Download - Mic Dicționar de Simboluri

Transcript
  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    1/31

    MIC DIC IONAR DE SIMBOLURIȚ

    Alb: Poate fi înţeles , fie ca ,,nicio culoare", fie ca unitatea deplină a tuturor culorilor spectrului luminii, ca simbol al inocenţei neînsufleţite şi netulburatoare a

    Paradisului primordial sau ca scop final al omului purificat în care este restabilităaceastă stare. Veşmintele albe sau necolorate în general sunt, în numeroase culturi,veşmintele preoţilor. Ele simboliând puritatea şi adevarul. reştinii nou!boteaţi

     purtau veşminte albe. #nimalele sacrificate de culoare albă erau destinatelocuitorilor cerului, aşa cum cele nerge erau destinate lumii subpământene. $fantul%u& este repreentat ca un porumbel alb. uloarea albă însă, din punct de vederesimbolic, are şi conotaţii negative, în primul rând din caua ,,îngălbenirii prinmoarte". 'n vise ,, calul alb este deseori asociat cu sentimentul de prevestire a

    morţii". ((ălăreţul pe calul bălan)) apare acolo unde se poate produce fatalul"*#eppli+. antomele sunt considerate în multe culturi nişte siluete albe, oarecum canişte umbre. !'n simbolistica tradiţională a &inei, albul este culoarea bătrâneţii, atoamnei şi a virginităţii şi a purităţii *,,lotusul alb" este numele unei societăţi secretecare era adepta moravurilor pure+. -n general în &ina albul este consideratculoarea de doliu, cu toate că este vorba de fapt de ,,nonculoarea" veşmintelor dedoliu necolorate. !-n alcimie deculoarea sau albirea *albedo+ este demnul ca dupăînnegrire *nigredo+ materia primară se afla pe drumul spre piatra filosofală.

    Albina  Puţine fiinţe vii oacă în simbolistică un rol atat de mare precum al acesteiinsecte care trăieşte în colonii. 'ncă din cele mai vec&i timpuri ale omenirii, miereaalbinelor sălbatice era adunată. Posibilitatea creşterii albinelor a fost descoperită detimpuriu şi astfel s!a realiat un mare progres în asigurarea e/istenţei: mierea estefolosită nu numai pentru îndulcire sau fermecare, ci şi pentru producerea leacurilor0ceara servea la producerea lumânărilor, iar, mai târiu, şi la turnarea metalelor înforma perdută *a cire perdue+, iar în Egipt c&iar şi mumificare. #ici apicultura eraînca de pe la 1233 î. 4r. o ocupaţie, iar albina era simbolul &ieroglific al regalităţiiegiptului de 5os. 'n 'ndia unde colectarea mierii albinelor sălbatice era rodnică,apicultura nu a facut nici un progres, însa în &ina ea este foarte vec&e. 'ntrucâtdenumirea pentru albine *feng+ este consomnată cu cea pentru ,, demnitate nobiliar"este evientă legătura ideatică cu conducatorul de carieră. %e altfel, albina era mai

     puţin simbolică &ărniciei atunci când îi repreenta pe tinerii îndrăgostiţi lacomi deflorile!fecioare. $i în basmele &ineeşti, ca şi în Europa, albinele serveau la

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    2/31

    recunoaşterea miresei adevarate *dintre cele trei+. 'n #pus albina era supranumită,de obicei ,,Pasarea ecioarei 6aria" sau ,, pasărea %omunlui" şi era consideratăsimbolul sufletului. ine vede în vis o albină are în faţa oc&ilor apropierea morţii!sufletul care se înalţă. 'n sc&imb, atunci cand unui mort îi cade o albina în gură

    acesta va fi reînsufleţit. ,,%rumul albinelor" era o e/presie perifrasică germanică pentru vădu&ul intesat de sufletele morţilor. -n spaţiul 6ării 6editeraneenedomneau adesea ideii ciudate cu privire la viaţa albinelor0 ele erau consideratease/uate şi se spunea ca ar aparea din corpurile descompuse ale animalelor, si ca nuar avea nici un pic de sânge şi că nu ar respira. 'n comparaţiile antropomorfiatealbinele erau amintite ca fiind curaoase, caste, &arnice, curate, trăind în armonie încolonii şi înestrate cu simt artistic *,,păsările muelor"+. Preoţii şi preotesele dinEleusis purtau numele de ,,albine77. -ntrucât &ibernarea albinelor este asociată cu

    moartea, ele erau considerate, de asemenea, simbolul -nvierii. $imbolistica creştinănu se putea lipsi de aceste similitudini. $ârguinţa neobosită a albinelor în munca lor  pentru comunitate era considerată e/emplară. $f. #mbroie compară biserica cu unstup, iar pe enoriaşii evlavioşi cu albinele care din toate florile culegeau numai ce e

     bun şi s temeau de fumurile vanietătţi. 'deea că albinele trăiesc doar cu parfumulflorilor a facut din ele simbolul purităţii şi al castităţii, iar pentru 8ernard delairvau/ simbolul $fantului %u&. 'n spaţiu profan, albina este considerată unsimbol regal, întrucăt regina albinelor a fost percepută timp îndelungat ca fiind unrege.

    A!a a potop primordial, în numeroase mituri ale creaţiei, ea este ivorul oricareiforme de viaţă, dar este în acelaşi timp elementul în care materia se diolvă şi încare oamenii se îneacă. %espre !"t"!urile înc&eie ciclurile primordiale ale creaţieişi distrug formele de viaţă care nu au fost pe placul eilor. %in punct de vedere

     psi&ologic, apa este simbolul straturilor profunde ale inconştientului personalităţii, populat de forme de viaţă misterioase *v. Peşte+. a unu dintre simbolurileelementare, ea are semnificaţii contradictorii0 pe de o parte însufleţeşte şi

    fertilieaă, pe de altă parte sugereaă scufundarea şi decăderea, asfinţitul. 'nfiecare seară, soarele se cufundă în apele oceanului apusean pentru a încăli petimpul nopţii împărăţia morţilor, în acest fel apare legată şi de Lumea de Dinc"l".%eseori ,,apele de sub !#m$nt" sunt asociate cu a"sul primordial, în timp ce apade !l"aie care cade din cer este asociată cu însufleţirea binecuvantată. Vârteurilede apă simbolieaă plastic dificultatile şi rasturnările de situaţie, iar râurile care

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    3/31

    curg liniştit simbolieaă o e/istenţă calmă, netulburată. 'aurile şi balţile, dar înspecial lacurile , ivoarelor erau considerate în multe civiliaţii drept locuri în caresălăşluiau spiritele naturii *spiralele apelor, nimfele sau demonii apelor de tot felul!uneori c&iar periculoşi+. 'n euc&aristie apa amestecată cu vin este un gen de sistem

    dual, %%&"cul" vinului fiind amestecat cu elementul pasiv apa, aluia la natura dublăa lui 'isus *%umneeu şi om+. $imbolul plastic al cumpătării *9emperanţia+, de

     pildă la cărţile de tar"t, este tot amestecul apei cu vinul. 'n iconografia romană apa oacă rol de element purificator, care, prin bote, spală păcatele. a element pur erafolosită la odraliile vra'it"arel"r, cu credinţa ca vraitoarele legate de mâini şi de

     picioare erau scoase de apă la suprafaţă. %upă această ordalie a apei era consideratnevinovat numai cel care se ducea la fund *şi era tras afara cu o frang&ie+, în timpce ,,vraitoarele diavolului+ pluteau la suprafaţa apei. 'n spaţiul catolic , apa sfinţită

    are o largă utiliare. Pentru tradiţia religioasă este importantă apa sfinţită, încăneamestecată cu mir !c&risam!, precum şi ,, aua benedicta77 sfinţiat în anumite ilede sarbatoare, pe care credincioşii o iau cu ei acasă pentru a umple micuţeleag&eamatare din pragul uşii. u degetele umeite în apa sfinţită se face semnulcrucii acolo unde e/istă obiceiul de a arunca picături din ea în încapere. Picăturilecu apa sfinţită cu care era sfinţit pământul se credea, potrivit unei concepţii largrăspândite, că ar auta ,, sufletele sărmane din Purgat"riu" şi că ar domolivâlvătaia flacarilor ce le înconoară. 'n cosmogonia europeană nu se întâlneşte aceaviiune a Lumii de Dinc"l" văută ca o împrăştiere a apelor, aşa se presupune că ar vedea!o populaţiile ma;a din foc", lupta celor doua elemente redând, evident, tensiunile acestui sistem dual. !=arg răspândită esteşi venerarea acelei ape care ţâşneşte direct din adancul pământului şi care esteconsiderată un dar al eilor subpământeni, mai ales atunci când este caldă *apeletermale+sau are efecte tămăduitoare datorită conţinutului de minerale. 'n Pirinei, în

     preama unor asemenea ivoare, au fost descoperite mai multe peşteri de cult

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    4/31

    datând din epoca glaciară. Venerarea lor a continuat şi în antic&itate, marturie stândofrandele votive. Venerarea i(v"arel"r sacre era practicată cu precadere în spaţiulceltic , apa lor fiind pusă în legătură cu 6aica ?lie *de pildă eiţa $ulis în caulivoarelor termale de la 8at&, #nglia+. @biceiul de a arunca monei în fântâni este,

    evident un ecou al ofrandelor simbolice aduse divinitatilor apelor, carora li seatribuia capacitatea de a îndeplini dorinţe, în sensul unor inlănţuiri ideatice apa!

     pământ!fertilitate!noroc şi bogăţie. =a ivoarele venerate prin ritualuri de cult erauadorate nimfele, intruc&ipări ale efectelor binecuvantate dorite. oncepţia potrivitcărorei apa sfinţită da binecuvantarea *efectul în acelaşi timp purificator şifertiliator al apei fiind integrat unui ritual religios+ nu se limiteă numai la spaţiulcatolic, ci este întâlnită şi la civiliaţiile e/traeuropene, de pildă în parsism. 'n'ndoneia, dansatorii în transă sunt udati cu apă sfinţită pentru a reveni în realitate.

