Download - masajul pe regiuni

Transcript

MASAJUL PE REGIUNI1.Masajul spateluiNetezirea Se ncepe de la regiunea fesiera si se termina n regiunea cefei. Minile aluneca de-a lungul coloanei vertebrale, paralel cu coloana sau n lateral. Se mpinge limfa spre zonele inghinala si axiala iar sngele pe sistemul venos spre inima. Netezirea spatelui are 6 manevre: Alunecarea de la sacru spre ceafa, paralel cu coloana (3 alunecari cu degetele lipite si 3 alunecari cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o portiune ct mai mare de piele).

Alunecari laterale executate simultan, cu mna dreapta spre dreapta si cu mna stnga spre stnga spatelui, nchiznd pumnul pe margini, pentru a lucra mai bine cu eminentele tenare (partile carnoase ale minii). Se executa 6 alunecari laterale (stnga + dreapta) si se reia miscarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru - umeri).

Mna pe sub mna forma lunga. Minile aluneca una dupa alta (mna pe sub mna), paralel cu coloana, facnd curse lungi din zona salelor pna la umeri, mai nti pe partea dreapta (3 curse sold-umar cu degetele lipite, 3 curse cu degetele departate pentru a cuprinde o portiune de piele ct mai mare) si n acelasi mod apoi pe partea stnga. Se executa alunecari spre partea dreapta (n cazul n care maseurul se afla pe partea stnga a celui masat), mpingnd palmele una dupa alta (mna pe sub mna), pumnul nchizndu-se pe partea laterala. Se ncepe din zona soldului si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat. Palmele se trag, una pe sub alta, nspre partea stnga (n cazul n care maseurul se afla pe partea stnga a celui masat), plecnd de la jumatatea spatelui spre flancul stng. Se ncepe din zona soldului si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat, pna n zona umarului. Se fac 3 circuite complete sold-umar.

Frictiunile Se executa cu degetele, facnd miscari circulare ncepnd de la gt, pe umeri si apoi lateral pe coaste, n jos pna la solduri. Se fac 3 curse complete gt-solduri. Aceeasi miscare se executa apoi paralel cu coloana (pe muschii paravertebrali) facnd 6 curse complete gtsolduri. Se executa la fel ca la punctul 1, folosind podurile palmelor n locul degetelor. Se executa la fel ca la punctul 1, folosind pumnul nchis culcat. Framntatul Se prinde cu ambele mini, de-o parte si de alta a coloanei, cte o cuta de piele si muschi, care se strnge ntre degete si podul palniei. Se executa 6 astfel de strngeri, pornind din zona superioara a muschilor trapezi cobornd pna la solduri. Se fac 3 astfel de curse pe lateral si 6 pe mijlocul spatelui. Se combina framntatul cu frictiunea cu podul palmei. Se executa de 6 ori numai pe mijlocul spatelui.

Tapotamentul Se executa de obicei pe mijlocul spatelui, pe muschii paravertebrali, fara a cobor mai jos de nivelul diafragmei. Mna dreapta bate pe partea dreapta, iar stnga pe partea stnga, lovind ritmic spatele cu o intensitate care se regleaza n functie de constitutia si problemele celui masat. Se aplica toate formele de tapotament.

Vibratiile Vibratiile se executa de 3 ori pe partea stnga si de 3 ori pe partea dreapta. Mna se aseaza cu palma pe suprafata de masat si antebratul perpendicular pe aceasta suprafata. Se executa vibratii ale pielii, executnd n acelasi timp o presiune ct mai mare asupra spatelui. Se fac astfel de vibratii pomind din zona muschiului trapez si cobornd gradat pna la sold, mai nti pe partea stnga a coloanei, iar apoi pe dreapta. Manevre secundare:

A. Ciupituri: - toate tipurile. Exemplu : se porneste din partea de jos a spatelui si se apuca ntre degete cte o cuta de piele, care este apoi rulata n sus pna n zona muschilor trapezi. Miscarea se face paralel cu coloana, mna stnga mergnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta. Se fac 3 curse complete solduri-trapez, pornind cu minile ct mai apropiate una de alta si deplasndu-le cte putin la fiecare cursa noua, astfel nct ultima cursa sa fie facuta pe marginile exterioare ale spatelui. B. Presiuni: Pe coloana: miscarile de presare se efectueaza prin urmatoarele procedee: - cu policele minii, serpuit printre vertebre, de sus n jos, - cu doua degete (police mna dreapta si stnga), serpuit prin forfecare. Pe lnga coloana: - cu degetele mari ale minilor se merge de sus n jos pe muschii paravertebrali presnd n dreptul fiecarei vertebre, mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta a coloanei vertebrale. - presiuni cu policele minii efectuate de sus n jos (gt - sacru) policele minii stngi fiind deasupra; - cu coatele miscari de dute vino; C. Miscari de ntindere ale coloanei: antebratele se pozitioneaza transversal pe coloana dupa care se executa o ntindere. D. Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati: se efectueaza astfel, se ridica umarul, se duce mna pe spate, cu cotul lasat pe masa de masaj pna cnd omoplatul se

