POP sunt substante chimice care: * au calitati otravitoare, extrem de periculoase; * au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator; * pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie; * pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor. [b]Care sunt cei mai periculosi?[/b] Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel: * pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina; * substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB); * produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii. [b]Prin ce sunt periculosi?[/b] Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece: * se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa; * se transporta la distante mari de la surse; * se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat; * exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg. [b]Care sunt consecintele principale?[/b] Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici. [b]Cum se deplaseaza POP?[/b] Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala. Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin.

[b]Care este impactul asupra factorilor de mediu?[/b] Impactul asupra aerului Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera. [b]Impactul asupra apelor[/b] Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin. [b]Impactul asupra solului[/b] Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor. [b]Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici?[/b] Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT. O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele. Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea

poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie. [b]Care este impactul asupra regnului vegetal?[/b] Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici. [b]Care este impactul asupra lumii animale?[/b] Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala. Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor. Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete. [b]Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu?[/b] Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor. Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din

policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor. [b]Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:[/b] * intreprinderile industriei chimice; * depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse; * stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate; * instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate; * locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane; * fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice; * fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive; * intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie; * transportul. [b]Care este impactul asupra sanatatii umane?[/b] Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut). Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT. S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc. Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati. Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase 8,0 la 1000 de locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice.

Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei. [b]Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b] Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele. In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara. Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.Category: In R. MoldovaApril 1st, 2005 1 comment Valeriu Tihai

One Response

dani says:OR ORGANICI PERSISTENTI Posted by Valeriu Tihai POP sunt substante chimice care: * au calitati otravitoare, extrem de periculoase; * au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator; * pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie; * pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor. [b]Care sunt cei mai periculosi?[/b] Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel: * pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina; * substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB); * produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii. [b]Prin ce sunt periculosi?[/b] Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece: * se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa; * se transporta la distante mari de la surse; * se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat; * exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg. [b]Care sunt consecintele principale?[/b] Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici. [b]Cum se deplaseaza POP?[/b] Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala. Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau

chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin. [b]Care este impactul asupra factorilor de mediu?[/b] Impactul asupra aerului Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera. [b]Impactul asupra apelor[/b] Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin. [b]Impactul asupra solului[/b] Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor. [b]Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici?[/b] Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT. O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele. Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si

daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie. [b]Care este impactul asupra regnului vegetal?[/b] Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici. [b]Care este impactul asupra lumii animale?[/b] Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala. Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor. Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete. [b]Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu?[/b] Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor. Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin

materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor. [b]Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:[/b] * intreprinderile industriei chimice; * depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse; * stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate; * instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate; * locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane; * fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice; * fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive; * intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie; * transportul. [b]Care este impactul asupra sanatatii umane?[/b] Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut). Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT. S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc. Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati. Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase 8,0 la 1000 de locuitori. La

aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice. Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei. [b]Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b] Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele. In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara. Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.

b]POLUANII ORGANICI PERSISTENI. MEDIUL I SNTATEA[/b] (Material informational pentru Ora ecologica) in ultimele decenii, odata cu cresterea numarului populatiei de pe glob si necesitatilor ei, se inregistreaza o crestere considerabila a producerii diferitor substante si articole sintetice, in componenta carora intra compusii chimici care, in timpul fabricarii si utilizarii, prezinta un pericol mare pentru sanatatea oamenilor si mediul ambiant. Plus la aceasta, incepand cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor in agricultura, aplicarea intensiva a carora provoaca efecte toxice asupra tuturor fiintelor vii. O categorie deosebit de periculoasa a compusilor mentionati o prezinta poluantii organici persistenti (POP) care se utilizeaza in industrie si agricultura si, in unele cazuri, se genereaza in cadrul proceselor industriale si in rezultatul arderii. POP prezinta pericol extrem de mare din urmatoarele cauze: - se mentin in mediul inconjurator pana la descompunerea partiala sau completa un timp foarte lung; - se transporta la distante mari de la surse; - se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc din hrana, apa, aerul inspirat; - au un diapazon vast de actiune toxica. in rezultatul valorificarii intensive a suprafetelor arabile in Republica Moldova, aplicarii nejustificate a pesticidelor, inclusiv si a celor interzise, presingului antropogen deosebit de evident din cauza densitatii inalte a populatiei, in prezent tara noastra este una din cele mai poluate din lume cu POP. Exista doisprezece poluanti organici persistenti care poseda efecte toxice si influenteaza asupra organismelor vii: a) Pesticide: aldrina, dildrina, DDT, heptaclor, mirex, clordan, taxofena, endrina; b) Substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (se utilizeaza si in calitate de pesticid), BPC (bifenili policlorurati); c) Produse secundare de la ardere: diaxine, furane. Pericolele reale pe care le reprezinta POP pentru natura si oameni impun necesitatea acuta de a minimiza sa pe masura a lichida actiunile negative ale poluantilor organici asupra biosferei. Un pas important in aceasta directie este semnarea si ratificarea de catre Republica Moldova a Conventiei din Stocholm adoptata la 23 mai 2001. Cum influenteaza poluantii organici persistenti asupra factorilor de mediu? [b]Impactul asupra apei[/b] in majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de apa, marilor si oceanelor sunt depistate diferite concentratii de pesticide si alte substante organice persistente. Urme ale acestor compusi sunt atestate in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor din munti. in mod direct, POP in concentratii mici nu influenteaza calitatea apei, nu se

