Download - MODEL CAZURI.docx

Transcript

CAP.IΙI. ÎNGRIJIRI GENERALE

1. Internarea pacientului în spital

Spitalul este o instituţie sanitară destinată îngrijirii bolnavilor şi organizată pentru

servicii permanente. În spital se internează bolnavii în stare gravă care necesită o îngrijire

şi supraveghere permanentă şi o atenţie deosebită din partea asistentei medicale.

Spitalul cuprinde următoarele părţi componente funcţionale:

- serviciul de primire unde începe pregătirea psihică a pacientului. El este primit

cu zâmbetul pe buze şi cu cuvinte de încurajare, esenţială fiind cucerirea încrederii bol-

navului în profesionalismul cadrelor sanitare. Pacienţii vor fi dezbrăcaţi şi examinaţi. La

nevoie pacientul este ajutat de asistentă şi aşezat în poziţia necesară examinării

- prelucrări sanitare - aici se face deparazitarea şi îmbăierea bolnavului, după care

acesta va fi îmbrăcat în lenjerie curată şi condus pe secţia cu paturi

- secţia cu paturi este partea componentă a spitalului înzestrată cu paturi şi sala de

tratamente, unde se asigură asistenţa corespunzătoare a bolnavilor spitalizaţi.

După ce medicul hotărăşte internarea bolnavului, asistentul completează biletul de

internare, foaia de observaţie şi trece datele pacientului în registrul de internări.

2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Bolnavul este condus de asistentă în salonul prealabil hotărât de către medic. Sa-

lonul se alege în funcţie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea şi stadiul infecţiei) şi

sex. Asistentul conduce bolnavul în salon, îl ajută să-şi aranjeze obiectele personale în

noptieră şi să se instaleze comod şi în poziţia indicată de medic în pat.

Bolnavului i se aduce la cunoştinţă regulamentul de ordine interioară a secţiei pre-

cum şi indicaţiile medicului referitoare la alimentaţie, poziţie indicată dacă este cazul şi

scopul acestuia. Asemenea i se explică necesitatea şi modul recoltării de produse biolog-

ice şi patologice în vederea efectuării analizelor de laborator indicate de medic.

Se vor asigura condiţiile de mediu necesare ameliorării şi vindecării infecției. Pen-

tru a crea un mediu de securitate şi confort şi pentru a diminua factorii de stres este indi-

cat ca saloanele să aibă o capacitate de 4, max. 6 paturi cu o temperatură de 18-20°C, să

fie curate, liniştite şi bine aerisite cu aer umidificat.

Asistenta va completa o anexă la foaia de alimentaţie pe care o va trimite la blocul

alimentar, astfel noul pacient va primi alimentaţia necesară încă din prima zi de internare.

Bolnavilor li se acordă o pregătire preoperatorie şi postoperatorie în vederea asigurării

condiţiilor optime necesare intervenţiei şi a procesului de vindecare precum şi pentru

evitarea unor complicaţii grave şi nedorite.

Asistenta observă şi este obligat să consemneze aspectul general, înălţimea, greu-

tatea, vârsta, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, faciesul şi starea psihică a bolnavului.

Ea va urmări necesităţile pacientului, manifestările de dependenţă în vederea satisfacerii

acestora.

Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale şi patologice ale

pacientului precum şi bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei (afecţiuni

pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.).

3. Asigurarea condiţiilor igienice ale pacientului

– Pregătirea patului şi accesoriului

Patul trebuie să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât

cerinţele de confort a pacientului, cât şi ale personalului de îngrijire. Trebuie să-i permită

pacientului să se poată mişca în voie, să nu-i limiteze mişcările, să poată la nevoie să

coboare din pat, să poată sta în poziţie şezând, sprijinindu-şi picioarele comod de podea.

Patul trebuie să permită ca asistenta să poată efectua tehnicile de îngrijire, investigaţie şi

tratament cât mai comod. Patul trebuie să fie uşor de manipulat şi curăţat, prevăzut cu

2

rotiţe, dispozitiv de ridicare şi la nevoie apărătoare.

