Universitatea Dunarea de Jos Facultatea de Stiinte Economice

Analiza economico-financiara

Galati 2007

CuprinsA. Analiza

pe baza bilant ............................................................................3

de

A1. Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar......................9 A2. Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional..................14B. Analiza

pe baza contului pierdere............................................16

de

profit

si

B1. Soldurile intermediare de gestiune...........................................................16 B2. Capacitatea de autofinantare.....................................................................26C. Analiza

prin sistem rate.........................................................................28

de

C1. Ratele de rentabilitate...............................................................................28 1. Ratele de rentabilitate economica.....................................................29 2. Ratele de rentabilitate financiara.......................................................31 C2. Ratele echilibrului financiar.....................................................................32 C3. Ratele de lichiditate..................................................................................34 C4. Ratele de indatorare..................................................................................36 C5. Ratele privind structura activului si pasivului..........................................39 D. Analiza SWOT...........................................................................................43 E. Evenimentele ce au influenta asupra activitatii firmei................................45 F. Bibliografie.................................................................................................53

2

Societatea comerciala ale carei situatii financiare le analizam este o societate pe actiuni, ce are ca obiect de activitate preponderenta, conform CAEN, pregatirea fibrelor si filarea in fire de bumbac si tip bumbac. Firma produce si comercializeaza atat produsele finite obtinute, cat si semifabricatele si produsele reziduale, dar mai obtine venituri din producerea de imobilizari corporale, din lucrari executate si servicii prestate si din revedente, locatii de gestiune si chirii. Firma are sediul in localitatea Galati, ea detinand atat terenuri, constructii proprii, cat si inchiriate, precum si mijloace de transport. La sfarsitul anului 2004, societatea avea un numar mediu de salariati de 318, dar in urma restructurarilor facute, la sfarsitul anului 2005, inregistra un numar mediu de salariati de 303. ANALIZA PE BAZA DE BILANT Informatia financiar-contabila, ca instrument suplu de analiza a rezultatelor firmelor, trebuie sa fie cu necesitate omogena. Omogenitatea ca finalitate a procesului de normalizare a contabilitatii se refera la termenii folositi si la regulile de redactare a documentelor contabile de sinteza care trebuie sa fie identice pentru toate unitatile. Sistemul conturilor anuale, cunoscut in forma abreviata sub denumirea de bilant contabil, este compus conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 din: bilantul contabil, contul profit si pierderi, anexe si raportul de gestiune. Potrivit Ordinului 403/22.04.1999 al Ministerului Finantelor, formatul conturilor anuale se refera la bilant, contul de profit si pierdere si note la conturile anuale. Bilantul contabil prezinta imaginea statica a situatiei patrimoniale. El sintetizeaza ansamblul drepturilor de proprietate si de creanta si ansamblul obligatiilor asumate de intreprindere, ce caracterizeaza situatia juridica si situatia financiara a acesteia. Intrucat bilantul contabil prezinta o serie de distorsiuni introduse de aplicarea principiilor contabilitatii, pentru o analiza financiara pertinenta sunt utilizate doua intrumente care si-au dovedit valoarea operationala ridicata: bilantul financiar si bilantul functional. Abordarea patrimoniala prezinta interes pentru proprietarii intreprinderii (actionarii) si pentru creditorii intreprinderii pentru care patrimoniul este garantia realizarii drepturilor lor. Posturile de activ si de pasiv sunt prezentate, in valoare neta, sub forma de coloane contrapuse, fiind clasificate dupa natura si destinatia lor. Pe baza situatiei patrimoniale se studiaza prin intremediul indicatorilor rentabilitatea, solvabilitatea, lichiditatea, acestea constitund elemenete primare intr-o analiza calitativa a corelatiilor prezente intre acesti3

parametri, a riscului (economic, financiar) si ulterior a modalitatilor de dispersie a lui.1 BILANT CONTABIL la data de 31.12.2004 -leiDenumirea indicatorului A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare Active imobilizate TOTAL B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci Active circulante - TOTAL C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, REPECTIV DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS, din care : - subventii pentru investitii - venituri inregistrate in avans J. CAPITAL SI REZERVE I.Capital, din care: - capital subscris nevarsat - capital subscris varsat - patrimoniul regiei II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultatul reportat sold D1

Suma 563 3.133.702 4.069 3.138.334 3.471.215 1.556.402 0 23.553 5.051.170 31.730 6.685.703 - 1.602.803 1.535.531 1.167.973 0 0 0 0 1.061.803 0 1.061.803 0 0 0 16.064 2.238.404

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.19.

4

VI. Rezultatul exercitiului financiar - sold C VII. Repartizarea profitului Capitaluri proprii - TOTAL Patrimoniul public Capitaluri - TOTAL BILANT CONTABIL la data de 31.12.2005

1.528.095 0 367.558 0 367.558

-leiDenumirea indicatorului A. ACTIVE IMOBILIZATE I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare Active imobilizate TOTAL B. ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri II. Creante III. Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci Active circulante - TOTAL C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, REPECTIV DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS, din care : - subventii pentru investitii - venituri inregistrate in avans J. CAPITAL SI REZERVE I.Capital, din care: - capital subscris nevarsat - capital subscris varsat - patrimoniul regiei II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare5

Suma 6.690 2.866.650 193.899 3.067.239 2.357.586 1.790.249 0 76.373 4.224.208 59.567 5.308.989 - 1.025.214 2.042.025 0 0 0 0 0 2.504.420 0 2.504.420 0 0 0

IV. Rezerve V. Rezultatul reportat sold D VI. Rezultatul exercitiului financiar - sold C VII. Repartizarea profitului Capitaluri proprii - TOTAL Patrimoniul public Capitaluri - TOTAL

16.064 710.308 231.849 0 2.042.025 0 2.042.025

In scopul redactarii bilantului financiar, bilantul contabil este supus operatiilor de tratare si reclasificare a datelor contabile. Actiunile de rectificare si reclasificare sunt grupate in patru tupuri de operatiuni: Operatiuni de tratare a nonvalorilor; Operatiuni de inscriere in bilantul financiar a unor mijloace si resurse care nu sunt mentionate in bilantul contabil; Operatiuni de corectare a evaluarilor facute asupra unor posturi din bilantul contabil; Operatiuni de reclasificare. a) Nonvalorile sunt imobilizarile necorporale care corespund unor utilizari de fonduri, dar in termeni de lichiditate nu pot da nastere unor intrari viitoare de resurse financiare. Din acest motiv ele se mai numesc active fictive. Se inscriu in activul bilantului contabil din ratiuni de evidentiere a amortizarii lor si de esalonare pe mai multe exercitii a impactului asupra rezultatelor. Tratarea consta in deducerea lor din activ si din capitalurile proprii in pasiv. Diferentele de conversie de activ reprezinta fie diminuarea creantelor, fie cresterea datoriilor. In ambele cazuri, semnifica un rezultat negativ pentru intreprindere, dar acesta nu este efectiv pana cand datoriile nu sunt platite si creantele recuperate. Neutralizarea acestor inscrieri in redactarea bilantului financiar se face prin deducerea sumelor corespunzatoare din activul si pasivul bilantului contabil. Tot in categoria nonvalorilor sunt incluse si cheltuielile de repartizat asupra exercitilor finaciare urmatoare (cheltuieli inregistrate in avans), care se deduc in pasiv din capitalurile proprii, si primele de rambursare a obligatiunilor, care se deduc in pasiv din datoriile mai mari de un an. Aceste ultime trei elemente constituie componentele contului de regularizare de activ. b) Operatiunile de inscriere a unor mijloace si resurse financiare semnificative in bilantul financiar au in vedere efectele sconatate care nu au ajuns inca la scadenta si activele detinute in leasing. In activul bilantului financiar se adauga valoarea efectelor scontate si neajunse la scadenta la

6

creante clienti si in pasiv se adauga la creditele sub un an suma primita de la banca de catre intreprinderea furnizoare. c) Principiile inregistrarii contabile ajusteaza prin reevaluare activele la costul istoric. Dar aceasta operatie se face tinand cont de nivelul general al preturilor, si nu de ritmurile diferite de crestere ale preturilor de la o perioada la la alta. Corectarea de o maniera continua a imobilizarilor corporale, financiare sau a unor elemente de stoc semnifica sporirea sau diminuarea valorii activelor supuse reevaluarii si ajustarea in acelasi sens a valorii capitalurilor proprii. d) Operatiunile de reclasificare a posturilor de bilant se refera la structurarea acestora dupa criteriul lichiditatii crescatoare (pentru posturile de activ) si a exigibilitatii descrescatoare (pentru posturile de pasiv). Unele elemente de imobilizari se pot realiza mai devreme de un an si in acest caz se inregistreaza la active circulante si se deduc de la activele imobilizate. Alte corectii se refera la diminuarea capitalurilor proprii cu valoare capitalului subscris si nevarsat si la dividendelor de plata, precum si cu datoria fiscala generata de reintegrarea diferentelor de reevaluare, a provizioanelor reglementate, a cotei parte a subventiilor pentru investitii virate in contul de rezultate.2 BILANT FINANCIAR 2004 -leiMIJLOACE 1. Mijloace cu durata de exploatare mai mare de un an Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare 2. Mijloace cu durata de exploatare mai mica de un an Valoare neta RESURSE Valoare neta 1.535.531

3.138.33 1. Resurse cu 4 scadenta mai mare de un an 563 Capital subscris varsat 3.133.702 Rezerve 4.069 Rezultat reportat 5.059.34 Rezultatul exercitiului 7

1.061.803 16.064 -2.238.404 1.528.095

2

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.19-20.