rasfrang asupra aspectului lor. Doar in cazul unor cantitati mai mari de pesticide apa capata un miros specific, caracteristic acestor tipuri de substante. Datorita proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apa de ploaie se infiltreaza in straturile freatice si chiar in cele arteziene. Astfel, in forajul de pe teritoriul fabricii de vin din Slobozia Mare, raionul Cahul, au fost depistate concentratii de pesticide care depasesc normele sanitare. [b]Impactul asupra aerului[/b] Prezenta poluantilor organici persistenti in aer se datoreaza emisiilor de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe invelisul solului etc. Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. in cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri, inclusiv in vara anului 2003, cand unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii in zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor in praful degajat. De exemplu, daca continutul obisnuit de DDT in aerul atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi in pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l, concentratia maxim admisibila (CMA) pentru fiecare din ele fiind respectiv de 0,003 ? 51,6 10-6 si 1 ? 10210-6. [b] Impactul asupra solului[/b] Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substante de provenienta tehnogena, inclusiv a pesticidelor clororganice si altor poluanti organici persistenti. in prezent nu poate fi gasit macar un loc pe suprafata terestra, inclusiv in rezervatiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide. Continutul de fond al pesticidelor in sol constituie cateva parti de miligram. Se considera ca pesticidele nu influenteaza semnificativ proprietatile solului. insa ele au proprietatea de a mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativa si cu consecinte negative de lunga durata. Din lipsa de disciplina tehnologica sau neatentie, imprastierea pesticidelor are loc la incarcare-descarcare sau la stationarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar si in prezent, dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor poti vedea plesuri de pamant lipsite de orice vegetatie. Situatie similara se poate observa pe teritoriul si in imediata apropiere a depozitelor pentru chimicale sau a statiilor de pregatire a solutiilor chimice. O cale raspandita de poluare a solului este asezarea pe suprafata lui a depunerilor solide din aer. Particulele cu continut de dioxin, furan si alti compusi clororganici sunt purtati de vant la distante mari de la sursa, apoi se aseaza pe plante si sol, acumulandu-se treptat daca aceasta sursa nu este inlaturata.

Poluarea accidentala a solului cu cantitati mari de pesticide uneori poate influenta structura invelisului superficial. Solul devine nisipos, pot fi observate cristale de culoare bruna, albastra, verzuie ? aceasta depinzand de natura initiala a substantei ce a nimerit pe suprafata solului. Tabloul descris a fost atestat pe teritoriul depozitului de inhumare a pesticidelor uzate de la Cismichioi ? Slobozia Mare din sudul Moldovei. O situatie similara se observa si pe teritoriul altor depozite de pesticide parasite de mai multi ani. [b]Impactul asupra regnului vegetal[/b] Erbicidele, defoliantii si alte substante chimice utilizate in agricultura au un impact direct asupra vegetatiei. Datorita faptului ca actioneaza selectiv, ele distrug majoritatea plantelor care cresc pe camp, cu exceptia celor cultivate, afectand o buna parte a florei salbatice. Existenta remanentelor de pesticide in produsele agricole (frunze, legume etc.), care in mare masura se explica prin depasirea normelor de administrare a acestora, demonstreaza unele capacitati ale plantelor de a adsorbi si pastra o vreme relativ indelungata in tesuturile lor compusii chimici toxici. Plantele inferioare, cum ar fi algele monocelulare (fitoplanctonul), au capacitatea de a acumula in tesuturile lor pesticidele din apa, fapt ce conduce la franarea proceselor de fotosinteza si micsorarea productivitatii sistemelor biologice acvatice. [b]Impactul asupra lumii animale[/b] Cercetarile in domeniul chimiei au deschis o noua etapa in utilizarea substantelor toxice pentru nimicirea insectelor si a altor daunatori. Au inceput a fi utilizati pe larg compusii fosfororganici si clororganici. Anume acestia din urma constituie majoritatea pesticidelor ce fac parte din categoria poluantilor organici persistenti. Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa, aer. Unul din primele preparate de origine clororganica care a fost pe larg utilizat in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de dezinsectant, el a devenit foarte eficient in combaterea bolilor molipsitoare, purtate de insecte (tifosul, malaria, altele). insa cateva decenii mai tarziu s-a dovedit ca utilizarea lui masiva a generat consecinte extrem de negative pentru lumea animala. Pentru prima data efectele nefaste din cauza folosirii DDT au fost atestate in statul Florida, SUA, unde in anul 1947 s-au observat dereglari ale sanatatii reproductive la vulturi si pescarusi. Mai tarziu aceleasi dereglari au fost observate si la crocodilii din lacul Alopca. DDT si alte substante organice persistente se raspandesc in mediul inconjurator pe intreaga planeta. Chiar si pinguinii din Antarctida contin in corpul lor DDT. Pericolul DDT si al altor pesticide consta in faptul ca alaturi de insectele daunatoare se nimicesc un numar foarte mare din cele folositoare. Cercetarile au aratat ca DDT exercita influenta asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile mamiferelor, avand proprietati cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica

sistemul hormonal, provoaca anemie, boli ale ficatului. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, o face mai subtire, micsoreaza reproductivitatea pasarilor, pestilor si serpilor. Un exemplu al impactului asupra faunei este utilizarea DDT contra ciupercii ce provoaca boala olandeza a ulmului. Ramasitele substantei nimereau cu apa de ploaie sau cu frunza cazuta in sol. Acolo DDT era inghitit de rame. Acestea erau mancate de mierle. DDT nu ducea la moartea pasarilor, dar zadarnicea capacitatea lor de reproducere. Ouale deveneau sterile sau din ele ieseau pui slabiti care nu supravietuiau in caz daca erau hraniti cu ramele infestate. De aceea lupta cu boala olandeza a ulmului a dus la disparitia completa a acestor pasari calatoare aproape pe intreg teritoriul SUA. Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor care devin foarte fragile, la miscari bruste se rup usor, fapt ce conduce la paralizarea partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia de toxafen este inalta in ihtiofauna intregii planete: in pestele din golful Sf. Laurentiu (Canada) continutul lui constituie 28 mg/kg de grasime, in pestii din Marea Baltica ? 6 mg /kg, in pastravul din Marile Lacuri ? 25-30 mg/kg. [b]Poluantii organici persistenti in produsele alimentare[/b] Din solul contaminat cu pesticide, aceste substante nimeresc in fructe, legume, iarba pe care o pasc animalele si apoi in organismele acestor animale agricole. in anii 70 ai secolului trecut circa 20 procente din intreaga suprafata a solurilor fertile ale fostei URSS erau poluate cu pesticide. in prezent pentru tarile din Europa o problema dintre cele mai actuale este poluarea produselor alimentare cu dioxine. Sursa principala sunt nutreturile pentru animale. Practic toate produsele alimentare contin dioxin si compusi similari ai bifenililor policlorati (PCB). in fructe si legume continutul de dioxin este cel mai mic ? la pragul depistarii. Concentratia dioxinului in peste are limita opusa ? este cea mai inalta din cele depistate si constituie 500 pkg/g de grasime. Comparativ cu anii ?80 ai secolului trecut, continutul de dioxin in componentele mediului, inclusiv in produsele alimentare, in ultimii ani a scazut, dar aceste niveluri se scad mai lent sau au capatat o stabilizare. Frecventa totala a depistarii reziduurilor de pesticide in produsele alimentare din Republica Moldova in anii 1984-1989 a fost inalta si a constituit de la 5,6% (1984) pana la 19,8% (1990). Greutatea specifica a mostrelor cu depasiri ale concentratiilor maxim admisibile a constituit de la 0,7 (1984) pana la 1,9% (1988), in 1990 acest indice fiind 1,26%. Cele mai contaminate au fost fructele (1,7-4,5%), conservele (0,4-8,6%), produsele lactate (0,11,6%), produsele din carne (0,03-0,8%). in mere in 1987 au fost depistate concomitent 11 preparate, cinci din care in cantitati ce depaseau CMA. Continutul rezidual al pesticidelor organoclorurate (HCCH si DDT) in produsele alimentare, prelevate din gospodarii colective in aceeasi perioada de timp, a fost de asemenea inalta.

