7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

1/26

MEDITATIA pentru incepatori - J. Donald Walters

Inregistrarea Meditatiei pentru incepatori ( cei interesati pot achizitiona aceasta inregistrare de pe site-ulwww.crystalclarity.com sectiunea !"#$E% W#&D ' Meditation or !tarters ) cuprinde *+ de minute deinstructiuni practice pentru meditatie date de J. Donald Walters urmate de *+ de minute de muzicainaltatoare si ,izualizari calauzitoare intitulate Taramul Misterului . asa urmatorul tet sa te conduca lapropriul tau Taram al Misterului acel adapost interior in care /ecare gand este armonizat cu

muzica mangaietoare a naturii .

"A&TEA I0AEA0apitolul IDe ce sa meditam ?

1andeste-te la cat de multe lucruri aci in speranta ca odata ele indeplinite ,ei a,ea ostare de relaare . Iti spui 2 3 4ai sa cumpar masina aceea sport rosie ori modelul acelacompact al5 ori du5ita aceea mare si rumoasa pentru intraga amilie . nu ,oi a,ealiniste pana nu o ,oi cumpara 6 3

!au poate iti spui 2 3 Imi ,oi cumpara casa aceea noua cu ,eranda acoperita si dormitorulmatrimonial mare 2 cu surageria aceea linistita spatioasa ca sa nu mai tre5uiasca samancam intotdeauna in 5ucatarie cu castra,etii7cu li,ingul inclinat. #h dupa ce ,oi a,eatoate acestea ,oi putea in sarsit sa ma relaez 6 3Adeseori reprezentarea noastra mentala a unui ideal atins este asemenea unei picturipuse in rama 2 statica si niciodata schim5atoare . Este un scop in sine nu o trecere catrenoi inceputuri si noi pro,ocari . 0hiar si atunci cand ne consideram scopurile mi8loace dea a8unge la alte /nalitati ,iziunea ,iitorului pe care o nutrim ne poarta intr-un timp incare relaarea ,a de,eni cu ade,arat posi5ila."acea este starea /reasca a su9etului . :neori oamenii ,or5esc cu o dorinta /er5intedespre pacea mormantului ; a de eemplu in ormula 3 requiescat in pace

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

2/26

instalat 5ine in 5alansoar te opui tendintei de a continua sa aci dierite lucruri indierent cat de neproducti,e ar / este oarte posi5il sa mori de plictiseala.#ricine indierent cat de ocupat ar / tre5uie sa dedice in /ecare zi un timppracticarii artei de a face lucrurile intr-un mod odihnitor . %u-ti ,ei gasi niciodata paceapana nu vei face din pace o parte a insasi activitatii . inistea tre5uie sa se regaseasca intoate procesele creati,e.De aici si importanta meditatiei.

Intre5ari si raspunsuriIntre5are 2 Eista si alte cai in aara meditatiei de a scapa de o5iceiul dintotdeaua alnelinistii =

&aspuns 2 Eista multe cai . Dar sunt mai putin directe deoarece nu se concentreazaatat de mult asupra pacii propriu-zise cat asupra crearii acelor conditii care iti ,orpermite sa te simti linistit . "acea nu este numai o stare pasi,a pe care o traiesti atuncicand agitatia din 8urul tau inceteaza. #amenii isi imagineaza ca isi ,or gasi linistea intr-un mediu linistit ; in casa de pe pla8a in care spera sa se retraga la pensie in ,iataaceea linistita de la 5ordul unui iaht . 0eea ce descopera insa daca pentru ei pacea nuinseamna nimic altce,a decat sarsitul anietatii este o ,iata de permanenta adancire a

plictiselii . inistea ade,arata nu este niciodata pasi,a 2 este dinamica . Ea emana de laun ni,el superior al constiintei . %u poate / descoperita decat inauntru in eu . !timulataecesi, constiinta eterioara te secatuieste de liniste 7 nu poate niciodata sa-ti ofereliniste. 0u toate acestea este 5ine sa-ti pregatesti terenul pentru o constiinta maiprounda simpli/candu-ti ,iata eterioara si reducand numarul dorintelor personale .Este important sa iti intretii o atitudine de liniste . In lipsa ei pentru tine meditatia ,a /di/cila. In timpul acti,itatii concentreaza-te asupra /ecarui lucru in parte . Termina unproiect inainte de a trece la urmatorul . Incearca sa nu 3 inuleci 3 ,iata. Misca-te intr-oaura de calm si ,a / mult mai usor sa a8ungi la o stare de liniste supraconstienta prinmeditatie.

I 2 Am constatat ca in ,altoarea acti,itatilor mi se ace rica de liniste . "ot sa ac ce,apentru a depasi aceasta rica =& 2 Acesta este unul dintre o5stacolele clasice aparute pe calea spirituala2 conceptiilefalsein acest cazrica de ceea ce ai ne,oie si iti doresti cu disperare. ?rica pe care omentionezi este pur si simplu o consecinta a incordarii /zice si mentale . Daca te opuiacestei incordari nu aci altce,a decat sa de,ii si mai incordat . "rin urmare concentreaza-te mai intai asupra relaarii - la inceput /zice si apoi mentale . Mai tarziu ,oi a5orda mai pe larg su5iectul relaarii si al cailor prin care poate / o5tinuta aceasta.

I Ai spus la sarsitul partii introducti,eca linistea tre5uie 3 sa se regaseasca in toateprocesele creati,e 3. Dar creati,itatea nu este oarte adesea ructul chinului mental siemotional daca nu chiar al nelinistii launtrice =

& Esteda - si totodata nu nu este. Adeseori este ne,oie de suerinta pentru a aduceconstiinta umana la acel ni,el de maturitate care sa genereze o mare putere depatrundere in acelasi timp o pictura sau o lucrare muzicala nu poate / numita cuindreptatire 3 semni/cati,a 3 ca sa nu mai ,or5im de 3 mare 3 daca nu ace decat sapuna pro5leme ara a sugera solutii ,alide pentru acestea. In stiinta si tehnologie creati,itatea se masoara nu printr-o compleitate gen &u5e 1old5erg ( desenatoramerican de aparate complee ) a in,entiei ci prin aplica5ilitate . 0u cat este maisimpla cu atat este mai 5una . "entru un in,entator nu este su/cient sa ridice opro5lema sa /e omagiat pentru contri5utia in cadrul societatii ci tre5uie sa oereraspunsuri la aceasta pro5lema . %ici un tip de creati,itate nu reprezinta o cautare prinla5irint a modurilor de a iesi din impas 2 este strigatul ericit 3 Evria 6 Am gasit iesirea 6 3Este greu ca solutiile sa apara pe cale rationala . Mintea rationala este asemenea uneicora5ii ara carma 2 pe apa descrie urme interesante insa ii lipseste un simt sigur aldirectiei . 0arma calauzirii interioare ,ine de la ni,elurile supraconstiente ale constiintei.

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

3/26

0a o5ser,atie personala cu multi ani in urma tanar /ind ,isul meu era sa de,indramaturg . ?oarte indatoritoare mai multe persoane din domeniul teatral mi-au prezisun ,iitor stralucit . ( Este oarte 5ine cunoscut aptul ca oamenii de teatru sunt oartedarnici in pri,inta predictiilor. ) 0u toate acestea dupa o ,reme am constatat ca desicalatoream la clasa I in ceea ce pri,este constientizarea pro5lemelor ,ietii eram pus indi/cultate cand era ,or5a sa gasesc solutii . a un moment dat constient de chinul meuemotional ( dupa cum ai ormulat in intre5are ) de a ,edea numai pro5lemele am decisca nu a,ea nici un rost sa inund lumea cu ignoranta mea 6 In schim5 am luat hotarareasa-mi dedic ,iata cautarii raspunsurilor . Daca puteam sa descopar ,reodata macarcate,a atunci cu a8utorul lui Dumnezeu as / a,ut un lucru ,aloros pe care sa-limpartasesc celorlalti. !i iata un ade,ar de care sunt pround con,ins 2 nici o marelucrare nu poate / realizata in lipsa unei sclipiri de inspiratie supraconstienta . #asemenea inspiratie iti ,ine ; indierent pentru cat de scurt timp ; numai intr-o stare deliniste interioara linistea care este atinsa cel mai rapid prin meditatie .

>izualizare!tai drept si inchide ochii . :rmatorul eercitiu te ,a a8uta sa intri intr-o stare meditati,a.>izualizeaza-te mergand pe o strada aglomerata din centrul unui oras. Multimea se agita

pe langa tine /ecare om indreptandu-se spre tre5urile lui . In cladirile din 8urul tau sea9a alti nenumarati oameni toti ocupati sa completeze documente de ser,iciu sa,or5easca la teleon sa dea sau sa aplice directi,e importante sa se cazeze sau saplateasca note la hoteluri sa isi desaca sau sa-si aca ,alizele sa scrie scrisori saciteasca ; pe scurt multitudinea de acti,itati din sanul unei metropole aglomerate .Imagineaza-ti apoi ca toti acesti oameni ac parte din propria ta 3 populatie 3 de ganduri .?iecare maniesta o anumita dorinta o anumita tendinta un interes al tau pe care ti l-aireprimat /e si numai in su5constient . Impreuna ele ormeaza acest ,ast teritoriu alconstiintei care este propria ta minte . "ri,este calm toata aceasta agitatie si intrea5a-te 2 3 Acesta sa /u eu cu ade,arat = 0hiar imi doresc in ,iata mea ce,a din toateacestea = 0e as putea sa realizez urmarind la nesarsit atat de multe scopuri si intereseatat de numeroase si di,erse chiar contradictorii = 3

&e9ecteaza la ne5unia de a de,eni din ce in ce mai inlantuit in cautarea impliniriieterioare.30u sigurantaiti spui tre5uie sa eiste si o cale mai 5una 6 3 0ontinua samergi pe strada .Treptat multimea de,ine mai putin numeroasa cladirile mai scunde simai putin impunatoare . !entimentul implicarii personale se diminueaza .Apoi zona aglomerata din centrul orasului se a9a in urma ta . !trada este linistita acti,itatea din cladiri atenuata. :rmeaza strada pe masura ce lasa in urma orasul .!imte sa,oarea atmoserei proaspete de tara . 3 Aceasta liniste iti spui cu recunostinta este ceea ce isi doreste cu ade,arat inima mea . 3@ucura-te de acest sentiment de eli5erare din nesarsita inglodare in am5itiile sidorintele lumesti.