7

Creante Stocuri Cheltuieli in avans

3. Mijloace de trezorerie Casa si contul la banci TOTAL

1.556.40 Datorii ce trebuie 2 platite intr-o perioada mai mare de un an 3.471.215 2. Resurse cu scadenta mai mica de un an 31.730 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 23.553 23.553 8.221.23 4 TOTAL

1.167.973 6.685.703 6.685.703

8.221.234

BILANT FINANCIAR 2005 -leiMIJLOACE 1. Mijloace cu durata de exploatare mai mare de un an Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Valoare neta 3.067.23 9 RESURSE 1. Resurse cu scadenta mai mare de un an Valoare neta 2.042.025

6.690 Capital subscris varsat 2.866.65 0 Rezerve

2.504.420 16.064 - 710.308 231.849

Imobilizari financiare 2. Mijloace cu durata de 2 exploatare mai mica de un an Creante Stocuri 6 Cheltuieli in avans

193.899 Rezultat reportat 4.207.40 Rezultatul exercitiului

1.790.249 2. Resurse cu scadenta mai mica de un an 2.357.58 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 59.567

5.308.989 5.308.989

8

3.Mijloace de trezorerie Casa si contul banci TOTAL la

76.373 76.373 7.351.01 4 TOTAL 7.351.014

Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar Fondul de rulment (FR) Pentru asigurarea echilibrului financiar al unei intreprinderi este necesar ca utilizarile durabile (imobilizari) sa fie acoperite din resurse permanente, iar daca ramane un surplus in urma ciclului de finantare al investitiilor in imobilizari, acest surplus poate fi rulat pentru finantarea activelor circulante, surplus denumit fond de rulment.3 Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung, care contribuie si la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei unei intreprinderi.4 1. Fondul de rulment brut5 : FRB Este total sau economic. Aceasta notiune corespunde pur si simplu cuantumului valorilor de rulment, adica elementelor de activ circulant. Aceste elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de un an si vor suferi astfel o reinoire, o rotatie. In aceste conditii, se poate scrie: Fondul de rulment = Activ circulant = Stocuri + Creante + Disponibilitati + Cheltuieli in avans

FRB2004 = 3.471.215 + 1.556.402 + 23.553 + 31.730 = 5.082.900 FRB2005 = 2.357.586 + 1.790.249 + 76.373 + 59.567 = 4.283.775 Creantele si stocurile se reinnoiesc permanent si ca urmare exista o nevoie permanenta de finantare a lor dintr-o resursa stabila. 2. Fondul de rulment net sau permanent: FRN Se poate determina in doua moduri: FRN6 = Capitaluri permanente Activ imobilizat net3 4

Ion Stancu, Finante, Editura Economica, Bucuresti, 1996, pag. 314. Ioan Oprean, Intocmirea si auditarea bilantului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997, pag. 197. 5 Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs. 6 Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

9

Arata in ce masura resursele financiare permanente acopera finantarea activelor fixe ceea ce ramane peste aceasta acoperire poate fi folosit pentru finantarea activelor circulante. FRN2004 = 1.535.531 3.138.334 = - 1.602.803 FRN2005 = 2.042.025 3.067.239 = - 1.025.214 Deoarece fondul de rulment este negativ atat in 2004, cat si in 2005, acesta nu mai poate acoperi nevoile ciclice, reinnoibile permanent din cadrul ciclului de exploatare si nici nu poate finanta integral imobilizarile nete. FRN7 = Activ circulant Datorii pe termen scurt In acest caz, notiunea de fond de rulment rezulta prin punerea in corespondenta a lichiditatii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata. FRN2004 = 5.082.900 6.685.703 = - 1.602.803 FRN2005 = 4.283.775 5.308.989 = - 1.025.214 Activ circulant < Datorii pe termen scurt => FRN < 0 In aceasta situatie, lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale si deci sunt previzibile dificultati ale echilibrului financiar. 3. Fondul de rulment propriu: FRP Se defineste astfel: FRP8 = Capitaluri proprii Datorii pe termen mijlociu si lung Masoara excedentul de capitaluri proprii afectat activelor durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da dovada intreprinderea din punct de vedere al finantarii activelor imobilizate. FRP2004 = 367.558 1.167.973= - 800.415 FRP2005 = 2.042.025 0 = 2.042.025 4. Fondul de rulment extern : FRE Se prezinta ca o diferenta intre FRN si FRP. FRE9 = FRN FRP7 8

Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs. 9 Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

10

FRE2004 = -1.602.803 (-800.415) = - 802.388 FRE2005 = -1.025.214 2.042.025 = - 3.067.239 2. Necesarul de fond de rulment: NFR Necesarul de finantare a ciclurilor de exploatare este asigurat, in primul rand, din resurse temporare. Daca sursele temporare sunt mai mici decat alocarile temporare, atunci intervine o nevoie temporara de resurse, denumita NFR10. NFR11 = Mijloace ciclice Resurse ciclice NFR2004 = 5.059.347 6.685.703 = - 1.626.356 NFR2005 = 4.207.402 5.308.989 = - 1.101.587 Atat in anul 2004, cat si in anul 2005, NFR este negativ, aratand un decalaj defavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor. 3. Trezoreria neta: TN TN = TA TP, unde: TA reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati si plasamente. TP reprezinta trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt. TN2004 = 23.553 0 = 23.553 TN2005 = 76.373 0 = 76.373 In anii 2004 si 2005 trezoreria neta este pozitiva si semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar, fiind obtinut ca urmare a unei activitati rentabile. Bilantul functional prezinta posturile din bilantul contabil grupate dupa ciclul de operatiuni la realizarea caruia participa: imobilizarile sunt prezentate in valoare bruta, activul imobilizat indeplinind functia de investitii; activele ciclice si pasivul ciclic indeplinesc functia de exploatare; valorile mobiliare de plasament impreuna cu disponibilitatile banesti indeplinesc functia de trezorerie;10 11

Ioan Oprean, Intocmirea si auditarea bilantului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997, pag.199. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

11

capitalurile proprii, amortizarile si datoriile financiare indeplinesc functia de finantare.12 Conceptia functionala cu privire la agentul economic se indeparteaza de cea patrimoniala (sau juridica) de care tine seama contabilitatea, adica faptul ca acesta este persoana juridica ce dispune de un patrimoniu. Ea vede agentul economic ca o entitate economica al carui obiectiv este producerea de bunuri si servicii in care scop se exercita un ansamblu de functii economice: productie, comercializare, repartitie, investitii si finantare. Combinatiile sau conlucrarea acestor functii reflecta un anumit comportament specific unei entitati date. Analiza financiara urmareste acest comportament, il descrie si trage concluzii asupra consecintelor sale financiare, mai ales asupra trezoreriei. Adecvarea resurselor la nevoi impune clasificarea operatiilor realizate de un agent economic in patru categorii: operatii de investitii si dezinvestitii, specifice activelor imobilizate; operatii de finantare, care procura agentului economic resursele necesare functionarii si dezvoltarii sale; operatii de exploatare, care decurg din exercitarea obiectului de activitate al agentului economic; operatii de repartitie sau de trezorerie, care se refera la distributie si la incasarea veniturilor independent de ciclul de exploatare.13

BILANT FUNCTIONAL 2004 -leiMIJLOACE 1. Mijloace stabile Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Valoare RESURSE bruta 3.691.084 1. Resurse durabile 34.184 Capitaluri proprii 3.652.831 Amortizare 4.069 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Valoare bruta 2.088.281 367.558 552.750 1.167.973

12 13

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 21. Adela Deaconu, Bilantul contabil al agentilor economici, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.69-70.

12

2.Active circulante de exploatare Stocuri Creante Cheltuieli in avans 3. Active circulante in afara exploatarii 4.Mijloace de trezorerie Casa si conturile banci TOTAL

5.059.347

2. Pasive de exploatare

6.685.703 6.685.703 0 0

3.471.215 Datorii cu scadenta mai mica de un an 1.556.402 3. Pasive in afara exploatarii 31.730 4. Resurse de trezorerie 0 23.553

la

23.553 8.773.984 TOTAL 8.773.984

BILANT FUNCTIONAL 2005 -leiMIJLOACE 1. Mijloace stabile Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare 2. Active circulante de exploatare Stocuri Creante Cheltuieli in avans Valoare bruta 3.711.606 40.486 3.477.221 193.899 RESURSE 1. Resurse durabile Capitaluri proprii Amortizare 2. Pasive de exploatare Valoare bruta 2.686.392 2.042.025 644.367 5.308.989 5.308.989 0 0

4.207.402 Datorii cu scadenta mai mica de un an 2.357.586 3. Pasive in afara exploatarii 1.790.249 4. Resurse de trezorerie 59.567

13

3. Active circulante in afara exploatarii 4. Mijloace de trezorerie Casa si conturile banci TOTAL

0 76.373

la

76.373 7.995.381 TOTAL 7.995.381

Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional Fondul de rulment net global: FRNG Fondul de rulment reflecta echilibrul financiar partial al agentului economic, adica echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin recurgerea la credite pe termen scurt.14 Poate fi exprimat in doua moduri: a) FRNG = Resurse durabile Mijloace stabile FRNG2004 = 2.088.281 3.691.084 = - 1.602.803 FRNG2005 = 2.686.392 3.711.606 = -1.025.214 b) FRNG = ( ACE + ACIE + AT) ( PE + PIE + PT) FRNG2004 = (5.059.347 + 0 + 23.553) (6.685.703 + 0 + 0) = 1.602.803 FRNG2005 = (4.207.402 + 0 + 76.373) (5.308.989 + 0 + 0) = -1.025.214 Resursele stabile sunt insuficiente acoperirii utilizarilor stabile, obtinandu-se un fond de rulment negativ. La prima vedere, insuficienta fondului de rulment este un indiciu al riscului de insolvabilitate al agentului economic, pentru ca il face dependent de bancile care pot sau nu sa-i reinnoiasca creditele pe termen scurt la care trebuie sa apeleze pentru a-si finanta complet utilizarile stabile. In cazul unui agent economic cu activitate de comert, un fond de rulment negativ nu este deloc criticabil. Aici, capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu sau lung au o pondere redusa in ansamblul resurselor. Elementele ciclului de exploatare au o rotatie rapida, permitand acoperirea unei parti a utilizarilor stabile. In plus, apelul la credite pe termen scurt isi gaseste mai repede materializare decat in cazul agentilor economici productivi. Aceasta pentru ca au posibilitatea rambursarii rapide, datorita evolutiei ciclului lor de exploatare. Necesarul de fond de rulment: NFR14

Adela Deaconu, Bilantul contabil al agentilor economici, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.102.