[b]Sursele de poluare a mediului cu POP[/b] in calitate de sursa de poluare cu POP poate fi considerat orice obiect sau teritoriu, unde se afla diferite cantitati de substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor antropogene. Aceasta poate fi o intreprindere producatoare de POP sau generatoare de deseuri cu continut de aceste substante. Cel mai des poluarea se produce de la intreprinderile industriei chimice. Stocurile de pesticide uzate prezinta un alt focar de poluare. Transportul, de asemenea, face parte din categoria surselor importante de poluare a mediului cu POP. Locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane, de obicei, sunt izvoare semnificative de substante toxice. in multe cazuri, surse deosebit de periculoase se considera fabricile de incinerare a deseurilor. Caracterul agrar-industrial al economiei tarii in ultimele decenii a facut ca in Moldova sa se creeze sute de focare de poluare cu diverse POP, repartizate aproape uniform, cu unele exceptii, pe teritoriul tarii. [b]Agricultura[/b] in trecutul nu prea indepartat, fiecare gospodarie agricola avea cate un depozit pentru pastrarea chimicalelor. Acestea au fost mai mult de o mie. Reformele radicale din domeniul agrar, improprietarirea cu pamant a taranilor, saracirea acestora au adus la reducerea esentiala a utilizarii pesticidelor. Depozitele s-au ruinat si au devenit o sursa de poluare periculoasa pentru mediul inconjurator. Chiar daca cladirile au fost demolate, aceste teritorii raman a fi si in continuare sursa de contaminare a solului, apei, aerului cu substante imprastiate pe toata suprafata fostului depozit. Dar si actualele depozite inregistrate (circa 300), in care se pastreaza mai mult de 1700 tone de substante toxice, nici pe departe nu corespund rigorilor actuale pentru astfel de obiective inand cont de distribuirea necontrolata a pesticidelor, focare reale de poluare pot fi un numar mare de gospodarii de la sate. aranii pastreaza inadecvat cerintelor unele cantitati de chimicale neindetificate, nu este casa unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipiente pentru deseuri toxice ? diferite butoaie, cutii de plastic si metal, canistre, saci, pungi, etc., unii construiesc incaperi aucziliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor. Alta categorie de surse de poluare in zona rurala sunt nenumaratele instalatii de transformare candva aflate la balanta intreprinderilor agricole desfiintate. Scurgerile de uleiuri cu continut de PCB sunt reale, el poate fi utilizat de catre sateni in diferite scopuri, punand in pericol mediul si sanatatea. Arderea deseurilor vegetale este o sursa permanenta de poluare in agricultura. Pentru eliberarea campurilor de resturi organice, deseuri se practica arderea miristii. Pe langa prejudiciile aduse de la distrugerea stratului superior de sol, nimicirea completa a diversitatii biologice din acest strat, eliminarea in atmosfera a unor cantitati mari de gaze de sera, se mai degaja si substantele clororganice, persistente cum ar fi HCB, BPC, dioxinele.

[b]Energetica[/b] Sursele de poluare din aceasta ramura sunt transformatoarele electrice si condensatoarele de la statiile respective ce contin in uleiuri PCB. Ele apartin intreprinderilor de distributie si transport al energiei electrice. Desi starea si paza acestor obiective este mai sigura decat in cazul celor din zona rurala, ele prezinta totusi risc pentru mediu. Este vorba despre tentativele de furt al unor componente ale transformatoarelor, accidentele ce pot avea loc in urma unor anomalii atmosferice si altele. [b]Industria materialelor de constructie[/b] Pentru aceasta ramura sunt caracteristice asa surse ca instalatiile termice pentru arderea caramizii, varului, cimentului, topirea sticlei, asfaltului etc. Obiectivele nominalizate se afla, ca regula, in preajma localitatilor mari, constituind uneori zone compacte industriale, cum ar fi cartierul Ciocana al capitalei. Focare de poluare exista si in zona rurala. Arderea varului in preajma localitatii Trinca (judetul Edinet) a facut ca acest defileu, candva pitoresc, din preajma satului, sa devina o sursa puternica de poluare si o problema serioasa nu numai a locuitorilor din satul vecin Fetesti, dar si a intregului teritoriu de pe valea rauletului Draghiste. Mai evidente sunt asa surse de emisii toxice ca fabricile pentru pregatirea asfaltului. [b]Gospodaria locativ-comunala[/b] Sursele principale de poluare le constituie gunoistile autorizate si neautorizate. Rampele sau gropile de gunoi menajer legiferate se afla, de obicei, in afara localitatilor si sunt amplasate pe locuri ce nu afecteaza cardinal starea mediului inconjurator. O problema serioasa este imprastierea la distante mari din cauza vantului a resturilor de pelicula si butelii utilizate de plastic. Sute de hectare de terenuri din preajma gunoistilor sunt impanzite cu aceste deseuri. in multe cazuri, gunoaele inflamabile de pe teritoriul rampelor si din apropierea lor sunt aprinse, raspandind in mediul inconjurator produsele arderii substantelor organice. Trebuie de mentionat ca in ultimii ani componenta deseurilor menajere a suferit schimbari esentiale. in structura lor creste in permanenta partea ambalajului de origine organica si de aici rezulta cresterea pericolului de poluare cu derivatele arderii si descompunerii lor. [b]Transportul[/b] Fiecare unitate de transport luata in parte este o sursa, fie si mica, de substante toxice. in ansamblu, 90% si mai mult din emisiile nocive in atmosfera provin de la automobile. Calitatea joasa a combustibilului, starea proasta a motoarelor si alti factori aduc la aceea ca 50% din automobilele ex-sovietice si 20% din cele produse la occident au degajari nocive supranormative. in componenta gazelor de esapament cu regularitate se atesta asa substanta persistenta ca benz-a-pirenul. [b]Impactul POP asupra sanatatii umane[/b] Majoritatea POP sunt atribuiti la clasa a doua de toxicitate, fiind considerati ca moderat