0apitolul II!e este meditatia ?Meditatia propiu-zisa incepe in momentul in care gandurile si emotiile au ost linistite .Este o stare de intensa constientizare interioara o stare in care atentia persoaneirespecti,e nu mai este anga8ata in o,ationarea continua a paradei de pro5leme siproiecte in care ,iata marsaluieste peste noi ci este capti,ata de eperientasupraconstienta interioara. Meditatia mai poate / de/nita de asemenea mai general ca orice practica al carei scop este constientizarea supraconstienta."entru ca acestea sunt cele * stari ale constiintei 2 nu doar constientul si su5constientul (despre care ma8oritatea oamenilor stiu cate ce,a ) ci si supraconstientul ( despre careputini stiu ce,a ). Mintea constienta este starea noastra normala de ,eghe a constiintei .Ea reprezinta doar o mica parte din constiinta noastra totala . # parte a ei cu mult mai

mare rezida in su5constient.!u5constientul popularizat in timpurile moderne de !igmund ?reud reprezinta parteaascunsadar adeseori dominanta a psihicului nostru. %e conruntam cu aspecte ale

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

4/26

acestuia in timpul somnului . !u5constientul mai este acti, si in timpul orelor de ,eghe 7el ne in9uenteaza comportamentulinsasi atitudinea noastra ata de ,iata /indasemenea unui ,ast ocean pe undul caruia eista munti,aicampii intinse. 0onstiintaiese la supraata acestui ocean asemenea unei mici insule. "entru locuitorii insuleiintreaga regiune su5ac,atica din 8urul lui este necunoscuta ; nenumaratele o5iceiuriinclinatii si impresii lipsite de orma care se a9a la 5aza mintii constiente . Acesteareprezinta o componenta mai o5scura desi oarte reala a constiintei noastre totale ."rin comparatiesupraconstientul reprezinta un grad mult mai inalt al constiintei . "e5una dreptate el este ade,arata sursa a intregii constiinte.Mintea constienta si mintea su5constienta nu ac altce,a decat sa /ltreze aceastaconstiinta superioara ; ca sa olosesc o analogie asemenea transormatorului careaduce ,olta8ul ridicat la un ni,el mai redus acandu-l accesi5il in locuintele noastre.!upraconstiinta poate / comparata cu cerul in/nit de deasupra capetelor noastre cu,asta lui panoplie de stele . !tim ca stelele sunt permanent acolo stralucitoare. 0u toateacestea nu le putem ,edea decat atunci cand lumina soarelui nu mai inunda cerul estompandu-le. umina soarelui in cazul acestei analogii reprezinta gandurile sisentimentele generate de ego care sterg constiinta superioara de pe cerul nostrumental. Totusi supraconstientul ne insoteste permanent doar ca nu este dinamic in

cazul constiintei noastre din starea de ,eghe .!upraconstientul este situat dupa cum o sugereaza si denumirea sa deasupra stariinoastre normale de ,eghe . De la acest ni,el superior ne ,in intuitiile si inspiratiile 5rustesi prounde cand mintea se a9a intr-o stare de calm si inaltare . Aceste intuitii potpatrunde lumina starii de ,eghe a ego-ului asemenea unor comete stralucitoare care auost zarite uneori pe cer chiar si in miezul zilei.!upraconstientul este domeniul ade,aratelor ,iziuni . El cuprinde etazul trait inperioadele indelungate de rugaciune intensa sau de inaltare interioara cand nelinisteaego-ului a ost temporar redusa.Mintea constienta dependenta de intelect cauta solutii rationale pentru pro5lemelesale . Mintea su5constienta in9uenteaza intelectul urnizandu-i sentimente proundinradacinate o5iceiuri comportamentale si inclinatii personale . ( Deciziile noastre

constiente nu sunt niciodata atat de independente cat ne dorim sa le consideram 6 )#5iceiurile daunatoare cu toate ca sunt greu de izgonit din minte pot / directionate prin eorturi permanente constiente pe canale poziti,e.0alea directa de a ne armoniza cu supraconstientul este meditatia . Atitudinea esentialapentru o meditatie corecta este ascultarea . Dierenta dintre rugaciune si meditatie esteaceea ca prin rugaciune ,or5im cu Dumnezeu in ,reme ce prin meditatie Ii ascultamraspunsurile.In timpul meditatiei mintea tre5uie sa ramana receptiva . %u-ti poti gasi calea spremeditatia prounda "andind . Asa cum nici la intuitii nici la inspiratii nu poti a8unge pringandire . Intelepciunea nu poate / decat primita 2 nu o poti concepe . Ade,arul tre5uie sa/e perceput in acea stare de constiinta calma care este supraconstientul."rin urmare meditatia nu are legatura cu crearea unor raspunsuri2 ea inseamnaperceperea sau receptionarea lor.Iar acesta este secretul creati,itatii.Meditatia inseamna ascultare . Mintea tre5uie sa-si suspende acti,itatea normala deanalizare de cantarire a alternati,elor si in general sa-si suspende 3 ,or5aria 3 dincauza careia nu mai poate percepe melodiile pe care i le canta supraconstientul.Meditatia este un proces de re,enire la propria esenta . Inseamna sa in,eti sa relationezicu ,iata si cu mediul asa cum esti tu # nu asa cum ,or sa te de/neasca altii. >iataoamenilor o5isnuiti este un ,olan descentrat . %u ma reer la un ,olan cu o personalitatehaotica 6 >reau sa spun doar un ,olan care nu este centrat corespunzator . 0u cat seroteste mai rapid cu atat ,i5reaza mai ,iolent . 0and atinge o anumita ,iteza esteposi5il chiar sa se aramiteze.In mod similar multi oameni se a9a in pericolul de a se aramita . Trec prin ,iata rotindu-

se si ,i5rand inca si mai renetic deoarece sunt descentrati in interior . !e poate spunechiar ca putini oameni traiesc cat de cat aproape de centrul lor adica de ceea ce sunt eiin realitate 6 Traiesc la perieria lor insisi. !unt in permanenta asa cum se spune popular 3

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

5/26

la limita 3. De asemenea multi oameni sunt asemenea unor instrumente muzicaledezacordate . Deoarece nu mai pot auzi notele de 5aza din ei insisi interactiunile lor cu,iata si cu alti oameni produc numai disonante .Meditatia este modul de 3 acordare /na 3 a instrumentului care esti tu insuti. >iolonistul cand isi acordeaza coardele tre5uie sa asculte cu mare atentie anumite note . !i noitre5uie sa ascultam ceea ce incearca ,iata sa ne spuna prin intermediul impre8urariloreterioare si prin intermediul altor oameni precum si prin intermediul soaptelorsupraconstientului. Meditatia zilnica te ,a conduce la linistea pe care o cauti de atatatimp. inistea su9etului tau te asteapta in centrul propriei tale /inte. 0at de mult sau catde indelung meditezi depinde de tine . Depinde de cat de pround reusesti sa te 5ucuride aceasta practica . %u este ,or5a aici despre o riptura pusa la cuptor care are ne,oiede un anumit timp ca sa se aca . !i nu discutam nici de distante cum ar / o alergare peun inter,al de o mila care poate lua sarsit mai curand daca alergam mai repede .

Totusi iti recomand sa aci din meditatie o practica zilnica . Insa si aceasta ramane lalatitudinea ta. 0u cat meditezi mai regulat si mai pround cu atat mai repede ,ei a,eaocazia sa descoperi ca actionezi intotdeauna dintr-un centru de liniste launtrica.

Intre5ari si raspunsuri

I 2 Meditatia inseamna sa 3 asculti 3 ce,a anume = !au este doar o atitudine derecepti,itate mentala pentru care a asculta reprezinta doar o metaora =

& 2 ?olosesc cu,antul acesta atat in sens literal cat si in sens metaoric. Metaoric el sereera dupa cum sugerezi tu la o atitudine de deschidere si recepti,itate . In ceea cepri,este sensul literal cu toate acestea in cursul meditatiei prounde auzi sunete careemana din supraconstient si care te a8uta sa-ti inalti constiinta la ni,eluri tot mai ridicate.In timpul meditatiei poti a,ea sclipiri su5tile poti eperimenta sentimente complee siintuitii prounde reeritoare la intelepciune dragoste si 5ucurie.

I 2 "rin ce anume se deose5este meditatia de autohipnoza =& 2 4ipnoza deschide mintea spre launtru 7 ne mareste suscepti5ilitatea la in9uentele

,enite din partea su5constientului . Atat hipnoza cat si autohipnoza pot / utile pentruprelucrarea acestor in9uente si pentru modi/carea lor daca sunt daunatoare . 0u toateacestea nici o orma de hipnoza nu im5unatateste discernamantul care descinde de laun ni,el al constiintei supraconstiente. 0eea ce ace hipnoza este sa estompeze praguldintre constiinta constienta si cea su5constienta . Ea ace constientul la randul sau maisuscepti5il in general la in9uentele su5constientului . "rin urmare eectul pe termenlung atat al hipnozei cat si al autohipnozei consta in sla5irea puterii de ,ointa . Acesteect este si mai ,iclean daca te lasi hipnotizat in mod repetat de alte persoane. "e dealta parte a/rmatiile adresate in mod constient su5constientului produc eectepoziti,e mai ales atunci cand sunt directionate ascendent catre supraconstient deoarece autotransormarea se produce in cele din urma atunci cand hotararea de a teschim5a sta su5 semnul constiintei supraconstiente si prin aceasta este a5sor5itacomplet de su5constient.

I 2 Ai mentionat ne,oia de a te 3 armoniza 3 pe tine insuti. In ce el realizeaza meditatiaacesta armonizare=

& 2 impezind mintea ea limpezeste si aspectele constientului nostru. Traim intr-o lumea oglinzilor ca sa spunem asa . ?iecare dintre noi primeste inapoi din partea lumii su5orma de re9eie energiile si atitudinile pe care el insusi le-a proiectat. 0and suntemuriosi ,edem pretutindeni un undament solid pentru uria noastra. 0and suntempasnici ,edem in tot si in toate o con/rmare poziti,a a linistii noastre. # mare parte adizarmoniei pe care o traim se datoreste numai aptului ca dorintele noastre ,in incon9ict unele cu altele. 4otararea este o ,irtute oarte rara. #amenii isi doresc succesuldar se tem de eortul necesar pentru a-l o5tine. Este posi5il sa-si doreasca popularitate

dar sa se teama sa se epuna pu5lic pentru ca oamenii sa ii placa 7 sau este posi5il sa isidoreasca popularitate si cu toate acestea sa le placa oarte mult solitudinea. Esteposi5il sa isi doreasca dragoste dar sa le /e rica sa oere dragoste de teama ca in

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

6/26

acest el ar putea a,ea de suerit . Este posi5il sa isi doreasca sa calatoreasca dar sa seteama de incertitudinile pe care le presupune parasirea domiciliului. 3 0urentii opusipotri,nici 3 dupa cum ii numea "aramhansa ogananda ai dorintelor ego-ului sunt atatde complecsi incat nici nu este de mirare cat de multi oameni nu reusesc sa surprindanimic mai mult decat ocheade scurte ale linistii launtrice.Meditatia zilnica descurca treptat aceste ite. Ea aliniaza malurile opuse ale dorintelor sile permite in cele din urma sa se concentreze pe rand asupra cate unui singur o5iecti,asa cum /rul de ata dupa ce a a8uns intr-un anumit punct este trecut prin urecheaacului.>izualizare( continuata de la capitolul I )asa in urma orasul cu preocuparile si gri8ile lui. !trada pe care ai a8uns pana la perieriaorasului serpuieste acum printr-o zona linistita. De /ecare parte a drumului se a9a pa8istiintinse pe care se ,ad manunchiuri de 9ori colorate prin spatiile li5ere din gardul-,iuinalt . "e o colina indepartata se zareste un palc de ste8ari mandri cu crengile intinse inlaturi ca si cum ar ,eni in intampinarea pamantului . Din apropiere te cheama opadure 2 3 Intra prietene . asa-ti in urma amintirile din 8ungla de 5eton pe aleile mele

linistite stra8uite de copaci . Descopera aici un lucru pe care ,iata ta gra5ita ti l-areuzat pana acum 3. !toluri de pasari iti z5oara deasupra capului iar z5orul lor estepri,elistea unei simetrii odihnitoare . Asculta 6 Te striga trecand pe deasupra ta 2 3 B5oaracu su9etul alaturi de noi ; sus tot mai sus catre taramuri indepartate catre locuriinsorite si ericire deplina 6 3"asari mai mici ciripesc la tine ,esel din tu/suri . pasarile cantatoare umplu aerul cumelodiile dulci ale trilurilor lor iar ,antul 5land le poarta notele peste lunci . Degetele,antului se 8oaca prin /rele de iar5a ale pa8istilor dand la i,eala armonii incantatoare. !i totusi de unde se aude asta = %u sti 6 ?luierul unui pastor te cheama din departare. Inurma ta in orasul de mult uitat palpita o ,iata de stradanii si dorinte renetice . Aici esti incon8urat de ganduri si aspiratii inalte . "a8istile presarate cu 9ori ste8arii puternici padurea care te cheama in tacere pasarile care z5oara deasupra capului tau si ratii sisurorile lor melodioase din apropiere 5oarea 5landa 9uierul pastorului ; toate sunetelesi imaginile acestei zone campenesti armonioase sim5olizeaza eul tau launtric gandurile sentimentele si aspiratiile tale.De indata ce preocuparile orasului au incetat sa te maitul5ure in minte iti apar idealuri no5ile.Asculta cu atentie sunetele din 8urul tau . 0oncentraza-te asupra lor asupra /ecaruia inparte. Iar acum percepe in ele simonia com5inata a aspiratiei tale la o ,iata mai 5una .asa-ti su9etul sa se inalte in dragoste si 5ucurie pura . Iti spui ca acestea suntade,aratele mult cautatele chei ale perectiunii terestre.