Patul va fi acoperit cu un cearşaf, muşama şi aleză. Pacientului i se oferă două

perne şi o pătură din lână moale, uşor de întreţinut. Lenjeria trebuie să fie din bumbac cu

cât mai puţine cusături. Cearşaful trebuie să fie destul de mare pentru a intra sub saltea.

– Schimbarea lenjeriei de pat

Pregătirea patului fără pacient: pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de

cearşaf simplu, cearşaf plic, două feţe de pernă, una-două pături, două perne. După ce se

îndepărtează noptiera de pe lângă pat se aşează un scaun cu spătar la capătul patului. Pe

scaun se aşează, în ordinea întrebuinţării, lenjeria curată, pernele, pătura, împăturite

corect. Cearşaful se aşează la mijlocul saltelei; se desface şi se întinde o parte a cearşafu-

lui spre căpătâiul patului, cealaltă spre capătul opus. Cearşaful se introduce adânc sub

saltea la ambele capete. Se execută colţul apoi se introduce sub saltea toată partea laterală

a cearşafului. Se întinde bine cearşaful să nu prezinte cute.

– Toaleta intimă

Scop:

- igienic

- menţinerea unei stări de confort fizic

- în vederea efectuării unor tehnici la acest nivel

Se face de mai multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, la cei cu sonde vezicale,

înaintea intervenţiilor chirurgicale în regiunea anală sau a organelor genitale, a căilor

urinare şi în perioadele menstruale la femei.

Materiale necesare

- paravan

- două bazinete

- tampoane sterile din vată sau comprese

- pensă port-tampon

- cană cu apă caldă

- săpun lichid

- prosop

- mănuşă de cauciuc, mănuşă de baie

- muşama, aleză

3

Se controlează temperatura apei, se pregăteşte patul cu muşama şi aleză. Se asig-

ură intimitatea bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aşează în poziţie ginecologică, se

serveşte cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se îmbracă mănuşa de

cauciuc peste care se ia mănuşa de baie. Se spală regiunea dinspre simfiza pubiană spre

anus turnând apă şi săpun. Se limpezeşte abundent, se îndepărtează bazinetul. Se usucă

prin tamponare cu prosopul. Pliurile se pudrează cu talc.

4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientului

Funcţiile vitale (respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, temperatura) sunt frecvent

utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.

Acestea se măsoară în următoarele cazuri:

• când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane

• când este admis într-o unitate spitalicească (la internare, pe toată perioada spi-

talizării şi la externare)

• înainte şi după proceduri invazive de diagnostic

• înainte şi după intervenţii chirurgicale

• înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile

vitale.

Respiraţia

Evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului e un indiciu al evoluţiei infecției, al

apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.

Elemente de apreciat:

- tipul respiraţiei

- amplitudinea mişcărilor respiratorii

- ritmul

- frecvenţa

Intervenţiile asistentei:

4

- aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi

efectuată

- plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui

- numărarea inspiraţiilor timp de un minut

- consemnarea valorii obţinute pe foaia de temperatură

R= 16-18 r/min

Pulsul

Evaluarea funcţiei cardio-vasculare

Elemente de apreciat:

- ritmicitatea

- frecvenţa

- celeritatea

- amplitudinea

Locuri de măsurare:

- orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos (artera

radială, humerală, carotidă, femurală, temporală, tibială, superficială, pedioasă)

Intervenţiile asistentei:

- pregătirea psihică a pacientului

- spălarea pe mâini

- reperarea arterei

- fixarea degetelor palpatoare pe tractul arterei

- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor

- numărarea pulsaţiilor timp de un minut

- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură

P= 60-80/min

Tensiunea arterială

Evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa, deter-

minate de elasticitatea şi calibrul vaselor)

Elemente de evaluat:

5

- tensiunea arterială sistolică (maximă)

- tensiunea arterială diastolică (minimă)

Intervenţiile asistentei:

- pregătirea psihică a pacientului

- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute

- spălarea pe mâini

- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit în extensie

- se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a

manşetei

- se introduce olivele stetoscopului în urechi

- se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la

dispariţia zgomotelor pulsatile

- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până se

percepe primul zgomot arterial (reprezintă valoarea TA maxime)

- se reţine valoarea indicată pentru a fi consemnată

- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

- se reţine valoarea indicată în momentul în care zgomotele dispar, aceasta

reprezentând TA minimă

- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală roşie.

