanţi au accentuat pe timpuri munca manuală grea a ţăranilor
cu efort fizic exagerat [Букун Н.И.,1970] şi alţii. În ultimul timp despre acest
factor şi importanţa lui pentru starea funcţională a organismului şi pentru starea de
sănătate se aminteşte doar în foarte puţine publicaţii.
Unele lucrări se referă la importanţa factorilor psihosociali pentru sănătatea
agriculturilor [Popovici C.,2000; Trifan M. şi coaut., 2003]. În aşa mod, ne-am
convins că în cercetările de medicină a muncii, cu certitudine se menţionează
existenţa şi importanţa factorilor mediului ocupaţional, condiţiilor de muncă,
indicilor stării de sănătate, altor particularităţi specifice pentru agricultură.
Suprasolicitările fizice în perioada exercitării multiplelor procese de muncă
(sădit, plivit, prăşit, udat, stropit cu pesticide, cules, curăţit etc.), care frecvent au
loc chiar pe parcursul unei zile, durata zilei de muncă, condiţiile climaterice
deseori nefavorabile, contribuie la apariţia oboselii, extenuării fizice, ceea ce duce
la dezvoltarea şi cronicizarea maladiilor.
Printre factorii mediului ocupaţional a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
rolul de bază le revine factorilor meteorologici. S-au înregistrat temperaturi
oscilante, în anotimpul de vară ridicate, iarna-joase, umiditate relativă, deseori
ridicată, viteză sporită a mişcării aerului. Aceste fenomene influenţează foarte
pronunţat asupra organismului, în pofida activităţilor pe care le întreprind ţăranii
sub acţiunea şi efectele directe ale temperaturii, umidităţii, curenţilor de aer şi
presiunii atmosferice. Lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti se enumără printre
contingentele care petrec o bună parte din ziua de muncă anume în condiţiile de
câmp în care persistă fenomenele menţionate, atestându-se ca factori de risc
ocupaţional.
Condiţiile meteorologice la etapele tehnologice din câmp sunt determinate de
perioada anului şi îşi pun amprenta asupra LGŢ deoarece persistă necesităţile
realizării urgente a unor lucrări.
44
În majoritatea cazurilor în perioada toridă ţăranii activează la lucrările mai
grele în orele dimineţei cu intervalul orelor 6.30-10.00 şi după orele 15.00,
preponderent la temperaturile relativ optime. Însă unele lucrări, în anumite
perioade, totuşi se efectuează pe parcursul zilei întregi. Cercetarea condiţiilor
meteorologice la locurile de efectuare a unor procese tehnologice, efectuate de
LGŢ, în cadrul studiului actual a evidenţiat devieri caracteristice exprimate a
temperaturii aerului zonei de muncă. În special asemenea devieri au loc în
perioada caldă a anului (tab.7)
Tabelul 7
Variaţiile medii ale temperaturii aerului atmosferic ( C0)
Lunile anului
Zonele P 1-2 P 1-3 P 2-3
Nord Centru SudIII 4,2 ±0,9 5,5±1,0 6,3±1,0 >0,05 >0,05 >0,05IV 17,9±0,4 18,6±0,4 19,7±0,4 >0,05 <0,001 >0,05VII 20,9±0,5 21,4±0,4 22,0±0,5 >0,05 >0,05 >0,05VIII 19,1±0,3 20,9±0,3 21,5±0,5 <0,001 <0,001 >0,05IX 14,2±0,4 16,3±0,5 16,7±0,6 <0,001 <0,001 >0,05X 10,1±0,5 11,6±0,6 12,5±0,6 >0,05 <0,05 >0,05
XII 1,0±0,6 2,0±0,6 2,6±0,5 <0,05 <0,05 >0,05
Astfel, la procesele tehnologice în timpul prăşitului culturilor agricole în luna
iulie, temperatura în câmp la ora 8.00 oscilează în limitele de la +17,2-17,60C în
zona de Nord până la +19,5-19,8oC în localităţile din Sud. Între orele 1200-1300 unii
ţărani, inclusiv cu copiii şi chiar femeile gravide prăşesc la temperaturi caniculare
de +32-+34oC fără a avea un adăpost de protecţie de razele directe ale soarelui.
Nivelurile medii ale temperaturilor înregistrate în câmp în timpul lucrului
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti variază de la o zonă la alta constituind timp de
vară (orele 1300) în mediu 28,4±1,030C.
Compararea nivelurilor medii ale temperaturii înregistrate cu nivelurile
admisibile stipulate în documentele directive ale Ministerului Sănătăţii şi în
literatura de specialitate a relevat faptul că în procesul prăşitului culturilor agricole
ele depăşesc normativele igienice optimale.
45
De menţionat faptul, că doar în 22,4% cazuri lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
prăşesc la temperaturi optimale, ceilalţi 76,6% - la temperaturi sporite, ceea ce
demonstrează existenţa expunerii îndelungate a ţăranilor la valori ridicate de
temperatură şi că temperaturile ridicate în anotimpul cald al anului, pe drept, se
consideră un factor nociv pentru sănătatea agricultorilor.
Această particularitate de muncă în câmp la temperaturile caniculare continuă
să rămână nesoluţionată din mai multe considerente:
- cunoaşterea sub nivel de către lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti şi membrii
familiilor lor a acţiunii nefaste a temperaturilor ridicate şi radiaţiei solare
asupra stării de sănătate;
- nerespectarea principiilor elementare de securitate a muncii prin acoperirea
capului şi corpului;
- lipsa unor adăposturi speciale pentru organizarea pauzelor în procesul de
muncă.
Dat fiind faptul că lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti de obicei sunt persoane
preponderent în vârstă mai mare de 50 de ani şi sunt expuşi radiaţiei solare
excesive, în rezultat apar diferite stări prepatologice cum ar fi hipertermia, cefalea,
iritabilitatea, stresul, uneori se atestă acutizarea stărilor patologice - bolilor
cardiovasculare (printre care boala hipertensivă, infarctul miocardic, dereglările de
ritm, stare decompensată la bolnavii cu insuficienţă cardiacă), bolilor sistemelor
nervos central, respirator etc.
Nivelurile medii ale temperaturilor înregistrate în câmp în timpul lucrului
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti variază de la un proces tehnologic la altul.
Diferenţele de temperaturi sunt veridice între zonele de nord şi sud în majoritatea
lunilor (0,05<P<0,001), de asemenea în august, septembrie şi decembrie între
zonele de Nord şi de Centru şi nu sunt veridice între zonele de Centru şi Sud.
Primăvară devreme şi toamna târziu lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti de
asemenea lucrează în condiţii meteorologice încordate. Pe lângă temperatura joasă
(5-10ºC) se înregistrează umiditatea sporită (70-95%), viteza mare de mişcare a
curenţilor de aer (până la 4-7 m/s), intensitatea mică a radiaţiei solare, precipitaţii
46
atmosferice – toate împreună, evident, pot deregla balanţul termic, contribuind la
apariţia unui şir de boli provocate de răcirea organismului (tab. 8 şi 9).
Tabelul 8 Variaţiile medii ale umidităţii relative a aerului atmosferic ( %)
Lunile anului
Zonele P 1-2 P 1-3 P 2-3
Nord Centru SudIII 70,5±1,7 77,0±1,6 70,6±2,0 <0,05 >0,05 <0,05IV 56,7±1,9 78,5±1,1 61,2±1,9 <0,001 >0,05 <0,001VII 69,4±1,6 79,8±1,3 65,8±1,9 <0,001 >0,05 <0,001VIII 74,2±1,5 79,3±1,1 66,6±1,8 <0,05 <0,05 <0,001IX 74,4±1,5 78,8±1,5 68,2±2,0 <0,05 <0,05 <0,001X 77,5±1,7 80,5±1,2 76,6±1,8 >0,05 >0,05 >0,05
XII 86,4±1,2 85,2±1,4 83,5±1,1 >0,05 >0,05 >0,05
Analiza comparativă a nivelurilor umidităţii relative înregistrate ne
demonstrează, că în procesul de curăţare a viţei de vie în zona de Centru ele în
27,5% cazuri au depăşit valorile optimale, pentru zona de Sud această depăşire a
avut loc în 12,8% cazuri.
Umiditatea relativă a aerului zonei de muncă în perioada caldă a anului de
asemenea înregistrează o oscilaţie exprimată în limitele de la 56,30,62% la
procesele de prăşit până la 91,21,01% la culesul roadei. De luat în considerare,
că valorile de umiditate în cadrul cărora organismul uman sesizează confortul
termic constituie 35-65 % cu optimumul de 50 %.
Tabelul 9 Variaţiile medii ale vitezei de mişcare a vîntului ( m/s )
Lunile anului
Zonele P 1-2 P 1-3 P 2-3
Nord Centru SudIII 2,7±0,2 3,0±0,3 4,2±0,3 >0,05 <0,001 <0,05IV 2,2±0,1 2,3±0,1 3,5±0,2 >0,05 <0,001 <0,001VII 1,6±0,2 1,8±0,3 2,9±0,2 >0,05 <0,001 <0,05VIII 1,8±0,2 2,4±0,3 3,4±0,3 >0,05 <0,001 <0,05IX 1,6±0,2 2,2±0,4 3,6±0,3 >0,05 <0,001 <0,05X 2,1±0,2 1,8±0,1 3,2±0,2 >0,05 <0,05 <0,001
XII 2,1±0,2 2,9±0,2 4,0±0,2 <0,05 <0,001 <0,001
47
La majoritatea etapelor de bază viteza curenţilor de aer (tab.9) este sub
limitele minimal admisibile (81,8%) şi în 18,2% cazuri depăşeşte limitele optimale
rămânând însă în limitele admisibile. Valorile medii ale miscării curenţilor de aer
sunt mai mici în zona de Nord variind între 1,6-2,7m/s şi mai mari în zona de Sud
– 2,9-4,2 m/s.
Curenţii de aer constituie deplasări ale maselor de aer în diferite direcţii şi cu
viteză variată datorită încălzirii neuniforme a suprafeţei solului de către razele
solare. Vitezele mari ale curenţilor de aer măresc pierderile de căldură ale
organismului prin transpiraţie. Rolul curenţilor de aer constă, deasemenea, în
transportarea la distanţe mari a poluanţilor, cât şi din straturile joase în cele înalte.
Pentru lucrările de cămp sunt caracteristice vânturile, uneori mari, care
contribuie la răcirea organismului şi provoacă radiculite, bronşite, pneumonii.
Cercetarea actuală a variaţiilor curenţilor de aer la lucrările de câmp a evidenţiat
nivelul sub cel minimal admisibil în 40,0% cazuri. Viteza curenţilor de aer a fost
mai mică de 0,1 m/s în 31,3% în perioadele reci ale anului şi în 13,3% cazuri în
perioada caldă. În celelalte cazuri viteza curenţilor de aer se înscrie în limitele
normelor admisibile. Astfel, la toate etapele tehnologice de bază viteza curenţilor
de aer practic nu depăşeşte normativele maxime admisibile. Aceasta se referă nu
numai la perioada rece, dar şi la cea caldă a anului. Deşi în unele cazuri aparte se
înregistrează şi valori mai majorate.
Evident, este necesară evaluarea igienică a combinaţiilor diferitor valori ale
temperaturii şi a umidităţii, cât şi a vitezei de mişcare a aerului. În această privinţă
în literatura de specialitate se menţionează, că chiar o combinaţie a temperaturii
optimale a aerului şi a umidităţii relative sporite contribuie la dereglarea
termoreglării organismului. Variaţiile factorilor meteorologici în zonele din studiu
sunt prezentate în următoarele diagrame (fig. 13,14,15).
48
Fig. 13. Variaţiile temperaturii medii a aerului atmosferic pe parcursul anului ( 0C)
Datele prezentate denotă despre variaţiile destul de înalte a indicatorilor
meteorologici. Pe parcursul lunilor martie-decembrie tăranii sunt influenţaţi de
temperaturile medii dintre 1,0 – 22 0C, cu unele abateri în funcţie de zonă.
Fig.14. Variaţiile medii ale umidităţii aerului atmosferic pe parcursul anului (%)
0
5
10
15
20
25
III IV VII VIII IX X XII
t C
Nord Centru Sud
50
55
60
65
70
75
80
85
90
III IV VII VIII IX X XII
U %
Nord Centru Sud
49
Fig. 15. Variaţia vitezei medii de mişcare a vântului pe parcursul anului (m/s)
Evaluarea integrală a factorilor meteorologici pe zone (fig.16,17,18)
evidenţiază caracteristici importante care trebuie luate în considerare la
organizarea supravegherii sănătăţii ţăranilor pentru profilaxia maladiilor. Se
evidenţiază particularităţi specifice diferite în zonele de Nord şi Sud, cu atât mai
mult pe anotimpuri. Problemele igienice sunt de diferită natură primăvara, vara şi
toamna.
0
2
4
6
8
10
12
III IV VII VIII IX X XII
t C U % V m/s
Fig.16. Variaţiile parametrilor climaterici în zona de Nord (valori indicative)
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
III IV VII VIII IX X XII
V m
/s
Nor dddd d ddd
Centru Sud
50
0
2
4
6
8
10
12
III IV VII VIII IX X XII
t C U % V m/s
Fig.17. Variaţiile parametrilor climaterici în zona de Centru (valori indicative)
0
2
4
6
8
10
12
III IV VII VIII IX X XII
t C U % V m/s
Fig.18. Variaţiile parametrilor climaterici în zona de Centru (valori indicative)
Luând în considerare valorile tuturor factorilor meteorologici, de menţionat
rezultatele investigaţiilor care demonsrează că ponderea lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti ce activează la procesele tehnologice în condiţii nefavorabile, constituie
67,9%, în condiţii admisibile - 22,7% şi numai 9,4% în condiţii optimale. În aşa
mod, majoritatea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti activează în condiţii
nefavorabile, ceea ce demonstrează expunerea îndelungată a lor şi încordarea
proceselor de termoreglare a organismului.
51
Complexul de factori meteorologici caracteristici pentru condiţiile de muncă a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti poate fi exprimat diferit în funcţie de
anotimpurile anului: primăvara „temperatură scăzută – umiditatea sporită – viteza
mare a curenţilor de aer”; vara „temperatură mărită – umiditatea preponderent
normală – viteze mici ale curenţilor de aer”; toamna – ambele combinaţii. Aceste
particularităţi determină necesitatea elaborării unui ansamblu de măsuri de creare
şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, de adaptare a organismului la influenţele
meteorologice, de fortificare a sănătăţii ţăranilor şi de prevenire a maladiilor.
La rând cu factorii menţionaţi există şi pericolul influeinţei substanţelor
chimice din mediul ocupaţional care este numeros şi are tendinţa să perturbe
homeostazia organismului ţăranilor. Factorii chimici sunt răspândiţi în agricultură
în primul rând în legătură cu necesitatea tratării culturilor, pomilor, viţei de vie cu
pesticide [Sîrcu R. şi coaut, 2005; Toma I., 2006; Volneanschi A., Rusu-Lupan
I.,1997]. În al doilea rând aceşti factori sunt prezentaţi de gazele de eşapament de
la maşinile agricole [Perry B.I. şi coaut.,1998]. În special, concentraţia de CO2 în
zona de lucru a tractoriştilor constituie 11,2-48,4 mg/m3 (CMA-20mg/m3), iar a
lucrătorilor auxiliari 6-11 mg/m3 [Iversen M. şi coaut.,1988]. O atenţie deosebită
se acordă problemelor igienice ale utilizării pesticidelor în agricultură şi influenţei
lor asupra sănătăţii fermierilor. Conform datelor Sârcu R., şi coaut.(2005) în anii
2002-2003 în Republica Moldova presingul principal asupra mediului ambiant şi a
organismului îl crează preparatele cuprului şi piretroizii sintetici.
Destul de fregvent sunt folosite pesticidele organofosforice,
insectofungicidele, preparatele arsenului.
Persoanele care contactează profesional cu pesticicede suferă în frecvente
cazuri de diverse stări morbide şi premorbide. La acest capitol Sârcu R. şi coaut.
(2005) au evidenţiat esenţiale schimbări biochimice ale serului sanguin la aceste
persoane (a conţinutului de lipide generale, glucozei, activităţii ALT, AST,
fosfatazei alcaline, lactatdehidrogenazei, colinesterazei).
Concentraţiile pesticidelor în zonele de lucru a agricultorilor au fost studiate
de puţini cercetători. Au fost depistate cantităţi variate de pesticide în aerul zonei
52
de muncă, pe suprafeţele de lucru, pe hainele şi mâinile ţăranilor. Astfel, în aerul
serelor din tutunărit concentraţia de zinebă a constituit 1,4-1,7 mg/m3, a
amestecului de zinebă şi rogor 0,6-2,0 mg/m3, a hexacloranului 9,7-45,2 mg/m3
[Острофец Г.В.,1978]. Lucrătorii depozitelor de pesticide inhalează pe parcursul
zilei de muncă 0,023-0,072 mg/kg greutate corporală substanţe chimice, iar
persoanele antrenate în procesul de pregătire a soluţiilor de pesticide 0,045-0,247
mg/kg [Volneanschi A., Rusu-Lupan I.,1997].
Pentru profilaxia generală a intoxicaţiilor cu pesticide Toma I.,(2006)
propune realizarea a 2 grupe de măsuri: tehnico-organizatorice şi medicale.
Factorii biologici care afectează sănătatea agricultorilor sunt prezentaţi prin
praful vegetal mai cu seamă în rezultatul contactului cu animalele (mai frecvent în
condiţii habituale), băligarul răspândit pe terenurile individuale şi în curtea
ţăranilor etc. [Silion I., Cordoneanu C.,2003]. Conţinutul de praf în aerul zonei de
lucru este mai mic în cazul lucrărilor manuale (până la 10-15 mg/m3 în timpul
prăşitului) şi extrem de mare la lucrările mecanizate (până la 500-1000 mg/m 3 şi
mai mult). Asemenea date au fost determinate de Букун Н.И.,1970; Рудь Г.Г.,
1981; Фриптуляк Г.Е.,1981 la lucrările din pomicultură, viticultură,
legumicultură.
Este mai agresiv praful de tutun, mai puţin cel din frunzele altor plante de
cultură agricolă. Din această cauză concentraţia maximă admisă de praf în zona de
muncă a agricultorilor este de până la 10 mg/m3. Pentru praful fibros vegetal şi
animalier cu proprietăţi alergice, inclusiv pentru cel de tutun, această valoare este
de până la 2 mg/m3.
Din multiplele substanţe chimice – noxe caracteristice pentru această
categorie de populaţie, în cadrul studiului actual s-au efectuat investigaţii a celor
mai răspândite din ele - pulberi şi unele pesticide. Aceşti factori cu risc chimic
sunt prezenti practic permanent în zona de muncă din câmp. Majoritatea
operaţiunilor tehnologice organizate pe cote echivalente sunt însoţite de utilizarea
sau formarea unor compuşi chimici. De aceea, în studiul nostru ne-am axat pe
cercetările de laborator,a factorilor prezenţi în procesul tehnologic organizat de
53
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti, a unor substanţe chimice, care se emană în aerul
zonei de muncă. Îndeosebi, aceasta are loc în timpul stropitului, în funcţie de
mijloacele fitosanitare utilizate, în timpul prăşitului, lucrărilor mecanizate (arat,
boronit, recoltarea roadei).
Paralel cu sursele de poluare, persistă, de asemenea, factorii care
condiţionează şi procesul de autopurificare a aerului, printre care se enumără
factorii meteorologici, factorii topografici, vegetaţia, suprafeţele de apă şi unele
elemente urbanistice.
Unul dintre cei mai răspândiţi poluanţi ai mediului ocupaţional din câmp al
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti îl constituie pulberile (praful), a căror acţiune
îndelungată poate contribui la apariţia mai multor boli ale sistemului respirator,
boli de ochi şi piele, boli alergice. Deşi concentraţiile medii ale pulberilor (tab. 10)
nu sunt prea mari, variind între 3,04±0,12 şi 5,26±0,16 mg/m3, cele unimomentane
în unele cazuri ajung până la 15-16 mg/m3, ceea ce deja depăşeşte limitele
admisibile (10 mg/m3). Diferenţele concentraţiilor medii ale pulberilor în aerul
zonei de muncă a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti din diferite localităţi nu sunt
prea mari.
Tabelul 10
Concentraţia medie a pulberilor în aerul zonei de muncă (M±m)
Indici determinaţi
LocalitateaNord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
Pulberi, (mg/m3)
3,04±0,1 5,26±0,2 7,80±0,5 3,79±0,8 4,42±0,2 4,50±0,2
Valori mai mici au fost determinate în limitele (3,04±0,12 mg/m3) şi
(3,79±0,77 mg/m3). Cele mai mari valori medii au fost înregistrate în limitele
(5,26±0,16 mg/m3) şi (4,80±0,51 mg/m3). Aceste concentraţii de pulberi au fost
înregistrate în zona de muncă a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti la următoarele
procese tehnologice: prăşit, arat şi boronit. De luat în considerare că pulberii din
agricultură au o componenţă mixtă, conţinând particule neorganice şi organice
54
(inclusiv, spori ai diverşilor fungi frecvent patogene pentru om). Determinările de
laborator ale conţinutului de pulberi efectuate de noi demonstrează, că sursele de
poluare sunt procesele tehnologice de prelucrare manuală sau mecanizată a solului
– afânarea solului cu sapele, mişcarea caroseriei tractoarelor şi maşinilor, aratul,
boronitul, cultivatul etc.
Considerăm, că concentraţiile de praf depistate nu pot fi neglijate şi tratate
doar ca factor de mică intensitate. Este necesar a elabora măsuri atât de micşorare
a conţinutului de pulberi în aerul zonei de muncă a ţăranilor, cât şi de utilizare a
mijloacelor individuale de protecţie.
Pe loturile lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti foarte frecvent se folosesc
pesticidele – substanţe chimice utilizate pentru protecţia plantelor contra
dăunătorilor şi bolilor. Se folosesc diverse metode de tratare a plantelor cu
pesticide: cu stropitoare manuale şi cu metode mecanizate.
Studiul actual a inclus cercetări de laborator a poluării aerului zonei de muncă
cu unele pesticide utilizate de către fermieri mai frecvent: carate, decis, cupru
(tab. 11).
Tabelul 11
Concentraţia medie a pesticidelor în aerul zonei de muncă (M±m)
Localitatea
Indicii determinaţi (mg/m3)
Carate Decis Cu
Valoarea determinată
n=126
Valoarea determinată
n=96
M ± mn=210
Nord 1 <0,002 <2,0* <0,002*
Nord 2 <0,002 <2,0* <0,002*Centru 2 <0,002 <2,0* <0,002*Centru 2 <0,002 <2,0* <0,002* Sud 1 <0,002 <2,0* <0,002* Sud 2 <0,002 <2,0* <0,001*
* concentraţia conţinutului de pesticide în aerul ocupaţional a fost mai joasă decât sensibilitatea metodei
55
Rezultatele investigaţiilor de laborator prezentate în tabelul 11 denotă faptul
că conţinutul substanţelor toxice în toate probele nu a depăşit limitele admisibile
(Normativele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar în obiectele
mediului înconjurător nr. 06. 3. 3. 50 din 21.08.2003; MO al RM nr. 248-253/359
din 19.12.2003).
Valoarea concentraţiei de carată în cele 126 probe de aer examinate a fost mai
mică de 0,002 mg/dm3 (CMA – 0,1 mg/dm3). În 49 probe de aer supuse
cercetărilor de laborator la conţinutul de decis au fost depistate concentraţii mai
joase decât sensibilitatea metodei , adică mai mici de 2,0 mg/dm3 (CMA – 0,1
mg/dm3). Necătând la faptul că pe plantaţiile Republicii Moldova, îndeosebi în vii
şe livezi, se utilizeză cantităţi semnificative de preparate ale cuprului, valorile
concentraţiilor lor în aer determinate în laborator sunt mici constituind de la 0,001
până la 0,002 mg/dm3 (CMA – 0,3 mg/dm3).De menţionat, de asemenea, că n-au
fost depistate anumite diferenţe între concentraţiile pesticidelor din aerul zonei de
muncă a ţăranilor din diferite zone ale republicii şi din diferite localităţi.
În aşa mod, concentraţiile de pesticide din aerul zonei de muncă a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti sunt joase şi pot fi considerate ca factor de mică intensitate,
care în combinaţie cu alţi factori pot exercita influenţă negativă asupra sănătăţii
lor.
Deci, capitolul de faţă conţine importante rezultate referitoare la condiţiile de
muncă a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti. Evaluarea igienică a fluxului
tehnologic a permis de a decela particularităţi specifice ale muncii acestor
categorii de populaţie: sezonalitate, activitate la aer deschis, deplasarea la distanţe
semnificative de la locul de trai până la locul de muncă preponderent pe jos,
poziţie încordată de muncă, caracter urgent a lucrărilor cu suprasolicitări fizice. Pe
lângă acestea, ţăranii împroprietăriţi au o zi prelungită de muncă (până la 10-12
ore) în funcţie de anotimp, iarna ziua de muncă este semnificativ mică.
Concomitent ei efectuează lucrul pe lîngă casă pe lotul individual, îngrijirea
animalelor. Odihna zilnică ocupă 5-6 ore în 0-98,6% cazuri şi 7-8 ore în 1,4-61,5%
56
cazuri. Peste 90,0% ţărani peste 3 ore/zi lucrează sub acţiunea razelor solare.
Ţăranii efectuează câteva procese tehnologice, inclusiv stropirea plantaţiilor cu
pesticide, în frecvente cazuri fără haine de protecţie.
Anumite deficienţe persistă şi în alimentaţia ţăranilor - în marea majoritate
nu sunt folosite feluri de mîncare calde, nu se ia în consideraţie necesitatea
respectării cerinţelor de asigurare a organismului cu diverse substanţe nutritive.
În procesul muncii lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt influenţaţi de factori
fizici şi chimici. Condiţiile meteorologice sunt în frecvente cazuri nefavorabile. În
timpul de vară temperaturi înalte (până la 32-340C la umbră, uneori până la 35-
400C) şi vice-versa- joase în timp de primăvară devreme şi toamnă tîrziu, când şi
umiditatea relativă a aerului este înaltă, iar viteza curenţilor de aer atinge valori
mari. Sunt evidente unele particularităţi ale condiţiilor meteorologice în diferite
zone ale republicii. Conţinutul de praf în aerul zonei de muncă constituie în mediu
3,04-5,26mg/dm3. Condiţiile ocupaţionale includ de asemenea poluarea aerului în
zona de muncă cu pesticide - carată, decis, cupru etc.
Aceste caracteristici ale condiţiilor de muncă sunt relevante pentru starea de
sănătate a ţăranilor, determină morbiditatea şi alţi indicatori.
Prin urmare sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă a
ţăranilor împroprietăriţi şi de prevenire a maladiilor.
CAPITOLUL 3. CARACTERISTICA STĂRII DE SĂNĂTATE A
LUCRĂTORILORGOSPODĂRIILOR ŢĂRĂNEŞTI
57
Toate activităţile legislative şi guvernamentale, a tuturor domeniilor
economiei naţionale trebuie să reiasă din ipoteza că sănătatea este valoarea cea
mai de preţ a societăţii. De starea ei depinde în mod direct nu doar nivelul
bunăstării individuale, dar şi gradul de prosperare şi dezvoltare durabilă a ţării.
Sănătatea prezintă nu numai dreptul de bază al omului, ci şi o reuşită a
statului, o condiţie necesară pentru progresul societăţii. Mai mult ca atât, starea
sănătăţii populaţiei este determinată de eforturile medicinii şi intervenţiile directe
ale acestui serviciu doar în 8-11% din cazuri, astfel încât ponderea de circa 90%
revine pe seama celorlaltor domenii de activitate ale economiei naţionale.
În acest context de menţionat, că majoritatea factorilor ce influenţează
sănătatea ţin de aşa domenii ca securitatea economică şi socială, habitatul salubru,
calitatea mediului ambiant, condiţiile igienice la locul de muncă, alimentele
salubre şi nutriţia adecvată, protecţia împotriva bolilor, asistenţa medicală
calitativă şi oferită la timp, comportamentul favorabil sănătăţii .
Factorii externi care acţionează concomitent asupra organismului prezintă
factorii de mediu sau ecologici. În cazul nostru aceştea sunt factorii care
influenţează şi pot afecta sănătatea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti.
Aceşti factori nu întotdeauna pot fi evidenţiaţi la timp, şi respectiv, ei pot
agresa organismul uman până la dezvoltarea bolii şi chiar până la deces, fapt care
adeseori nu se conştientizează.
În contextul acestor consecinţe, evident sănătatea lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti necesită o atenţie deosebită, deoarece această categorie de lucrători în
mare măsură au activat şi anterior în agricultură, inclusiv în alte ramuri, în diferite
condiţii de muncă, unde deja au acumulat multiple influenţe, posibil şi mai multe
stări patologice. O bună parte din ele pot fi deja cronicizate.
Toate cele relatate au determinat necesitatea evidenţierii stăriilor funcţionale
neadecvate şi a formelor morbide dependente de condiţiile de muncă şi de trai a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti. Particularităţile stării de sănătate a acestor
categorii de ţărani este elucidată din punctul de vedere a modificărilor fiziologice
58
ale organismului în procesul de muncă, morbidităţii şi invalidităţii
lor,modificărilor biochimice ale sângelui.
3.1. Modificările fiziologice ale organismului în procesul de muncă
Caracteristica fiziologo - igienică compartivă a lucrurilor din sectorul
agricol a evidenţiat anumite particularităţi nu doar în diverse ramuri dar şi a
diferitor forme de activitate.
În mai multe publicaţii de pe timpuri sunt prezentate aceste aspecte la
general , pe ramuri separat, la lucrările manuale şi mecanizate.
În calitate de exemplu ne vom referi la particularităţile fiziologo-igienice a
lucrărilor din legumicultură studiate de Gr.. Friptuleac (1979). Autorul a
evidenţiat particularităţi ale cheltuielilor de energie a organismului la efectuarea
diferitor lucrări, ale indicilor stării funcţionale a diferitor organe şi sisteme.
La îndeplinirea lucrărilor nemecanizate şi mecanizate legumicultorii
cheltuiesc un nivel diferit de energie (tabelul 12)
Tabelul 12
Cheltuielile energetice ale agriculturilor (kcal/min)
Nr. d/o Denumirea operaţiunii Nivelul cheltuielilor de energie, M±m
Lucrările manuale1. Plantarea răsadului 4,42±0,06
2. Prăşitul 4,93±0,10
3. Irigarea cu instalaţiile KДУ-55М 6,15±0,16
4. Culesul castraveţilor 3,38±0,06
5. Căratul castraveţilor culeşi la marginea cîmpului
5,13±0,08
6. Recoltarea varzei 4,10±0,12
7. Căratul varzei recoltate la marginea cîmpului
5,15±0,10
8. Culesul roşiilor(tomatelor) 3,43±0,04
9. Căratul tomatelor culese la marginea cîmpului
4,70±0,11
10. Sortarea tomatelor 3,02±0,06
59
Lucrările mecanizate1. Plantarea răsadului în cîmp deschis cu
maşinile CKHБ-4 şi CKH-6:- tractoriştii- operatoarele (plantatoare)- finisatoarele
2,89±0,042,46±0,064,18±0,07
2. Irigarea cu maşinile ДДA-100m:- tractoriştii- lucrătorii auxiliari
2,53±0,055,71±0,07
3. Irigarea cu sistemele automatizate:- operatorii- controlorii reglatori
1,72±0,035,13±0,09
4. Prăşitul cu agregatele ПАУ-6:- tractoriştii- operatoarele
2,80±0,112,39±0,05
5. Culesul tomatelor cu combina CKT-2:- combainerii- sortatoarele
2,87±0,073,14±0,04
6. Sortarea tomatelor la punctele CПT-15 3,04±0,04
În special, sunt unele lucrări care cer un nivel înalt de cheltuire a energiei
pentru efectuarea lor. Printre acestea sunt lucrările de ridicare şi cărare a producţiei
recoltate la marginea câmpului, prăşitul, irigatul. De exemplu, la irigarea culturilor
cu sistemele KДУ-55М, organismul irigatorilor cheltuie 6,15 kcal/min deoarece ei
sunt nevoiţi să ridice şi să care ţevile de irigare la anumite distanţe. Aceste date
coincid cu cele ale cercetătorilor români [Suteseu P. şi coaut.,1966] şi cehoslovaci
[M.Hubac M. şi coaut.,1966], conform cărăra cheltuielile de energie în aceste
cazuri constituie respectiv 7,04 şi 5-8 kcal/min.
Analogice rezultate au fost cuantificate la cultura viţei de vie, în pomicultură
şi alte ramuri ale agriculturii.
Mecanizarea şi automatizarea lucrărilor contribuie la micşorarea esenţială a
cheltuielilor de energie. Tractoriştii şi combainerii cheltuie în procesul lucrului
2,6-3,0 kal/min, însă lucrătorii auxiliari sunt implicaţi în efectuarrea unor lucrări
fizice de un nivel înalt şi în unele cazuri cheltuie valori mari de energie. Astfel,
lucrătorii auxiliari de la maşinile de irigare ДДA-100M cheltuie în procesul
lucrului un nivel de 5,17±0,07 kcal/min, controlorii reglatori de la sistemele
60
automate de irigare 5,13±0,09 kcal/min.Aceasta are loc din cauza că ei de fapt
îndeplinesc lucrări manuale determinate de neperformanţa maşinilor agricole.
Necătâd la faptul că cheltuielile de energie în timpul lucrului prezintă un
indice foarte important al fiziologiei muncii, totuşi pentru evaluarea gradului de
gravitate a lucrărilor trebuie de luat în considerare şi starea funţională a anumitor
sisteme ale organismului şi modificările ei pe parcursul îndeplinirii lucrărilor.
Lucrările nemecanizate (manuale) sunt însoţite de modificări esenţiale a
stării funcţionale a sistemului circulator. În decursul a 2 ore de lucru frecvenţa
cardiacă sporeşte brusc ajungînd în unele cazuri la 100 bătăi/min şi mai mult.
Către prînz şi spre sfîrşitul zilei de muncă acest indice atinge valori de 88-107
bătăi/min în cazul lucrărilor cu gravitate medie şi de 103-124 bătăi/min în cazul
lucrărilor grele. Prin urmare, unele lucrări sunt însoţite de o frecvenţă cardiacă de
pînă la 100 bătăi/min ceea ce se consideră ca lucrări de gravitate medie, iar altele –
până la 120 bătăi/min –considerate ca lucrări grele. În calitate de exemplu a
modificărilor indicilor fiziologici pe parcursul zilei şi săptămânii de lucru,
prezentăm dinamica lor la prăşitul legumelor de către femei (fig. 19).
În cazul lucrărilor mecanizate (fig. 20) frecvenţa cardiacă se modifică mai
puţin caracterizând aceste operaţii ca uşoare sau medii. De exemplu, la recoltarea
tomatelor cu combina CKT-2 frecvenţa pulsului combainerilor creşte până la 82,5
bătăi/min spre sfârşitul zilei de muncă (P<0,001). La sortatoarele ce lucrează pe
aceste combine pulsul atinge valori medii respectiv de 88,2 şi 89,7 bătăi/min
(P<0,001).
De luat în considerare faptul, că se consideră nefavorabilă reacţia
organismului dacă pulsul creşte pe parcursul lucrului peste 50%. Din acest punct
de vedere nefavorabile sunt lucrările manuale de irigare şi prăşit la efectuarea
cărora frecvenţa cardiacă creşte spre sfârşitul zilei de muncă cu 43-46% în ziua de
61
Fig. 19. Dinamica modificărilor indicilor fiziologici pe parcursul zilei de muncă la prăşitul manual în legumicultură: I-V – ora măsurăturilor indicilor fiziologici (8oo, 10oo, 12oo, 13oo, 15oo, 17oo); 1 – frecvenţa pulsului; 2 – indicele Quass; 3 – tensiunea arterială sistolică; 4 - tensiunea arterială diastolică; 5 - tensiunea arterială pulsativă; 6 – perioada latentă a reacţiei motorice la stimulii vizuali; 7 - perioada latentă a reacţiei motorice la stimulii auditivi; 8 – fotţa musculară; 9 – rezistenţa musculară; 10 – tremorul fiziologic static; 11 - tremorul fiziologic dinamic.
62
Fig. 20. Dinamica modificărilor indicilor fiziologici pe parcursul zilei de muncă la culesul mecanizat a tomatelor cu combina СКТ-2: I-V – ora măsurăturilor indicilor fiziologici (8oo, 10oo, 12oo, 13oo, 15oo, 17oo); 1 – frecvenţa pulsului; 2 – indicele Quass; 3 – tensiunea arterială sistolică; 4 - tensiunea arterială diastolică; 5 - tensiunea arterială pulsativă; 6 – perioada latentă a reacţiei motorice la stimulii vizuali; 7 - perioada latentă a reacţiei motorice la stimulii auditivi; 8 – fotţa musculară; 9 – rezistenţa musculară; 10 – tremorul fiziologic static; 11 - tremorul fiziologic dinamic.
luni, cu 51-56 % spre sfârşitul zilei de muncă miercuri şi cu 55-63%-sâmbătă
(P<0,001).
Evident, sunt importanţi şi alţi indici ai stării funcţionale a sisitemului
circulator. Să ne referim la valorile tensiunii arteriale. La lucrările manuale mai
frecvent constatăm creşterea tensiunii diastolice, micşorarea celei sistolice şi
îndeosebi micşorarea tensiunii pulsative. Într-o măsură mai mică au loc aceste
modificări la lucrtările de gravitate medie şi mai mare la cele grele. În totalitate
tensiunea pulsativă se micşorează pe parcursul zilei şi săptămânii de lucru cu 11-
52% (0,05<P<0,001) la irigarea culturilor şi cu 33-48,2% (0,05>P<0,001) la
prăşitul lor. Aşa o reacţiei a tensiunii arteriale se consideră nefavorabilă şi are loc
la persoanele ce îndeplinesc lucrări manuale grele. Ea denotă despre o
supraoboseală.
La lucrările mecanizate modificările tensiunii arteriale, în special a celei
pulsative, sunt considerabil mai mici.
Concomitent însă, la mecanizatorii ce lucrează pe tractoare şi combine se
înregistrează modificări majore a perioadei latente a reacţiei la stimulii vizuali în
comparaţie cu persoanele ce îndeplinesc lucrări manuale. Acest indice sporeşte pe
parcursul zilei şi săptămânii de lucru cu 20-40%, îndeosebi la sortatoarele de pe
combinele de recoltat tomate CKT-2, la tractorişti şi operatoarele ce plantează
răsadul cu maşinile CKHБ-4 şi CKH-6 etc. Operaţiile de bază mecanizate sunt
încordate în funcţie de modificările reacţiei la stimulii vizuali.
Sunt destul de exprimate la mecanizatori de asemenea modificările reacţiei
la stimulii auditivi, timpul căreia creşte spre sfârşitul zilei şi săptămânii de muncă
cu 3,0-47,0%.
63
Modificările acestor reacţii psihomotorice la lucrările manuale sunt mai
favorabile. În primele zile ale săptămânii timpul reacţiei la stimulii vizuali şi
auditivi în unele cazuri chiar se micşorează cu 10-15% în deosebi în prima
jumătate a zilelor de luni şi miercuri. Însă spre sfârşitul zilei, mai ales spre sfârşitul
săptămânii timpul reacţiei la stimulii vizuali creşte cu 2,5-32,0%, iar la culesul
castraveţilor se măreşte până la 7,5-41,0% din cauza contopirii culorilor
castraveţilor şi a frunzelor curpănului. Timpul reacţiei la stimulii auditivi la
lucrările mecanizate de regulă se micşorează în primele zile ale săptămânii, iar
spre sfârşitul ei se majorează cu 3,5-30,0% (0,05<P<0,001).
Asemenea modificări bidirecţionate a reacţiilor pshihomotorii se explică
prin participarea neechivalentă a analizatorilor vizual şi auditiv la stereotipul
motric exprimat în timpul lucrului, cât şi prin manifestarea stărilor fizice în
procesul dezvoltării inhibiţiei protectoare în zonele corticule a analizatorilor
respectivi.
Gradul mai exprimat al moificărilor reacţiilor psihomotrice la lucrările
mecanizate se manifestă prin încordarea neuroemoţională sporită a organismului.
La efectuarea lucrărilor în câmp au loc modificări şi în sistemul
neuromuscular. Foarte exprimate sunt modificările tremorului fiziologic care
creşte pe parcursul zilei şi săptămânii de lucru practic în egală măsură la lucrările
nemecanizate (cu 9,0-89,0%) şi mecanizate (cu 10-83%). Însă la unele lucrări
nemecanizate acest indice creşte şi mai mult - cu 41-120,0%.
Aşa o modificare exprimată o tremorului fiziologic denotă despre o
dereglare acută a stereotipului dinamic de muncă – discoordonarea mişcărilor
obişnuite. Forţa musculară a mâinii drepte la legumicultori de regulă se modifică
în conformitate cu dinamica capacităţii de muncă pe parcursul zilei şi săptămânii.
În primele ore de lucru, forţa musculară creşte reflectând particularităţile
modificărilor fiziologice ale organismului. Spre prânz şi îndeosebi spre sfârşitul
zilelor forţa musculară scade la lucrările mecanizate cu 3,0-24,0%, iar la cele
manuale cu 10,0-35,0% (0,05<P<0,001).
64
Datele obţinute în mai multe studii denotă despre faptul că în cazul
cercetării particularităţilor oboselii pe parcursul zilei şi săptămânii de lucru este
mai sensibil indicele rezistenţei musculare către forţa statică (durata menţinerii la
nivelul de 2/3 a forţei musculare maximale, în sec). În cazul nostru la lucrările
mecanizate rezistenţa musculară scade către prânz cu 12,0-35,0%, iar spre sfârşitul
zilei - cu 10,0-41,0% (0,01>P<0.001). La lucrările nemecanizate acest indice scade
spre prânz cu 17,4-55,6%, iar spre sfârşitul zilei - cu 31,0-58,0%, ceea ce denotă
despre un grad mai majorat al oboselii ţăranilor şi despre caracterul greu al
lucrărilor efectuate.
De menţionat că concomitent cu modificările fiziologice reacţiile
organismului la eforturile efectuate se manifestă şi prin modificări biochimice.
Unul din testele evaluării oboselii este testul Donaggio, care constă în
determinatea mucoproteinuriei. În acest context investigaţiile din legumicultură au
evidenţiat schimbări esenţiale a conţinutului mucoproteidelor în urină pe parcursul
zilei de muncă. S-a constatat că la lucrările nemecanizate conţinutul de
mucoproteide în urină sporeşte spre sfârşitul zilei de muncă de 2-3 ori (cu 50,0-
275%), iar la lucrările mecanizate de 1-1,6 ori (cu 32,0-164,0%).
Rezultatele investigaţiilor permit a stabili gradul de solicitare fizică,
neuropsihilogică şi de nocivitate a principalelor operaţii de muncă ceea ce este
important pentru elaborarea unor noi criterii de norme a muncii, pentru
determinarea salariului legumicultorilor şi duratei zilei de luctu. Se deosebesc 4
categorii de lucrări ce solicită efort fizic sporit: I-lucrări uşoare, II-lucrări de
gravitate medie, III-lucrări grele, IV-lucrări foarte grele. S-au stabilit, de
asemenea, şi 4 categorii de lucrări în funcţie de solicitare neuropsihică: I-lucrări
care nu cer încordare, II-cu încordare mică, III-lucrări încordate, IV-cu încordare
mare. Sunt cunoscute 8 clase de nocivitate a lucrărilor: I,II,III,IV,V,VI,VII,VIII.