14

NFR = (ACE + ACIE) (PE + PIE) NFR2004 = (5.059.347 + 0) (6.685.703 0) = - 1.626.356 NFR2005 = (4.207.402 + 0) (5.308.989 0) = - 1.101.587 Stocurile si creantele agentului economic reprezinta imobilizari temporale care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite din alte resurse. Ele formeaza nevoile de exploatare sau in afara exploatarii. Datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare se vor materializa in plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste utilizari sau nevoi cu acelasi caracter temporar. Ele alcatuiesc resursele de exploatare sau in afara exploatarii. Nevoile si resursele de exploatare sau in afara exploatarii fluctueaza de la o perioada la alta si la un moment dat sunt diferite ca marime. Decalajul dintre ele, precum si cel dintre incasarile si platile efective generate de acestea trebuie acoperit din alte resurse. Celelalte resurse de care dispune agentul economic sunt fondul de rulment si creditele pe termen scurt.15 Necesarul de fond de rulment pentru exploatare: NFRE = ACE PE ACE reprezinta activele circulante de exploatare, iar PE reprezinta datorii circulante de exploatare. NFRE2004 = 5.027.617 6.685.703 = - 1.626.356 NFRE2005 = 4.158.141 5.308.989 = - 1.101.587 Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii: NFRIE = ACIE PIE ACIE reprezinta activele circulante in afara exploatarii, iar PIE reprezinta datorii circulante in afara exploatarii. NFRIE2004 = 0 0 = 0 NFRIE2005 = 0 0 = 0 Trezoreria neta: TN16 Poate fi exprimata in doua moduri: TN = AT PT Se calculeaza ca o diferenta intre activul de trezorerie si pasivul de trezorerie. Trezoreria activa constituie un mijloc indispensabil functionarii intreprinderii. Incasarea creantelor, plata datoriilor, incasarea numerarului din cresterea capitalului social etc, totul se regaseste la un moment dat in trezorerie.15 16

Adela Deaconu, Bilantul contabil al agentilor economici, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.104-105. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

15

TN2004 = 23.553 0 = 23.553 TN2005 = 76.373 0 = 76.373 TN = FRNG NFR Este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe termen mediu si lung, cat si pe termen scurt. TN2004 = - 1.602.803 (- 1.626.356) = 23.553 TN2005 = - 1.025.214 (- 1.101.587) = 76.373 Atat in 2004, cat si in 2005, TN este pozitiva, fapt ce arata ca agentul economic dispune de suficiente resurse stabile pentru a finanta utilizarile stabile si chiar pentru a obtine lichiditati excedentare. Aceata resursa suplimentara va putea fi folosita pentru investitii pe termen scurt sau poate fi pastrata si ca marja de siguranta. ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Treptele crearii rezultatului exercitiului soldurile intermediare de gestiune Viata intreprinderii reprezinta o inlantuire continua de operatiuni (achizitii, vanzari, plati etc.) care influenteaza contul de rezultate. Fiecare dintre aceste operatiuni degaja un surplus financiar, surplus care va fi reinvestit in alte operatiuni pentru a obtine un excedent de rentabilitate final, rezultatul net. Aceste surplusuri sunt evidentiate a posteriori cu ajutorul indicatorilor partiali sau globali de rentabilitate. Printre acestea, soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt calculate pentru a explica, pe baza unei logici de succesiune in cascada, formarea progresiva a rezultatului net al exercitiului. SIG, estimate in general pe o baza multianuala sub forma de ponderi in cifra de afaceri, sunt obtinute dupa structurarea contului de rezultate in grupe de venituri si cheltuieli de aceeasi natura. Soldurile au o semnificatie economico-financiara proprie.17 1. Cifra de afaceri (CA)

17

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.40.

16

Cifra de afaceri, reprezinta asa dupa cum s-a mentionat, suma totatala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinata. In cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile exceptionale. Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si de a dezvolta activitati profitabile. CA18 = Venituri din vanzarea marfurilor (activitate comerciala) + Venituri din lucrari executate si servicii + Venituri din activitati diverse + Venituri din productia vanduta (activitate industriala de prelucrare). CA2004 = 10.309.733 + 1.040.330 = 11.350.063 CA2005 = 9.366.386 + 3.635.154 = 13.001.540 Se observa o crestere a cifrei de afaceri in anul 2005 fata de anul 2004, aceasta crestere fiind determinata de cresterea veniturilor obtinute din vanzarea marfurilor, crestere ce acopera suficient diminuarea cantitatii de produse fabricate. Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in perioada 20042005, semnifica faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii permite sa isi consolideze pozitia pe piata. Din datele aflate la dispozitie, se constata o evolutie descendenta a veniturilor din activitatea de baza, dar in acelasi timp o evolutie ascendenta a veniturilor din activitatea comerciala. 2. Marja comerciala (MC) Determina performantele intreprinderilor comerciale sau, in cazul celor necomerciale, performantele rezulatate din activitatea lor de comert. Aceasta marja masoara surplusul de valoare obtinut peste costul marfurilor vandute si reflecta pozitionarea intreprinderii pe piata sa tinand cont de: Natura produselor (gama, adaptarea la specificul segmentelor de piata etc.); Forma de distributie; Formarea pretului de vanzare; Intensitatea concurentei.1918 19

Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs. Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.40.

17

MC = Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile vandute Variatia stocurilor MC2004 = 1.040.330 858.179 = 182.151 MC2005 = 3.635.154 3.315.229 = 319.925 Societatea inregistreaza marje comerciale mai reduse, dar pozitive, pozitivitatea lor exprimand faptul ca din operatiunile de vanzare-cumparare de marfuri se obtine un rezultat favorabil pentru societate. Cresterea marjei comerciale este in principiu un semnal favorabil mai ales cand e insotita de cresterea rentabilitatii.3. Productia exercitiului (PE)20

Productia exercitiului masoara rezultatele activitatii de productie in cursul exercitiului si cuprinde trei elemente: Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata Repartitia productiei exercitiului intre acesti trei factori reflecta capacitatea intreprinderii de a-si adapta resursele de productie la modificarile debuseelor comerciale si ale nevoilor sale interne. PE2004 = 10.309.733 + 11.532.549 + 0 = 21.842.282 PE2005 = 9.366.386 + 8.531.512 + 10.211 = 17.908.109 Prin raportul PE2005/PE2004 se calculeaza indicile nominal de crestere a productiei intreprinderii. In cazul analizat, acest raport este egal cu 0,82 , indicele nominal fiind de 82%, rezultand o rata nominala de scadere a productiei de 18% in anul 2005 fata de anul 2004.4. Consumul extern provenit de la terti (CE)21

Este un indicator care cuprinde totalitatea cheltuielilor necesare pentru activitatea de productie a intreprinderii (cheltuielile cu aprovizionarile, serviciile executate de catre terti). Pentru a-si realiza productia, intreprinderea foloseste in cursul exercitiului materii prime si materiale consumabile aprovizionate, precum si servicii achizitionate de la terti. Aceasta cantitate de valori (bunuri) utilizate constituie consumul de la terti sau consumul extern al intreprinderii. Consumul extern provenit de la terti =20 21

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.41. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

18

Cheltuieli cu aprovizionarea stocurilor + Cheltuieli cu inchirierile de la terti + Cheltuieli cu materiale consumabile + Cheltuieli cu servicii exterioare. CE2004 = 16.553.029 + 238.421 + 1.724.721 + 1.153.655 = 19.669.826 CE2005 = 12.604.370 + 1.823.323 + 1.031.953 + 300.833 = 15.760.479 Stocul de la sfarsitul anului 2005 este mai mic decat stocul de la inceputul acestuia, ceea ce inseamna ca intreprinderea a consumat din stoc pentru a-si realiza productia, si va trebui crescut nivelul stocului. 5. Valoarea adaugata (VA)22 Valoarea adaugata permite aprecierea aportului intreprinderii la cresterea avutiei nationale, fiind foarte utila si in contabilitatea nationala. Valoarea adaugata remunereaza: Salariatii, prin cheltuielile de personal; Statutul, prin impozite si taxe; Capitalurile de imprumut, prin cheltuielile financiare; Capitalurile interne, prin rezultat net; Capitalurile tehnice, prin amortizare. VA = Marja comerciala + Productia executata Consumul extern VA2004 = 182.151 + 21.842.282 19.669.826 = 2.354.607 VA2005 = 319.925 + 17.908.109 15.760.479 = 2.467.555 In perioada 2004-2005, se inregistreaza o crestere a valorii adaugate cu 112.948 (104,80%). Cresterea valorii adaugate a fost rezultatul evolutiei urmatorilor indicatori: cresterea cheltuielilor cu personalul (104,30%) este rezultatul evolutiei ascendente a cheltuielilor cu personalul (103,15%) si a cheltuielilor cu asigurarile si protectia sociala (107,56%); cresterea amortizarii (116,57%) a fost determinata de cresterea imobilizarilor necorporale, a caror valoare s-a marit cu 118,44% , si a celor financiare (a crescut de 47,65ori); cresterea cheltuielilor financiare, detinand o pondere in valoarea adaugata de 0,14% in anul 2004, si de 13,01% in anul urmator; rezultatul exploatarii detine o pondere destul de mare in valoarea adaugata in anul 2004 (65,03%), dar se diminueaza in anul 2005 (25,68%), indicand faptul ca investitorul isi asuma un risc mai mic.22

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.41.