periculosi prin actiunea lor toxica acuta. Multiplele observatii clinice denota faptul ca toate aceste substante poseda o actiune toxica, care se manifesta in mod diferit, dar care in majoritatea cazurilor se soldeaza cu decese premature sau invaliditate. Din punct de vedere al sanatatii publice, importanta este si actiunea cronica a pesticidelor. Toate aceste substante sunt liposolubile. Ele usor si in cantitati semnificative se acumuleaza in tesuturile adipoase, in fluidele biologice care contin lipide (de ex. laptele), cu laptele se transmit copilului si se incorporeaza in organismul Impactul pesticidelor asupra populatiei in Republicii Moldova a fost de mari proportii ? prin contact direct, prin incorporarea cu produsele alimentare, apa, aerul atmosferic, etc. Din cele expuse anterior devine limpede ca populatia Republicii Moldova, de regula cea rurala, a fost afectata de preparatele pesticidice, inclusiv de cele din grupul POP. Investigatiile din perioada aplicarii cantitatilor mari de POC au demonstrat ca influenta lor asupra organismului uman este semnificativa. Acest fapt poate fi explicat prin actiunea pesticidelor asupra celui mai vulnerabil grup ? a copiilor In teritoriul Republicii Moldova se observa, de asemenea, o asa particularitate ca repartizarea teritoriala neuniforma a morbiditatii si, respectiv, a mortalitatii prin anumite stari patologice. O repartizare geografica deosebita, ca particularitate pentru Republica Moldova, se denota la incidenta si mortalitatea de hepatite cronice si ciroze hepatice. Indicele mortalitatii cauzate de aceasta patologie il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte ridicat in centrul si sudul tarii. Indicii morbiditatii de hepatite cronice si ciroze hepatice coreleaza, in linii generale, cu nivelul aplicarii POC in anii precedenti. Se poate considera ca acest impact asupra sanatatii este o consecinta a sarcinii exprimate a POC asupra populatiei. [b]Unele masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b] Conventia Stockholm prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea evacuarii sau eliminari din uz a acestor substante toxice. Se cer masuri adecvate si la nivelul unitatilor teritorial-administrative inferioare (raion, sat). Ele pot fi realizate in timpul cel mai apropiat fara eforturi deosebite si mari alocari financiare. intrucat in Republica Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il reprezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si despre aceasta sa fie informata intreaga populatie. in cazul lipsei in localitate a unui serviciu specializat, initiativa inventarierii ii apartine consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor si teritoriilor unde se contin substantele toxice si va face public datele. intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, sigur, eficient si rational.

Depozitele vechi pentru pastrarea chimicalelor trebuie aduse in conformitate cu cerintele sanitare si asigurata paza. Teritoriile unde anterior au existat astfel de depozite apoi au fost demolate se vor ingradi, vor fi instalate panouri informationale si semne de avertizare. in viitorul apropriat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul republicii intr-un singur sau cateva depozite bine amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina sa contribuie la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si reabilitarea ecologica a teritoriilor anterior poluate. Populatia trebuie sensibilizata referitor la pericolul real care vine de la sursele de poluare, inclusiv de la ambalajele si recipientii ramasi dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. in masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicarea sau nimicirea lor ulterioara. Nu mai putin importanta este preintampinarea arderii in cuptoare si plite a diferitor materiale plastice, folosirea in scopuri de incalzire a uleiurilor din transformatoarele electrice. Deseurile in cauza trebuie colectate de la populatie si depozitate separat. Anvelopele uzate, deseurile de cauciuc, piele si altele de origine organica, de asemenea, necesita colectarea si depozitarea in locuri speciale. Daca autoritatile publice locale sau organizatiile neguvernamentale vor initia un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Solutionarea problemelor minimizarii impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integrala a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate. Autori: Vladimir Garaba, Andrei Isac, Valentin Plesca

Influenta poluarii asupra sanatatii GeneralitatiSus

Chimicalele, fumul, poluarea, alergenii si alte pericole pentru sanatate au devenit obisnuite in mediul actual si uneori pot produce imbolnaviri. Poate unii sufera de dureri de cap misterioase care apar doar in weekend. Sau sufera de greata si de eruptii cutanate dupa ce s-au mutat intr-o casa nou construita. Aceste simptome pot fi cauzate de expunerea la toxine care se gasesc frecvent in case, locuri de munca si comunitati. De exemplu: acele dureri de cap care apar doar in weekenduri pot fi un rezultat al unui cos de fum defectuos care emana monoxid de carbon. Folosirea unui semineu creeaza un curent de aer retrograd de gaze care pot cauza dureri de cap. Inlocuirea cosului de fum poate face ca durerile sa dispara. Materialele de constructii folosite in casele noi-izolatia, adezivele pentru parchet, lemnul presat - emit formaldehida, care poate cauza greata si eruptii cutanate. De asemenea, hartia care formeaza suprafata exterioara a tapetului este un mediu excelent de crestere a mucegaiului. Expunerea la aceste mucegaiuri poate cauza probleme respiratorii si simptome asemanatoare alergiilor si pot provoca atacuri de astm. Medicul sau pacientul pot sa nu stie care e cauza bolii sau aceasta poate fi confundata cu o alta problema. Factorii de mediu periculosi pot agrava sau produce o mare varietate de boli. O evaluare meticuloasa a mediului de lucru, de trai sau de joaca poate scoate la iveala adevaratii vinovati.