    #pa avea un efect purificator în sens simbolic, printre altele, în cultul antic târiu allui 'sis. #pa de bote în spaţiul creştin are menirea, ca sacrament, să spele toate păcatele moştenite de la strămoşi şi să generee ,,renaşterea din apă". $i în vec&iul6e/ic ritualul spălării nou nascuţilor era în acelaşi sens0 moaşa se ruga cu apa săalunge toate relele care sau lipit de la parinţi la copil. B#ile rituale sunt, de alfel,cunoscute în multele din culturile vec&i, ele servind nu doar unor scopuri deigieniare, ci având şi menirea de purificare simbolică. #ici trebuie amintite şilacurile artificiale destinate îmbăierii scoase la iveala de vestigiile ar&eologice

     prearice ale culturii 6o&eno!%aro, băile &induse în ?ange, ,,caanele lustrate" dinAnossos!ul cretan, băile purificatoare ce precedau misterele Eleusine, inclusiv alteritualuri simbolice similare din cultele greceşti târii *,,Pentru cucernici este deauns o picatura, în timp ce pe cei răi nici @ceanul nu!i poate spăla"+. Baile

     purificatoare simbolice erau cunoscute şi în vec&iul 6e/ic0 regele!preot al oraşuluisfant 9ollan avea obiceiul unei spălări ritualice la mieul nopţii, iar oraşul9enoc&titlan avea trei locuri sacre destinate bailor sacrale. =a sarbatoarea florii cu

     pene întregul popor trebuia să se scalde dimineaţa devreme şi cel care nu se o faceaera pedepsit prin boli de piele şi boli venerice. 'n 'slam spălările rituale faceau parte

    dintre regulile religioase0 doar acolo unde apa lipseşte *în deşert+ locul ei poate filuat de nisipul curat. &iar daca o e/punere amănunţită a ritulurilor ar intra preaamănunţit în domeniul simbolisticii în cel al cultului, trebuie amintite şi câtevaconcepţii europene antice. Potrivit acestora apele curgătoare, în special apelemişcătoare ale mării, scot la suprafaţă toate vraile rele. Pentru a invoca eii &tonici*subpământeni+ şi demonii se foloseşte apa de ivor0 dacă însă sunt invocate

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    5/31

    făpturile cereşti se foloseşte apa de ploaie. #pa provenită de la roua ce secondenseaă pe tulpini este, dupa Plinius *1B!CD d. 4r.+ ,, un adevarat medicament,un dar ceres pentru oc&i, absece şi intestine". Potrivit concepţiei antice ea apare dinraele lunii sau din lacrimile eiţei orilor de i, Er"s. 'n simbolistica creştina ea se

    aseamana &arului milosteniei divine ce curge din ceruri. $i în lucrările alc&imiştilor ,,ros coelestis", roua cerului, era adunată cu o până, aşa cum arată îlustraţia din6utus liber din anul 2CC. $e pare însă că aici este vorba despre o denumiremascată dată elementului volatil 6ercurius *v. Sult si Mercur+0 deosebi esteamintită în mod deosebit ,,roua mestecanului" ca solvent ,,saturat *fecundat+ des#rurile  naturii", cu greu putanduse face distincţia între credinţa populară şialegorie. !$i în domeniul psi&ologiei abisale elementului apa, care deşi este necesar vieţii, nu este &rănitor, îi este atribuită o mare importanţă ca element ce dă şi

    intreţine viaţa *copii vin pe lume din lacuri sau &$nt$ni+. Ea este simbolulfundamental al tuturor energiilor inconştientului, în acest fel ea fiind şi periculoasăatunci când *în vise, de pildă+ prin revărsări îşi depăşeşte graniţele ce!i suntdestinate. 'n sc&imb simbolistica este favorabila şi benefică atunci când apa *ca lac,rau, dar şi ca mare care nu!şi depăşeşte tărmul+ rămâne în albia sa, în acest ca easimboliând, ca în multe basme, adevarata %% AP) *IE+.

    Ari!i Fu sunt numai o caracteristică a îngerilor din spaţiul creştin, ci şi a geniilor,a fiinţelor demonice, a ânelor şi a du&urilor aerului din civiliaţiile timpurii alelumii antice. Preluarea parţială a înfăţişării de pasăre semnifică apariţia la spaţiulcelest şi înălţarea deasupra oamenilor datorită atributului penelor de a fi uşoare.$ub aspect simbolic ele sugereaă, nu abilitatea fiică de a bura, ci materialitateadobandită prin capacitatea de a trece dincolo de gravitaţia pământului. 4eruvimii,treapta ierar&ică cea mai înaltă îngerilor, sunt cel mai frecvent întruc&ipaţi cu aripi.Ei sunt ugrăviţi de Eec&iel ca având patru feţe şi patru aripi0 ei stau pe patru roţiacoperite cu stele asemeni unor oc&i, toate acestea formând tronul însufleţit al

    %omnului. 'n #pocalipsa $fantului 'oan ei sunt descrişi ca nişte fiinţe cu şase aripi0în ilustrările cărţilor medievale numărul aripilor variaă. $i personificăriledivinităţilor antice erau înfăţişate deseori purtând aripi, de pildă &ronos, eiţavictoriei, FiGe, precum şi eiţa norocului trecător*ortuna+. 'n arta medievală a

     bisericii de răsărit, 'oan 8oteatorul, premergătorul lui 4ristos, este înfăţişat purtând aripi, iar în #pus " doctor angelicus" 9oma d7#uino şi mai rar $fantul

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    6/31

    Vincent errer, datorită iubirilor angelice faţă de aproape. #ripile uşoare şisprintene ale păsărilor nu sunt o caractersictică a diavolilor, lor fiindule specificearipile greoaie ale liliacului. 'n perioada romantică spiritele erau repreentate cuaripi de libelulă şi de fluturi.'n dialogul lui Platon *H1C!BHCi.4r+ P&aidros se spune

    despre penele care îmbracă aripile că ar avea puterea de a face corpurile grele să seridice către înalturi, acolo unde îşi are neamul ees sălaşlul. %in toate câte ţin detrup, ele mai ales ne înrudesc cu divinul. $i animalele fabuloase cu aripi atuncicând trebuiesc evidenţiate sprinteneala şi "apropierea de er"*Pegas+ în &eraldicăaripa simbolieaă" a dori să te ridici prin faptele lăudabile sau c&iar a fi ridicat

     prin astfel de fapte".

    Basme: *basme populare tradiţionale+ 8asmele sunt, nu numai în spaţiul apusean,

    autentice mine de aur pentru specialiştii şi cercetătorii din domeniul simbolisticii.6unca de cercetare a aurselor oferite de basmele popoarelor e/otice care nu cunoscscrisul a scos la lumină în acest domeniu uriaşe teaure de motive cu tentăsimbolistică. @rdinea universală ce domneşte aici este ,,o altă realitate"0 ne aflamintr!o lume a simbolurilor, a imaginilor disunctiva, care isi poarta semnificatia inele insele *=. $c&midt+... ercetarea motivelor basmelor trebuie sa treacă, în caulunei e/aminări e/acte a diverselor variante, acolo de genul literar. Problema care seridică este cea legată de provenienţa, de originea motivelor, de pildă motiveleantice şi creştine din basmele germane... 'nterpretarea trebuie să ia în consideraţietoate posibilităţile, de la cercetarea narativă specifică a etnografiei, religiei şiistoriei dreptului şi până la cercetarea simbolistică speciala *E. 4orandner citat de=urGer, DCD+. 6odalităţile de abordare a diferitelor discipline, parţial concurente,au dus, în decursul ultimelor decenii, la interpretări variate. Fumeroase cercetăriindividuale au oferit unei pături largi de cititori modalităţi de interpretări ce ţin de

     psi&ologia abisalală cărei teoretician fost . ?. 5ung *IJD!D2+. Punctul de plecare îl constituie teroria despre e/istenţa ar&etipurilor, care sunt ulterior influenţate de e/perienţa personală şi care duc întotdeauna la configuraţii simbolice

    şi lanţuri de motive de acelaşi fel, fară a e/ista o corelaţie istorică sesiabilă.#ceasta interpretare este valabilă nu numai pentru basmele şi legende sau mituri, cişi pentru vise, viini, ritualuri care trebuie considerate ca ,,e/angeă a simbolului".Potrivit psi&ologiei analitice ele nu provin din e/perienţele individuale aleoamenilor, ci din,, inconştientul general", adică dintr!un fond psi&ic profund caredepăşeşte miloacele e/perimentale ale individului. !'nterpretările de natură,

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    7/31

    istorico!etnografică ale simbolisticii ebsmelor sunt pe deplin prioritare faţă decelelalte şi pun în prim!plan particularităţile naratorului, spaţiul sau înconurator interior şi e/terior, apoi natura tradiţiei, transformările datorate documentaristului şialte criterii semamatoare.sunt în egală măsură incluse în detaliile cultural!istorice,

    care pentru specialiştii în psi&ologie sunt nesemnificative. Potrivit lui =ut Ko&ric&,,,cone/iunile în paralel între basme şi vise sunt utile mai mult psi&iatrilor, decâtspecialiştilor în studiul basmelor", ceea ce fireşte, nu constituie un aspent negativîntrucât orice gen de aspect negativ întrucât orice gen de e/plicaţie legată de oanumită temă este ustificată şi îndreptăţite. 'n ultimele decenii, în repetate rânduri,au fost publicate şi încercări de interpretare psi&ologică!antropoofică. 'n acestsens, în prim!plan se situeaă studierea gradului de maturiare psi&ică interioară, încorelaţie cu desfăşurarea acţiunii basmelor cu motive simbolice ale acestora, scopul

    acestui studiu fiind evidenţierea gradului tipologic de spiritualiare. !'n general înorice fel de cercetare în domenilu basmelor este necesar să se recunoască cufeminitate că naraţiunea populară tradiţională nu inspiră arbitrar cele mai îndragitesimboluri şi ca, în desfăşurarea consecvenţă a acţiunii, se înlăntuie în fond limitatde motive care, prin legitatea unei structuri interne, duce spre un scop dat. #cestlucru este valabil, fireşte, în primul rând pentru basmele în întregime tradiţionale, întimp ce la popoarele e/otice lanţurile de transmitere sunt de multe ori dea rupte, iar cercetătorul care realieaă documentarea se contruntă doar cu fragmente denaraţiune , care adesea nu pot fi nici ele întelese în întregime. !6ulte dintre temelesimbolistice abordate în volumul de faţă oacă un rol important şi în basme, de

     pildă: Albina  *desc&iătoare de perspective+, A!a şi Ar"bre*pomul miraculos+,Argint% Ari!a% Aur, Baie *baia de iniţiere+, Bar(a% Br"asca% Bu&ni,a% Car% C$ine%Cerb% Cer-et"r *supranatural inveşmântat+,  Cetate% Ci"can% C"c"-% C"rb%C","&an#% Crin% Cu!t"r% Diav"l% Drag"n*ca monstru+, Dumbrava% $ntana/ca

     poartă spre infern+,  l"are*ameţitoare sau floare miraculoasă+,  "c% ulge%urnic#% 0$sc#% 0igant, *Lriaş+, 0ri&"nm% 1aiduc% Ie!ure% Inel% Inima% In"r"g%Insula% Inger *spirit gata să aute+,  Intuneric% Leu% Luna% Lu!% Magar% Minge

    *minge de aur+, Mistret *simbol al naturii sălbatice+, M"ara% Munte *muntele desticlă+, Oci% Ou% Pant#% Pas#re% P#dure% P#ian'en% P$ine% Perl#% Pe-te% Pietre!re,i"ase% Pisica% Pitic% Priviget"are% P"art#% P"rc% P"rumbel% Punte%R$ndunica% R$u *&otarul spre lumea necunoscută+, Rege -i Regina% Sabie% Sare%S$nge% Scar#% S"are% S!irite ale a!el"r% St$nc#%% Stea% -"im% S"!arl#% 2aur%2"r,#% 2randa&ir% 2riad#% 2unet% 2urn% Umbr# Urs% *in% *ra'it"are *persopna

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    8/31

    feminin negativ+, *ul!e% *ultur. 