19

Cresterea valorii adaugate nu este neaparat un semn de prosperitate pentru intreprindere, in masura in care aceasta crestere poate fi insotita de o scadere brusca a performantelor comerciale si de o inrautatire a trezoreriei. Mai poate fi si rezultatul cresterii stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte ridicate pe care piata va fi incapabila sa le absoarba datorita preturilor de vanzare pe care trebuie sa le practice. VA reflecta gradul si mijloacele de integrare a productiei (apelarea la subantreprenori, economiile de scara), dar si eficacitatea organizarii productiei (rationalitate, productivitate). De asemenea, VA evidentiaza modalitatile de finantare a activitatilor, in special recurgerea la capitalurile de imprumut. Cresterea cheltuielilor financiare asociate datoriei va determina reducerea VA. VA este un instrument de analiza foarte util, mai ales pentru intreprinderile industriale. Acest indicator permite: masurarea gradului de integrare a intreprinderii pe baza ratei: VA/ Cifra de afaceri. Pentru una si aceeasi marime a cifrei de afaceri, o intreprindere puternica integrata va degaja o VA mai importanta in raport cu o intreprindere slab integrata. Prin puternic integrata se intelege o intreprindere care a asimilat o buna parte din filiera de fabricatie si distributie a produselor sale; masurarea contributiei fiecarui factor la crearea bogatiei intreprinderii. Aportul factorului munca (competentele umane, intensitatea utilizarii muncii) si cel al factorului capital (masini si echipamente) la VA sunt estimate cu ajutorul ratelor:

VA23 masoara capacitatea intreprinderii de a-si asigura ea insasi cat mai multe faze de productie. Integrarea este cu atat mai importanta cu cat intreprinderea recurge la mai putine aporturi pornind de la materiile prime pentru producerea produselor finite. Pentru a permite compararea intreprinderilor din aceeasi bransa se determina urmatorul indicator care se numeste indicatorul de productivitate. Acesta masoara gradul de integrare a intreprinderii, prin raportul valoare adaugata/ productie.23

Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii

20

a) Gradul de integrare economica I1 = VA / CA * 100 I12004 = I12005 =2.354.607 * 100 = 20,75% 11.350.063 2.467.555 *100 = 18,98% 13.001.540

Raporturile rezultatelor nu sunt mari, ceea ce semnifica, ca intreprinderea nu este integrata, adica nu isi poate asigura ea insasi un numar mare de faze de productie, fara a recurge la serviciile altor intreprinderi (pentru executarea unor lucrari sau furnizarea unor ansamble). b)Ponderea factorului cheltuieli de personal in structura firmei Acest indicator masoara partea de cheltuieli de personal ce se regaseste in valoarea adaugata(influenta factorului munca). I2 = Cheltuieli de personal / VA * 100 I22004 = I22005 =2.313.442 * 100 = 98,25% 2.354.607 2.412.860 * 100 = 97,79% 2.467.555

Ponderea cheltuielilor de personal scade in 2005 fata de 2004, ceea ce reprezinta ca productivitatea muncii este corelata cu politica salariala sau de personal.c) Ponderea factorului capital in structura intreprinderii

I3 = Cheltuieli cu amortizarea / VA * 100 I32004 = I32005 =108.588 * 100 = 4,61% 2.354.607 169.666 * 100 = 6,88% 2.467.555

Avem o crestere a ponderii amortizarii ceea ce reprezinta ca exista o eficienta necorespunzatoare a capitalului fix (randament mic) sau imbatranirea acestuia (uzura fizica sau morala).

21

d) Contributia la rambursarea capitalului I4 = Cheltuieli financiare / VA * 100 I42004 = I42005 =3.214 * 100 = 0,14% 2.354.607 320.916 * 100 = 13% 2.467.555

Cresterea ponderii cheltuielilor financiare evidentiaza faptul ca exista un credit scump, dar si ca exista operatiuni financiare soldate nefavorabil (management financiar neinspirat). 6. Excedentul brut de exploatare (EBE)24 Excedentul brut de exploatare masoara eficacitatea industriala si comerciala a intreprinderii si reflecta rezultatul economic degajat ca urmare a exploatarii potentialului de productie. Acest indicator este independent de: politica de finantare a intreprinderii, politica investitionala (de amortizare), politica de provizioane si acoperire a riscurilor, operatiunile execptionale. EBE = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare Impozite si taxe Cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli sociale) o o o oo

o

EBE permite generarea unei trezorerii necesare pentru: finantarea investitiilor; rambursarea imprumuturilor; remunerarea capitalurilor externe; remunerarea capitalurilor proprii; mentinerea echipamentului tehnic (amortizarea); plata impozitului pe profit. EBE2004 = 2.354.607 + 0 37.352 2.313.442 = 3.813 EBE2005 = 2.467.555 + 0 67.158 2.412.860 = - 12.463 Valoarea pozitiva a acestui indicator in anul 2004 arata ca firma analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia. Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii,24

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.42.

22

independenta politicii financiare, a politicii de investitie si a celei de devidend. In schimb, in anul urmator, valoarea indicatorului este negativa. 7. Rezultatul exploatarii (RE)25 Rezultatul exploatarii determina eficacitatea industriala si comerciala a intreprinderii fara influenta structurii si politicii financiare, pe de o parte, si a elementelor exceptionale, pe de alta parte. Rezultatul exploatarii masoara impactul politicii de investitii si dinamica acestora in raport cu normele sectoriale, tinand cont de structura activelor bilantului. De asemenea, acest indicator poate sa reflecte riscurile exploatarii anumitor acctivitati (deprecierea stocurilor, clienti incerti, etc.) RE = Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare RE2004 = 24.928.269 - 23.397.088 = 1.531.181 RE2005 = 22.944.326 22.310.755 = 633.571 In perioada 2004-2005, se constata o diminuare a rezultatului exploatarii ca urmare a scaderii veniturilor din exploatare (92,04%) intr-un ritm mai mare decat cheltuielile din exploatare (95,36%). Datele de mai sus arata ca societatea obtine profit din activitatea de exploatare, exprimand rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile de exploatare. 8. Rezultatul financiar (RF)26 Se determina ca diferenta dintre cheltuielile si veniturile specifice legate de operatiunile financiare ale intreprinderii. Acesta reflecta calitatea gestiunii financiare, precum si efectele imputabile activitatii de exploatare, strategiei de dezvoltare industriala si comerciala sau ale instabilitatii monetare a mediului economic. RF = Venituri financiare Cheltuieli financiare RF2004 = 128 3.214 = - 3.086 (pierdere) RF2005 = 9.335 320.916 = - 311.581 (pierdere) Atat in anul 2005, cat si in anul 2004 firma a inregistrat pierderi din activitatea financiara. 9. Rezultatul curent (RC)2725 26

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.42. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs. 27 Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.42.

23

Rezultatul curent masoara rezultatul degajat global de exploatare si politica financiar a intreprinderii, reprezentand suma rezultatului exploatarii si a rezultatului financiar, la care trebuie adaugata cota-parte a operatiunilor efectuate in comun. RC = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar RC2004 = 1.531.181 - 3.086 = 1.528.095 RC2005 = 633.571 311.581 = 321.990 Din valorile inregistrate de acest indicator, se observa o scadere a acestuia in anul 2005, valoare ce reprezinta 21,07% din valoarea inregistrata in anul 2004. 10. Rezultatul extraordinar28 Rezultatul extraordinar corespunde variatiilor bogatiei intreprinderii determinate de factori exceptionali. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rez extraordinar2004 = 0 - 0 = 0 Rez extraordinar2005 = 0 - 0 = 0 In acest caz, intreprinderea nu inregistreaza venituri extraordinare si nici cheltuieli extraordinare, deci rezultatul extraordinar este 0. Rezultatul exercitiului29 realizeaza o confruntare globala intre ansamblul cheltuielilor si ansamblul veniturilor unei intreprinderi pe o perioada de timp data, numita exercitiu. Rezultatul exercitiului permite evaluarea efectului activitatii intreprinderii asupra acumularii. Beneficiul semnaleaza caracterul largit al acestei acumulari, adica reconstituirea capitalurilor angajate si obtinerea unor resurse suplimentare. O pierdere semnaleaza, ca resursele angajate nu au putut fi reconstituite complet, si putem vorbi in aceasta situatie de o reproductie restransa a capitalurilor avansate in cursul exercitiului. Calitatea informatiei furnizata de catre indicatorul: rezultatul exercitiului, este influentata de: o distorsiunile privind evaluarea veniturilor si cheltuielilor ca urmare a unor incertitudini care nu pot fi evitate (amortizarile, provizioanele, variatiile de curs valutar);28 29

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.42. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

24

o importanta unor factori accidentali care se reflecta in cheltuielile sau veniturile extraordinare. 11. Rezultatul brut al exercitiului (rezultatul total) Se determina ca suma dintre rezultatul curent si rezultatul extraordinar. Rezultatul brut al exercitiului = Rez curent + Rez extraordinar Rez total2004 = 1.528.095 Rez total2005 = 321.990 12. Rezultatul net al exercitiului (profitul net) Exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiara cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut Impozit pe profit Rez net2004 = 1.528.095 - 0 = 1.528.095 Rez net2005 = 321.990 - 90.141 = 231.849 Spre deosebire de anul 2004, in anul 2005 intreprinderea se confrunta cu cateva dificultati, scaderea rezultatului din activitatea de exploatare fiind consecinta gestionarii necorespunzatoare a intreprinderii. Aceasta trebuie sa-si restabileasca situatia financiara prin fonduri proprii si, de asemenea, sa depisteze cauzele deficitelor sale si sa le remedieze. Pe baza descompunerii tripartite a rezultatului global, evidentiind elementele sale de exploatare, financiare si exceptionale, este posibila o prima apreciere a rentabilitatii si delimitarea catorva situatii caracterizate printr-o anumita structura a rezultatului. Notand cu RE rezultatul exploatarii, cu RF rezultatul financiar, cu RC - rezultatul curent, vom avea: Situatia cea mai obisnuita30

30

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.45.

25

Este o situatie normala pentru intreprinderile industriale sau de servicii. Profiturile rezultate din exploatare sunt partial amputate de cheltuielile financiare. Totusi, din punctul de vedere al rezultatului de exploatare, politica de indatorare este judicioasa. Riscul intreprinderii depinde deci de perenitatea profitului exploatarii. Momentele sesibile tin de politica de investitii a intreprinderii, mai exact, de gardul de reinnoire a imobilizarilor. Pentru a minimiza tensiunile financiare, trebuie ca surplusul exploatarii sa nu fie imputabil unui nivel scazut al amortizarilor, datorat unei politici investitionale pasive. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE Profitul net este o notiune esentialmente fiscala, un rezultat global si definitiv. Capacitatea de autofinantare (CAF) neglijeaza veniturile si cheltuielile nemonetare (calculate), find un rezultat partial si tranzitoriu. Capacitatea de autofinantare este constituita din fluxul de lichiditati efectiv sau potential, generat de ansamblul operatiunilor de gestiunare in cursul unei perioade anumite, care raman la dispozitia intreprinderii pe termen lung. CAF este sursa privilegiata de finantare a dezvoltarii intreprinderii. Deoarece toate operatiunile intreprinderii de exploatare, financiare si exceptionale reprezinta fluxuri reale de inacasari si plati, sunt incluse in calculul CAF. CAF poate fi calculata prin doua metode: Prin metoda deductiva: Execedentul brut de exploatare (sau insuficienta bruta de exploatare) + Alte venituri de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare Cota parte a rezultatului operatiunilor realizate in comun (in practica contabila franceza) + Venituri financiare* - Cheltuieli financiare** + Venituri exceptionale*** - Cheltuieli exceptionale**** - Participarea salariatilor la profit - Impozitul pe profit = Capacitatea de auto finantare*