TA= 120\60 mmHg

5. Alimentaţia pacientului

Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii:

- înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului – cele necesare

creşterii (la copii) sau cele necesare refacerii pierderilor prin consum (la adulţi)

- asigurarea aportului de vitamine şi săruri minerale necesare metabolismului,

normal, creşterii şi celorlalte funcţii

- favorizarea procesului de vindecare prin curăţarea organelor bolnave; alimen-

6

taţia raţională poate influenţa tabloul clinic, caracterul procesului infecţios (patologic)

şi ritmul evoluţiei acestuia, devenind astfel un factor terapeutic

- consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente

În funcţie de starea bolnavei, alimentarea lui se face:

- activ - pacientul mănâncă singur în sala de mese sau salon

- pasiv - pacientului i se introduc alimentele în gură

6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientului

La pacientele internate Cefotetan se administrează intravenos la fiecare 12 ore sau

Cefoxitin plus doxiciclină. Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. Doxi-

ciclina se administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore. După cel

puţin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administrează antibiotice orale (doxici-

clină sau clindamicină). Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore. Gen-

tamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe zi.

Antiinflamatoarele (Ibalgin, ibuprofen), antipireticile (Algocalmin), antiemeticile

(metoclopramid) se administrează peroral sau intramuscular.

7. Recoltarea produselor biologice şi patologice

Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice completează

simptomatologia infecției, reflectă evoluţia acesteia şi eficacitatea tratamentului aplicat,

semnalează apariţia unor complicaţii. Recoltarea produselor este efectuată de asistentă în

majoritatea cazurilor. Aceasta trebuie să respecte orarul recoltărilor, să cunoască tehnicile

corecte de recoltare a diferitelor produse, să completeze buletinul de analize, să eticheteze

7

produsul rezultat pentru a evita înlocuirea rezultatelor între ele, fapt ce poate duce la erori

grave.

Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul său în timpul recoltării şi

comportamentul său pentru reuşita acestuia. Fizic bolnavul va fi pregătit printr-o dietă

adecvată, repaus la pat şi aşezarea lui în poziţia necesară recoltării.

8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz

………

CAP. IV. ÎNGRIJIRI SPECIALE

Definiţia nursingului O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii, cuprinzând:

- promovarea sănătăţii;

- prevenirea îmbolnăvirilor;

- îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unităţile sanitare,

aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.

A.N.A. (North American Association) dă următoarea definiţie pentru nursing:

„Nursingul nu este numai sinteză a practicii de nursing şi a educării în domeniul

său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea populaţiei. Îngrijirea are un caracter

continuu, fiind orientată asupra individului, a familiei sau a grupului, contribuind astfel

la sănătatea întregii populaţii din zona respectivă. Nursa aplică diverse metode pentru a

menţine şi stimula sănătatea, scopul ei fiind acela de a-i apropia pe indivizi de familie/

diverse grupuri.”

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi

fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.

„O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane, pentru

a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală”.

8

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie;

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata;

3. Nevoia de a elimina;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură;

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca;

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele;

9. Nevoia de a evita pericolele;

10. Nevoia de a comunica;

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori, de a practica reli-

gia;

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării;

13. Nevoia de a se recrea;

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.

Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate, în funcţie de individ,

starea de sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi culturale. După conceptul Vir-

giniei Henderson, scopul ideal al profesiunii de a mulţumi, este independenţa persoanei în

satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.

ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

1. Culegerea de date;

2. Analiza şi interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire);

3. Planificarea îngrijirii (obiective);

4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor);

5. Evaluarea.

1. Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor

privind pacientul în globalitatea sa. Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra

suferinţei, obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.

9

2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele

specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea „diag-

nosticului de îngrijire”.

3. Planificarea îngrijirilor ne permite:

a. determinarea scopurilor) care trebuie urmărite;

b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea

concretă a intervenţiei).