0apitolul III!um sa meditam ?

"rimul lucru de care ai ne,oie pentru o meditatie corecta este o atitudine mentalaadec,ata in special asa cum am mai spus 2 atitudinea de ascultare . Ma8oritateaoamenilor rareori asculta . !unt surzi la simonia de sunete din lumea care ii incon8oara .!unt surzi la ceilalti oameni pentru ca sunt mai preocupati sa-si spuna propriile opinii .Isi trateaza propria constiinta ca si cum ar / un deect care tre5uie depasit . !e comportaca si cum ar duce o campanie pu5licitara permanenta pentru propriile lor idei .Asemenea pariorilor la cursele de cai ei vor incontinuu sa castige calul 3 care tre5uie 3."rocesul acesta nu are sarsit . ?iecare orizont atins in cazul in care este atins nu acedecat sa deschida noi perspecti,e ale asteptarilor si ale dorintelor. :nii oameni atuncicand o speranta nutrita indelung ia sarsit isi traiesc restul ,ietii intr-o lume ermecata a,isurilor numita Ar-?i-"utut-!a-?ie. De ce nu lasi deoparte acest proces cate,a minute in/ecare zi = %u-i mai decreta uni,ersului opiniile tale . Eista o stare de constiinta care

precede insusi procesul de gandire . 0aut-o . !alasluieste in calmul interior . In mod siguraceasta stare nu este usor de gasit . 0u toate acestea ascultarea este unul dintrelucrurile care te pot a8uta sa o gasesti. Asculta-ti gandurile . Asculta ceea ce este 7 nu

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

7/26

continua sa insisti asupra a ceea ce crezi tu ca ar tre$ui sa /e . Armonizeaza-te culucrurile asa cum sunt. Antreneaza-ti mintea sa accepte ceea ce pur si simplu este .Meditatia este opusul impunerii ,ointei tale lumii . A5andoneaza /e si pentru cate,aminute numai procesul de concepere a planurilor si proiectelor. 0u toate acestea /imai constient nu mai putin constient . Asa cum ti-am recomandat sa actionezi linistit lael in momentele de liniste %i constient in mod dinamic. # data cu aparitia linistii esteposi5il sa /i tentat la inceput sa te lasi purtat intr-un el de stare semi-su5constienta .Aceasta stare este intr-o anumita masura odihnitoare ca si somnul . Insa este oodihna temporara 7 nu improspateaza spiritul . !i nici nu are puterea de a-ti im5unatati,iata asemenea supraconstiintei . #dihna impusa su5constient iti reduce ni,elul deenergie si puterea de ,ointa si te ace supusul unor situatii asupra carora tu ar tre5ui sadetii controlul . Este ne,oie de o ,ointa puternica sursa a unei energii uriase pentru ate ridica deasupra urtunilor ,ietii sau chiar pentru a le potoli. %u cauta linistea asa cuma acut-o o emeie despre care dupa moartea sotului se spunea 2 3 !uporta oarte 5ine .Medicul i-a prescris tranchilizante si a5ia daca isi da seama de ceea ce s-a intamplat cuea 3 . !tarea de relati,a inconstienta nu aduce nici ,ictoria si nici o amanare prea lunga atrairilor.0almul nascut din meditatia prounda reprezinta un ni,el de constiinta si prin urmare de

,ointa si energie superior oricaruia dintre cele eperimentate in stadiile inerioare .0almul nascut din meditatie iti permite nu numai sa ramai linistit in timpul perioadelor deacti,itate intensa ci si sa inrunti si sa accepti cu o intelegere prounda incercarile,ietii. Asadar scopul tau tre5uie sa /e intotdeauna acela de a ramane permanent 3 calmin mod activ si activ in mod calm &. "entru a-ti culti,a calmul interior asculta cu atentietacerea launtrica . In acest contet a asculta este sinonim cu a / pe deplin constientpentru a nu intra mental in deri,aci pentru a te a,anta spre inaltimi mai mari aleconstiintei. %u eista o limita a inaltimilor care pot / atinse in supraconstiinta . Aceastastare este naturala pentru /ecarecu toate ca oarte putini oameni au eplorat-o,reodata . ( Dupa cum spunea !ri $rishna in scrierea indiana @haga,ad 1ita 3 dintr-omie cine,a pe mine ma cauta 3.) 0u toate acestea multi oameni au reusit sa zareascasupraconstiinta cu coada ochiului in cursul momentelor de liniste interioara sau in timpul

somnului . Meditatia constituie un mi8loc de armonizare a mintii cu supraconstientul si cu timpul de patrundere in acea stare . "entru a do5andi acesta stare de constiinta nutre5uie decat sa imprastii ceata nelinistii mentale .!upraconstiinta este acel aspect al mintii armonizat cu marea curgere a ,ietii. "entruatingerea supraconstiintei iti ,a / de a8utor sa stii ca ea are un loc anume in creier .Acest loc este situat in lo5ul rontal in spatele runtii intr-un punct situat la mi8loculdistantei dintre sprancene . "ri,ind in sus catre acest punct si concentrandu-te proundlinistit si relaat asupra lui ,ei de,eni pe deplin constient cu timpul de acest aspect; cel mai inalt ; al /intei tale. Ascultarea presupune asa cum am su5liniat o atitudinementala de receptivitate . 0u cat de,ii mai pround si mai constient recepti, cu atat maiprounde si mai aducatoare de satisactii ,or / meditatiile tale . "rin recepti,itate ,eiincepe sa iti intelegi legatura cu intreaga ,iata . Deoarece /intele omenesti suntasemenea undelor de pe marele ocean al eistentei. Impresia noastra de independentanu este nimic mai mult decat o simpla iluzie produsa de ego-constiinta si intarita deatasamentul nostru ata de preocuparile meschine. 0opilul care se 8oaca cu 8ucariilesale emeia care plange o moarte recenta tinerii indragostiti care sar 8ucandu-se pepla8a 5atranul asezat pe o 5anca din parc retraindu-si amintirile toate acestea acparte dinpropria ta realitate mai larga 6%u esti numai Joe sau !ally 1reen care are de reparat o ,eranda de umplut un rigiderpentru sarsitul saptamanii de acut curatenie intr-un apartament de dus copiii lascoala sau de pregatit un contract de aaceri . Esti toti acesti oameni si inca multi altii . Inrealitatea ta mai larga esti insusi #ceanul >ietii 6"rin recepti,itatea sentimentelor si a simpatiei ca si a gandurilor iti ,ei culti,a intuitia

pecetea ,ietii supraconstiente."rin urmare asculta . ?ii recepti, . 'ii relaxat . ?ara relaare ; a mintii dar si a trupului ;nu ,ei putea sa te concentrezi pround . !i nu ,ei de,eni niciodata cu ade,arat recepti, .

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

8/26

Intre5ari si raspunsuriI 2 Imi poti recomanda ce,a care sa ma a8ute sa de,in mai constient de gandurile mele intimp ce meditez =

& 2 Important este sa nu te lasi cuprins de ganduri . !a nu / asemenea inotatorului sla5care se lasa dus de curentul puternic al unui rau . &amai mental pe mal si urmareste

curentul trecand de tine . #5ser,a calm curgerea mental detasat de ea . Imagineaza-tica malul pe care stai este situat la ceaa ta in zona 5ul5ului rahidian . De apt acestaeste sediul ego-constiintei . Din aceasta pozitie urmareste-ti gandurile si sentimentelecurgand pe langa tine . In timp ce le pri,esti da-ti seama ca nu numai gandurile taletrec ci si insasi perceptia ta a ceea ce este important . %imic din ,iata ta ; nici gandurileinterioare nici impre8urarile eterioare ; nu este 5atut in cuie . Daca un gand unsentiment sau o impre8urare ti se pare permanenta aceasta se intampla numai dincauza ca s-a agatat temporar de stanca impunatoare a atasamentului .Detaseaza-ti treptat sentimentele de 9uul neincetat . 1andeste-te ca acest mal estesituat in sediul supraconstiintei in punctul dintre sprancenele tale . Treci dincolo de el catre un taram al eli5erarii de/niti,e din 3 ceata pagana si neagra 3 ( cum spunea #mar$hayyam ) a iluziilor .

I Mi-ar / de olos daca as asculta si raul ( apa ) =& ?ara indoiala . In aceasta carte am olosit cu,antul 3 ascultare 3 in parte pentru aspori gradul tau de intelegere a a5sor5irii totale.%u pri,i doar raul2 asculta-l .Asculta-i,alurile lo,ind malurile.!imte mirosul apei.1usta apa chiar. ?a astel incat traireaeperientei raului sa /e cat mai reala cu putinta pentru imaginatia ta .

I 2 Dar este realmente 5ine sa-ti imaginezi lucrurile = %u eista in aceasta pericolul dea te iluziona singur = Ma intre5 daca nu cum,a un risc al meditatiei ar putea / acela de alasa in minte sa apara imagini alse ,enite din su5constient care sa imite realitatea .@anuiesc ca halucinatiile apar cu o mai mare usurinta atunci cand mintea este linistita .%u este acesta oare tocmai un a,anta8 al starii impotri,a careia ne-ai pre,enit aceeade neliniste =

& 2 Ai dreptate 6 :nul dintre o5stacolele ce apar pe calea meditatiei enumerate de"atan8ali care timp de mii de ani a ost autoritatea recunoscuta in materie de yoga este reprezentat de 3 ,iziunile alse 3 = 0u toate acestea pro5lema nu rezida inimaginatie ca atare . ?acultatea imaginati,a poate constitui un a8utor nepretuit in pri,intaatingerii cunoasterii spirituale ca si in pri,inta oricarui el de creati,itate . Mai curand pro5lema ar / aceea a unei imaginatii indisciplinate . Mintea constienta este in9uentatapermanent de su5constient . Este chiar si mai inuentata atunci cand este nelinistita .Intrucat in ciuda aptului ca este posi5il ca atentia sa nu /e su/cient de 5ineconcentrata pentru a im5raca temerile si nazuintele in orme halucinatorii nu eista nicio indoiala ca ea ace in permanenta aluzii constante la niste idei pentru care nu eistanici un el de 5aza rezona5ila . Aceste aluzii se ridica la ni,elul constientului din

su5constient . #amenilor li se pare ca detecteaza ce,a malitios intr-o a/rmatie inoensi,asau certitudinea esecului intr-o di/cultate temporara . Daca mintea constienta estedeschisa la sugestii in mod pasi, este in9uentata cu usurinta si nu intotdeauna intr-unsens constructi, . Daca pluteste in deri,a in timpul meditatiei cum poate oarte usor saaca in conditiile in care ,ointa nu este anga8ata in mod acti, este posi5il ca in constientsa apara imagini care sunt pur su5iecti,e nici pe departe supraconstiente . Acest proceseste un gen de ,is constient . 0u toate acestea culti,andu-ti in mod acti, imaginatia mintea constienta este mentinuta acti,a intr-o maniera mai dinamica . Astel se o5tinecontrolul asupra puterii de sugestie a mintii su5constiente . !i epresia artistica poatereprezenta un mi8loc de 3 im5lanzire 3 a mintii su5constiente . Important este ca artistulsa preia controlul si nu doar sa isi deschida constientul la sugestiile ,enite dinsu5constient . Metoda este simpla 2 inalta in supraconstient orice gand caruia ,rei sa-i

dai orma artistica . Apoi in,ita su5constientul sa interactioneze cu aceasta inspiratiesuperioara. !tiinta a descoperit ca persoanele care se anga8eaza in di,erse orme deacti,itati creati,e isi dez,olta practic creierul in regiuni care sunt anga8ate in