Fara venituri din provizioane. Fara amortizari si provizioane financiare. *** Fara: - venituri din cesiunea imobilizarilor;**

26

- cota parte a subventiilor pentru investitii virate in contul de rezultate; - venituri din provizioane exceptionale. **** Fara: - valoarea contabila a imobilizarilor cedate; - amortazarile si provizioanele exceptionale. CAF2004 = 3.813 + 2.045.657 409.495 + 128 3214 = 1.636.889 CAF2005 = - 12.463 + 1.401.063 1.393.200 ( 585.363 132.035) + + 9.335 320.916 90.141 = 859.650 2. Prin metoda aditionala: Rezultatul net al exercitiului + Amortizari si provizioane calculate: o de exploatare o financiare o exceptionale - Venituri din amortizari si provizioane: o de exploatare o financiare o exceptionale + Venituri exceptionale din operatiunile de capital - Cheltuieli exceptionale datorate operatiunilor de capital = Capacitatea de autofinantare. CAF2004 = 1.528.095 + 108.588 + 206 = 1.636.889 CAF2005 = 231.849 + 132.035 1.393.200 + 169.666 = - 859.650 A doua metoda este utilizata mai des in politica economica, permitand evidentierea elementelor constitutive ale CAF. CAF este calculat pe baza operatiunilor care in mod normal antreneaza fluxuri reale de inacasari si plati pe termen scurt. In acelasi timp, in virtutea decalajelor datorate termenelor de plata, aceste operatiuni nu reflecta fluxul de trezorerie corespunzator. In 2005, CAF este negativa, ceea ce inseamna ca intreprinderea analizata inregistreaza plati mai mari decat incasari si a obtinut pierdere in acest an. Firma nu dispune de mijloace financiare necesare activitatii de mentinere a potentialului productiv si nici pentru activitatea de expansiuneefectuarea de investitii. Rezulta ca in exercitiul urmator ntreprinderea va fi nevoita sa contracteze credite , actiune care va duce inevitabil la cresterea cheltuielelor financiare ale unitatii.

27

ANALIZA PRIN SISTEMUL DE RATE 1. Ratele de rentabilitate31 Intr-o economie deschisa si concurentiala urmarirea permanenta a rentabilitatii constituie o regula. Prin rentabilitate se intelege capacitatea intreprinderii de a degaja un excedent financiar din activitatile desfasurate. Pentru intreprindere, aceasta este conditia supravetuirii si dezvoltarii. In acelasi timp, calculul unor valori absolute nu este suficient. Rentabilitatea este o notiune eminamente relativa: profiturile nu pot fi apreciate in mod pertinent decat in raport cu mijloacele investite pt obtinerea lor (active totale, capitalul propiu, etc.). Astfel, rentabilitatea este o optiune cu multiple fatete, fiecare exprimand o latura a eficientei intreprinderii. Rentabilitatea exprima eficienta resurselor financiare si materiale investite in activitatea de ansamblu a intreprinderii, masurand profitabilitatea mijloacelor alocate, mai precis capacitatea lor relativa de a aduce profit. A analiza rentabilitatea inseamna a compara rezultatele cu mijloacele utilizate pentru a le obtine.

Mecanismul rentabilitatii. In elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in spatiu, precum si fata de anumite norme sau standarde elaborate si acceptate de organisme de specialitate.32 A. Ratele de rentabilitate economica3331 32

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.49-50. C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1996, pag.215. 33 Vasile Robu , Nicolae Georgescu Analiza Economico-Financiara.

28

Ratele de rentabilitate economica reflecta corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia. In calculul ratei rentabilitatii economice, la numarator se poate utiliza rezultatul exploatarii (profitul aferent cifrei de afaceri) sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora. Ratele de rentabilitate economica sunt independente de structura financiara (gradul de indatorare), politica fiscala de impozitare a profitului, precum si de elementele exceptionale. Pentru determinarea ratelor de rentabilitate economica trebuie sa calculam urmatoarele : a) Capitalul economic brut Se calculeaza ca o suma dintre imobilizarile pentru exploatare si necesarul de fond de rulment din exploatare. Capital ec brut = Imobilizari pentru exploatare + NFRE Capital ec brut2004 = 1.389.573 + 17.794 + (- 1.626.356) = - 218.989 Capital ec brut2005 = 1.979.546 + 16.367 + (- 1.101.587) = 894.326 b) Capitalul economic net Se calculeaza ca diferenta dintre capitalul economic brut si cheltuieli cu amortizarile si provizioanele. Capital ec net2004 = - 218.989 354.711 8.185 = - 581.885 Capital ec net2005 = 894.326 446.903 8.465 = 438.958 c) Capitalul investit Se calculeaza ca o diferenta intre capitalul economic brut si imobilizarile in afara exploatarii. Capital investit2004 = - 218.989 155.194 603.618 = - 977.801 Capital investit2005 = 894.326 53.673 565.252 = 275.401 d) Activul economic brut Are ca rezultat suma dintre capitalul investit, necesarul de fond de rulment in afara exploatarii si disponibilitati. Activ ec brut2004 = - 977.801 + 0 + 23.553 = - 954.248 Activ ec brut2005 = 275.401 + 0 + 76.373 = 351.774

29

Ratele de rentabilitate economica sunt : 1) Rentabilitatea activului brut34 Se calculeaza ca un raport intre excedentul brut al execitiului si activul economic. Rentabilitatea act ec brut2004 = Rentabilitatea act ec brut2005 =3.813 *100 = 0,40% 954.248 12.463 * 100 = 3,54% 351.774

2) Rentabilitatea economica bruta35 Aceasta rentabilitate nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea, este folosita frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderile apartinand aceluiasi sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor. Rentab ec bruta = (EBE / Cap ec net) * 100 Rentab ec bruta2004 = Rentab ec bruta2005 =3.813 *100 = 0,66% 581.885 12.463 * 100 = 2,84% 438.958

Atat in 2004, cat si in 2005, acest indicator este negativ, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu poate sa-si asigure o innoire rapida a capitalurilor angajate. 3) Rentabilitatea economica neta, se determina pe baza formulei: Rentab ec neta = (Rezultatul exploatarii / Capital economic net) * 100 Rentab ec neta2004 = Rentab ec neta2005 =1.531.181 * 100 = 263,14% 581.885 633.571 * 100 = 144,34% 438.958

Oricare ar fi modalitatea de calcul a rentabilitatii economice, marimea acesteia pentru o intreprindere sanatoasa din punct de vedere financiar trebuie34 35

Radu Stroe Gestiunea financiara a intreprinderii. Radu Stroe Gestiunea financiara a intreprinderii.

30

sa fie superioara ratei dobanzii la capitalurile imprumutate. In acest caz, actionarii vor beneficia de efectul de levier (de parghie financiara) al indatorarii, care duce la cresterea rentabilitatii financiare a intreprinderii. Pe baza rentabilitatii economice, intreprinderea trebuie sa aiba posibilitatea sa-si reinnoiasca si sa-si creasca activele intr-o perioada de timp cat mai scurta. Se recomanda ca nivelul ratei EBE / Active fixe brute sa fie mai mare de 25%.36 B) Ratele de rentabilitate financiara In economia capitalista, obiectivul principal al intreprinderii consta in maximizarea avutiei actionarilor sai. Astfel, se poate considera ca eforturile intreprinderii trebuie sa fie orientate prioritar spre asigurarea unei rentabilitati inalte pentru furnizorii capitalurilor proprii actionarii. Rentabilitatea financiara reflecta acest punct de vedere, raspunzand la intrebarea: care este profitul obtinut de o unitate monetara investita de actionari? Pe baza rentabilitatii financiare sunt remunerati actionarii prin plata dividendelor si prin majorarea rezervelor, ceea ce in realitate semnifica o crestere a bogatiei actionarilor. Determinarea rentabilitatii financiare este insotita de anumite dificultati, legate in primul rand de calculul rezultatului (profitului) net: modalitatea de calcul a amortizarilor si provizioanelor, determinarea cheltuielilor deductibile. Rentabilitatea financiara depinde de modalitatile de finanatare a activitatilor intreprinderii, prin urmare este sensibila la modificarile structurii financiare, adica a indatorarii intreprinderii. Pentru a atrage potentialii investitori si a creste cursul bursier al actiunilor, rentabilitatea financiara a intreprinderii trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii pe piata finanaciara.37 1) Rentabilitatea financiara inaintea impozitarii se calculeaza in modul urmator: Rent fin inaintea imp = (Rez curent inaintea imp / Capit proprii) * 100

36 37

Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.51. Bogdan Constantin Andronic, Performanta firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.51-52.

31

2) Rentabilitatea financiara neta Acest indicator masoara remunerarea capitalurilor actionarilor aduse ca aport, sau a profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare.Rata in cauza reflecta corelatia dintre rezultatul net, ca venit al actionarilor si capitalurile proprii ale intreprinderii. Se calculeaza dupa formula: Rent fin neta = (Rezultat net / Capitaluri proprii) * 100

Conform rezultatelor de mai sus rezulta ca ntreprinderea a nregistrat un nivel de rentabilitate destul de mare n ceea ce priveste plasamentele financiare pe care actionarii le-au efectuat n momentul cumpararii de actiuni . Factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu cat este mai mare, cu atat creste rentabilitatea financiara. In practica economica, insa, exista o limita de indatorare acceptata de banci. Unele banci apeciaza ca limita maxima de indatorare 70% din sursele totale ale firmei, depasirea acestei limite de indatorare atrage dupa firma in cauza dobanzi mai mari si garantii suplimentare solicitate de banci, deoarece riscul financiar este mai mare. 2) Ratele echilibrului financiar38 Echilibrul financiar al intreprinderii reprezinta un sistem de corelatii, prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare. Acestea reprezinta o premisa dar si o consecinta a unei desfasurari normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau de activitate. Ca premise trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de rezerve materiale si posibile de finantare. De modul cum sunt utilizate si valorificate aceste resurse depinde asigurarea echilibrului economico financiar sau dereglarea acestuia. 1) Rata de finantare a imobilizarilor Avem in aceasta situatie mai multe tipuri de rate, in functie de tipul imobilizarilor si de capitaluri. R1 = Resurse durabile / Active imobilizate brute

38

Vasile Robu , Nicolae Georgescu, Analiza Economico-Financiara

32

Acest indicator nu depaseste valoarea 1, ceea ce semnifica faptul ca resursele durabile nu acopera activele imobilizate brute. b) R2 = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete

c) R3 = Capitaluri proprii /Active imobilizate brute

Acesti indicatori nu depasesc valoarea de 1, ceea ce semnifica ca, capitalurile proprii nu sunt suficient de mari pentru a acoperi activele imobilizate brute.