    P#dure  Ln simbol larg răspândit, altfel decât arb"rele ca entitate, al unui universcare, ca spaţiu e/terior, se opune micului univers al ţinutului destelenit. -n  legendeşi basme pădurea este locuită de făpturi misterioase, cel mai adesea ameninţătoare*vr#'it"are% balauri% uria-i% !itici% lei% ur-i etc.+, care întruc&ipeaă toate acele

     pericole cu care omul tânăr trebuie să se confrunte atunci când, în perioada iniţieriisale, vrea să devină un om pe deplin responsabil: o imagine care dateaă din aceletimpuri în care pădurile acopereau întinse suprafeţe de pământ şi a fost nevoie săfie defrişate pentru a se putea opţine pământ arabil. -n vise ,, pădurea întunecată"

    simbolieaă o faă a deorientarii, ona inconştientului, în care omul conştient poate pătrunde doar şovăind. Lumina care apare în faţa personaelor din basme şilicăreşte printre trunc&iurile copacilor simboliaă speranţa în e/istenţa unui loc derefugiu. Padurea insăşi, ca natură sălbatică, neordonată, este percepută caneprimitoare şi ameninţătoare, iar fanteia o populeaă cu &iin,e s#lbatice şidu&uri, dar şi cu âne care se pot dovedi binevoitoare. Pe de altă parte, pentruoamenii spiritualiaţi ea poate deveni locul în care îşi pot apăra singurătatea deagitaţia şi frământările lumii. Eremiţii nu se tem de pericolele sale, dimpotrivă eisunt aparaţi de forţele e/terioare. Dumbrava este altfel decat pădurea, ea nefiindun loc care se întinde pana departe, ci este un loc care poate fi cuprins cu privirea şiîn care muritorii pot intra în contact cu forţele supranaturale. !%in punctul devedere al psi&ologiei abisale pădurea este deseori considerată un simbol alfeminitaţii percepute ca neprimitoare de către tânărul bărbat care trebuie mai întâisă o e/ploatee. -n acest sens, în general domneşte o lumină verde clar!obscură carealterneaă cu întunericul, o viaţă necunoscută care nu poate fi vaută de afară0

     pădurea, ca simb"l "niric, are ,, felurite făpturi!inofensive sau periculoase! şi în ease poate aduna tot ceea ce este posibil sa scoată cândva la lumina ilei peisaul

     personalitaţii noastre" *#eppeli+. -n aceste trăiri aiducii  sunt personificări ale,,unui ung&er, primitiv dar periculos, al fiinţei noastre care nu este neaparat numai

     bună".

    CAL $ub aspect simbolistic este întruc&iparea forţei şi vitalităţii, pe o treapta maiînaltă decât boul. 'ncă din arta rupestră a erei glaciare caii salbatici şi vitele

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    9/31

    sălbatice constituiau cele mai importante motive picturale şi s!a considerat ca celedoua specii constituie o dualitate fundamentală pentru pictorii preistorici *printrealţii prin #l. =eroi! ?our&an+. %omesticirea cailor a avut loc abia după secole înEuropa de Est sau în #sia entrală, popoarele nomade de călăreţi speriind

     populaţiile sedentare ce se aşeaseră în spaţiul 6ării 6editerane. a animal laînceput neprietenos, calul a fost adesea asociat cu împărăţia morţilor *cetesalbatice+ şi era sacrificat pentru cei decedaţi. Llterior însă, datorită forţei şi iuţeliisale de a sari, el s!a înălţat la rangul de simbol solar şi de animal care trage carulceresc * a lui #polo, al lui 6it&ras, carul de foc al $fantului 'lie+. %eseori mesaulsimbolistic rămâne contradictoriu. Pe de o parte, e/istă stralucitorul cal alb al lui ,,&ristus triump&ator77, pe de altă parte, animalul ,,călăreţului apocaliptic77 *revelaţialui 'oan+. Părinţii 8isericii atribuie calului însuşiri cum ar fi trufia şi voluptitatea *se

    spune că nec&eaă atunci cand vede o femeie+0 el este însă în egală măsură şi casimbol al victoriei, al ibânii *de pilda biruintă martirilor asupra lumii+. =atrua poitivă a simbolisticii sale este anticipată, încă din antic&itate, de calul înaripat /v.Ari!a3 Pegas. 'n basme caii apar adesea ca fiinţe profetice, magice, care vorbesccu glas omenesc şi dau sfaturi înţelepte oamenilor care li se destăinuie. 'n legendelecreştine ei apar ca purtători ai unor călăreţi sacri: $fântul ?&eorg&e, omorâtorul

     balaurului, $f. 6artin, cel care îşi dăruieşte mantia, $f. 4ubertus şi $f. Eustac&e.'n scenele ce înfăţiseaă crucificarea calului, ca animal călărit de romani şi cu capulîntors de la 4ristos, simbolieaă lipsa de credinţă a călăreţului. raniul de cal dinvarful casei avea rol apotropaic *apărând de nenorociri+. @biceiul germanic alsacrificării calului, urmata de consumarea cărnii a avut drept reultat, dupăcreştinare, intericerea consumului acestei cărni, el fiind si ai considerat tabu,,pentru anumite grupuri sociale77. $imbolistica psi&ologică priveşte calul ca ofiinţă ,,nobile" şi inteligentă, care însă, atunci când se sperie, devine fricos şi timid0sfera instinctuală şi Eul sunt interpretate ca fiind calul şi călăreţul. =a persoanele cutulburări comportamentale apar vise despre cai care avârl orbeşte din picioare,vise care pot constitui un indiciu ce sugereaă dorinta de integrare.

    Ci&ra trei  M este pretutindeni un număr fundamental. El e/primă o ordineintelectuală şi spirituală, întru %umneeu, în cosmos sau în om. El sintetieaătripla unitate a fiinţei vii sau reuită din îmbinare lui cu 1 produs în acest ca al-mpreunarii dintre er şi Pământ. Fumărul trei este de altfel, pentru creştini,

     perfecţiunea unităţii dumneeieşti: %umneeu este unul în trei persoane. -n

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    10/31

    tradiţiile iraniene, cifra trei apare cel mai adesea ca purtător al unui conţinutmagico!religioc. ifra trei se leagă şi de ritul tragerii la sorţi cu autorul unor săgetidivinatorii a treia săgeată arată cine este alesul, sau locul,sau comoara. #cest riteste răspândit la arabi încă dinainte de 'slam. Fumărul trei este bogat în sensuri

    secrete de e/emplu trei este numărul principiului masculin. 9rei mai poate însemnadepăşirea rivalităţii0 el e/primă un mister al depăşirii, al sinteei,al reunirii, alîmpreunării, al reolvării. ifra trei marc&eaă în unele povestiri limita dintrefavorabil şi nefavorabil şi trimite la nivelele vieţii uname: material, raţional şispiritual sau divin, ca şi la cele trei fae ale evoluţiei mistice: curăţire, iluminare,unire.

    CERB: $imbolul animalier important în culturile lumii vec&i. El pare să fi formatcu taurul  un sistem dual cosmogonico!mitic, analog calului salbatic şi viţeluluisălbatic, în arta rupestră din epoca fierului, după cum au presupus specialiştiifrancei în preistorie. %atorita coarnelor sale care seamană cu un arb"re  şi seînoiesc periodic, el era simbolul vieţii mereu regenerate, al renaşterii şi al treceriitimpului. 'n mitologia scandinavă vec&e patru cerbi pasc din coroana arboreluicosmic

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    11/31

    cerbuilui. Prin lacrimi de cainţă ei înabuşe săgeţile arătoare ale răului şi strivescşarpele cel mare care!l întruc&ipeaă pe %iavol şi îl ucid. $e spune că cerbul poatescoate şarpele din găurile lor şi se apără de veninul lor bând timp de tri ore apa dinivor0 apoi va trăi încă cincieci de ani. ,, ând ai în inimă un şarpe, adică un

     păcat, du!te de grabă la ivorul de apă, la $fanta $criptură, bea apa vieţii... şi numuri din caua păcatului." ! acelaşi lucru apare repetat şi în te/tul 8estiarulmedieval, care spune în plus că cerbii au descoperit puterea miraculoasă a planteinumită %iptam *%ictamus+ întrucât, atunci când săgeţile vânătorilor li s!au înfipt întrup, mâncând planta săgeţile au ieşit din trup şi s!a produs miracolul tămăduirii.ând cerbii tranverseaă cursurile de apă îi aşeaă capul pe spatele celor careînoată în faţă şi astfel devin mai uşori.. #tunci când aung într!un loc murdar sar 

     peste el în fugă mare. 9ot aşa trebuie să se aute şi să se poarte şi creştinii unii faţă

    de alţii0 ei trebuie să sară peste păcatele necuviincioase, iar atunci când au primit întrupul lor veninul şarpelui, să alerge la 'isus, ivorul cel adevărat, spre a mărturisi şia deveni din nou curaţi *LnterGirc&er+. orunul de cerb, se spune în continuare,este un leac eficient, cel din dreapta avand un efect mai puternic decât cel dinstânga, iar cornul de cerb ars alungă orice şarpe. arnea de cerb tamaduieşte febra,la fel ca alifia făcută din măduva osoasă a acestuia. erbul este deseori întâlnit în&eraldică, el simboliând ,,blândeţea şi indulgenţa, căci se spune că el nu ar aveafiere, aceasta fiind caua longevităţii sale care poate atinge o sută de ani" *8ocGler,2II+. în eraldic# a!ar re!re(entate une"ri d"ar c"arnele de cerb /" c"r"an#%" ramur#+, ele simboliând, potrivit lui 8ocGler, ,,forţa". 9ot aici este clarificată şisimbolistica soţului ,,încornorat" *încornat cu coarne+ : ,,'mpăratul grec #ndronicusa poruncit să se pună coarne pe casele femeilor cu care se culcă şi le!a dat dreptulde a vâna pe proprietatea sa şi prin urmare soţul înşelat i!au crescut coarne. 'ntimpul lui ?aleai $fora, duce de 6ilano, femeile nu cunoşteau o ruşine să seculce cu principii întrucat după aceea soţii lor nu purtau coarne modeste şi simple,ci coarne de aur şi erau înaintaţi în rangurile înalte" . ! 'n vec&ea mitologie celticăcerbii erau consideraţi ,, viţeii ($nel"r /&eel"r+" şi mesageri între lumea eilor şi

    cea a oamenilor. eul celt ernunnor era înfăţişat purtând pe cap coarne de cerb, caşi şamanii triburilor ar&aice. 'n sculptura evului mediu creştin cerbul esterepreentat rareori roând ciorc&inii de struguri, simbol al omului care încă dinviaţa pământească se poate bucura de roadele graţiei divine. #spiraţia sa faţă deivoare este doriţă de purificare prin bote: ,,#şa cum cerbul şarpele!l drobeşte>#şa şi omul de păcate este vindecat> ând prin bote, este spălat". %in acest motiv

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    12/31

    deseori cerbii sunt repreentaţi de reliefurile de pe cristelniţă. Lniversul simbolic alalc&imiei consideră cerbul, pornind de la mitul antic al vânătorului #Gteon

     presc&imbat de eiţa %iana *#rtemis+ într!un cerb, ca o aluie la posibilatransformare a metalelor în corelaţie cu universul feminin,, lunar" al argintului

    *atribut al lunii+. !E/presia idiomatică germană ,,a vâna cerbul cel alb" are sensulde a avea de îndeplini o sarcină foarte grea, care cu greu poate fi reolvată. !'nlegendele sfinţilor Eustac&ie şi 4ubertus se povesteşte despre un cerb urmărit întrecoarnele căruia a apărut o curce. erbul apare ca atribut şi în repreentările altor sfinţi, de pildă 6einulf, 6en&old, @sQald, Procopie din 8o&men. !în animalelecare purtau coarne asemănătoare cu cele ale cerbului erau simbolul celui dealşaptelea din cele douăeci de semne astrale ale calendarului *atec: maatal, ma;a:maniG+. #semeni acestor animale sălbatice, cei născuţi sub acest semn &oinăresc

     prin natură, năuiesc spre regiunile îndepărtate şi dispreţuiesc locuinţele stabile 'nreligia aponea s&into cerbul este animalul pe care călătoresc eii şi în lăcaşurilesfinte este deseori repreentat de sulurile de papirus, alături de simbolurileacestora.