După valoarea consumului de energie, indicii fiziologici şi de producţie,
capacitatea de muncă, condiţiile şi caracterul muncii, gradul de gravitate, încordare
neuropsihică şi nocivitate, principalele lucrări în legumăritul contemporan se
caracterizează în modul următor (tabelul 13).
65
Tabelul 13
Clasificarea operaţiilor tehnologice în funcţie de gradul de gravitate, încordare
neuropsihică şi nocivitate
Operaţiile tehnologice
Băr
baţ
i, fe
mei
Cat
egor
ia
de
grav
itat
e
Cat
egor
ia
de
înco
rdar
en
euro
psi
hi
că
Cla
sa d
e n
ociv
itat
e
Plantarea răsadului (manual)Plantarea răsadului cu maşinileСКНБ-4 СКН-6:
tractoriştii pe tractoareMTЗ-5/50/52operatoarele finisătoarelesăditoarele şi plantarea semimecanizată
Prăşitul manualPrăşitul cu agregatul ПАУ-6:
tractoriştii operatorii
Stropitul cu instalaţia КДУ-55МStropitul cu agregatul DDA-100m
tractoriştii pe tractoareleDA-54Amuncitorii auxiliari
Stropitul cu sistemul automatizat de irigaţie:
operatorii lucrătorii auxiliari
Culesul manual al castraveţilorCulesul castraveţilor cu combainul BУ:
tractoriştii pe tractoareleMTЗ-50combainerii
Culesul manual al ridichiiCulesul manual al tomatelorCulesul tomatelor cu combainul СКТ-2
combaineriisortatoarele
Culesul manual şi transportarea verzeiCulesul manual al verzei fără transportatoareCulesul morcovului cu combainul EM-11:
tractoriştii pe tractoare
F
BFF
F F
BF
B
BB
BBF
BB
FF
BF
F
F
III
IIIIIII
IIIIII
III
III
IIIII
IIIIII
IIII
IIII
IIIII
III
II
II
IIIIIIIII
IIIIII
IIIIII
III
III
IIIIII
IIIII
IIII
IIIIII
II
II
II
IVIVII
IIIII
VIV
IV
IVII
IIIIIII
VIVI
IIII
IVV
II
II
66
MTЗ-50combainerii
Sortarea manuală a tomatelorSortarea tomatelor la punctul СПТ-15
BBF
F
IIIIII
II
IIIIIIII
III
VIIVII
II
Datele din tabel indică, că astfel de operaţii ca plantarea, prăşitul, irigarea şi
recoltarea trebuie mecanizate şi automatizate în primul rând, fiind procese ,dificile
şi cele care cer un mare volum de muncă. Se cere, de asemenea, perfecţionarea
continuă a construcţiei maşinilor legumicole pentru a reduce gradul de încordare
neuropsihică şi de nocivitate a lucrului mecanizatorilor şi lucrătorilor auxiliari.
Luând în considerare particularităţile modificărilor indicilor fizifiologici ai
organismului, gradul de gravitate şi solicitare neuropsihică, putem face concluzia
că mecanizarea ramurii agricole, folosirea maşinilor moderne se soldează cu o
eficienţă exprimată din punctul de vedere a fiziologiei muncii, micşorând ponderea
lucrărilor grele. De luat în considerare însă faptul că lucrările cu maşinile agricole
necesită încă componentul activităţii manuale efectuat de lucrătorii auxiliari care
încă fac parte din lucrările grele. Deaceea, faţă de constructorii maşinilor şi
creatorii tehnologiilor moderne stă sarcina de a exclude necesitatea lucrătorilor
auxiliari.
În aşa mod, caracterul progresiv al procesului de mecanizare în agricultură
este argumentat nu doar din punct de vedere economic, dar şi igienic.
Adică, lucrările mecanizate supuse cercetărilor ştiinţifice demonstrează, nu
doar creşterea productivităţii muncii ci şi scăderea gradului de gravitate a acesteia.
Evident, neajunsurile constructive ale maşinilor trebuie lichidate, ceea ce ar avea
un efect şi mai estimativ.
Efectul mecanizării lucrărilor agricole poate fi demonstrat prin următoarele
rezultate ştiinţifice (tab.14, 15).
Tabelul 14
Influenţa mecanizării lucrărilor din agricultură asupra nivelului cheltuielilor
de energie şi productivitatăţii muncii
67
Denumirea
lucrărilor
Eficacitatea mecanizării
În funcţie de cheltuielile de
energie, kcal/min
În funcţie de productivitatea
muncii
Lucrul
manual
Lucrul
mecaniza
t
Scăderea
(nr.de
ori)
Lucrul
manual
Lucrul
mecaniza
t
Creşterea
(nr.de
ori)
Plantarea
răsadului
4,42 3,18 1,4 3518
unităţi
132635
unităţi
3,8
Irigarea 6,15 4,12-3,42 1,5-1,8 2,17ha 4-16,5ha 1,8-7,6
Prăşitul 4,93 2,6 1,9 0,09ha 0,87ha 10,1
Culesul
castraveţilor
4,26 3,01 1,4 128kg 225kg 1,8
Culesul
tomatelor
4,07 3,0 1,4 0,43t 2,27t 5,3
Sortarea
tomatelor
3,02 3,04-2,4 Până la
1,3
0,95t 8,6-7,3t 7,6-9,1
Tabelul 15
Influenţa mecanizării asupra gradului de gravitate a lucrărilor
Denumirea
lucrărilor
Nr.operaţiilor
tehnologice
Dintre care
uşoare De gravitate
medie
grele
Manuale 9 0 4 5
Mecanizate 19 2 17 0
Componentul
manual la
lucrările
mecanizate
3 0 1 2
68
Datele prezentate în tabelele 14 şi 15 demonstrează destul de elocvent
eficacitatea fiziologică şi economică (adică a productivităţii muncii) a procesului
de mecanizare. Scad considerabil cheltuielile de energie a organismului,
productivitatea muncii creşte de 1,8-10,1 ori, apar unele operaţii tehnologice
uşoare, practic dispar cele de categorie gea. Aceste rezultate evident se expun
asupra stării de sănătate a ţăranilor.
3.2. Caracteristica morbidităţii populaţiei din localităţile rurale
Pentru a estima particularităţile morbidităţii lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti în comparaţie cu celelalte categorii de locuitori din sate s-a studiat
morbiditatea populaţiei din localităţile selectate pentru cercetare pe parcursul a 5
ani în funcţie de adresabilitate la asistenţa medicală. În rezultatul studierii fişelor
şi registrelor medicale din Instituţiile Medico-Sanitare Publice teritoriale a fost
evidenţiată ponderea unor maladii nontransmisibile înregistrate la populaţia rurală
inclusiv şi în rândurile lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti.
Datele statistice ne relatează despre un nivel înalt al incidenţei şi prevalenţei
morbidităţii populaţiei din Republica Moldova în ultimii 5 ani cu înregistrarea în
mediu a 2493,6 cazuri noi la 10000 locuitori şi luarea la evidenţă a 5767,4
persoane la 10000 locuitori la finele anului. Respectiv, în localităţile studiate aceşti
indici constituie 2169,4 şi 3905,6, inclusiv pentru lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
1253,1 şi 2543,1 (fig.21). Datele din figura nominalizată ne relatează despre un
nivel mai jos al morbidităţii nontransmisibile în localităţile rurale comparativ cu
media pe republică. Este explicabil faptul, că principalele boli cronice care
domină astăzi omenirea se detestă predominant în oraşe şi se datorează prezenţei
populaţiei rurale la asistenţa medicală este foarte mică. De aici se poate
concluziona, că nivelul mai ridicat al morbidităţii pe republică se datorează
nivelului mai înalt de înregistrare a cazurilor de maladii în oraşe comparativ cu
localităţile rurale.
69
Fig.21. Nivelul morbidităţii populaţiei din localităţile studiate în comparaţie cu nivelul lor pe Republica Moldova (anii 2003 – 2008), la 10000 locuitori
Evident, tabloul prezentat în figura 21 nu redă situaţia reală a stării de
sănătate a ţăranilor ocupaţi în agricultură, a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti,
inclusiv şi a celorlalţi ţărani, ceea ce reiese din ponderea incidenţei şi prevalenţei
morbidităţii generale înregistrate în localitate faţă de media pe republică din care
extragem două particularităţi.
În primul rând se constată menţinerea la un nivel înalt a ponderii de
înregistrare a cazurilor de boli somatice şi boli cronice la lucrătorii gospodăriilor
ţărăneşti faţă de datele medii pe localităţi.
În al doilea rând cota cazurilor noi de maladii somatice înregistrate printre
populaţia din raioanele investigate constituie 90,1% comparativ cu media pe
republică, iar cota cazurilor de boli cronice luate la evidenţă la finele anului
constituie doar 68,4% În acelaşi timp ponderea incidenţei şi prevalenţei
morbidităţii nontransmisibile la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti este încă mai
joasă şi constituie respectiv 57,7% şi 65,2% faţă de aceşti indici referitori la
numărul total de persoane din republică luate la evidenţă cu aceste maladii.
Analiza morbidităţii nontransmisibile a populaţiei din satele luate în studiu
denotă un nivel mai înalt al incidenţei prin maladii somatice în raioanele de Sud şi
2493,6 2169,4
1253,1
5767,4
3905,6
2543,1
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
medie pe ţară
medie pelocalităţi
inclusiv ţărani
medie pe ţară
medie pelocalităţi
inclusiv ţărani
Incidenţa Prevalenţa
70
de Centru comparativ cu media pe localităţi. În satele raionului Edineţ (Nord)
acest indice este mai jos faţă de media pe localităţi (fig.22).
Această evoluţie nefavorabilă a stării de sănătate a populaţiei din localităţile
raioanelor de Sud şi Centru comparativ cu localităţile din Nordul ţării şi faţă de
valoarea medie a lor, reflectă prezenţa unor anumiţi factori endogeni şi exogeni
caracteristici pentru populaţia din aceste teritorii.
Fig. 22. Nivelul incidenţei medii a morbidităţii nontransmisibile comparativ cu media pe localităţi
Evaluarea incidenţei şi prevalenţei cazurilor de boli nontransmisibile printre
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti din numărul total de cazuri înregistrate în
localităţile cercetate (tab. 16) a constatat că pe parcursul ultimilor ani (2003-2007)
în total în r-nul Edineţ s-au înregistrat 1581,4-1829,2 cazuri noi de boli
nontransmisibile la 10000 locuitori, dintre care 510,5-568,6 au revenit la 10 mii
lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti.
Tabelul 16
Morbiditatea nontransmisibilă medie a populaţiei unor localităţi rurale
(la10 000 locuitori) în funcţie de adresabilitate
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
nivelul morbidităţii media pe localităţii
71
Indici de sănătate
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
Incidenţa generală
1829,15±4,9
1581,45±26,3
2415,4±20,9
2851,55±25,1
2416,5±14,5
2586,4±10,6
inclusiv a LGŢ
568,55±3,1
510,5±38,1
1498,2±12,9
2435±18,11780,3±8
,31814,2±1
8,5Prevalenţa generală
3204,2±106,5
3756,25±26,8
4381,2±27,5
4280,45±11,8
3845,7±20,4
3785,3±21,2
inclusiv a LGŢ
1510,65±42,4
1497,85±9,5
3286,3±28,4
3877,45±9,9
3215,8±7,9
3245,8±5,9
La finele anului, în mediu 3204,2-3756,3 cazuri la 10000 de locuitori de
boli cronice au fost luate la evidenţă de către medicii de familie (prevalenţa),
dintre care 1497,9-1510,7 cazuri la 10000 le revine lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti. Respectiv, în celelalte zone ale republicii se evidenţiază mult mai mici
indici ai stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti faţă de populaţia
rurală din localităţile respective.
Ponderea răspândirii unor indicatori ai stării de sănătate a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti s-a estimat prin raportul dintre incidenţa şi prevalenţa
morbidităţii prin boli nontransmisibile la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti şi
incidenţa şi prevalenţa morbidităţii prin boli nontransmisibile a populaţiei din
localităţile rurale expuse studiului (fig.23). După cum vedem din figura dată în
localităţile din Nordul republicii, unde s-au înregistrat cei mai mici indici ai
morbidităţii comparativ cu celelalte localităţi rurale aflate în studiu şi morbiditatea
somatică generală este sub nivelul mediu pe republică. Indicele de raport dintre
incidenţa morbidităţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti şi a populaţiei
localităţilor satelor respective constituie 0,3 în ambele localităţi, iar indicele de
raport dintre prevalenţă fiind egal în zona de Nord cu 0,5 şi 0,4 ceea ce constituie
nivelul cel mai jos de morbiditate printre lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti dintre
cele 6 localităţi menţionate. Pe parcursul deplasării nivelului de morbiditate prin
boli nontransmisibile spre majorare, indicii de raport, respectiv, se apropie de o
72
Fig. 23. Indicele de raport dintre indicii morbidităţii LGŢ şi indicii corespunzători a morbidităţii populaţiei din localităţile rurale
unitate, demonstrând răspândirea mai exprimată a morbidităţii printre ţărani.
Astfel, indicii de raport dintre incidenţa morbidităţii şi prevalenţa ei variază
în zona de Centru între 0,6 - 0,8 şi respectiv – 0,9 - 0,9, în zona de Sud între 0,7 -
0,8, şi 0,7- 0,9. Aceste date denotă despre creşterea nivelului de morbiditate în
localităţile zonelor de Centru şi Sud pe contul indicatorilor de sănătate a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, ceea ce ne demonstrează încă o dată despre
existenţa unor anumiţi factori de risc ce determină starea de sănătate a ţăranilor
din Republica Moldova.
Conform datelor bibliografice, la angajaţii din agricultură frecvent sunt
înregistrate cazuri de maladii cardiovasculare, alergice, oncologice, micotice etc.,
determinate de caracterul procesului de muncă şi de faptul că în activitatea lor, la
prelucrarea loturilor de pământ, ei frecvent vin în contact direct cu diferite
substanţe chimice şi biologice, iar utilizarea mijloacelor de protecţie individuală
deseori este neglijată.
Starea de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti este caracterizată
foarte succint de puţini autori [Popovici C.,2000; Bradley K. Rein, 2002; Popescu
G.şi coaut.,2002]. Nici în Republica Moldova nu s-a studiat această problemă.
0,7
0,7 0,3
0,3
0,6
0,9
0,5
0,4
0,8
0,9
0,8
0,9
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,01
2
1
2
2
1
Raport incidenţă Raport prevalenţă
Nord
Centru
Sud
73
Anuarele statistice existente se referă în general la morbiditatea populaţiei rurale.
În special, conform anuarelor Centrului Naţional de Management în Sănătate
(2003, 2004, 2005, 2006, 2007,2008) incidenţa morbidităţii generale a populaţiei
rurale pe raioane constituie respectiv 3053,0; 3103,3; 3136,8; 2723,6 şi 2493,6
cazuri la 10 mii locuitori. Din aceste date nu este posibil a analiza şi evalua
morbiditatea ţăranilor în genere, cu atât mai mult a celor împroprietăriţi.
Tot din aceste surse putem obţine unele date despre structura morbidităţii,
invaliditatea şi mortalitatea populaţiei din teritoriile administrative rurale.
Astfel, morbiditatea prin tumori a constituit în 2008 pe raioane 32,9 cazuri la
10 mii locuitori, prin bolile aparatului respirator 697,2, iar prin cele ale aparatului
circulator – 171,5 cazuri la 10 mii locuitori.
Mai aproape de problema în cauză sunt rezultatele cercetărilor referitoare la
starea de sănătate a agricultorilor efectuate încă în anii 1970-90. Astfel, Краснюк
Е.П., (1981) a evidenţiat particularităţile morbidităţii şi invalidităţii colhoznicilor,
frecvenţa sporită a maladiilor sistemului respirator. Gr. Friptuleac (1979) a studiat
morbiditatea legumicultorilor şi a stabilit, că predomină maladiile aparatului
respirator (13,3 cazuri la 100 muncitori), sistemului osteo – articular (8,4 cazuri la
100 muncitori). Morbiditatea este mai înaltă faţă de indicatorii medii pe
agricultură. Este mai înalt nivelul morbidităţii la irigatori (76,2 cazuri şi 994,1 zile
la 100 muncitori).
Conform datelor savantului american Bradley K. Rein, (2002) fermierii în 20-
90% cazuri sunt expuşi influenţei factorilor de risc cauzali ai maladiilor
respiratorii, în frecvente cazuri cu dezvoltarea Pulmonilor Fermierului, îndeosebi
din cauza prafului de fân, paie, grâne. Această maladie este menţionată de
asemenea şi de Nosova Ann (SUA, 2006) şi de Ivanyuk A. (2006).
Mai mulţi autori consideră ca lucrătorii agricoli, fermierii, suferă
preponderent de maladiile respiratorii. În special, conform datelor Iversen M. şi
coaut., 1988 (Danemarca) prevalenţa astmului bronşic la fermieri constituie 7,7%,
a bronşitei cronice – 23,6%. Răspândirea acestor maladii creşte cu vârsta. Autorii
menţionează că morbiditatea prin astm bronşic şi bronşită cronică a crescut de la
74
3,6% şi 17,9% respectiv la fermierii în vârstă de 30-50 ani până la 11,8% şi 33,0%
la vârsta de 51-70 ani. B. Danser şi coaut. (2001) menţionează că fermierii din
Elveţia în 16,0% cazuri zac de bronşită cronică, în 15,4% cazuri manifestă
simptome de astm bronşic, iar în 42,0% cazuri manifestă cel puţin un simptom
respirator cauzat de activitatea profesională.
Studiul morbidităţii familiilor rurale efectuat de Moraru C. (2003) a
demonstrat, că nivelul morbidităţii cumulative (anii 1997-1999) este de 784,9o/oo
fiind mai mare la femei (897,5 o/oo) decât la bărbaţi (661,2 o/oo). În funcţie de
formele nozologice pe primul loc se plasează afecţiunile aparatului respirator
(128,7 o/oo), urmează maladiile aparatului digestiv (127,6 o/oo), apoi bolile
sistemului circulator (112,5 o/oo).
Pe primul loc în clasificarea maladiilor legate de profesie Morariu S. şi coaut.
(2003) plasează hipertensiunea arterială (HTA), una din afecţiunile cu incidenţă
sporită în populaţie, inclusiv printre ţărani. Autorii (Arad) au evidenţiat în
România o prevalenţă a hipertensiunii arteriale de 18-20%, ceea ce coincide cu
datele din Europa de Vest (15-20%). Printre factorii cauzali autorii menţionează
factorii psihosociali şi factorii legaţi de muncă (zgomotul, vibraţiile, temperatura
sporită, distresul), care foarte frecvent se atestă la ţăranii care îşi prelucrează
individual cota atribuită de teren. Studiile autorilor din Cluj-Napoca au relevat o
creştere semnificativă a frecvenţei cazurilor de HTA la lotul expus la zgomot
(56,5%), faţă de lotul martor (22,6%), cu o semnificaţie de p<0,0005). Autorii
consideră necesară o profilaxie medicală direcţionată nu numai pe sfera afectării
auriculare, ci şi pe cea a riscului cardio-vascular.
Unele cercetări ştiinţifice ale savanţilor de peste hotare se referă la
morbiditatea şi mortalitatea fermierilor prin cancer. Din cauza aflării îndelungate
la soare agricultorii suferă de cancerul pielii – carcenoma, melanoma. Bradley K.
Rein (2002) menţionează că la fermierii din SUA cu 25% mai frecvent se
întâlnesc leucemiile şi limfomele în comparaţie cu morbiditatea prin aceste forme
morbide la toată populaţia. Conform datelor Lascu C., Bădulescu F. şi alţii (2008)
vârsta medie a pacienţilor cu neoplasm în grupa agricultorilor este de 54,81±7,72
75
ani, iar în grupa minerilor - 45,56±6,8 ani. Riscul de dezvoltare a cancerului la
agricultori este în corelaţie directă cu utilizarea pesticidelor. Cazurile de limfome,
leucemie, mielome, sarcome, savantul suedez Axelson O. (2004) le leagă cu
lucrul fermierilor cu pesticidele. Autorul consideră, că pesticidele cu conţinut de
arsen pot servi drept cauză a cancerului pielii fermierilor din viticultură. Lucrul
agricultorilor cu pesticidele în SUA se expune şi asupra sănătăţii copiilor,
îndeosebi a celor cu vârsta de până la 5 ani, ceea ce se manifestă prin intoxicaţii şi
chiar malformaţii. În acest context savantul Mereuţă I. (2003) a elaborat algoritmul
acţiunilor şi precauţiilor oncologice ale medicului de familie.
Conform Planului Naţional de Acţiuni, “Copiii şi agricultura” (2000) în SUA
mulţi copii sunt implicaţi în agricultură sau cel puţin locuiesc în cele 2 mln. de
ferme, în care anual au loc diferite accidente şi traumatisme legate de activitatea în
agricultură în care sunt implicaţi circa 100000 copii.
Convenţia nr.182 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind interzicerea
celor mai grave forme ale muncii copilului (1999), ratificată prin Hotărîrea
Parlamentul Republicii Moldova la 14 februarie 2002, prevede mai multe forme
intolerante faţă de sănătatea copiilor cum ar fi: neadmiterea muncilor care se
efectuiază cu maşini, instrumente periculoase sau care implică manipularea lor
(pluguri trase de cai, sape, furci), muncile care se efectuiază într-un mediu
nesănătos şi care pot sa-i expună la acţiunea unor substanţe, agenţi sau proceduri
periculoase, sau unor condiţii de temperatură, zgomot ori vibraţii, care le-ar
adjudeca sănătatea (stropitul culturilor agrcole, pomilor, prăşitul la temperaturile
caniculare, curăţatul pomilor pe timp de iarnă etc.). Cu stări specifice ale sănătăţii
se confruntă şi femeile care activează în agricultură . Ele frecvent suferă de cancer
(leucemie, mielome, sarcome), inclusiv al glandei mamare, ovarelor, pulmonilor,
al colului uterin etc. Investigaţiile efectuate în Republica Moldova de către
Ostrofeţ Gh. (1978), Iachim V.şi alţ. (2002) au evidenţiat la femeile din tutunărit
stări morbide frecvente în timpul gravidităţii (11,9%), complicaţii ale gravidităţii
în 98,0% cazuri, dereglări ale ciclului menstrual la 49% femei, anamneză
obstetrică agravată (57,0%), naşteri premature (15,5%) etc.
76
Palanciuc E.,(2007) a cuantificat o incidenţă prin tumori maligne la populaţia
mediului rural pe parcursul anilor 2000-2005 de 171,8±12,1 cazuri la 100 mii
locuitori din raionul Orhei şi 163,0±11,7 la cei din r-l Hânceşti. Autorul
menţionează că localizările tumorilor sunt diferite: locul I – cancer de glandă
mamară – 23,1±0,8; locul II – cancer de trahee, a bronhiilor, pulmonilor -
21,3±0,7; locul III – hemoblastozele - 12,2±0,6 cazuri la 100 mii locuitori.
Ţăranii expuşi la un amestec de pesticide (ostenal MT75PUS, tiramet 600SC,
crusier 350FS, carbodan 35ST) manifestă modificări în metabolismul lipidic. La
peste 90% din lot au fost depistate creşteri semnificative ale lipidelor totale,
trigliceridelor şi colesterolului, inhibarea activităţii colinesterazei serice şi
anomalii de număr şi de formă ale elementelor figurate ale sângelui – leucocitoză,
poikilocitoză şi anizocitoză [Бучинский В.,2007]. În rezultatul administrării
şobolanilor albi a ierbicidului acid 2,4-diclorfenoxiacetic (2,4-D), utilizat frecvent
de ţăranii împroprietăriţi, autorii indică o afectare a unor indicatori proteici şi
enzimatici.
Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă a lucrătorilor gospodăriilor
agricole din raionul Edineţ pe parcurs de 9 ani a variat între 17,2 – 27,2 cazuri la
100 angajaţi, fiind de 1,5-2 ori mai mică faţă de indicii raionali [Popovici
C.,2000].
În structura morbidităţii predomină bolile sistemului respirator (20%),
sistemului osteo-muscular (11,1%), ale sistemului circulator (5,9%).
Femeile angajate în tutunărit suferă de boli cronice în 30,2% cazuri, dintre
care 31,2% de patologii ale aparatului digestiv, 25,0% - maladii ale sistemului
circulator, 12,5% - tumori şi alte boli [Iachim V., şi coaut.,2002].
Ponderea maladiilor menţionate în structura morbidităţii la populaţia din
localităţile rurale aflate în studiul nostru (tab.17) variază semnificativ. Astfel, în
privinţa bolilor cardiovasculare nivelul morbidităţii variază de la 2,6% la 26,8%,
bolilor alergice - de la 0,2 la 3,7%, bolilor oncologice - de la 0,2% la 2,3%, bolilor
micotice de la 0,1% la 2,1%.
77
Tabelul 17 Ponderea unor maladii în structura morbidităţii populaţiei din
localităţile studiate (%)
Forma nozologică
Localităţile rurale
MediaNord 1 Nord 2Centru 1
Centru 2 Sud 1 Sud 2
Boli ale sistemului circulator 2,6 12,9 26,8 10,7 15,2 5,3 12,3
inclusiv la ţărani 1,0 9,3 26,1 9,9 - - 11,6
Boli micotice 0,3 0,1 2,1 1,6 - - 1,0inclusiv la
ţărani 0,1 0,01 2,1 1,2 - - 0,9Boli alergice 1,3 3,7 1,6 1,0 1,2 0,2 1,5inclusiv la
ţărani 0,5 2,6 1,6 0,8 0,03 0,01 0,92Boli
oncologice 0,3 2,3 2,0 0,2 - - 1,2inclusiv la
ţărani 0,1 0,6 1,8 0,2 - - 0,65
Observăm o pondere mai mare a maladiilor menţionate în zona de Centru şi
mult mai mică în zona de Sud. Aceasta se explică preponderent prin adresabilitatea
diferită şi prin calitatea asistenţei medicale.
Totodată se constată că aceste maladii la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti se
întâlnesc mai frecvent în comparaţie cu locuitorii din localităţile rurale care deţin
alte profesii (lot control). Astfel, ponderea bolilor cardiovasculare la ţăranii din
zona de Nord constituie 1,0%, (lotul control 2,6-9,3%), în zona de Centru 9,9-
26,1% (lotul control 10,7-26,8%). Morbiditatea prin boli alergice, oncologice şi
micotice este mai puţin exprimată în satele din zona de Nord. În unele localităţi
sunt deficiente în înregistrarea maladiilor, fapt ce nu permite a face unele concluzii
veridice şi ne demonstrează importanţa asistenţei medicale în înregistrarea şi
evidenţa cazurilor de boală, îndeosebi în localităţile rurale unde în majoritatea
cazurilor populaţia nu are acces la ea.
În structura medie a morbidităţii prin adresabilitate prevaleză considerabil
bolile sistemuli circulator, constituind 12,3%.
78
Aşadar, analiza retrospectivă a incidenţei şi prevalenţei morbidităţii ţăranilor
în comparaţie cu morbiditatea generală a populaţiei nu a evidenţiat la prima etapă
unele legităţi caracteristice pentru ţărani, însă s-a constatat că ponderea
morbidităţii necontagioase revine în circa 57,7% cazuri noi de boală şi 65,2%
pentru maladiile cronice din numărul total de cazuri a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti. În satele investigate din zona de Nord, nivelul morbidităţii necontagioase
printre populaţie este mai mic faţă de media pe localităţi, însă se constată un nivel
mai înalt a morbidităţii în celelalte localităţi supuse studiului din zonele de Centru
şi de Sud. Raportul dintre nivelul morbiditaţii printre ţărani şi nivelul morbidităţii
necontagioase generale printre locuitorii din localităţile, unde nivelul morbidităţii
este mai superior nivelului mediu, este mai aproape de o unitate ceea ce denotă
ponderea mai înaltă de îmbolnăvire a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti. Însă după
cum am menţionat deja, deficienţele în asigurarea medicală a locuitorilor de la sate
influenţează calitatea înregistrării cazurilor de boală şi de evaluare a rezultatelor.
Evident, pentru evaluarea şi evidenţierea formelor morbide caracteristice
muncitorilor din agricultură sunt necesare mai multe cercetări aprofundate, bine
prioritizate şi planificate. Din aceste considerente, pentru atingerea scopului trasat
s-au selectat câte un grup de lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti din localităţile
supuse studiului la care s-a efectuat o analiză detaliată a stării de sănătate
condiţionată de particularităţile procesului tehnologic, de activităţile de prelucrare
a terenurilor agricole şi de mediul de trai din sectorul rural.
3.3. Caracteristica examenelor medicale a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).
Prin metoda de randomizare s-au selectat 422 de lucrători ai gospodăriilor
ţărăneşti pentru studiul stării de sănătate a lor, condiţiilor de muncă şi de trai.
Lotul martor a constituit 350 persoane locuitori ai localităţilor rurale care deţin alte
profesiuni decât cele ce ţin de agricultură. Au fost organizate examene medicale
complexe cu participarea medicilor de boli interne, chirurgilor, neuropatologilor,
ORL. ginecologilor, cât şi investigaţii de laborator a fluidelor biologice.
79
Studiul aprofundat al stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
a demonstrat necesitatea examenului medical şi eficienţa lui. Această metodă de
cercetare permite a cuantifica mult mai obiectiv starea de sănătate a populaţiei,
fiind mai relevantă din mai multe puncte de vedere. Cu participarea medicilor –
specialişti la aceste investigaţii organizate la nivel de raion s-au evidenţiat unele
caracteristici îngrijorătoare şi putem concluziona că lotul persoanelor supuse
examenului în localităţile luate în studiu este suficient din punct de vedere numeric
şi echivalent. Inclusiv aceasta se referă şi la numărul persoanelor de referinţă (lot
control) investigate. Caracteristica eşantionului investigat este prezentată în
tab.18, din care relevă că au fost supuşi examenului medical în total 192 bărbaţi şi
230 femei din lotul experimental şi respectiv 200 bărbaţi şi 150 femei din lotul
control. Din lotul experimental au fost depistaţi bolnavi 58,5% bărbaţi şi 72,4%
femei, din cel de control respectiv 27,1 şi 42,3%. Este o diferenţă destul de mare şi
demonstrativă.
Rezultatele examenului medical denotă înregistrarea la ţărani şi la persoanele
din grupul de control a 19 forme nozologice de afecţiuni cronice, inclusiv traume,
intervenţii chirurgicale şi micoze (fig.24). Cele mai frecvente cazuri de adresare a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti după asistenţa medicală sunt afecţiunile
sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv şi ale sistemului
Tabelul 18 Lotul de lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti supuşi examenului medical şi
cota celor bolnavi
Nr. d/o
Zona
Persoane investigate
Cota persoanelor depistate bolnave (%)
Bărbaţi FemeiTotal
Bărbaţi
Femei
1 Nord 1 80 55 24 49,1 75,02 Nord 2 76 54 22 35,2 40,93 Centru 1 43 19 24 52,6 83,34 Centru 2 76 34 32 94,1 93,35 Sud 1 75 31 48 87,1 89,66 Sud 2 72 49 23 32,7 52,2
80
7. Media 422 192 230 58,5 72.4
8.Grupul de referinţă
350 200 150 27,1 42,3
nervos periferic determinate de osteocondroze şi radiculite, care ocupă locul I şi
constituie 12,7% (lotul control -13,8%) cazuri. Acestea sunt urmate de boala
hipertensivă cu 12,5% (lotul control -7,6%) cazuri, bolile cronice ale sistemului
respirator – 12,2 %, (lotul martor 9,3%) afecţiunile tractului digestiv manifestate
prin gastrite cronice şi boala ulceroasă înregistrate în 11,3% (lotul control 9,3%)
cazuri, colecistitele şi pancreatitele - 11,1% (lotul control - 10,3%), hepatitele
cronice – 7,3% (lotul control - 6,1%), traume 6,6% (lotul control - 8,1%), alte boli
cardiovasculare au fost înregistrate în 5,4% (lotul control - 6,2%) cazuri, bolile
cerebrovasculare -3,1% (lotul control - 4,3%), bolile genito – urinare – 4,5%
(lotul control - 6,2%) cazuri. Circa câte 2% cazuri constituie boala varicoasă a
venelor, diabetul zaharat, bolile organelor genitale, la femei miome şi chisturi
uterine atât la ţăranii din lotul experimental cât şi la cei din lotul control cu
excepţia bolilor organelor genitale care la lotul martor constituie 3,2%.
Concomitent, în această perioadă s-au înregistrat şi cazuri de ulcer trofic al
gambei, neuralgii, boli alergice, micoze, afecţiuni acute ale apendicelui, cărora le
revine aproximativ câte 1% din numărul total de cazuri înregistrate. De asemenea,
s-a constatat, că nivelul morbidităţii prin aşa boli cronice ca bolile aparatului
digestiv, bolile aparatului circulator, bolile sistemului osteo-articular, ale
muşchilor şi ţesutului conjunctiv, bolile endocrine, în deosebi diabetul zaharat,
traumele este mult mai înalt faţă de nivelul morbidităţii similare raportată la
locuitorii din raioanele respective ale Republicii Moldova.
În medie, la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti se înregistrează de la 95,4±3,4
până la 147,7±2,6 cazuri la 1000 ţărani de afecţiuni cronice ale tractului digestiv,
cum sunt hepatitele, colecistitele, gastritele, boala ulceroasă, ceea ce este mult mai
superior comparativ cu indicii similari dar raportaţi la numărul total de locuitori
81
Traume6,6%
Boli alergice0,7%
Micoze0,7%
Apendicite1,2%
D.zaharat1,6%
Nevralgii1,4%
HTA12,5%
Boli cardiovasculate5,4%
Gastrite cronice, b.ulceroasă11,3%
Colecistite şi pancreatite11,1%
Hepatite cronice7,3%
Miom, chist uterin2,4%
B.ale organelor genitale2,4%
B.genito-urinare4,5%
Dilatarea varicoasă a venelor1,9%
B.cerebrovasculare3,1%
Osteohondroze, radiculite12,7%
Ulcer trof ic a gambei1,2%
B.cronice ale sistemului respirator
12,2%
A
B.genito-urinare6,2%
Miom, chist uterin2,4%
Ulcer trof ic a gambei1,9%
Dilatarea varicoasă a venelor1,8%
B.ale organelor genitale3,2%
HTA7,6%
B.cerebrovasculare4,3%
Boli cardiovasculate6,2%
Gastrite cronice, b.ulceroasă9,4%
Colecistite şi pancreatite10,3%
Hepatite cronice6,1%
Boli alergice1,5%
Traume8,1%
B.cronice ale sistemului respirator
9,3%
Apendicite2,3%
Micoze1,6%
D.zaharat1,7% Nevralgii
2,3%
Osteohondroze, radiculite13,8%
B
Fig. 24. Structura afecţiunilor înregistrate la LGŢ (%)( A-grupul de studiu; B –lotul control)
82
din raioanele republicii, unde se înregistrează în mediu 85,3±2,1 cazuri afecţiuni
ale aparatului digestiv la 1000 de locuitori (tab19).
Tabelul 19
Incidenţa medie a unor cazuri de boală la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti în
comparaţie cu lotul control ( la 1000 din grupul respectiv).
Nr. d/o
Forma nozologicăIncidenţa
medie la LGŢ
Indicii medii pe republică
Lotul control
P
1. Hepatite cronice 95,4±3,4 - 76,3±3,2 < 0,052. Colecistite şi
pancreatite 144,6±5,6- 113,4±4,3 < 0,05
3. Gastrite cronice, b.ulceroasă 147,7±2,6
15,8±0,7 148,9±2,9 >0,05
4. B. aparatului circulatorInclusiv
70,8±2,3 30,5±1,2 33,7±1,5 < 0,001
- boala hipertensivă 163,1±6,8 90,6±1,8 72,6±2,1 < 0,001- b. cerebrovasculare 40,0±2,2 - 41,2±1,8 >0,05
5. B.aparatului genito-urinar
58,5±3,1 49,9±2,6 52,6±2,4 >0,05
6. Miom, chist uterin 30,8±3,3 - 31,1±1,4 >0,057. B. aparatului osteo-
articular166,2±3,7 35,1±0,9 105,4±4,8 < 0,001
8. Neuralgii 18,5±0,6 - 21,6±2,5 >0,059. Diabetul zaharat 21,5±1,1 2,3±1,2 32,5±1,4 < 0,00110. Micoze 9,2±0,3 - 13,2±1,5 >0,0511. B.cronice ale aparatului
respirator 160,0±3,566,7±3,4 61,2±2,1 < 0,001
12. Traume 86,2±4,2 23,2±1,4 88,2±5,6 >0,0513. B. alergice 9,2±0,9 - 11,3±1,1 >0,05
Boala hipertensivă se înregistrează în 163,1±6,8 cazuri la 1000 ţărani, ceea
ce constituie cu 90,5 cazuri mai mult decât la persoanele din lotul control şi cu
circa 70 cazuri mai mult decât la 1000 locuitori din raioane. Lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti mai frecvent fac boli ale aparatului osteo-articular, ale
muşchilor şi ţesutului conjunctiv, cu 40,5 cazuri mai mult decât la persoanele din
lotul control şi cu circa 130 cazuri la 1000 de locuitori mai multe faţă de populaţia
din raioanele ţării, respectiv, boli ale aparatului circulator cu circa 37 şi 30 cazuri
la 1000 locuitori mai mult, boli ale aparatului genito-urinar cu 5,9 şi cu circa 10 83
cazuri la 1000 respectiv, boli ale aparatului respirator cu circa 100 şi 90 la 1000,
respectiv. Concomitent, la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti se înregistrează
40,0±2,2 cazuri la 1000 de ţărani boli cerebrovasculare, 30,8±1,2 boli ale
organelor genitale, 24,6±1,8 cazuri dilatarea varicoasă a venelor, 15,4±0,9 cazuri
de ulcer trofic a gambei, 18,5±0,6 cazuri de neuralgii, 9,2±0,9 cazuri de boli
alergice, 9,2±0,3 cazuri micoze, 15,4±0,5 cazuri afecţiuni acute ale apendexului.
La 1000 de femei ce sunt încadrate în activităţile legate de agricultură se
înregistrează 30,8±3,3 cazuri de miom şi chist uterin, la nivel egal cu lotul
control.
Aşadar, s-a constatat că angajaţii din agricultură suferă mai frecvent de
bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv, bolile
cronice ale aparatului respirator, afecţiunile sistemului circulator, îndeosebi de
boala hipertensivă, bolile tractului digestiv. La un nivel înalt se menţin afecţiunile
genito-urinare, bolile organelor genitale atât la femei cât şi la bărbaţi, la un nivel
înalt se menţine traumatismul.
De menţionat, că cercetările epidemiologice şi studiile de medicină
ocupaţională au identificat printre bolile legate de profesiune un nivel înalt de
boală hipertensivă. Această particularitate reiese din caracterul activităţii
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti însoţită de aşa factori determinanţi, ca factorii
psihosociali şi factorii legaţi de muncă (zgomotul, vibraţiile, temperatura sporită,
distresul etc.).
Studiile efectuate în Europa de Vest au indicat o prevalenţă a acestei maladii
intre 15-20%. Cercetările efectuate în România au evidenţiat o prevalenţă
apropiată de cea menţionată in literatură - 18-20% [Morariu S., Morariu A.,2003].
În rezultatul cercetărilor noastre a fost stabilită o prevalenţă de 12,47% a bolii
hipertensive (fig.25), care poate fi cauzată nu doar de accesul limitat al ţăranilor
din Republica Moldova la asistenţa medicală, dar şi de prezenţa factorilor
ocupaţionali caracteristici, precum şi de mediul de trai.
84
Zona de Sud 115,1
Zona de Sud 215,5
Zona de Centru 124,7
Zona de Centru 210,8
Zona de Nord 114,1
Zona de Nord 2 19,8
Fig.25. Repartizarea pe localităţi a ponderii morbidităţii printre ţărani prin boala
hipertensivă(%)
Prelucrarea statistică a datelor cu privire la morbiditatea înregistrată la
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti relevă o pondere mai exprimată a acestui indice în
unele sate din Nordul şi Centrul republicii. Ponderea morbidităţii medii anuale în
satele din zona de Sud, dar şi din alte sate se află aproximativ la acelaşi nivel şi
reflectă agresiunea factorilor de risc.
Astfel, din numărul total de cazuri de boală hipertensivă înregistrat la grupul
de lucrători ai gospodăriilor ţărăneşti supuşi studiului constituie, în unele sate
19,8-24,7%, în altele 10,0-15,0%. Considerăm că starea de sănătate a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti este direct influenţată de factorii de mediu şi cei
ocupaţionali. Se evidenţiază particularităţi specifice ale morbidităţii cronice a
ţăranilor în funcţie de grupele de vârstă, analiza cărora este prezentată în figura 26
şi denotă o pondere mai exprimată începând cu vârsta de 41 ani. Ea se
repartizează în modul următor: 28,9% constituie nivelul morbidităţii la grupul de
vârstă de 41-50 ani, 33,2 % - la grupul de vârstă de 51-60 ani şi 33,4% - la grupul
de vârstă de peste 60 ani. Pentru persoanele tinere această pondere este
neînsemnată şi constituie 0,5% la cei cu vârsta de 20-25 ani, 1,2% - la grupul de
vârstă de 26-30 ani şi 2,8% - la cei de 31-40 ani.
85
Estimarea repartizării formelor nozologice cronice înregistrate la lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti în funcţie de vârstă evidenţiază acele stări patologice care
sunt caracteristice în unele sau altele perioade de viaţă. În special, hepatitele
cronice sunt mai frecvente în vârstele de 26-30 şi 41-50 ani; colecistitele şi
pancreatitele – la 26-30, 41-50 şi 51-60 ani. Nevralgiile şi bolile cronice ale
sistemului respirator sunt înregistrate la cea mai tânără vârstă – 20-25 ani şi
constituie 50,0%. O mare parte de maladii încep a fi răspândite de la perioada
Fig. 26. Repartizarea morbidităţii ţăranilor în funcţie de grupele de vârstă (%)
vârstei de 26-30 ani (hepatitele cronice, colicistitele şi pancreatitele, gastritele
cronice şi boala ulceroasă, apendicitele). Practic, toate formele nozologice sunt
răspândite începând cu vârsta de 41 ani. Atât la vârsta de 41-50 ani, cât şi la
vârstele de 51-60 şi de peste 60 ani se întâlnesc cazuri deosebit de frecvente de
boală hipertensivă, colicistite şi pancreatite, osteocondroze şi radiculite, traume etc
(tab.20).
0,5
1,2 2,8
28,9
33,2
33,4
20-25 26-30 31-40 41-50 51-60 peste 60
86
Dintre indicii sănătăţii populaţiei este important a menţiona invaliditatea.
Conform datelor statistice ale Rapublicii Moldova populaţia adultă din raioane se
caracterizează prin 418,5 cazuri de invaliditate primară la 100 mii în 2003; 29,5
cazuri în 2004; 339,7 în 2005 şi 396,7 cazuri la 100 mii locuitori în 2006
[Anuarele statistice “ Sănătatea Publică în Moldova”; Tintiuc D., şi coaut.,2007].
În funcţie de invaliditate s-a constatat, că în toate localităţile prevalează
ponderea persoanelor cu grupa a II-a şi a III-a în limitele de la 1,6% până la
4,8%. Ponderea persoanelor din grupa I de invaliditate variază de la 0,4% până la
1,7% (fig. 27).
Fig. 27. Ponderea persoanelor în funcţie de grupele de invaliditate(%)
Totodată se constată o pondere mai sporită a persoanelor cu grad de
invaliditate în zona de Nord a republicii. Rezultatul evaluării relaţiilor corelative
dintre ponderea persoanelor în grupele de invaliditate şi ponderea pensionarilor
denotă o corelaţie strânsă directă ( r= 0,9) pentru toate grupele de invaliditate.