ridica pentru a introduce degetele sub omoplat. Manevrele se fac prin presiuni si frictiuni. Masajul spatelui se termina cu o netezire usoara de ncheiere, mna pe sub mna formele lunga si scurta efectuate lent si apasat.

Fig. Directiile de masaj

2. Masajul gtului si al cefeiNetezirea: Palmele aluneca n jos, peste gt, pornind din regiunea cefei si pna la umeri. Pentru ca alunecarile sa fie ct mai lungi, se ncepe cu radacinile minilor si se termina cu vrfurile degetelor. Frictiunile: se executa cu degetele, facnd miscari circulare ncepnd de la ceafa, n lateral pe gt, continund pna la umeri. Se fac 3 astfel de curse. Aceeasi miscare se executa apoi si pe mijloc, tot 3 curse. se executa la fel ca la punctul 1, aceleasi miscari circulare ca mai sus. folosind numai degetele mari. se executa la fel ca la punctul 1, aceleasi miscari circulare ca mai sus, folosind podurile palmelor n locul degetelor. Framntatul:

se efectueaza cu ambele mini: se apuca ntre degetele mari si celelalte degete, cte o cuta ct mai mare de piele si muschi simultan pe ambele parti ale coloanei cervicale. cu ambele mini de aceeasi parte a gtului, se apuca ntre degetele mari si celelalte degete cte o cuta de piele si muschi. Miscarea o ncepem de pe partea stnga a gtului; se executa o miscare de framntare serpuita a cutei prinse, pomind de la baza craniului si pna pe umar; se executa 3 astfel de curse, dupa care se trece la partea dreapta.

Tapotamentul - se fac aceleasi forme de tapotament ca si la spate. Manevre secundare: Presiunile: - se executa cu degetele mari ale minilor; se merge de sus n jos pe lnga coloana, presnd n dreptul fiecarei vertebre, mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta a coloanei vertebrale. serpuitul cu un deget: - se executa cu degetul mare de la mna dreapta, care aluneca serpuit printre vertebre, de sus pna jos pe toata lungimea gtului. serpuitul cu doua degete: - se executa cu degetele, care aluneca serpuit printre vertebre, n zig-zag, de sus pna jos pe toata lungimea gtului. Masajul gtului se termina cu o netezire usoara efectuata lent si apasat dinspre ceafa spre umeri.

3.Masajul capuluiNetezirea: Minile maseurului vor aluneca de pe frunte, peste crestet, pna la ceafa, facnd 3-4 astfel de miscari.

Vom face aceeasi miscare ca la punctul 1, dar aducnd minile prin lateral, peste urechi, facnd de asemenea 3-4 curse. Se relizeaza folosind degetele, prin miscari circulare urmarinduse sa deplasam pielea pe planurile profunde, att ct i permite elasticitatea. Degetele se muta din aproape n aproape pe toata suprafata capului. Folosind podurile palmelor se fac miscari circulare alternative. Tapotamentul: n picaturi de ploaie, pe tmple . Masajul se ncheie cu o netezire relaxanta.

4.Masajul regiunii fesiereNetezirea - se face prin neteziri executate cu ambele mini, alunecnd de la plica fesiera, spre regiunea lombara, iar apoi nspre lateral spre solduri. Se ntrebuinteaza manevre puternice facute cu podul palmelor, marginile lor cubitale, radacina minilor si chiar pumnii nchisi. Frictiunile - se executa cele doua forme de frictiune, ca la spate. Se ncepe din regiunea lombara, apoi pe fese, n jos pna la plica fesiera. Se fac 3 curse pe lateral si 3 pe mijlocul feselor, mai nti cu degetele, apoi cu podul palmelor si cu pumnii. Framntatul - se executa de sus n jos energic si n forta, cu ambele mini, cuprinznd simetric cele doua parti ale regiunii feselor sau pe fiecare n parte. Se foloseste stoarcerea si presiunea cu pumnii. Aici framntatul se combina foarte bine cu frictiunea. Tapotamentul - se pot executa toate formele de tapotament de la spate si, n plus, se poate adauga tapotamentul din lateral n care lovirea se face folosind pumnii si antebratele, n acelasi timp. Vibratiile - se fac mai energic, apucnd fesele cu palmele si scuturndu-le n lateral. Manevre secundare similare celor care au fost executate la masajul spatelui.