    AN2AS2ICUL M desemneaă ceea ce nu e/istă în realitate, ceea ce este ireal,aparent iluoriu, sau lumea fantasmelor. 'niţial, fantasticul a fost definit ca obiectfundamental al unor manifestări artistice cu caracter filoofic sau ca o premisă arepreentărilor artistice religioase, cât şi a celor folclorice. -n creaţia populară,fantasticul apare ca măsura a forţelor nestăpânite a naturii, în timp ce în creaţiacultă tinde să devină unul din semnele distinctive ale acestei creaţii.

    eea ce frapeaă pe cititorul de te/t fantastic este preenţa unor evenimentecare se situeă dincolo de limitele posibilului natural punând sub semnul întrebăriicertitudinile cititorului, anumite componente ale imaginaţiei sale despre lume.

     Ficiun cititor de lectură fantastică nu poate rămâne indiferent, pentru căfaptele însolite contraic mereu normalitatea perceptelor sale din lumeaînconuratoare obligându!l să reacţionee. $educţia, teama, uimirea sunt

     principalele forme de manifestare a implicării cititorului.=ectura unui te/t fantastic nu presupune rele/are spirituală, ci parcurgerea

    tensionată a te/tului până la forma unei dispute mentale între narator şi cititor în privinţa acceptării finale sau a negării producerii unui fapt iraţional. =ecturafantastică nu se oferă niciodată de la sine, lumea fantastică trebuie cucerită delector.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    13/31

    a oameni comuni, admitem fantasticul în măsură în care suntem în stare să!l desprindem de ceea ce ni se pare normal. Foţiunii de fantastic i s!a dat o infinitatede e/plicaţii, concluia fiind că fantasticul este apariţia anormalităţii în normalitate.

    9eoreticienii moderni *Evang&elos 6outsopoulos, =ouis Va/, 6arcel 8rion,

    6arcel $c&neider, Koger aillois, laude Ko;, 'on 8iberi, #drian 6arino+abordeaă fantasticul ca şi categ"rie estetic# investită cu multiple conotaţii, ceamai percutantă dintre acestea inducând ideea de ruptur ă intervenită în ordineasemnificaţiei.

    antasticul se spriină, astfel, pe conflictul dintre o ordine raţional!e/plicabilă a lumii şi o altă ordine, ine/plicabilă, inadmisibilă, incompatibilă cu

     prima, declanşând o atitudine mentală problematic!interogativă.antasticul poate fi o intruiune brutală a misterului în viaţa reală. #ceasta

    depinde de stările morbide ale cunoştinţei care proiecteaă în afară imaginileangoaselor sale, în timpul coşmarului sau delirului.*P.?.aste/+%acă începuturile gândirii fantastice se înfrăţesc cu negurile nepătrunse ale

     protoistoriei şi preistoriei, literatura fantastică se contureaă mult mai recent cafenomen de arta distinct.Veacurile şi mileniile precedente ne!au lăsat moştenire unnumăr uriaş de creaţii literale în care miracolul ocupă un loc preponderent.

    antasticul cultivă, prin urmare, un tip special de RsenaţionalS şi, sub acestaspect, nu este de mirare că a fost comparat cu genul romanului poliţist. rontiereleliteraturii fantastice repreintă tocmai de aceea o problemă de ordinul asimilării: asurselor sale de aproviionare tradiţionale, *folclorice, para!folclorice saueoterico!oculte+, dar mai ales a modalităţilor de e/presie ale unor genuriînvecinate.

    -ntr!o natură adversă, teama de necunoscut poate fi o sursă a fantasticului. Fu e vorba de teroare fiică, ci de o teroare cosmică indusă de lectorului,înspăimântat sau tulburat *4.P.=ovecraf+.

    Pentru Koger aillois !  Eseul despre imaginaţie! fantasticul înseamnă oîntrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului în cotidian0 ruptă,

    instalarea unei discontinuităţi într!un spaţiu continuu.9vetan 9odorov în  Introducere în literatura fantastică  consideră că

    fantasticul repreintă o eitare încercată în faţa unui eveniment supranatural, iar condiţiile apariţiei fantasticului ar fi: eitarea lectorului sau a personaului. #stfel,fantasticul ar dura atâta timp, cât ar dura şi eitarea, el ocupând intervalul deincertitudini. %acă lectorul opteaă pentru o cauă de natură raţională, a

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    14/31

    evenimentelor neobişnuite, te/tul reiese din limitele fantasticului şi se orienteaăspre straniu. %acă cititorul apeleaă la o e/plicaţie prin caue supranaturale te/tuldevine fabulos. oncluia lui 9odolov este că fantasticul repreintă limita dedemarcaţie între straniu şi fabulos.

    #drian 6arino face distincţia între fantastic şi feeric *miraculos,fabulos+.#stfel, în timp ce în miraculos, eroii şi cititori se complac în ficţiune, nu auconştiinţa ruperii dintre ficţiune şi realitate, nimic nu!i tulbură, nu le provoacăspaima pe care o văd o ordine răsturnată, dar o acceptă, fantasticul aduce o ordinerăsturnată, dar generatoare de nelinişte, spaimă, teroare.

    =iteratura ştiinţifico!fantastică plăsmuieşte Rlumi posibileSdar acesteuniversuri sunt, totuşi, altele decât ale noastre: ele sunt prea &iperbolice, preaRpoleiteS spre a ne aparţine. $e desprinde astfel mai limpede şi esenţa

    incompatibilităţii dintre science!fiction şi fantastic0 pe câtă vreme primul tărâm ne poartă spre nişte realităţi superlative, în care savantul şi maşina lui sunt aprioricadmişi ca făpturi şi lucruri nădravane,totul aflându!se aici la discreţiaireistibilului, iar cel de!al doilea îşi propune, din contra să introducă în aceastalume adierea tulburatoare a altor Rlumi posibileS.

    antasticul repreintă conflictul dintre două tipuri de fapte: pe de o parte apar în evenimentele e/plicabile prin e/perienţa comună a oamenilor, prin legile stiinţei,

     prin cunoştiinţe empirice pe care le avem despre e/istenţă, într!un cuvântevenimente SnormaleS, general admise0 iar pe de altă parte apar evenimente ceapaţin unei ordini iraţionale, mistrioase, ine/plicabile, ciudate şi adesea ostile faţăde om. Eitarea receptorului>cititorului între o e/plicaţie raţională şi admiterea uneiiruperi a ine/plicabilului, a iraţionalului în ordinea familiară a e/istenţei oferătemeiul fantasticului literar.

    RPovestirea fantastică ne preintă nouă, locuitori ai lumii reale, oamenii ca şinoi aflaţi pe nesteptate în preenţa ine/plicabilului.S *=ouis Va/+

    @ condiţie esenţială a realiării fantasticului este preenţa lumii reale, cafactor de referinţă şi de opoiţie.

    Rără realism nu e/istă fantasticS. *5ean abre+ondiţia fantasticului literar presupune o RclauăS, o înţelegere între autor şi

    cititor *intre narator şi cititor în povestire+: faptele povestite trebuie să fie plauibile. ând aceasta convenţie este abolită, când se admite suspendareae/plicaţiei raţionale, a logicii, când ne aflăm pe tărâmul oricărei posibilităţi, atunci

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    15/31

    când fantasticul devine miraculos. ând evenimentele aparent ine/plicabile primesc până la urma o motivaţie cauală, fantasticul devine straniu, ciudat.

    Pentru 6arcel 8rion neliniştea şi an/ietatea, în general terifiantul, suntesenţiale în preentarea fantasticului. El insistă asupra caracterului Tformelor în

    care neliniştea seculară a omului, &ărţuit de spaimă şi de frică, a proiectat imaginilean/ietăţii reale.S =a KenU de $olier Tsomnul raţiuniiS este sursa lui. #rta fantasticăeste creeată şi de regimul nocturn. T@ parte însemnată a lumii imaginilor s!a născutfără doar şi poate din ideea de teamă şi de potrivnicie a elementelor de noapte.S

    6arcel $c&neider insistă asupra caracterului interior, psi&ologic. antasticulse caracterieaă printr!o intruiune brutală a misterului în cadrul vieţii reale.

     FoQad P&ilipps consideră că cel mai mult conteaă intensitatea tensiuniiemoţionale. El distinge fantasticul oriental de cel occidental:

    . occidental în tradiţia Europei apusene, literatura fantastică se baeaă peefectul de spaimă, doat în mod savant de către scriitor.1. oriental în orient el *fantasticul+ a evoluat pe o cale, Tdevenind încetul cu

    încetul o superbă şi fascinantă melodie plină de culoare şi poeie, depăşindaproape orice spaimă prin strălucirea fanteiei imaginative.

      antasticul se diferenţiaă prin atmosferă şi tonalitate, repreentând principala opoiţie între fantastic şi feericul din povestiri sau drame: T @ poeieaeriană, fluidă răspândeşte în lumea spiritelor o atmosferă rarefială, pură0 c&iar şiatunci când spiritele sunt răutăcioase, ele nu sunt ameninţătoare, dure.S*nimfele şiondinele+ 'on 8iberi.

    Este dificil să găsim o definiţie generală a fantasticului, deoarece e/istămereu şi abateri de la reguli. #legem sc&ema fantasticului a lui Koger allois:

    @rdine Kuptură Kevenire la ordine,deoarece maoritatea operelor din domeniul fantasticului ale marilor scriitoriromâni urmeaă această sc&emă.