Cuprins articol1. Generalitati 2. Cauze 3. Simptome 4. Cum se poate stii daca simptomele sunt cauzate de un factor de mediu? 5. Diagnostic 6. Tratament 7. Toxinele in mediul ambiant 8. Astmul legat de cladire si sindromul casei bolnave 9. Bacterii, virusi, si alti factori de contaminare biologici 10. Produsele de gospodarie 11. Azbestul 12. Radonul 13. Poluarea aerului din interior 14. Poluarea aerului din exterior 15. Medici specialisti recomandati

CauzeSus

Expunerea pe durate scurte si lungi la factori de mediu cum ar fi chimicalele, fumul, poluarea, alergenii sau alte toxine pot cauza boala de mediu. Chimicalele din fumul de tigara sunt recunoscute ca fiind o cauza de cancer pulmonar. Expunerea la azbest, un material de contructii folosit frecvent poate cauza tumori in seroase (foitele care captusesc cavitatile toracice si abdominale), cancer pulmonar si alte maladii. Sobele cu lemne si alte instalatii de gaz incorect ventilate pot determina probleme respiratorii. Consumarea apei de la o fantana rurala contaminata cu pesticide sau solventi de la o fabrica din apropiere poate cauza cancer sau alte probleme neurologice. Inhalarea sporilor de la mucegaiuri care cresc pe materialele de constructie poate cauza probleme

respiratorii si poate agrava astmul. Expunerea la diverse chimicale la locul de munca poate cauza sterilitate, mai ales la barbati. De multe ori, nu se cunoaste faptul ca aceste expuneri determinau aparitia bolii. Nu se cunosc tipurile sau cantitatile de chimicale la care oamenii sunt expusi zi de zi, mai ales in cazul bolilor cu un debut lent, de cativa ani sau zeci de ani.

SimptomeSus

Simptomele depind de factorul de mediu incriminat pentru aparitia bolii. Simptome frecvente includ durerile de cap, tusea, fatigabilitatea si greata. In unele cazuri, se poate ca pacientul sa nu aiba nici unul din aceste simptome o durata de cativa ani sau zeci de ani, pana cand maladia nu a progresat destul pentru a determina aparitia simptomelor. In alte cazuri, expunerea poate cauza reactii imediate de tip alergic, cum ar fi cea la contactul cu acarienii de praf, gandacii de bucatarie, polenul sau animalele de casa, care declanseaza crize de astm. De asemenea, simptomele pot aparea gradat si se pot inrautati pe masura ce expunerea se alungeste. Pentru unii, locul de munca intr-o cladire cu o calitate proasta a aerului poate cauza dureri de cap, accese de tuse, ameteala, oboseala si greata. Cladirea poate avea o ventilatie improprie, determinad expunerea la gazele rezultate din fumul de tigara sau evaporarea produselor de curatat. Sau poate contine bacterii, mucegaiuri sau virusuri care s-au acumulat in sistemul de aerisire si in ductele de racire sau incalzire, in parchet, covoare, tiglele de la acoperis, sau in materialele izolatoare si care pot cauza febra, frisoane, dureri musculare, tuse si alte simptome respiratorii. Simptomele bolii de mediu sunt dificil de diagnosticat si pot fi confundate cu alte probleme medicale. Daca se suspecteaza ca expunerea la aceste toxine sta la baza imbolnavirii este important ca pacientul sa discute suspiciunile cu medicul curant.

Cum se poate stii daca simptomele sunt cauzate de un factor de mediu?Sus

Medicul sau pacientul pot sa nu stie ca maladia e legata de expunerea la un factor toxic decat daca simptomele nu dispar si apar in functie de locuri sau momente precise. E nevoie de o adevarata munca de detectiv din partea medicului si a pacientului pentru a pune diagnosticul unei boli de mediu. De exemplu, daca pacientul tine un jurnal al simptomelor, acesta poate descoperi ca simte senzatia de greata si de oboseala pe parcursul intregii saptamani lucratoare, dar se simte mai bine in weekenduri si in vacante. Proasta calitate a aerului din cladirea unde se afla locul de munca, pe care unii o numesc "sindromul cladirii bolnave", poate fi suspectat ca fiind cauza bolii. Dar daca nu se discuta variatiile simptomatologiei cu medicul, va fi dificil pentru pacient sa faca singur aceasta corelatie. Verificarea peretilor de acasa sau de la locul de munca pentru gasirea eflorescentei - o substanta alba sau cristalina care seamana cu un praf care se acumuleaza pe suprafata betonului, ghipsului sau a zidariei - poate fi un indicator initial bun al prezentei mucegaiurilor sau al umezelii care duce la formarea mucegaiurilor. Prelevarea unei probe de aer, prin care specialistii analizeaza o proba de aer din interiorul cladirii este o alta metoda de determinare a prezentei mucegaiurilor. De multe ori a rezolva misterul nu este atat de simplu. Boli mult mai grave pot apare datorita unei expueri care a avut loc acum cateva zeci de ani. Se poate ca pacientul sa fi locuit intr-o zona poluata de desuri industriale sau a lucrat la remodelarea caselor vechi care contin azbest. Inainte de a vorbi cu

medicul, pacientul ar trebui sa se gandeasca la istoricul sau personal, locuri de munca precedente, case in care a locuit si activitati din trecut.

DiagnosticSus

Medicii si alti specialisti din domeniul sanitar pot sa diagnosticheze o boala de mediu prin prelevarea unui istoric personal de expunere la factori de mediu si consta intr-un set lung de intrebari despre locuinta, loc de munca, obiceiuri, ocupatii, stil de viata, familie si alte subiecte. Raspunsurile pacientului pot sa identifice chimicalele sau alti factori de mediu daunatori la care pacientul a fost expus recent sau in trecut si pot ajuta medicul in luarea deciziei de a face teste specifice pentru a identifica cauzele bolii.

TratamentSus

Tratamentul initial pentru boala de mediu include eliminarea sau reducerea expunerii la factorii care determina boala. De exemplu, una din cele mai eficiente cai de a imbuntati calitatea aerului este de a indeparta sursa de poluare. Sobele cu gaz pot fi modificate pentru a reduce emisiile. Se poate creste cantitatea de aer proaspat care intra in casa, schimba cosul de fum si asigura ca hotele din bucatarie si baie sunt functionale. Tratamentul ulterior acestor pasi simpli variaza in functie de simptome, de cauza bolii si in functie de partea corpului afectata. Efectele mucegaiurilor asupra sanatatii sunt cel mai bine tratate prin prevenirea si restrictionarea cresterii in continuare a mucegaiului. Mentinerea unui mediu uscat in incinta locuintei poate ajuta la restrictionarea cresterii in continuare a mucegaiului. Umididatea trebuie pastrata la mai putin de 50%. Desi aceasta poate fi dificil de realizat, e important sa se elimine expunerea la mucegaiurile care au infectat deja locuinta, locul de munca sau scoala copilului. Mucegaiurile pot fi indepartate de profesionisti si locatarul sau copilul nu trebuie sa se intoarca in aceasta cladire pana cand procesul de indepartare nu s-a definitivat.