2) Rata de investire Este calculata pentru a vedea care este proportia investitiilor in valoarea adaugata. Rata de investire = Investitia anuala / VA Rata de investire2004 = 0 / 2.354.607 = 0 Rata de investire2005 = 0 / 2.467.555 = 0 Firma nu a efectuat investitii nici in 2004, nici in 2005.

33

3) Rata finantarii activului economic R = Resurse durabile / Capital economic net R2004 = R2005 =2.088.281 = 3,59 581.885 2.686.392 = 6,12 438.958

3) Ratele de lichiditate39 Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se compara pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeasi perioada. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt: 1) Rata lichiditatii generale = Active lichide / Pasive exigibile Datoriile curente sunt formate din obligatiile fata de furnizori, cele fiscale si salariale, creditele pe termen scurt precum si partea din imprumuturile pe termen lung a caror scadenta este in cadrul exercitiului financiar curent.40 Rata lichid.gen.2004 = Rata lichid.gen.2005 =5.059.347 = 0,76 6.685.703 4.207.402 = 0,79 5.308.989

Avand in vedere rezultatele calculelor, in cei doi ani ratele au valori mai mici decat 1, ceea ce inseamna ca activele circulante nu au putut acoperi datoriile exigibile pe termen scurt. 2) Rata lichiditatii reduse = (Active lichide Stocuri) / Pasive exigibile Potrivit teoriei nord americane acesta rata este cunoscuta sub denumirea de testul acid. Acest indicator exprima capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate (creante, titluri de plasament, disponibilitati) de a acoperi valoarea datoriilor exigibile intr-un termen relativ scurt (mai mic de un an), cum sunt datoriile catre furnizori, salariati, buget si datoriile bancare curente.39 40

Vasile Robu , Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii

34

Aceasta rata este de obicei subunitara. Intervalul considerat ca satisfacator pentru aceasta rata este de 0,65 si 1. Rata lichid.red.2004 = Rata lichid.red.2005 =5.059.347 3.471.215 = 0,24 6.685.703 4.207.402 2.357.586 = 0,35 5.308.989

Situatia lichiditatii nu este buna, nici in 2004, cand e 0,24, si nici in anul 2005, cand e 0,35, deoarece nu atinge intervalul favorabil. 3) Rata lichiditatii imediate = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile In teoria economica, aceasta rata este cunoscuta sub denumirea de rata solvabilitatii imediate. Interpretarea acesteia trebuie facuta cu mare grija. Astfel, un nivel ridicat al acesteia indica o solvabilitate mare, dar poate fi consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a acestei rate nu constituie in acelasi timp o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. Din contra, o valoare redusa a lichiditatii imediate poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza valoarea disponibilitatilor sale, detinand in schimb, valori de plasament, creante, stocuri cu un grad mare de lichiditate.41 Rata lichid imediate2004 = Rata lichid imediate2005 =23.553 = 0,004 6.685.703 76.373 = 0,014 5.308.989

Aceasta rata trebuie sa aiba in mod normal valoare mai mare decat 1. In cazul analizat, aceasta are o valoare ce tinde spre 0, ceea ce inseamna ca disponibilitatile nu pot acoperi datoriile imediat exigibile. 4) Ratele de indatorare42 1) Coeficientul total de indatorare (Rata levierului) Valoarea acestui indicator trebuie sa fie subunitara conform normelor bancare pentru acordarea de credite in conditii de maxima garantie. Se determina astfel:41 42

Vasile Robu , Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

35

L = (Datorii totale / Capitaluri proprii) * 100

Rata levierului are o valoare mai mare de 100%, deci firma depinde de creantieri si nu poate primi credite bancare. 2) Rata datoriilor financiare Caracterizeaza gradul de indatorare pe termen lung a intreprinderii. In mod normal valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mica de 0,5 (50%). Rata dat fin = (Datorii financiare pe termen lung / Capitaluri permanente) Rata dat fin2004 = Rata dat fin2005 =1.167.973 = 0,76 1.535.531 0 =0 2.042.025

In mod normal, valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mica decat 0,5. In anul 2004, aceasta depaseste valoarea normala, dar in anul urmator, nu exista datorii financiare pe termen lung, aceasta rata avand valoarea 0. 3) Rata independentei financiare43 Se determina astfel: Rata indep fin = (Capital propriu / Capital permanent) * 100

Se observa o crestere cu 76,06% in anul 2005 fata de 2004, in 2005 ajungand la 100%, in acest an firma avand o independenta mare, aceasta43

Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii

36

bazandu-se in special pe fondurile proprii, valoarea creditelor solicitate fiiind nula. 4) Rata capacitatii de imprumut44 = Cap propriu / Indatorare la termen Rata capac de imp2004 = Rata capac de imp2005 =367.558 = 0,31 1.167.973 2.042.025 =0 0

5) Rata capacitatii de rambursare45 = Datorii financiare pe termen lung / CAF Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile financiare pe termen lung. Pentru acest indicator normele bancare impun durata de maxim 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe termen lung prin capacitatea de autofinantare. Rata capac.de ramb.2004 = Rata capac.de ramb.2005 =1.167.973 = 0,71 1.636.889 0 =0 859.650

6) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare = Chelt financiare / EBE Rata de prelevare2004 = Rata de prelevare2005 =3.214 = 0,84 3.813 320.916 = 25,75 12.463

7) Costul indatorarii (rata medie a dobanzii) I = Cheltuieli financiare / Imprumuturi totale

44 45

Radu Stroe, Gestiunea financiara a intreprinderii Doinita Ariton, Finantele intreprinderii suport de curs.

37

8) Efectul de levier47 se calculeaza dupa formula : Ef levier = (Rentabilitatea economica Rata medie a dobanzii) * Levier Ef levier = (Re i )* L Rezulta ca se descompune in doi factori : - Componenta (Re i) corespunde diferentei dintre rentabilitatea economica si rata dobanzii, numindu-se diferentiala efectului de levier. - Componenta L care este egala cu raportul dintre datoriile totale si capitalurile proprii, si care exprima structura financiara si este cunoscuta sub numele de bratul levierului. Ef levier2004 = (-2,64 0,0004) * 21,37 = - 56,42 Ef levier2005 = (14,43 0,06)*2,6 = 37,36 In anul 2004 Re si i sunt negative, deci efectul de levier este negativ, iar rentabilitatea financiara are tendinta de diminuare in functie de acelasi raport. Acest efect este denumit efectul de bata. In anul 2003 Re > i, deci efectul de levier este pozitiv, iar rentabilitatea financiara creste in functie de raportul dintre datoriile totale si capitalurile proprii. 9) Ponderea creditelor in indatorarea globala se calculeaza ca un raport intre creditele bancare curente si indatorarea globala. P = Credite bancare curente / Indatorare globala P2004 = 0 / 7.853.676 = 0 P2005 = 0 / 5.308.989 = 0 5) Ratele privind structura activului si pasivului Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elementelor patrimoniale (de activ si de pasiv). Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de analiza comparative in timp si spatiu. - Ratele privind structura activului4646

Vasile Robu , Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara.

38

Ratele de structura a activului, ca valoare, sunt influentate de caracteristicile tehnice, economice si juridice ale activitatii firmei. Principalele rate sunt : 1) Rata activelor imobilizate - Rata activelor imobil totale = (Active imobilizate / Total activ) * 100 Aceasta rata reflecta ponderea activelor imobilizate in patrimoniul total al intreprinderii.

b) Rata imobil necorp = (Imobilizari necorporale / Total activ) * 100 Marimea acestui indicator reflecta ponderea activelor intangibile (brevete, licente, marci, fond comercial etc.) in activele totale ale firmei. In cazul firmelor romanesti, valoarea acestei rate este foarte redusa, in timp ce, in alte tari, cum ar fi SUA, ponderea activelor necorporale depaseste 50% din valoarea de inlocuire a firmelor.

c) Rata imobil corporale = (Imobilizari corporale / Total activ) * 100 Aceasta rata reflecta ponderea capitalurilor fixe in patrimoniul total al firmei si valoarea ei depinde de specificul activitatii si de caracteristicile tehnice ale intreprinderii, inregistrand valori diferite de la o ramura la alta. Astfel, aceasta are valori foarte mari in cazul firmelor care folosesc o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (producerea si distributia de energie, transporturi etc.), industria grea sau exploatatiile agricole. Specialistii apreciaza ca pentru intreprinderi comparabile , aceasta rata semnifica capacitatea unei firme de a rezista unei crize economice, stiindu-se

39

foarte bine ca o imobilizare ridicata a capacitaii atrage dupa sine un risc mare al netransformarii acestora in lichiditati. Rata imob corp2004 = Rata imob corp2005 =3.133.702 * 100 = 38,12% 8.221.234 2.866.650 * 100 = 39% 7.351.014

- Rata imobil financiare = (Imobilizari financiare / Total activ) * 100 Aceasta reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma respectiva le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operatiilor de crestere externe (participatii, investitii de portofoliu, credite acordat etc). Aceasta rata are valori mari in cazul societatilor de investitii financiare, societati de valori mobiliare, fonduri mutuale etc. Aceasta inregistreaza valorile scazute in cazul firmelor mici care nu pot efectua investitii financiare. Rata imob fin2004 = Rata imob fin2005 =4.069 *100 = 0,05% 8.221.234 193.899 * 100 = 2,64% 7.351.014

Cele doua rate calculate mai sus demonstreaza ca unitatea economica este o unitate productiva, ea inregistrand o usoara crestere a ponderii imobilizarilor corporale, in timp ce ponderea imobilizarilor financiare este foarte mica, dar in usoara crestere. 2) Ratele activelor circulante47 - Rata activelor circulante totale = (Act circulante / Total activ) * 100 Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor economice ale intreprinderii. Rata act circulante totale2004 = Rata act circulante totale2005 =47

5.059.347 * 100 = 61,54% 8.221.234 4.207.402 * 100 = 57,24% 7.351.014

Vasile Robu , Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara.