    Eliade vede în fantastic un surogat profan al mitului, al miracolului şi alnuminosului. #semenea elementului mitic, şi fantasticul oacă în povestirile lui un

    rol eminent. Potrivit convingerii ferme pe care o nutreşte că în planul istoric seascunde întotdeauna transistoricul, iar în banal, neobişnuitul, Eliade încearcă şi în

     povestirile sale să situee, respectiv să descopere fantasticul şi miticul în cotidian.%upă Eliade, viitorul însuşi al literaturii reidă în fantastic, deoarece acesta

     poate să restituie omului bucuria descoperirii sensului.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    16/31

    Pentru Eliade, fantasticul nu este doar o structură, o metodă epică, ci oviiune asupra lumii şi un punct de vedere asupra modului de a fi al omului înlume. Fouă este ideea că omul nu poate trăi fără poveste şi că naraţiunea trebuie să!şi recapete demnitatea metafiică prin readaptarea ei la conştiinţa modernă a

    mitului. Faraţiunea trebuie să e/prime metafiica şi condiţia e/istenţială a omuluicare nu poate trăi fără mituri, acesta este primul element al fantasticului eliadesc.

    #l doilea element porneşte de la teoria irecognosibilităţii miracolului0 dupăreîncarnare transcendentul se camufleaă în lume şi devine astfel ireconoscibil.#rta proatorului s!ar baa pe revelarea acestui fond transcendent care se ascundeîn profunimile e/istenţei, cu alte cuvinte, teoria originală despre fantastica luieliade se baeaă pe camuflarea sacrului în profan, în faptele comune ale vieţii.Pentru Eliade lumea este un camufla, este plină de semne care trebuie decriptate.

    %acă aplicăm criteriul tematic *supratema este aceea a relaţiei sacrului cu profanul+ se observă uşor varietatea categoriei fantastice în creaţia lui Eliade*demonicul, oniricul, magicul+, dar şi preponderenţa miticului în cele mai multe dinnaraţiunile lui Eliade.

    antasticul mitic presupune în viiunea lui eliade două abordări diferenţiate:. a mitului propriu!is o reluare a scenariului mitic dintr!o perspectivă

    modernă *scrierile fantastice din literatura universală ale lui 5. 5o;ce, E.#.Poe, 5. 8orges+.

    1. modelului mitic în sensul introducerii mentalităţilor mitice în modul de aconcepe istorisirea şi în comportamentul personaelor aşa cum procedeaă6ircea Eliade: este vorba de o regăsire a atitudinilor fundamentale aleomului în faţa timpului, a erosului, a logosului şi a morţii.

    $nt$na #desea sinonim cu ivor, este, în concepţia antică despre lume, puţulde intrare în 'nfern *povestile despre 8aba %oc&ia+ sau în ,,a!ele ad$ncuril"r44,care adăpostesc &"r,ele oculte. @răşanul de ai cu greu îşi poate imagina importanţaunui puţ cu apă limpede pentru comunităţile rurale din epocile timpurii.. 'n 'slam,

     puţul idit, de forma !#rtat#, este simbolul Paradisului. Kepreentările dincreştinismul timpuriu infăţişeaă puţurile cu ivoarele acelei grădini din careivorăsc cele !artu r$uri. Element dătător de viaţă este, a!a, iese aici la lumină şieste asociat, simbolic, cu boteul şi cu apa şi cu sângele provenite din rana de pecoasta rucificatorului. $cena de la puţul lui 'acov, patriar&ul, 'isus vorbind cufemeia samarineancă, a fost frecvent repreentată. redinţa în puterile tămaduitoare

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    17/31

    ale apei ivorate din pământ îşi are rădăcinile în cultul preistoric şi antic alivoarelor. reştinătatea a preluat şi devoltat tradiţiile de acest fel, şi asa a aparut

     pelerinaul către locurile cu apa asociate legendelor privind minunile. Ele au fost deasemenea asociate ecioarei 6aria, şi în primul rând vindecarii bolilor de "ci *în

    sensul asocierii ideatice oglinda apei>oc&iul, oglinda sufletului+. 'n spaţiul profanlegendele vorbesc despre ,,fântanile tinereţii", care îi autau pe oamenii bătrâni săredevină tineri *c&iar şi la popoarele din sud!estul #mericii de astai: 8imini+. =a

     populaţiile ma;a din peninsula ;ucatan puţurile fântânilor erau locuri sacre, dinroci castrice *tenotes+, pline de ertfe. %upă constatările psi&ologiei abisale, în

     basme şi vise fântanile par locuri de pătrundere în universurile necunoscute aleuniversului cotidian al inaccesibilului0 ele sunt asociate cu repreentările simboliceale băii purificatoare, ale băuturii din ivoarele vieţii şi ale potolirii setei de

    cunoaşterea supremă. 'maginea antitetică este ,, fântâna adâncului77 *a iaduluiintunecos+ din #pocalipsa $fantului 'oan *D:B+, din care au ivorat foc şi pucioasa şiîn care diav"lul birulit este înc&is pentru ,,o mie de ani". 'n literatura c&ineă vec&e,, fântâna" a fost asociată cu erotismul şi cu sarbatoarea cuplului divinilor indragostiţi din a C i a celei de a C luni lunare. #re tot o dublă conotaţie: capcanăşi un spaţiu al liniştii, al fertilităţii, loc de regăsire a sinelui. într!un ţinut pustiu,răsare dintr!o dată un element primordial: apa, o fântână a vieţii: RWi cârmind pe!ocărare, mai merg ei oleacă înainte până ce aungîntr!o poiană, şi numai iaca ce daude o fântână cu g&idele de stear şi un capac desc&is în lături. ântâna era adâncăşi nu avea nici roată, nici cumpănă, ci numai o scară de coborât până la apă".#măgindu!' pe 4arap!#lb să intre în fântână *unde e apă şi răcoare+, $pânulreuşeşte să obţină substituirea. ?rota din interiorul labirintului ! fântâna !devine dinRuimită încântare", Rgrotă de spaimă" *8ac&elard+. 'ntri cu o identitate şi ieşi cualta0 un nou născut, cu un nume nou. #ceastă metamorfoă a fost ec&ivalată cu#t&anorul *Vasile =ovinescu+. 6ateria tematică a  Poveştii lui Harap-Alb estealcătuită din mai multe Rparticule"! motive. Pentru Propp, motivele se pot găsi înfiecare cuvânt. în compoiţie, această situaţie tipică are o semnificaţie specială,

    e/primând simbolic evenimente şi e/perienţe. Parafraând, s!ar putea ice: o pădure de motive. omentariul motivelor esenţiale este grăitor pentru unitateasemnificativă a diverselor elemente ale operei. $e va putea vedea cum motivul deorigine folclorică se constituie dintr!un număr fi/ de particule subordonatesituaţional, concret.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    18/31

    urnic#: 'n profida dimensiunii ei reduse, ca simbol ea nu este o insectă lipsită deimportanţă. 9e/tul P&;siologus daând din creştinismul timpuriu ne trimite Pildelelui $olomon ,,%u!te la furnică, leneşule" şi face din furnică simbolul &ărniciei, ca şialbina. El menţioneaă, de asemenea, că furnicile agricultoare nu cerşesc la

    semenele care muncesc, ci merg singure să adune seminţe, ceea ce le demonstreaăînţelepciunea. 'nţelepciunea lor iese la iveală şi din faptul că mănâncă seminţeadunate în galerii pentru a împiedeica germinarea, iar strângerea seminţelor indicăviforele umede ale iernii *simbol al previiunii înţelepte+. #ceastă putere dediscernământ a constituit un e/emplu în oc&ii oamenilor în perioada creştina.9rebuia ca ei să discearnă spusele Vec&iului 9estament despre spirit, astfelneputând fi ucis de cuvinte. #stfel li se poate întâmpla precum iudeilor, care nu l!aurecunoscut pe 6antuitor şi de aceea au fost înfometaţi spiritual. 'n fine, despre

    furnică se mai spune că recunoaşte orul şi secara după miros, adunând însă doar cerealele naturale, nu şi furaele. ,,Prin urmare şi tu omule sa ocoleşti &ranaanimalelor şi să aduni doar grânele care sunt puse pentru păstrare. ăci orul este

     precum dogma ereticului, iar graul precum credinţa nestămutată în 4ristos". 'nantiteă cu această preţuire de care se bucură în #pus, în 'ndia, unde privitoruluialergatura furnicilor încoace şi încolo i se pare un talmeş!baleş, ea este simbolulvieţii pământeşti fără rost a unei omeniri neluminate. !=a diverse populaţiie/otice,,&arnică" este autorul divinităţii creatoare la facerea lumii. 'n miturile?reciei antice primii locuitori ai Eginei s!au numit mirmidoni *gr. furnica+ întrucâtcultivau pământul cu perseverenţă şi &ărnicie, cu o răbdare de furnică. @ legendă9esalică leagă construcţia plugului de găsirea acestei unelte agricole de catre onimfa cu numele 6;rme/ *furnica+. #ici furnicile erau venerate ca animal sfânt.

    Insula

    alul *fabulos+ îl duce pe 4arap!#lb într!un loc misterios unde nu se aungedecât cu autorul unor puteri supranaturale. alul îl înalţă pe erou Rpână la nori"0apoi boară Rde!a curmeişul pământului0 pe deasupra codrilor, peste vârfulmunţilor" şi!l lasă Rîntr!un ostrov mândru din milocul unei mări". Este Rostrovul"$fintei %uminica, loc sacru, tăinuit, Rsecret", unde e posibil ritualul iniţierii.Engrama insulei nu este, ca la romantici, cea a e/ilului, ci a individualiării magice.Este insula preafericită, un tărâm iolat, inabordabil, unde cei din vec&ime îi situau

     pe cei cu un destin suprauman.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    19/31

    Labirint: Ln anume gen de drum întortoc&eat, care în forma sa iniţială a fostconstruit, de ur împreurul unui sistem de a/e coordonate sub forma unui lanţ

    s!iralat  sau a meandrelor. =arga raspandire în întreaga lume a labirinturilor construite similar face să se creadă că ele ar avea o semnificaţie de simboluri decult şi că ar releva, într!un spaţiu restrâns, un drum lung şi greu, poate cel aliniţierii. Llterior denumite ,, cetăţi troiene", aceste labirinturi par să sluească graficanumitot dansuri rituale. #stfel, în ?recia antică ele erau repreentate, prinîmbinarea pietrelor, pe moaicurile de pe podele, ca şi în $candinavia *în deosebi

     pe insula ?otland+. 'n catedralele medievale ele erau interpretate ca ,,drumuri spre'erusalim", ca substitut, al unnui pelerina la 9ara $fântă atunci când credinciosul îl

    străbătea în genunc&i rugându!se0 labirintul de pe podeaua catedralei din &artesare un diametru de 1 m, drumul care trebuie parcurs având o lungime de apro/.133m. 'n numeroasele legende şi mituri ale popoarelor e/otice se vorbeşte dedespre labirinturile pe care trebuie să le strabată eroul pentru a atinge un scopimportant. $i legenda despre eroul 9&eseu *care în labirintul cretan ucide6inotaurul, monstrul umatate om umatate taur+ sugereaă caracterul iniţial allabirintului ca simbol. 'n perioada modernă, în deosebi în curentele baroc şi roroco,labirinturile construite iniţial după o sc&emă clară, au fost formate în labirinturi dingard viu tuns, care servşte pur şi simplu pentru amuamentul viitatorilor parcului.!'n sens psi&ologic labirintul este e/presia ,,căutării" centrului, a ,,mieului" şi

     poate fi comparat cu o mandala neterminată.