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

9/26

respecti,ele acti,itati . 0ompozitorii si muzicienii isi dez,olta partea muzicala a creierului7 nu este ,or5a doar despre aptul ca isi datoresc talentul dez,oltarii anterioare a regiuniirespecti,e . a el pictorii si sculptorii isi dez,olta zonele creierului destinatesensi5ilitatii ,izuale. Este posi5il sa iti dai seama doar pri,ind un artist daca practica oarta din domeniul ,izual sau muzical . Energia sa pare sa curga mai mult catre simtulauzului daca este muzician . Daca este pictor accentul ,a / pus e,ident pe simtul,azului.@i8utieriidupa cum am o5ser,at au adeseori ochii mai stralucitori decat ceilaltioameni . Este posi5il si ca scriitorii si compozitorii sa para ca isi concentreaza energiamai mult asupra simtului interior al ,azului sau auzului. In acest el ,izualizarile caresunt concentrate asupra oricarui aspect al cautarilor spirituale dez,olta zonelecorespunzatoare ale creierului. De eemplu ,izualizarile care sunt directionate sprepunctul dintre sprancene dez,olta lo5ul rontal al creierului eact in aceasta zona. 0u catpoti sa mentii mai mult concentrarea asupra acestui punct cu atat mai repedeeperientele ade,arate ale supraconstiintei ,or ,eni la tine .

I 2 Daca nu sunt Joe sau !ally 1reen si nimeni altcine,a de ce am impresia ca propriulmeu corp si propria mea personalitate ma de/nesc atat de mult = ?ara indoiala daca ar/ sa dizol, eu insumi aceasta identitate mi-as dizol,a propria /inta nu-i asa = 0um potsa dizol, acest creier si sa nu pierd totodata constiinta = #are constiinta insasi nu

depinde tocmai de acti,itatea creierului =& 2 Aceasta este una dintre marile greseli pe care le ac oamenii mai ales in cadrulstiintei . 0onstiinta nu ar putea sa /e produsa de catre creier intr-o mai mare masuradecat ar putea sa /e produsa de un calculator care este atat de rec,ent comparat cucreierul uman prin modul in care unctioneaza.Mai curand constiinta precede atatcrearea creierului cat si a corpului . Este ne,oie de constiinta pentru a gandi 7 nu ganduleste cel care produce constiinta. De asemenea constiinta precede maniestarea ego-ului.&ealitatea su9etului este intrinseca realitatii ,ietii.!u9etul este etern constient.Ego-ulasemenea unui ,al de pe supraata oceanuluinu este decat o maniestare aconstientizarii prounde a su9etului.Ego-ul a ost de/nit de "aramhansa ogananda ca 3su9etul identi/cat cu corpul 3.In cele din urmael este depasit in starea de etaz dupacum a spus Iisus 4ristos 2 3 0aci oricine isi ,a sal,a ,iata o ,a pierde7dar cel care isipierde ,iata in numele meuacela si-o ,a sal,a 3.0u alte cu,inte constiinta micului eutre5uie 8ert/ta unei constiinte a in/nitului a9ate in eterna dez,oltatre.Im5oldul lamartiriucare reprezinta modul in care interpretau primii crestini acest pasa8paleste inata apelului la transcendenta totala a egoului. Autorealizarea reprezinta realizareaconstienta a identitatii cu !ursa ,ietii care este in/nita.

I 2 "rin urmare asa cum au sustinut multi autori din domeniul spiritualitatii ego-ul estedusmanul nostru de moarte =

& 2 Este dusmanul nostru da dar ne este si prieten . 0e anume este pentru noidepinde de masura in care scopul nostru in ,iata este sa ne etindem intelegerea sau saramanem inchistati in actualul stadiu al e,olutiei spirituale. Daca im5ratisam e,olutiaspre realitati tot mai largi ego-ul este prietenul nostru care ne a8uta sa a8ungem la

ade,aratul nostru Eu 2 su9etul . Daca pe de alta parte tindem autolimitandu-ne sprenimicnicie si egoism ego-ul este dusmanul nostru care ne instraineaza de ceea cesuntem cu ade,arat. !u9etul nu ego-ul este eul nostru ade,arat . !u9etul este tainic insa nu poate / niciodata distrus de gandirea lumeasca . Ego-ul are o alternati,a 2 poate/e sa im5ratiseze limitarea si suerinta care ii urmeaza /e sa tinda catre li5ertatea si5ucuria ara limite.

>izualizare( continua ,izualizarea pe are ai in,atat-o in primele doua capitole )Imagineaza-te din nou pe tine insuti mergand pe drumul acela de tara. Asculta iarcantecul pasarilor . !imte ca intreaga natura reecta in tine aspiratiile propriului tau

su9et. Acum drumul co5oara ducandu-te in cele din urma la malul unui rau . &auleste prea lat si prea adanc pentru a putea / tra,ersat cu usurinta. &amai in picioare pemalul raului si urmareste apele curgand pe langa tine ;ele curg iute sau incet in unctiede starea ta mentala . 0aci raul este o parte a propriei tale /inte . De5itul lui este cursul

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

10/26

propriilor tale ganduri si sentimente. "ri,este dincolo de rau . >ezi acolo deocamdata inasteptare urmatoarea etapa a calatoriei . "e malul celalalt un drum duce im5ietor spreas/ntitul stralucitor din departare ce raspandeste o lumina aurie deasupra ,arurilormuntilor . Inima te cheama acolo . "entru ca acolo ,ezi un taram al pacii al li5ertatiieterne ata de inlantuirea si durerea din trecut. !tand in picioare pe malul raului simteca pozitia ta este localizata la ceaa in regiunea de la 5aza creierului . Taramul dedincolo al li5ertatii se intinde in ata punctului dintre sprancene . &aul curge prin mi8loculcreierului tau intre aceste doua regiuni . "ri,este tinutul de dincolo de rau 7 /i numaiusor constient de cursul apei dintre ,oi.%u te identi/ca prea mult cu lucrurile eterntrecatoare. !tii pe unde,a ca tre5uie sa tra,ersezi acest rau de ganduri si sentimentemoti,ate de ego . 0um o poti ace = # modalitate ar / sa pri,esti cu calm cu detasareinterioara cum raul seaca treptat deoarece nu-l mai alimentezi cu apa. 0and al5ia raului,a / uscata ,ei putea pur si simplu sa pasesti dincolo. 0u o ,ointa oarte puternica poti si desparti apele lasand un culoar li5er prin care sa tra,ersezi. Intre timp eli5ereaza-ti mintea de 9uul gandurilor si al sentimentelor care te stan8enesc . %utre5uie sa mai eiste o5stacole in calea e,olutiei tale spre li5ertatea su9etului.

0apitolul I>

re"atirea pentru meditatieEste important sa te pregatesti pentru meditatie asa cum tre5uie . Daca incerci sameditezi dupa o masa copioasa de eemplu ; energia ta ,a a,ea mult de munca in acesttimp pentru a digera alimentele . 0aci corpul tau oloseste pentru digestie aceeasienergie pe care o oloseste si mintea pentru a se concentra intens . Daca energia estedeturnata spre stomac ,ei a,ea la dispozitie mai putina pentru meditatie. Incearcanumai sa ,or5esti despre chestiuni de /lozo/e a5stracta dupa o masa copioasa . Iti ,orscapa unele dintre punctele esentiale 7 sau ,ei constata ca ideile iti scapa printre degetede indata ce le-ai apucat. Daca te ,ei stradui sa te concentrezi este posi5il sa te alegicu o indigestie ca urmare a redirectionarii ortate a energiei catre creier. Inainte sameditezi mananca rugal . !i mai 5ine chiar nu manca deloc ;cu alte cu,inte asteapta doua sau trei ore dupa o masa copioasa. 0ele mai potri,ite ore pentru meditatie

sunt ; in unctie numai de disponi5ilitatea ta in aceasta pri,inta ; dimineata dupadesteptare inainte de mese si seara inainte de culcare. asand deoparte acesteconsideratii eista momente uni,ersal a,ora5ile meditatiei ara legatura cuprogramele indi,iduale . Aceste ore sunt cu aproimatie C dimineata la amiaza Cdupa-amiaza si miezul noptii 2 ore asociate miscarii !oarelui deoarece aceasta miscareprezinta ,ariatii iar aceste recomandari au numai caracter general. "entru a / maiprecis cele mai 5une ore ale diminetii si ale serii sunt la rasarit si la apus. Aceste Fmomente sunt recomandate in special deoarece corespund schim5arilor pe care lesuera energia din atmosera pamantului . a /ecare dintre aceste treceri apare un 3punct de repaus 3 in natura . Acesta este asemanator pauzei pe care o ace o mingecand este aruncata in sus chiar inainte sa inceapa sa cada . Meditand in aceste

momente de repaus ale %aturii sau in prea8ma lor iti ,a / mai usor sa o5tii calmulmental. Daca aceste momente recomandate in mod clasic nu sunt adec,ate programuluitau zilnic nu-ti ace pro5leme . @ene/ciile meditatiei in inter,alurile menite de naturasunt secundare in raport cu importanta meditatiei ca atare . In acest caz alege pur sisimplu niste momente potri,ite pentru tine . Insa iti ac o recomandare imperioasa 2incearca sa meditezi la aceleasi ore in %ecare zi .In elul acesta iti ,ei orma tiparecomportamentale care te ,or a8uta sa lasi deoparte gandurile care te distrag atunci candte asezi sa meditezi.Energiile atmoserice mentionate mai inainte sunt su5tile sicu toate acestea reale . Esteposi5il sa de,ii constient de ele deoarece meditatia te a8uta sa iti culti,i sensi5ilitatea.Eista si alte energii in aara celor din atmosera . :nele dintre ele ; nu ,or5esc aicidespre orta de gra,itatie ; actioneaza asupra ortei ,itale din corp pentru a-l trage in 8os.