Deci, putem să presupunem că starea de sănătate a locuitorilor din zona de
Nord, reflectă nu doar un grup specific de factori nefavorabili de mediu, dar în
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0%
I 1,7 1,1 0,4 0,7 0,7 0,8
II 4,5 4,8 2,6 2,6 2,2 1,6
III 4,5 4,8 2,6 2,6 2,2 1,6
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
87
Tabelul 20
Ponderea formelor nozologice înregistrate la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti în funcţie de grupele de vârstă
în perioada anilor 2002-2007 (%)
Formele nozologice
Ponderea maladiilor cronice în fincţie de grupele de vârstă20-25 26-30 31-40 41-50 51-60 peste 60
Grupul studiu
Lotul control
Grupul studiu
Lotul control
Grupul studiu
Lotul control
Grupul studiu
Lotul control
Grupul studiu
Lotul control
Grupul studiu
Lotul control
Hepatite cronice 0,0 0,0 16,7 0,0 0,0 13,4 8,94 12,40 7,04 7,30 6,4 6,1Colecistite şi pancreatite 0,0 0,0 16,7 0,0 8,3 6,2 11,38 9,60 11,97 10,50 9,9 9,2gastrite cronice, b.ulceroasă 0,0 0,0 33,3 0,0 25,0 8,9 13,01 9,80 11,27 13,20 7,8 10,3Boli cardiovasculare 0,0 0,0 0,0 5,4 16,7 25,6 3,25 15,80 4,93 9,30 7,1 14,5inclusiv: HTA 0,0 0,0 0,0 4,3 8,3 7,6 11,38 5,60 4,08 3,50 6,8 6,2 B.cerebrovasculare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00 0,30 0,93 2,10 1,3 2,5B.genito-urinare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 2,3 4,07 6,30 3,52 0,00 6,4 6,3B.ale organelor genitale 0,0 35,2 0,0 0,0 0,0 3,1 0,81 2,30 3,52 0,00 2,8 3,5Miom, chist uterin 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 4,6 1,63 1,20 4,23 0,00 1,4 1,5Dilatarea varicoasă a venelor 0,0 0,0 0,0 0,0 8,3 0,0 2,44 3,50 0,70 1,30 2,1 2,1Ulcer trofic a gambei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,81 0,00 2,11 0,90 0,7 1,4osteocondroze, radiculite 0,0 0,0 0,0 0,0 25,0 0,0 16,26 21,20 11,97 9,30 9,9 12,4Nevralgii 50,0 0,0 0,0 25,6 0,0 0,0 1,63 0,80 1,41 5,90 0,7 3,1B.cronice ale sistemului respirator 50,0 0,0 0,0 0,0 8,3 5,8 13,82 2,10 9,15 6,20 14,2 8,6Traume 0,0 23,1 0,0 0,0 0,0 12,5 4,07 2,20 5,63 8,30 10,6 12,4Boli alergice 0,0 0,0 0,0 16,4 0,0 4,3 0,81 0,00 0,70 5,20 0,7 0,3Altele 0,0 41,7 33,3 62,6 0,0 13,3 5,69 13,8 11,83 32,6 19,1 8,3
mare măsură şi vârsta lor. Această legitate este caracteristică de fapt pentru toate
localităţile selectate în studiu, ceea ce denotă particularităţi identice din punct de
vedere a acţiunii factorilor de mediu. Acel fapt, că în zona de Nord predomină
ponderea persoanelor cu grupă de ivaliditate se datorează ponderii înalte în aceste
localităţi şi a pensionarilor care la rândul lor fac parte din grupul cu risc sporit de
îmbolnăvire.
În totalitate predomină grupele de invaliditate a II-a şi a III-a. Faptul că s-a
stabilit o corelaţie puternică directă dintre ponderea invalizilor şi ponderea
pensionarilor, ne dovedeşte că cronicizarea proceselor patologice ale
organismului, are loc odată cu vârsta şi se soldează cu invaliditatea.
Concomitent se evidenţiază particularităţi caracteristice ale complicaţiilor
gravidităţii la femeile membre ale gospodăriilor ţărăneşti.
Astfel, din numărul total al complicaţiilor gravidităţii (301) în perioada anilor
2001-2006 printre femeile din cele 6 localităţi, 186 cazuri sau 61,8% revin pe
seama femeilor care activează în gospodăriile ţărăneşti (de fermier). Factorii care
contribuie la atare situaţie includ lucrul pe câmp în condiţii meteorologice deosebit
de dificile (temperaturi ridicate, curenţi de aer, ploi, poluare cu pulberi, pesticide
etc.), la diferite procese de muncă deseori cu eforturi fizice mari (prăşit, plivit,
legatul viţei de vie, tăiatul şi curăţatul porumbului, strânsul roadei etc.), în poziţii
încordate ale corpului.
Unele particularităţi ale activităţii femeilor, care influenţează starea sănătăţii
lor, sunt prezentate în tabelul 21. Datele din tabel denotă despre o medie destul de
variată a numărului de naşteri la femei (în medie de la 0,63 până la 3,13), mai
majoră în raioanele de sud. În acelaşi timp 0 – 23,5% din femeile gospodăriilor
ţărăneşti menţionează complicaţii în timpul sarcinii, ceea ce este mult mai puţin
faţă de femeile lotului control şi ceea ce denotă despre autoestimarea incorectă a
situaţiei de către cele din lotul de studiu.
De menţionat, că femeile au un grad înalt de ocupaţii nu doar la lucrările de
câmp (96,7-100,0% cazuri peste 4 ore/zi), dar şi la pregătirea bucatelor (9,9-84,0%
din ele timp de 1-2 ore/zi), spălatul rufelor (1-6 ore pe săptămână).
Tabelul 21
Particularităţile naşterii şi activităţii femeilor (%)
Zona Localitatea
Nr.
che
stio
naţi Naşteri
Complicaţii în timpul sarcinii
Lucru în câmp peste
4 ore/zi
Pregătirea bucatelor ore/zi
Spălatul rufelor ore/săptă.
Abs
olut
Per
cap
ita
0,5-1 1,5-2 >2 1-6 7-10 >10
Lot experimental
Nord12
1524
4715
3,130,63
17,9-
96,7100,0
7,87,3
18,872,6
73,47,3
98,4100
1,60
00
Centru12
1329
2757
2,081,97
12,55,3
100,098,7
90,16,7
9,984,0
09,3
100100
00
00
Sud12
2037
6086
3,02,32
13,023,5
100,0100,0
6,014,9
48,551,1
45,534,0
88,984,1
11,19,1
06,8
Lot control
Nord12
27,826,3
27,826,3
--
--
48,456,5
51,643,5
100100
--
--
Centru12
58,333,3
58,333,3
--
23,513,6
29,450,5
47,136,4
100100
--
--
Sud12
63,350,0
6,350,0
--
16,74,5
55,559,1
27,831,9
100100
--
--
Toate aceste situaţii ale femeilor complică starea lor de sănătate, le abate de
la cerinţele de respectare a unor reguli de stil sanogen de viaţă.
Se atestă o pondere destul de mare a ţăranilor bolnavi de boli cronice: 37,7 –
94,1 (în mediu 58,5%) bărbaţi şi 40,9-89,6 (în mediu 72,4%) femei. În toate
localităţile cota femeilor bolnave este mai mare decât a bărbaţilor. Excepţie există
în unele localităţi unde această cotă este aproape egală. Cea mai înaltă pondere a
ţăranilor bolnavi s-a înregistrat până la 94,1% bărbaţi şi 93,3% femei. Mai mic
este acest indice la nivel de 32,7% bărbaţi şi 40,9% femei.
Persoanele de referinţă manifestă o morbiditate mult mai mică decât
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti. Evident, aceşti indici sunt influenţaţi de
caracterul muncii şi factorii nocivi.
Cercetarea structurii morbidităţii evidenţiate în cadrul examenului medical
al lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti şi a grupului de referinţă denotă despre unele
particularităţi specifice cu un grad înalt al unor forme morbide. De menţionat, în
primul rând, ponderea extrem de ridicată a bolii hipertensive (BH), care variază la
bărbaţi între 22,2-48,4%, iar la femei între 7,7-64,6% din toate maladiile
diagnosticate. Variaţiile ponderii acestor maladii în diferite sate şi zone geografice
sunt destul de mari.
Cu mult mai puţin se depistează BH la persoanele din grupul de control
(2,3% la bărbaţi şi 12,7% la femei, 0,01<P>0.001).
Destul de frecvent se evidenţiază la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
maladiile aparatului digestiv. Aici sunt incluse gastritele şi duodenitele cronice,
ulcerul gastric, colecistitele, afecţiunile pancreasului. Incidenţa acestor maladii
este mai mare la bărbaţi constituind 6,5-33,3%, iar la femei 3,3-30,7% din toate
maladiile depistate. Frecvenţa maladiilor în diferite localităţi variază considerabil.
Evident, aici au influenţat tradiţiile locale şi comportamentale privind respectarea
condiţiilor de igienă, îndeosebi de alimentaţie. Şi în acest caz morbiditatea la
persoanele lotului control este semnificativ mai joasă (13,0% la bărbaţi şi 9,5% la
femei, 0,05>P<0.001).
În majoritatea satelor din studiu la acelaşi nivel cu bolile aparatului digestiv
se află şi bolile aparatului osteoarticular. Acest grup de maladii în unele cazuri se
plasează chiar pe primul loc faţă de celelalte nozologii în schimb sunt
diagnosticate ele la un nivel destul de mic în alte unităţi teritoriale (între 6,5-15,8%
la bărbaţi şi 0 la femei).
Grupul de control înregistrează aceste maladii în egală măsură la bărbaţi şi
la femei, fiind la un nivel mai jos faţă de datele medii ale lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti şi constituind 11,1% (0,05<P<0.001).
Referindu-ne la maladiile sistemului circulator (exclusiv BH) observăm o
pondere mică a lor în totalul maladiilor (0-22,4% la bărbaţi şi 0-23,1% la femei).
În schimb la persoanele din grupul de referinţă aceste maladii se întâlnesc mai
frecvent, constituind 27,7% la bărbaţi şi 15,9% la femei. Bolile cronice ale
aparatului respirator se întâlnesc la bărbaţi în 5,3-12,1% cazuri, iar la femei în 0-
20,5% cazuri (la persoanele de referinţă respectiv 7,4 şi 9,5% cazuri). Celelalte
clase de maladii se întâlnesc mai rar la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti (0-31,6%)
şi mai frecvent la persoanele grupului control (31,5-41,3%).
Astfel, examenul medical al lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti a depistat o
pondere înaltă prin maladii nontransmisibile cronice. În totalul acestor maladii
predomină boala hipertensivă, bolile aparatului digestiv şi celui osteoarticular.
Aceste particularităţi trebuie luate în vedere la elaborarea măsurilor profilactice.
După cum s-a menţionat în cadrul examenului medical s-au efectuat, de
asemenea, investigaţii de laborator ale sângelui cu referire la indicatorii generali şi
la cei biochimici (tab.22).
Rezultatele investigaţiilor hemoglobinei în sânge a evidenţiat tendinţe de
micşorare a ei la ţăranii din mai multe localităţi, atât la bărbaţi cât şi la femei, ceea
ce denotă despre o pondere înaltă a anemiilor la ei. Interesant că la persoanele
grupului de control acest indice este în normă.
Tendinţa de majorare a numărului de leucocite în sânge până la 5,7-6,7 106/1
la bărbaţi şi până la 5,5-6,4 106/1 la femei posibil prezintă o reacţie a organismului
ţăranilor la impactul condiţiilor de muncă.
92
Tabelul 22Indicatorii generali şi biochimici ai sângelui (M±m) la persoanele practic sănătoase din gospodăriile ţărăneşti
Lotul de studii
Hemoglobina, g/l
Leucocite, 106/l
Colesterol, mmol/l
ALT, un/lGlucoza, mmol/l
Ureea, mmol/lCreatinina,
mmol/l
B F B F B F B F B F B F B F
Norma130-160
120-140
4,0-5,0
3,9-4,7
3,5-5,2
3,5-5,2
0-49 0-49 3,9-5,8
3,9-5,8
2,9-7,2l
2,9-7,2l
44-115
44-115
Nord 1 120,1±1,6
106,3±4,2
5,6±0,2
4,4±0,3
4,5±0,3
4,4±0,1
28,4±0,6
31,5±3,76
4,3±0,1
4,2±0,2
4,7±0,1
4,6±0,3
69,6±2,9
66,6±5,27
Nord 2 121,1±1,0
108,0±4,1
5,7±0,1
5,8±0,2
4,4±0,1
4,2±0,1
28,2±0,7
30,3±1,3
4,4±0,1
4,3±0,1
5,7±0,2
5,2±0,2
79,4±1,7
77,2±2,2
Centru 1 117,2±1,6
117,5±3,6
5,8±0,2
5,7±0,4
4,3±0,02
4,5±0,3
31,5±1,7
28,3±2,4
4,3±0,1
4,4±0,1
5,4±0,1
6,1±0,6
84,5±2,6
66,4±13,0
Centru 2 130,8±3,4
133,0±2,5
6,2±0,3
5,5±0,8
4,3±0,1
4,9±0,3
25,1±0,1
4,8±0,6
4,7±0,1
4,8±0,6
5,7±0,3
5,3±0,6
81,8±1,9
81,2±8,4
Sud 1 128,5±4,4
122,6±2,7
6,7±0,3
6,4±0,1
4,6±0,1
4,7±0,1
29,3±1,7
26,4±0,9
4,7±0,1
4,6±0,1
6,2±0,5
4,4±0,2
77,5±1,5
77,9±1,1
Sud 2 144,1±1,3
129,1±1,6
6,3±0,1
6,4±0,2
4,4±0,03
4,2±0,1
29,2±0,7
30,1±1,6
5,7±1,9
4,6±0,1
5,2±0,1
5,2±0,1
76,0±1,5
76,3±2,0
Grupul de referintă
145,8±1,4
125±2,2
6,4±1,5
4,5±1,3
4,5±0,9
4,2±1,2
30,5±1,2
34,2±2,1
4,3±0,5
3,7±0,6
5,2±0,3
5,3±0,8
91,2±2,4
85,6±2,1
Legenda: B- bărbaţi F – femei
Din arsenalul indicilor biochimici de menţionat în primul rând că conţinutul
de colesterol în sângele ţăranilor şi grupului de control din toate satele (zonele)
corespunde normei fiziologice. Această particularitate se respectă, de asemenea, în
privinţa alanintransaminazei (25,1-29,3 un/1 la bărbaţi şi 4,8-31,5un/l la femei),
glucozei (respectiv 4,3-5,7 şi 4,2-4,8 mmol/l), ureei (4,7-6,2 şi 4,4-6,1mmol/l) şi
creatininei (69,6-84,5 mmol/l la bărbaţi şi 66,4-81,2 mmol/l la femei). Majoritatea
investigaţiilor biochimice nu diferă statistic semnificativ de cele ale lotului control
(P>0,05).
De luat în considerare faptul că investigaţiile au fost direcţionate spre vârste
echivalente (practic egale) pentru toate zonele, inclusiv şi în privinţa lotului de
control (tab. 23). Această regulă s-a respectat în toate cazurile referitor la
persoanele lotului control şi celui de studiu. Diferenţa statistică este
nesemnificativă (P>0,05). Excepţie s-a înregistrat în cazuri mai rare, când
grupurile n-au fost echivalente în funcţie de vârstă.
În aşa mod rezultatele cercetării reflectate în capitolul actual au cuantificat
aspecte caracteristice ale sănătăţii populaţiei rurale în genere şi a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti în special. Datele statistice denotă o incidenţă şi o
prevalenţă a morbidităţii semnificativ mai joasă a populaţiei rurale din localităţile
investigate în comparaţie cu cele medii pe ţară , încă mai scăzuţi sunt aceşti indici
la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti. Evident, aceşti indici nu reflectă situaţia reală.
Deficienţele în asistenţa medicală a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
influenţează negativ calitatea înregistrării cazurilor de boală.
Analiza fişelor medicale a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti a permis a
stabili că cele mai frecvente cazuri de adresare a lor la asistenţa medicală sunt în
urma afecţiunilor sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjuctiv
determinate de osteocondroze şi radiculite, de asemenea boala hipertensivă, bolile
cronice ale sistemului respirator, celui digestiv etc. Această metodă de studiu a
Tabelul 23
Vârsta medie a persoanelor la care s-a investigat sângele la indicatorii generali şi biochimici
Nr. d/o
Zonele geografice
Bărbaţi P Femei PLotul martor
Grup studiu
Lotul martor
Grupustudiu
1. Nord 1 47,8±1,7 51,3±2,2 P>0,05 46,3±4,5 53,1±2,1 P>0,052. Nord 2 46,1±2,0 52,3±2,3 P<0,05 53,8±1,6 51,3±2,0 P>0,053. Centru 1 50,7±5,3 57,3±3,8 P>0,05 52,8±5,3 47,2±2,9 P>0,054. Centru 2 46,3±2,0 49,9±2,0 P>0,05 41,0±2,5 49,2±1,3 P<0,055. Sud 1 34,8±3,2 53,7±2,3 P<0,00
148,2±6,1 52,0±1,4 P>0,05
6. Sud 2 48,6±2,1 52,3±1,8 P>0,05 48,4±3,0 51,3±5,0 P>0,057. Grupul
de referinţă
47,4±2,5 51,6±1,6 P>0,05 50,4±1,5 52,6±1,8 P>0,05
P-nivelul de semnificaţie
evidenţiat o morbiditate mult mai înaltă la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti faţă de
populaţia raioanelor ţării: cu 70 cazuri la 1000 populaţie de boală hipertensivă, cu
130 cazuri de boli ale aparatului osteo – articular, cu 90 cazuri ale aparatului
respirator etc. La un nivel înalt se menţine traumatismul în agricultură.
Concomitent se înregistrează un nivel înalt de complicaţii ale gravidităţii femeilor
din gospodăriile ţărăneşti.
Examenul medical organizat în cadrul acestui studiu a depistat o pondere
destul de mare a ţăranilor bolnavi de boli cronice: 32,7-94,1% bărbaţi şi 40,9-89,6
% femei. Practic în toate localităţile investigate cota femeilor bolnave este mai
mare decât a bărbaţilor. Prin această metodă de studiu s-a evidenţiat o pondere
înaltă a morbidităţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti prin boala hipertensivă,
bolile aparatului digestiv, a aparatului osteo-artcular etc.
Analiza indicilor generali ai sângelui a cuantificat o pondere exprimată a
persoanelor cu conţinutul scăzut de hemoglobină şi o tendinţă de majorare a
numărului de leucocite.
Analiza indicilor generali ai sângelui a cuantificat o pondere exprimată a
persoanelor cu conţinutul scăzut de hemoglobină şi o tendinţă de majorare a
numărului de leucocite.
95
Indicii biochimici ai sângelui (colesterolul, ALT, glucoza, ureea, creatinina)
sunt în normă.
Rezultatele obţinute în privinţa indicilor stării de sănătate a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti denotă o necesitate a efectuării cercetărilor în privinţa
stabilirii gradului de corelaţie cu factorii determinanţi, estimării riscului şi
elaborării măsurilor de prevenţie.
96
Capitolul 4. Morbiditatea profesională a ţăranilor
Mediul ocupaţional, în care are loc activitatea omului, se caracterizează prin
complexul de factori microclimatici şi fizico-chimici specifici ce pot influenţa
negativ sănătatea angajaţilor. Aceşti factori (temperatura şi umiditatea aerului,
zgomotul, radiaţiile calorice, vibraţia, substanţele toxice, iluminatul nefavorabil,
câmpul electromagnetic, radiaţiile ionizante şi neionizante etc.) se mai numesc
factori nocivi sau factori periculoşi.
Periculoşi sunt factorii, care în anumite condiţii pot provoca dereglări acute
ale sănătăţii şi moartea organismului. Nocivi sunt factorii, care exercită influenţă
negativă asupra capacităţii de muncă sau provoacă boli profesionale şi alte
consecinţe nefavorabile.
De rând cu factorii periculoşi şi nocivi, condiţiile de muncă sunt determinate
de anturajul de producere sau caracterul muncii. Capacitatea de muncă şi sănătatea
muncitorilor sunt influenţate de caracterul muncii, organizarea ei, interrelaţiile din
colectivele de muncă şi organizarea locurilor de muncă.
În legătură cu aceste aspecte, în igiena muncii mai frecvent se foloseşte
termenul noxe profesionale – prin care se subînţeleg toţi factorii ce pot condiţiona
scăderea capacităţii de muncă, apariţia intoxicaţiilor şi maladiilor acute şi cronice,
sporirea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă şi alte influenţe negative.
Dintre noxele profesionale fac parte factorii fizici, chimici şi biologici, inclusiv
suprasolicitările fizice (statice şi dinamice), insuficienţa activităţii fizice
(hipodinamia) şi suprasolicitările psihoemoţionale.
Activitatea cotidiană a ţăranilor în condiţiile impactului factorilor de risc din
mediul de muncă este însoţită de dereglări ale stării de sănătate exprimate prin
morbiditate generală şi specifică sau profesională.
Morbiditatea generală la agricultori are unele particularităţi care trebuie
luate în considerare pentru organizarea asistenţei medicale, inclusiv a măsurilor
profilactice. Este caracteristic nivelul morbidităţii generale al ţăranilor mai mic
decât al muncitorilor de la uzine. Aceasta are loc din cauza că adresabilitatea
97
agricultorilor la asistenţa medicală este mult mai joasă în comparaţie cu populaţia
urbană, îndeosebi în situaţia social-economică grea din perioada contemporană. Pe
lângă acestea, de menţionat predominarea maladiilor legate de influenţa
microclimei, traumatismul mai frecvent şi incidenţa mai sporită a maladiilor
determinate de ridicarea şi cărarea greutăţilor.
Morbiditatea profesională sau specifică, este condiţionată de acţiunea
nemijlocită a factorilor mediului ocupaţional şi este destul de caracteristică pentru
ţărani. De menţionat că bolile legate de profesie au provenienţă multifactorială.
Dintre factorii determinanţi cei mai cauzali au o natură profesională. Luând în
considerare factorii determinatori bolile profesionale se divid în mai multe grupe.
A. Bolile condiţionate de factorii fizici
- bolile sistemului nervos periferic – radiculitele lombare determinate de
răcire, ridicări şi căratul greutăţilor;
- bolile sistemului osteomuscular şi a nervilor periferici ai membrelor
superioare: mialgii, miozite, miofascite şi fibromiofascite, cauzate de frig,
încordări, contracţii frecvente. Dintre aceste maladii mai fac parte nodurile
mulgătoarelor (boală virotică), polineuritele şi polineuralgiile vegetative,
sindromul angiospastic periferic, care au loc în caz de suprarăcire generală,
îndeosebi a mâinilor, umiditate ridicată, efectuarea unui număr limitat de mişcări
monotone într-un ritm rapid etc. Aceste maladii se întâlnesc mai frecvent la
mulgătoare, îngrijitorii de viţei de vite, găini, la tractorişti;
- boala de vibraţie – apare după o vechime îndelungată de muncă, de cel
puţin 10 ani, se întâlneşte la mecanizatori - tractorişti, combaineri. Uneori boala de
vibraţie la mecanizatori se complică cu solaralgie (când apar boli epigastrale care
nu sunt legate cu alimentaţia şi se intensifică la înclinarea trunchiului), constipaţii,
meteorism;
- surditate acustică – apare în rezultatul influenţei îndelungate a zgomotului,
de regulă la mecanizatori.
B.Boli provocate de influenţa pulberilor:
98
- bronşita cronică pulveroasă – are loc la mecanizatori, lucrătorii sectorului
zootehnic, la producerea nutreţurilor combinate, la prelucrarea unor culturi
tehnice; maladia în 12% cazuri duce la invaliditate, starea se agravează dacă
suferindul fumează;
- bissinoza – boală cronică, care se dezvoltă în rezultatul impactului
îndelungat asupra muncitorilor a pulberilor de bumbac, in, cânepă. Mai frecvent
aceste maladii apar la muncitorii ocupaţi de prelucrarea culturilor tehnice
nominalizate;
- spasmul bronşic – apare frecvent din cauza pulberilor, îndeosebi din cultura
tutunului sau culturile etero-uleioase, nectarul florilor etc., ceea ce poate evolua în
astm bronşic – boală alergică.
C. Boli determinate de influenţa substanţelor chimice:
- intoxicaţia cronică cu plumb – în atelierele mecanice la repararea
acumulatoarelor, caloriferelor, la vopsitul maşinilor, agregatelor cu vopsea de
plumb;
- intoxicaţia cu monoxid de carbon, care poate avea loc la tractorişti,
combaineri, unii lucrători auxiliari, şoferi, muncitorii din atelierele de reparaţie a
tehnicii agricole, lucrătorii din sere;
- intoxicaţia cu hidrogen sulfurat – la lucrările cu furaje, în gropile septice,
gropile pentru băligar, pe câmpurile de irigare, la fermele de vite; de regulă,
concomitent cu H2S, în aer se mai conţine amoniac, sulfat de amoniu, carbonat de
amoniu, bioxid de carbon, metan etc.
D. Bolile determinate de influenţa factorilor biologici:
- bolile infecţioase şi parazitare (bruceloza, ornitoza, toxoplasmoza), care se
transmit de la animalele bolnave;
- bolile alergice: a) polinozele – provocate de polenul plantelor, care apar
mai frecvent în perioada de înflorire a plantelor şi se manifestă prin rinită alergică
cu rinoree, îngrelarea respiraţiei nazale; b) astmul bronşic – reacţie de spasm
bronşic la alergenii vegetali, animalieri, chimici, infecţioşi, parazitari;
99
- pulmonii fermierului – apare la inspiraţia pulberilor ce conţin spori de
fungi, care lezează parenchimul pulmonilor şi provoacă alveolite alergice exogene.
E. Dermatitele profesionale – apar din cauza influenţei
substanţelor chimice, vegetaţiilor, factorilor fizici, agenţilor infecţioşi, pişcatului
de ectoparaziţi şi alte insecte:
- dermatite provocate de uleiuri lubrifiante, gazul lampant, benzină, buruiene,
plante – frunze de pătlăgele, himei, unii pomi, flori;
- dermatite alergice provocate de urzică, reacţiile pielii la atingerea cu unele
flori, spini etc.;
- urticarea – de la unele substanţe chimice, ca hexaclorciclohexanul,
hexaclorciclobutadiena, zizama, policarbocina, clorofosul, alte pesticide,
îngrăşămintele minerale;
- fotodermatoze provocate de influenţa razelor solare directe.
Acestea sunt doar o parte din maladiile profesionale ale agricultorilor, care
trebuie corect diagnostice şi care necesită elaborarea şi implementarea măsurilor
concrete de profilaxie.
100
CAPITOLUL 5. CALITATEA SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ
MEDICALĂ ÎN SECTORUL RURAL
Una din problemele stringente ale sănătăţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
este accesul lor la serviciile medicale, fapt care a determinat direcţionarea
studiului spre aprecierea capacităţii medicinii primare.
Asistenţa medicală primară defineşte furnizarea îngrijirilor de sănătate
cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în
contextul unei relaţii continuie cu persoanele din sectorul deservit, în prezenţa
bolii sau în absenţa acesteia. În condiţiile rurale asistenţa medicală primară este
acordată de medicul de familie şi asistentele lui încadraţi în oficiul medicului de
familie (OMF), care conform organigramei ordinului M.S. se subordonează
Centrului de Sănătate, apoi Centrului Medicilor de Familie.
Organigrama Asistenţei Medicale Primare
Direcţia Politici în asistenţa medicală primară
Ministerul Sănătăţii
Centrul Medicilor de Familie
Centrul de Sănătate
Oficiul Medicului de Familie
101
Asistenţa medicală primară în spaţiul rural se acordă în cadrul asigurărilor
medicale obligatorii într-un anumit volum de servicii medicale definit şi acordat fără
plată. Acest volum este prevăzut în Programul Unic aprobat anual de Guvernul
Republicii Moldova. Pentru a beneficia de toate serviciile medicale incluse în
Programul Unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, persoana asigurată
urmează să se înscrie pe listele unui medic de familie, care în caz de îmbolnăvire, va
stabili diagnosticul şi va iniţia tratamentul, va îndrepta pacientul la consultaţie la
medicul specialist sau în spital, va efectua proceduri ambulatorice de reabilitare.
Personalul medical de la OMF trebuie să ţină la evidenţă permanentă starea
sănătăţii ţăranilor, în mod special a copiilor, gravidelor şi a celora care au pierdut
temporar capacitatea de muncă. Periodic, medicul OMF trebuie să informeze
primăria, administraţia publică locală, liderii asociaţiilor agricole, comunitatea despre
nivelul şi caracterul morbidităţii agricultorilor şi despre măsurile necesare pentru
reducerea morbidităţii şi lichidarea cauzelor lor.
Specialiştii OMF sunt datori ca în perioada lucrărilor încordate de câmp
(semănatul, prăşitul, recoltarea) să organizeze supravegherea medicală şi sanitară la
locurile de muncă a agricultorilor. Scopul este de a evidenţia particularităţile, a
evalua starea igienico-epidemiologică a condiţiilor de muncă, de odihnă, de
aprovizionare cu apă de băut, cu alimente etc. şi de a lua măsuri de ameliorare a
acestora.
Lucrătorii medicali mereu trebuie să perfecţioneze căile şi mijloacele pentru a
elabora, implementa şi a ridica eficacitatea măsurilor profilactice şi de tratament.
Împreună cu ei, toţi factorii de decizie, întreaga populaţie, trebuie să cunoască
măsurile profilactice, să participe activ la realizarea lor, să lupte pentru propria
sănătate şi pentru sănătatea tuturor.
Reformele sistemului de sănătate publică din Republica Moldova care au
demarat după anul 1997 au apreciat la etapele iniţiale procesele de reorganizare şi
trecere la conceptul medicinii de familie ca temelie a asistenţei medicale de care se
102
bucură populaţia ţărilor avansate. Aceste procese pentru ţara noastră au început
anume în spaţiul rural, unde concomitent au apărut şi probleme specifice care
necesitau soluţionare.
Ele constau în diagnosticarea precoce a bolii, acordarea ajutorului medical
urgent, succesul preconizat al cursului de tratament şi nu în ultimul rând, în
aşteptările eficacităţii măsurilor de prevenţie, Aceste prevederi depind de calitatea
asistenţei medicale şi de accesul populaţiei la ea şi sunt incluse în Politica
Naţională de Sănătate a Republicii Moldova. În ultimul deceniu s-a agravat
problema asigurării cu cadre a sistemului rural de sănătate. Estimarea asigurării
locuitorilor din localităţile rurale cu cadre medicale efectuată de noi denotă, că la
10.000 locuitori le revine în diferite localităţi de la 2,3 până la 7,8 medici.
Numărul de asistenţi medicali cu studii medii la 10.000 locuitori constituie între
17,1 şi 33,3 (fig. 28). Comparativ cu datele medii pe urbe şi chiar pe raioane, în
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
80,00
Lopatnic Alexandreni Opaci Tocuz Colibaş Manta
medici asistenţi medicali
Fig. 28. Asigurarea populaţiei din localităţile rurale cu lucrători medicali (la
10.000 locuitori)
localităţile rurale, se atestă o insuficienţă acută de cadre medicale ceea ce în
frecvente cazuri îşi pune amprenta pe rezultatele diagnosticului precoce a stărilor
morbide şi ale profilaxiei.
Media pe zone: __ . __ medici _____ asistenţi medicali
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
103
Conform raportului de activitate a Ministerului Sănătăţii pentru anul 2009
numărul de medici în Republica Moldova este la nivelul ţărilor Uniunii Europene
şi constituie 31,2 medici la 10.000 locuitori, comparativ cu 32,1 medici la 10.000
de locuitori în Uniunea Europeană. Însă sunt deosebit de mari dificultăţile
determinate de distribuirea teritorială neuniformă în teritoriu, care constă în
insuficienţa cadrelor medicale în mediul rural şi excesul lor în mediul urban. Alte
probleme prezintă dezichilibrul sectorial determinat de raportul inechitabil între
medicina primară şi cea secundară, diferenţele de aptitudini practice, calitatea
serviciilor, productivitatea muncii, fluxul cadrelor medicale.
În totalitate în anul 2009 asigurarea instituţiilor medicale din mediul rural cu
medici este de 16,3 la 10.000 de locuitori, ceea ce este de 2 ori mai puţin decât
media pe ţară. În asistenţa medicală primară în Republica Moldova, sunt 5,4
medici la 10.000 locuitori faţă de 9,6 medici de familie la 10.000 de locuitori în
Uniunea Europeană.
Tot atât de variată este ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, care
către 01.02.2007 dispuneau de poliţe de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală. Astfel, în localităţile din studiu, în care ponderea lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti atinge valoarea de 75- 97% , numărul de ţăranii deţinători
de poliţe de asigurare medicală constituie cea mai joasă pondere în comparaţie cu
celelalte localităţi care este egală cu 1,4 - 19,2% (tabelul 24). În localităţile cu o
pondere mai moderată a ţăranilor faţă de totalitatea de locuitori, deţinătorii de
poliţe de asigurare medicală printre lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti constituie
30,1-70,9%. În contextul problemei asistenţei medicale grupul experimental de
ţărani se caracterizează printr-o pondere nesatisfăcătoare de posedare a poliţei de
asigurare medicală, pe când grupul de control în 50,0-100,0 cazuri posedă poliţa.
De menţionat că cei din grupul de studiu în 38,4-78,6% cazuri îşi procură singuri
poliţa, iar cei din grupul de control doar în 0-36,7% cazuri.
Ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti ce deţin poliţe de asigurare
medicală nu depinde de ponderea pensionarilor din localitate, de aceea probabil
coeficientul de corelaţie (r) între aceşti indici este mic şi constituie 0,35. La rândul
104
Tabelul 24
Numărul lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti din localităţile-pilot deţinători de
poliţe de asigurare medicală
Zona
geografică
Ponderea LGŢ, %
Nr. poliţelor de asigurare
deţinute de LGŢ
Ponderea poliţelor de asigurare
deţinute de LGŢ, %
Nord 1 74,8 150 19,2
Nord 2 38,8 318 70,9
Centru 1 82,1 29 1,6
Centru 2 97,0 34 1,4
Sud 1 37,7 943 30,1
Sud 2 46,1 696 54,5
Media 62,8 361,7 29,6
Său, ponderea pensionarilor în structura demografică nu corelează cu ponderea
pensionarilor ce deţin poliţe - coeficientul de corelaţie (r) constituie – 0,19.
În aşa mod, studiul a constatat că o mare parte dintre ţărani nu deţin poliţe
de asigurare medicală.
Cele mai frecvente cauze de lipsă a poliţelor de asigurare la lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti expuse de către lucrătorii medicali sunt:
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti nu fac parte din categoriile persoanelor
asigurate în modul stabilit de către Guvern;
insuficienţa surselor financiare pentru procurarea poliţei;
lipsa unor facilităţi pentru deţinătorii de poliţe care nu au solicitat pe
parcursul anului asistenţă medicală;
lipsa posibilităţii de restituire a surselor financiare investite în asistenţa
medicală;
neglijenţa şi atitudinea iresponsabilă a ţăranilor faţă de sănătatea proprie;
105
procesul migrator în căutarea unui loc de muncă bine plătit etc.
Aşadar, majoritatea opiniilor expuse au tangenţă la situaţia financiară a
familiilor de ţărani. O parte mai mică dintre ţărani nu-şi procură poliţa de asigurare
din negligenţă, unii nu sunt conştientizaţi despre necesitate. În viziunea noastră
cauza principală a lipsei poliţei de asigurare, totuşi, rămâne a fi situaţia financiară
destul de precară a acestei categorii de populaţie şi lipsa altor surse de existenţă
decât cea de recoltare a produselor agricole, combinată cu creşterea păsărilor şi
animalelor.
Sondajul referitor la aspectele sănătăţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
(tabelul 25) demonstrează că o pondere destul de mare dintre aceste persoane
suferă de maladii cronice: în diferite localităţi de la 24,8 până la 81,1% din lotul
experimental şi respectiv 47,7-72,4% din lotul control.
Au suferit intervenţii chirurgicale 6,8-25,8% dintre persoanele lotului de
studiu şi 9,5-48,3% dintre cele din lotul control. Cu alte cuvinte nu se evidenţiază
anumite particularităţi între aceste 2 grupe de persoane din punctul de vedere a
bolilor cronice suportate, iar intervenţii chirurgicale au avut loc mai multe la cei
din lotul control, posibil din cauza adresabilităţii mai exigente.
Investiţiile ţăranilor în sănătate sunt extrem de mici. Practic, pe parcursul unui
an dintre cei chestionaţi au fost la sanatoriu şi la mare doar câte 1-2 persoane.
Anual trec examenul medical periodic foarte puţini ţărani din grupul
experimental, îndeosebi la nordul (12,5-45,5%) şi centrul (9,6-14,8%) ţării.
Sunt mai exigenţi în această privinţă cei din zona de Sud (93,5-94,4%) şi cei
din lotul control (66,7 – 100,0%).
Deci, aspectele sănătăţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti sunt complicate,
nefavorabile şi se caracterizează prin persistenţa bolilor cronice şi intervenţiilor
chirurgicale, investiţii nesatisfăcătoare în sănătate, o asistenţă medicală
insuficientă – examene medicale neregulate, necesitatea procurării sinestătătoare a
poliţei de asigurare medicală.
106
Tabelul 25Aspectele sănătăţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
(conform chestionarului)
Zona LocalitateaBoli cronice
%
Intervenţii chirurgicale
%
Sanatoriu, zile total
Odihnă la mare,
zile total
Examene medicale periodice susţinute %
Prezenţa poliţei de asigurare
medicală %
Poliţa procurată,
%
Lot experimental
Nord1 42,4 12,7 13 48 12,5 50,8 61,9
2 81,1 9,0 16 14 45,5 44,6 45,5
Centru1 45,8 10,0 97 35 9,6 89,5 78,6
2 54,7 6,8 18 13 14,8 29,3 38,4
Sud1 24,8 17,0 100 23 93,5 58,8 72,4
2 50,7 25,8 55 32 94,4 67,7 64,3
Lot control
Nord 1 64,3 41,9 24 12 66,7 63,6 36,4
2 66,7 20,8 108 10 87,5 50,0 8,3
Centru1 59,0 27,3 38 37 100,0 100,0 0
2 72,4 48,3 - - 93,8 96,0 0
Sud1 47,7 9,5 3,3 37 100,0 100,0 16,7
2 72,0 47,0 18 53 100,0 95,8 8,7
Un rol major în luarea deciziilor în sistemul de sănătate îi revine medicinii
primare, în special în utilizarea metodelor contemporane de cercetare a nivelului şi
structurii morbidităţii populaţiei în cadrul familiilor rurale şi în analiza dinamicii şi
structurii acesteia. Rezultatele studiului morbidităţii efectuat de Moraru C. (2003),
au evidenţiat o creştere semnificativă, pe parcursul anilor de cercetare şi
implementare a medicinii de familie (1997-1999), a incidenţei de la 292,8±3,2‰ în
1997, până la 351,4±3,3‰ în 1999 şi a prevalenţei de la 491,6±3,5‰ în 1997 până
la 606,1±3,4‰ în 1999. Aceste date autorul le explică prin creşterea adresabilităţii
populaţiei rurale la medicul de familie.
Conform aceleiaşi surse în structura adresărilor la medicul de familie la
nivel rural, ¾ le constituie şase clase nosologice: bolile aparatului respirator, bolile
sistemului digestiv, bolile sistemului cardiovascular, bolile sistemului nervos,
leziunile traumatice, otrăvirile şi alte consecinţe ale cauzelor externe, afecţiunile
sistemului uro-genital. În fiecare din aceste clase de maladii prevalează 4-6 forme
nozologice. Deci, la nivel comunitar este necesar a cerceta şi evidenţia afecţiunile,
ce au o pondere maximală în structura adresărilor la medicul de familie. Aceste
particularităţi necesită o atenţie maximă în procesul de pregătire universitară şi
postuniversitară a cadrelor medicale.
Din punctul de vedere a igienei muncii, în activitatea medicului de familie
este importantă folosirea eficientă şi raţională a timpului de lucru. Analiza
activităţii medicului de familie prin utilizarea metodei fotocronometrice realizată
de Moraru C. (2003), a evidenţiat următoarea structură a zilei de muncă: pregătirea
locului de muncă – 1,2%; convorbirile cu bolnavii sau/şi cu părinţii copiilor
bolnavi – 14,9%; examinarea bolnavilor maturi – 11,9%; examinarea copiilor –
5,2%; lucru cu documentaţia – 19,9%; convorbiri de serviciu – 4,0%; timp liber –
3,0%; lucru la domiciliu – 20,9%; timpul pierdut pe drum – 19,9%. Astfel,
rezervele de timp în activitatea medicilor de familie pot fi doar din contul pregătirii
locului de lucru, completării documentaţiei şi a timpului pierdut pe drum.
108
Analiza cronometrică a întregii săptămâni de muncă a cuantificat particularităţi
caracteristice exprimate prin suprasolicitarea medicului de familie care lucrează în
mediu câte 48,25 ore. Acest fapt se explică prin tendinţa de creştere a
adresabilităţii populaţiei la medicul de familie şi prin insuficienţa cadrelor
medicale la nivel rural. Rezultatele obţinute au evidenţiat faptul că 14,9% din
medicii de familie sunt nevoiţi să deservească două sau mai multe sectoare.
Reformele sistemului de asistenţă medicală primară şi deciziile ce ţin de
aprecierea şi realizarea în practică a strategiilor de perspectivă în perfecţionarea
asistenţei medicale a populaţiei rurale sunt în mare dependenţă de atitudinea
medicilor de familie. Conform datelor obţinute de autor, numai 38,0% din medicii
de familie apreciază pozitiv reforma în asistenţa medicală primară. Principalele
cauze ale insatisfacţiei medicilor de familie în activitatea lor sunt: insuficienţa
finanţării – 48%; divergenţa între teorie şi practică – 21,6%; reforma îngrelează
activitatea cotidiană – 14%; procesul de reformare este prea îndelungat – 13,4%;
alte cauze – 3%. Realizarea în practică a acestor necesităţi în mare parte pot
schimba spre pozitiv activitatea medicilor de familie.
În rezultatul studiilor efectuate, Moraru C. (2003) propune unele recomandări
practice. În primul rând pentru optimizarea activităţii medicului de familie în
sectorul rural şi repartizarea raţională a timpului de muncă se propun 4 ore 13
minute de lucru în condiţii de ambulator şi 2 ore 37 minute – la domiciliu. Pentru a
minimaliza timpul consumat la completarea documentaţiei se recomandă utilizarea
formularelor standarde de examinare a bolnavilor, cum ar fi fişele medicale pentru
maturi şi copii.
Dintre indicii de evaluare a asistenţei medicale de o importanţă majoră noi am
examinat atitudinea medicilor de familie faţă de problemele sănătăţii din
comunitate. În acest context, medicii de familie din localităţile menţionate au fost
supuşi unui sondaj în vederea aprecierii atitudinii sale faţă de profesie, faţă de
măsurile profilactice şi curative, de asemenea, în vederea expunerii opiniei
specialiştilor faţă de elaborarea şi implementarea măsurilor de îmbunătăţire a
calităţii serviciilor medicale la sate.
109
Unele din răspunsurile medicilor de familie sunt prezentate în tabelul 26.
Din materialele prezentate în tabel se observă mai multe particularităţi. De
exemplu, la întrebarea „Denumiţi activităţile medicului de familie referitoare la
acordarea asistenţei medicale lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti” la
compartimentul „cu scop profilactic” toţi respondenţii au menţionat vaccinarea
profilactică; 2 răspunsuri au indicat „dispensarizarea ţăranilor”; 5 răspunsuri -
„profilaxia TBC şi IST”; 2 răspunsuri - „examenul profilactic” şi doar un singur
răspuns - „promovarea modului sănătos de viaţă” .