    Mitul 5  *gr. mit&os, fr. m;t&e+ este o povestire fabuloasă care cuprindecredinţele popoarelor *antice+ despre originea universului *cosmogeneă+ şi afenomenelor naturii, despre ei şi eroi legendari. 6itul implică fiinte spirituale,

     precum %umneeu, îngeri sau demoni, si personae fantastice ca de e/emplu:oameni!animale, precum şi e/istenţa unei alte lumi. -ncercând să definească mitul,

    Eliade arată că acesta Rpovesteşte o istorie sacră0 el relateaă un eveniment care aavut loc în timpul primordial, timpul fabulos al XînceputurilorY. #ltfel is, mitul

     povesteşte cum, mulţumită isprăvilor fiinţelor supranaturale, o realitate s!a născut,fie că e vorba de realitatea totală, osmosul, sau numai de un fragment: o insulă, ospecie vegetală, o comportare umană, o instituţie. E aşadar întotdeauna povesteaunei XfaceriY: ni se povesteşte cum a fost produs ceva, cum a început Xsă fieY.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    20/31

    6itul nu vorbeşte decât despre ceea ce s!a întâmplat XrealmenteY, despre ceea ce s!a întâmplat pe deplinT. $ens particular: ilosofii epocii post!mitice, precumProtagoras, Empedocle şi Platon folosesc mitul ca pe o punere în scenă alegorică cuscopul de a!şi face înţeleasă opera. %e e/emplu, Platon creeaă mituri originale

    *cum ar fi mitul peşterii+, sau readapteaă miturile anterioare.a+ 6itul este o povestire fabuloasă care cuprinde credinţele popoarelor 

    *antice+ despre originea universului şi a fenomenelor naturii, despre ei şi eroilegendari, etc. b+ 6itul este o poveste, o legendă, un basm.

     Faraţiune alegorică sau legendă despre ei şi eroi care personifică forţe alenaturii sau ale societăţii. #vând o factură folclorică şi transmiţându!se oral, mitulmultor popoare au fost culese la un moment dat şi transformate în epopei, carerepreintă adevărate monumente ale vec&ilor culturi şi fac parte din teaurul

    culturii universale *e/. epopeele &omerice, indice, etc.+. 6iturile au o tipologievariată şi o sferă tematică foarte largă. #stfel, miturile teogonice *e/. 9eogonia lui4esiod+ povestesc cum au apărut eii sau cum şi!au împrăţit aceştia atributele0miturile cosmogonice *e/. cele din Lpanişade şi din 8iblie+, povestesc cum aapărut lumea0 miturile etiologice se referă la originea unor fenomene, ritualuri,instituţii, etc. *e/. mitul Pandorei, care încearcă sa e/plice originea răului+.Kapsoiin populari şi ulterior artiştii culţi s!au abătut adeseori de la spiritul mistic,religios, lăsând să se reflecte în mituri tendinţe care în esenţă sunt profane *e/.mitul lui Promoteu+. Lnele dintre cele mai frumoase mituri cântă sentimente eternumane: dragostea neţărmurită *e/. mitul lui @rfeu şi Euridice+, prietenia *mitul lui@reste şi Pilade+, dorul neîmplinit *mitul lui Eros şi Ps;c&e+, etc. %atorităcaracterului lor simbolic comple/ şi unor elemente general!umane, miturile auconstituit o sursă permanentă de inspiraţie pentru creatorii din toate domeniile artei.

    6itul *definiţie e/ternă, perspectivă e/ternă asupra acestuia+ este o povestirefabuloasă de origine populară şi necugetată, în care agenţi impersonali, cel maiadesea forţe ale naturii, sunt preentate sub formă de fiinţe personale ale căror acţiuni şi aventuri au un sens simbolic.

    6itul *definiţie internă: mitul este e/plicat din punctul de vedere al mituluiînsuşi+ este o poveste orală sau scrisă prin care un grup uman ilustreaă sensul careîl dă valorilor sale, legându!le de un moment fondator, anume acela al originii.#ceastă poveste angaeaă membrii grupului să acţionee în sensul valorilor pecare ea le ve&iculeaă. %e e/emplu, mitul biblic al păcatului originar, e/plică cumgesturi făcute la origine devin fondatoare ale realităţii umane preente. El arată de

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    21/31

    ce oamenii de ai suferă şi cum se pot ei insera în procesul de mântuire propus decătre religia creştină.

    6itul este o poveste care relateaă evenimentele situate la origine, întimpurile fără seamăn ale începuturilor: apariţia cosmosului, a omului, a plantelor şi

    animalelor, emergenţa vieţii. Este timpul fondator al credinţei omului într!odivinitate sau un singur %umneeu. $ensul miturilor variaă de la o epocă la alta.%ouă curente de interpretare au e/istat dintotdeauna. Primul ne spune că mitul esteo poveste fabuloasă, inventată, imaginară. elălalt curent e/plică că mitul este o

     poveste care traduce realitatea sub o formă simbolică. =imbaul mitic ueaă aşadar de cuvinte care sunt simboluri, adică de cuvinte cu sensuri aparente, în spatelecărora se ascund alte sensuri. Pentru cercetători ca 6ircea Eliade, mitul estee/presia unui mesa codat căruia trebuie să!i găsim c&eia de decodare. 6itul este o

     poveste a originilor omului şi în acelaşi timp mărturiseşte şi modul în care trebuiesă concepem originea eilor, adică a religiei. #stfel, un mit egiptean nu are unacelaşi sens cu unul &indus. orma narativă este identică, dar modurile fiecăruiadintre ele de a concepe lumea sunt diferite.

    MO2I*E POPULARE

    M"tivul 6m!#ratului r# urma- la tr"n

    R#mu cică era odată într!o ţară cu craiu *...+ şi împăratul Verde nu avea fecior, cinumai fete". #re trei fete, iar frate!său, craiul, are trei băieţi. %atina cere ca urmaşulla tron să fie cineva de parte bărbătească. $ituaţia iniţială, specifică basmului,implică Rlipsa" care determină intriga

    M"tivul su!rema,iei me(inului &a,# de ceilal,i &ra,i

    E tipic acest motiv tuturor basmelor care, îndeobşte, îndrăgesc foarte multcontrastele şi ambiguităţile. el mai mic se dovedeşte şi cel mai destoinic0 cel mai

    slab poate avea însuşiri ieşite din comun etc. %upă cum spune un persona: Rel!de!sus varsă darul şi peste cei neputincioşi". El, meinul, este alesul prin

     predestinare *Rţie ţi!a fost scris de sus să!şi fie dată această cinste"0 RPuţin mai esteşi!ai să aungi împărat, cum n!a mai stat"+ altul pe faţa pământului aşa de iubit, deslăvit şi de puternic"+. Fobilele sale însuşiri omeneşti îl aută să!şro sporeascăfondul de cuteanţă, fără a!şi pierde modestia funciară, spre deosebire de fraţii lui,

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    22/31

    care, pe cât sunt de lainici, pe atât de aroganţi. #ntitea funcţioneaă tot timpul.R%ă!mi voie ca să mă duc şi eu pe urma fraţilor mei0 nu de altă, dar ca să!mi încercnorocul. Wi ori oi pute ibuti, ori nu, dar îţi făgăduiesc că, o dată pornit din casa d!tale, înapoi nu m!oiu mai întoarce, să ştiu de bine că m!oiu întâlni şi cu moartea în

    cale." 4otărârea aceasta atât de dâră şi, totodată, atât de smerită îl surprinde perai: Rraţii tăi au dovedit că nu au nimic într!înşii, şi din partea lor mi!am luattoată nădedea. %oar tu să fii mai vitea, dar parcă tot nu!mi vine a crede".RForocul", în basme, îi surâde totdeauna celui de la care te aştepţi mai puţin.6odestia, bunătatea şi isteţimea îl arată pe mein Rdestoinic a împăraţi peste oţară".

    M"tivul ainel"r str#m"-e-ti

    Rînestrarea" eroului cu &ainele, armele şi calul tatălui său e un motiv larg răspânditîn basme. #ceastă preluare semnifică un act de continuitate. 9atăl va fi fost şi el, învremea tinereţii sale, cu asemenea accesorii fermecate cu care va fi parcurs acelaşitraseu al iniţierii #parenta lor umilitate *aceeaşi plăcere a contrastului+ tăinuieşte

     puteri nebănuite, asigurate şi de vec&ime. 6einul repetă o e/perienţă care estemereu iterativă. #ceste accesorii miraculoase sunt dobândite datorită generoităţiisale faţă de o babă cerşetoare *$fânta %uminică+, care, astfel, îl supune la probaRmilosteniei", în tot caul, tatăl ştie de însuşirile lor secrete: Rde te!a învăţat cineva,

     bine ţi!a priit, iară de!ai făcut!o din capul tău, bun cap ai avut"

    M"tivul drumului initiatic

    Eroul de basm totdeauna porneşte într!o călătorie dificilă. în drum, întâlneşte multeoprelişti pe care trebuie să le depăşească. Pe acest complicat traseu, eroul sefortifică, Rprinde la minte", câştigă iubire, slavă şi putere. %rumul este însuşidestinul omului. Parcurgerea lui 'mită ritualic sensul e/istenţei. ălătoria este un

    eveniment al cunoaşterii. E un drum Rspiritual", al înţelegerii rostului lumii şi alredescoperirii de sine. ălătoria prinţişorului începe Rcătră sară" şi, în drum, îiapare primul obstacol, prima încercare: podul de sub care iese ursul Rmormăindînfricoşat". 9atăl îl avertieaă că în călătoria sa va avea Rtrebuinţă şi de răi şi de

     buni, dar să te fereşti de omul roş, iar mai ales de cel spân, cât îi pute". în drumulcătre împărăţia unc&iu mare cinste, îl va respecta cu sfinţenie. $pânul îl numeşte pe

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    23/31

    crăişor 4arap!#lb *rob alb+. $e dovedeşte, în acest c&ip, cum, prin impostură,nonvalorile pot să se substituie unor valori, ustificând viiunea Rlumii pe dos"*R=umea asta e pe dos, > 9oate merg cu capu!n os"+lui său, întâlneşte bariera marecinste, îl va respecta cu sfinţenie. $pânul îl numeşte pe crăişor 4arap!#lb *rob alb+.