40

Ca rate complementare se recomanda a fi utilizate: b) Rata stocurilor = (Stocuri / Total activ) * 100 Acest indicator inregistreaza valorile mari in cazul firmelor cu activitate de productie, cu ciclu lung de fabricatie, precum si a acelor firme cu specific de distributie de bunuri. Rata stocurilor2004 = Rata stocurilor2005 =3.471.215 *100 = 42,22% 8.221.234 2.357.586 * 100 = 32,07% 7.351.014

c) Rata creantelor comerciale = (Creante / Total activ) * 100 Este influentata de natura clientilor si de termenul de plata pecare firma il acorda partenerilor sai. Rata creantelor2004 = Rata creantelor2005 =1.556.402 *100 = 18,93% 8.221.234 1.790.249 * 100 = 24,35% 7.351.014

Rata creantelor comerciale inregistreaza o crestere de 5,42%, ceea ce poate corespunde fie unei cresteri a vanzarilor, fie unei incetiniri a incasarilor, firma acordand credite comerciale partenerilor sai, cu scadente la un termen mai indelungat decat in anul precedent. - Rata activului de trezorerie = (Active de trezor / Total activ) * 100 Aprecierea acestei rate trebuie facute cu precautie, deoarece disponibilitatile pot suferi modificari insemnate pe perioade scurte de timp. In acelasi timp, trebuie avut in vedere raportul dintre disponibilitati si plasamente precum si destinatia plasamentelor. Rata act de trezorerie2004 = Rata act de trezorerie2005 =23.553 *100 = 0,29% 8.221.234 76.373 * 100 = 1,04% 7.351.014

41

B) Ratele privind structura pasivului48 Principalele rate de structura a pasivului bilantier sunt: - Rata stabilitatii financiare = (Capital permanent / Total pasiv) * 100 Aceasta rata este un indicator global al stabilitatii finantarii si reflecta ponderea resurselor pe care le are intreprinderea pentru o perioada mai mare de 1 an, in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. Rata stab fin2004 = Rata stab fin2005 =1.535.531 *100 = 18,68% 8.221.234 2.042.025 * 100 = 27,78% 7.351.014

2) Repartitia intre resurse proprii si datoriile din pasivul bilantului. - Rata autonomiei finan globale = (Capital propriu / Total pasiv) * 100 Rata autonomiei financiare globale semnifica ponderea resurselor proprii in finantarea mijloacelor economice ale firmei si inregistreaza valori diferite in functie de politica financiara a intreprinderii si rentabilitatea ei. Se recomanda ca valoarea acestuia sa fie mai mare de 50%. Rata auton fin2004 = Rata auton fin2005 =367.558 *100 = 4,47% 8.221.234 2.042.025 * 100 = 27,78% 7.351.014

Unitatea economica inregistreaza o situatie financiara foarte slaba in ceea ce priveste autonomia firmei. Ponderea capitalurilor proprii in total pasivului a crescut, dar valoarea acestora este sub 50%. b) Rata de indatorare globala = (Datorii totale / Total pasiv) * 100 Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen lung, mediu si scurt in patrimoniul intreprinderii. Rata indat totale2004 =48

7.853.676 * 100 = 95,53% 8.221.234

Vasile Robu , Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiara.

42

Rata indat totale2005 =

5.308.989 * 100 = 72,22% 7.351.014

Datoriile financiare ale intreprinderii au o pondere destul de mare in totalul pasivului, dar este in scadere (a scazut cu 23,31%). Analiza SWOT49 SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti Strengthts (Forte, Puncte forte), Weaknesses (Slabiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportunitati, Sanse) si Threats (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decat firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda. Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. Oportunitati exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii. Amenintarile sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, amenintari de diverse naturi si cauze pandesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul.49

Corneliu Rusu Management strategic

43

Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate. PUNCTE TARI: - activitate rentabila dedusa din pozitivitatea trezoreriei nete; - in 2004 EBE este pozitiv, deci firma dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia. PUNCTE SLABE: - ponderea factorului capital in structura intreprinderii este foarte mica. - fondul de rulment este negativ, acesta nu mai poate acoperi nevoile ciclice si nici nu poate finanta integral imobilizarile nete. - NFR este negativ, aratand un decalaj defavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor. AMENINTARI: - productia executata a scazut in anul 2005 fata de 2004; - daca nu se efectueaza investitii, activitatea firmei va deveni ineficienta; - scaderea cifrei de afaceri.

OPORTUNITATI: - daca firma ar fi gestionata in mod corespunzator, nu s-ar mai confrunta cu dificultati, nu ar mai inregistra pierderi din activitatea financiara, ori un rezultat din exploatare scazut; - firma poate sa-si restabileasca situatia financiara prin fonduri proprii si cu ajutorul unei politici monetare sa-si depisteze cauzele sale si sa le remedieze.

Evenimente ce au influenta asupra activitatii firmei1. Noi cerinte pentru producatorii romani si bulgari care vor in Uniunea Europeana Firmele din Romania vor trebui sa respecte anumite conditii speciale cu privire la protectia mediului, in conditiile aderarii la UE. De la 1 ianuarie 2007, anumite substante si proceduri vor fi interzice in procesele de fabricare44

printr-o directiva care se adreseaza tarilor proaspat intrate in CE. Este o atitudine restrictiva pentru cei nou intrati, o atitudine inegala, a spus Elena Laslu, presedintele Federatiei Patronatelor de Mediu din Romania, in cadrul Conferintei Constructor. Mai exact, producatorii din Romania si Bulgaria vor fi nevoiti sa schimbe liniile de productie, iar cei din tarile deja membre ale UE, care au exact aceleasi tehnologii, nu au niciun fel de obligatie si vor putea sa-si comercializeze produsele in continuare. Reglementarile europene cu privire la protectia mediului se regasesc deja in proportie de 90% in legislatia Romaniei, dar Silviu Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, spune ca foarte multi dezvoltatori si constructori intind coarda la maxim sau nu respecta deloc legislatia. De exemplu, autoritatile de mediu prevad anumite capacitati de productie care trebuie respectate. Cele mai multe fabrici depasesc cu mult limitele impuse, dar fara a lua si masuri de protectie a mediului care se impun. UE a apreciat ca Romania are nevoie de 29 mld. Euro pentru investitii in mediu ca sa ajunga din urma restul tarilor membre. In urmatorii 11 ani, Romania trebuie sa invete sa depoziteze si sa recicleze deseurile, sa rezolve problemele cu epurarea si tratarea apei si sa gaseasca solutii prin care natura sa fie cu adevarat protejata. Sursa: www.baniinostri.ro Sectiunea: STIRI Data: 26.10.2006 Pentru ca Romania sa adere la UE, ea trebuie sa se alinieze standardelor impuse de aceasta. Una din conditiile pe care trebuie sa le respecte tara noastra este cea privitoare la protectia mediului, ce presupune interzicerea anumitor substante si proceduri ce sunt folosite in procesele de fabricare. Aceasta directiva se adreseaza doar tarilor nou intrate in UE, fapt care a adus nemultumiri presedintelui Federatiei Patronatelor de Mediu din Romania, considerand aceasta cerinta ca fiind o atitudine inegala. Cu toate ca reglementarile europene cu privire la protectia mediului se regasesc in mare masura in legislatia Romaniei, foarte multi producatori nu respecta legea. Pentru a se alinia standardelor cu privire la protectia mediului, Romania va trebui sa investeasca in mediu 29 mld. Euro, iar in urmatorul deceniu va trebui sa gaseasca solutii prin care natura sa fie protejata. Aceste noi cerinte vor afecta si firma ale carei situatii financiare le analizez. Obiectul de activitate fiind pregatirea fibrelor si filarea in fire de bumbac si tip bumbac, firma va trebui sa faca noi investitii in ceea ce priveste echipamentele tehnologice, sa schimbe liniile de productie, ceea ce va afecta capitalul banesc al acesteia.

45

2. Salariile ar putea sa creasca Salariile ar putea creste foarte mult in perioada urmatoare, din cauza scaderii fortei de munca din tara, a declarat, mirecuri, presedintele ING Bank Romania, Misu Negritoiu, la seminarul Cum vor evolua dobanzile si cursul in 2007?. Cred ca salariile vor avea o tendinta masiva de crestere din cauza deficitului de forta de munca. Cresterea salariilor ar putea fi un factor de mobilizare a investitiilor spre industrie, a spus Negritoiu citat de NewsIn. Pana acum, majoritatea investitiilor straine directe veneau in servicii, dar cresterea sectorului servicii este sustenabil pe termen mediu si lung doar daca genereaza investitii si in industrie, a explicat Negritoiu. El a mai spus ca unul dintre avantajele Romaniei din anii trecuti consta in forta de munca numeroasa si relativ calificata. Acum, insa, nu mai avem forta de munca. Cei care sunt acum in industrie nu au alta solutie decat sa creasca salariile. Cred ca se va ajunge, intr-un timp destul de scurt, la egalizarea salariilor din sectorul industrial cu salariul minim al capsunarilor, a spus Negritoiu. El a mai spus ca se asteapta ca 2007 sa fie un an de dezbateri asupra problemei legate de forta de munca, pentru ca subiectul nu a fost dezbatut suficient de mult. Sursa: www.wall-street.ro Sectiunea: stiri Data: 16 Noiembrie 2006 Aceasta situatie ar putea afecta in mod negativ firma, care, datorita obiectului ei de activitate, poate fi inclusa in sectorul industrial. O crestere a salariilor duce la cresterea datoriilor fiscale fata de bugetul statului.

3.Unul din sase europeni e intreprinzator Potrivit cifrelor Eurostat, Romania se afla pe ultimele locuri in Uniunea extinsa si la capitolul initiativei private. Daca unul din sase cetateni ai UE (25) si-a deschis o afacere, in Romania doar 8% lucreaza in propria companie, ceea ce reprezinta jumatate din media europeana. Tarile cu cea mai mare rata a intreprinzatorilor, in comparatie cu cea a angajatilor, sunt cele din sudul Europei: Grecia (32%), Italia (29%), Cipru (24%), Portugalia (21%), in timp ce ratele cele mai mici au fost inregistrate in tari nordice ca Letonia (7%) si Estonia (8%).