Tabelul 26
Sondajul medicilor de familie
„12. Denumiţi activităţile medicului de familie referitoare la acordarea asistenţei medicale lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti”
a. cu scop de profilaxie:Nr.d/0
Nord 1 Nord 2 Centru 1 Centru 2 Sud 1 Sud 2
1 2 3 4 5 6 71. Vaccinarea
profilactică la 100% populaţie
Vaccinarea profilactică obligatorie
Promovarea modului sănătos de viaţă
Vaccinarea şi revaccinarea profilactică
Vaccinarea profilactică
Vaccinarea profilactică
2. Dispensarizarea anuală a ţăranilor
Dispensarizarea anuală a ţăranilor
Vaccinarea profilactică
Promovarea modului sănătos de viaţă
Examenul profilactic
Examenul profilactic
3. Lucrul profilactic cu TBC
Examinarea rongenologică
Depistarea precoce a TBC şi examinarea contacţilor
Examenul profilactic, conform Programului unic
Măsuri de profilaxie a TBC şi IST
Măsuri de profilaxie a TBC şi IST
4. Examenul profilactic
Examinarea contingendelor de risc la HIV, SIDA
5. Profilaxia TBC şi a bolilor cu
110
focar b. cu scop curativ:
„13. Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti?”1. Achitarea
costului poliţei de asigurare medicală în rate
Să fie asiguraţi 100% cu poliţe de asigurare medicală
De asigurat medicul de familie şi asistentele medicale cu echipament de lucru calitativ
Eliberarea poliţelor de asigurare tuturor ţăranilor împroprietăriţi
Asigurarea materială şi financiară a OMF
Asigurarea materială şi financiară a OMF
2. Asigurarea medicilor cu utilajul medical necesar pentru acordarea asistenţei medicale
Asigurarea medicilor cu medicamente şi utilaj medical necesar pentru acordarea asistenţei medicale
Deschiderea laboratorului clinic şi biochimic la Centrul de sănătate
Evidenţa persoanelor asigurate şi acordarea asistenţei medicale conform Programului unic
3. Să fie asiguraţi cu tratament şi
Organizarea deplasării
6. Acordarea ajutorului medical şi de urgenţă
Acordarea ajutorului medical şi de urgenţă
Stabilirea diagnosticului şi tratarea pacienţilor
Consultaţia ţăranilor împroprietăriţi
Acordarea ajutorului medical
Acordarea ajutorului medical
7. Dispensarizarea bolnavilor
Dispensarizarea bolnavilor cronici
Acordarea ajutorului medical şi de urgenţă
8. Consultaţia medicilor de profil şi examinarea medicală la in stituţiile republicane
111
medicamente necesare prin intermediul Programelor naţionale
specialiştilor (roengenologist, ginecolog, oftalmolog etc.) în OMF de cel puţin 2 ori pe an,
4. Asigurarea OMF cu o unitate de stomatolog
5. Asigurarea OMF cu ambulanţă
„14. Care în viziunea Dvs ar fi locul medicului de familie în acordarea asistenţei medicale primare lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti?”
1. Acordarea asistenţei medicale calificată primară şi de urgenţă.
Nu au răspuns
Dotat cu echipament modern rolul medicului de familie va fi acordarea asistenţei medicale primare
Asistenţa medicală primară şi de urgenţă
Nu au răspuns
Nu au răspuns
2. Lucrul profilactic de prevenţie a bolii
Notă: TBC – tuberculoză; IST - infecţiile sexual-transmisibile
La întrebarea „Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale
acordate lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti?” toţi medicii de familie au menţionat
asigurarea OMF cu utilaj modern, asigurarea materială şi financiară
112
corespunzătoare, asigurarea cu medicamente. Unul dintre medicii de familie a
menţionat despre necesitatea unui laborator clinic şi biochimic, unei ambulanţe, a
unei funcţii de stomatolog, necesitatea organizării examenului medical a ţăranilor,
cel puţin de 2 ori pe an. Totodată au fost menţionări privind necesitatea rezolvării
problemei îndestulării ţăranilor cu poliţe de asigurare medicală.
La întrebarea „Care în viziunea Dvs. ar fi locul medicului de familie în
acordarea asistenţei medicale primare lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti?” unii
medici de familie au întâmpinat dificultăţi şi nu au răspuns. Medicii de familie din
alte localităţi au menţionat necesitatea acordării asistenţei medicale primare şi
urgente şi numai unul dintre medicii de familie a menţionat activitatea profilactică
pentru prevenţia maladiilor.
Rezultatele obţinute în urma sondajului medicilor de familie din localităţile
rurale denotă insuficienţa de cunoştinţe a lor în domeniul elaborării şi
implementării măsurilor de profilaxie, îndeosebi a maladiilor neinfecţioase, a
noţiunilor de factori de risc pentru sănătate, a măsurilor de ameliorare şi fortificare
a stării de sănătate. Agravarea condiţiilor socio-economice în localităţile rurale au
condiţionat şi dificultăţi ale sistemului de asistenţă medicală în comunitate.
Remunerarea muncii sub nivel a lucrătorilor medicali, asigurarea cu echipament şi
utilaj învechit, lipsa surselor informaţionale de specialitate, refuzul specialiştilor
tineri de a activa în localităţile rurale, imposibilitatea acordării spaţiului locativ
pentru tinerii specialişti, au redus brusc calitatea serviciilor medicale acordate.
Odată cu implementarea Sistemului de asigurare medicală obligatorie din 2004 s-
au pus bazele asigurării accesului populaţiei la asistenţa medicală, însă dacă
reieşim din ponderea ţăranilor ce deţin poliţe de asigurare, se evidenţiază poziţia
lor practic în afara acestui sistem.
Astfel, calitatea asistenţei medicale în localităţile rurale supuse studiului nu
diferă esenţial de la o localitate la alta şi, deşi pare a nu fi un factor specific de
influenţă asupra procesului de evaluare a stării de sănătate a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti, totuşi considerăm, că este un factor cu impact direct asupra
procesului de formare a stării de sănătate a lor. Evident, aceste particularităţi sunt
113
caracteristice pentru majoritatea comunităţilor rurale, şi trebuie luate în considerare
la elaborarea politicilor statale şi comunitare în domeniul sănătăţii.
114
CAPITOLUL 6. EVALUAREA INTEGRALĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR GOSPODĂRIILOR ŢĂRĂNEŞTI ÎN RELAŢIE CU
FACTORII DETERMINANŢI
Determinarea şi evaluarea factorilor ce influenţează starea de sănătate a
ţăranilor are importanţă deosebită pentru Republica Moldova ca ţară agrară, or una
din obiectivele Strategiei Naţionale de dezvoltare pentru anii 2008-2017 revine
dezvoltării economiei rurale şi creşterii productivităţii în agricultură. Ponderea
înaltă a populaţiei rurale şi a suprafeţei ocupate de sectorul agrar fac ca problema
dezvoltării durabile în Moldova să capete o importanţă naţională.
Realizarea Strategiei Naţionale de dezvoltare a Republicii Moldova nu va fi
posibilă fără o societate sănătoasă. În această ordine de idei devine extrem de
importantă determinarea interrelaţiilor între fenomene şi riscurile pentru sănătate,
ceea ce este prevăzut în strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate (aprobată
prin HG RM nr.1471 din 24.XII.2007).
În studiul actual s-a analizat legătura corelativă dintre factorii
nemodificabili, factorii ambientali, ocupaţionali şi indicii de sănătate a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti. Factorii nemodificabili sunt acei care nu pot fi influenţaţi:
genetici (se transmit prin ereditate), vârstă (riscul maladiilor creşte concomitent cu
avansarea în vârstă), tipul gender (bărbaţii au un risc de îmbolnăvire la vârste mai
tinere, pe când femeile devin mai vulnerabile mai târziu).
Ceilalţi factori enumăraţi, sunt modificabili, adică pot fi influenţaţi, înlăturaţi
sau trataţi. În acest context în studiul nostru s-a pus problema de a determina
gradul de corelaţie dintre formele nozologice cronice şi sex (fig.29). La acest
capitol s-a stabilit că în funcţie de sex (tip gender) corelează direct nivelul
morbilităţii prin hepatite cronice, boala hipertensivă, boala cerebrovasculară,
grupul de boli genito-urinare, bolile organelor genitale, diabet zaharat, micoze şi
bolile alergice. În special, bărbaţii mai frecvent fac hepatite cronice (r=0,61), boli
genito-urinare (r=0,61) şi micoze (r=0,52). Femeile sunt predispuse mai frecvent
pentru a face boli ale sistemului circulator (r=0,32), inclusiv boală hipertensivă
(r=0,56), boli cerebrovasculare (r=0,61), boli ale organelor genitale (r=0,71),
115
inclusiv miom şi chist uterin (r=0,48), diabet zaharat (r=0,49), boli alergice
(r=0,34). În aşa mod, analiza corelativă a gradului de interdependenţă dintre tipul
gender şi riscul declanşării unor maladii cronice ne demonstrează predispunerea
persoanelor feminine şi masculine la unele sau altele maladii cronice.
Particularităţile organismului uman ne dă posibilitate de a presupuine că riscul de a
face una din aceste boli cronice poate creşte s-au să se micşoreze în dependenţă de
Fig.29. Indicii de corelatie ai morbidităţii cronice în funcţie de tipul gender.
profesie, factorii de producere, ambientali şi comportamentali care influenţează
asupra organismului.
Un alt factor nemodificabil care exercită impact considerabil asupra stării de
sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti este vârsta. Pentru diferite grupe de
vârstă s-au evidenţiat variaţii ale legăturii corelative cu probabilitatea declanşării
unei maladii cronice (tab. 27).
-1,00 -0,80 -0,60 -0,40 -0,20 0,00 0,20 0,40 0,60 0,80
r
Hepatite cronice
Colecistite ?i pancreatite
Gastrite cronice, b.ulceroas?
Boli cardiovasculate
Boală hipertensivă ale sistemului circulator
B.cerebrovasculare
B.genito-urinare
B.ale organelor genitale
Miom, chist uterin
Dilatarea varicoas? a venelor
Ulcer trofic a gambei
Osteohondroze, radiculite
Nevralgii
D.zaharat
Micoze
Apendicite
B.cronice ale sistemului respirator
Traume
Boli alergice
B F
116
Datele prezentate în tabel ne demonstrează elocvent că grupele de vârstă cu
un risc sporit de a suporta hepatite cronice sunt prezentate de acei de 26-30 ani
( r=0,32), 31-40 ani (r=0,42), 41-50 ani (r=0,42). Se observă că odată cu înaintarea
vârstei gradul de corelaţie directă se majorează de la 0,32 până la 0,42 ceea ce
Tabelul 27Indicii de corelatie a morbidităţii somatice în funcţie de grupele de vârstă
Nr. d/o Forma nozologică
Grupele de vârstă (ani)20-25 26-30 31-40 41-50 51-60 peste
601. Hepatite cronice -0,14 0,32 0,40 0,42 -0,25 -0,472. Colecistite şi pancreatite 0,15 -0,81 -0,25 0,40 0,34 0,143. Gastrite cronice,
B.ulceroasă 0,37 0,86 0,21 0,17 0,13 -0,534. Boli ale sistemului
circulator -0,55 -0,77 -0,35 0,53 -0,33 0,185. - boala hipertensivă 0,51 0,03 -0,64 0,10 0,69 0,186. B.cerebrovasculare 0,88 0,05 0,11 0,55 0,43 -0,677. B.genito-urinare -0,83 -0,45 -0,34 0,11 -0,40 0,488. B.ale organelor genitale 0,21 -0,20 0,06 -0,65 0,28 0,389. Miom, chist uterin 0,45 -0,23 0,56 -0,34 0,34 -0,0610. Osteocondroze,
radiculite -0,43 0,50 0,40 0,04 -0,66 -0,3411. Nevralgii 0,46 -0,03 0,86 -0,15 0,12 -0,4212. D.zaharat 0,76 -0,08 -0,28 0,51 0,66 -0,3013. Micoze -0,02 0,71 0,76 -0,35 -0,14 -0,2814. B.cronice ale sistemului
respirator 0,22 -0,39 -0,82 0,28 0,49 0,3215. Traume -0,14 0,66 0,40 0,03 -0,56 -0,5116. Boli alergice 0,14 -0,17 -0,26 0,72 -0,38 -0,55
prezintă o probabilitate de creştere a riscului de declanşare a acestor maladii.
Pentru morbiditatea prin colecistite şi pancreatite grupele de vârstă cu risc sporit
sunt de 41-50 ani (r=0,40) şi 51-60 ani (r=0,34). Pentru morbiditatea prin gastrite
cronice şi boala ulceroasă se constată o legătură corelativă directă înaltă cu grupa
de vârstă de 26-30 ani (r=0,86) şi lipseşte legătura corelativă cu celelalte grupe de
vârstă. Cercetările demonstrează că în lotul de studiu selectat de lucrători ai
117
gospodăriilor ţărăneşti morbiditatea prin gastrite cronice, care ulterior pot evolua în
boala ulceroasă se întâlneşte mai frecvent la vârsta tânără, cuprinsă între 26-30 ani.
Această particularitate poate fi cauzată de specificul activităţii în agricultură,
alimentaţia neraţională şi deseori nevariată pe de o parte şi adresarea tardivă la
medic pe de altă parte.
Pentru afecţiunile sistemului circulator se atestă o legătură corelativă directă
medie cu grupul de vârstă de 41-50 ani (r =0,53), însă pentru boala hipertensivă,
care face parte din grupul bolilor sistemului circulator se evidenţiază grupul de
vârstă cu risc sporit de 20-25 ani (r=0,51) şi 51-60 ani (r=0,69). În perioada dintre
26 şi 50 ani aceşti indici nu manifestă corelare, probabil din cauza adaptării mai
eficace a organismului la condiţiile de muncă şe de trai, fapt exprimat prin
incidenţa mai scăzută. Grupul de vârstă de 20-25 de ani reprezintă tinerii care nu
au reuşit să obţină o profesie anumită s-au să facă o facultate, dar care au rămas la
baştină să se ocupe de cotele de pământ repartizate, fiing la primele etape de
adaptare. Această trecere la o nouă organizare socială în localităţile rurale a avut
probabil un efect psihologic negativ care a şi stimulat procesul de manifestare a
bolii hipertensive în respectiva grupă de vârstă. Astfel, putem conchide că
persoanele de vârsta cuprinsă între 26-50 ani erau deja adaptate la ocupaţia
respectivă şi au manifestat o dependenţă mai mică în funcţie de acest indice.
Legătura corelativă directă strânsă dintre frecvenţa cazurilor de boală
hipertensivă şi grupul de vârstă de 51-60 ani poate fi apreciată ca o particularitate a
vârstei, legată şi de gradul de adaptare a organismului.
O legitate asemănătoare se observă şi la manifestarea gradului legăturii
corelative directe dintre frecvenţa de înregistrare a afecţiunilor cerebrovasculare şi
grupele de vârstă cu risc sporit de 20-25 ani (r=0,88), 41-50 (r=0,55), şi 51-60 ani
(r=0,43). Maladiile incluse în grupul de boli genito-urinare şi boli ale organelor
genitale corelează direct cu grupul de vârstă de peste 60 ani (r=0,48 şi 0,38).
În mod deosebit se evidenţiază la femei morbiditatea prin boli ale organelor
genitale, în special cazurile de miom şi chist uterin se manifestă prin legătură
corelativă directă mai exprimată la persoanele din grupul de vârstă de 31-40 ani
118
(r=0,56), urmate de grupul de vârstă de 20-25 ani (r=0,45) şi 51-60 ani (r= 0,34).
Existenţa legăturii corelative dintre frecvenţa de înregistrare a cazurilor de boli ale
organelor genitale la femei în grupele de vârstă de 20-25 şi 31-40 ani poate fi
influenţată de particularitatea procesului de prelucrare a pământului în gospodăriile
ţărăneşti prin implicarea femeilor la activităţile legate de ridicarea şi cărarea
greutăţilor, prelucrarea culturilor cu fertilizanţi, utilizarea pesticidelor etc.
Se constată o legătură corelativă strânsă dintre grupa de vârstă de 31-40 ani
şi frecvenţa de înregistrare a dilatării varicoase a venelor (r= 0,78), cât şi a
ulcerului trofic al gambei (r=0,73). Frecvenţa de înregistrare a cazurilor de
osteocondroză şi radiculite corelează cu grupele de vârstă de 26-30 (r=050) şi 41-
40 ani (r=0,40). Cazurile de nevralgii sunt înregistrate mai frecvent la persoanele
din grupul de vârstă de 31-40 (r=0,86) şi 20-25 ani (r=0,46). Este îngrijorător
faptul că pentru persoanele tinere de 20-25 ani s-a stabilit o dependenţă corelativă
înaltă cu morbiditatea prin diabet zaharat (r=0,76), pe când legătura dintre
morbiditatea prin această maladie şi grupele de vârstă de 41-50 (r=0,51) şi 51-60
ani (r=0,66) este mai slabă.
Dintre alte afecţiuni care afectează starea de sănătate a persoanelor tinere a
căror ocupaţie este agricultura sunt de menţionat micozele în special pentru grupa
de vârstă de 26-30 (r=0,71 şi de 31-40 (r = 0,76) ani. Bolile cronice ale sistemului
respirator prezintă o legătură corelativă medie cu grupele de vârstă de 51-60
(r=0,49) şi peste 60 ani (r=0,32). Pentru lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt
caracteristice traumele îndeosebi la persoanele tinere cuprinse între grupele de
vârstă de 26-30 ani (r=0,66) şi 31-40 ani (r = 0,40), de asemenea afecţiunile
alergice pentru persoanele din grupul de vârstă de 41-50 ani (r = 0,72).
Astfel, s-a stabilit existenţa dependenţei corelative a frecvenţei de
înregistrare a unor forme morbide în funcţie de tipul gender şi vârsta lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti. Pentru fiecare grupă de vârstă este caracteristic riscul de
suportare a anumitor forme morbide care şi determină receptivitatea organismului
la influenţa factorilor sociali, ambientali, de producere şi genetici asupra
organismului. Se evidenţiază unele particularităţi nespecifice pentru starea de
119
sănătate a populaţiei Republicii Moldova. Drept exemplu, este legătura corelativă
înaltă dintre frecvenţa de înregistrare a cazurilor de boală hipertensivă, boli
cerebrovasculare, diabet zaharat, miom şi chist uterin la femei şi grupul de vârstă
de 20-25 ani (fig.30). Odată cu înaintarea în vârstă, la 26-30 ani se asociază şi aşa
maladii ca gastritele cronice, boala ulceroasă, osteocondrozele şi radiculitele,
micozele, traumele, ulcerul trofic al gambei. Persoanele din sectorul rural,
implicate la prelucrarea pământului, ca unica sursă de existenţă şi întreţinere a
familiei, către vârsta de 31-40 ani deja sunt afectaţi de o gamă vastă de maladii
cronice aşa ca: hepatite cronice, osteocondroze şi radiculite, nevralgii, dilatarea
varicoasă a venelor, ulcer trofic al gambei, gastrita cronică, boala ulceroasă,
majorarea frecvenţei de înregistrare a cazurilor de micoze, traume şi afecţiuni acute
ale apendicelui. Pentru persoanele ajunse la vârsta de 41-50 ani se menţine la un
nivel înalt riscul pentru maladiile cronice ale tractului gastro-intestinal,
concomitent asocierea bolilor sistemului circulator, bolilor alergice, apariţia în
ascensiune a bolilor cerebrovasculare şi a diabetului zaharat. Deja la vârsta de 60
ani şi mai mult se evidenţiază acele forme nozologice la care nu s-a acordat atenţia
cuvenită în perioada de vârstă medie şi anume: bolile aparatului genito-urinar,
bolile organelor genitale, bolile cronice ale aparatului respirator. De menţionat că
practic în toate grupele de vârstă corelaţia cu formele nozologice este mai mare.
Frecvenţa de înregistrare a unei s-au altei patologii este direct dependentă de
frecvenţa examenelor medicale profilactice.
După cum se vede din fig.30 evoluţia stării de sănătate pe parcursul anilor
are particularităţi corelative importante. De regulă gradul de corelare a formelor
morbide înregistrate, sunt mult mai înalte la persoanele din lotul de studiu faţă de
cel din lotul control. Evident în acest caz, corelaţia este influenţată nu doar de
vârstă, dar şi de factorii ocupaţionali de risc a ţăranilor.
Pentru diagnosticul timpuriu al maladiilor cronice o importanţă deosebită a
au examenele medicale preventive şi periodice, care sunt absolut necesare şi pentru
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti. Această particularitate poate fi demonstrată, prin
120
A
B
0,40
-0,83
0,21
-0,41
0,56 0,65
0,78
-0,1
0,73
0,07
0,40
0,29
0,86
-0,03
0,76
0,18
0,93
0,55
0,40
-0,52
-1,00
-0,80
-0,60
-0,40
-0,20
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
r
Hepatite
cro
nic
e
Gastr
ite c
ronic
e,
b.u
lcero
asă
Mio
m, chis
t ute
rin
Dila
tare
a
varicoasă a
venelo
r
Ulc
er
trofic a
gam
bei
Oste
ohondro
ze,
radic
ulit
e
Nevra
lgii
Mic
oze
Apendic
ite
Tra
um
e
Grup de studiu
Grup control
0,37
0,33
0,510,46
0,88
0,37
0,45
0,75
0,46
0,03
0,76
0,29
0,00
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
Gastrita cronică b.ulceroasă B.cerebrovasculare Miom, chist uterin Nevralgii D.zaharat
Grup de studiu Grup control
Gastrita cronică b.ulceroasă
0,86
-0,79
0,43
-0,07
0,50
0,580,71
0,33
0,66
-0,84
-1,00
-0,80
-0,60
-0,40
-0,20
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00r
Gastrite cronice, Ulcer trofic a gambei Osteohondroze, radiculite Micoze Traume
Grup de studiu Grup control
121
C
D
0,48
0,53
0,38
-0,10
0,32
0,10
-0,10
0,00
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
r
B.genito-urinare B.ale organelor genitale B.cronice ale sistemului respirator
Grup de studiu
Grup control
E
Fig. 30. Nivelul de dependenţă dintre vârstă şi frecvenţa de înregistrare a unor forme morbide: 20-25 ani, B- 26-30 ani, C- 31-40 ani, D- 41-50 ani, E- 60 şi mai
mulţi ani
unele rezultate ale studiului nostru. Astfel, datele prezentate în figura 31 denotă
importanţa examenelor medicale periodice în depistarea colecistitelor şi
pancreatitelor (r=0,20), gastritelor, bolii ulceroase (r=0,27), bolii hipertensive
0,42
0,28
0,40
-0,41
0,53
0,71
0,55
-0,49
0,510,44
0,72
-0,38
-0,60
-0,40
-0,20
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80r
Hep
atit
e c
roni
ce
Col
eci
stite
?i
pan
cre
atite
Bol
i ale
si
stem
ul
ui
circ
ulat
orB
.ce
rebr
ova
scul
are
D.z
aha
rat
bol
i ale
rgic
e
Grup de studiu
Grup control
122
(r=0,63), bolilor cerebrovasculare ( r=0,86 ),diabetului zaharat (r=0,80), bolilor
cronice ale sistemului respirator (r=0,58). Tot odată, pentru aceste afecţiuni se
constată o dependenţă corelativă inversă în cazul ignorării examenelor medicale
-1,00
-0,80
-0,60
-0,40
-0,20
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00 rH
epa
tite
cro
nic
e
Ho
leci
stit
e şi
pa
ncr
eati
te
ga
stri
te c
ron
ice,
b.u
lcer
oa
să
Bo
li c
ard
iov
asc
ula
te
HT
A
B.c
ereb
rov
asc
ula
re
B.g
enit
o-u
rin
are
B.a
le o
rga
nel
or
gen
ita
le
Mio
m,
chis
t u
teri
n
Dil
ata
rea
va
rico
asă
a v
enel
or
Ulc
er t
rofi
c a
ga
mb
ei
ost
eoh
on
dro
ze,
rad
icu
lite
Nev
ralg
ii
D.z
ah
ara
t
Mic
oze
Ap
end
icit
e
B.c
ron
ice
ale
sis
tem
ulu
i re
spir
ato
r
Tra
um
e
bo
li a
lerg
ice
Da Nu
Fig. 31. Valorile coeficientului de corelaţie dintre frecvenţa de susţinere a examenelor medicale periodice şi depistarea patologiilor somatice (Da – au susţinut examenul medical, Nu – nu au susţinut examenul medical periodic)
periodice cu indicele de corelaţie „r” corespunzător (-0,08), (-0,29), (-0,55), (-
0,78), (-0,69), (-0,51), (-0,93). Ignorarea examenelor medicale periodice este cauza
diagnosticării tardive a afecţiunilor patologice care ulterior rezultă cu cronicizarea
procesului pentru aşa forme nozologice ca: hepatitele cronice (r=0,17), bolile
organelor genito-urinare (r=0,46), bolile organelor genitale la femei, în special
miom şi chist uterin ( r=0,28), dilatarea varicoasă a venelor (r=0,68), ulcerul trofic
al gambei (r=0,72), osteocondrozele, radiculitele (r=0,21), nevralgiile (r=0,23),
123
micozele (r=0,53). Nu există legătură corelativă între susţinerea examenelor
medicale periodice şi frecvenţa de înregistrare a traumelor (r= -0,01 şi -0,11).
La evaluarea gradului de legătură corelativă dintre vechimea în muncă şi
frecvenţa de înregistrare a afecţiunilor patologice s-a luat în considerare doar
perioada de activitate la prelucrarea individuală a pământului după repartizarea lui
în proprietate privată.
Rezultatele studiului demonstrează că expunerea profesională a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti la diferite noxe şi riscuri legate de particularităţile activităţii
în agricultură lasă amprentele sale asupra stării de sănătate. Datele prezentate în
tab.28 denotă despre legătura corelativă directă dintre vechimea în muncă de până
la 5 ani şi frecvenţa de înregistrare a colecistitelor şi pancreatitelor (r=0,76), bolilor
sistemului circulator (r=0,80), bolilor genito-urinare (r=0,49). Vechimea în muncă
cuprinsă între 6 şi 10 ani corelează direct cu morbiditatea prin colecistite şi
pancreatite (r=0,75), boli ale sistemului circulator (r=0,47), boli genito-urinare
(r=0,36), boli ale organelor genitale total (r=0,57), boli ale organelor genitale la
femei (miom, chist uterin)(r=0,55), boli cronice ale sistemului respirator (r=0,31).
La persoanele cu o vechime în muncă mai mare de 10 ani mai frecvent au fost
înregistrate aşa afecţiuni ca gastritele cronice, boala ulceroasă (r=0,87), ulcerul
trofic al gambei (r=0,43), osteocondrozele, radiculitele (r=0,56), micozele (r=0,69),
Tabelul 28 Indicii de corelaţie dintre vechimea în muncă şi unele afecţiuni patologice
Forma nozologicăVechimea în muncă
< 5 ani 6-10 ani > 10 aniHepatite cronice 0,20 -0,51 0,29Colecistite şi pancreatite 0,76 0,75 -0,86Gastrite cronice, b.ulceroasă -0,38 -0,94 0,87Boli ale sistelului circulator 0,80 0,47 -0,81Boală hipertensivă 0,17 0,01 -0,05B.cerebrovasculare -0,16 -0,26 0,20B.genito-urinare 0,70 0,36 -0,60Miom, chist uterin -0,15 0,55 -0,17Dilatarea varicoasă a venelor -0,44 0,12 0,25
124
Dilatarea varicoasă cu ulceraţie -0,49 -0,07 0,43Osteocondroze, radiculite -0,35 -0,68 0,56Nevralgii -0,32 0,22 0,09Micoze -0,40 -0,50 0,69B.cronice ale sistemului respirator 0,49 0,31 -0,47Traume -0,69 -0,86 0,79
traumele (r=0,79). Observăm că unele maladii manifestă o corelaţie mai mare cu
vechimea în muncă de pâna la 5 ani. Probabil aceasta este o reacţie negativă a
organismului cauzată de adaptarea insuficientă al lui la condiţiile ocupaţionale.
Dacă se va face o paralelă dintre formele nozologice pentru care s-a stabilit
existenţa legăturii corelative directe cu grupa de vârstă şi vechimea în muncă,
atunci vom observa unele discordanţe (tab. 29). Lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
cu vechimea de muncă de până la 10 ani nu prezintă o totalitate uniformă din punct
de vedere a grupelor de vârstă ceea ce a şi determinat prezenţa legăturii corelative
între persoanele cu o vechime în muncă de până la 10 ani şi morbiditatea cu
gastrite, colecistite, anume pentru grupa de vârstă de 20-30 ani, miom, chist uterin
- pentru grupa de vârstă de 31-40 ani, colecistită, pancreatită - pentru grupa de
vârstă de 41-50 ani, bolile organelor genitale, bolile aparatului genito-urinar, bolile
cronice ale aparatului respirator - pentru grupa de vârstă de 60 ani şi mai mult.
Tabelul 29
Legătura corelativă directă dintre unele forme nozologice şi vechimea în muncă,
vârsta persoanei
Nr. d/o
Grupa de vârstă (ani)
Vechimea în muncăpână la 10 ani mai mult de 10 ani
1 20-30 Gastrite, colecistite ***2 31-40 Miom, chist uterin Osteocondroza, radiculita,
Micoze,Ulcer trofic al gambei,Traume
3 41-50 colecistite, pancreatite ***4 60 şi mai Bolile aparatului genito-urinar,
125
mult Bolile organelor genitale,Bolile cronice ale aparatului respirator
***
: *** - legătura lipseşte
Pentru persoanele cu vechimea în muncă mai mare de 10 ani se constată
prezenţa legăturilor corelative cu afecţiunile prin osteocondroze, radiculite,
micoze, ulcer trofic al gambei, traume, în caz dacă grupa de vârstă este de 31-40
ani.
În baza datelor obţinute ca rezultat al evaluării statistice a interrelaţiilor
dintre factorii ce pot influenţa sănătatea, aşa ca vârsta, vechimea în muncă şi
indicii de morbiditate, putem concluziona că expunerea profesională a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti la diferite noxe se soldează cu pericolul de a face o
afecţiune partenentă la grupul de boli ale sistemului osteo-articular, ale muşchilor
şi ţesutului conjunctiv (osteocondroza, radiculita), o micoză, un ulcer trofic al
gambei sau o traumă. Celelalte maladii somatice cu un grad de corelaţie mediu şi
înalt, cu numărul de persoane ce au o vechime în muncă de până la 10 ani,
reprezintă rezultatul acţiunii unui complex de factori combinaţi cum ar fi
comportamentul, alimentaţia, condiţiile de trai, factorii ambientali, maladiile
suportate anterior etc.
Susţinerea examenelor medicale periodice a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti ar fi o soluţie în depistarea precoce a devierilor fiziologice în funcţiile
sistemelor vitale ale organismului şi a diverselor patologii, însă adresarea tardivă a
lor după asistenţă medicală este inclusiv influenţată de mai mulţi factori şi de
prezenţa poliţei de asigurare medicală obligatorie. Cu poliţe de asigurare medicală
gratuită sunt asigurate doar persoanele de vârsta pensionară. Tinerii din localităţile
rurale care au rămas să prelucreze pământul nu-şi pot permite procurarea poliţei de
asigurare medicală pentru toată familia. Nu există o legătură corelativă dintre
asigurarea cu poliţe medicale a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti şi ponderea
pensionarilor, ceea ce denotă despre lipsa acoperirii cu asistenţă medicală a
ţăranilor de vârstă medie, majoritatea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti au o
126
vechime în muncă de 5-10 ani. Evaluarea legăturii corelative dintre aspectele de
susţinere a examenelor medicale periodice şi prezenţa poliţei de asigurare medicală
obligatorie denotă o legătură corelativă directă medie dintre numărul de persoane
ce nu au susţinut examenul medical periodic şi nu au poliţe de asigurare medicală
obligatorie (r=0,42) şi tot odată o legătură corelativă indirectă cu persoanele care
au susţinut examenul medical periodic, dar nu au poliţe de asigurare medicală
obligatorie ( r = - 0,35) ( fig.32).
În studiul nostru nu s-au evidenţiat legături corelative dintre persoanele care
-0,400
-0,300
-0,200
-0,100
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
r
da/da da/nu nu/da nu/nu
Fig. 32. Indicii de corelaţie dintre susţinerea examenelor medicale şi existenţa poliţei de asigurare medicală obligatorie:
da/da – au susţinut examenul medical şi au poliţă de asigurare medicală obligatorie
da/nu – au susţinut examenul medical dar nu au poliţă de asigurare medicală nu/da – nu au susţinut examenul medical şi au poliţă de asigurare medicală
nu/nu – nu au susţinut examenul medical şi nu au poliţă de asigurare medicală
au susţinut examenul medical şi persoanele care deţin poliţe de asigurare medicală
obligatorie şi persoanele care nu au susţinut examenul medical cu persoanele ce
deţin poliţe de asigurare medicală obligatorie. Lipsa adresărilor la medicul de
familie a rezidenţilor localităţilor rurale deţinătoare de poliţe de asigurare medicală
obligatorie poate fi influenţată pe de o parte de accesul limitat la serviciile
127
medicale, nivelul jos de educaţie pentru sănătate a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti şi accesul lor la informaţia ce ţine de educaţia pentru sănătate.
Particularităţile fluxului tehnologic la prelucrarea culturilor agricole pe
terenurile private prezintă un complex de factori ocupaţionali specifici ce
contribuie direct, de rând cu alţi factori, la determinarea stării de sănătate a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti.
În aşa mod, în capitolele precedente, s-au evidenţiat şi s-au evaluat factorii
mediului ocupaţional caracteristici genului de activitate practicat de către lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti şi condiţiile mediului de trai pentru toate localităţile
studiate. Prin evaluarea gradului de corelare dintre factorii de risc şi unele stări
morbide ale organismului s-a cuantificat gradul de legătură dintre expoziţia
organismului la factorii de risc şi efectul produs asupra stării de sănătate. Aceste
evaluări a dependenţei stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti de
influenţa mediului înconjurător şi ocupaţional nu ar fi complete fără determinarea
gradului de risc pentru aceste contingente de a face o boală.
Detectarea riscului, ca şi a morbidităţii prezintă o semnificaţie
epidemiologică importantă din punct de vedere a aprecierii probabilităţii unui
individ sau a unei populaţii supuşi unor factori de risc, de a face o boală la
expunerea lor influenţei acestor factori. Noţiunea de factor de risc include acei
factori ai mediului, influenţa cărora asupra organismului cu probabilitate poate
contribui la apariţia unei anumite afecţiuni şi care, atunci când sunt înlăturaţi, nu
mai duc la apariţia bolii respective. Rezultatele calculului riscului pentru lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti de a face o boală sunt prezentate în figura 33. Deşi s-a
calculat riscul pentru persoanele care sunt încadrate la prelucrarea terenului arabil
de a face boli ale sistemului circulator, în totalitate important este că pentru
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti riscul de a face o boala hipertensivă este egal cu
3,3. Concomitent ei sunt expuşi riscului de a face o boală din grupul bolilor
sistemului digestiv (RR = 1,9), aparatului osteo-articular (RR = 2,3), boli cronice
ale aparatului respirator (RR = 1,7) şi traume (RR = 1,1). Este necesar de luat în
considerare faptul, că organismul omului este expus permanent la diferiţi factori de
128
risc atât exogeni cât şi endogeni. Răspunsul organismului la aceşti factori în mare
măsură depinde si de caracteristicile nemodificabile, aşa ca ereditatea, tipul gender,
vârsta. Deoarece grupele studiate şi lotul de referinţă selectat au fost omogene din
punct de vedere a repartizării conform grupelor de vârstă, iar probabilitatea
influienţei factorului ereditar asupra rezultatelor obţinute a fost egală pentru
ambele grupe, s-a decis de a calcula riscul pentru lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
de a face o boală din punct de vedere a repartizării după tipul gender.
3,3
1,9
2,3
0,4
1,7
1,1
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
B.hi
perte
nsiv
a
B.ap
arat.
dige
stiv
B.ap
arat.
osteo
-ar
ticul
ar
B.ap
arat.
circu
lator
B.cr
onice
ale
apar
at.re
spira
tor
Trau
me
RR
Fig. 33. Nivelul de risc pentru LGŢ de a face o boală
S-a constatat, că valoarea riscului de a face o boală pentru lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti expuşi la factorii ocupaţionali şi de trai într-adevăr diferă în
dependenţă de tipul gender (fig.34). Astfel, riscul de a face o boală hipertensivă
este mai mare la femei decât la bărbaţi de 1,5 ori, respectiv la bărbaţi RR = 1,3.
Femeile sunt expuse riscului de a face o traumă cu RR = 1,1, pe când pentru
bărbaţi acest risc este egal indiferent de ocupaţie cu 1,0. Femeile sunt expuse
129
Limita nivelului de risc
riscului de a face o boală din grupa bolilor aparatului digestiv cu RR = 1,1, pentru
bărbaţi acesta constituie 0,6. Pentru bărbaţi prezintă un risc mai mare de a face o
boală din grupul bolilor aparatului osteo-articular şi cronice ale aparatului
respirator comparativ cu femeile şi valoarea riscului constituie pentru bărbaţi
corespunzător 1,9 şi 1,3, iar pentru femei respectiv 1,4 şi 1,1.
1,3
1,5
0,6
1,1
1,9
1,4 1,3
1,11,0
1,1
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
1,4
1,6
1,8
2,0RR
B.hipertensiva B.aparat.digestiv B.aparat.osteo-articular
B.cronice aleaparat.respirator
Traume
B F
Fig. 34. Riscul lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti de a face o boală în funcţie de sex: B – bărbaţi, F- femei
Paralel cu RR s-a determinat RAR. Datele obţinute demonstrează că cota
riscului atribuabil rezidual diferă de la o maladie la alta (fig.35) şi constituie în
cazul bolii hipertensive 97%, bolilor aparatului digestiv 47,1%, bolilor aparatului
osteo-articular 56,2%, bolilor cronice ale aparatului respirator 40,7% şi în cazul
traumelor 6,0%.
Aşa dar, lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt expuşi unor factori de risc
130
Limita nivelului de risc
97,0%
47,1%56,2%
40,7%
6,0%
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
B.hipertensiva B.aparat.digestiv B.aparat.osteo-articular
B.cronice aleaparat.respirator
Traume
%
Fig. 35. Cota RAR la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
ocupaţionali şi de trai specifici activităţilor sale, care la rândul lor determină riscul
sporit pentru declanşarea anumitor forme morbide. Valoarea riscului depinde de
tipul gender şi în majoritatea cazurilor este mai exprimat la femei, în deosebi,
pentru boala hipertensivă, bolile aparatului digestiv, traume. Riscul de a face o
maladie din grupul bolilor aparatului osteo-articular şi bolilor cronice ale
aparatului respirator este mai exprimat la bărbaţi comparativ cu femeile. Cota
factorilor exogeni responsabili de declanşarea stărilor morbide ale organismului
este destul de înaltă, în special pentru boala hipertensivă, bolile aparatului
digestiv, osteo-articular şi bolile cronice ale aparatului respirator.
131
Capitolul 7. Măsurile de promovare a sănătăţii şi de profilaxie a maladiilor
pentru lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
7.1. Noţiune şi principii de promovare a sănătăţii
Promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor este doar la început de cale în
ţară şi cu atât mai mult în sate [Chicu V. şi coaut, 2006]. La acest compartiment
este necesară consolidarea tuturor partenerilor: administraţia publică locală,
medicina primară, şcoala, agenţii economici, populaţia [Opopol N, 2006; Petrescu
C., 2006].
Promovarea sănătăţii este o abordare axată pe populaţie care vizează
îmbunătăţirea sănătăţii şi sporirea longevităţii. Spre deosebire de medicina
curativă, acest element cercetează căile prin care unele comunităţi obţin un grad
înalt de bunăstare, încearcă să analizeze motivul acestui fapt şi promovează
aspectele modului sănătos de viaţă. Promovarea sănătăţii se realizează prin
educaţia populaţiei, aplicarea metodelor de marketing social, promovarea
autosprijinului şi sprijinului reciproc prin abordări bazate pe comunitate precum
mobilizarea comunităţii şi promovarea politicilor de sănătate publică. Scopul
general este de a descoperi care sunt factorii determinanţi ai sănătăţii populaţii ce
asigură ca comunităţile să prioritizeze alegerile sănătoase la orice nivel, de la
individ la instituţie guvernamentală, orientate spre conceptul de „alegere
sănătoasă-alegere uşoară”.
În documentele legislative precum şi în programele de studii preuniversitare,
universitare şi postuniversitare promovarea sănătăţii include în sine şi educaţia
pentru sănătate.
Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate prezintă o ştiinţă şi artă
relativ nouă despre viaţă sănătoasă şi respectarea comportamentului igienic. Ea
se ocupă cu studierea comportamentului igienico-sanitar al populaţiei în
interacţiunea ei cu mediul de existenţă. Istoria medicinii este dominată de 2 opţiuni
absolut contrare: promovarea sănătăţii şi vindecarea maladiei. Prima opţiune este de
132
fapt medicina omului sănătos sau sanologia. Aici este oportun să menţionăm că
termenul „medicina omului sănătos” îi aparţine lui Paul Delore, întrodus în 1944 în
lucrarea sa „Întroducere în medicina omului sănătos şi medicina omului bolnav”
Deci, promovarea sănătăţii intră în opoziţie cu medicina omului bolnav, care a
dominat gândirea şi practica medicală multe secole. P.Delore cerea „să studiem
omul real, viu, complet, începând prin a lua în considerare pe cel
sănătos”.Promovarea sănătăţii este o parte componentă a sănătăţii publice fiind
un proces de creare a posibilităţilor pentru populaţie de a îmbunătăţi sănătatea sa
şi a fortifica controlul asupra ei (OMS, 1986). În revista americană (American
Journal of Health Promotion), în 1989, a fost publicată următoarea definiţie:
Promovarea sănătăţii este ştiinţa şi arta de a ajuta populaţia să-şi schimbe stilul
de viaţă pentru a-şi asigura o stare optimă de sănătate.
Prevenţia este de mai multe tipuri (tabelul 32).
Tabelul 32
Modurile de prevenţie şi activităţile principale în raport cu starea sănătăţii (V.Chicu şi coaut.,
2006)
Starea sănătăţii Modurile de prevenţie Activităţile principale
Populaţia sănătoasă
Promovarea sănătăţii
Propagarea modificărilor sănătoase ale condiţiilor de existenţă, a stilului de viaţă, comportamentului, alimentaţiei şi mediului, care reduc riscurile individuale şi crează un mediu ambiant sănătos.
Prevenţie primară Prevenirea specifică a apariţiei bolii.
Boală lentăPrevenţie secundară
Screening-ul (în mediul populaţiei) sau depistarea precoce a cazurilor şi administrarea promptă a unui tratament eficace pentru a stopa dezvoltarea, a scurta durata sau a evita complicaţiile oricărui proces patologic.
Boală cu manifestări clinice
Prevenţie terţiară
Prevenirea agravării stării sănătăţii în urma sechelelor bolii; recuperarea şi menţinerea funcţiei optime odată ce boala s-a instalat (recuperarea funcţională).