>ezi tu in timpul meditatiei orta ,itala are ne,oie sa circule spre creier. Te poti izola deanumite energii din categoria aceasta care trag in 8os . Izolatia nu tre5uie sa /ereprezentata de ,reun dispoziti, electronic de ultima ora. Este su/cienta o simpla patura

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

11/26

de lana . # piele de caprioara este si mai e/cienta. !ezi pe unul dintre aceste materialein timpul meditatiei . 0hiar daca nu simti in mod constient aceste 5ene/cii crede-i pecu,ant pe cei a caror constiinta dez,oltata pe parcursul multor ani de meditatie a a8unssa /e /n armonizata cu energiile pamantului . 0apacitatea yoghinilor de a aceasemenea o5ser,atii este la el de reala ca si capacitatea ta de a-i spune unui sihastrudin 4imalaya cum sa-si aseze antena de tele,iziune ca sa ai5a cea mai 5una receptie.Izolatia da rezultate si mai 5une daca su5 patura din lana sau su5 pielea de caprioara pui o 5ucata de matase. !i directia etei tale din timpul meditatiei in9uenteazaconcentrarea. Din nou momentul zilei izolarea directia ; niciuna dintre acestea nu esteesentiala . Ele sunt doar ad8u,ante. Totusi daca ti se pare con,ena5il sa procedezi astel asaza-te cu ata spre rasarit . Daca estul nu iti este la indemana din cauza pozitionariilocuintei asaza-te cu ata spre nord. "otri,it multor traditii stra,echi iluminarea ne ,inede la rasarit . %u ,reau sa spun din #rient ci din directia estica indierent unde te-aia9a .Din moment ce scopul nostru este sa o5tinem eli5erarea din inlantuirea pe care oimplica ego-ul ar / interesant sa ai in ,edere su5 acest aspect directia nordica. Inmomentul mortii spre eemplu yoghinii considera ca este de a8utor sa se aseze cucapul spre miazanoapte ( sud ) . Daca ,rei sa meditezi pentru a te eli5era de gri8ilelumesti este 5ine sa te asezi de asemenea cu ata spre nord. Incearca sa cantaresti

aceste a/rmatii in unctie de ceea ce stii despre ,iata si despre ci,ilizatie . 0ursulci,ilizatiei nu s-a indreptat oare pe 5una dreptate catre ,est = !i nu s-ar parea cadinspre nord ,ine un 9u mai puternic de spirit de li5ertate = Mie mi se pare ca acest apteste ade,arat pentru /ecare tara cu toate ca nu am intreprins un studiu ehausti, peaceasta tema. !piritul ortodoiei pe de alta parte si al de,otamentului ata de traditiepare sa curga din partea sudica a oricarei tari spre nord. Aceste enomene semaniesta ,ariat .Dorinta de li5ertate de eemplu se poate eprima in di,erse moduricum ar / printr-un spirit re5el la unii oameni si prin dorinta aprinsa de eli5erare dinlegaturile spirituale la altii .!piritul ortodoiei isi poate gasi eprimarea in moduri oarte,ariate cum ar / opozitia dogmatica ata de nou si loialitatea ata de ,alorile caretestate de-a lungul secolelor s-au do,edit ade,arate.In timpul meditatiei aspirantul spiritual cautade o5icei atat iluminarea (energia din est)

cat si li5ertatea su9etului (energia din nord). Directia ,estica este pentru a oeri maicurand decat a primi energie. In meditatie tre5uie sa cauti mai curand sa primestidecat sa oeri ( desigur cu eceptia cazului in care optezi pentru a impartasi cu altiiructele meditatiei ) . "rin urmare estul este o directie adec,ata pentru meditatie.In acelasi timp directia sudica este asociata a/rmarii status quo-ului nu ridicariiimpotri,a lui . Dimpotri,a meditatia ace apel la eli5erarea interioara din tiparele degandire care apartin ego-ului . "rin urmare nordul este o directie mai 5una pentrumeditatie decat sudul. &amane totusi intre5area 2 care este cea mai 5una directie pentrumeditatie estul sau nordul = Iluminarea tre5uie sa ,ina inaintea eli5erarii . "rin urmareestul este directia preera5ila pentru cel care o cauta . 0u toate acestea si nordul este5un daca pozitia locului tau de meditatie il ace preera5il. Daca iti poti rezer,a un locspecial pentru meditatie a acest lucru. Desigur cel mai 5ine ar / sa ai o cameradestinata eclusi, meditatiei dar daca acest lucru nu este posi5il atunci poti separa pur si simplu cu un para,an o parte din dormitor . :n asemenea spatiu iti ,a permite saacumulezi ,i5ratii meditati,e in el . Dupa un timp ,ei simti linistea chiar din momentulin care ,ei pasi in el. 0e se poate spune despre postura = Eista o pozitie optima pentrumeditatie = Ti-ai putea imagina ca pozitia cea mai relaata ar / intins pe spate pepodea. Ei 5ine s-ar putea sa /e cea mai relaata insa nu ar / si cea mai a,ora5ilapentru meditatie . "ro5lema pozitiei intins este aceea ca iti aciliteaza alunecarea insu5constient. Meditatia tre5uie sa te duca spre pacea superioara a supraconstiintei.In @iserica 0restina #ccidentala pozitia traditionala pentru rugaciune este in genunchi .In @iserica #rtodoa &asariteana oamenii se roaga in picioare. Ingenuncherea a8uta lainducerea unui spirit de umilinta . "ozitia in picioare demonstreaza un respect ormal ata

de Dumnezeu . "ro5lema am5elor pozitii din punctul de ,edere al meditatiei este aceeaca nu a8uta la relaare . In timpul meditatiei ,rei sa te ridici deasupra constiinteicorpului . A / incordat inseamna a / legat de corp. Mai mult nu are nici un rost sa

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

12/26

incerci sa- impresionezi pe Dumnezeu cu umilinta sau cu ,eneratia ta ata de El . Iticunoaste /ecare unda a inimii . In ata ui nu poti ascunde nimic . "rin urmare a uitade tine este o umilinta su/cient de mare . "e 5una dreptate cea mai 5una de/nitie aumilintei este completa uitare de sine . !i cea mai 5una epresie a respectului este sa /ia5sor5it contemplandu-."entru ca umilinta nu este minimalizarea sinelui cum isi imagineaza multi oameni . Eainseamna ridicarea deasupra eului marunt pentru a te lasa in seama in/nitei dragoste siintelepciuni ale lui Dumnezeu . 4a5otnicii care se inclina ritualic pana la pamant denenumarate ori si isi arunca /gurati, tarana in cap Il uita pe Dumnezeu prea adesea in timp ce acorda o atat de eagerata atentie propriei lor nimicnicii. 0hiar nu insemnamnimic in ata lui Dumnezeu = !i atunci de ce nu incetam sa ne mai gandim la acest 3nimic 3 si sa ne dam ui cu totul = Adeseori in maniestarea eterioara a umilintei lor oamenii isi eprima mai mult mandria. !tiu o po,este care mi-a ost relatata de unprieten e,reu despre un ra5in care intr-o sam5ata la sinagoga s-a dus in ataaltarului s-a aruncat in genunchi si a strigat 2 3 !unt un nimic 6 !unt un nimic 6 3 A8utorulra5inului inspirat de aceasta do,ada de umilinta i-a urmat eemplul . !i el s-a aruncatin genunchi si a strigat 2 3 !unt un nimic 6 !unt un nimic 6 3 In acest moment portarul miscat de eemplul lor a ,enit repede pe culoarul din mi8loc si s-a aruncat si el in

genunchi in ata altarului strigand 2 3 !unt un nimic 6 !unt un nimic 6 3 &a5inul cu oepresie ze9emitoare s-a intors catre a8utorul lui si i-a spus 2 3 0e sa spun uite cine secrede un nimic 6 3 De regula meditatia este practicata ca un ser,iciu di,in dar nutre5ie sa /e asa . !copul sau real este sa ne a8ute sa ne dam seama la ni,eluri tot maiprounde ale /intei noastre cine suntem in miezul nostru cel mai intim . Daca pentrutine aceasta cautare inseamna sa-ti tintuiesti ego-ul in adancuri atunci este posi5il sanu-ti /e necesara o atitudine de prosla,ire . "e de alta parte daca crezi ca Dumnezeu:nicul este ade,aratul tau eu prosla,irea iti ,a ,eni de la sine. In am5ele cazuri cu catpatrunzi mai pround in inima ade,arului cu atat mai spontan se ,or naste in tinesentimente de prosla,ire . Deoarece ade,arul a ceea ce suntem in spatele ego-lui nostruinspira e,la,ie . Insa pentru moment pro5a5il ca ,rei sa-ti gasesti numai linisteasu9eteasca . In acest caz si aceasta este tot meditatie . Important este sa de,ii calm in

launtrul tau . Iar primul pas catre calmul interior este relaarea totala. "rin urmare ceamai 5una postura pentru o5tinerea acestei stari este cea recomandata in #rient 2 pozitiasezand.Daca sezi pe podea in pozitia traditionala cu picioarele incrucisate sau chiar pe unscaun nu are prea mare importanta . Eista unele a,anta8e legate de pozitia cu picioareleincrucisate . "ozitia lotus de eemplu si unele dintre celelalte pozitii recomandate inmod traditional de in,ataturile yoga eercita presiune asupra anumitor ner,i si astel induc relaarea /zica . "entru multi occidentali deza,anta8ul acestor pozitii este acela catrupurile lor sunt o5isnuite sa sada pe scaune . &elaarea in conditiile in care picioarelesunt incrucisate in pozitia aceasta complicata nu este doar di/cila ci de-a dreptulimposi5ila pentru multi dintre ei . "ro5lema ridicarii deasupra constiintei corpului de,inecu totul discuta5ila pentru ei . In loc sa se intre5e 2 3 0and mi se ,a inalta spiritul = ei seintrea5a cu disperare 2 3 # sa mai pot sa merg ,reodata = 3De aptnumai doua lucruri sunt necesare2coloana ,erte5rala sa /e mentinuta dreapta iar corpul relaat. "ozitia dreapta a coloanei ,erte5rale este necesara din doua punctede ,edere 2 in primul rand induce o atitudine mentala poziti,a si in al doilea rand aceca orta ,itala sa urce la creier mai usor . "rin urmare stai pe un scaun daca preeri dar ai gri8a sa-ti tii coloana ,erte5rala dreapta . Daca stai pe un scaun alege unul ara5rate . "atura din lana ( si 5ucata de matase daca o olosesti ca sa acoperi patura )tre5uie sa co5oare peste spatarul scaunului peste scaunul propriu-zis si sa-ti a8ungapana su5 talpi . Asaza-ti mainile pe coapse cu palmele in sus la ungiul pe care acesteail ac cu a5domenul.

Tine coatele in spate omoplatii usor apropiati si piepul in ata. In acest timp urmareste

relaarea nu sta incordat. Trage 5ar5ia putin pe spate paralel cu podeaua. "ri,este insus si inchide ochii. In capitolul urmator ,om discuta mai detaliat despre cum serelaeaza corpul.

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

13/26

Intre5ari si raspunsuriI 2 Ai mentionat 3 punctele de repaus 3 . Eista asemenea puncte ale unctiilororganismului compara5ile cu cele din natura o5iecti,a =

& 2 Eista desigur pentru ca suntem parte integranta a %aturii . Acesta este si moti,ulpentru care rezonam cu e,enimentele eterioare din natura . De eemplu intre o

respiratie si alta eista un punct de repaus. :n punct de repaus apare si intre epiratie siinspiratie si din nou intre inspiratie si epiratie . >ei constata ca este o practica 5unasa iti urmaresti respiratia in timpul meditatiei.0oncentreaza-te mai ales asupra acelor pauze dintre respiratii. @ucura-te de ele. ?ii atentinsa si la celelalte puncte de repaus din ,iata ta de la capatul unei succesiuni deganduri sau de sentimente din momentul unei schim5ari a directiei acti,itatilor tale din momentul trezirii sau din momentul adormirii . In,ata sa traiesti mai mult acestepauze . %u-ti scuunda constiinta intr-un ,arte8 de permanenta acti,itate. # tehnica 5unapentru schim5area directiilor din ,iata care nu iti plac ; de eemplu a unei stari de spiritproaste sau a unui acces de gelozie urie sau disperare ; este crearea deli5erata a uneipauze ; atat /zice cat si mentale ; pe care sa o olosesti apoi pentru a a/rmaschim5area pe care ti-o doresti . Iata cum poti ace acest lucru2 Inspira si incordeaza-ti

corpul 7 epira si relaeaza-te . Apoi tine-ti respiratia cat timp ti se pare conorta5il sa oaci pastrandu-ti in acelasi timp mintea golita de orice gand . 0and tre5uie sa inspiridin nou inspira o data cu aerul gandul la o enrgie opusa celei pe care ,rei sa oschim5i . In acelasi timp umpleti mintea cu ganduri ,esele si constructi,e 2 5unatate siacceptare ata de toata lumea daca pro5lema ta este gelozia 7 non-atasament calm si ostare de spirit 5una daca este ,or5a despre urie 7 cura8 daca este ,or5a despredisperare . !i asa mai departe.