46

Munca in propria companie este preferata mai ales in domenii precum constructiile, serviciile legate de afaceri, distributie. Sursa: ziarul Europeanul, nr. 4, pagina 1(publicatie bilunara) Autor: Adrian Lungu In ceea ce priveste initiativa privata, Romania se afla pe ultimele locuri in Uniunea extinsa cu 8%, in comparatie cu UE, unde unul din sase cetateni si-a deschis propria afacere. Grecia este tara cu cea mai mare rata a intreprinzatorilor, in comparatie cu cea a angajatilor, adica 32%, iar in Letonia si Estonia au fost inregistrate cele mai mici rate: 7%, respectiv 8%. Analizand din punctul de vedere al firmei, aceasta situatie este favorabila, deoarece concurenta este mai mica, aria de acoperire a pietelor de desfacere este mai mare, iar numarul consumatorilor creste. 4. BNR promite ieftinirea creditelor, in doi ani Oficialii bancii centrale promit conditii mai lejere de acordare a creditelor. Totusi, eliminarea restrictiilor ar putea avea loc peste doi ani. O parte din bancile comerciale ar putea acorda, in anii urmatori, credite mai ieftine. Motivul tine de trecerea, incepand cu anul viitor, la un nou set de reglementari pentru activitatea bancara, ce presupune o alta abordare privind adecvarea capitalului la risc (Basel II). Astfel, pentru creditele acordate, bancile trebuie sa detina un capital propriu minim de 8%, ponderat in functie de tipul finantarii. Iar acest capital inseamna, de fapt, un cost pentru banca, pentru ca reprezinta niste fonduri pe care nu le poate folosi in creditare.Fara limitarea ratei, pana in 2009

O alta promisiune de inlesnire a creditarii o constituie renuntarea la prevederile care limiteaza nivelul ratei imprumutului la 30% pentru creditele de consum, respectiv 35% pentru cele ipotecare si imobiliare. Adrian Vasilescu a explicat faptul ca aceasta norma a BNR ar putea fi eliminata in circa doi ani. Astfel, restrictiiile asupra ratei vor fi mentinute atata timp cat va persista diferenta dintre cererea de consum si oferta de bunuri si servicii. Sursa: ziarul Adevarul financiar, pagina 1. Autor: Carmen Neacsu Data: 20.11.2006

47

Avand in vedere faptul ca Romania va adera la UE la 1 ianuarie 2007, se va trece la un nou set de reglementari pentru activitatea bancara. Chiar daca ponderea de risc se va reduce, de anul viitor bancile nu vor acorda neaparat credite mai ieftine. Foarte multe banci din tara noastra vor folosi si in 2007, vechile norme, urmand la le implementeze abia in 2008. Renuntarea la restrictiile asupra ratei de credit nu inseamna neaparat ca bancile vor acorda credite mai mari. Practic, bancile sunt cele care se limiteaza singure la 30% din venitul net, ceea ce determina ritmul creditarii. Aceste noi reglementari vor afecta firma, dar in mod pozitiv. In cazul in care firma va dori sa obtina un credit, avand in vedere conditiile mai lejere de acordare a acestuia, il va obtine cu mai multa usurinta. 5. Imperiul tehnologiei in afaceri Coordonare eficienta prin tehnologie Strategia pentru afaceri prin intermediul software vizeaza urmatoarele beneficii aduse firmelor care apeleaza la astfel de servicii: optimizarea proceselor logistice de aprovizionare, productie, depozitare, transport, vanzari si distributie, asigurarea unui control mai bun asupra activitatilor companiei si costurilor. Coordonarea eficienta a resurselor si facilitarea accesului managementului la informatii coerente si consistente, raportarea consolidata la nivel de grup, simplificarea operatiunilor financiare si a vitezei de raspuns catre clienti reprezinta operatiuni furnizate prin implementarea sistemului informatic SAP. Acesta este liderul mondial in furnizarea de solutii software pentru afaceri. Aplicatiile lui acopera o gama larga de solutii, de la cele proiectate pentru companii mici si mijlocii pana la sute de solutii pentru organizatii globale. Cu ajutorul platformei tehnologice de aplicatii si integrare SAP NetWeaver, aplicatii software, SAP permit companiilor din intreaga lume sasi imbunatateasca relatiile cu clientii si partenerii, sa isi eficientizeze activitatea si sa obtina avantaje semnificative in cadrul intregii organizatii. Strategiile de afaceri se axeaza de asemenea, pe dezvoltarea managementului financiar: instrument de legatura intre contabilitate si managementul general al firmei, si pe definitivarea diagnosticului firmei cu ajutorul indicatorilor financiari. Planificarea activitatii cu ajutorul bugetelor si rapoartelor de control bugetar, evaluarea performantelor cu ajutorul rapoartelor manageriale sunt obiective vizate de SAP. Sursa: ziarul Facultatea de Anunturi, anul 1, nr. 1, pagina 12 Autor: Adina Duna Data: 25 noiembrie 200648

Avand in vedere situatia economico financiara a firmei studiate, aceasta ar putea apela cu succes la serviciile furnizate prin implementarea sistemului informatic SAP. Prin intermediul aplicatiilor software SAP, firma poate sa-si imbunatateasca relatiile cu clientii si partenerii, sa-si eficientizeze activitatea. Obiectivele vizate de SAP sunt: planificarea activitatii cu ajutorul bugetelor si rapoartelor de control bugetar, evaluarea performantelor cu ajutorul rapoartelor manageriale. Firmele ce apeleaza la astfel de servicii pot beneficia de: optimizarea proceselor logistice de aprovizionare, productie, depozitare, transport, vanzari si distributie, asigurarea unui control mai bun asupra activitatilor companiei si costurilor. 6. Codul muncii revizuit Legislatia referitoare la munca a fost ingaduita in Romania atat de angajatori cat si de angajati. Noile prevederi din Codul Muncii presupun in primul rand un tratament egal. Asfel angajatii pe o perioada determinata, cu un contract part-time sau full-time nu pot fi discriminati in raport cu cei permanenti. Astfel, angajatorii din Romania nu mai pot incheia succesiv decat trei contracte de munca pe durata determinata pentru acelasi post. Daca apare in continuare necesitatea angajarii cuiva pe acel post, contractul va fi incheiat pe perioada nedeterminata. Conform principiului salariatului permanent, persoana angajata pe o perioada determinata nu va putea fi tratata diferentiat fata de acea persoana care realizeaza o munca egala cu contract permanent. Tratatul Comunitatii Europene a formulat principiul remunerarii egale a femeilor si barbatilor: pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriu de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare. Conform codului muncii, numarul de ore normale de lucru se calculeaza in medie saptamanal, lunar, in functie de contractul de munca incheiat. Salariatii de noapte beneficiaza de un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care se efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca acestea sa duca la scaderea salariului de baza. Sursa: ziarul Facultatea de Anunturi, anul 1, nr. 1, pagina 12 Autor: Adina Duna Data: 20-26 noiembrie 2006

49

Datorita schimbarilor ce au fost facute in Codul Muncii, firma nu mai poate incheia succesiv decat trei contracte de munca pe durata determinata pentru acelasi post. Daca apare in continuare necesitatea angajarii cuiva pe acel post, contractul va fi incheiat pe perioada nedeterminata. Persoanele angajate pe o perioada determinata nu vor fi tratata diferentiat fata de persoanele care realizeaza o munca egala cu contract permanent, iar pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriu de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare. 7. Petrom a ieftinit carburantii Incepand de sambata, 27 ianuarie, Petrom ieftineste intreaga gama de carburanti cu 3 bani pe litru. Compania a anuntat ca reducerile survin ca urmare a scaderii cotatiilor internationale ale petrolului. Ultima ieftinire a carburantilor Petrom a avut loc la data de 11 ianuarie 2007, cea mai mare reducere fiind de noua bani pe litrul de motorina Top Nordic Diesel. Politica de preturi a Petrom, adoptata la inceputul anului 2005, tine seama de evolutiile internationale ale pretului produselor petroliere dar si de contextul pietei interne, se arata intr-un comunicat al companiei. Masura de reducere a preturilor practicate de Petrom vine ca urmare a scaderii cotatiilor internationale la petrol, adaptata conditiilor de piata din Romania. La bursa new-yorkeza, pretul unui baril de petrol era vineri de 54,54 de dolari in jurul orei 14.00, ora Romaniei. Sursa: www.hotnews.ro Data: 27 ian. 2007 Sectiunea: stiri Aceasta masura are influenta asupra firmei, deoarece aceasta detine mijloace de transport, ieftinirea carburantilor ducand la reducerea cheltuielilor cu combustibilul, cheltuieli ce sunt decontate. Aceasta reducere influenteaza calculul profitului obtinut de firma, prin faptul ca se vor diminua cheltuielile de exploatare, obtinandu-se un rezultat din exploatare mai mare. 8. Oportunitati de afaceri pe axa SUA - Romania UE Dupa 1 ianuarie 2007, companiile romanesti si straine din Romania se vor putea adresa unei piete unice europene de peste 480 milioane locuitori. Romania va fi astfel o cale de acces catre UE si pentru companiile50

americane active deja pe piata romaneasca, dar si pentru noi investitori americani, interesati de oportunitatile pe care tara noastra le poate oferi. Pentru mediul de afaceri din Romania, aderarea la UE inseamna mai multe oportunitati, dar si o serie de provocari si schimbari pentru a face fata concurentei pe piata UE. Odata intrata intr-o comunitate de 485 milioane de locuitori, in Romania vor fi revizuite texele vamale si procedurile aplicate pentru exportul si importul cu tarile din afara Uniunii, in conformitate cu jurisdictia europeana. In prezent, mai multi investitori americani din domeniile imobiliar, textil si al tehnologiei inalte si-au aratat interesul pentru oportunitatile de afaceri pe care le ofera Romania. In ceea ce priveste companiile romanesti, gasirea unui partener de afaceri in State presupune un adevarat proces. Companiile romanesti ar trebuie sa-si doreasca sa investeasca in procesul de gasire a partenerilor de afaceri potriviti. In procesul de marketing este esential sa vinzi partenerului de afaceri pe care l-ai selectionat. Nicio companie nu va reusi sa intre pe piata americana sau oricare alta, daca nu es