133
Promovarea sănătăţii este „procesul de împuternicire a populaţiei de a deţine
controlul asupra sănătăţii proprii şi de a o îmbunătăţi”. Pentru obţinerea bunăstării
fizice, mintale şi sociale complete un individ sau un grup de lucrători ai
gospodăriilor ţărăneşti trebuie să fie apţi de a identifica şi realiza aspiraţiile,
satisface necesităţile şi adapta sau a se adapta la mediul înconjurător, inclusiv la
mediul ocupaţional. În consecinţă, sănătatea este percepută ca resursă a vieţii
cotidiene şi nu ca obiectiv al acesteia. Sănătatea este un concept pozitiv ce
evidenţiază resursele sociale şi individuale, precum şi capacităţile fizice. În
consecinţă, promovarea sănătăţii nu este doar responsabilitatea sistemului sănătăţii,
ci a tuturor ea depăşind limitele abordării modului sănătos de viaţă până la
asigurarea bunăstării. Această abordare, reieşind din actul fundamental al
promovării sănătăţii, Carta Ottawa pentru Promovarea Sănătăţii (1986), include
activităţi şi programe de promovare a sănătăţii la 5 nivele diferite, începând de la
abordarea individuală de împuternicire a individului prin educaţie pentru sănătate
şi instruire până la abordarea politică şi abordarea mediului axându-se pe condiţiile
organizaţionale şi de mediu.
Carta Ottawa, act ce stă la baza istoriei promovării sănătăţii, descrie cinci
domenii esenţiale de activitate, importante pentru toată populaţia, dar şi pentru
lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
Consolidarea competenţelor personale;
Crearea mediului de sprijin;
Consolidarea acţiunilor la nivel de comunitate;
Reorientarea serviciilor de sănătate;
Crearea politicilor publice „sănătoase”.
Aceste domenii corespund diferitor nivele de acţiuni de promovare a sănătăţii,
esenţiale pentru toate activităţile pentru sănătatea lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti. Ele conţin diverse activităţi.
Consolidarea competenţelor personale include:
Încurajarea şi sprijinul educaţiei pentru sănătatea grupurilor sau indivizilor;
134
Asigurarea informaţiei despre sănătate (de ex. prin asigurarea informaţiei
privind autoexaminarea sânilor pentru facilitatea depistării cancerului mamar sau
metodele de respectare a regimului de muncă şi odihnă sau metodele de relaxare);
Consolidarea comunicării în sănătate prin intermediul consultaţiei
individuale sau metodelor de activitate în grup.
Crearea mediului de sprijin prevede:
Sprijinul comunităţilor sănătoase, asigurarea locurilor de muncă sănătoase
prin crearea condiţiilor ocupaţionale şi de trai, sociale şi economice favorabile unui
mod sănătos de viaţă al lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti sau altor grupuri de
populaţie;
Aspecte de siguranţă a mediului ocupaţional, precum excluderea influenţei
nocive a poluării aerului din zona de muncă asupra sănătăţii (estimarea impactului
asupra sănătăţii) sau de ex.. obţinerea efectelor pozitive a schimbărilor survenite în
cadrul comunităţii.
Consolidarea acţiunilor la nivel de comunitate:
Sprijinul promovării sănătăţii în comunitate,
Asigurarea informaţiei şi serviciilor necesare pentru lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti;
Sprijinul ONG-urilor şi altor organizaţii ce au tangenţă cu problemele de
sănătate, în special de promovare a sănătăţii;
Integrarea activităţilor tuturor partenerilor relevanţi la nivel de comunitate
în soluţionarea problemelor de sănătate.
Reorientarea serviciilor de sănătate:
Sprijinul dezvoltării sectorului de sănătate de la orientarea curativă spre o
orientare preventivă şi de promovare a sănătăţii;
Colaborarea şi sprijinul colaborării cu structurile existente şi cele noi din
cadrul asistenţei medicale primare;
Introducerea şi sprijinirea noilor abordări de promovare a sănătăţii şi
profilaxie a maladiilor.
Crearea politicilor publice „sănătoase”:
135
Sprijinul şi crearea politicilor publice „sănătoase” (de ex. adoptarea noilor
reglementări pentru probleme specifice precum utilizarea pesticidelor).
Variind de la consolidarea competenţelor personale pentru indivizi şi grupuri
din gospodăriile ţărăneşti, spre crearea condiţiilor sănătoase de mediu ocupaţional
(de ex. evitarea poluării, calităţii necorespunzătoare a aerului zonei de muncă,
iradierii sau altor calamităţi ambientale), sprijinul acţiunilor la nivel de comunitate
şi mobilizarea socială în comunitate precum sprijinul grupurilor de voluntariat şi
grupurilor profesionale care promovează sănătatea la nivel de comunitate (de ex.
ONG-uri sau grupurile de autoajutor), acest şir de sarcini axate pe promovarea
sănătăţii şi profilaxia maladiilor prezintă o nouă provocare pentru specialiştii
medicali din domeniu. În consecinţă, activitatea cotidiană a acestora trebuie
orientată spre abordarea tuturor aspectelor vieţii cotidiene. În general, asigurarea
sănătăţii constituie îmbunătăţirea stării de sănătate în rândul lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti, crearea mediilor de sprijin şi consolidarea acţiunilor la
nivel de comunitate. Abordarea generală presupune reorientarea serviciilor de
sănătate de la orientarea curativă la o orientare axată spre promovarea sănătăţii şi
profilaxia maladiilor ce vizează menţinerea sănătăţii lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti. O astfel de abordare a promovării sănătăţii şi profilaxiei maladiilor poate
fi prezentată schematic (fig. 36).
136
Fig. 36. Abordarea multidimensională a promovării sănătăţii şi profilaxiei
maladiilor
Abordarea multidimensională presupune diverse nivele de activitate în
promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor variind de la activităţile axate pe
individ aparte sau grupuri de indivizi din gospodăriile ţărăneşti, precum
prezentarea informaţiei despre sănătate, educaţia pentru sănătate, consilierea şi
consolidarea competenţelor persoanelor respective, la activităţi de promovare a
sănătăţii la nivel de comunitate.
Pentru a face dintr-o alegere sănătoasă o alegere uşoară este necesar de a crea
un mediu de sprijin şi încurajare în toate domeniile pentru a facilita îmbunătăţirea
şi menţinerea stării bune de sănătate.
7.2. Particularităţi ale profilaxiei maladiilor
Profilaxia maladiilor cuprinde nu numai măsurile axate pe prevenirea
apariţiei maladiei, precum reducerea factorilor de risc şi vaccinarea, dar şi măsurile
care vizează stoparea progresării maladiei şi reducerea consecinţelor acesteia,
stoparea cronicizării maladiei. Acestea, uneori sunt cunoscute sub termenii de
Societate
Mediu
Comunitate
Grup
Individ
137
profilaxie primară şi secundară. În general, profilaxia maladiilor este axată pe
evitarea şi prevenirea unor maladii specifice. Spre deosebire de promovarea
sănătăţii care este axată pe asigurarea condiţiilor de menţinere a sănătăţii,
profilaxia maladiilor (secundară şi terţiară) are ca punct de referinţă maladia. În
consecinţă, profilaxia maladiilor la aceste etape vizează mai mult prestarea
serviciilor pentru populaţie decât acordarea posibilităţii populaţiei de a deţine
controlul asupra sănătăţii proprii.
Scopul final al cercetării ştiinţifice în igiena muncii lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti constă în elaborarea măsurilor profilactice care reglementează activităţile
în agricultură inclusiv a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti după cum prevăd unele
documente la nivel european. Aceste măsuri fiind foarte necesare s-au elaborat
parţial în Republica Moldova în anii 1970-80. Majoritatea din ele, fiind autohtone
sau referit nu doar la măsurile generale pentru agricultori, dar şi la măsuri destinate
pentru diverse ramuri ale agriculturii: tutunărit, viticultură, pomicultură,
legumicultură etc. De regulă, aceste măsuri au fost grupate în măsuri
organizatorice, legislative, administrative, tehnologice, sanitaro-tehnice, medicale,
(igienice şi curative) etc.
Mai noi sunt de exemplu, cercetările igienice în ramura culturii tutunului
care s-au finisat cu elaborarea şi editarea recomandărilor metodice privind asanarea
condiţiilor de muncă şi profilaxia morbidităţii femeilor angajate în tutunărit
[Iachim V. şi coaut., 2003]. Ele conţin astfel de măsuri igienice ca supravegherea
igienică preventivă şi curentă a terenului pentru răsadniţe, sere, câmpurile de
cultivare a tutunului, a complexelor de uscare şi de prelucrare postrecoltară a
frunzelor cu evaluarea mediului ocupaţional prin folosirea metodelor moderne
instrumentale şi de laborator.
Regulamentul despre protecţia angajaţilor de boli şi traumatisme, dependente
de mediul ocupaţional, care constituie o prerogativă a Organizaţiei Internaţionale a
Muncii ocupă un loc primordial în activitatea acesteia, începând cu anul 1919,
când la Conferinţa Internaţională a muncii din acel an au fost adoptate trei din şase
recomandări privind problemele de securitate şi igienă a muncii.
138
Mai târziu, la conferinţele internaţionale ale muncii din 1921 şi 1927 au fost
discutate numeroase chestiuni privitor la munca din agricultură, asociaţiile
lucrătorilor agricoli, vârsta minimă admisă a copiilor pentru munca în câmp,
protecţia contra bolilor şi la problemele de asigurare care au şi fost recomandate
pentru a fi înscrise în legislaţia ţărilor membre, deoarece până atunci legile
privitoare la munca din agricultură nu prevedeau nici o protecţie pentru minorul
sau femeia care ar fi găsit de lucru în acest sector, nici interdicţii pentru anumite
genuri de munci, nici limite inferioare de vârstă sub care munca în agricultură să
fie interzisă [Scurtu I. şi coaut., 2002].
La acest capitol trebuie luate în considerare recomandările Convenţiei
Organizaţiei Internaţionale a Muncii 155/1981 privind securitatea şi sănătatea
lucrătorilor şi mediul de muncă (Geneva, 1981), Convenţiei nr. 182 a Organizaţiei
Internaţionale a Muncii (Geneva 1999), Directivei 89/39/CEE a Consiliului
Comunităţii Europene pentru promovarea îmbunătăţirii sănătăţii lucrătorilor la
locul de muncă (Geneva, 1989), Convenţiilor C183 „Maternity Protection
Conention” (Geneva, 2000) şi C184 „Safety and Health in Agriculture
Convention” (Geneva 2001).
Pe parcursul timpului persistă acordarea unei anumite atenţii problemei de
prevenţie medicală. În acest context Popescu G.şi coaut. (2002) menţionează, că
prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale în agricultură a început să
devină o preocupare importantă a savanţilor. În special, problema identificării,
evaluării, comunicării şi gestionării riscurilor pentru securitate şi sănătate,
stabilirea unui set de indicatori psihologici definitorii pentru percepţia individuală
sau colectivă a riscurilor şi pentru comunicare şi gestionarea lor pare a domina tot
mai mult preocupările recente ale specialiştilor în domeniul medicinii muncii.
Activităţile profilactice prevăd şi un proces de modernizare a sectorului agricol
prestat de fermieri în ţările Uniunii Europene, care manifestă unele aspiraţii
comune privind condiţiile de muncă educaţie şi sănătate publică şi, nu în ultimul
rând, consumul de bunuri şi servicii.
139
La noi în ţară un rol important în realizarea măsurilor profilactice îi aparţine
programului naţional “Satul Moldovenesc” (2005-2015), în care se constată cu
certitudine, că jumătate din sistemele agricole din ţară se află în proprietatea
micilor fermieri independenţi, care în majoritatea cazurilor nu utilizează tehnologii
moderne avansate la cultivarea plantelor agricole.
Începând cu anul 2001, un interes oficial major în cadrul UE se acordă
domeniului calităţii vieţii. Mai exact, prin Fundaţia Europeană pentru
Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (European Fundation for the
Improvement of the Life and Working Conditions) s-a lansat un program pentru
anii 2001-2004, de cercetare şi monitorizare a calităţii vieţii. Programul a fost
bazat pe cercetările ce includeau date despre structura forţei de muncă, natura
muncii, factorii fizici şi psihosocilai ai muncii, organizarea şi timpul de muncă,
informarea şi consultarea salariaţilor.
Mediul de muncă trebuie să fie sănătos şi sigur, în măsura posibilităţilor,
pentru toate părţile implicate, pentru a fi prevenită transmiterea diferitor boli în
conformitate cu prevederile Convenţiei nr. 155/1981 privind securitatea şi
sănătatea lucrătorilor şi mediul de muncă, precum şi modificările operate prin
Recomandarea nr. 164 din 1981 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind
securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi mediul de muncă. Un mediu de lucru sănătos
favorizează păstrarea unei sănătăţi fizice şi psihice optime în legătura cu munca şi
permite adaptarea capacităţilor lucrătorilor la sarcinile de lucru, avându-se în
vedere starea lor de sănătate fizică şi psihică.
Bradley K. Rein (2002), pentru protecţia contra zgomotului, propune folosirea
antifoanelor, iar în cazul lucrului cu pesticidele – combinizoane, pestelci din
cauciuc, respiratoare, mănuşi şi încălţăminte din cauciuc. Autorul menţionează, că
pestelcile, mănuşile şi încălţămintea trebuie spălate zilnic cu apă şi săpun, pentru a
înlătura resturile de pesticide, ele să fie uscate şi în interior. Hainele, cu care s-a
lucrat cu pesticide, trebuie zilnic spălate separat de alte haine.
Măsuri profilactice se elaborează în mai multe ţări, de exemplu, pentru
garanţia sănătăţii persoanelor din Federaţia Rusă ocupate în agricultura colectivă
140
sunt promovate principiile de respectare a normelor igienice. În SUA, Comitetul
Naţional pentru prevenirea traumatismului copiilor în agricultură a elaborat
recomandări pentru cercetări ştiinţifice, educaţie, politici şi evaluări în scopul
micşorării traumatismului la copiii în vârstă de până la 18 ani. La necisitatea
protecţiei copiilor şi femeilor implicate în agricultură se referă şi autorii români -
Scurtu I. şi coaut. (2002).
Deci, până la perioada actuală au fost efectuate investigaţii ştiinţifice
importante referitoare la problemele medicinii muncii în colectivele agricole
organizate (colhozuri, sovhozuri), nu numai generale dar şi specifice pentru diferite
domenii. A fost studiată morbiditatea agricultorilor, condiţiile lor de muncă, au fost
evidenţiaţi şi evaluaţi factorii de risc, s-au elaborat măsuri profilactice.
Însă aceste studii nu s-au referit la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti cu
caracteristicile lor igienice specifice. Nu s-a studiat adresabilitatea lor după
asistenţa medicală, morbiditatea generală şi cu incapacitatea temporară de muncă
a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (fermieri) etc. Practic nu s-au studiat formele
noi de muncă, căt şi asistenţa medicală primară şi specializată a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti, nu este elaborat algoritmul activităţilor specialiştilor în
medicina preventiva şi medicina primară.
Toate acestea pun noi sarcini în faţa cercetătorilor şi argumentează necesitatea
unui studiu special în domeniul medicinii muncii lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti, care ar permite elaborarea complexului de măsuri pentru profilaxia
maladiilor şi fortificarea sănătăţii acestei categorii de populaţie.
Pentru realizarea celor mai importante aspecte ale promovării sănătăţii şi
profilaxiei maladiilor în agricultura privată sunt necesare măsuri ce se vor axa pe
următoarele obiective: conştientizarea factorilor de decizie (structurilor statale,
organelor administraţiei publice locale, agenţilor economici, liderilor asociaţiilor
agricole) în elaborarea şi implementarea politicilor pentru promovarea mediului
favorabil de muncă şi sănătăţii persoanelor din sectorul rural, inclusiv a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti; dezvoltarea infrastructurii – ansamblului de elemente care
alcătuiesc baza tehnico-materială a comunităţii, întreprinderilor, şcolilor,
141
grădiniţelor, drumurilor, centrelor de cultură; participarea factorilor de decizie la
monitorizarea condiţiilor ocupaţionale ale agricultorilor şi elaborarea măsurilor de
modificare (ameliorare) a factorilor de mediu; activităţile personalului medical
pentru dezvoltarea deprinderilor sănătoase de comportament şi activitate
profesională a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti; activităţile personalului medical
pentru monitorizarea sănătăţii ţăranilor şi calităţii mediului ocupaţional;
participarea comunităţii şi tuturor indivizilor la ameliorarea condiţiilor de muncă.
Astfel, la nivel raional şi local rural priorităţile principale pentru promovarea
sănătăţii în acest domeniu constau în ridicarea responsabilităţii sociale – pentru
sănătate, sporirea investiţiilor pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii,
dezvoltarea colaborării partenerilor în această direcţie, fortificarea capacităţii
comunităţii şi împuternicirea individului, crearea unei infrastructuri
corespunzătoare.
Măsurile profilactice care trebuie luate în considerare şi promovate în
gospodăriile ţărăneşti de către toţi factorii de decizie se divid în 2 grupe: generale
şi speciale.
7.3. Măsurile profilactice generale
Măsurile profilactice generale includ:
- asigurarea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti cu încăperi sanitare şi sociale
în condiţiile de câmp, la sere, la răsadniţe, la fermele de vite şi avicole, etc., în
scopul creări condiţilor pentru protecţia ţăranilor în caz de ploi, ninsori, vânturi,
soare, pentru a lua masa în timpul întreruperilor, a se odihni, a se încălzi iarna, a-şi
prepara şi a bea un ceai etc., aceste încăperi în unele cazuri pot fi mobile;
- pentru efectuarea lucrărilor la distanţe mari de la sat ţăranii trebuie asiguraţi
cu transport, iar dacă distanţa este prea mare şi este necesar a efectua lucrări până
seara târziu, pentru o perioadă îndelungată, este necesar a avea încăperi de câmp
aprovizionate cu toate cele necesare, inclusiv cu sursă de apă potabilă, duş, cantină,
dormitoare;
- la lucrările grele cu cheltuieli de energie mai mari de 4,5 kcal/min. nu se
admit femeile gravide, mamele ce alăptează copiii, adolescenţii până la 18 ani;
142
- la ridicarea, cărarea, încărcarea şi descărcarea greutăţilor trebuie să ne
conducem de normativele existente;
- este preferabil de a asigura lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti cu alimentaţie
caldă la prânz, utilizând în acest scop bucătării mobile, încăperi staţionare de câmp
etc.;
- pentru prevenirea şocului solar sau termic, în perioada caldă a anului
agricultorilor li se recomandă să poarte pălării sau chipiuri cu boruri late,
organizarea pauzelor mari la prânz şi odihna la umbră;
- în timpul odihnei în câmp nu se admite şezutul sau culcatul pe pământul
umed şi rece, în acest scop se folosesc covoraşe speciale, saci, rogojine, saltele;
- asigurarea cu truse farmaceutice este obligatorie în încăperile de câmp, în
cabinele tractoarelor, combinelor;
- Lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti trebuie asiguraţi în permanenţă cu apă
bună de băut, adusă în termose, cisterne, poloboace special pregătite, în care apa se
schimbă zilnic.
7.4. Măsurile profilactice speciale
Măsurile profilactice speciale se divid în măsuri tehnologice, tehnico-
sanitare, administrative, legislative, organizatorice şi medicale.
Măsurile legislative prevăd cerinţe şi norme privind parametrii microclimatici
faţă de regulile de utilizare a pesticidelor şi îngrăşămintelor, privind prevenirea
poluării aerului zonei de muncă şi altor elemente ale condiţiilor ocupaţionale. În
acest domeniu există un şir de documente legislative şi normative necesare (tabelul
30).
Tabelul 30
Unele acte legislative şi normative şi Convenţii internaţionale destinate membrilor gospodăriilor ţărăneşti
Nr. d/o
Denumirea documentului Data aprobării Numărul documentului
Nr.şi data publicării în Monitorul Parlamentului (MP) ori
143
Monitorul Oficial (MO)
Legi1. Constituţia RM 29.07.19942. Ocrotirii sănătăţii 28.03.95 411-XIII nr. 34/1995 3. Privind gospodăriile
ţărăneşti (de fermier)03.11.2001 1353-XIV nr. 14-15/52
din 08.02.2001
4 Privind supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice
03.02.2009 10 -XVI nr.67 din 03.04.2009
5 Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
27.02.1998 1585-XIII nr.38-39 din 1998 art.280
6 Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului
27.10.2005 263-XVI nr.176-181/867 din 30.12.2005
7 Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
26.12.2002 1593-XV nr.18-19 art.57 din 2003
8 Privind deşeurile de producţie şi menajere
09.10.1997 1347-XIII MO 16-17, 1998
9 Cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive
03.07.1997 1236-XIII MO nr.67-6816.10.97
10 Privind protecţia mediului înconjurător
16.06.1993 1515-XIII MP nr.10, 1993
11 Privind protecţia aerului atmosferic
17.12.1997 1422- XIII MO nr.44-4621.05.98
12 Codul muncii al Republicii Moldova
28.03.2003 nr. 154-XV 2004, nr. 159-162, art. 648,
13 Privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
24.12.1999 nr. 756-XIV M.O. al R.M., 2000, nr. 31-33, art.192
14 Privind securitatea sănătăţii în muncă
10.07.2008 186-XVI M.O. al R.M., 2008 nr. 143-144, art.587
15 Codul Funciar bunurilor imobile
23.12.91 828-XII M.O. al R.M., nr.107/817 din 04.09.2001. p.2.
16 Cadastrul Republicii 25.02.98 1543-XIII M.O.al
144
Moldova R.M.,44-46/318 din 21.05.98
Hotărîrile Guvernului
1 Cu privire la Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice
12.05.2010 384 78-80 din 21.05.2010
2 Cu privire la organizarea şi efectuarea cercetărilor statistice selective ale activităţii agricole şi gospodărilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)”
30.06.2000 619 M.O.al R.M., nr. 81-83/719 din 03.07.2000
3 Programul Naţional „Satul Moldovenesc”(2005-2015)
01.03.2005 242 M.O. al R.M., ediţie specială din 17.05.05.
4 Cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate
06.08.2007 886 M.O. al R.M.,nr.127-130/931 din 17.08.07
5 Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017
21.12.2007 1471 M.O. al R.M.,nr.8-10/43 din 15.01.08
6 Cu privire la măsurile de profilaxie şi combatere a infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală
18.06.2001 482 MO din 29.06.01nr.68-71
7 Cu privire la aprobarea Programului Naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005
28.06.2001 559 MO din. 12.07.01nr.78-80
8 Privind aprobarea Programului Naţional de combatere şi profilaxie a rabiei
06.05.1998 494 MO nr. 62-65 din 1998
9 Cu privire la Programul Naţional de promovare a modului sănătos de viaţă
12.06.2007 658 M.O. 82-85/676 din 15.06.2007
145
pentru anii 207-201510 Privind Legea securtăţii şi
sănătăţii în muncă nr.186 din 10 iulie 2008
05.02.2009 95 M.O. al R.M., 2009, nr.34-36, art.138
11 Cu privirea la efectuarea certificării producţiei în Republica Moldova
20.07.1994 530 MO nr.7din 1994
12 Despre aprobarea Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor
21.08.2004 955 MO nr. 163-167 din 03.09.04
13 Privind aprobarea Programului Naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere
28.06.2000 606 MO nr.78-8008.07.00
14 Privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice
11.06.2002 737 MO nr.79-8120.06.02
15 Aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de munca la locurile de munca si modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestata in condiţii nefavorabile
10.10.2002 1335 M.O. al R.M., 2002, nr. 146-148, art. 1496
17 Despre aprobarea concepţiei organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova
07.06.2002 717 M.O. nr.75din 13.06.02
Convenţii şi Recomandări ale Organizaţiei Internaţionale ale Muncii
1 Privind securitatea si igiena muncii in agricultura, ratificată prin Legea nr. 184 din
16.05.2002 1058-XV M.O. 69-70/561 din 30.05.2002
146
21.06.2001
2 Privind ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a muncii nr. 182/199 din 17.06.99 – privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si acţiunea imediata in vederea eliminării lor, Geneva
14.02.2002 849-XV M.O. 33-35/192 din 07.03.2002
3 Privind ratificarea Convenţiei nr. 155 – privind securitatea si igiena muncii si mediul de munca, Geneva, 22.06.1981
24.12.1999 755-XIV -
4 Convenţia nr. 138 – privind vârsta minimă de angajare, Geneva, 26.07.1973,
15.07.1999 519-XIV -
5 Convenţia nr. 127– cu privire la greutatea maxima a incărcăturilor care pot fi transportate de un singur lucrator, Geneva, 28.06.1967
26.09.1997 1330-XIII
6 Convenţia nr. 129 – privind inspecţia muncii in agricultură, Geneva, 25.06.1969
26.09.1997 1330-XIII
7 Convenţia nr. 105 – privind abolirea muncii forţate, Geneva, 17.01.1957; New York, 25.06.1957
10.09.1991 707-XII -
8 Convenţia nr. 103 – cu privire la protecţia
15.10.1996 994-XIII -
147
maternităţii, revizuita, Geneva, 28.06.1952
9 Recomandarea nr. 164 din 1981 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi mediul de muncă. Конвенции и Рекомендации. МОТ., Geneva, 1981, том. II, с.1949-1954.
- - -
Măsurile tehnologice sunt direcţionate spre retehnologizarea agriculturii,
implementarea tehnologiilor moderne nonpoluante sau cu o diminuare a poluărilor,
mecanizarea sau automatizarea proceselor grele, implementând metode cu
particularităţi ergonomice şi fiziologice optimale, schimbarea substanţelor toxice
cu cele netoxice sau mai puţin toxice, construirea raţională a maşinilor agricole, cu
elemente de căptuşire, garnisire şi amortizare pentru combaterea zgomotului şi
vibraţiei.
La acest capitol este foarte importantă respectarea tehnologiei şi utilizării
corecte a preparatelor de uz fitosanitar pe terenurile gospodăriilor ţărăneşti.
Preparatele de uz fitosanitar (pesticide) – sunt produse chimice utilizate în
scopul protecţiei plantelor şi care au destinaţie de a nimici insectele
dăunătoare, agenţii patogeni ai bolilor, buruienilor fără a influenţa negativ
însuşi culturile vegetale.
Grupul preparatelor de uz fitosanitar includ peste 400 de denumiri, care se
împart după gradul de toxicitate şi după proprietăţile cumulative şi volatile.
Începând cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea
pesticidelor în agricultură, aplicarea intensivă a căror provoacă efecte toxice
nedorite până la ziua de azi.
În dependenţă de destinaţie pesticidele se împart în următoarele grupe:
148
1. Insecticide – pentru nimicirea insectelor dăunătoare ale plantelor;
2. Fungicide – pentru lupta cu dăunătorii bolilor micotice (ciuperci) ale
plantelor;
3. Zoocide – pentru nimicirea rozătoarelor etc.;
4. Erbicide – pentru nimicirea buruienilor;
5. Acaricide – pentru nimicirea căpuşelor;
6. Ovocide – pentru nimicirea ouălor insectelor dăunătoare;
7. Repelente – pentru a speria insectele;
8. Bactercide – împotriva dăunătorilor bolilor bacteriene ale plantelor;
9. Nematocide – pentru nimicirea vermilor.
Este bine cunoscută grupa de pesticide care include poluanţii organici
persistenţi (POP), ei necesită a fi strict reglementaţi fiindcă prezintă un pericol
extrem de mare din următoarele considerente:
se menţin în mediul înconjurător până la descompunerea parţială sau
completă în decurs de ani în şir;
se răspândesc la distanţe mari de la surse;
se depun pe orgamismele vii, vegetaţie, nimeresc în apă, aerul inspirat etc.
Pesticidele clororganice includ: aldrinul, diclordifniltricloretanul (DDT),
clordanul, clorobenzilatul, dieldrinul, endrina, heptaclorul, hexaclorobenzenul,
keltanul, metoxiclorul, mirexul, toxafenul, hexaclorociclohexanul (HCH) etc.
Pesticidele fosfororganice: parationul (thiofosul), metafosul carbafosul,
fosfamida, fozalonul, diclorfosul, tipterexul, malathionul etc.
Pesticidele carbamice: zineba, zimaneba, maneba, sclerosanul, furadanul,
betanalul, sutanul etc.
Pesticidele organomercurale: dimetilmercurul, dietilmercurul,
difenilmercurul, leytosanul etc.
Nitroderivaţi ai hidrocarburilor aromatice: dinitroortocrezolul (DNOC),
dinitrosecundarbutilfenolul, dimetilacrilatul de dinitrosecundarbutilfenil etc.
În unele cazuri, în calitate de pesticide pot fi folosite substanţele industriale
toxice: hexaclorbenzenul, policloruraţii, hexabromobifenil, bifenilii şi a.
149
Produsele secundare: dioxinele şi furanele, hidrocarburile aromatice,
policiclice, hexaclorbenzenul, bifenilii policloruraţi, care se formează accidental,
nepremeditat în urma proceselor termice în care sunt folosite materii organice şi
clorului, ca urmare a arderii incomplete sau reacţiilor chimice.
Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substanţe de
provenienţă tehnogenă, inclusiv a pesticidelor clororganice şi altor POP. La ora
actuală în ţară sunt consecinţe serioase în această privinţă. Solul a devenit poluant
cu pesticide şi produse secundare din cauza demolării depozitelor pentru păstrarea
pesticidelor din fostele gospodării agricole, păstrării lor sub cerul liber, accesului
diferitor categorii de populaţie – care în fine au devenit o sursă serioasă de poluare,
atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru om, animale.
În această privinţă în republică, pe parcursul ultimilor ani se desfăşoară
campania de ambalare a pesticidelor inutilizabile şi interzise, pentru neutralizarea
lor ulterioară.
Concomitent de menţionat că în Republica Moldova sunt interzise spre
utilizare mai multe pesticide (tabelul 31).
Reducerea utilizării pesticidelor sintetice toxice care, după cercetările
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii intoxică 3 mln. de oameni anual, va contribui la
îmbunătăţirea sănătăţii în comunităţile fermiere.
Problema utilizării corecte a preparatelor de uz fitosanitar (pesticidelor) de
către populaţia republicii şi, îndeosebi, de către lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
este una primordială. Pentru a respecta corectitudinea utilizării trebuie ca
preparatele de uz fitosanitar:
să fie procurate în locuri specializate;
să se cunoască cu stricteţe destinaţia şi modul lor de
utilizare;
să dispună de certificate de calitate;
să fie depozitate în locuri destinate (amenajate)
special, şi exclusiv pentru acest scop;
150
să fie utilizate de către persoanele competente,
preventiv instruite;
să fie luate la evidenţă în gospodăria Dvs;
să fie folosite cu respectarea cerinţelor igienice şi de
securitate a muncii.
O problemă majoră pentru ţara noastră constă în accesul liber şi nedorit al
diferitor categorii de populaţie la comercializarea şi depozitarea preparatelor de uz
fitosanitar. În acest context toată comunitatea rurală trebuie pe toate căile să
promoveze respectarea strictă a dozelor de aplicare, reieşind din toxicitatea
pesticidelor, respectarea măsurilor de protecţie în procesul de lucru etc.
În timpul utilizării chimicalelor se folosesc mijloace de protecţie individuală
care constau din:
1. haină cu poale şi mâneci lungi;
2. ochelari;
3. respiratoare;
4. cizme din gumă sau altă încălţăminte;
5. mănuşi din gumă.
Pentru stropitul culturilor de pe terenul individual se utilizează pompe
speciale de stropit, cu un volum recomandabil de 6-8 litri, care se atârnă în spate.
Până la începerea lucrului echipamentul trebuie verificat, să nu fie sparte
mănuşile, ochelarii, respiratorul. Se verifică starea tehnică a aparatajului cu care se
vor petrece lucrările de stropit.
Nu se admite a fi implicaţi la stropit persoanele în vârstă de până la 18 ani,
femeile gravide, cât şi cele care alăptează.
Se interzice a stropi culturile vegetale cu mătura sau măturiţe din plante.
151
Tabelul 31
Lista pesticidelor interzise sau strict limitate de către Ministerul Sănătăţii pentru utilizare:
Denumireapreparatului
Cauzainterzicerii
Anulinterzicerii
Mercaptofos (demeton, sistox) Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică 19672,4,5 T (dinoxol, TXФ) Teratogen, cancirigen, mutagen, conţine impurităţi de
dioxine1970
DDT şi preparatele pe baza lui Persistent, se acumulează în ţesuturi, cancerigen 1970Tiofos (paration, paration-etil) Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică 1972Arsenat de calciu Cancerigen 1978Arsenat de natriu Cancerigen 1978Ţianplav (cianidă neagră) Substanţă otrăvitoaree cu acţiune puternică 1978Zama bordolezăGranozan M (ţerezan M) combinaţiile cu TMTD şi hexaclorbenzol
Cancerigen Toxicitate sporită, substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică
19781981
Afos (ФС-УМО) Neurotoxicitate tardivă (târzie) 1986Dicloretan Substanţă otrăvitoaree cu acţiune puternică, volatil 1986Heptaclor (velaicol) Toxicitate sporită, cancerigen, persistent 1986Nitroclor (nitrofen TOK) şi preparatele pe baza lui Embrionotoxic, acţiuni teratogene 1986Izomerul-gama HCH de structură granuloasă Proprietăţi toxicologo-igienice nefavorabile 1991
Domeniul de acţiune limitată
Denumireapreparatului
Cauzainterzicerii
Anulinterzicerii
152
Decis Toxicitate sporită, persistent. Interzis în sol protejat 1984Dursban Toxicitate sporită, persistent în mediul înconjurător şi către acţiunile termice. Se innterzice
prelucrarea depozitelor şi teritoriilor adiacente.1984
Zineb (aspor, ditan) Cancerigen, mutagen, cu acţiuni embrionotoxice şi gonadotoxice. Se interzice prelucrarea mazării verzi în sol protejat.
1984
Metafos Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică, acţiuni embrionotoxice şi teratotoxice, acţionează asupra funcţiei de reproducere. Interzis pentru stropitul varzei, patisoanelor, bostanilor, pepenilor galbeni şi verzi, viţei de vie.
1986
Reglon (dicvat) Acţiuni cataractale, iritante asupra pieliii. Domeniul de utilizare este limitat pentru floarea soarelui, morcov, varză, sfeclă, ridiche.
1986
BI-58 (fosfamid) Toxicitate sporită, acţiuni mutagene, embrionotoxice, cancerigene şi asupra pielii. Interzis pentru stropitul varzei, vişinilor şi în sol protejat.
1986
Clorofos de 7% Cancerigen, se interzice prelucrarea pădurilor şi fâşiilor forestiere. 1986Clorofos Cancerigen. Din 1987 este recomandat pentru a fi interzisă utilizarea în gospodăriile
auxiliare şi în vitărit.1986
HCH de 12%, dust Interzis pentru stropitul varzei, tutunului, cartofilor, viţei de vie. 1987DNOK Toxicitate sporită, acţiuni embrionotoxice şi gonadotoxice, sde acumulează. Se interzice
utilizarea în calitate de erbicid.1988
Sursa: Cписок химических и биолгических средств защиты растений и регуляторов роста, разрешенных для применения в сельском и лесном хозяйстве Республики Молдова, Chişinău, 1994.
153
Pentru protecţia organelor respiratorii de substanţe sub formă de praf se pot
folosi, de asemenea, diferite măşti improvizate (de folosinţă unică) pregătite la
domiciliu.
Pentru respectarea regulilor de securitate a muncii în gospodăriile ţărăneşti
este necesar a realiza un ansamblu de măsuri tehnice, profilactice care ar asigura
ţăranilor menţinerea sănătăţii şi a capacităţilor lucrative
Pentru protecţia organelor respiratorii în timpul stropitului cu substanţe în
formă de soluţie sau emulsie se folosesc respiratoare cu filtre de diferite
modificări: RU-60M, RPG-67 cu filtre antigaz de model „A”, iar la utilizarea
substanţelor sub formă de praf – respiratoare antipraf Astra-2, F-62 şi cu
valabilitate de exploatare 100 ore (după 100 ore de exploatare devin ineficiente).
Pentru tratarea unor culturi cum ar fi viţa de vie, livezile, pomii, culturile
leguminoase pe suprafeţe mai mari, se utilizează pompe de capacităţi mari,
inclusiv instalaţii remorcate la mini-tractoare.
Ţăranul este obligat să creeze condiţii pentru asigurarea protecţiei sănătăţii
membrilor familiei lui şi altor persoane antrenate temporar la lucrările desfăşurate
în câmp.
Preparatele de uz fitosanitar se păstrează în loc dosit de accesul copiilor în
ambalaj ermetic pe rafturi din metal sau lemn.
Pentru păstrarea şi utilizarea lor poartă răspundere lucrătorul gospodăriei
ţărăneşti, care, nemijlocit, este implicat în această procedură şi este obligat să
cunoască regulile de securitate, inclusiv metodele de neutralizare a lor.
După efectuarea stropitului se spală mâinile, faţa, ochii cu săpun, gura se
clăteşte cu apă.
La finalizarea lucrului sau la revenirea la domiciliu este necesar a face duş
igienic.
Măsurile tehnico-sanitare sunt cele ce includ dispozitive speciale de
combatere a factorilor nocivi: asigurarea cabinelor, încăperilor din depozitele de
pesticide, grajdurilor cu sisteme de aerisire şi de ventilaţie artificială; utilizarea
154
climatizoarelor pentru combaterea pulberilor şi normalizarea parametrilor
microclimatici în cabine şi încăperi; utilizarea gazoanalizatoarelor-sirene pentru
punerea în gardă a mecanizatorilor şi altor categorii de agricultori despre poluarea
excesivă a aerului zonei de muncă etc.
Măsurile administrative (de constrângere) se realizează în cazuri de încălcări
grave ale legislaţiei igienice şi constau în avertizare, amendare, itentarea unui
proces juridic, stoparea activităţii unităţii economice, concedierea din lucru.
Măsurile organizatorice urmăresc respectarea regulilor de organizare a
muncii, a zilei de muncă, adică elaborarea şi implementarea regimurilor raţionale
de muncă şi odihnă, argumentate din punct de vedere fiziologic, cu pauze de
odihnă şi exerciţii de gimnastică specială; instruirea ţăranilor în privinţa
corectitudinii utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale şi organice cât şi în
privinţa utilizării corecte a mijloacelor de protecţie individuală.
O importanţă deosebită o are timpul de începere a zilei de muncă. Practica şi
unele cercetări au arătat că, din punct de vedere fiziologic, începutul zilei de lucru
prea devreme (ora 3-4 dimineaţa) acţionează nefavorabil asupra organismului. Este
raţional ca ţăranul să poată folosi timpul nopţii pentru odihnă.
Regimul de muncă şi de odihnă în timpul zilei şi săptămânii trebuie întocmit
în aşa mod, încât să se menţină un echilibru raţional între perioadele de efectuare a
proceselor de muncă şi pauzele reglementate şi nereglementate pentru odihnă şi
masă.
O mare însemnătate are locul pauzelor pentru masă în timpul zilei de muncă şi
durata lor. Aceste pauze se fac la ore fixate, de obicei, în mijlocul zilei de muncă,
cu durată optimă. Durata pauzei pentru masă trebuie să fie de 45-60 min (10-15
min -pentru procedurile igienice, 5-7 min - drumul spre locul de masă, 10 min -
autoservirea, 18 min - luarea mesei).
Când pauza nu poate fi mai mare de 20-30 min, se recomandă folosirea unei
pauze reglementate împreună cu cea pentru masă, de luat măsuri speciale pentru
folosirea raţională a pauzei - apropierea de locului pentru masă, de locurile de
muncă, deservirea meselor ş.a.
155
Deoarece locurile de luat masa (de dorit clădirile brigăzilor de câmp) sunt
totodată şi locul de odihnă al ţăranilor după luarea prânzului, teritoriul din jur
trebuie ţinut într-o stare igienică exemplară.
O însemnătate deosebită în regimul zilei o au pauzele reglementate, care, fiind
folosite raţional, duc la sporirea capacităţii de muncă.
Care, deci, este cerinţa principală a organizării acestor pauze? Cercetările
fiziologice au demonstrat, că preventiv este necesar de a evidenţia momentul
apariţiei primelor semne de oboseală şi de scădere a productivităţii muncii. În acest
moment se şi introduc pauzele de odihnă. Dacă ele se introduc mai devreme, atunci
capacitatea de muncă scade, deoarece se întrerupe formarea stereotipului dinamic.
Efectul acestor pauze scade şi atunci, când ele se introduc prea târziu, când
organismul deja e supraobosit.
Durata pauzelor reglementate e determinată de caracterul muncii. Spre
exemplu, dacă munca cere un efort fizic mare, pauzele sunt mai rare, dar de o
durată mai lungă. Munca care necesită o încordare a sistemului nervos, cere pauze
mai frecvente şi de o durată mai scurtă.
Un efect vădit al pauzelor reglementate obţinem atunci, când ele se folosesc în
mod activ, în special la lucrările cu o poziţie fixată (la mecanizatori, mulgătoare
ş.a).
Încă I. M. Secenov a stabilit, că odihna activă are o influenţă mult mai
favorabilă asupra organismului decât odihna pasivă. În timpul odihnei active
organismul îşi restabileşte mai repede şi mai complect capacitatea de muncă.
Restabilirea mai rapidă a capacităţii de muncă în timpul odihnei active se
explică prin redistribuirea proceselor de excitaţie şi inhibiţie în centrii nervoşi, de
la care pornesc impulsurile spre diversele grupe de muşchi.
Cu acest scop e folositoare pentru mecanizatori gimnastica de dimineaţă
(înviorarea), de seară, pauzele de cultură fizică în timpul lucrului. Ocupaţiile
zilnice cu gimnastica le permite agricultorilor de a combate oboseala, de a ridica
capacitatea de muncă, de a antrena muşchii braţelor şi ai picioarelor, ai spatelui şi
gâtului, care sunt supuşi unei încordări mari în timpul lucrului.
156
După ce ne-am trezit din somn se recomandă să trecem treptat la gimnastica
de dimineaţă. Fiecare complex de gimnastică trebuie să fie format cel mult din 10-
12 exerciţii, la executarea cărora se va acorda o deosebită atenţie respiraţiei. E
important a ne deprinde de a îmbina inspiraţia cu momentul dilatării cutiei toracice,
iar expiraţia - cu momentul micşorării ei. Respiraţia ritmică întăreşte nu numai
plămânii, dar şi inima.
După exerciţiile de înviorare de dimineaţă, durata cărora depinde de gradul de
pregătire fizică, tip gender, vârstă, starea organismului ş.a., urmează procedurile de
apă: abluţiuni, duş, baie.
În procesul zilei de muncă, în timpul pauzelor se execută exerciţii fizice
uşoare, jocuri de scurtă durată, alergări la distanţe mici. Aceste clipe de cultură
fizică “descarcă”, parcă, celulele nervoase obosite ale creierului. O mare dezvoltare
a luat în zilele noastre gimnastica de producţie. Despre influenţa favorabilă a
gimnasticii asupra organismului ţăranilor, denotă faptul că după introducerea în
regimul zilei a gimnasticii, numărul cazurilor de boli se micşorează vădit, creşte
productivitatea muncii.
Gimnastică exercită o acţiune favorabilă asupra centrilor nervoşi,
îmbunătăţeşte circulaţia sangvină şi înlătură fenomenele de stază. Starea subiectivă
generală bună, scăderea oboselii şi dispoziţia bună sunt rezultatele nemijlocite ale
odihnei active. Observările făcute la un şir de procese tehnologice din agricultură
au demonstrat eficacitatea lor fiziologică şi productivă. După introducerea
gimnasticii în timpul pauzelor reglementate productivitatea muncii a crescut cu 3-
14%.
Se recomandă să se execute exerciţii de gimnastică timp de 2-3 min.
Programul trebuie să fie compus din exerciţii lente, ritmice, să necesite o respiraţie
regulată, liniştită şi să nu excite sistemul nervos.