Toxinele in mediul ambiantSus

Poluarea

aerului

din

interiorul

cladirilor

Poluarea aerului din interiorul cladirilor poate sa afecteze oamenii acasa, la locul de munca sau chiar in locuri pe care acestia le viziteaza. E o sursa frecventa de boli respiratorii, inclusiv astmul, alergiile si a cancerului de plaman. Poate sa fie agravat in timpul iernii cand geamurile sunt inchise si aer mai putin curat poate sa circule. Fumul de tigara

Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul de tigara. Fumul de tigara cauzeaza mai mult de 87% din cancerele de plamani, dupa parerea expertilor. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral. Fumul de tigara e un amestec de mai mult de 4,700 compusi. Fumul de la capatul unei tigari care se stinge contine mai multe substante cancerigene decat fumul expirat de un fumator. Daca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau colegii de serviciu) fumeaza, acesta ar trebui sa-i roage pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate sau izolate. Nu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta mai ales daca sunt alergici sau au

astm. Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsita si de a avea crize de wheezing (respiratie sueiratoare), de tuse sau sa expectoreze o flegma mai abundenta. Fumatul cauzeaza intre 15000 si 300000 de infectii ale tractului respirator inferior in fiecare an la copii mai mici de 18 luni, ducand la 7500 pana la 15000 spitalizari. Copiii de fumatori au tendinta de a forma mai mult lichid in urechea interna, care poate cauza infectii ale urechii. Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa. Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigara au mai multe atacuri si simptomatologie mai severa. Fumul de tigara poate determina aparitia astmului la mii de copii. De exemplu, in ultimii 15 ani, numarul copiilor cu astm aproape ca s-a dublat, pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu Sobele cu lemne si instalatiile de incalzire cu gaz

Sobele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunzator si ventilate pot emana gaze, care includ monoxid de carbon, azot, particule si hidrocarburi. Copiii din casele incalzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor. Instalatiile de gaz, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite ca o sursa de incalzire, pot produce nitrogen dioxid, care poate cauza probleme respiratorii. Daca soba de gaz are o flacara galbena, se poate ca acesta sa nu fie bine ajustata. Trebuie sa se ceara companiei de gaz sa ajusteze arzatoarele astfel incat varfurile flacarii sa fie albastre. Daca se planuieste cumpararea unei instalatii de gaz sau al unui aragaz, ar trebui cautat unul care sa nu foloseasca o flacara de aprindere. Daca se foloseste o soba cu lemne, trebuie sa se asigure inchiderea usilor. Trebuie folosit doar lemn uscat, maturat. Nu trebuie ars sub nici o forma lemnul tratat cu substante chimice, cum ar fi placajul. Trebuie ca sobele sa fie prevazute cu cosuri de fum care trebuie inspectate in fiecare an. Materiale de constructie

Expunerea la materiale de constructie, folosirea de produse pentru imbunatatirea casei si a textilelor pot cauza probleme de sanatate. De exemplu, placajul, materialele de izolatie adezivele pentru parchet si alte produse de gospodarie de forma aldehida, care poate sa cauzeze greata, probleme respiratorii, piele uscata sau inflamata si iritatia ochiului. Casele construite de curand si spatiile inchise ale caselor mobile pot fi o problema particulara.

Astmul legat de cladire si sindromul casei bolnaveSus

Expertii au inventat noua denumire de sindrom al "casei bolnave" pentru a descrie simptomele acute care apar in cadrul timpului petrecut intr-o anumita cladire care nu pot fi explicate de o anumita boala sau cauza. Simptomele includdurerile de cap, tusea seaca, piele uscata sau cu mancarimi, ameteala, greata, dificultati in concentrare, oboseala, sensibilitate la mirosuri si iritatii ale ochilor, nasului sau gatului. Tipic, simptomele se reduc dupa parasirea cladirii. Ventilatia scazuta care impiedica aerul proaspat sa circule in interior poate fi o cauza a sindromului casei bolnave. Covoarele, adezivii, tapiteria, lemnul prelucrat, copiatoarele pesticidele si lichidele de curatat pot emana componente organice volatile (VOC), inclusiv formaldehide. Concentratia ridicata de VOC poate cauza cancer. Instalatiile de incalzire cu gaz si benzina, cuptoarele cu lemne, semineele si cuptoarele cu gaz pot produce monoxid de carbon si dioxid de nitrogen. Sursele externe de chimicale pot de asemenea sa cauzeze sindromul casei bolnave. Noxele de la masini si camioane, emanatiile din canalele de aerisire pot patrunde intr-o cladire prin aerisiri.

Astmul legat de cladiri este in schimb termenul folosit cand simptomele unei boli diagnosticate pot fi legate direct de contaminarea din aerul dintr-o cladire. Simptomele includ tuse, sufocari, respiratie dificila. Parasirea cladirii nu duce neaparat la o imbunatatire imediata a starii de sanatate.

Bacterii, virusi, biologiciSus

si

alti

factori

de

contaminare

Bacteriile, mucegaiurile si virusurile se pot inmulti in apa statuta care se acumuleaza in umidificatoarele de aer, in tevile de drenarea apei sau unde apa se colecteaza in parchet, tiglele de la acoperis si materiale izolatoare. Febra cauzata de aparatele de aer conditionat este o boala cauzata de toxinele din microorganismele care cresc in sistemele de racire sau incalzire din cladiri dar pot fi gasite si in sistemele similare din case. Legionella pneumophila este o bacterie care creste in casa si care cauzeaza leginelloza. Aproximativ 8.000 pana la 18.000 de oameni se infecteaza anual de la aparatele de aer conditionat, dusuri, de la locurile de munca, spitale, case sau spatii publice. Parul de animale, polenul, acarienii de praf, mucegaiurile, urina de soarece sau de sobolan sunt alergene care determina aparitia astmului, rinitei alergice si a altor probleme pulmonare. Simptomele bolii cauzate de materiale contaminate biologic includ: stranutul, ochi care lacrimeaza, dispnee (respiratie dificila) letargie, ameteala si probleme digestive. Desi studiile au fost neconcludente pana acum, dovezile cum ca expunerea la alergeni din interiorul casei cum ar fi mucegaiurile in timpul copilariei pot duce la reactii alergice persistente se acumuleaza. Alergiile la mucegaiuri pot sa inrautateasca atacurile de astm sau sa cauzeze simptome asemanatoare astmului. Pastrarea curateniei in casa si pe cat mai putin prafuita posibil poate ajuta la reducerea alergenilor. Exista mai multe metode de a controla praful si acarienii de praf, cum ar fi spalarea asternuturilor si a saltelelor in apa fierbinte si eliminarea draperiilor, care colectionaeaz praf. In mod similar, sunt mai multi pasi care se pot face pentru a controla parul de animale si alti alergeni proveniti de la animalele de casa. Gurile de aerisire instalate in bai si bucatarii pot ajuta la eliminarea umezelii. Cand materialele de constructie a cladirilor moderne se umezesc, ele devin un mediu ideal pentru cresterea mucegaiurilor, care pot inrautati astmul si pot cauza si alte simptome respiratorii. Ventilarea podurilor si a spatiilor inguste si pastrarea unei umiditati in incaperi de sub 50% pot preveni acumularea umezelii pe materialele de constructie. Exista si alte metode de a controla mucegaiurile din interioare, cum ar fi prevenirea scurgerii apei prin pereti, indepartarea materialelor umezite, pastrarea lemnului de foc in afara incintei si folosirea unei substante care sa absoarba umezeala in timpul vremii prea umede. Instalatiile de umidificare a aerului trebuie pastrate curate si umplute in fiecare zi cu apa proaspata. Parchetul si materialele de constructii umezite pot adaposti si ele mucegaiuri si bacterii. Pentru ca este dificila indepartarea mucegaiurilor si bacteriilor, cel mai bine e sa se previna aparitia acestora prin indepartarea din casa a oricaror materiale pe care acestea se pot dezvolta.