5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut, dacă au apărut date noi în

evoluţia stării pacientului şi, eventual, dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi obiec-

tivelor (proces ciclic).

CAP .V

STUDII DE CAZ

CAZUL I

Nume : C

Prenume : D

Domiciliul: rural

Vârsta: 33 ani

Diagnosticul de internare:Boală cu transmitere sexuală-Sifilis

Diagnosticul la externare:Sifilis primar

Antecedente personale patologice:-gastrită acută

Condiţii de viaţă şi muncă: fumator-zilnic fumează un pachet de ţigari, consumator de

cafea 2-3 pe zi,nu consumă alcool

Istoricul bolii: Pacient in varstă de 33 ani se prezintă la medicul de familie deoarece in

urmă cu o zi a observat scurgere peniană pe lenjeria intimă , a prezentat

febră,cefalee,disfagie ,oboseală .In urma anamnezei reiese ca pacientul in urmă cu 3 săp-

tămâni a intreţinut un contact sexual neprotejat cu o persoană necunoscută .

Din analiza datelor culese şi a examenelor clinice efectuate, rezultă că pacientul este

parţial dependent şi necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea urmatoarelor nevoi fun-

damentale : Nevoia de

10

a fi curat,ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia

de a-şi menţine temperature corpului in limite normale

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se odihni şi a dormi

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării

11

Nevoi nesatisfa-

cute

Diagnostic de nurs-

ing

Obiective Intervenţii proprii Intervenţii delegate

12

Nevoia de a elim-

ina

Eliminare inadecvata

datorata prezenţei

eruptiilor cutanate de

la nivelul penisului

Pacientul să prezinte

o stare de bine ,fară

scurgeri peniene

Pacientul să fie

echilibrat psihic

Asistenta: -

asigură un microclimate corespun-

zător, -face

toaleta organelor genitale(a penisu-

lui),

-curaţă şi usucă regiunea peniană

dupa fiecare micţiune,

-protejază patul cu musama şi

aleză,

-serveste pacientul cu basinet,

-schimbă lenjeria de corp şi de pat

de câte ori este nevoie, -asigură re-

paus la pat,

-dă dovadă că inţelege pacientul si

că efectuează tehnicile cu multă

răbdare,

-incurajează pacientul ca să-şi ex-

prime sentimentele legate de boală,

-la indica

gateşte şi administrează trata

mentul medicamentos

-recoltează secreţie peniană

pentru examene de laborator,

13

Nevoia de a bea si

a mânca

Alimentatie

inadecvată prin difi-

cultate de a se ali-

menta datorită

disfagiei

Pacientul sa prezinte

o stare de bine prin

ameliorarea

disfagiei

Pacientul sa fie

echilibrat hidro-

electrolitic si nu-

triţional

Asistenta :

-asigură microclimate adecvate

–explorează gusturile pacientului,

-asează pacientul in pozitie sezândă

,

-conştientizează pacientul asupra

importanţei regimului alimentar in

menţinerea sănătăţii

-serveşte pacientul cu alimente la o

temperatură moderată, la ore regu-

late şi prezentate atrăgător

-pacientul este ajutat să mănânce

la pat

-lasă pacientul să aleagă alimentele

după gusturile sale, respectand

regimul alimentar

-incurajează pacientul

-hidratează pacientul corespunzator

-face bilantul lichidelor ingeratae si

eliminate,

-incurajează pacientul

-la indica

pregăti şi va administra trata

mentul medicamentos: ,vita

mine, sedative

14

Nevoia de a

menţine tempera-

ture corpului in

limite normale

Hipertermie manifes-

tată prin febra ridi-

cată (T=39,5*)

Pacientul sa prezinte

tempertura corpului

in limite normale,

Pacientul sa fie

echilibrat hidroelec-

trolitic

Asistenta :