Iu. V. Borisov şi M.G. Moisenco (1983) recomandă următoarele complexe de
gimnastică pentru mecanizatori (pot fi folosite trei complexe de gimnastică):
I- pentru mecanizatorii, care au atins vârsta de 19-20 ani;
II- pentru cei de 30-39 ani;
157
III- pentru cei de 40-49 ani.
Complexul I
1. Mers pe loc în ritm grăbit, care treptat trece în fugă, se execută 1 min.
Respiraţie liberă.
2. Poziţia iniţială (P.I.) - stând, picioarele depărtate, braţele pe şold. Rotirea
capului – într-o parte şi în alta. Se repetă de 5-6 ori în fiecare parte. Respiraţie
liberă.
3. P.I. – picioarele împreună, mâinile în jos. Piciorul drept- înainte, mâinile
– înainte cu palmele înăuntru; genuflexiune prin îndoirea piciorului stâng, mâinile
în lături, palmele în jos. Revenire în p.i. Se repetă de 6-8 ori pentru fiecare picior.
Respiraţie liberă.
4. P.I. – aceiaşi. Sărituri: picioarele şi mâinile – în lături, picioarele
împreună, braţele în sus. Se execută în ritm rapid de 6-7 ori. Respiraţie liberă.
5. P.I. – picioarele depărtate, mâinile după ceafă. Înclinaţiile înainte -
inspiraţie, revenire în p.i. – expiraţie; înclinaţie în urmă- inspiraţie, revenire în p.i.
– expiraţie.
6. Mers pe loc. Mâinile în sus – inspiraţie, în jos-expiraţie. Se repetă de 8-
10 ori.
Complexul II
1. Mers pe loc, care trece în fugă. Se execută 1-2 min. Respiraţie liberă.
2. P.I. – picioarele depărtate, mâinile pe şold. Trei rotaţii cu corpul în
dreapta, revenire în p.i. apoi în stânga. Se repetă de 4-6 ori. Respiraţie liberă.
3. P.I. – picioarele împreună, mâinile în jos. Genuflexiune, mâinile înainte –
inspiraţie, revenire în p.i.- expiraţie Se repetă de 6-8 ori.
4. P.I. – aceiaşi. Înclinaţia corpului în urmă, mâinile în lături cu palmele în
sus – inspiraţie; înclinaţie înainte, atingând cu mâinile vârful picioarelor-expiraţie;
revenire în p.i. Se repetă de 6-8 ori.
158
5. P.I. – picioarele împreună, mâinile la umere. Rotaţie cu ambele braţe. Se
repetă exerciţiul de 4-6 ori. Respiraţie liberă.
6. Mers pe loc timp de 1,5-2 min. Respiraţie liberă.
Complexul III
1. Mers. Fugă. Mers. Se execută 1 min. Respiraţie liberă.
2. P.I. – stând. Înclinarea capului înainte, revenire în p.i.; în urmă, revenire
în p.i.; în dreapta, revenire în p.i.; stânga, revenire în p.i. Se repetă de 4-6 ori.
Respiraţie liberă.
3. P.I. – picioarele la lăţimea umerilor, mâinile pe şold. Înclinaţie înainte,
atingerea mâinilor de vârful picioarelor – inspiraţie; revenire în p.i. – expiraţie;
genuflexiune pe ambele picioare, mâinile înainte- inspiraţie; revenire în p.i.-
expiraţie. Se repetă de 6-8 ori.
4. P.I. – picioarele împreună, mâinile în lături. Rotaţii cu mâinile – înainte,
înapoi. Se repetă de 4-6 ori. Respiraţie liberă.
5. P.I. – stând, având în faţă un sprijin, maşină, copac. Îndoind braţele, ne
atingem cu pieptul de sprijin - inspiraţie; revenire în p.i. – expiraţie. Se repetă de 6-
8 ori.
6. Mers pe loc timp de 1-2 min. Respiraţie liberă.
Complexul de exerciţii, care acţionează local asupra unui grup de muşchi (se
efectuează în procesul lucrului peste 4,6,8 ore).
1. P.I. – picioarele împreună, mâinile înainte. Întoarcere în dreapta,
înclinaţie în urmă, mâinile în părţi-inspiraţie; revenire în p.i. – expiraţie. Aceiaşi în
stânga. Se repetă de 6-8 ori. Respiraţie liberă.
2. P.I. – picioarele împreună, mâinile în şold. Înclinaţia corpului înainte-
inspiraţie; revenire în p.i. – expiraţie. Se repetă de 6-8 ori.
159
3. P.I. – stând. Se ridică brusc piciorul drept înainte, mâinile înainte –
inspiraţie; revenire în p.i. – expiraţie; aceiaşi cu piciorul stâng. Se repetă de 6-8 ori.
Măsurile medicale includ în primul rând efectuarea examenelor medicale
obligatorii la încadrarea în muncă (preventive) şi periodice conform Ordinului
Ministerul Sănătăţii nr. 132 din 17 iunie 1996 “Privind examenele obligatorii la
angajare în muncă şi periodice ale lucrătorilor care sunt supuşi acţiunii factorilor
nocivi şi nefavorabili” (anexele 1, 2 , 3). De exemplu, mecanizatorii trebuie să
treacă examenul medical periodic o dată în an, cu participarea terapeutului,
neuropatologului, medicului otorinolaringolog, oftalmologului, chirurgului,
obstetrician-ginecologului, ftiziologului, dermatovenerologului (după indicaţii).
Sunt prevăzute investigaţiile de laborator şi funcţionale. Sunt incluse în ordin de
asemenea contraindicaţiile medicale suplimentare pe lângă contraindicaţiile
medicale generale.
În afară de examenele medicale în această grupă de măsuri se includ curele de
tratament profilactic cu băi, masaj, alimentaţie curativo-profilactică, utilizarea
vitaminelor; tratamentul la staţiuni balneare, preventorii etc.
Aceste activităţi trebuie direcţionate spre asigurarea condiţiilor favorabile de
muncă şi de trai, paşaportizarea igienică a gospodăriilor ţărăneşti (anexa 4),
organizarea şi realizarea necondiţionată a asistenţei medicale primare inclusiv a
asigurărilor medicale la toate nivelele sistemului de sănătate, organizarea
examenelor medicale eficiente preventive şi periodice, asigurarea înregistrării
morbidităţii şi invalidităţii, cât şi a unei statistici veridice la acest compartiment,
instruirea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în problema utilizării corecte a
preparatelor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor culturilor
agricole, educaţia pentru sănătate în vederea conştientizării lor pentru modul
sanogen de viaţă.
Un deosebit rol pentru fortificarea sănătăţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
îl au managerii medicali ai instituţiilor medicale de diferit nivel, care trebuie să
realizeze monitoringul sănătăţii a întregii populaţii rurale din sector. Principiul de
160
bază al promovării medicinii ocupaţionale în sectorul rural din punctul de vedere a
managerilor din CMF – centrele medicilor de familie, este conlucrarea
intersectorială cu toţi agenţii economici responsabili, organele administrative
locale, populaţia.
Periodic managerii medicali informează consiliul local, primăria, alte structuri
numite mai sus despre starea sănătăţii populaţiei, despre problemele primordiale,
cere sfaturi şi conlucrează cu Centrele de Sănătate Publică pentru elaborarea
măsurilor de prevenţie, organizează seminare, orgşopuri, conferinţe pentru
expunerea experienţelor sau propunerilor în problemă, editează materiale
informative şi instructive distribuindu-le conform necesităţilor.
Managerii medicali sunt responsabili de organizarea examenelor medicale
preventive şi curente în întregul raion, sector de deservire. În fiecare caz concret ei
formează comisiile necesare pentru examenele medicale ale ţăranilor, determină
periodicitatea examenelor medicale, conducându-se de ordinul Ministerul Sănătăţii
nr. 132 din 17 iunie 1996 “ Privind examenele obligatorii la angajare în muncă şi
periodice ale lucrătorilor care sunt supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili”.
Important de cuprins în aceste examene medicale toţi ţăranii, inclusiv membrii
gospodăriilor ţărăneşti (ţăranii împroprietăriţi).
Aceste examene fiind numite şi examene medicale profilactice prevăd
supravegherea stării de sănătate în relaţie cu munca şi condiţiile de muncă,
realizate prin supravegherea şi monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor
profesionale.
Medicii care organizează şi care efectuează examenele medicale profesionale
trebuie să cunoască condiţiile de muncă şi noxele profesionale, indiferent dacă
acestea sunt examene medicale la angajare în muncă sau examene medicale
periodice, să ţină la evidenţă lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti conform unei fişe
medicale elaborate de noi (anexa 5).
De menţionat că examenele medicale profilactice au o mare importanţă
contribuind la profilaxia maladiilor profesionale şi neprofesionale, având ca efect
scăderea incidenţei acestora, ameliorarea stării de sănătate, cu efecte benefice
161
privind adaptarea omului la muncă, reducerea incapacităţii de muncă, invalidităţii,
creşterea capacităţii de muncă, eficienţei şi randamentului producţiei şi
productivităţii muncii.
Medicii implicaţi în organizarea şi petrecerea examenelor medicale trebuie să
cunoască că acestea au importanţă mare, de asemenea, în vederea orientării
profesionale şi angajării în muncă, deoarece scopul examenelor medicale constă în
evidenţierea stării de sănătate a solicitanţilor, orientarea şi îndrumarea acestora
spre locurile de muncă şi profesiuni.
De o mare importanţă vitală este şi managementul activităţilor de
monitorizare a sănătăţii ţăranilor prin supravegherea igienică a condiţiilor de
muncă, prin asigurarea efectuării vaccinărilor, procedurilor fizioterapeutice de
asanare, altor proceduri medicale. O mare parte din probleme se evidenţiază şi se
rezolvă în cazul întâlnirilor serviciului medical cu agenţii economici prin obţinerea
de la ei a susţinerilor materiale şi morale pentru asistenţă medicală, organizarea şi
implementarea măsurilor de promovare a sănătăţii şi de profilaxie a maladiilor.
Managerii medicali pot planifica şi soluţiona măsurile de asanare a ţăranilor
de asemenea prin prescripţia tratamentului acestora la staţiunile balneare, în
preventorii, prin organizarea alimentaţiei curativo-profilactice, promovarea
regimului cotidian de activitate, odihnă şi realizarea măsurilor de prevenţie.
162
Capitolul 8. Activităţi de promovare a sănătăţii şi profilaxie a maladiilor
la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti
Pentru realizarea complexului de măsuri de promovare a sănătăţii şi profilaxie
a maladiilor la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt necesare activităţi ale
reprezentanţilor mai multor domenii ale economiei naţionale:
- ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;
- ale serviciului de asistenţă medicală curativă:
a) la nivel de asistenţă medicală primară (medic de familie);
b) la nivel consultativ al CMF şi specializat raional, municipal sau
republican;
c) la nivel de staţionar în secţiile respective raionale/municipale şi
republicane specializate;
- ale administraţiei publice centrale şi locale;
- ale reprezentanţilor altor Ministere şi Departamente;
- ale membrilor de familie.
8.1. Activităţi ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice
Medicii din Centrele de Sănătate Publică efectuează supravegherea igienică
şi epidemiologică de stat preventivă şi curentă a condiţiilor de muncă şi habituale
ale lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (utilizând formularul procesului verbal
(anexa 6). Se vor realiza activităţi statale în cadrul monitoringului socio-igienic de
colectare continuă, analiză, interpretare şi diseminare a datelor privind starea de
sănătate a ţăranilor şi calitatea mediului ocupaţional care o determină, pe baza
cărora sunt identificate priorităţile, sunt elaborate şi implementate măsuri de
sănătate publică.
163
Aceste activităţi vor include măsurile igienice ce prevăd asigurarea celor mai
favorabile condiţii de muncă şi de trai a ţăranilor.
Specialiştii CSP vor organiza conlucrarea intersectorială de parteneriat în
permanenţă cu medicii de familie, administraţia publică locală, gospodăriile
ţărăneşti, agenţii economici, populaţia. Este necesară realizarea mijloacelor de
educaţie pentru sănătate prin familiarizarea populaţiei cu efectele negative
provocate de parametrii necalitativi ai aerului zonei de muncă şi din încăperi, a
apei, solului, produselor alimentare, a regimului de muncă şi odihnă şi cu metodele
de ameliorare a acestora.
La nivelul Centrului de Sănătate Publică supravegherea igienică şi
epidemiologică a locurilor de muncă şi a spaţiului locativ a ţăranilor se efectuează
de către medicul – igienist în igiena muncii şi de epidemiolog. Sunt consultaţi
frecvent medicii igienişti în igiena mediului şi igiena alimentaţiei.
Activităţile de bază, efectuate de către specialiştii CSP în cadrul supravegherii
igienice sunt:
a) supravegherea indicilor de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
(morbiditatea, invaliditatea, mortalitatea, indicii biochimici, dezvoltarea fizică);
b) supravegherea igienică preventivă a tehnicii agricole, a localităţilor,
construcţiilor în câmp şi locative: alegerea corectă a terenului de construcţie,
expertiza igienică a proiectului de construcţie, a materialelor folosite pentru
construcţie, supravegherea igienică a lucrărilor de construcţie în corespundere cu
cerinţele normativelor în vigoare, expertiza tehnicii agricole în fiecare primăvară
înaintea începerii sezonului de lucru pe câmp.
c) studiul şi descrierea condiţiilor de muncă a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti:
- descrierea şi evaluarea igienică a terenurilor agricole, paşaportizarea
gospodăriilor ţărăneşti (anexa 4), locuinţelor, curţii;
164
- caracteristica şi evaluarea asistenţei medicale a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti.
d) evidenţierea factorilor de risc a ţăranilor:
- examinarea şi evaluarea regimului de muncă şi odihnă;
- determinarea şi evaluarea în zona de muncă a gradului de poluare a aerului,
inclusiv în cabinele tractoarelor, combinelor, în încăperi: evaluarea a nivelurilor
temperaturii şi umidităţii relative a aerului, concentraţiei de dioxid de carbon;
- implementarea şi utilizarea echipamentului modern pentru evaluarea calităţii
aerului din zona de muncă, cabine şi încăperi.
e) elaborarea măsurilor profilactice şi familiarizarea lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti cu factorii de risc:
- elaborarea bucletelor, agendelor, conlucrarea cu mass-media;
- întruniri cu lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti, explicaţii, convorbiri.
f) elaborarea unui set de recomandări pentru activităţile medicului de familie.
8.2. Activităţi ale serviciului de asistenţă medicală curativă
a) Activităţi la nivel de asistenţă medicală primară (medic de familie)
Activităţile date se efectuează la nivelul Oficiilor şi Centrelor medicilor de
familie, unde se acordă atenţie deosebită evidenţierii stărilor premorbide,
diagnosticului precoce şi tratamentului maladiilor acute şi cronice, traumelor,
inclusiv supravegherii medicale a ţăranilor cu maladii cronice. Personalul medical
este obligat să viziteze periodic locurile de lucru şi locuinţele familiilor membre
ale gospodăriilor ţărăneşti, îndeosebi a celor cu patologii cronice. Concomitent
medicii de familie vor colabora cu medicii din CSP, în cadrul monitoringului
socio-igienic, vor elabora recomandări concrete de îmbunătăţire a condiţiilor
igienice de muncă şi de trai.
Activităţile reprezentaţilor asistenţei medicale primare se vor axa pe următorii
indicatori:
165
Evidenţierea şi evaluarea factorilor de risc profesionali;
Evidenţierea şi evaluarea factorilor de risc din curte:
- evaluarea locului amplasării casei de locuit;
- evaluarea posibilităţii influenţei autotransportului din stradă asupra calităţii
aerului din curte şi din locuinţă;
- evaluarea corectitudinii interrelaţiilor între locuinţă şi cartier, WC, hazna,
ocolul pentru vite, fântână, ş.a.;
- evaluarea prezenţei în apropierea locuinţei a surselor de poluare a aerului,
solului şi apelor freatice (stocuri de băligar, ocol, compost).
Obţinerea caracteristicii caselor:
- materialului de construcţie a pereţilor;
- materialului şi calităţii acoperişului;
- starea acareturilor, subsolului şi altor spaţii de uz comun.
Cuantificarea factorilor de risc din interiorul locuinţei (folosind
chestionarul):
- evaluarea sursei de încălzire (centralizată, autonomă, sobă, cazane);
- caracteristica combustibilului utilizat;
- prezenţa aragazului, reşoului şi folosirea lor pentru încălzirea aerului;
- prezenţa pulberilor, umezelii pereţilor, expansiunilor de micelii;
- fumatul în locuinţă;
- acoperirea pereţilor (var, tapete, mase plastice);
- utilizarea şi locul păstrării detergenţilor, pesticidelor, îngrăşămintelor;
- prezenţa, caracteristica şi condiţiile de întreţinere a florei şi faunei;
- caracteristica ventilaţiei încăperilor, inclusiv a WC, camerelor de baie,
bucătăriei.
166
Activităţi intersectoriale între medicii de familie şi specialiştii CSP:
- realizarea unui schimb permanent de informaţii privind indicii stării de
sănătate (morbiditatea, invaliditatea, mortalitatea) şi calitatea factorilor de mediu
(aerului, apei, produselor alimentare, solului) de la locurile de muncă şi din
locuinţe, în conformitate cu rezultatele investigaţiilor efectuate de CSP;
- efectuarea activităţilor şi elaborarea deciziilor comune privind profilaxia
maladiilor acute şi cronice;
- conlucrarea în elaborarea în comun a măsurilor de prevenţie a stărilor
patologice.
Efectuarea chestionării lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în privinţa
prezentării:
- acuzelor pe starea sănătăţii, simptomelor;
- cazurilor de absenţe de la muncă din cauza stării nefavorabile a sănătăţii
(da, nu);
- caracteristica activităţilor ce agravează starea de sănătate (numiţi);
- ruta profesională (factorii fizici, chimici, biologici);
- caracteristica fumatului (durata, frecvenţa);
- istoricul sănătăţii familiei: a buneilor, părinţilor, fraţilor, surorilor (boli
cronice).
Organizarea examenelor medicale preventive şi periodice în
conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.132 din
17.06.1996, cu perfectarea actului final (anexa 7).
Confirmarea diagnosticului de maladii la ţărani:
- prin colectarea acuzelor, identificarea antecedentelor personale şi familiale,
examenul obiectiv inclusiv de laborator a fluidelor;
- efectuarea investigaţilor funcţionale;
167
- evaluarea severităţii bolii, elaborarea programului de tratament;
- asigurarea cu medicamente compensate pentru ţăranii cu maladii cronice.
Trimiterea la un consult specializat în ambulatoriu sau staţionar
Activităţi de promovare a sănătăţii şi educaţia pentru sănătate:
- prevenirea apariţiei maladiei cronice;
- evidenţierea stărilor premorbide în cadrul examenelor profilactice.
b) Activităţi la nivel consultativ al CMF şi specializat municipal sau
republican:
- evidenţierea semnelor clinice precoce în cazuri de îmbolnăviri;
- efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti bolnavi;
- confirmarea diagnosticului şi a severităţii bolilor;
- elaborarea unui tratament individualizat pentru prevenirea acceselor şi în
cazul acutizărilor bolilor;
- modificări ale programului de tratament în dependenţă de factorii cauzali;
- indicarea consultaţiei specialiştilor de profil pentru evidenţierea şi
tratamentul maladiilor asociate, prevenirea complicaţiilor;
- informarea personalului medical cu recomandările metodice despre
prevenţia maladiilor cronice.
c) Activităţi la nivel de staţionar raional/municipal
şi republican specializat:
- examinarea clinică aprofundată în cazul patologiilor acute şi cronice;
- tratarea complicaţiilor cu utilizarea realizărilor medicale contemporane;
- evaluarea şi efectuarea tratamentului concomitent a maladiilor asociate;
168
- tratamentul conform standardelor şi protocoalelor contemporane şi
necesităţilor individuale;
- elaborarea planului de supraveghere şi reevaluare a stării de sănătate în
dinamică;
- propagarea respectării indicaţiilor de profilaxie terţiară;
- activităţi de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate referitor la
comportamentul bolnavului şi realizarea calitativă a tratamentului;
- realizarea recuperării în secţii specializate şi staţiuni balneare;
- expertiza vitalităţii şi aprecierea gradului de invalidizare;
- elaborarea recomandărilor de activitate a asistenţei medicale la diferite
nivele pentru ţăranii cu maladii cronice;
- organizarea manifestărilor ştiinţifico-practice locale, naţionale.
8.3. Activităţi ale administraţiei publice centrale şi locale
a) Activităţi ale administraţiei publice centrale:
- crearea bazei legislative armonizată cu cea europeană, inclusiv cu Convenţia
184 privind securitatea şi igiena muncii în agricultură (anexa 8) referitoare la
ameliorarea condiţiilor de muncă şi de trai, fortificarea stării de sănătate a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti;
- iniţierea şi finanţarea Programelor Naţionale de dezvoltare a sectorului rural
inclusiv a gospodăriilor ţărăneşti;
- asigurarea materială a populaţiei şi monitorizarea tuturor etapelor de
construcţie şi exploatare a locuinţelor, în conformitate cu cerinţele igienice;
- luarea de decizii şi realizarea măsurilor cu privire la asigurarea lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti cu poliţe de asigurare medicală obligatorie;
- asigurarea localităţilor rurale cu cadre medicale;
169
- instruirea şi perfecţionarea cadrelor medicale de familie cu orientarea spre
activitatea profilactică pe parcursul a 50-60% din timpul de lucru;
- conlucrarea obligatorie a Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei,
Ministerului Mediului, Ministerului Construcţiilor şi Amenajării Teritoriului,
Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei în problema promovării sănătăţii şi profilaxiei maladiilor în
spaţiul rural.
b) Activităţi ale administraţiei publice locale:
- consolidarea partenerilor pentru conlucrarea intersectorială în problema
promovării sănătăţii şi profilaxiei tuturor maladiilor la ţărani;
- iniţierea Programelor Locale de dezvoltare a localităţilor rurale, de creare a
condiţiilor favorabile de muncă şi de trai a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, de
fortificare a stării sănătăţii lor;
- fiecare unitate administrativă locală va elabora o politică şi strategie clară în
privinţa prevenirii maladiilor acute şi cronice la ţărani;
- coordonarea activităţilor persoanelor fizice şi juridice în realizarea măsurilor
de asigurare a sănătăţii publice;
- asigurarea condiţiilor şi serviciilor sigure pentru protecţia calităţii aerului
zonei de muncă, salubrizarea şi igienizarea teritoriului;
- susţinerea şi încrucişarea cadrelor medicale, acordarea ajutorului necesar.
8.4. Activităţi ale reprezentanţilor altor Ministere şi Departamente
- respectarea legislaţiei sanitare în vigoare referitoare la protecţia mediului
ambiant, inclusiv a aerului zonei de muncă şi a celui din încăperi;
- îndeplinirea hotărârilor factorilor de decizie a Serviciului de Supraveghere
de Stat a Sănătăţii Publice;
170
- informarea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice despre
situaţiile excepţionale ce periclitează sănătatea populaţiei; crearea condiţiilor
pentru desfăşurarea măsurilor de prevenire a maladiilor acute şi cronice;
- asigurarea instruirii igienice a ţăranilor pe tematica profilaxiei maladiilor
acute şi cronice.
8.5. Activităţi ale membrilor de familie
- implementarea tehnologiilor moderne de prelucrare a terenului agricol, de
îngrijire a culturilor, transportare, păstrare şi comercializare a roadei;
- respectarea regimului raţional de muncă şi odihnă, asigurarea cu poliţă
medicală;
- respectarea prescripţiei medicului pentru tratamentul profilactic şi al
acutizării maladiilor;
- crearea condiţiilor favorabile de muncă;
- organizarea alimentaţiei corecte din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
bogate în vitamine, excluderea produselor alimentare alergizante;
- asigurarea condiţiilor favorabile în încăperile de locuit;
- excluderea factorilor toxici din zona de muncă şi din locuinţă;
- păstrarea substanţelor chimice, inclusiv a pesticidelor, lacurilor, spraiurilor,
vopselelor, parfumurilor, detergenţilor în afara locuinţei şi în ambalaje absolut
ermetice.
În concluzie, este foarte importantă consolidarea tuturor partenerilor şi
asigurarea monitoringului socio-igienic în conformitate cu prevederile incluse în
Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.395 din 28.12.2004 „Cu
privire la realizarea măsurilor de organizare şi funcţionare a monitoringului socio-
igienic în Republica Moldova”.
171
ÎNCHEIERE
Conţinutul acestei lucrări bazat atât pe un studiu special, cât şi pe datele
bibliografice denotă despre existenţa unei probleme prioritare a sănătăţii publice
orientată spre aspectele stării de sănătate în relaţie cu factorii mediului ocupaţional
şi ambiental în scopul de a elabora măsuri concrete de prevenţie [Băhnărel I.,
2005; Opopol N. şi coaut., 2005; Meşina V., 2007].
Schimbările esenţiale în agricultura Republicii Moldova, care au avut loc în
ultimii 10-20 ani au demarat în direcţia privatizării teritoriilor agricole şi formării
gospodăriilor ţărăneşti de fermier [Todea A., Ferenez A., 2005]. Au apărut aspecte
noi ale activităţii care n-au fost încă studiate din punct de vedere a medicinii
muncii. Acestei problemele nu i s-a acordat atenţie un timp îndelungat. În special
cercetările ştiinţifice referitoare la igiena muncii la lucrările generale şi specifice
din agricultură aparţin anilor 60-80 ai secolului XX. Este evident că pe parcursul
anilor au apărut probleme noi, noi strategii, politici, viziuni, reglementări, care
trebuie luate în considerare şi puse la ordinea zilei pentru încadrarea în limitele
cerinţelor moderne ale sănătăţii publice.
Concomitent trebuie luate în considerare şi rezultatele cercetărilor anterioare.
Aceste studii s-au referit la lucrările manuale şi mecanizate, efectuate în cadrul
gospodăriilor colective (colhozuri, sovhozuri). Au fost obţinute caracteristicile
morbidităţii muncitorilor agricoli, modificărilor fiziologice ale sistemelor
organismului şi indicilor capacităţii de muncă pe parcursul zilei şi săptămânii de
muncă, au fost evidenţiaţi factorii de risc din mediul ocupaţional şi s-au elaborat
măsuri de profilaxie pentru ameliorarea condiţiilor de muncă şi fortificarea stării de
sănătate a lucrărilor din agricultură.
Mai târziu au apărut publicaţii referitoare la morbiditatea lucrătorilor din
sectorul agrarÎn primul rând se atenţionează înregistrarea morbidităţii sporite prin
maladii ale sistemului respirator [Iversen M. şi coaut., 1988; Ivanyuk A., 2006;
Radon K., Nowak D., 2003] şi a celui circulator [Morariu S., Morariu A., 2003].
De asemenea se menţionează morbiditatea înaltă prin cancer [Axelson O. şi
172
coaut.,1987; Bradley K. Rein, 2002; Simonescu-Colan L. şi coaut., 2003; Garry V.
F., 2004].
De luat în considerare că cercetările anterioare nu sau referit la lucrătorili
gospodăriilor ţărăneşti cu caracteristicile sale igienice specifice. Nu s-a studiat
adresabilitatea lor la asistenţa medicală, morbiditatea generală şi cu incapacitate
temporară de muncă a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti (fermierilor). Studiul
bibliografic efectuat ne-a convins, că practic nu s-au studiat condiţiile
contemporane de muncă, cât şi asistenţa medicală primară şi specializată a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, nu este elaborat algoritmul activităţilor
specialiştilor în medicina preventiva, medicina primară, administraţia publică etc.
în supravegherea şi protecţia sănătăţii în acest domeniu.
Toate acestea pun noi sarcini în faţa cercetătorilor ştiinţifici, medicinii primare
şi preventive, argumentează necesitatea unui studiu special în domeniul medicinii
muncii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti.
Cercetările noastre în cadrul actualului studiu s-au referit la micii producători
agricoli din zonele agricole principale ale republicii: de nord, reprezentată de
raionul Edineţ, centru - de raionul Căuşeni şi sud - de raionul Cahul.
În rezultatul studiului demografic s-a stabilit că în rândurile populaţiei
localităţilor rurale şi a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti predomină grupele de
vârstă de la 41 ani şi mai mult, cu o pondere neesenţială a femeilor faţă de bărbaţi,
şi o pondere a pensionarilor mai mare de 10%. În unele sate, are loc „îmbătrânirea”
evidentă a populaţiei cu o pondere a pensionarilor de 30-25%. Este destul de mare
ponderea lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, care variază în diferite sate de la
37,7% până la 97%. O particularitate specifică constă în lipsa acoperirii cu poliţe
medicale a ţăranilor de vârstă medie.
Luând în considerare situaţia creată în domeniul respectiv al agriculturii
devine indiscutabilă problema asistenţei medicale a lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti [Moraru C., 2003].
Reformele statale şi cele din sistemul de sănătate au creat probleme ce au
îndepărtat ţăranul de asistenţa medicală. Cauzele de bază sunt:
173
- trecerea la medicina prin asigurare – posibilităţile financiare reduse ale
pacientului [Russu Gh., 2002; Trifan M. şi coaut., 2003];
- poliţa nu acoperă deloc sau acoperă doar o mică parte din costurile pentru
tratament [Levinte T., 2006];
- insuficienţa cadrelor medicale în spaţiul rural [Ababii I., 2005, 2006;
Buracovschi M., Tăutu R., 2007; Catrinici L., 2009];
- circa 70% din medici nu sunt satisfăcuţi de situaţia reală în privinţa
medicinii prin asigurare din cauza limitării financiare, dificultăţii procesului de
reforme, lipsei informaţiei pacienţilor despre noile reforme etc. [Vicol C. şi coaut.,
2005; Бучинский В., 2007., Toпорец N., 2007].
Sunt probleme legate şi de caracterul activităţii medicilor de familie, care sunt
orientaţi spre activitatea curativă şi nu spre cea profilactică [Opopol N. şi coaut.,
2003].
Chestionarea ţăranilor şi a medicilor de familie denotă, că în ultimii ani în
localităţile rurale se constată o degradare a asistenţei medicale cauzată de lipsa
cadrelor tinere, finanţarea necorespunzătoare, asigurarea insuficientă cu
echipament şi utilaj medical modern, cu surse de informare de specialitate etc., fapt
menţionat şi în Politica Naţională de Sănătate. În această ordine de idei analiza
retrospectivă a incidenţei şi prevalenţei morbidităţii ţăranilor în comparaţie cu
morbiditatea generală a populaţiei nu a evidenţiat la prima etapă unele legităţi
caracteristice pentru ţărani, însă s-a constatat că ponderea morbidităţii
nontransmisibile revine în circa 57,7% cazuri noi de boală şi 65,2% pentru
maladiile cronice din numărul total de cazuri la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti. În
zona de nord, nivelul morbidităţii nontransmisibile printre populaţie este mai mic
faţă de media în zonele de centru şi de sud. Raportul dintre nivelul morbidităţii
printre ţărani şi nivelul morbidităţii nontransmisibile generale printre locuitori în
zonele de centru şi de sud denotă ponderea mai înaltă de îmbolnăvire a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti. Deficienţele în asigurarea medicală a locuitorilor de la sate
influenţează calitatea înregistrărilor cazurilor de boală şi de evaluare a rezultatelor.
174
Această concluzie este menţionată de Moraru C. (2003), Mereuţă I. (2003), Opopol
N., Friptuleac Gr.şi alţ. (2003).
Evident, pentru evaluarea şi evidenţierea acelor forme morbide care sunt
caracteristice persoanelor ocupate în agricultură este necesar un studiu mai
aprofundat, bine prioritizat şi planificat. Din aceste considerente, s-a efectuat o
analiză detaliată a stării de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti
condiţionată de particularităţile activităţilor de prelucrare a terenurilor agricole şi a
mediului lor de trai.
Rezultatele cercetării au cuantificat aspecte caracteristice ale sănătăţii
populaţiei rurale în genere şi a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti în special. Datele
statistice colectate şi prelucrate în studiul actual denotă despre o incidenţă şi o
prevalenţă a morbidităţii semnificativ mai joasă la populaţia rurală din localităţile
investigate în comparaţie cu datele medii pe ţară şi încă mai scăzută la lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti. Evident, aceşti indici nu reflectă situaţia reală. Prin urmare,
sugestiile menţionate de mai sus de către noi şi de alţi autori [Morariu S., Morariu
A., 2003; Nosova A., 2006] referitoare la deficienţele în asistenţa medicală a
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti, care influenţează negativ eficienţa şi realitatea
înregistrării cazurilor de boală, sunt corecte.
Analiza morbidităţii prin adresabilitate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti a
stabilit că printre maladiile cronice predomină afecţiunile sistemului osteo-
articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv determinate de osteocondroze şi
radiculite, de asemenea boala hipertensivă, bolile cronice ale sistemului respirator,
celui digestiv etc. Prin această metodă de studiu s-a evidenţiat o morbiditate mult
mai înaltă la lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti faţă de populaţia raioanelor ţării. În
special, la această categorie de populaţie s-au înregistrat 163,1±6,8 cazuri de boală
hipertensivă la 1000 lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti, ceea ce e cu 70 cazuri mai
mult decât la 1000 locuitori pe raioane. La un nivel înalt se menţin maladiile
aparatului osteo-articular, aparatului respirator şi traumatismul. Concomitent, se
înregistrează un nivel sporit de complicaţii ale gravidităţii femeilor din
gospodăriile ţărăneşti.
175
Ţinem să menţionăm, că în Republica Moldova lipsesc date oficiale despre
numărul lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti care sunt examinaţi în cadrul
examenelor medicale profilactice.
Examenul medical organizat în cadrul acestui studiu a confirmat concluziile
obţinute de noi prin alte metode de cercetare depistând o pondere destul de mare a
ţăranilor bolnavi de boli cronice: 32,7-94,1% bărbaţi şi 40,9-89,6 % femei.
Important, este faptul că în toate localităţile investigate cota femeilor bolnave este
mai mare decât a bărbaţilor. Prin această metodă de studiu, de asemenea, s-a
evidenţiat o pondere înaltă a morbidităţii lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti prin
boala hipertensivă, bolile aparatului digestiv, a aparatului osteo-articular etc.
Investigaţiile de laborator ale sângelui au cuantificat o pondere exprimată a
persoanelor cu conţinutul scăzut de hemoglobină, o tendinţă de majorare a nr. de
leucocite şi unele particularităţi nesemnificative a indicilor biochimici ai sângelui
(colesterolul, ALT, glucoza, ureea, creatinina).
Caracteristicile indicilor de sănătate evidenţiate mai sus într-o anumită măsură
sunt formate în rezultatul influenţei caracterului alimentaţiei, mediului de muncă al
lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti care constă dintr-un complex de factori: fizici,
chimici, biologici şi chiar psihologici în diferite combinaţii.
Majoritatea membrilor acestor gospodării iau dejunul devreme, prânzul în
câmp, cina seara între orele 1930 – 2000. Deci, intervalele între luările de mese sunt
foarte mari, deseori depăşesc 6 ore.
Absoluta majoritate a ţăranilor preferă în alimentaţie mâncare caldă însă în
condiţii de câmp alimentele sunt reci, puţin variate. Ei folosesc în alimentaţie doar
de 1-3 ori pe săptămână carne, peşte, lactate, obişnuiesc folosirea grăsimilor
animaliere. În scop potabil foarte frecvent folosesc apa din fântânile de câmp de
calitate necunoscută.
Au fost evidenţiate particularităţi ale muncii lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti importante prin caracteristicile cronometrice a activităţilor lor zilnice şi a
factorilor ocupaţionali decisivi pentru sănătatea lor, dar şi pentru elaborarea unui
complex de măsuri profilactice.
176
Evaluarea igienică a fluxului tehnologic în care activează lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti a cuantificat particularităţi specifice ale muncii acestor
categorii de populaţie: sezonalitate, activitate la aer deschis, deplasarea la distanţe
semnificative de la locul de trai până la locul de muncă preponderent pe jos,
poziţie încordată de muncă, caracter urgent a lucrărilor cu suprasolicitări fizice.
Acest fapt a fost menţionat de asemenea de Pascal P. şi Damien M. (2007). Spre
deosebire de muncitorii colhozurilor şi sovhozurilor investigaţi în anii 70-80 ai
sec.XX, lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti au o zi prelungită de muncă (până la 10-
12 ore) îndeosebi în anotimpurile de primăvară – vară - toamnă. Concomitent, ei
efectuează lucrul pe lotul individual de lângă casă, de îngrijire a animalelor.
Odihna zilnică ocupă 5-6 ore în 0-98,6% cazuri şi 7-8 ore în 1,4-61,5% cazuri.
Practic toţi ţăranii peste 3 ore/zi lucrează sub acţiunea razelor solare. Ţăranii
efectuează în unele zile câteva procese tehnologice, inclusiv stropirea plantaţiilor
cu pesticide, în frecvente cazuri fără haine de protecţie.
Condiţiile meteorologice sunt în frecvente cazuri nefavorabile atingând, în
timpul de vară temperaturi de până la 32- 340C la umbră, uneori până la 35- 400C şi
temperaturi joase în timp de primăvară devreme şi toamnă târziu, când şi
umiditatea relativă a aerului este înaltă, iar viteza curenţilor de aer atinge valori
foarte mari.
Paralel cu cele menţionate, în zona de muncă a ţăranilor practic permanent
există factorii chimici de risc. Rezultatele investigaţiilor noastre de laborator
demonstrează că o mare parte din operaţiunile tehnologice sunt însoţite de poluarea
aerului cu pulberi. La lucrările manuale (prăşit) şi mecanizate (arat, boronit,
cultivat) concentraţiile medii ale prafului în aerul zonei de muncă a constituit în
mediu 3,04±0,12 - 5,26±0,16 mg/m3 (concentraţiile maximale ajungând la 15-16
mg/m3). Asemenea concentraţii au fost înregistrate şi de alţi autori la lucrările
asemănătoare efectuate în agricultură [Reznic I.,1975; Ostrofeţ Gh., 1978; Rudi
Gh., 1981 (viticultură, pomicultură etc.)] Autorii Frptuleac Gr., Moraru M.,1992;
Mekonen Y., Aganafir T. şi alt., 2002; Caiman D., Ţurcan P. şi alt., 2003
consideră că acest factor de mică intensitate, în cazul dat, dar existent permanent,
177
contribuie la apariţia maladiilor sistemului respirator, ţesutului cutanat, bolilor
alergice.
Evident, că concentraţiile de praf depistate nu pot fi neglijate şi tratate doar ca
factor de mică intensitate. Este necesar a organiza şi implementa măsuri de
micşorare a conţinutului de pulberi în aerul zonei de muncă a ţăranilor.
În condiţiile contemporane, pe loturile gospodăriilor ţărăneşti foarte frecvent
se folosesc substanţele chimice pentru protecţia plantelor contra dăunătorilor şi
bolilor. De regulă, se folosesc diverse metode de tratare a plantelor cu pesticide: cu
stropitoare manuale şi cu metode mecanizate.
Cercetările de laborator ale aerului zonei de muncă în privinţa poluării cu
pesticide denotă despre faptul că conţinutul substanţelor toxice în toate probele
examinate de noi sunt în limitele admisibile. Valoarea concentraţiei de carată în
probele de aer examinate a fost mai mică de 0,002 mg/dm3, de decis mai mică de 2
mg/dm3. Necătând la faptul că pe plantaţiile Republicii Moldova, îndeosebi în vii şi
livezi, se utilizează cantităţi semnificative de preparate ale cuprului, valorile
concentraţiilor lor în aer constituie 0,0003-0,002 mg/dm3. De menţionat, de
asemenea, că n-au fost depistate anumite diferenţe între concentraţiile pesticidelor
din aerul zonei de muncă a ţăranilor din diferite zone ale republicii şi din diferite
localităţi.
Deci, şi concentraţiile de pesticide din aerul zonei de muncă a lucrătorilor
gospodăriilor ţărăneşti sunt joase, ele fiind considerate ca factor de mică
intensitate, care însă în combinaţie cu alţi factori pot exercita influenţă negativă
asupra sănătăţii.
Aceste opinii coincid cu cele publicate de unii autori care menţionează în
agricultură cazuri de pierdere a cunoştinţei, acutizare a unor maladii cronice. În
complex, combinaţiile factorilor meteorologici pot fi evaluate primăvara ca
„temperatură scăzută – umiditate sporită – viteză mare a curenţilor de aer; vara –
temperatură mărită - umiditate normală – viteza mică a mişcării curenţilor de aer;
toamna – ambele.
178
Astfel particularităţile condiţiilor de muncă sunt relevante pentru starea de
sănătate a ţăranilor, determinând morbiditatea, invaliditatea şi alţi indicatori.
Conform opiniilor Morariu S., Morariu A. (2003); Opopol N. (2004) şi alţii,
expunerea profesională a angajaţilor la diferite noxe şi riscuri legate de
particularităţile activităţii îşi lasă amprentele sale asupra stării de sănătate. Aceasta
poate fi demonstrată prin calculul coeficientului de corelaţie [Pop O., Nistor F.
1996]. Datele studiului actual confirmă că morbiditatea lucrătorilor gospodăriilor
ţărăneşti este în corelaţie directă cu aşa factori ca tipul gender, vechimea în muncă,
vârsta. În special, la persoanele cu o vechime în muncă mai mare de 10 ani mai
frecvent au fost înregistrate aşa afecţiuni ca gastritele cronice, boala ulceroasă
(r=0,87), ulcerul trofic al gambei (r=0,43), osteocondrozele, radiculitele (r=0,56),
micozele (r=0,69), traumele (r=0,79). Probabil, are importanţă durata influenţei
noxelor profesionale. Femeile sunt predispuse mai frecvent de a face o boală
hipertensivă (r=0.56).
Unii savanţi menţionează că susţinerea examenelor medicale ar fi o soluţie în
depistarea precoce a devierilor fiziologice în funcţiile sistemelor vitale ale
organismului, însă adresarea după asistenţa medicală este influenţată şi de prezenţa
poliţei de asigurare medicală obligatorie [Popescu G. şi coaut., 2006; Опополь Н
şi coaut, 2005]. Cu poliţe de asigurare medicală gratuită sunt asiguraţi în
agricultură doar persoanele de vârsta pensionară (Programul unic de asigurări
medicale obligatorii).Tinerii din localităţile rurale care au rămas să prelucreze
pământul nu-şi pot permite procurarea poliţei de asigurare medicală pentru toată
familia (datele BNS). Evaluarea legăturii corelative dintre aspectele de susţinere a
examenelor medicale periodice şi prezenţa poliţei de asigurare medicală
obligatorie efectuată de noi denotă o legătură corelativă directă medie dintre
numărul de persoane ce nu au susţinut examenul medical periodic şi nu au poliţe
de asigurare medicală obligatorie (r=0,42) şi tot odată o legătură corelativă
indirectă cu persoanele care au susţinut examenul medical periodic dar nu au poliţe
de asigurare medicală obligatorie ( r = - 0,35).
179
În medicina muncii este important a evidenţia gradul de risc a factorilor
ocupaţionali [Todea A., Ferenez A., 2005; Toma I., 2006]. Pentru lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti riscul de a face o boala hipertensivă este egal cu 3,3.
Concomitent ei sunt expuşi riscului de a face o boală din grupul bolilor aparatului
digestiv (RR = 1,9), maladiilor aparatului osteo-articular (RR = 2,3), bolilor
cronice ale aparatului respirator (RR = 1,7) şi traumelor (RR = 1,1).