Produsele de gospodarieSus

Multe din produsele de gospodarie folosite pentru curatenie sau pentru petrecerea timpului liber pot contine substante chimice potential daunatoare.Unele pot fi toxice si in doze suficient de mari pot

cauza probleme respiratorii, oculare, ameteala, probleme vizuale si pierderi de memorie. Una din cele mai eficiente metode de protectie impotriva acestor efecte este respectarea instructiunilor de folosire de pe eticheta. Cand se folosesc produse de curatenie sau alte produse, trebuie ca geamurile din incaparea respectiva sa fie larg deschise sau sa existe o gura de ventilatie corespunzatoare.Produsele chimice pentru gospodarie nu trebuie sa fie amestecate sub nici o forma, cum ar fi cele care contin clor si cele care contin amoniac. Unele amestecuri pot crea gaze toxice care pot fi fatale. Trebuie acordata o atentie deosebita produselor care contin clorura de metilen, care includ spraiuri de vopsea, substante pentru indepartarea adezivilor si spraiurile de vopsea cu aerosoli. Daca se folosesc aceste produse, acestea ar fi bine sa se foloseasca afara sau sa existe o ventilatie foarte buna. Trebuie evitata expunerea la benzen, care poate cauza cancer. Benzenul se gaseste in fumul de tigara, in combustibil si in vopseluri si in fumul de esapament. De asemenea, se mai gaseste in cantitati mai mari in hainele proaspat curatate chimic. Materialele curatate chimic emit percloroetilena (tetracloroetilena). Daca hainele proaspat curatate chimic emana un miros puternic cand sunt luate de la curatatorie, e posibil sa nu se fi uscat suficient si sa contina cantitati mari din aceasta substanta. Trebuie astfel sa fie lasate afara, ca sa se usuce bine. Ar trebui de asemenea gasita o curatatorie care sa nu foloseasca produse atat de toxice.

AzbestulSus

Azbestul este un material izolator care era folosit in mod frecvent in anii 1950 si 1970 pentru izolarea fonica si pentru a acoperi tavanele si podelele, tevile cu apa si tevile de incalzire. Daca e intr-o conditie buna, nu prezinta un pericol pentru sanatate, dar in momentul in care devine friabil sau sfaramicios, fibrele de azbest pot fi eliberate in aer. Inhalarea de fibre de azbest poate cauza cancer pulmonar, azbestoza (cicatrizarea tesutului pulmonar) sau mezotelioame.

Purasana

Sunatoare

Bio

120

Cps

215

Mg

Flacon

Biovita Sunatoare* Bio 120 Cps Supliment Alimentar Bazat Pe O Singura Planta. Flacon Cu 120 Capsule

Pret: 69,9 Lei

RadonulSus

Radonul este un gaz incolor, inodor si radioactiv care poate patrunde in casa prin crapaturile din peretii sau podelele de beton si prin tevile de drenaj din podele. Cea mai comuna sursa de radon e uraniul care exista in mod normal in unele terenuri pe care au fost construite case. Problemele apar cand concentratiile de radon cresc in interiorul caselor sau a cladirilor. Atat casele vechi cat si cele noi au probleme cu radonul daca nu au o fundatie.

Expunerea la radon e a doua cauza de cancer pulmonar (fumatul e prima cauza ca frecventa). Riscul de cancer asociat expunerii la radon si la fumul de tigara e de 12 ori mai mare la fumatori decat la nefumatori.

Poluarea aerului din interiorSus

Felul in care oamneii reactioneaza la poluantii din interiorul incaperilor depinde de varsta, starea de sanatate si sensibilitate la unele substante chimice sau factori de poluare biologici, cum ar fi bacteriile. Tratamentul poate fi simplu, prin indepartarea si limitarea expunerii la toxinele de acasa. In unele cazuri, boli grave, cum ar fi cancerul, boli cardiace sau boli respiratorii se pot dezvolta dupa expunerea pe termen lung si in mod repetat. Cand e vorba de expuneri pe termen atat de indelungat, tratamentul poate fi complex si extensiv, in functie de tipul de boala.