-asigura microclimate corespunză-

tor,

-asigură imbrăcăminte lejera,

-schimbă lenjeria de pat şi de corp

de câte ori este nevoie,

-serveşte pacientul cu cantităţi

mari de lichide,

-aplică comprese

reci,impachetărisi la nevoie

efectuează frictionări,

-menţine igiena tegumentelor, -

calculează zilnic bilantul hidric

-la indica

pregăteste şi administrează

tratamentul medicamentos -an

tibiotic (Penicilina adminis

trate intramuscular) şi an

tipiretice

15

Nevoia de a

acţiona după

propiile convin-

geri şi valori, de a

practica religia

Culpabilitate prin in-

telegerea bolii ca pe

o pedeapsă

Pacientul sa fie

echilibrat psihic şi

să-şi păstreze imag-

inea de sine

Asistenta:

-incurajează pacientul să-şi ex-

prime sentimentele in legatură cu

boala sa,

-facilitează satisfacerea convin-

gerilor sale,

-asigură condiţii pentru a-şi face

rugăciunile, -fa-

cilitează intilnirea cu persoanele

apropiate,

-actionează pentru recastigarea

stimei de sine,

-planifică impreună cu pacientul

activităţi care să-i dea sentimentul

utilităţii,

-asigură un microclimat core-

spunzător,

-la indica

pregăteşte şi administrează

medicaţ

16

Nevoia de a fi cu-

rat,ingrijit de a

proteja tegu-

mentele şi mu-

coasele

Alterarea tegu-

mentelor şi a mu-

coaselor datorită lezi-

unilor peniene.

Carenţe de igienă

manifestate prin in-

suficiente cunostinţe

legate de igiena

intimă.

Ameliorarea leziu-

nilor peniene in cel

mai scurt timp

Pacientul să

prezinte tegumente

şi mucoase curate şi

ingrijite.

Asistenta:

-explică necesitatea efectuării

toaletei organelor genitale,

-pregăteşte materialele pentru

baie,

-asigură temperaturi optime pentru

cameră şi apă,

-protejează patul cu muşama şi

aleză, -

asigură intimitatea pacientului

folosind paravanul,

-ajută pacientul să-şi efecueze

toaleta şi să se imbrace, să –şi taie

unghiile,să se pieptene,

-ajută pacientul să-şi schimbe ati-

tudinea faţă de ingrijirile igienice

mai ales asupra igienei intime,

-incurajază pacientul in permanenţă

.

-la indica

pregăteşte şi administrează

medicaţia prescrisă ( Peni

cilina administrat intramuscu

lar)

17

EXAMENUL DE LABORATOR 27.05.2013

Examen cerut Mod de recoltare

HLG Puncţie capilară Hb:12,5 g%

L = 8600 mm cub

HT Puncţie venoasă 35 %

VSH Puncţie venoasă

1,6 ml sânge/10,4 ml citrat de Na

8 mm/h

Examen de urină

Examen macroscopic

Se recoltează 100 ml urină din prima urină de dimineaţă,

după efectuarea toaletei locale

Diureza 1000 ml/24 h

Aspect limpede, culoare galben pai,

Ph: 4,9, albumină şi glucoză absente

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

27.05.2013 Sucuri de fructe natural (mere, portocale grefe, etc.), legume Carnea, conservele

18

INVESTIGAŢII PARACLINICE

Data Examene curente Pregătirea pentru examen Îngrijiri dup

27.05.2013 Recoltare probe de

sânge

Se pregătesc materialele necesare

- pregătire psihică a pacientei: se anunţă şi se

explică necesitatea tehnicii

- pregătire fizică a pacientei: se spală regiunea

plicii cotului, se degresează cu eter, se asep-

tizează cu alcool

- aşezarea pacientei în poziţ

urmărirea ei

- reorganizarea locului de muncă

Spălătură vaginală - pregătirea psihică pacientei

- se anunţă şi se explică importanţa examenu-

lui şi a colaborării sale

- îngrijirea ulterioară

- se aşează

- reorganizarea şi notarea î

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

27-31.05.2013 Penicilină G I.M

Metronidazol P.O. şi INTRA VAGINAL

19

Diazepam I.M.

Fasygin P.O.

Ampicilină I.V.

Gentamicină I.V.

Movalis INTRA RECTAL

Algocalmin I.M.

Piafen I.M.

20

21