    $e dovedeşte, în acest c&ip, cum, prin impostură, nonvalorile pot să se substituieunor valori, ustificând viiunea Rlumii pe dos" *R=umea asta e pe dos, > 9oate mergcu capu!n os"+.

    M"tivul !r"bel"r 6m!linite

    #cest motiv constituie însuşi nucleul narativ al basmului, Rmicropoiţiilefabulei" *Lmberto Eco+. Prima probă mai dificilă pe care o trece 4arap!#lb este

    cea la care îl supune tatăl său îmbrăcat în piele de urs *Rtu eşti vrednic de împărat"+.Lrmeaă altele din ce în ce mai anevoioase, la care îl obligă $pânul: aduce sălăţiledin ?rădina Lrsului, pietrele nestemate din Pădurea erbului şi pe fata împăratuluiKoş. $unt cele trei mari încercări pe care le împlineşte 4arap!#lb cu spriinul$fintei %uminica, al calului, al unor vieţuitoare *furnici, albine+ şi al unor personaefabuloase. 9rebuie spus că aceste autoare nu diminueaă meritele învingătorului,deoarece acestea sunt cuceriri ale sale, prin puterea binelui pe care îl facenecontenit. #cestea sunt decisivă i lontru soarta sa. %rumul până la împăratul

    Verde, lung, i inste nouă mări, peste nouă ţări şi peste nouă ape mari", sie parcurscu roluri sc&imbate0 R$pânul înainte, ca .lăpân, 4arap!#lb în umră, ca slugă". Wialte călătorii întreprinde crăişorul devenit rob: către ?rădina Lrsului ,.i înapoi, cătrePădurea erbului şi înapoi, către împăratul Koş, cu întoarcerea la curteaîmpăratului Verde. 6etafora drumului e/primă cel mai instructiv semnificaţiileacestei poveşti fermecătoare.

    M"tivul u(ur!#rii identit#,ii !rin vicle-ug

    -ncălcarea interdicţiei *la a treia tentativă a $panului+ introduce un nou persona, răufăcătorul: RKolul lui este de a aduce cu sine nenorocire, o pagubă"0RKăufăcătorul obţine informaţii asupra victimei" şi, prin vicleşug, săvârşeşteRpreudicierea". iul de împărat, naiv şi credul, cade în cursa întinsă de $pân care îlsileşte să ure credinţă faţă de el: R...ură!mi!te pe ascuţişul paloşului tău că mi!i da

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    24/31

    ascultare şi supunere în toate, c&iar şi!n foc de ţi!aş ice să te arunci. Wi de aiînainte, eu să fiu în locul tău nepotul împăratului, despre care mi!ai vorbit, iară tu,sluga mea". în acest conte/t, mai poate fi identificat motivul jurământului dat. Riulcraiului, văându!se pus în cleşte fără nici o putere, îi ură credinţă şi supunere în

    toate", urământ pe care, cu probele de mărinimie, de cinste şi de prietenie. Riiîncredinţat că nu eu, ci puterea milosteniei şi inima ta cea bună te aută, 4arap!#lb,ice $fânta %uminică"0 R4arap!#lb, fiindcă eşti aşa de bun, de ţi!a fost milă deviaţa noastră, când treceam pe pod, şi nu ne!ai stricat veselia, vreau să!şi fac şi euun bine" etc.M"tivul m"r,ii -i al 6nvierii

    în final, fata împăratului Koş îl dă în vileag pe $pân, din dragoste pentru 4arap!#lb

    şi pentru adevăr. $pânul, creând că urământul a fost încălcat şi Rvăând că i s!adat vicleşugul pe faţă, se răpede ca un câne turbat la 4arap!#lb şi!i boară capuldintr!o singură lovitură de paloş". %ar prinţul este readus la viaţă de iubirea şi

     puterea miraculoasă a fetei de împărat: Rpune capul lui 4arap!#lb la loc, îlînconură de trei ori cu cele trei *s.n.+ smicele de măr dulce, toarnă apă moartă săsteie sângele şi să se prindă pielea, apoi îl stropeşte cu apă vie, şi atunci 4arap!#lbîndată învie..." 6oartea *coborârea în infern+ e suprema iniţiere în viaţanemuritoare *ellier+, este o e/perienţă iniţiatică în stare de a întemeia un nou modde e/istenţă *6ircea Eliade+. 8asmul se înc&eie cu motivele nunţii şi al triumfului

     binelui asupra răului...

    NE0RU: uloarea care, simbolieaă, semnifică absolutul, la fel ca şi opusul sau,culoarea alb#. Pentru psi&ologia abisală negru este culoarea inconştientului total, acufundarii în întuneric, în tristete, a benei. 'n Europa negrul este o culoarenegativă...@mul negru, care se cufundă în benă, şarpele negru, toate sunt lucrăriîntunecate care dau puţină speranţă *de pilada vise0 E. #eppli+. eităţilor &tonice

    *subpamantene+ li se aduceau drept sacrificii animale negre ca pana corbului, iar înepoca modernă, în mod asemănător, diavolului şi demonilor li se aduc drept ertfăun cocoş sau un ţap negru. ,,#laiul lui Zodan" călăreşte pe cai negri, iar diavoluleste el însuşi repreentat uneori de roşu, alteori negru. ritualurile satanice de

     batocurire a lui dumneeu erau numite ,,liturgii negre". oşarul *&ornarul+ la prima vedere pare ciudat şi satanic, dar, printr!o răsturnare a contrariilor, el devine

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    25/31

    simbol al unui mare noroc. 'n evul mediu oamnenii din rasa neagră, negrii, au fost priviţi la început cu multă suspiciune, fapt pentru care, pentru a atenua ideile preconcepute faţă de continentul african şi de locuitorii acestuia, fapt pentru care, pentru a atenua ideile preconcepute faţă de locuitorii acestiua, unul dintre cei ,,trei

    regi sacri77 *de fapt magi, astrologi+ a fost înfăţişat cu pielea neagră. Fegrul este întot deauna simbolul negării vanităţii şi falei pământeşti şi de aceea culoarea rasei

     preoţeşti este negrul şi tot aşa se e/plică şi culoarea neagră ca simbol al partidelor conseravatoare *orientate spre biserică+. uloarea neagră, ca simbol de doliu şi de

     penitenţă, este în acelaşi timp o făgăduinţă a învierii viitoare, când totul se valumina şi, trecând prin cenuşiu, va deveni alb. 'n alc&imie înnegrirea *nigredo+materiei primare ce se transformă în piatra filosofală este premia viitoarei înălţări.!Pe de altă parte, negrul este adesea culoarea eităţilor care inspiră tema

    *6a&aGala! ,,6arele nergu"! din mitologia indiană+. 'n cosmologia vec&e c&ineăel este asociat cu elementul de apă şi cu nordul. 6arele împarat $&i 4uang!ti, celcare a urmat dinastiei &ou *avand drept simbol culoarea roşie+, a ales drept simbolcromatic negrul *culoarea onoarei, a morţii+, întrucât ,,a!a stige &"cul" . Este greude desluşit simbolistica larg răspândită ,,madone negre" din locurile de pelerinadin Europa *estoc&Qa, &artres, 9arragona, Einsiedeln, 6ontserrat, ?uadelupeetc.+ cultul lor se pare ca ar fi provenit iniţial din @rient şi este asociat cu aspentulîntunecat al unei eităţi materne precreştine, probabil una din manifestarile lui4eGate, asimilată ,,benei lunii". #ceastă madonă aminteşte de ,,eiţa neagră" Aalidin panteonul&indus, dar nu a fost percepută ca inspirând tema, ci pare sa fi fostlegată mai curând de ideea de fertilitate. Ln alt persona feminin întunecât este şineagră $ara& *$ara&!la!Gali+, patroana protectoare a ţiganilor din locul de pelerina=es $aintes 6aries de la 6er, situat la sudul ranţei, acici este venerată o traidă de6arii *6aria 5acobae, sora mamei lui 4ristos0 6aria $alomea şi 6aria 6agdalena+care, după fuga lor din ,,ţara sfântă", trebuie să se fi stabilit în Provence. $e pare căşi în spatele ,,negrei $ara&", a carei sarbatoare este celebrată la 1H ma, se ascundetot ,, o madonnă neagră" de tip ar&aic.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    26/31

    Nunta  ăsatoria şi cununia ca simbol. Fu vom vorbi aici despre datinilesimbolice legate înc&eierea căsătoriei, acestea fiind tratate separat *C#s#t"rie+.

     Funta în sine este, peste tot în lume, înţeleasă ca simbol al unirii diferitelor contrarii sau sisteme duale care acţioneaă nu doar contrar şi concurenţial , ci şi

    complementar0 în completarea lor reciprocă, ele devin o unitate perfectă, asemeniunui întreg care înseamnă mai mult decat suma componentelor individuale. -nculturile vec&i sfânta nuntă *gr. &iros gamos+ simbolieaă unirea creatoare întrecer şi !#m$nt, dintre elementul masculin şi cel feminin, unirea e/primă adesearitualul prin copulaţia regelui cu o preuteasă care întruc&ipeaă eiţa, cu altecuvinte elementul feminin al universului. Fumai in acest fel puteau fi asigurate

     pentru anul următor fecundarea şi ordinea cosmică, de pildă la sarbatorile de #nulnou din vec&ile culturi ale 6esopotamiei. %eseori aspectul se/ual evident era

    inţeles în sens spiritual şi era considerat ca simbol al unirii diferitelor perec&iantagonice, de pildă ca simbol al contopirii dintre divinitate şi om, care are loc înmomentul iluminării0 ca simbol al comuniunii ,,conugale77 dintre %umneeu şi

     poporul sau *al lui ;a&ve& cu israieliţii, a lui 4ristos cu biserica sa+, menţionat înVec&iul 9estament în cântecul de muncă al lui $olomon, ântarea ântărilor, nuntaa fost preluată doar în sens figurativ: biserica este ,,mireasa lui 4ristos".alugariţele, la intrarea în biserica catolică, primesc valul de mireasă şi astfel devinmiresele mistice77 ale 6ântuitorului. 'n alcimie repreentarea viuală frecventă anunţii şi c&iar a uniunii se/uate dintre rege şi regină *gabricius şi 8eia+ sunt unsimbol al combinării presupuselor elemente primordiale sul&ul şi mercurul  careapoi formeaă o unitate and"rgin# perfectă, dualitatea primordială dintre ,,$ol el=una77 *s"are  şi lun#+, dintre Marte  şi *enus  etc. contopindu!se intr!o ,,nuntăc&imică77, asemeni ideii gnostice antice privin unirea dintre sop&ia *ştiinţa+ şid;namis *forţa+, care în alc&imie continua să danuie într!o formă voalată.