Poluarea aerului din exteriorSus

Aerul poluat provine din mai multe surse. Iata cele mai frecvente surse:fabricile, masinile, autobuzele, camioanele, focurile neontrolate si praful. Aerul murdar e un pericol atat pentru sanatate, cat si un distrugator al recoltelor, copacilor, apei si al animalelor. Sunt descrise sapte componente ale poluarii aerului: Ozonul Ozonul este un gaz care exista atat la nivelul solului cat si la kilometrii deasupra pamantului. Este produs de o reactie chimica intre oxizii de azot si compusii organici volatili in prezenta caldurii si a radiatiei solare. Ozonul "bun" se formeaza in mod natural la 10-30 de mile deasupra solului. Aici, in stratosfera, formeaza un strat protector impotriva razelor daunatoare ale soarelui. La nivelul solului exista ozonul "rau" (smogul). Gazele de esapament de la autovehicule, emisiile de gaze industriale, vaporii de benzina si solventii chimici sunt sursele majore de oxizi de azot si de compusi organici volatili. Prin adaugarea in ecuatie a razelor solare, a caldurii se pot forma cantitati daunatoare de ozon. Datorita caldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant din timpul verii care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii. Problemele includ: iritatia plamanilor care cauzeaza inflamatia - tusea, episoadele de wheezing (respiratie suieratoare), dureri la inspirul profund si dureri la miscarile respiratorii din timpul exercitiilor fizice afectarea permanenta a plamanilor datorata expunerii repetate - agravarea astmului, susceptibilitate crescuta la pneumonii si bronsite, capacitate pulmonara scazuta. Particulele Particulele au in compozitia lor praf, fum, carbune si particule lichide gasite in aer. Ele provin din numeroase surse, cum ar fi vehiculele, fabricile, santierele de constructii, drumuri nepavate si lemne care au ars. Alte particule se formeaza cand gazele din arderea combustibilelor reactioneaza cu vaporii de apa si cu radiatia solara. Aceasta poate rezulta din arderea combustibilelor de vehiculele motorizate, din fabrici si centrale energetice. Particulele din aerul respirat pot cauza: agravarea astmului tuse si respiratie dificila si dureroasa - bronsita cronica

-

iritatii

scaderea ale

ochilor,

functiei nasului

si

pulmonare gatului.

Monoxidul de carbon In orasele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de carbon eliberat in aer provine de la gazul de esapament. Mai provine de asemenea din procesele industriale, arderea lemnului si focurile din padure. Sursele din interior includ fumul de tigara si instalatiile de incalzire. Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen la tesuturi si organe, cum ar fi inima si creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace. Monoxidul de carbon poate fi fatal celor expusi la concentratii foarte mari ale acestuia. Cei care prezinta intoxicatie cu monoxid de carbon au urmatoarele simptome: dureri de cap, iritablitate sau pierderea cunostintei - dificultati in desfasurarea lucrului, a invatatului sau la indeplinirea unor sarcini complexe - agravarea problemelor coronariene, cum ar fi angina, insuficienta cardiaca si boala coronariana ischemica. Bioxidul de Nitrogen (azot)

Cand este amestecat cu alte particule din aer, bioxidul de azot poate fi vazut ca un strat rosiatic sau maroniu asezat deasupra multor asezari urbane. Bioxidul de azot este unul din oxizii de azot, un grup de gaze foarte reactive care contin cantitati variate de azot si de oxigen. Oxizii de azot cauzeaza mai multe probleme, cum ar fi : probleme respiratorii care se asociaza cu ozonul de la nivelul solului - ploaia acida, care se formeaza cand oxizii de azot si bioxidul de sulf reactioneaza cu alte substante din aer si formeaza acizi; acestia cad pe sol sub forma de ploaie, zapada, particule uscate sau ceata - substante chimice toxice: oxizii de azot se amesteca cu substante organice comune sau chiar cu ozonul care pot cauza mutatii biologice - afectarea vizibilitatii: bioxidul de azot si particulele de nitrati blocheaza transmiterea luminii si reduc vizibilitatea in zonele urbane.

Dioxidul

de

Sulf

Aceste gaze se formeaza cand combustibilul care contine sulf este ars. Exemple sunt arderea carbunelui si uleiului, procesele de extragere a benzinei din ulei sau cand metalele sunt extrase din minereu. Mai mult de 13 milioane de tone de bioxid de sulf pe an sunt emise in aer de aparatura electrica, mai ales cele care ard carbune. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extrag metale din minereu, carbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri, cum ar fi rafinariile de petrol sau industriile de procesare a metalelor. Bioxidul de - probleme de sanatate pentru cei care ploi afectarea padurilor afectarea pestilor in Plumbul Benzina care contine plumb era considerata sursa principala de plumb din aer, dar pentru ca acest tip de benzina a fost interzisa, sursa principala de plumb sunt industriile care proceseaza metalul, mai ales topitoriile de plumb. Plumbul poate cauza probleme serioase de sanatate care includ: afectarea rinichilor, ficatului, nervilor si a altor organe - poate sa cauzeze osteoporoza si probleme ale sistemului reproductiv sulf sufera de si lacuri cauzeaza: de boli cardiace acide recoltelor in rauri.

astm

sau a

sau

- expunerea excesiva poate sa determine aparitia convulsiilor, retardul mintal, tulburari de comportament, pierderi de memorie si tulburari de dispozitie - cantitati mici de plumb pot determina afectare cerebrala si nervoasa la copiii mici si la feti, care pot avea probleme de invatare sau un IQ scazut - hipertensiune arteriala si o crestere a afectarii cardiace -anemie. Pesticidele Expunerea la pesticide se poate realiza prin pesticidele agricole reziduale care se gasesc in mancare sau in produse de gospodarie sau industriale folosite pentru controlul rozatoarelor, insectelor sau a termitelor si de la dezinfectante si fungicide. Cele mai probabile feluri in care o persoana e expusa sunt prin ingerarea de pesticide in cantitati mici din mancare sau prin contactul direct cu suprafetele (plante, sol sau alte structuri) pe care au fost folosite pesticide. Daca nu sunt folosite corespunzator, atat pesticidele de la locul de munca cat si de acasa pot fi periculoase. Expunerea la concentratii mari de pesticide poate cauza dureri de cap, ameteala, contractii musculare, greata, slabiciune si senzatia de gadilare. Unii experti cred ca unele pesticide pot cauza cancer sau afectare hepatica sau a sistemului nervos central. Expunerea la pesticide in timpul sarcinii este asociata cu pierderea sarcinii, moarte fetala si cancere timpurii ale copilului, cum ar fi leucemia acuta limfoblastica (LAA). Folosirea in interiorul incintelor a pesticidelor creste riscul copiilor de a face tumori cerebrale, LAA sau defecte congenitale. Copiii se pot otravi cu pesticidele depozitate in casa, astfel incat acestea ar trebui tinute unde sa nu fie la indemana acestora. Pentru lucratorii din agricultura, expunerea la pesticide a fost asociata cu un risc crescut de limfom non-Hodgkin.

Medici specialisti recomandatiSus

Daca cineva considera ca are semnele de boala de mediu, ar trebui mai intai evaluate simptomele. Daca acestea sunt severe (de exemplu exista probleme cu respiratia) sau s-au ingerat produse chimice folosite in gospodarie sau exista suspiciunea ca exista o scurgere de monoxid de carbon in casa trebuie sunat imediat la serviciul de urgenta.