S-a constatat, că valoarea riscului de a face o boală pentru lucrătorii
gospodăriilor ţărăneşti expuşi la factorii ocupaţionali şi de trai diferă în dependenţă
de tipul gender. Astfel, riscul pentru a face o boală hipertensivă este mai mare la
femei (RR=1,5) decât la bărbaţi (RR = 1,3). Femeile sunt expuse riscului de a face
o traumă cu RR = 1,1, pe când pentru bărbaţi acest risc este egal indiferent de
ocupaţie cu 1,0. Femeile sunt expuse riscului de a face o boală a aparatului
digestiv cu RR = 1,1, pentru bărbaţi acesta constituie 0,6. Riscul de a face o boală a
aparatului osteo-articular şi cronică a aparatului respirator comparativ cu femeile
constituie pentru bărbaţi corespunzător 1,9 şi 1,3, iar pentru femei respectiv 1,4 şi
1,1.
Datele obţinute demonstrează că cota riscului atribuabil rezidual diferă de la o
maladie la alta şi constituie în cazul bolii hipertonice 97%, bolilor aparatului
digestiv 47,1%, bolilor aparatului osteo-articular 56,2%, bolilor cronice ale
aparatului respirator 40,7% şi în cazul traumelor 6,0%.
Deci, lucrătorii gospodăriilor ţărăneşti sunt expuşi unor factori de risc
ocupaţionali şi de trai, care determină riscul sporit pentru declanşarea unor forme
morbide. Cota factorilor exogeni responsabili de declanşarea stărilor morbide ale
organismului este destul de înaltă, îndeosebi pentru boala hipertensivă, bolile
aparatului digestiv, osteo-articular şi bolile cronice ale aparatului respirator.
Rezultatele cercetării actuale au servit ca bază pentru elaborarea măsurilor
profilactice, în realizarea cărora trebuie să se includă reprezentanţii Centrelor de
Sănătate Publică, asistenţei medicale primare, serviciului curativ. De luat în
considerare, că starea de sănătate a lucrătorilor gospodăriilor ţărăneşti nu poate fi
menţinută doar de sectorul sanitar. Evident, în acţiunile de promovare a sănătăţii
180
lor şi de profilaxie a maladiilor, de fortificare a stării lor de sănătate trebuie să
intervină mai mulţi factori, precum ar fi cei sociali, guvernamentali, economici,
tehnologici, sanitaro-tehnici etc.
Bibliografie
1. Ababii I. Activitatea Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în anul 2005. Chişinău, 2006. 67 p.
2. Ababii I. Activitatea Sistemului de Sănătate în anul 2006. Chişinău, 2007. 69 p.3. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2001 (rezultatele cercetării statistice).Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. Chişinău, 2002. 68 p.
4. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2002 (rezultatele cercetării statistice). Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. Chişinău, 2003. 81 pag.
5. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2003 (rezultatele cercetării statistice). Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. Chişinău, 2004. 30 p.
6. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2004 (rezultatele cercetării statistice), Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. Chişinău, 2005. 58 p.
7. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2005 (rezultatele cercetării statistice), Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău, 2006. 53 p.
8. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2006 (rezultatele cercetării statistice), Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău, 2007. 52 p.
9. Activitatea agricolă a gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova, în anul 2007 (rezultatele cercetării statistice), Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău, 2008. 54 p.
10. Agricultura Republicii Moldova 2004, Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova. Chişinău, 2004. 157 p.
11. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. Chişinău, 2008. 589 p.
181
12. Aspecte privind nivelul de trai al populaţiei. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Chişinău, 2008. 120 p.
13. Axelson O. Blair A, Malker H, Cantor KP, Burmeister L, Pesticides and cancer risks in agriculture. În: Med Oncol Tumor Pharmacother, 1987, nr.4, p. 207-217.
14. Bahnărel I. Dezvoltarea activităţilor de promovare a sănătăţii şi profilaxia maladiilor în Republica Moldova. În: Materialele conferinţei ştiinţifico-practice „Medicina Preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate”. Chişinău, 2005, p. 234-242.
15. Brigitta Danuser, Christoph Weber şi alţ. Respiratory symptoms in Swiss farmers: An epydemiological study of risk factors. În: American Journal of Industrial Merdicine, Volume 39, Issus 4, p. 410-418.
16. Buracovschi M., Tăutu R. Implementarea asistenţei medicale primare în Republica Moldova – aspecte economice. În: Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, Vol. I., Probleme actuale de Sănătate Publică şi Management. Chişinău, 2007, p. 126-129.
17. Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 01 ianuarie 2008. Chişinău, 2008. 74 p.
18. Caiman D., Ţurcan P., Gherman D. F., Ionuţiu B. Bronşita cronică, boala legată de profesiune. În: Conferinţa naţională de medicină a muncii, Arad, 2003, p.16.
19. Catrinici Larisa. Activitatea Sistemului de Sănătate în anul 2008. Chişinău, 2009. 48 p.
20. Carrie A., McCoy, Ann K. Carruth, Deborah B. Reed. Women in Agriculture: Risks for Occupational Injury within the Contexts of Role and Haddon ,s Injury Model, University of Kentucky, ASH – NET. În: Journal of Ag Safety and Health, 2001. 19 p.
21. Chicu V., Curocichin Gh., Friptuleac Gr. Promovarea sănătăţii (curs). Chişinău, 2006. 229p.
22. Choma.D, Westeel V., Dubiez A. şi alţii. Respective influence of occupational and personal factors on respiratory function in dairy farmers. În: Eur Respir J. 1998, Jun,11(6), p. 1287-1293.
23. Сocârlă Aristotel. Medicina ocupaţională. Vol. 1,2. Cluj-Napoca, 2009. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 1463 p.
24. Codul Funciar nr.828-XII din 23.12.91. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.107/817 din 04.09.2001. p.2.
25. Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 155/1981 privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi mediul de muncă. Geneva, 1981. Ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.755-XIV din 24.12.1999.
26. Convenţia nr.182 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copilului. Geneva, 1999. Ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 849-XV din 14.02.2002.
27. Convenţia C 183. Maternity Protection Convention. În: Session of the
Conference: Geneva, 2000. 88 p.
182
28. Convenţia C 184. Safety and Health in Agriculture Convention. În: Session of
the Conference: Geneva, 2001. 89 p.
29. Curşeu V., Popa M., Sîrbu D., Copiii ca grup populaţional cu vulnerabilitate particulară la acţiunea contaminanţilor periculoşi din mediu. În: Materialele Congresului al VI Naţional de Igienă. Craiova, 2008, vol. 58(2), p.150-155.
30. Cuza Daniela, Claici Camelia şi alţii. Registrul de cancer în Romania la răscruce de drumuri. În: Materialele Conferinţei Naţionale de Sănătate Publică, Timişoara, 2008, p.40.
31. Dalphin J.C., M.F.Maheu, A.Dussaucy, D.Pernet, J.C.Polio, A.Dubiez, D.Pernet şi alţii. Six year longitudinal study of respiratory function in daiery farmers in the doubs province. În: Eur. Respir J. 1998, Jun,11 (6), p. 1287-1293.
32. Danser B. Weber C. Kunzli N. Schindler C. şi alţii. Respiratory simptoms in Swiss farmers: an epidemiological study of risk factors. In: The American Journal of Industrial Medicine, 2001, vol.39(4), p. 410-418.
33. David L., John R.Myers., Susan G. Gerberich, Traumatic Injuries in agriculture,Taken from ASH-NET, 2001, p.11.
34. Dasemeci M., Alavanja M.CR, andler P. Dale, Aaron Blair şi alţii. Cancer incidence in the Agricultural Health Study. În Scand. J. Work Environ. Health. 2005, nr. 31, suppl.1, p. 39-45.
35. Directiva 89/391/CEE a Consiliului Comunităţii Europene pentru promovarea îmbunătăţirii sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă. [online]. Geneva, 1989. http:// www.publications.europa.eu.
36. Eţco C. Management în sistemul de sănătate. Chişinău, 2006. 862 p. 37. Feier V. Soarele şi pielea dumneavoastră [online]. Bucureşti, 2007. http://
www.srd.ro/doc.38. Friptuleac Gr., M. Moraru. Aspecte medico-profilactice ale lucrărilor de la
răsadniţe. În: Materialele primului Congres al medicilor internişti din Republica Moldova. Chişinău, 1992, p. 65-66.
39. Friptuleac Gr. Ecologie umană. Chişinău, 2006. 295 p.40. Friptuleac Gr., Meşină V.. Sănătatea şi factorii ocupaţionali. Chişinău, 2006.
132 p. 41. Friptuleac Gr., Meşină V., Moraru M. Igiena Muncii. Vol. 1. Chişinău, CEPM,
2009, 366 p.42. Friptuleac Gr. Particularităţi ale sănătăţii populaţiei în relaţie cu indicii de
calitate ai mediului înconjurător. În: Materialele conferinţei ştiinţifico-practice „Profilaxia maladiilor – garanţia sănătăţii”. Chişinău, 2007, p. 23-27.
43. Garry V.F. Pesticides and children. În: Journal Toxicology and Applied Pharmacology, Minneapolis, 2004 (Vol.198) (nr.2), p.152-163.
44. Gladun E., Capcelea A., Chicu V., Calitatea mediului şi sănătatea populaţiei în Republica Moldova. Primul raport Naţional al Republicii Moldova prezentat la conferinţa III-a ministerială de la Londra 1999. În: „Mediul şi Sănătatea”. Chişinău, 1999. 81 p.
183
45. Guţu C. Caracteristicile radiaţiei solare pe teritoriul Republicii Moldova [online]. Chişinău, 2007. http:// www.ieasm.webart.md.
46. Healthy People 2000. Naţional Health Promotion and Disease Prevention Objectives, Washington, DC: US Department of Health and Human Services. În: J.Public Health Service, 1990, nr.90 p. 50-212.
47. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.619 din 30 iunie 2000 „Cu privire la organizarea şi efectuarea cercetărilor statistice selective ale activităţii agricole şi gospodărilor personale auxiliare ale cetăţenilor şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)”. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 81-83/719 din 13.07.2000.
48. Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Programului Unic AOAM nr. 1762, 1515, 1291, 1360, 1480, 1387 din 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.3-5/10 din 21.01.03; nr. 259-261/1575 din 25.12.03; nr.226-232/1521 din 10.12.04; nr.176-181/1468 din 30.12.05; nr. 203-206/1588 din 31.12.06; nr.198-202/1449 din 21.12.07.
49. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 242 din 01.03.05, Programul Naţional “Satul Moldovenesc”(2005-2015). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 17.05.05.
50. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de sănătate nr.886 din 06.08. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.127-130/931 din 17.08.07.
51. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova u privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017 nr. 1471 din 21.12.07. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.8-10/43 din 15.01.08.
52. Iachim V. Calitatea mediului din zona ocupaţională în perioada de tranziţie, „Sănătatea în relaţie cu mediul”. În: Conferinţa ştiinţifico-practică, Chişinău, 1999, p.14-15.
53. Iachim V., Bebâh V. Unele particularităţi al mediului ocupaţional în legătură cu privatizarea în agricultură. În: Materialele conferinţei naţionale, „Sănătatea în relaţie cu mediul. Activităţi de realizare a Planului naţional de acţiuni”.Chişinău, 2000, p.113-114.
54. Iachim V.Ş, Ştefăneţ Gh., Bebîh V. şi alţii. Unele aspecte igienice ale noilor metode de protecţie a plantelor. În: Tezele referatelor congresului III al igieniştilor, microbiologilor, epidemiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova. Partea 1. Chişinău, 1992, p. 174-176.
55. Iachim V., Bebâh V., Băbălău V. şi alţii. Condiţiile de muncă şi starea de sănătate a femeilor angajate în tutunărit.În: Materialele conferinţei stiinţifico-practice internaţionale „Profilaxia – strategia principală a sănătăţii publice”.Chişinău, 2002, p. 111-115.
56. Iachim V., Bebâh V., Palii V. şi alţii. Influenţa factorilor profesionali asupra stării sănătăţii pomicultorilor. În: Tezele referatelor congresului III al igieniştilor, microbiologilor, epidemiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova. Partea 1. Chişinău, 1992, p. 84-86.
184
57. Iachim V., Avraman F., Catrecico L., Bebîh V. Aspecte igienice ale aplicării pesticidelor în sistemul integral de protecţie a plantelor. În: Tezele congresului IV al igieniştilor, epidemiologilor, microbiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova. Chişinău, 1997, p. 181-182.
58. Iachim V., Bebâh V, Băbălău V., Stratilă M.. Asanarea condiţiilor de muncă şi profilaxia morbidităţii femeilor angajate în tutunărit (recomandări metodice). Chişinău, 2003, 23 p.
59. Ivanyuk A.. Agricultural worker disease [online], 2006. http: //www.neuro.net.ru.
60. Iversen M., Dahi R., Korsgaard J., Hallas T., şi alţii. Respyratory symptoms in Danish farmers: În: An epidemiological study of risk factors Thorax, 1988, 43(11), p.872-877.
61. J.J.Laplante, A.Depierre, Six year longitudinal study of respiratory function in dairy farmers in the Doubs province. În: European Respiratory Journal, 1998, nr.11, p. 1287-1293.
62. K. Rein Bradley, United States Departament of Agriculture. In: The National Report, Washighton, 2002. 34 p.
63. Lascu C., Bădulescu F. şi alţii. Factorii de risc în cancerul glandei mamare în Judeţul Dolj. În: Materialele Congresului al VI Naţional de Igienă. Craiova, 2008, vol. 58(3), p.19-23.
64. Legea Republicii Moldova „Privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)” nr. 1353-XIV din 03.11.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 14-15/52 din 08.02.2001.
65. Levinte T. Situaţia economico-financiară în sistemul sănătăţii în Republica Moldova 2005-2006. În: Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Vol. II. Probleme actuale de Sănătate Publică şi Management. Chişinău, 2006, p. 203-208.
66. Lupulescu D., Juganaru E. şi alţii. Poluarea chimică a factorilor de mediu şi riscul asupra sănătăţii. În: Materialele Congresului al VI Naţional de Igienă. Craiova, 2008, vol. 58(3), p.24-29.
67. Mc.Duffe, Women at work: agriculture and pesticides. În: Journal of Occupational Medicine, 1994, Vol. 36, pag. 1240-1246.
68. Malâi A., Iulargi C. Vibraţia – factorul de bază în apariţia bolilor profesionale la mecanizatori. În: Tezele congresului IV al igieniştilor, epidemiologilor, microbiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova. Chişinău, 1997, p. 109.
69. Mănescu S., Tănăsescu Gh. şi alţii. Igiena. Bucureşti, Editura Medicală, 1991. 509 p.
70. Medicina muncii. Sub red. Prof. Dr. Niculescu Tonea. Bucureşti, editura MEDMUN, 2003, 472 p.
71. Mereuţă I.. Medicul de familie, vigilenţa oncologică şi depistarea precoce a tumorilor. În: Materialele conferinţei internaţionale „Instruirea specialiştilor pentru Asistenţa Medicală Primară”. Chişinău, 2003, p. 184-193.
185
72. Meşina V. Estimarea stării de sănătate a angajaţilor întreprinderilor vinicole în relaţie cu condiţiile de muncă:Autoref. tezei dr. şt. medicale. Chişinău, 2007, 23 p.
73. Mîrzenco V., Gh.Barbăroşie. Ghidul fermierului. Chişinău, 1998. 95 p.74. Mekonnen Y. Agonafir T. Effects of pesticide applications on respiratory
health of Ethiopian farm workers. În: Journal Environ. Health, 2002, 8(1), p. 35-40.
75. Mostafa A.el Batawai. Health af workers in agriculture. În: Report WHO. Cairo, 2003, p.91-98.
76. Morari M. Igiena muncii la prelucrarea culturilor etero-uleginoase: Autoref. tezei dr. şt. medicale. Kiev, 1983, 27 p.
77. Morariu S., Morariu A. Hipertesiunea arterială, boala legată de profesie. În: Conferinţa naţională de medicină a muncii. Arad, 2003, p.1-3.
78. Moraru C. Studiul morbidităţii familiilor rurale şi organizarea asistenţei medicale primare prin intermediul medicului de familie. În: Autoref. tezei dr. şt. medicale. Chişinău, 2003, 22 p.
79. Murpy Glenn. Încălzirea globală. Bucureşti (traducere din engleză Iordache Nina), Chişinău, 2008. 64 p.
80. National Occupational Injury Research Symposium (NOIRS) 2000. Children and Agriculture: Opportunities for Safety and Health. În: A National Action Plan, Pittsburgh, 2000, 98 p.
81. National Health Promotion and Disease Prevention Objectives (14). În: Injury Control, Geneva, 1990. 54p.
82. Nosova A.. Agricultural Worker Disease [online]. Saratov, 2006. http: //saratoff.ru.
83. Ocrotirea sănătăţii în Republica Moldova, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2008, 182 p.
84. Opopol N., Băhnărel I., Pantea V. Sănătatea populaţiei – scop primar al dezvoltării durabile. În: Materialele conferinţei ştiinţifico-practice a CNŞPMP „Medicina Preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate”. Chişinău, 2005, p. 234-242.
85. Opopol N., Băhnărel I., Pantea V. Sănătatea populaţiei – scop primar al dezvoltării durabile. În: Materialele conferinţei ştiinţifico-practice a CNŞPMP „Medicina Preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate”. Chişinău, 2005, p. 243-246.
86. Opopol N., Friptuleac Gr., Eţco C. şi alţ. Profilaxia – una din direcţiile de bază de activitate a medicului de familie.În:Materialele conf. internaţionale „Instruirea specialiştilor pentru Asistenţa Medicală Primară”. Chişinău, 2003, p. 198-199.
87. Opopol N., Russu R. Sănătatea mediului. Chişinău, 2006. 108 p.88. Palanciuc E., Argumentarea ştiinţifică a particularităţilor de depistare a
tumorilor în populaţia mediului rural: Autoref. tezei dr. şt. medicale. Chişinău, 2007, 24 p.
89. Pantea V., Opopol N. Sănătatea în relaţie cu mediul de existenţă. Chişinău, 2007. 83 p.
186
90. Parton Petru. Cultivarea legumelor-Ghidul fermierului (3). Chişinău, 2000. 399 p.
91. Pascal Paoli, Damien Merllie. Third European Survey on working conditions 2000. În: Eurofound, 2007, p.86.
92. Păuncu Elena-Ana. Medicina muncii (teorie şi practică). Timişoara, 2008. Editura orizonturi universitare, 414 p.
93. Perry B.Y., Melissa J., Bloom B.. Frederick R. Perceptions of pesticide associated cancer risks among farmers. În: A gualitative assessment, Human Organization, Fall, 1998, p. 54-61.
94. Pesticides Literature Review, Systematic Reviev of Pesticide Human Health Effects Margaret Sanborn, McMaster University, Donald Cole, University of Toronto, Kathleen Kerr, Dip. În: Env. Health Enviromental Health Clinic. Toronto, 2004, p. 168-169.
95. Petrescu C. Noi aspecte privind medicina mediului ambiant şi medicina şcolară. Timişoara: Eurobit, 2006. 253 p.
96. Pînzaru Iu., Friptuleac Gr. Medicina preventivă-strategie oportună a sistemului de sănătate. În:Volum de articole şi teze a Conferinţei ştiinţifico-practice consacrată jubileului de 60 ani a Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat şi 10 ani de activitate a CNŞPMP. Chişinău, 2005, p. 88-91.
97. Pînzaru Iurie, Ghidul primarului “Cum trebuie asigurată bunăstarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei”, Chişinău, 2005. 44 p.
98. Pînzaru Iurie. Factorii de risc şi particularităţile muncii copiilor pe loturile individuale ale ţăranilor împroprietăriţi. În: Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice dedicate jubileului de 60 ani a CMP Călăraşi. Călăraşi, 2005, p. 17-22.
99. Pînzaru Iurie. Unele rezultate ale evaluării stării de sănătate a ţăranilor împroprietăriţi din Republica Moldova. În: Buletinul Academie de Ştiinţe a Moldovai, nr.4, 2005, p. 23-28.
100. Pînzaru Iu. Aspecte ale igienizării condiţiilor de muncă şi menţinerii sănătăţii ţăranilor împroprietăriţi (ghid practic). Chişinău, 2006. 77 p.
101. Pînzaru Iu., Friptuleac Gr., Caracteristica particularităţilor igienei muncii ţăranilor împroprietăriţi (fermierilor). În: Curierul medical nr.4 (304), 2008, p.64-70.
102. Pînzaru Iu. Estimarea accesului ţăranilor împroprietăriţi la asistenţă medicală. În: Materialele Congresului VI al igieniştilor, epidemiologilor, microbiologilor „Sănătate publică, economie şi management în medicină”. Chişinău, 2008, nr.5, p.52-55.
103. Pînzaru Iu., Gr.Friptuleac, Victor Ciobanu Veaceslav Fanic. Unele aspecte ale identificării situaţiilor de risc profesional în activitatea ţăranilor împroprietăriţi. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2008, nr.5, p.56-60.
104. Pînzaru Iu., Gr.Friptuleac, Victor Ciobanu Veaceslav Fanic, Caracteristica sociodemografică a ţăranilor împroprietăriţi din unele zone ale ţării. În: „Sănătate publică, economie şi management în medicină”. 2008, nr.5, p.61-63.
187
105. Pînzaru Iu., Friptuleac Gr. Studiul morbidităţii şi a condiţiilor de muncă a ţăranilor împroprietăriţi. În: Materialele Conferinţei Naţionale de Sănătate Publică. Timişoara, 2008, p.46-47.
106. Pop O., Nistor F. Epidemiologie generală. Timişora, 1996. 312 p.107. Popescu Daniela, Haruz Svetlana, Priţcan Valentina, Comerzan Antonina,
Ghid de monitorizare a muncii copilului. Chişinău, 2006. 40 p.108. Popescu G., Ghinea C., I. Mogaldea I., Cioran L. Contribuţii psihologice la
evaluarea riscurilor profesionale. În: Revista Română de Medicină a Muncii. Bucureşti, 2002, vol.34, p.16-18.
109. Popovici C. Evaluarea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a lucrătorilor din gospodăriile agricole. În: Materialele simpozionului practico-ştiinţific. “Optimizarea supravegherii epidemiologice la nivel de teritoriu rural”. Edineţ, 2000, p. 79-82.
110. Radon K.. Nowak D., Respiratory diseases in European farmers. În: Part I: Literature review. Pneumologie, 2003, 57(8), p.44-444.
111. Raportul Naţuonal privind implementarea AGENDEI 21 în Republica Moldova. Chişinău, 2002, p. 34-36.
112. Recomandarea nr. 164 din 1981 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi mediul de muncă.Конвенции и Рекомендации. МОТ., Geneva, 1981, том. II, с.1949-1954.
113. Rezultatele studiului asupra sănătăţii populaţiei în Republica Moldova. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2006. 286 p.
114. Roşca Serafima. Studiul factorilor fizici din mediul de muncă şi influenţa asupra stării de sănătate a expuşilor profesional În: Materialele Conferinţei Naţionale de Sănătate Publică. Timişoara, 2008, p.44.
115. Rudi G., Beketov B. Acţiunea mediului ocupaţional la exercitarea lucrărilor mecanizate în viticultură. În: Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии. 1971, nr. 7 c. 23-25.
116. Rudi H., Groza L., Migali L. Aspecte fiziologo-igienice ale tehnicii utilizate în viticultura modernă. În: Tezele referatelor Congresului III al igieniştilor, microbiologilor, epidemilogilor şi parazitologilor din Republica Moldova. Partea 1. Chişinău, 1992, p. 87-88.
117. Russu Gh.. Asigurarea medicală obligatorie în Moldova. Problemele cheie referitoare la implementare. În: Materilele I-ei Conferinţe a specialiştilor din economie, finanţe şi organizare a activităţii instituţiilor medicale din Republica Moldova. Chişinău, 2002, p. 27-32.
118. Sănătatea Publică în Moldova 2003. Centrul Ştiinţifico-Practica Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, 2004. 264 p.
119. Sănătatea Publică în Moldova 2004. Centrul Ştiinţifico-Practice Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, 2005. 256 p.
120. Sănătatea Publică în Moldova 2005. Centrul Ştiinţifico-Practice Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, 2006. 305 p.
188
121. Sănătatea Publică în Moldova 2006. Centrul Ştiinţifico-Practice Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, 2007. 308 p.
122. Sănătatea Publică în Moldova 2007. Centrul Ştiinţifico-Practice Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova. Chişinău, 2008. 302 p.
123. Sârcu R., Stratulat T., Socoliuc P., şi alţii. Starea funcţională a ficatului şobolanilor sub acţiunea cronică a combinaţiei de pesticide şi alcool etilic. În: Curierul medical, 2005, nr. 4, p. 23-26.
124. Sârcu R., Stratulat T., Socoliuc P. Estimarea impactului chimizării agriculturii asupra stării unor procese metabolice din organismul uman în condiţiile economice noi. În: Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice a CNŞPMP „Medicina Preventivă – strategie oportună a sistemului de sănătate”. Chişinău, 2005, p. 95-100.
125. Schreinemachers D.M., Creanson J.P., Garry V.F. „Cancer mortality in agricultural regions of Minnesota”. In: Enviromental Health Perspectives, 1999, vol. 107 (3), p.205-211.
126. Scurtu Ioan, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu. Consideraţii privind condiţiile de muncă şi de viaţă ale ţărănimii. Bucureşti, 2002, p.56-63.
127. Simonescu-Colan Ligia, Bocşa H, Cocârlă A. Studiul relaţiei cancer – profesie. Cluj-Napoca, 2003. p.21-22.
128. Siniţchi G. Şi razele solare pot provoca alergii. 2003. http: www. evenimentul.ro/articol.
129. Silion I., C. Cordoneanu C., Bazele medicinii muncii (teorie şi practică). Ediţia a III-a. Iaşi, Editura OIM, 2003. 634 p.
130. Sprînceanu Gh., Poliudov S., Bodrug N.şi alţii. Condiţiile de muncă, funcţiile de procreare şi sănătatea femeilor ocupate la plantaţiile de tutun. În: Tezele referatelor Congresului III al igieniştilor, microbiologilor, epidemiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova. Chişinău, 1992, p. 206-208.
131. Starea mediului în Republica Moldova 2005 (Raport naţional). Chişinău, 2006. 116 p.
132. Szasz L., Dinca M., Szasz Z., Opris Z.. Impactul zgomotului industruial asupra muncitorilor expuşi. În: Revista de Medicină şi Farmacie.Volum de rezumate ale sesiunii de comunicări ştiinţifice, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu – Mureş. 2006, vol. 52, supliment 5, p.107.
133. Şevcun T., Caracterizarea generală a climei Republicii Moldova şi particularităţile ei în perioada de lungă durată 1990-1999. În: Culegere de lucrări „Schimbarea climei. Cercetări, studii, soluţii”. Chişinău, 2000, p. 31-33.
134. Tefas L.G., Hoţa A.,Ionuţ R., Rajnoveanu A.G., D Giurgiu. Hipertensiunea arterială în expunerea cronică, profesională la zgomot. În: Conferinţa naţională de medicină a muncii. Arad, 2003, p.7.
135. The Economics of air Pollution helth Risks in Russia. În: World Development, 1999, vol. 27, p.1803-1819.
189
136. Tintiuc D., Grossu Iu., Grăjdeanu T. şi alţii. Sănătate publică şi mamagement. Chişinău, 2007. 895 p.
137. Todea A., Ferenez A.. Morbiditatea profesională în România. Bucureşti, 2005, p.30-43.
138. Toma I.. Medicina muncii. Craiova, 2006. 824 p.139. Trifan M., Ispas I., Pribu M. Aspecte privind expunerea profesională la
pesticidele utilizate în staţiile de tratare a seminţelor. În: Conferinţa naţională de medicină a muncii. Arad, 2003, p.9-10.
140. Vangheli V., Rusnac V. Igiena muncii. Compendiu de lucrări practice. Chişinău, 2000. 475 p.
141. Varzari P, Varzari V. Relansarea domeniului agrar din Republica Moldova în contextul extinderii europene, Moldoscopie. În: Probleme de analiză politică, Universitatea de stat din Moldova, 2005, nr. 4, p. 69-76.
142. Vicol C. Opinia populaţiei rurale şi a medicilor – specialişti referitor la calitatea asistenţei medicale spitaliceşti şi la medicina prin asigurare. În: Revista „Sănătate Publică, economie şi management în medicină”. Chişinău, 2007, nr. 6, p. 155-156.
143. Vicol C., Pântea R., Moraru C., Opinia medicilor specialişti referitor la medicină prin asigurare şi influienţa ei asupra calităţii serviciilor spitaliceşti. În: Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Probleme actuale de Sănătate Publică şi Managment. Chişinău, 2005, Vol. I, p. 189-193.
144. Volneanschi A., Rusu-Lupan I.. Condiţiile de muncă şi starea de sănătate a lucrătorilor sectorului agrar. În: Tezele congresului IV al igieniştilor, epidemiologilor, microbiologilor şi partazitologilor din Republica Moldova. Chişinău, 1997, p. 194-195.
145. Wiklund K. Dich J. Holm L.E., Eklund G. Risk of cancer in pesticide applicators in Swedish agriculture. In: The Journal of the National cancer Institute, 1986, 76, p. 229-234.
146. Барышева Г.А.. Российское сельское хозяйство-150 лет перманентных реформ и их последствия. Материалы к публичным лекциям, Москва, 2003. 48c.
147. Большаков А. М., Маймулов В. Г. Общая гигиена. Москва «ГЭОТАР-Медиа», 2006, 729 с.
148. Букун Н.И. Физиолого-гигиеническая характеристика ручных и машинных работ, несвязанных с применением пестицидов в садоводстве Молдавии. Диссертация на соиск. уч. степени канд. мед. наук, Кишинев, 1970, 230 с.
149. Бучинский В. Развитие страховой медицины и оценка качества медицинского обслуживания в Республике Молдовы. În: Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Probleme actuale de Sănătate Publică şi Managment. Chişinău, 2007, Vol. I, p. 160-163.
150. Варварюк Н.Э., Марцишевская Р. Л. и др. Справочник основных клинических лабораторных показателей. Кишинев, «Картя Молдовеняскэ», 1990. 133 с.
190
151. Доклад по экологической оценке nr.10. Защита окружающей среды Европы: Третья оценка. Копенгаген, 2003, с. 43-51.
152. Измеров Н.Ф., Денисов Э.И., Молодкина Н.Н. Радионова Г.К. Методология оценки профессионального риска в медицине труда. În: Медицина Труда и Промышленная экология, nr.12, 2001, с. 1-7.
153. Измеров Н.Ф., Суворов Г. А. Физические факторы производственной и природной среды.Гигиеническая оценка и контроль. Москва, «Медицина», 2003, 556 с.
154. Козачук Л.В. Гигиена труда, Николаев. 2005, 60 с.155. Краснюк Е.П., Тимофеева Н.Т. Цыркунов Л.П. Некоторые сведения о
профессиональных заболеваниях работников сельского хозяйства. В кн: Гигиена труда в сельскозяйственном производстве. М., Медицина, 1981, с. 242-279.
156. Кундиев Ю. Медицина труда: из прошлого в будущее. Москва, 2006, 634 с.
157. Медведь Л.И. Токсикология пестицидов. В кн.: Гигиена труда в сельскохозяйственном производстве. М., Медицина, 1981, с. 156-241.
158. Mopapь M.И. Гигиена труда при возделывании эфиромасличных культурю Автореф. дисс. на соиск. уч. степени канд. мед. наук. Киев, 1983, 29 с.
159. Опополь Н., Т.Синяева, И. Тромбицкий. Стойкие органические загрязнения – проблема всех и каждого в XXI веке. Кишинёв, Eco-Tiras, 2005. 56 с.
160. Онищенко Г.Г., С.М.Новиков, Ю.А.Рахманин, С.Л.Авалиани, К.А.Буштуева. Основы оценки риска для здоровья населения при воздействии химических веществ, загрязняющих окружающую среду. Москва, 2002. 407 c.
161. Основы, содействующие безопасности и гигиене труда. Международная конференция труда, 93-сессия, 2005, Доклад IV(1), Женева.
162. Острофец Г.В.. Комплексная гигиеническая оценка условий труда в табакорассадочных хозяйствах. Автореф. дисс. на соиск. уч. степени канд. мед. наук. Киев, 1978, 24 с.
163. Опополь Н., А. Николенко. Изменение климата и здоровье человека: влияние, последствия, адаптация и предупреждение. В кн.: Климат Молдовы в XXI веке. Под. ред. Р. Коробова. Кишинэу, 2004, с. 254-283.
164. Опополь Н., Коробов Р. Эколого-гигиенический мониторинг: проблемы
и решения. Кишинев, 2001. 240 с. 165. Педанов Ю.Ф. Лабораторные показатели нормы взрослого человека.
Справочник. Одесса, 1992. 121с.166. Резник Я. Б., Н.И. Букун. Гигиена труда в садоводстве. Кишинев,
«Штиинца», 1975. 179 с.167. Рудь Г.Г.. Гигиена труда в садоводстве и виноградарстве. В кн.: Гигиена
труда в сельскохозяйственном производстве. М. Медицина, 1981, с. 345-356.
191
168. Руководство по оценке риска для здоровья населения при воздействии химических веществ, загразняющих окружающую среду. R2.1.10.1920-04, Москва, 2004. 142 c.
169. Рябцев Б.И., НиколовС. Х., Лаптев М. И., Демиденко Н. М.. Гигиена труда в полеводстве. В кн.: Гигиена труда в сельскохозяйственном производстве. М. Медицина, 1981, с. 280-344.
170. Сепетлиев Д. Статистические методы в научных медицинских
исследованиях: Пер. с болгар. М., Медицина, 1968. 420 с.171. Соловьев И.В. Условия труда в сельском хозяйстве Республики
Кыргыстан, 2003. с. 6-8.172. Сырку Р.Ф., Стратулат Т.Г., Соколюк П.Т. и др. Функциональное
состояние печени крыс при хроническом воздействии смеси пестицидов и алкоголя. În: Curierul medical, 2005, nr. 4, p. 23-26.
173. Топорец Н.. Перспективы и проблемы внедрения обязательного медицинского страхования в Республике Молдова. În: Analele ştiinţifice ale USMF „Nicolae Testemiţanu”. Probleme actuale de Sănătate Publică şi Management. Chişinău, 2007, Vol. I, p. 155-159.
174. Фриптуляк Г. Е. Гигиена труда в овощеводстве открытого труда. В кн.: Гигиена труда в сельскохозяйственном производстве. М., Медицина, 1981, с. 357-364.
175. Фриптуляк Г.Е.. Физиолого-гигиеническая характеристика работ в овощеводство открытого грунта. Автореф. дисс. на соиск. уч. степени канд. мед. наук. Киев, 1979, 24 с.
176. Фриптуляк Г.Е., Острофец Г.В. Сфатурь ижиениче пентру агрикулторь. Кишинэу, 1987. 163 р.
177. Шлейфман Ф.М.. Метеорологические (микроклиматические) условия. В кн.: Гигиена Труда в сельскохозяйственном производстве. М., Медицина, 1981, c. 75-95.
178. Яким В.С. Токсикологическая характеристика некоторых комбинаций пестицидов при однократном поступлении в организм. În: Тезисы докл. I сьезда гигиенистов и сан. врачей Молдавской ССР «Актуальные вопросы гигиены». Кишинёв, «Штиинца» 1982, с. 155-157.
192
Anexa 1Extras din ordinul MS al RM
din 17.06.96 Nr.132Lista
substanţelor periculoase, nocive şi factorilor de producere nefavorabili la lucrările cu care sunt obligatorii examenele medicale la angajare în muncă şi periodice cu scopul prevenirii bolilor profesionale; medicilor-specialişti participanţi la efectuarea acestor examene medicale; investigaţiilor de laborator şi funcţionale necesare pentru determinarea factorilor etiologici în procesul muncii; contraindicaţiilor medicale pentru admiterea la lucru cu factorii de producere periculoşi,
nocivi şi nefavorabili.
Nr.o/r
Substanţe periculoase şi nocive, factori de producţie nefavorabili
Caracterul lucrărilor îndeplinite
Periodicitatea examenelor
Participarea medicilor specialişti
Investigaţiile de laborator şi funcţionale
Contraindicaţiile medicale adăugătoare
la contraindicaţiile medicale generale
1 2 3 4 5 6 71 Pesticide Producerea şi îmbu-
telierea în economia naţională a pesticidelor clororganice, fosfor-organice, ale derivaţi-lor acizilor carbonici, ale metalelor organice, etc., inclusiv la depozi-tarea lor, prelucrarea primară a bumbacului
O dată în an Terapeut, neuropatolog, dermatovenerolog, stomatolog (lucrul cu pesticide mercur-organice); oculist, obstetrician-ginecolog, ORL
Activitatea colinestera-zei plasmei sângelui (lucrul cu compuşi fosfororganici, deriva-tele acizilor metilcarbo-nici), rezultatele inves-tigaţiilor de comparat cu activitatea iniţială a colisterazei până la
1. Boli cronice ale sistemului nervos periferic.
2. Boli cronice ale ficatului, căilor biliare.
3. Boli alergice, inclusiv şi ale pielii.
4. Modificări subatrofice difuze în toate segmentele căilor respiratorii
începutul lucrului cu pesticide, mercurul în urină (lucrul cu pestici-dele mercurorganice); methemoglobina (lucrul cu compuşi ai nitrofeno-lului); bilirubina, ALT, analiza generală a urinei la lucrul cu toate felurile de pesticide.
superioare.5. Neurită a
nervilor auditivi.6. Boli cronice ale
anexelor oculare (pleoape, conjuctivă, cornee, căi lacrimale)
2 Pulberi animaliere şi vegetale
Prelucrarea bumbacu-lui, a inului, cânepei, lânii, a boabelor, tutu-nului, lemnului, turbei, hameiului, producerea hârtiei, mătasei naturale.
O dată în an Terapeut, ORL, oftalmolog, dermatovenerolog.
Fluorografie cu cadru mare, aprecierea stării aparatului respirator, formula leucocitară
4.3. Vibraţii de producţie
Toate tipurile de activitate profesională, legată de acţiunea:- vibraţiei locale
- vibraţiei generale
O dată în an
O dată la 2 ani
Terapeut, neuropatolog, ORL, chirurg, obstetrician-ginecolog, oftalmolog.
Proba la rece, sensibilitatea la vibraţie, examinarea aparatului vestibular (la acţiunea vibraţiei
1. Endarterită obliterantă, boala Raynoud, angiospasm periferic.
2. Boli cronice ale sistemului nervos periferic.
194
generale) 3. Dereglarea funcţiei apara-tului vestibular de diversă etiologie, inclusiv boala Meniere.
4. Anomaliile poziţiei organe-lor genitale feminine. Boli inflamatorii cronice ale uterului şi anexelor cu acutizări frecvente.
5. Miopie – înaltă şi compli-cată (mai mult de 8,0 D).
4.4 Zgomot industrial
Toate tipurile de activitate profesională legate de acţiunea zgomotului de producţie, deasemenea şi cu încordarea analizatorului auditiv;- de la 81 până la 99
dBA- 100 dBA şi mai
mult
O dată la 2 aniO dată în an
Terapeut, ORL neuropatolog,
Audiometria, cercetarea aparatului vestibular
1. Hipoacuzie persistentă de diversă origine măcar la o ureche2. Otoscleroză şi alte boli cronice ale urechii cu prognoză nefavorabilă.3. Dereglarea funcţiei aparatului vestibular de diversă etiologie, inclusiv boala Meniere4. Boala hipertonică
195
5 Suprasolicitări fizice
a) lucrări legate de deplasarea greutăţilor manual (greutatea în kg) sau cu aplicarea unui anumit efort (în N; 1N-0,1 kgs) pe parcursul schimbului;
- suprasolicitări permanente bărbaţii mai mult de 30 kg (sau mai mult de 300N), femeile mai mult de 7 kg (sau mai mult de 70N);
- pentru femei la alternarea cu alt lucru-mai mult de 10 kg (sau mai mult de 100N), ridicarea greutăţilor la înăl-ţime mai mare de 1,5m-mai mult de 7 kg (sau mai mult de 70N). Valoarea masei greutăţilor deplasate sau ridi-cate manual în decursul unui schimb, la ridicarea de pe
O dată la 2 ani
Neuropatolog, chirurg, obstetrician-ginecolog, internist
1. Boli ale aparatului locomot cu dereglarea funcţiei.2. Boli cronice ale sistemului nervos periferic3. Endarterită obliterantă, boala Raynoud, angiospasm periferic4. Dilatare varicoasă pronunţată a venelor membrelor inferioare, tromboflebită, hemoroizi.5. Enteroptoză pronunţată, hernii, prolaps rectal.6. Anomalii ale organelor genitale feminine. Prolaps ale organelor genitale.7. Boli inflamatorii cronice ale uterului şi anexelor cu acutizări frecvente.
196
suprafaţa de lucru; bărbaţi -mai mult de 5 tone;femei-mai mult de 2 tone;b) activităţi cu aflarea înde-lungată într-o poziţie forţată, inclusiv şi în picioare.Lucrări, cu încordări locale, mai ales a muşchilor mâinii şi antebraţului; c) menţinerea periodică cu ambele mâini a greutăţilor cu masa mai mare de 10 kg pentru bărbaţi şi mai mare de 7 kg pentru femei sau cu o mână mai mult de 5 kg pentru bărbaţi şi mai mult de 3 kg pentru femei;d) activităţi cu înclinări periodice esenţiale a corpului (aprecierea vizuală
197
mai mult de 300 pe verticală) mai mult de 300 ori într-un schimb; aflarea mai mult de 50% de timp a schimbului de lucru în poziţie forţată de lucru (în genunchi, culcat, cu înclinări înainte, agăţat, în picioare).
198
Anexa 2Extras din ordinul MS al RM
din 17.06.96 Nr.132Lista
lucrărilor pentru îndeplinirea cărora sânt obligatorii examenele medicale la angajare în muncă şi periodice ale lucrărilor cu scopul prevenirii bolilor, accidentelor, asigurării securităţii muncii; medicilor-specialişti, care participă la efectuarea acestor examene medicale, investigaţiilor de laborator şi
funcţionale necesare, contraindicaţiilor medicale pentru admiterea la lucru cu scopul prevenirii bolilor profesionale, accidentelor şi asigurării securităţii muncii.
Nr d/r
Caracterul lucrărilor îndeplinitePeriodicitatea examenelor
Participarea medicilor specialişti
Investigaţiile de laborator şi funcţionale
Contraindicaţiile suplimentare la
contraindicaţiile medical generale
1 2 3 4 5 6Lucrări, legate nemijlocit de circulaţia transportului (şoferii utoîncărcătoarelor, electrocarelor, regulatorii, de circulaţie etc.)
O dată în an Terapeut, neuropatolog, ORL, oftalmolog
Cercetarea aparatului vestibular
1.Dereglarea funcţiei aparatului vestibular de diversă etiologie, inclusiv boala Meniere.2. Hipoacuzie persistentă de diversă etiologie, uni- sau bilaterală (percepţia vorbirii şoptite mai mică de 3 m)3. Bolile oftalmologice.a) acuitatea vizuală cu corecţie mai mică de 0,5 la un ochi, mai mică de 0,2 la altul.b) Lăcrimaţie persistentă incurabilă;
199
c) dereglarea percepţiei cromatice pentru muncitorii, care întrebuinţează semnalizarea în culori;d) limitarea câmpului vizual mai mult de 200
Anexa 3200
Extras din ordinul MS al RMdin 17.06.96 Nr.132
Listaprofesiilor din agricultură pentru care sânt obligatorii examenele medicale la angajare în muncă şi cele periodice cu scopul prevenirii bolilor profesionale; a medicilor-specialişti care participă la efectuarea acestor examene medicale;
investigaţiilor de laborator şi funcţionale necesare conform anumitor factori etiologici în procesul de muncă, a contraindicaţiilor medicale pentru admiterea la lucru cu factori de producţie periculoşi, nocivi şi nefavorabili.