    7AP2E! #lături de trei, este numărul sacru cel mai important, potrivit tradiţieiciviliaţiilor orientalei vec&i. 'nscriierile sumero!acadiene erau amintiţi şaptedemoni, care erau repreentaţi prin şapte puncte şi apăreau în onstelaţiaPleiadelor. =a iudeii numărul şapte se manifestă în sfeşnicul cu şapte braţe din6enora&, şi avându!şi originea în impărţirea lumii lunarea de 1I de ile în patru

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    27/31

    săptămâni, precum şi în cele şapte "planete". 'n #pocalipsa $fantului 'oan numărulşapte oacă un rol important*şapte 8iserici, cele şapte coroane ale dragonului, celeşapte cupe ale maniei din artea cu şapte peceţi+. unoscută "scena a celor şaptedin Vec&iul 9estament este şi ea legată tot de distrugerea provocată de mania

    divină: şapte preoţi cu şapte corni de berbec au înconurat timp de şapte ile'eri&onului.'n cea de a şaptea i" au ocolit de şapte ori cetatea" şi, în strigătele de luptă aleisrailiţilor idurile împreurul ei, s!au prăbuşit. 'n vec&iul parăsism persan erauveneraţi şapte "nemuritori sacri7, spirite supreme *#mes&a, $penta+: " împărăţiadorită", " supusenia","nemurirea", " gândirea devotată", "adevarul", "sănătateadesăvârşită", " firea bună". 'n Europa medievală erau respectate seriile de şapte:e/istau şapte daruri ale $fantului %u&, repreenată în arta gotică în c&ip de

     porumbel0 şapte virtuţi, şapte arte şi ştiinţe, şapte sacramente, şapte etape ale vieţiiumane, şapte păcate capitale, şapte rugi înalţate către %omnu în 9atăl nostru. &inavec&e trebuie să fie atribuit numărului şapte, ca număr impar principul masculin;anc*

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    28/31

    P"d /Punte3  $imbol al trecerii peste acea apă care separă această lume de Lumeade Dinc"l". -n mitologia nordică ea se cutremură când este tranversată de cinevacare nu a murit şi este veg&eată de un panic care, la apropierea unui grup inamic,suflă în corn. onstruirea unui pod între viaţa cotidiană şi viaţa cealaltă este uneveniment atât de deosebit, încât este nevoie de un constructor de poduri *lat.

     pontife/, preot+ pentru a da prileul celor două tărâmuri să comunice. =aconstruirea podurilor, cu sensul lor profund simbolic, trebuiau aduse ertfe pentrureuşita construcţiei. 'n Koma antică &eci"arele  vestale aruncau de pe vec&ile

     poduri, în 9ibru, papuşi din trestie, atuci când începea construcţia unor noi poduri.Curcubeul şi alea La!telui de pe bolta cerească au fost interpretate drept poduriîntre cele două tărâmuri ale vieţi. 'slamul cunoaşte simbolul podului din tărâmulCeruril"r, care este îngust precum taişul unei săbii. ine nu este fără păcate se

     pravaleşte în adancuri *aceleaşi motive apar şi în basmele amerindienilor în care ogradină îngustă de lemn avea semnificaţia de pod+. !'n imagologia c&ineă vec&e

     podul spre tărâmul celalalt, este, de asemenea, foarte îngust, iar pacatoşii se pravalesc într!un puroi. Ln pod dintr!un trunc&i de copac a trebuit să tranversee şi pelerinul 4suan!tsang, care a adus din 'ndia scrierile budiste. Ln eu al podurilor 

     păeşte trecerile peste râuri de demonii aducătoari de boli. !'n oroastrium morţiitrebuiau să treacă peste podul invat, îngust precum un fir de !#r. ei nedrepţi se

     prabuşeau de pe el in in&ern. !Podurile nu fac numai sa urnească, ci repreintăsimbolic şi starea de trecere într!o nouă formă de e/istenţă, care poate avea locnumai prin minuţioasele ritualuri de trecere *rites de passage+. E/presiileideomatice precum ,,a!şi tăia toate punţile", ,, a încerca să construieşti o punte", ,, a

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    29/31

    construi cuiva o punte aurită" *în lb. română ,, a crea cuiva relaţii" !n trad.+ şi puntea m#garil"r *lat. pons asinorum! cu alte cuvinte ,, o cale pe care se poatemerge, în ciuda prostiei"+ reflecta suficient de clar simbolistica asociată cuvântului.'n eraldica  podurile apar şi în stemele ,,grăitoare77 ale unor orase: de e/.:

    'nnsbruG, a cărui emblemă este un pod *germ.M 8rucGe+ de vase.-n RPovestea lui 4arap!#lbS, de 'on reangă simbolieaă trecerea spre o altă

    lume, de la un mod de e/istenţă la altul. Podul este, mai întâi, locul unde esteselectat cel mai vrednic dintre feciori, meinul, vrednic de iniţiere. 4arap!#lbreuşeşte să treacă un pod la plecarea în călătorie, un pod unde se află un obstacol deo mare dificultate. 'bânda repreintă momentul!intrării în lume. Ln alt pod pe caretrebuie să!l treacă 4arap!#lb este unul al încercării fondului sufletesc, când 4arap!#lb ocroteşte viaţa furnicilor, numite cu emoţionantă omenie Rgâuliţe nevinovate".

    # trece un pod înseamnă o verificare a curaului, dar şi a generoităţii. Wi,iotdeauna, înseamnă o intrare în necunoscut 8asmul Rcere" ca eroul să străbatăneapărat o pădure. Wi acest simbol este ambivalent: pe de o parte e un centru deintimitate, un loc sacru *8ac&elard+, pe de altă parte, semnifică labirintul. #ceastădin urmă accepţie este mai frecventă în basm: RWi mergând el tot înainte prin codriîntunecoşi, de la un loc se înc&ide calea şi încep să i se încurce cărările, încât nu semai pricepe fiul craiului încotro să apuce şi unde să meargă". $crie V. '. Propp căoriunde s!ar duce eroul *sau eroina+, Rse treeşte invariabil în pădure"0 R#nume aici

    încep aventurile"0 RPădurea figureaă un ritual al iniţierii"

    . a orice labirint, pădurea ilustreaă rătăcirea prin &ăţişurile lumii necunoscute. E ştiut că în literaturacultă, ca şi în mituri, rătăcirea prin pădurea întunecoasă introduce într!o altă ordinea lumii. Wi încă, obstacolul acesta nu poate fi trecut fără călăuă.

    Urs #nimal relativ puţin important sub aspect simbolic, cu toate că era binecunoscut oamenilor încă de la începuturi, după cum ne dovedesc craniile urşilor 

    sacrificaţi descoperite în peşterile ce dateaă din epoca omului de Feant&ert&at. 'narta rupestră din epoca glaciară ursul nu se întâlneşte atât de frecvent ca bourul*taurul+ şi calul sălbatic. 'n mitologia popoarelor din nordul #siei şi nordul#mericii sub aspectul lor de fiinţe asemănătoare oamenilor, care se împerec&eau cufemeile şi puteau procrea copii umani *unele legende despre &iin,e s#lbatice

    1V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, Bucureşti, 1973.

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    30/31

     probabil îşi au originea în astfel de mituri despre urşi+0 în culturile superioare însă,imprortanţa lor este mai redusă0 urşii nu pot fi, de asemenea, observaţi înimpreurimile oraşelor. @ricum, eiţa grecească a vânătorii, #rtemis, este uneoriînfăţişată alături de un urs, iar preotesele lui #rtemis 8raureneia erau numite ,,

    ursoaice". 6itul grecesc al stelelor povesteste despre fiica regelui #rcadiei, allisto*,,cea mai frumoasă", iniţial o nimfa locală+, care, pe când se afla în sluba lui#rtemis *lat. Diana+, a ramas însărcinată cu eus, motiv pentru care artemis a

     prefacut!o în ursoaică. Ea a născut un bărbat c&ipeş, #rGas, care mai târiu s!asimţit ameninţat de mama sa datorita înfatisarii sale de urs.Pentru a împiedica o lupta pe viaţă şi pe moarte între mama şi fiu, eus i!a urcat peamândoi în cerul înstelat. ?eloasa, 4era, soţia lui eus, a împiedicat!o pe ursoaicasă facă o baie racoritoare în valurile mării, stelele circumpolare *Lrsa 6are+ care

    nu apun. iul său, #rGas, a devenit nemuritor prin constelaţia ,,8ootes". 'nlegendele scandinave din antic&itate @d&inn este uneori menţionat ca avândînfaţioşare de urs *8orn+. ,,8erserGer"! îi sunt raboinicii care purtau blănuri deurs şi se comportau nebuneşte! probabil ameţiţi de droguri0 ei erau uneori percepuţica fiinţe &ibride cu c&ip de animale, asemenea pricolicilor. =a ceilalţi *&elveti+e/istă o eiţă a sălbăticiunilor, #rtico, iar atributul sau era ursul. ! 'n simbolisticacreştină nu rareori în fabule se mentioneaă că ursoaica naşte pui diformi, care iauforma de mai tariu doar prin lingere0 în mod asemănător, omul neştiutor este

     perceput ca fiind cel care îşi află menirea doar prin cunoaşterea spirituală.4ibernarea urşilor este interpretată ca un e/empu de adâncă bătraneţe omeneascăurmată de înviere. %e astfel pe primul plan se situeaă tendinţele anecdotice, ca înlegenda $fantului ?allus, pe care un urs l!ar fi autat după ce el i!a scos un spin dinlabă. El este de asemenea atributul unor sfinţi precum olumbian, Lrsinus şi$egius, preentaţi de Aorlinian, 4ubertus şi 6a/imin von 9rier împreună cu unsamar. 'n &eraldică ursul poate fi observat cu precadere în Elvetia *8erna+ şi spaţiulgerman de sud. a animal periculos, el întruc&ipeaă uneori şi puterea diavolului .=upta tânărului %avid cu ursul, amintită în 8iblie, este interpretată ca o dovadă a

    victoriei lui 4ristos asupra forţelor întunericului. Lrşii au fost de asemenearepreentări ale răbunatorilor profetului plesuv Elisei0 ei i!au sfâşiat pe flăcăii careîi batocoriseră . 'n simbolistica psi&ologică şi în cea a viselor ursul este înterpretatca o întruc&ipare a aspectelor periculoaseale subconştientului şi după . ?. 5ung elrepreintă adesea aspectele negative ale personalităţii e/acerbate . u toate că este

     periculos, adauga E. #eppli, el implică un aspect de maretie şi, în ciuda genului sau

  • 8/20/2019 Mic Dicționar de Simboluri

    31/31

    gramatical, poate trimite la ,, umatatea feminină a !#m$ntului" *blana calduroasă,culoare brun#  a pământului, trupul îndesat, creşterea griuliie a copiilor+. Vei:2"tem. !'n contrast cu aceasta percepţie, în &ina antică ursul *&siung+ este unsimbol masculin care întruc&ipeaă forţa, în timp ce opusul său feminin ar trebui să

    fie -ar!ele. Visul în care apar urşii este înterpretat ca semn al naşterii unui băiat. 'n basmele c&ineeşti ursul oacă rol de obicei ,,lupul rău" din basmele noastre. ,,Lrsul rusesc" este caracteriat în &ina modernă drept ,,urs polar".