>izualizare( continua ,izualizarea pe care am urmat-o pana acum )!tai pe malul raului . "ri,este dincolo pe celalalt mal si pregateste-te pentru tra,ersare

simtind in continuare in partea posterioara a creierului ne,oia de a calma acei curentide implicare a ego-ului de gandurile sentimentele si dorintele neo5osite.Apoi indreapta-te mental catre lumea din 8urul tau . !imte in9uentele su5tile aleenergiilor si modurile in care acestea te aecteaza . ?oloseste-te de energiile care iti sunt5ene/ce . "rote8eaza-te de cele care iti sunt daunatoare inchizandu-le mental intr-osera de lumina. Intoneaza in minte 2 3 !unt lumina 6!unt liniste 6 !unt dragoste 6 Doar lumina doar linistea doar dragostea ma ating si maac sa ma simt intreg 3. Mediteaza la ideea puterii di,ine protectoare care te incon8oarasi te im5ratiseaza.

0apitolul >*elaxarea corpului

0el mai 5un mod de a-ti relaa corpul este mai intai incordarea lui si astel echili5rarea9uului tensiunii in tot corpul . Apoio data cu relaarea,ei constata eli5erarea unortensiuni despre a caror eistenta nici macar nu stiai. Aceasta metoda da rezultate chiar siin cazul tensiunii emotionale . Adeseori relaarea emotionala nu apare decat dupa ceemotia a atins apogeul intensitatii. !u5 aceasta intensitate este posi5il ca emotia sa nu/e su/cient de 5ine de/nita pentru ca tu sa o poti intelege pe deplin drept ceea ce estein realitate. %ea8unsurile psihologice sunt si ele greu de a5ordat atata ,reme cat suntsustinute in minte de o energie de un cal-putere . 0ine,a poate parea complet inoensi, pana cand sanatatea 5una si o innoire a energiei scot la i,eala o trasatura meschina decaracter care a eistat intotdeauna latent in el.

Testele si incercarile spirituale sunt o 5inecu,antare in sensul ca a8uta la conerirea unuigen de tensiune scaparilor noastre crescandu-ne astel constientizarea lor . Acceptareacalma care insoteste trecerea unui test este adeseori insotita de o eli5erare a insusinea8unsului. "entru relaarea /zica ; oarte necesara meditatiei prounde ; tre5uie maiintai tensionat si apoi relaat intregul corp. "entru inceput respira de cate,a ori incet

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

14/26

pround pentru a putea eli5era 9uul sang,in de orice acumulare de car5on . Dacatimpul iti permite a urmatorul eercitiu 2) Inspira numarand in gand pana la .) Tine-ti respiratia numarand pana la .*) Epira numarand din nou pana la .&epeta acest proces de C- ori . Apoi inspira pround si incordeaza-ti tot corpul nu5rusc lent 2 usor mediu si puternic . Incordeaza-te su/cient de mult pentru ca trupultau sa ,i5reze. "e urma epira repede si eli5ereaza tensiunea din intregul corp . &epetaacest proces inca o data sau de doua ori. De acum inainte ,a / important sa-ti mentiitrupul nemiscat . a inceput este posi5il sa ti se para di/cil sa ramai a5solut nemiscat /ind o5isnuit sa te misti tot timpul . Din momentul in care hotarasti sa stai nemiscat este posi5il sa constati ca ,rei sa te oiesti 6 Insa cu cat poti sa-ti mentii corpul mai multtimp astel cu atat mai usor iti ,a / sa continui . %elinistea ta /zica ,a disparea dupaaproimati, G minute . In curand ,ei incepe sa sa,urezi acest sentiment de eli5erare deconstiinta corpului.

Tine minte a / legat de muschi inseamna a / scla,ul corpului. Descotoroseste-te decorp mental si concentraza-te asupra notiunii de spatiu. >izualizeaza-te incon8urat despatiu ; spatiu peste tot in 8urul tau7 spatiu care iti intra incetul cu incetul in corp prin

porii pielii asemenea unui a5ur de lumina pura 7 spatiul iti patrunde corpul aducandu-irelaarea totala. >eri/ca-te mental din cand in cand pentru a te asigura ca trupul taueste in continuare relaat . Daca simti pe unde,a ,reo tensiune concentreaza-te inspecial asupra acelui loc si ,izualizeaza spatiul sau lumina pura in aceasta zona. !au incazul in care corpul tau se incordeaza in general inspira din nou incordeaza-ti tot trupul apoi epira si relaeaza-te. &elaarea psihica este de asemenea importanta . %u potimedita pround ; de apt nu poti medita deloc ; daca esti incordat mental . "rintrenumeroasele cauze ale incordarii psihice se numara sentimentele de ostilitate si de uracompetiti,a dorinta de a eercita intr-un mod oarecare puterea asupra oamenilor oriasupra unor impre8urari o5iecti,e. "entru relaarea mentala concentreaza-ti atentiaasupra inimii. Imagineaza-ti aici o lumina al5a pura . >izualizeaza aceasta luminacurgand in aara in raze de iu5ire si armonie ata de lumea dimpre8urul tau . Inima este

centrul emotiilor . Daca emotiile sunt generoase si calme se transorma in intuitie aducand o epansiune a li5ertatii interioare . Insa daca sunt egoiste sau tul5urate ,orproduce numai conuzie si un sentiment de inlantuire interioara ."entru ma8oritatea oamenilor energia care curge din inima lor spre eterior are eectulde a-i inlantui in lucruri in circumstante si in ,ietile celorlalti. Asemenea oameni suntplini de dorinte si a,ersiune /e cramponandu-se de alte raze de energie pentru a si leinsusi /e luptandu-se cu ele in speranta de a le supune sau de a le coplesi. Imagineaza-ti in loc de asta o lumina 5landa in inima ta . Trimite aceasta lumina spre eterior inraze de 5inecu,antare pentru toti . @inecu,anteaza-i mental pe toti cei care se a9a inprea8ma ta 7 apoi trimite din inima ta 5inecu,antari oamenilor de pe intregul cuprins allumii de pretutindeni . Trimite raze de dragoste tuturor creaturilor tuturor lucrurilor.@inecu,anteaza stancile deserturile oceanele intinse si muntii inalti . Incon8oaraintrega lume intr-o aura de lumina dragoste si 5ucurie . "entru ca totul are ,iata . Toate/intele toate lucrurile maniesta constiinta in masuri dierite . !unt parte a aceleiasi,ieti eterne care te anima si pe tine. 0u atat mai 5inecu,antat te ,ei simti tu insuti si maiplin de liniste interioara cu cat te ,ei pune mai mult la dispozitie drept canal al pacii si al5inecu,antarilor pentru toti.

Intre5ari si raspunsuriI 2 Ai mentionat 5inecu,antarile testelor spirituale . 0are este cea mai 5una cale de aace ata acestor teste = Daca cea mai 5una cale de relaare a corpului esteconcentrarea asupra tensiunii sale crescande inaintea relaarii lui totale inseamna cacea mai 5una cale pentru depasirea testelor consta in concentrarea asupra tensiunii pe

care ele o creeaza = Ar tre5ui sa punem accent pe suerinta emotionala de eemplu capreludiu pentru a o elimina complet = Din nou ar tre5ui sa ne su5liniem sentimentul de,ino,atie legat de o anumita scapare spirituala pentru a ne eli5era cu totul de ea =

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

15/26

& 2 Aspectul acesta este important . # crestere a suerintei poate / intrade,arnecesara uneori ca mi8loc care sa ne a8ute sa depasim complet cauza acelei suerinte .0u toate acestea eista o dierenta intre suerinta si durere ; intre eperienta propriu-zisa cu alte cu,inte si durerea mentala care apare ca raspuns la acesta eperienta.Atitudinea spirituala corecta ata de suerinta de orice el este detasarea mentala . !i mai5ine adauga la aceasta detasare ingredientul dragostei. Dragostea te ,a a8uta sa teridici cu totul deasupra suerintei. %u capitula in nici un caz in ata durerii pe care osimti . "entru ca prin capitulare nu ,ei ace decat sa-i ampli/ci puterea pe care o eercitaasupra ta. %u o ,ei reduce . Da aceasta particica de Harma negati,a se ,a consuma cutimpul insa iluzia care a creat-o de la 5un inceput se ,a consolida si ,a incoltiasemenea unei seminte pentru a produce noi suerinte . "e de alta parte oamenii chiarcred ca pot inrange uria intensi/cand-o mai intai ; poate chiar urland si aruncand culucruri in pereti. Ei pot consuma complet aceasta stare temporara dar de apt nu acdecat sa a/rme uria in su5constient . %u se poate produce nici o eli5erare prin a/rmatiinegati,e. 0hiar in timpul tensiunii care precede relaarea /zica prounda minteatre5uie sa ramana calma . %u tre5uie sa /e incordata . Altel relaarea ,a / doarmomentana . Incordarea ,a inunda din nou corpul mintea regandindu-si pozitia sihotarand ca in de/niti, nu se poate relaa . 0and iti incordezi trupul inainte de a-l

relaa ocalizeaza-ti concentrarea asupra madu,ei spinarii asupra 5azei creierului ."ri,este din acest punct inainte catre sediul puterii de ,ointa si iluminare dintresprancene . asa relaarea ulterioara sa aca energia sa circule spre acest punct . Inconcluzi calea de a trece testele spirituale este aceea de a ramane linistit. 3 Testele spunea "aramhansa ogananda tre5uie sa /e inruntate cu calm cu o atitudine placuta3. @inele ,ine nu din intensitatea emotionalaci din calmul care urmeaza contemplariipermanente a unei emotii sidupa cum se spunea aptului de a o ,edea cap-coada.0ucat ,ine calmul mai repede cu atat mai repede ,a / depasit si nea8unsul . Acesta esteunul dintre moti,ele pentru care ade,aratele schim5ari ale naturii umane apar in primulrand din contactul cu supraconstientul .

I 2 %e spui sa ne relaam pround . Totusi su5liniezi ca tre5uie sa /m constienti in moddinamic in acelasi timp . A / constient in mod dinamic presupune in mintea mea olosirea puterii de ,ointa . Iar olosirea puterii de ,ointa un eort . 0um putem rezol,acon9ictul dintre 3 a incerca din rasputeri 3 si a nu de,eni simultan oarte incordati =

& 2 Este important sa se aca distinctia intre eortul incordat ( o atitudine generata destraduinta atisa ) si a5sor5irea unei relaari tot mai prounde. "uterea de ,ointa estenecesarainsa ,ointa tre5uie sa /e indreptatala inceput spre adancirea relaarii.