Nr.o/r
Profesia
Substanţe periculoase şi
nocive, factori de producţie
nefavorabili
Periodicitatea Participarea medicilor specialişti
Investigaţiile de laborator şi funcţionale
Contraindicaţiile medicale adăugătoare la
contraindicaţiile medicale generale
1 2 3 4 5 6 71 Mecanizatorii Vibraţie, zgomot,
poziţie de lucru incomodă cu încordare statică a unor grupuri de muşchi, trepidaţii, substanţe chimice toxice, pesticide, praf, care conţine siliciu, etc.
O dată în an Terapeut, neuropatolog, ORL , oftalmolog, chirurg, obstetrician-ginecolog, ftiziolog dermatovenerolog (după indicaţii).
Analiza sângelui (hemoglobina, leucocitele, VSH), analiza urinei, fluorografia generală a cutiei toracice, proba la rece, sensibilitatea vibratorie a aparatului vestibular. După indicaţii: radiografia mâinilor şi a segmentului
1. Endarterită oblinterantă, boala Raynoud, angiospasme periferice.2. Boli cronice ale sistemului nervos periferic3. .Dereglarea funcţiei aparatului vestibular de diversă etiologie, inclusiv boala Meniere.4. Anomalii ale poziţiei organelor genitale feminine. Boli
201
toracic a coloanei vertebrale, audiometria, colinesteraza sângelui.
inflamatorii cronice ale uterului şi anexelor cu acutizări frecvente.5. Miopie de grad înalt şi complicată6. Hipoacuzie persistentă măcar la o ureche de diversă etiologie. 7. Otoscleroză şi alte maladii cronice ale urechilor cu pronostic nefavorabil.8. Boala hipertonică
2. Muncitorii atelierilor de reparaţie: electrosudorii, fierarii, lucrările de încărcare şi reparaţie a acumulatoarelor, etc.
Aerosolii de sudare, vapori de plumb, acizi, baze
O dată la 2 ani
Terapeut, neuropatolog, oftalmolog,
Analiza sângelui (hemoglobina, leucocitele, VSH), lucrătorii cu acumulatoarele-reticulocite, eritrocite cu granulaţii bazofile, analiza urinei, fluorografia generală a cutiei toracice, aprecierea stării funcţiei aparatului
1.Modificări subatrofice difuze în toate segmentele căilor respiratorii superioare. Deviaţia septului nazal.2. Maladii cronice ale sistemului bronhopulmonar, tuberculoză pulmonară.3. Maladii cronice ale anexelor oculare (conjuctivă, cornee, căi lacrimale).4. Maladii cronice
202
respirator. Radiografia articulaţiilor solicitate în muncă (după indicaţii)
recidivante ale pielii cu acutizări frecvente.
3. Lucrătorii în zootehnie – mulgătoarele, văcarii, îngrijitorii de porci, viţei etc.)
Încordarea muşchilor centurii scapulare, a mâinilor şi degetelor, răcirea mâinilor, muncă fizică grea; praf cu conţinut de bioxid de siliciu, antibiotice, nutreţuri combinate, polen de plante, lână, amoniac, hidrogen sulfurat, impurităţi bacteriene ale aerului, din excremente, agentul cauzal al brucelozei.
O dată în an Terapeut, neuropatolog, oftalmolog, obstetrician-ginecolog, la necesitate – specialişti în dependenţă de manifestările clinice ale patologiilor.
Analiza sângelui (hemoglobina, leucocitele, VSH), analiza urinei, fluorografia generală a cutiei toracice, proba la rece, sensibilitatea vibratorie a aparatului vestibular. După indicaţii: radiografia mâinilor şi a segmentelor cervical şi toracic ale coloanei vertebrale; aprecierea stării funcţiei aparatului respirator, investigarea sângelui la reacţia de aglutinare
1. Maladii ale aparatului osteoarticular cu dereglări funcţionale.2. Anomalii de poziţie a organelor genitale feminine, uteroptoză.3. Inflamaţii cronice ale uterului şi anexelor în acutizări frecvente. 4. Maladii cronice ale sistemului respirator, tuberculoză.5. Maladii cronice ale sistemului nervos periferic.6. Afecţiuni alergice de orice etiologie.
203
Heddelson, conform anexei Nr. 1 p. 2.6.
4. Lucrări în avicultură – (îngrigitoarele de păsări, operatorii, lucrători la sortarea ouălor, ai abatoarelor de păsări, etc.).
Încordarea muşchilor mâinilor şi degetelor, praf care conţine antibiotice, nutreţuri combinate, puf, amoniac, hidrogen sulfurat, excremente, bioxid de carbon, impurificarea bacteriană a aerului, încordarea auzului.
O dată în an Terapeut, neuropatolog, oftalmolog, obstetrician-ginecolog.După indicaţii: dermatovenerolog, ORL.
Analiza sângelui (hemoglobina, leucocitele, VSH), analiza urinei, fluorofrafie generală a cutiei toracice.După indicaţii: radiografie a mâinilor, a segmentelor cervical şi toracic ale coloanei vertebrale, radiografia craniului; reacţia intradermică la toxoplazmoză.
1. Tuberculoza pulmonară, a altor organe şi sisteme.2. Scleromă3. Maladii cronice ale căilor respiratorii superioare.4. Maladii crinice inflamatorii ale cavităţilor nazale (haimorită, frontită, etc.).5. Maladii ale sistemului bronhopulmonar cu insuficienţă cardiovasculară şi pulmonară de gradul II.6. Maladii ale sistemului cardio-vascular: vicii cardiace, boala hipertonică de gr.II-III, maladiile vaselor membrelor inferioare cu tendinţa
204
spre angiospasme.7. Hernii.8. Conjuctivite, cheratite cronice.9. Maladii cronice ale pielii, exemă, dermatite.10.Otite cronice purulente, eustachiite, dereglarea fun-cţiilor aparatului vestibular.11.Maladii alergice la lucrările cu praf de origine animalieră şi vegetală.
5 Tutunarii:A. Cultivarea
răsadei în sere şi răsadniţe
Temperaturi înalte şi umeditate ridicată a aerului, mărirea sau micşorarea vitezei de mişcare a aerului, conţinutul în aer a oxizilor de carbon, hidrocarburilor, a pesticidelor.Poziţii incomode
O dată în an Terapeut, neuropatolog, dermatovenerolog, oftalmolog, obstetrician-ginecolog.După indicaţii: endocrinolog.
Analiza sângelui (hemoglobina, formula leucocitară, VSH), analiza generală a urinei, fluorofrafie generală, aprecierea stării funcţiei aparatului respirator, activitatea colinesterazei în
1. Modificări subatrofice difuze în toate segmentele căilor respiratorii, superioare, deviaţii ale septului nazal, care îngreuiează respiraţia nazală.
2. Boli cronice ale sistemului bronhopulmonar, tuberculoză
205
B. Lucrări de îngrijire a plantaţiilor de tutun, recoltare şi înşfărare a frunzelor
C. Uscarea, sortarea şi
ale corpului, supraîncordarea muşchilor centurii scapulare, antebraţelor, mâinilor, degetelor, muncă fizică grea.
Condiţii meteo schimbătoare, răşini şi suc din plante, praf, vapori de uleiuri oleaginoase, pesticide
O dată în an
O dată în an
-„-„-
-„-„-
plasmul sangvin.
Analiza sângelui (hemoglobina, formula leucocitară, VSH), analiza generală a urinei, fluorofrafie generală, aprecierea stării generale, aprecierea stării funcţiei aparatului
pulmonară.3. Boli ale sistemului
cardio-vascular: vicii cardiace, boală hipertonică gr.II-III, bolile vaselor sangvine ale extremităţilor.
4. Conjuctivite, cheratite cronice.
5. Boli cronice, des recidivente ale pielii.
6. Boli alirgice.7. Patologii cronice ale
stomacului, duodenului, ficatului, căilor biliare şi pancreasului.
Vezi p. A
206
împachetarea tutunului
Praf, nicotină, vapori de uleiuri oleaginoase, bioxid de carbon, pesticide, alcool metilic.
respirator, activitatea colinesterazei în plasmul sangvin
-„-„-Vezi p. A.
6 Lucrătorii serelor
Temperatură şi umiditate sporită, a aerului, supraîncordarea muşchilor centurii scapulare, a antebraţului, mâinilor, muncă fizică grea, pesticide, oxid de carbon, hidrocarburi, poziţie incomodă a corpului.
O dată în an Terapeut, neuropatolog, obstetrician-ginecolog.După indicaţii: endocrinolog.
Analiza sângelui (hemoglobina, formula leucocitară, VSH), ana-liza urinei, fluorofrafie cutiei toracice.După indicaţii: radio-grafia segmentelor cervical şi toracic ale coloanei vertebrale, a mâinilor.
Vezi p. 5 A.
7. Agronomii în protecţia plantelor, şefii depozitelor de pesticide,
Pesticide fosfor-clor-mercur-organice, derivatele acizilor carbaminici,
O dată în an Terapeut, neuropatolog, dermato-venerolog, oftalmolog, ORL
Activitatea colinesterazei plasmei sângelui la lucrul cu copuşii fosfor-organici,
1. Boli cronice ale sistemului nervos periferic.2. Boli cronice ale ficatului, căilor biliare.
207
muncitorii de protecţie a plantelor
compuşi ai nitroclorfenolului etc.
derivatele acizilor metilcarbonici-rezultatele de comparat cu activitatea iniţială a colinesterazei până la lucru cu pesticidele, mercurul în urină la lucrul cu compuşi organici ai mercurului), methemoglobina (lucrul cu compuşii nitrofenolului), bilirubina, ALT, analiza generală a urinei la lucrul cu toate tipurile de pesticide.
3. Boli alergice, inclusiv şi ale pielii.4. Modificări subatrofice difuze în toate segmentele căilor respiratorii superioare.5. Neurită a nervilor auditivi.6. Boli cronice ale anexelor oculare: (pleoape, conjunctivă, cornee, căi lacrimale).
Şeful Direcţiei principale asistenţă medicală, Vice director a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi
profilaxie şi reforme în domeniul ocrotirii Sănătăţii EpidemiologieV. Volovei I. Bahnarel
208
Anexa 4
PAŞAPORTUL IGIENIC AL GOSPODĂRIEI ŢĂRĂNEŞTI
(DE FERMIER)
(denumirea)
1. Adresa juridică ________________________________________________________raionul, satul
2. ____________titlului de proprietar a terenului echivalent _____________________numărul data eliberării
3. Profilul activităţii _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. Suprafaţa echivalentă prelucrată____________________ha5. Respectarea asolamentului în dinamică200__ 200__ 200________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ ____________________6. Tehnica agricolă utilizată în anii200__ 200__ 200________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ ____________________7. Tehnica agricolă arendată
200__ 200__ 200________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ ____________________8. Tehnica utilizată din alte structuri agricole200__ 200__ 200________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ ____________________
______________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ __________________________________________ ________________________ ____________________9. Factorii nocivi cu care contactează în mediul de producere200__ 200__ 200________________________ ________________________ ___________________________________________ ________________________ ___________________________________________ ________________________ ___________________________________________ ________________________ ___________________________________________ ________________________ ___________________________________________ ________________________ ___________________________________________ ________________________ ___________________________________________ _________________________ ___________________________________________ _________________________ _____________________10. Descrierea condiţiilor de muncă: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
11. Datele despre susţinerea examenelor medicale 200_ da/nu 200_ da/nu 200_ da/nu
Medic igienist igiena muncii _______________________________L.Ş. numele, prenumele _________________________________________ semnătura
Prolongată valabilitatea:Medic igienist igiena muncii _______________________________L.Ş. numele, prenumele _________________________________________ semnătura
Medic igienist igiena muncii _______________________________L.Ş. numele, prenumele _________________________________________
semnătura
Proces verbal de examinare a condiţiilor de muncă ______________________________ data, anul
Investigaţiile de laborator din mediul de producere ______________________________ numărul, data, anul
Măsurătorile instrumentale din mediul de producere ______________________________ numărul, data, anul
NOTĂ: Paşaportul se îndeplineşte în 2 erxemplare pentru 3 (trei) ani consecutiv. Cîte un exemplar al paşaportuşui se păstrează la ţăranul împroprietărit şi CSP
210
Anexa 5
FIŞA medicală individuală a ţăranului împroprietărit
1. Numele, prenumele___________________________________________2. Anul nasterii ________________________________________________3. Adresa juridică ______________________________________________4. Poliţa de asigurare nr. _________________________________________5. Anul împroprietăririi ________________6. Genul activitatii ____________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
7. Factorii nocivi şi nefavorabili din mediul de producere _______________ ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ se înscriu de medicul de familie în comun acord cu medicul igienist
8. Date despre susţinerea examenelor medicale periodice pînă la împroprietărire (pentru ultimii 3 ani) conform datelor f.025/e:
Anul susţinerii
Locul susţinerii examenelor medicale (IMSP)
Concluzia comisiei medicale Notă
9. Date despre îmbolnăviri în ultimii 3 ani (date din f.025/e):
Nr.d/o Anul si data îmbolnăvirii
Diagnoza Locul tratamentului (staţionar, ambulator)
211
10. Concediile de boala (ultimii 2 ani)
Nr. d/o
DATA DIAGNOZA Durata tratamentuluiimbolnavirii spitalizarii insănătoşirii
11.Examenul medical efectuat în anul ________ de
* medicul de familie Rezultatul
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
* medicii consultanti:
Medicul neurologdata, anul, rezultatul
Medicul ginecologdata, anul, rezultatul
Medicul ORLdata, anul,rezultatul
Alţi specialiştidata, anul, rezultatul
212
* investigatii de laborator
Nr.d/o
Data Denumireainvestigatiilor
Indicii determinati
Norma Notă
* probe functionale __________________________________________________ denumirea, rezultatul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Concluziile medicului de familie:
__________________________________________________________________diagnosticul stabilit
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Permit activitatea fără restricţii _________________________________________ Activitatea se permite cu anumite recomandări ____________________________ se specifică____________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________
213
12.Examenul medical efectuat în anul ________ de* medicul de familie
Rezultatul___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
* medicii consultanti:
Medicul neurologdata, anul, rezultatul
Medicul ginecologdata, anul, rezultatul
Medicul ORLdata, anul,rezultatul
Alţi specialiştidata, anul, rezultatul
* investigatii de laborator
Nr.d/o
Data Denumireainvestigatiilor
Indicii determinati
Norma Notă
214
* probe functionale __________________________________________________ denumirea, rezultatul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Concluziile medicului de familie:
__________________________________________________________________diagnosticul stabilit
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Permit activitatea fără restricţii _________________________________________ Activitatea se permite cu anumite recomandări ____________________________ se specifică____________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________
215
Anexa 6
CSP ___________tel. _____________
Proces verbalde examinare a condiţiilor de muncă a gospodăriei ţărăneşti(de fermier) _______________________________________s. _____________________ raionul ___________________
“____” ________________ 200__Subsemnatul,__________________________ în prezenţa __________________
(funcţia, nume, prenume) (funcţia, nume, prenume)
_______________________ am examinat condiţiile de muncă în procesul ____________
__________________________________________________________________ (denumirea)
În procesul muncii activează ___ persoane, inclusiv ___ persoane - membri ai familiei fermierului şi ___ persoane angajate (înămite) fără contract de muncă ori cu contract de munca (se subliniază).Anul împroprietăririi __________. Suprafaţa prelucrtă ________ ha.Culturile prelucrate în comparaţie cu anul precedent
anul_____ culturile
suprafaţa anul_____ culturile
suprafaţa
Respectarea asolamentului în ultimii 3 ani ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
denumiţi culturile, suprafeţele şi rotaţia lor
1. Lucrează ___ copii pînă la 18 ani, din ei ___ ale familiei fermierului ___ persoane de următoarele vîrste: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(se specifică numele deplin, anul naşterii)
şi ___ copii (rude, prieteni, străini, etc) (de subliniat) de urmatoarele vîrste: ____________________________________________________________________________________________________________________________________
216
____________________________________________________________________________________
(se specifică numele deplin, anul naşterii)
2. Lucrează alte persoane:2.1 membri ai familiei fermierului:
vârsta ___sexul ___
2.2 persoane angajate: vârsta ___sexul ___
3. Condiţiile de muncă:3.1 Factorii nocivi şi nefavorabili existenţi la moment: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________
(se denumesc)
3.2 Echipamentul de lucru– haine care acoperă corpul integral (da/nu)– torsul gol (da/nu)– cap acoperit (da/nu)– formă de plajă (da/nu)– încălţat (da/nu)-- altele (se specifică) ____________________________________________________________________________________________________________________________________
3.3 Temperatura aerului ____ °C, umiditatea _______ %3.4 Condiţii de adăpost (da/nu) în cazul « da » se specifică ___________________________________________________________________________________3.4.1 pentru alimentaţie (da/nu) __________________________________________________________________ se specifică
____________________________________________________________________________________________________________________________________3.4.2 pentru odihnă (da/nu) ) __________________________________________ se specifică
___________________________________________________________________________________________________________________________________ 3.5 Începutul zilei de muncă (astăzi) în câmp ______ sfârşitul ______
(ora) (ora)
3.5.1 Orele prânzului de la_____ până la_______3.6 Distanţa de la domiciliu până la lot _____ km3.7 Mijloacele de deplasare _________________________________________________
217
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ enumeraţi-le
3.8 Mecanizarea procesului de muncă (da/nu) - uneltele folosite în procesul muncii_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ - tehnica utilizată în procesul muncii ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(marca, modelul)
** În procesul utilizării pesticidelor- denumirea preparatelor de uz fitosanitar utilizate ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ denimirea lor
- locul procurării _____________________________________________________- cantitatea procurată________ kg, cantitatea restantă _______ kg. - locul păstrării preparatelor de uz fitosanitar utilizate _______________________- echipamentul utilizat la stropit ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 4. Alimentaţia în câmp4.1 meniul la ziua supravegherii:
4.1.1 dejunul ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ 4.1.2 prînzul _______________________________________
________________________________________ ________________________________________ ________________________________________
4.2. aprovizionarea cu apă (cantitatea folosită în procesul muncii)– de la domiciliu (da/nu)– de la fântâni din câmp (da/nu)– de la fântâni de la marginea satului (da/nu) – apă minerală (da/nu)– compot (da/nu)4.3. cantitatea de apă folosită în procesul muncii _______ litri4.4. folosiţi alte băuturi ((da/nu) în cazul da, specificaţi-le ___________________
__________________________________________________________________5. Asistenţa medicală
218
5.1. susţinerea examenelor medicale (da/nu), în cazul nu enumeraţi cauzele ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5.2. enumeraţi bolile de care suferă membrii familiei:
nr.d/o prenumele vârsta anul îmbolnăvirii
diagnoza
Prezenţa unor medicamente pentru ajutor medical în câmp se specifică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
cauzele folosirii medicamentelor
6. Alte probleme depistate ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7. S-au efectuat măsurări instrumentale – investigaţii de laborator (din mediul de producere) _____________________ se specifică
investigaţii de laborator a producţiei agricole _________________________ se specifică
investigaţii de laborator a apei potabile din câmp ___________________ se specifică
alte măsuri (se specifică)______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
219
În conformitate cu prevederile ,, Legii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice ,, nr. 10-XVI din 03.02.2009 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.67-183 din 03.04.2009) se RECOMANDĂ:Nr.d/o Denumirea măsurilor Termenul
îndepliniriiDate desp
re îndeplini
re
Semnături: Reprezentantul CSP ___________________________________ Reprezentantul gospod. ţărăneşti ________________________
220
Anexa 7
raionul ___________________________________________satul _____________________________________________________IMSP ____________________________________________________
ACTUL FINAL
din “_____” ____________a 200__al rezultatelor examenului medical periodic al ţăranilor împroprietăriţi din s. ________________Examenele medicale s-au organizat în perioada _______________________________________
Comisia în componenţa:1. Medicul de familie
_____________________________________________________________2. Medicul igienist a CSP raional
___________________________________________________3. Alţi specialişti (medici) _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Au CONSTATAT:
1. Au fost supuşi examenului după lista precizată ţărani împroprietăriţi ____________________ inclusiv femei:__________________________________________________________________ Necesitau să fie examinaţi ______________________________________________________ inclusiv femei: _________________________________________________________________1.1. Numărul persoanelor examinate: _________________________________________
inclusiv femei: _____________________________________________________________1.2. ponderea examinării % :______________________________________________________
inclusiv femei: _____________________________________________________________În rezultatul examenului medical s-au depistat:
1.3. Persoane cu suspecţii de intoxicaţii şi boli profesionale____________________________
nr.d/r
Numele, prenumele Anulnaşterii
Anul împroprietăririi
Factorii nocivi şi
nefavorabiliDignosticul
1 2 3 4 5 6
221
1.4. Persoanele cu boli generale depistate pentru prima dată, inclusiv femei
nr.d/r
Numele, prenumele Anul naşterii
Anul împroprietăr
irii
Acitivitatea până la
împroprietărireDiagnosticul
1 2 3 4 5 6
2.3. Persoanele cărora le este contraindicat genul de activitate profesat
inclusiv femei
nr.d/r
Numele, prenumele Anul naşterii
Dignosticul Factorii nocivi şi nefavorabili
1 2 3 4 5
2.4. Persoanele trimise la comisia medicală de expertiză a vitalităţii, pentru stabilirea grupului de invaliditate nr.d/r
Numele, prenumele Anul naşter
ii
Factorii nocivi şi nefavorabili
Dignosticul
222
1 2 3 4 5
2.6. Numărul persoanelor care necesită tratament:
2.6.1. de staţionar nr.d/r
Numele, prenumele Anul naşte
riiDignosticul
Rezultatele tratamentului(se vor indica în anul
următor)1 2 3 4 5
2.6.2 balneo – sanatorial
nr.d/r
Numele, prenumele Anul naşte
riiDiagnosticul
Date despre aplicarea
tratamentului1 2 3 4 5
2.6.3. la sanatoriu
nr. Numele, prenumele Anul Factorii nocivi şi
223
d/r naşterii
Diagnosticul nefavorabili
1 2 3 4 5
2.7. Persoanele care necesită unele examene clinice suplimentare:
nr.d/r
Numele, prenumele Anul naşterii
Dignosticul Factorii nocivi şi nefavorabili
1 2 3 4 5
2. A fost verificată îndeplinirea măsurilor prevăzute în actul final (precedent) din a. 200_____Rezultatele îndepliniri lor: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
224
4.În baza rezultatelor examenului medical periodic ţăranilor împroprietăriţi li se propun următoarele măsuri comune pentru ameliorarea condiţiilor de muncă ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Medicului de familie d-lui (d-nei) __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6. Medicului igienist al CSP d-lui (d-nei) ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
SEMNĂTURI: Medic de familie Medic igienist în igiena muncii Ţăranul împroprietărit______________ ______________ __________________ (semnătura) (semnătura) (semnătura)
225
Anexa 8
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ A MUNCII
Convenţia 184
CONVENŢIA PRIVIND SECURITATEA ŞI IGIENA MUNCII ÎN
AGRICULTURĂ
Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la
Geneva de către Consiliul Administrativ al Biroului Internaţional al Muncii şi
întrunită la 5 iunie 2001 la a 89-a sesiune a sa, relevând principiile reprezentate în
Recomandările şi Convenţiile internaţionale pertinente referitoare la muncă, în
special în Convenţia şi Recomandarea din 1958 cu privire la plantaţii, Convenţia şi
Recomandarea din 1964 privind indemnizaţiile pentru accidente de muncă. Convenţia
şi Recomandarea din 1969 privind inspecţia muncii în agricultură, Convenţia şi
Recomandarea din 1981 privind igiena şi securitatea muncii, Convenţia şi
Recomandarea din 1985 privind serviciile medicale în unităţile de producţie şi
Convenţia şi Recomandarea din 1990 privind substanţele chimice.
Accentuând necesitatea unei abordări coerente a sectorului agricol şi luând în
considerare cadrul mai larg al principiilor cuprinse în alte instrumente ale OIM
aplicabile acestui domeniu, în special în Convenţia din 1948 privind libertatea
asocierii şi protecţia dreptului la organizare, Convenţia din 1949 privind dreptul la
organizare şi negocieri colective, Convenţia din 1973 privind vârsta minimă de
angajare şi Convenţia din 1999 privind cele mai rele forme de muncă a copiilor.
Ţinând seama de Declaraţia Tripartită a Principiilor privind întreprinderile
multinaţionale şi politica socială, precum şi culegerile practice pertinente, în special
Codul regulilor practice privind securitatea şi igiena muncii în sectorul silvic din
1998, hotărând să adopte un şir de propuneri privind securitatea şi igiena muncii în
agricultură, ce constituie punctul patru al agendei sesiunii.
226
Luând decizia de a conferi acestor propuneri forma unei convenţii
internaţionale adoptă azi, 21 iunie 2001, Convenţia de mai jos, care poale fi numită
Convenţia din 2001 privind securitatea şi igiena muncii în agricultură.
I. SFERA DE ACŢIUNE
Articolul 1
În sensul prezentei Convenţii, termenul „agricultură" include activităţi agricole
şi silvice, desfăşurate la unităţi agricole, cuprinzând fitotehnia, silvicultura,
zootehnia, apicultura, prelucrarea primară a producţiei de origine vegetală şi animală
de către administratorul întreprinderii sau în numele său, precum şi folosirea şi
deservirea maşinilor, utilajului, dispozitivelor, instrumentelor şi instalaţiilor agricole,
cuprinzând orice proces, păstrarea, operaţiile sau transportarea în cadrul unei
întreprinderi agricole, ce sunt legate nemijlocit de producţia agricolă.
Articolul 2
În sensul prezentei Convenţii, termenul agricultură nu cuprinde:
(a) gospodăria naturală;
(b) procesele industriale care utilizează, produsele agricole ca materie primă
şi serviciile conexe,
(c) exploatarea industrială a pădurilor
Articolul 3
1. Autoritatea competentă a Membrului care ratifică Convenţia, după
consultarea organizaţiilor reprezentative ale patronilor şi salariaţilor:
a) poate exclude anumite unităţi agricole sau categorii restrânse de lucrători din
sfera de aplicare a prezentei Convenţii sau a unor prevederi ale acesteia în
cazul când apar anumite probleme substanţiale;
b) va întocmi, in cazul unor asemenea exceptări, planuri de cuprindere treptată a
tuturor unităţilor şi categoriilor de lucrători.
227
2. Fiecare Membru va enumera, în primul raport privind aplicarea Convenţiei,
prezentat în conformitate cu art. 22 al Statutului Organizaţiei Internaţionale a Muncii,
toate excepţiile admise conform punctului 1 a) al prezentului articol, motivând aceste
excepţii. În rapoartele următoare membrul va descrie măsurile adoptare în scopul
extinderii treptate a prevederilor Convenţiei asupra categoriilor respective de
lucrători.
II. PREVEDERI GENERALE
Articolul 4
1. În dependenţă de condiţiile şi practica naţională şi după consultarea
organizaţiilor reprezentative interesate ale patronilor şi salariaţilor, membrii vor
elabora, promova şi revedea periodic o politică naţională coerentă în domeniul
securităţii şi igienei muncii în agricultură. Această politică va avea ca scop prevenirea
accidentelor şi a vătămării sănătăţii în legătură cu lucrul sau în procesul lucrului, prin
eliminarea, reducerea la minimum sau ţinerea sub control a riscurilor de producţie în
agricultură.
2. În acest scop legislaţia naţională:
a) va desemna autoritatea competentă responsabilă pentru promovarea
politicii şi aplicarea legislaţiei naţionale privind securitatea şi igiena muncii în
agricultură;
b) va specifica drepturile şi obligaţiile patronilor şi salariaţilor ţinând cont
de cerinţele de securitate şi igienă a muncii în agricultură;
c) va crea mecanismele de coordonare interramurală între autorităţile şi
unităţile corespunzătoare din domeniul agriculturii şi va defini funcţiile şi
responsabilităţile acestora, ţinând cont de interconexiunea lor, de practica şi
condiţiile naţionale.
3. Organul competent desemnat va asigura adoptarea unor măsuri de
aplanare si aplicare a sancţiunilor cuvenite in corespundere cu legislaţia şi practica
naţională, incluzând, după caz, suspendarea sau restrângerea lucrărilor agricole care
228
ameninţă în mod iminent securitatea şi sănătatea lucrătorilor până la înlăturarea
condiţiilor ce au provocat această suspendare sau limitare.
Articolul 5
Membrii vor asigura crearea unui sistem adecvat şi pertinent de inspecţie a
locurilor de muncă în agricultură şi dotarea acestuia cu mijloacele necesare.
1. În conformitate cu legislaţia naţională, autoritatea competentă poate să
încredinţeze anumite funcţii de control suplimentare, la nivel regional sau local,
serviciilor guvernamentale corespunzătoare, instituţiilor publice sau instituţiilor
private care activează sub controlul Guvernului, sau să implice (antreneze) aceste
servicii sau instituţii în exercitarea unor „asemenea funcţii”.
III. MĂSURI DE PROFILAXIE Şl PROTECŢIE
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 6
1. În măsura în care aceasta corespunde legislaţiei naţionale, patronul va avea
obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legale de
muncă.
2. Legislaţia naţională sau autoritatea competentă vor prevedea că în cazul în
care în producţia agricolă activează doi sau mai mulţi patroni sau în cazul în care
această activitate o înfăptuiesc unul sau mai mulţi patroni şi unul sau câţiva liberi-
profesionişti, ei vor coopera în vederea aplicării cerinţelor privind securitatea şi
igiena muncii. Unde va fi necesar, autoritatea competentă va stabili modul general de
colaborare.
Articolul 7
În scopul realizării politicii naţionale, la care se referă art. 4 al prezentei
Convenţii, legislaţia naţională sau autoritatea competentă va prevedea, ţinând cont de
mărimea unităţii şi genul de activitate, următoarele obligaţii ale patronului:
a) să aprecieze just riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi să
întreprindă, în baza rezultatelor obţinute, măsuri de prevenire şi protecţie pentru
229
asigurarea unei asemenea stări de lucruri în care toate activităţile agricole, locurile de
muncă, maşinile, utilajul, substanţele chimice, instrumentele şi procesele care se află
sub controlul patronului să nu prezinte pericol şi să corespundă normelor de
securitate şi igienă a muncii în toate condiţiile presupusei lor utilizări.
b) să asigure ca lucrătorii agricoli să primească, ţinând cont de nivelul de studii şi
limba vorbită, pregătirea profesională necesara şi instrucţiuni clare privind securitatea
şi igiena muncii, precum şi orice alte îndrumări şi indicaţii necesare, inclusiv
informaţia privind pericolele şi riscurile legate de lucrul lor şi măsurile ce urmează a
fi întreprinse în scop de protecţie.
c) să întreprindă măsuri urgente pentru încetarea oricărei activităţi ce ameninţă
în mod iminent şi real securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi pentru evacuarea
lor, după caz.
Articolul 8
1. Lucrătorii din agricultură au dreptul:
a) să fie informaţi şi consiliaţi în probleme de securitate şi igienă, inclusiv
referitor la riscurile legate de utilizarea noilor tehnologii;
b) să participe la aplicarea şi revizuirea măsurilor în domeniul securităţii şi
igienei şi să aleagă, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională,
reprezentanţi pentru securitatea şi igiena muncii sau reprezentanţii lor în
comitetele pentru securitate şi igienă;
c) să refuze executarea unor lucrări periculoase, atunci când au suficiente
temeiuri să creadă că securitatea şi sănătatea lor sunt ameninţate în mod
iminent şi real, fapt despre care îşi vor informa imediat conducătorul. Ei nu
vor fi supuşi unor dezavantaje ca rezultat, al acţiunilor lor.
2. Lucrătorii din agricultură şi reprezentanţii acestora vor fi obligaţi să respecte
măsurile prescrise privind securitatea şi igiena muncii şi să conlucreze cu patronii în
vederea îndeplinirii de către aceştia a obligaţiunilor şi responsabilităţilor puse în
seama lor.
230
3. Modul de exercitare a drepturilor şi obligaţiunilor la care se referă punctele l
şi 2 va fi stabilit de legislaţia naţională, autoritatea competentă, contractele colective
sau de alte autorităţi şi acte pertinente.
4. In procesul implementării prevederilor prezentei Convenţii în conformitate
cu punctul 3 vor fi desfăşurate consultări prealabile cu organizaţiile reprezentative
interesate ale patronilor şi salariaţilor.
SECURITATEA MAŞINILOR ŞI ERGONOMIA
Articolul 9
1. Legislaţia naţională sau autoritatea competentă va prevedea ca maşinile,
utilajul, inclusiv mijloacele de protecţie individuală, dispozitivele şi sculele folosite
în agricultură să corespundă normelor naţionale sau altor norme acceptate ale
securităţii şi igienei muncii şi să fie instalate, întreţinute şi dotate cu dispozitive de
protecţie în modul cuvenit.
2. Autoritatea competentă va adopta măsuri menite să asigure respectarea de
către producători, importatori şi furnizori a normelor şi standardelor la care se referă
punctul 1 şi să acorde utilizatorilor şi, la cerere, organului competent, informaţia
adecvată şi cuvenită, inclusiv semnele de avertizare despre pericol în limba oficială
sau în limbile oficiale ale ţării utilizatoare.
3. Patronii vor asigura ca lucrătorii să primească şi să înţeleagă informaţia
privind securitatea şi igiena muncii, oferită de producători, importatori şi furnizori.
Articolul 10
Legislaţia naţională va prevedea ca maşinile agricole şi utilajul:
a) să fie folosite numai la acele lucrări, pentru care sunt destinate, cu excepţia
cazurilor când utilizarea lor în alte scopuri decât cele prevăzute iniţial, este
considerată nepericuloasă conform legislaţiei şi practicii naţionale şi, în
special, să nu fie folosite la transportarea persoanelor, decât dacă au fost
destinate sau adaptate pentru transportul de persoane.
231
b) să fie exploatate de persoane instruite şi competente în conformitate cu
legislaţia şi practica naţională.
ÎNCĂRCAREA –DESCĂRCAREA ŞI TRANSPORTAREA MATERIALELOR
Articolul 11
1. Organul competent, după consultarea organizaţiilor reprezentative interesate
ale patronilor şi salariaţilor, va stabili cerinţe de securitate şi igienă pentru operaţiile
de încărcare-descărcare şi transportare a materialelor, în special pentru transportarea
manuală. Aceste cerinţe se vor baza pe aprecierea riscurilor, pe standardele tehnice şi
avizele medicale, ţinând cont de toate condiţiile relevante, în care se efectuează lucrul
potrivit legislaţiei şi practicii naţionale.
2. Este interzis a se cere sau permite lucrătorilor efectuarea operaţiilor de
încărcare-descărcare sau transportare manuală a încărcăturilor, a căror greutate sau
natură poate ameninţa securitatea sau sănătatea lucrătorilor.
ASIGURAREA UTILIZĂRII NEPERICULOASE A SUBSTANŢELOR
CHIMICE
Articolul 12
Autoritatea competentă va adopta, în conformitate cu legislaţia şi practica
naţională, măsuri pentru ca:
a) să funcţioneze un sistem naţional corespunzător sau un oricare alt sistem
aprobat de autoritatea competentă care ar stabili criterii speciale pentru
importul, clasificarea, ambalarea şi marcarea substanţelor chimice folosite în
agricultură şi pentru interzicerea sau limitarea utilizării lor;
b) cei care produc, importă, furnizează, realizează, transportă, depozitează
sau distrug substanţele chimice folosite în agricultură să respecte normele
naţionale sau alte norme acceptate de securitate şi igienă şi să ofere
utilizatorilor şi, la cerere, autorităţii competente, informaţia adecvată şi
pertinentă în limba oficială sau limbile oficiale ale ţării;
232
c) să fie aplicat un sistem adecvat de colectare, prelucrare şi distrugere a
deşeurilor chimice, substanţelor chimice cu termenele de păstrare expirate şi
containerelor goale pentru a evita utilizarea lor în alte scopuri şi a elimina sau
reduce la minimum riscurile pentru securitatea şi sănătatea oamenilor şi
mediului ambiant.
Articolul 13
1. Legislaţia naţională sau autoritatea competentă va asigura adoptarea, la nivel
de unitate, a unor măsuri de prevenire şi protecţie pentru utilizarea substanţelor
chimice şi prelucrarea deşeurilor chimice.
2 Aceste măsuri vor cuprinde:
a) fabricarea, prelucrarea, utilizarea, păstrarea şi transportarea substanţelor
chimice;
b) lucrările agricole legale de dispersarea substanţelor chimice;
c) deservirea, reparaţia şi curăţarea utilajului şi containerelor pentru substanţele
chimice,
a) depozitarea containerelor goale, precum şi prelucrarea şi distrugerea
deşeurilor chimice şi a substanţelor chimice cu termenele de păstrare expirate.
ÎNGRIJIREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA CONTRA
RISCURILOR BIOLOGICE
Articolul 14
Legislaţia naţională va asigura ca în procesul lucrului cu substanţele biologice
să fie prevenite sau reduse la minimum riscurile legate de infecţii, alergii şi intoxicări
şi ca activităţile de îngrijire a animalelor, fermele de animale şi păşunile să
corespundă normelor naţionale sau altor norme acceptate de securitate şi igienă.
INSTALAŢIILE AGRICOLE
Articolul 15
Lucrările de construcţie, deservirea şi reparaţia instalaţiilor agricole se vor
efectua în conformitate cu legea naţională, regulile şi cerinţele de securitate şi igienă.
233
IV. ALTE DISPOZIŢII
TINERII LUCRĂTORI ŞI MUNCILE PERICULOASE
Articolul 16
1. Vârsta minimă pentru încadrarea în munci agricole, care, în virtutea
caracterului sau a condiţiilor în care le vor executa pot să ameninţe securitatea şi
sănătatea tinerilor lucrători, nu va fi mai mică de 18 ani.
2. Tipurile de ocupaţii sau lucrări cărora li se aplică punctul 1 vor fi stabilite de
legislaţia naţională sau autoritatea competentă după consultarea organizaţiilor
reprezentative interesate ale patronilor şi salariaţilor.
3. Prin derogare de la punctul 1, legislaţia naţională sau autoritatea competentă
poate, după consultarea organizaţiilor reprezentative interesate ale patronilor şi
salariaţilor, să autorizeze efectuarea de către persoanele care au atins vârsta de 16 ani
a lucrărilor menţionate în punctul 1, cu condiţia că li s-a asigurat o pregătire
profesională prealabilă şi o protecţie deplină a securităţii şi sănătăţii lor.
LUCRĂTORII TEMPORARI ŞI SEZONIERI
Articolul 17
Se vor adopta măsuri menite să asigure lucrătorilor temporari şi sezonieri un
nivel de securitate şi protecţie a sănătăţii egal cu cel acordat categoriilor similare de
lucrători agricoli, angajaţi permanent.
FEMEILE ANGAJATE ÎN AGRICULTURĂ
Articolul 18
Se vor adopta măsuri menite să asigure luarea în considerare a necesităţilor
deosebite ale femeilor angajate în agricultură, legate de graviditate, alăptare şi
menţinerea sănătăţii lor reproductive.
CONDIŢIILE SOCIALE Şl DE TRAI
Articolul 19
234
Legislaţia naţională sau autoritatea competentă va prevedea, după consultarea
organizaţiilor reprezentative interesate ale patronilor şi salariaţilor
a) asigurarea unor condiţii sociale adecvate ce nu implică cheltuieli din partea
lucratorilor,
b) standarde minime de asigurare cu spaţiu locativ a lucrătorilor ţinând cont de
caracterul muncii lor, dacă ei sunt nevoiţi să trăiască, temporar sau permanent,
pe teritoriul unităţii.
ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ
Articolul 20
Timpul de muncă, munca de noapte şi perioadele de odihnă pentru lucratorii din
agricultură vor fi stabilite în conformitate cu legislaţia naţională sau contractele
colective.
CUPRINDEREA ÎN SISTEMELE DE PROTECŢIE CONTRA
ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI AFECŢIUNILOR PROFESIONALE
Articolul 21
1. În conformitate cu legislaţia şi practica naţională, lucrătorii din agricultură
vor fi cuprinşi de un sistem de asigurare socială menit să-i protejeze de accidente de
muncă fatale sau nefatale şi afecţiuni profesionale, precum şi de invaliditate şi alte
riscuri pentru sănătate legate de procesul de producţie, care le-ar asigura o protecţie
cel puţin egală cu cea de care se bucură lucrătorii din alte ramuri.
2 . Asemenea sisteme pot fi parte a unui sistem naţional sau pot lua orice altă
formă adecvată care ar corespunde legislaţiei şi practicii naţionale.
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 22
Instrumentele de ratificare a prezentei Convenţii se vor expedia Directorului
General al Biroului Internaţional al Muncii pentru înregistrare.
235
Articolul 23
1. Prezenta Convenţie va întruni numai acei Membri ai Organizaţiei
Internaţionale a Muncii, ale căror instrumente de ratificare au fost înregistrate de
Directorul General.
2 Prezenta Convenţie va intra în vigoare la 12 luni de la data înregistrării de
către Directorul General a instrumentelor de ratificare a doi Membri ai Organizaţiei.
3. Ulterior, prezenta Convenţie va intra în vigoare pentru fiecare Membru ai
Organizaţiei după 12 luni de la data înregistrării instrumentelor sale de ratificare.
Articolul 24
1 Fiecare Membru al Organizaţiei, parte la prezenta Convenţie, poate, după expirarea
unui termen de 10 ani din momentul iniţial al intrării acesteia în vigoare, să o denunţe
printr-o declaraţie expediata pentru înregistrare Directorului General al Biroului
Internaţional al Muncii. Denunţarea va intra în vigoare peste un an după înregistrare.
2 Fiecare Membru al Organizaţiei, parte la prezenta Convenţie, care, timp de un an
după expirarea termenului de 10 ani menţionat în alineatul precedent, nu şi-a exercitat
dreptul la denunţare prevăzut de prezentul articol va fi obligat pentru următoarea
perioadă de 10 ani, ulterior având posibilitatea de a denunţa prezenta Convenţie la
expirarea fiecărei perioade de zece ani în modul prevăzut de prezentul articol.
Articolul 25
1. Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii va notifica toţi
Membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii despre înregistrarea tuturor
instrumentelor de ratificare şi declaraţiilor de denunţare primite de la Membrii
Organizaţiei.
2. Notificând Membrii Organizaţiei despre înregistrarea celui de-al doilea
instrument de ratificare primit, Directorul General va atenţiona Membrii Organizaţiei
asupra datei intrării în vigoare a Convenţiei.
Articolul 26
236
Directorul General a l Biroului Internaţional al Muncii va expedia pentru
înregistrare Secretarului General ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu
art. 102 ai Statutului declaraţiile de denunţare înregistrate de el în conformitate cu
prevederile articolelor.
Articolul 27
În cazul în care va considera necesar, Consiliul de Administraţie al Biroului
Internaţional va prezenta Conferinţei Generale un raport privind aplicarea prezentei
Convenţii şi v a examina oportunitatea includerii în agenda Conferinţei a problemei
privind revizuirea totală sau parţiala a acesteia.
Articolul 28
1. la cazul în care Conferinţa va adopta o altă Convenţie care va revizui
integral sau parţial prezenta Convenţie şi dacă noua Convenţie nu va prevedea
altfel, atunci:
a) ratificarea de către un Membru al Organizaţiei a noii Convenţii de
revizuire va atrage implicit, indiferent de prevederile articolului 11, denunţarea
imediată a prezentei Convenţii, cu condiţia că noua Convenţie a intrat în vigoare,
b) începând cu data intrării în vigoare a noii Convenţii de revizuire,
prezenta Convenţie va fi închisă pentru ratificare de către Membri.
2. Prezenta Convenţie în orice eventualitate va rămâne în vigoare în varianta
actuală pentru acei Membri ai Organizaţiei care au ratificat-o, dar n-au ratificat
noua Convenţie de revizuire.
Articolul 29
Versiunile franceză şi engleză ale textului prezentei Convenţii sunt egal
autentice.
237