I 2 Eista ,reun mi8loc de a-mi spori constientizarea in pri,inta unei emotii ca mi8loc de ama eli5era cu totul de ea =

& 2Tre5uie sa ai gri8a sa nu-i a/rmi realitatea prin aptul ca o constientizezi. 0eea ce potiace este sa-ti diminuezi perceptia realitatii o5ser,and-o cu o detasare calma . %u-ia/rma realitatea pentru tine personal. Apoi conera claritate acestei o5ser,atii prinimaginarea emotiei su5 orma ei etrema . >izualizeaza-i eectul daunator asupra ta si acelorlalti . >izualizeaza modul in care iti aecteaza capacitatea de a intelege cuclaritate orice lucru . >ezi in ce el iti um5reste perceptia realitatilor mai largi . !io5ser,a modul in care iti antreneaza atentia intr-o atitudine de intensa autoimplicare .#5ser,a elul in care prin autoimplicare de,ii prizonierul nimicniciei . In acelasi timp nu uita sa ramai un o5ser,ator detasat de implicarea ego-ului daca auto8usti/carea nuisi dez,aluie si re,ersul 2 dezacordul ata de tine insuti si autoacuzarea. Din momentul incare ,ezi limpede emotia cu toate rami/catiile sale iti este mai usor sa te eli5erezi deea . In aceasta eli5erare oer-o li5ertatii interioare a su9etului in punctul dintresprancene.

>izualizare

( continua ,izualizarea din capitolele anterioare )!tand in picioare pe malul raului ,izualizeaza-ti centrul in propria ta inima. :ndeleconstiintei pot / calmate de dragoste. Transmite o 5inecu,antare asa cum am aratat

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

16/26

mai inainte in cuprinsul acestui capitol din inima ta catre lume. In timp ce aci acestlucru urmareste modul in care apa raului incepe sa isi schim5e aspectul . !upraata sanu mai este agitata de nenumarate unduiri. Bareste acum in apa calma re9eia 3Edenului promis 3 de dincolo de ea. Tinde mental cu o nazuinta oarte puternica spreacel paradis.

0apitolul >I

!oncentrareaA sosit timpul sa discutam mai aproundat despre semni/catiile concentrarii asuprapunctului dintre sprancene . Acest punct este cunoscut su5 numele de centru al lui4ristos sau in sanscrita su5 cel de $utastha 0haitanya . Acesta este locul in care celcare mediteaza atunci cand este pround concentrat zareste ochiul spiritual sau cel deal *-lea ochi enomen cunoscut inca din Antichitate.egende ,echi de mii de ani descriu acest al *-lea ochi ca /ind situat in centrul runtii .Artistii l-au inatisat ca o semiluna . Eruditii moderni resping intregul concept ca /indpura antezie sau sim5olic . Dar putini eruditi stiu multe lucruri despre practicilemeditati,e 7 intelegerea pe care si-o doresc este intelectuala . "entru mine a ostinteresant pe parcursul anilor cand le-am descris ochiul spiritual oamenilor care erau

noi in domeniul meditatiei sa-i aud pe unii dintre ei eclamand 2 3 #h deci asta am,azut 6 3 Este posi5il ca ochiul spiritual sa le / aparut in cursul unor incercari anterioarede a-si linisti su9etul sau chiar in punctul in care erau pe cale sa adoarma.#chiul spiritual este o re9eie a luminii astrale in 5ul5ul rahidian . 0entrul lui 4ristos incare se gaseste acesta reprezinta polul poziti, al 5ul5ului rahidian care este asa cumam spus anterior sediul constiintei ego-ului . Atunci cand aceasta lumina este ,azutaperect ea capata orma unei stele in G colturi asezata intr-un camp de lumina al5astrainchis sau ,ioleta si incon8urata de un stralucitor cerc auriu . In starea de etaz constiinta penetreaza ochiul spiritual si patrunde pe taramurile interioare . Intr-ade,ar asa cum a spus Iisus 4ristos 3 Imparatia lui Dumnezeu este inlauntru 3. 0onstiintama8oritatii /intelor omenesti este centrata in 5ul5ul rahidian . ?iind centrate in constiintaego-ului tot ceea ce ac gandesc si percep ele isi are originea in acest punct al

constiintei."e de alta parte constiinta /intelor iluminate este aata in centrul lui 4ristos dintresprancene . Toate actiunile gandurile si perceptiile lor isi au originea in acest punct.Este 5ine sa-ti aproundezi constiinta 5ul5ului rahidian deoarece acesta este punctulprin care tre5uie sa treaca energia si constiinta pentru a a8unge la centrul lui 4ristos . Aramane 5locat in 5ul5ul rahidian ar insemna sa hranesti constiinta ego-ului . ( :rmarestein acest contet modul in care tind sa-si tina capul oamenii mandri.)In timpul meditatiei concentreaza-te asupra unui punct situat la mi8locul distantei dintresprancene . &idica pri,irea inainte ; ara sa o incrucisezi ci concentrand-o asupra unuipunct situat cum,a dincolo de runte aproimati, la distanta pana la degetul marecand tii 5ratul intins in sus . 0u toate acestea nu cauta sa /i oarte precis in aceasta

pri,inta . Important este sa-ti concentrezi atentia asupra punctului dintre sprancene.Iti amintesti de semnele care puteau / ,azute la incrucisarile cailor erate rurale = 3#preste-te 6 "ri,este 6 Asculta 6 3. Eact asta tre5uie sa aci acum2 +preste-te sa-ti maiaci gri8i si planuri . umea se ,a a9a tot acolo si dupa ce ,ei iesi din meditatie . asalucrurile sa mearga de la sine in acest scurt inter,al de timp.%u privi pur si simplu 2 o5ser,a prounzimea lucrurilor si dincolo de intunericul dinpunctul dintre sprancene pe care il ,ezi cand tii ochii inchisi. "ri,este adanc in interiorulsi in spatele intunericului pe care il zaresti in punctul dintre sprancene cand tii ochiiinchisi . 0u cat pri,esti mai atent cu un calm pround cu atat mai repede ,ei zari incentrul acestui intuneric o zona ca o insula de lumina al5astra sau ,ioleta incon8uratae,entual de un ,ag cerc al5.a inceput este posi5il ca lumina sa /e sla5a dar ea ,a oeri punctul de plecare a ceea

ce ,a capata orma cu timpul ca ochi spiritual.,sculta ; nu doar cu urechile ci si cuintreaga ta /inta . !imte-te intr-o rezonanta simpatica cu ,i5ratiile linistii interioare.recii antici # care se aau intr-un contact mai strans cu in,ataturile orientale decat isi

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

17/26

dau seama oamenii in general aceau reerire la 3 muzica serelor 3. Aceasta era odescriere poetica a unui enomen care a ost tratat pe larg de inteleptii Indiei antice 2 unsunet care emana din inima creatiei aducand constiinta in maniestarea eterioara intretinand-o si in cele din urma dizol,and-o din nou in !piritul In/nit . Acest sunet este 3 0u,antul 3 din %oul Testament .Este 3 Amin-ul 3 din Apocalipsa . In India acest sunet cosmic a primit numele A:M.

,sculta foarte atent # mai ales cu urechea dreapta # orice sunet su$til pe care il auzi .

Este putin pro5a5il ca ,ei auzi A:M clar de la inceput insa concentrarea asupra oricaruisunet interior te ,a a8uta sa-ti armonizezi treptat constiinta cu su5tila >i5ratie 0osmica.!unetele spirituale sunt percepute de regula cu urechea dreapta nu cu urecheastanga . Daca le auzi cu urechea stanga incearca sa aduci treptat aceasta perceptie laurechea dreapta . :neste perceptia lor cu linistea din centrul lui 4ristos . A5andoneaza-timintea inima si corpul >i5ratiei in/nite. "unctul dintre sprancene este sediulconcentrarii din organism . :rmareste cum de cate ori te concentrezi pround aitendinta sa apropii sprancenele. :rmareste de asemenea cum tinzi sa pri,esti in sus .#amenii care se concentreaza pround ,or a,ea intotdeauna unul sau doua riduri adancipe runte intre sprancene. 0entrul lui 4ristos este si sediul etazului supraconstient.#5ser,a de asemenea cum ai tendinta de a pri,i in sus ori de cate ori esti deose5it de

ericit ; pote chiar de a ridica sprancenele.Este posi5il sa / citit despre 3 lim5a8ul trupului 3 . !-a descoperit ca trupul ne dez,aluiestarea mentala . Miscarile si posturile /zice sunt maniestari ale 9uului ortei ,italecare la randul ei raspunde gandurilor si sentimentelor noastre .0and ne simtim deprimati orta noastra ,itala circula in 8os prin coloana ,erte5rala si pe cale simpatica in tot corpul . 0and ne simtim insu9etiti orta ,itala circula in sus.0and energia ta curge nu constati o tendinta de a co5ori capul = De a pri,i in 8os= De a-ti co5ori colturile gurii de a-ti co5ori umerii si de a-ti inco,oia spatele = 0and stai inpicioare pro5a5il ca ai o5ser,at ca iti lasi toata greutatea corpului pe calcaie . "ana simersul iti este greoi. "e de alta parte cand energia circula in sus pozitia ti se schim5a.&idici capul . "ri,esti in sus . 1ura ti se arcuieste intr-un zam5et . !tai drept . 0and stai inpicioare iti spi8ini greutatea corpului pe partea din ata a talpilor . 0and pasesti ai

mersul usor . "ri,este in sus acum in timpul meditatiei . Trimite orta ,itala in corpul tau sa circule in sus . Eli5ereaz-o din centrul ego-ului din 5ul5ul rahidian ca si cum aieli5era-o de legaturile ei pamantene . Trimite-o inainte si in aara prin centrul lui 4ristos .Esti un ,ultur care se inalta prin 5atai puternice de aripi de aspiratie di,ina .Iti amintesti acele raze de energie pe care iti sugeram sa ti le imaginezi curgand dincentrul inimii tale = Acum gandeste-te ca inima ta ar / un nuar (lotus). >ezi petalelenuarului ras/randu-se in toate partile ca atunci cand se a9a pe supraata unui iaz .1andeste-te ca aceste petale ale inimii ar / raze de lumina si energie care curg spreeterior interactionand cu lumea. Apoi intoarce mental aceste petale aceste raze delumina si energie in sus. Ele nu mai cauta sa interactioneze cu lumea ci se inalta plinede dragoste si aspiratii catre di,initate . >izualizeaza sentimentele inimii care se inaltapline de de,otiune ata de ?iinta !uprema al 0arei altar se gaseste in creier in centrullui 4ristos . Acolo in ochiul spiritual se a9a poarta catre in/nit. Daruieste-te pe tineinsuti spre inaltimi intr-o liniste adanca celui mai inalt punct care se a9a in tine.

Intre5ari si raspunsuriI 2 Din moment ce sediul concentrarii se a9a in punctul dintre sprancene n-ar / dea8utor sa apropii usor sprancenele in timpul meditatiei =

& 2 "oate uneori nu ca metoda permanenta . %u medita cu corpul . Incearca sa-tieli5erezi mintea de constiinta corpului .

I 2 Mi-ar ace 5ine sa imi mentin constiinta centrata in punctul dintre sprancene chiar sicand nu meditez si in cursul acti,itatilor cotidiene =

& 2 Ti-ar ace 5ine intr-ade,ar . ogananda a a/rmat ca progresul spiritual poate /accelerat oarte mult prin concentrarea permanenta asupra punctului lui 4ristos .

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

18/26

I 2 "oti recomanda un mod de a mentine mintea concentrata asupra acestui punct = Amoarte multe lucruri de acut peste zi si tre5uie sa ma gandesc si la ele . 1andurile mi sedeparteaza de orta interioara pe care o simt atunci cand meditez.

& 2 Ei 5ine nu este usor sa /i indreptat spre interior mai ales in zilele noastre candsuntem supusi la atat de multe solicitari . "e de alta parte eista multe aspecte ale ,ietiimoderne care pot / transormate intr-un a,anta8 etraordinar ; ara precedent chiar. De

eemplu ecranele de T> si de computer si chiar si noua tehnologie cunoscuta ca 3realitate ,irtuala 3 sugereaza o a5ordare cu totul noua pentru mentinerea mintiiconcentrata in launtru. :na dintre pro5lemele pe care le ridica ,izualizarea punctului lui4ristos in timpul desasurarii unei acti,itati este aceea ca ea reprezinta tintuire mentala."e de alta parte tot ceea ce acem in eterior presupune miscare . Este destul de di/cil chiar si atunci cand meditezi sa a8ungi mental la un ni,el de concentrare linistita . Intimpul desasurarii unei acti,itati aceasta di/cultate se ampli/ca de o mie de ori. Iata totusi o sugestie 2 ,izualizeaza un ecran in punctul dintre sprancene. "roiecteaza-timintea in acest ecran ca printr-o erestra a 3realitatii ,irtualeizualizareIn meditatieeste important sa-ti culti,i concentrarea. :rmatoarea ,izualizare te ,a a8utasa te concentrezi. !tai mental pe malul raului unde asteptai la sarsitul capitoluluitrecut impiedicat /ind sa-l tra,ersezi de curgerea tumultoasa a propriilor tale ganduri sisentimente . Apoi ,izualizeaza-te pe tine insuti tinand /rul unui 5alon umplut cu heliu .@alonul iti smuceste mana incercand sa se eli5ereze si sa se ridice spre cer. Apoi eli5ereaza /rul. :rmareste 5alonul urcand in ,azduhde,enind treptat tot mai mic in

departare. asa-ti toate gandurile sa se ocalizeze numai asupra acestui o5iect. Incetulcu incetulel se ace tot mai micpe masura ce se ridica deasupra norilor. # adiere ilpoarta spre muntii din departare . Apoi 5alonul se ridica deasupra muntilor . De,enind pas cu pas tot mai mic acesta dispare in cele din urma in ,azduhul li5er .

0apitolul >II!at de mult ar tre$ui sa meditezi ?!ecole de-a randul practicile spirituale au ost identi/cate cu concepte egoacti,e cumar / do5andirea ,irtutilorindepartarea Harmei negati,e si induplecarea lui Dumnezeu .!/ntenia a ost apreciata in unctie de timpul pe care un om il petrece in rugaciune simeditatie de numarul de rugaciuni pe care le spune sau de mantre pe care le rostestesau in unctie de masura in care a suerit ; sau dupa unele scoli de gandire in care nu

a suerit. %u este nimic gresit in ideea de a acumula Harma poziti,a pentru aptele tale.Dupa cum nu este nimic gresit nici a dori sa Ii /i pe plac lui Dumnezeu. 0hiar dimpotri,a.0u toate acestea este 5ine sa tii minte de asemenea ca o Harma poziti,a nu ti- ,aaduce pe Dumnezeu care este dincolo de toate Harmele . Mai mult decat atat Dumnezeu este intotdeauna multumit . El traieste intr-un etaz etern . Este a5surd sa tegandesti ca El ( sau Ea ) este o zeitate urioasa care a5ia astepta sa-si re,ersenemultumirea asupra 5ietei si permanent conuzei omeniri. In cazul in care suntade,arate in,ataturile religioase sunt di,ine . "e de alta parte multe credintereligioase a5ia daca sunt putin mai 5une decat superstitiile . In cazul 8udecatii oameniisunt aceia care se 8udeca pe ei insisi prin constiinta lor incarcata atunci cand comit apteimpotri,a legilor superioare ale propriei lor naturi . Dumnezeu ii iu5este indierent ce ac .Dragostea ui este in/nit mai mare decat a noastra pentru copiii nostri . 0hiar si atuncicand copilul nostru greseste durerea pe care o simtim daca dragostea noastra estepura ,a / pentru el nu pentru noi insine . Tanguirea noastra ,a / rezultatul negli8ariicopilului a unui potential de a a8unge la ericire si la intelegerea reala.

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

19/26

"e de alta parte li5ertatea su9etului nu se o5tine numai prin apte 5une. "rogresulspiritual nu este o chestiune de castigare a unor 5ile al5e. 0hiar daca incercarile acparte din calea spirituala ; la el cum ac parte si din ,iata in general ; spiritualitateaeste determinata de intelepciunea pe care o do5andim in urma unor incercari si nu deincercarile propriu-zise . !alea de iesire din incercarile noastre este acceptarea calma siun spirit al 5ucuriei launtrice. %u demonstram nici un el de castig interior daca permitemacestor incercari sa ne traga in 8os in constienta ego-ului cu durerile care o insotesc."rin urmare poarta 5ine in minte acest gand 2 calea progresului prin meditatie nu estestradania incrancenata de a medita cat mai multe ore pe zi. !a meditezi pana la epuizarementala este contra-producti, . /u te forta dincolo de limitele tale innascute . :neori este mai e/cient sa meditezi G minute decat sa meditezi ore in sir daca in aceste Gminute meditezi pe deplin concentrat si cu un de,otament ,enit din inima. Incearca sameditezi intotdeauna cu entuziasm ; cam niciodata nelinistit.Este posi5il ca la inceput sa nu gasesti prea multa placere ade,arata in meditatie desiar tre5ui cel putin sa poti simti pacea . In orice caz concentraza-te asupra rezultatelorpoziti,e pe care le astepti de la meditatie si nu asupra eortului mare pe care aceasta ilpresupune . Mai tarziu pe masura ce ,ei incepe sa simti placere a-ti un o5icei din amedita numai atata timp cat aceasta placere persista . 0and incepe sa se reduca

opreste-te si ridica-te . >om re,eni cu entuziasm la o acti,itate pe care ne-o amintim cuplacere . %u lasa niciodata meditatiile sa de,ina o cor,oada pentru tine."e de alta parte am trecut cu totii prin momente in care linistea cu toate ca tan8eamdupa ea a parut sa /e lucrul de care ne temeam cel mai mult . In perioadele detensiune emotionala este posi5il sa ne imaginam ca singurul mod de a ne descotoroside acea tensiune este sa o ampli/cam pana la un ni,el e5ril de la care sa cada asemenea unui ruct copt din cauza propriei sale greutati. Intr-ade,ar orice stare despirit este un ,arte8 2 a5soar5e in ea toata energia pe care o gaseste la indemana. 0andmintea se opune eorturilor tale de a o calma nu ii ina5usi re,olta.asa-ti gandurile sa um5le tantos o ,reme . Intre timp pur si simplu urmarestele ; cuplacere daca poti chiar si cu umor ca si cum te-ai uita la un copil im5unat . !e ,orcalma imediat ce isi ,orda seama ca le respecti la el de mult in ciuda indisciplinei lor . In

perioadele de neliniste cand mintea este oarte preocupata sa-si declare independenta nu o disciplina prea se,er . Desigur mediteaza /e si numai pentru a-ti pastra ,iuo5iceiul meditatiei insa altel distreaza-ti mintea . %u te pedepsi pentru nea8unsuriletale.# regula esentiala in meditatiein generaleste sa ramai intotdeauna relaxat . %u teincapatana cand te simti nelinistit . In schim5 lucraza la a-0 iu$i mai profund peDumnezeu.%u este usor sa ormulezi o singura lege care sa corespunda ne,oilor tuturor. Eista maimulte gradari ale anga8amentului spiritual . Este posi5il ca acela care tan8este intensdupa Dumnezeu sa ,rea sa-si dedice /ecare clipa ,ietii sale spirituale . "entru un alt om chiar si o ora pe zi poate parea ce,a eagerat.3 0alea moderatiei 3 atat de desrecomandata de marii maestri inseamna intotdeauna ca nu tre5uie sa te sortezi .E,olutia echili5rata cere o relaare tot mai prounda . 0u toate acestea un ade,aratcautator ,a dedica intotdeauna mult timp meditatiei . %umai pentru mintile lumesti 3moderatie 3 inseamna 3 /i cat de nelinistit ,rei cata ,reme iti petreci putin timp simeditand 3. #rice ar insemna pentru tine moderatia incearca sa aci din meditatiazilnica o placere nu o cor,oada . Incepe daca ,rei de la G minute pe zi . %u-ti ace gri8idaca altii incepatori ca si tine stau asezati de ora sau chiar o ora . Este intotdeaunariscant sa te compari cu altii . 1aseste-ti propriile tale ritmuri naturale . In primul rand o5isnuieste-te numai cu a sta nemiscat o ,reme 7 este mai 5ine sa meditezi putin decatsa nu meditezi deloc . 0u toate acestea o durata mai 5una pentru incepatori ar / Gminute ; su/cient timp cu alte cu,inte pentru a-i da mintii posi5ilitatea sa se 3calmeze 3 putin . Treptat dupa cate,a zile sau saptamani ,ezi daca nu cum,a poti sa

du5lezi durata meditatiei . Apoi du5leaz-o din nou . # data ce meditatia ,a incepe sa-tiaca placere cu ade,arat ti se ,a parea normal sa o aci un timp mai indelungat. Ideal,or5ind as recomanda sa meditezi de ori pe zi cate de ora . %u te sorta incearca

7/24/2019 Meditatia La Inceput-J.D.walters

20/26

doar sa atingi punctul in care sa-ti dai seama ca ceea ce aci este important pentru tine .De atunci incolo ,ei / ara ezitari pe cont propriu 6Din acest punct as spune sa meditezi cate ora pe zi ; poate o ora dimineata si o seara . In !atul Ananda si in celelate comunitati Ananda recomand mem5rilor nostri sainecerce sa mediteze cel putin * ore pe zi. In aara acestor cator,a reperetotul depindede tine.0eea ce pare 3 moderatie 3 pentru unul poate sa i para eces anatic altuia . Iarceea ce i se pare 3 moderatie 3 celui de-al doilea poate sa-i para de-a dreptul indierentaprimului.Dincolo de toate /i constant . Este mai 5ine sa meditezi in mod regulat cate,a minutein /ecare zi decat sa aci eorturi eroice o data pe saptamana si apoi dupa epuizareaputerii sa cazi intr-o stare de paralizie spiritualaIn /nal tine minte aceasta regula simpla a ost ormultata de "aramhansa ogananda 23 0u cat meditezi mai mult cu atat mai mult ,ei ,rea sa meditezi . Insa cu cat meditezimai putin cu atat mai putin ,ei ,rea sa meditezi 3.

Intre5ari si raspunsuriI 2 De ce opune atata rezistenta mintea mea = :neori constat ca propria mea hotrare dea ace mai mult a8unge pentru a pro,oca o re,olta interioara =

& 2 #5isnuinta poate / un dusman puternic dupa cum am a,ertzat mai inainte . "artea5una este ca o5isnuinta poate de,eni si un puternic aliat. 0ulti,a-ti o5iceiurile 5une si elete ,or scapa ne,atamat din multe urtuni cumplite. De regula este ne,oie de timppentru dezradacinarea o5iceiurilor proaste ;chiar si de G pana la ani in cazul celorinradacinate pround . Metoda de a le dezradacina nu consta in a lupta impotri,a lor cata munci din greu pentru a-ti culti,a o5iceiuri 5une si opuse primelor. De eemplu nelinistea este inranta prin culti,area gustului pentru calm. Tendinta de a ,or5i ecesi,poate / inranta prin culti,area placerii de a sculta. ogananda o5isnuia sa spuna 2 3 %upoti scapa de intuneric lo,indu-l cu 5atul. Aprinde lumina in schim5 6 !i atunciintunericul se ,a risipi ca si cum nu ar /e eistat niciodata .