5.Masajul membrelor inferioareMasajul partii posterioare a piciorului

Netezirea: Ambele palme cuprind simultan piciorul si aluneca de la calci spre plica fesiera. Miscarea se termina alunecnd cu palmele nspre exterior spre fesa. Se face netezire mna pe sub mna, forma lunga, alunecnd cu palmele una dupa cealalta de la calci pna la fesa cu miscari continue si lungi. Netezirea mna pe sub mna, forma scurta se face alunecnd cu palmele una dupa cealalta de la calci pna la fesa cu miscari profunde, piciorul se apuca cu putere din lateral ntre palme, iar apoi se preseaza nspre n jos miscari scurte si energice. Frictiunea - Frictiunea se face cu degetele sau cu podul palmelor, pornind de la fese cu miscari circulare si terminnd la calci. Se fac 3 curse folosind degetele si 3 cu podul palmelor. Framntatul - are 3 forme-: 1. n cerc sau inel: piciorul se apuca cu putere din lateral ntre palme, iar apoi se preseaza nspre n jos. 2. In cuta: - se prinde cu ambele mini o cuta de muschi si piele din interiorul piciorului se ridica si se preseaza nspre n jos pe femur. 3. n val sau serpuit: se apuca cu ambele mini o cuta de muschi si piele din interiorul piciorului si se ruleaza simultan de sus n jos ca un val. Tapotamentul - se pot face toate formele de tapotament de la spate, tinnd cont de conformatia speciala a zonei de masat.

!!! Nu se loveste zona spatiului popliteu, tapotamentul facndu-se doar pe coapsa si gamba. Rulatul - se prinde piciorul ntre palme si se scutura muschiul cu vigoare pentru a-l relaxa. Se ncepe de la plica fesiera si se coboara pna la tendonul lui Ahile. Cernutul - Se executa la fel ca rulatul, dar mai usor, folosind degetele n locul palmelor. Muschiul se scutura aruncndu-l" dintr-o palma n cealalta, ca si cum am cerne cu o sita. Tractiunile - Se trage cu palma dreapta de glezna, tinnd contra cu mna stnga pe fesa. Se face o tractiune continua timp de cteva secunde, iar apoi se lasa piciorul usor jos. Tensiunile - Se flecteaza gamba pe coapsa, fortnd usor, pentru a aduce calciul ct mai aproape de fesa. Aceasta miscare se executa de 5-6 ori. Se poate plasa mna stnga pe partea posterioara a ncheieturii pentru ca tensiunea sa fie mai eficienta. Scuturatul - Se apuca talpa piciorului cu mna dreapta si se scutura piciorul (gamba + coapsa) cu vigoare, cu miscari stngadreapta. Masajul se termina cu o netezire usoara de ncheiere.

Rulatul si cernutul coapsei.

Masajul tendonului lui Ahile:

Netezirea - Se tin degetele n caus si se aluneca alternativ minile una dupa alta de la calci pna la gamba. Frictiunea n fierastrau":

Se face cu partea cubitala a minii drepte, mna stnga tinnd de calci. Se fac miscari ca si cum am taia cu un fierastrau tendonul. Se porneste dinspre calci si se termina nspre gamba. Se freaca energic tendonul cu podul palmei de o parte si de alta a sa. Frmntatul - se face cu degetele mari de o parte si de alta a tendonului, n zig-zag, dinspre calci spre gamba. Se ncheie cu netezire.

Masajul labei piciorului si al talpii: Netezirea - Se face cu ambele mini, una alunecnd pe talpa, iar cealalta pe fata dorsala a piciorului, dinspre degete spre maleole. Frictiunile: Se executa, folosind degetele, n sens circular n jurul maleolelor si al calciului, sau n sens liniar n lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase metatarsiene. Pe talpa se fac frictiuni liniare, cu degetele si cu pumnul nchis. Framntatul: Se executa pe talpa cu miscari circulare folosind degetele mari de la ambele mini, presnd cu putere. Se apuca de-o parte si de alta laba piciorului cu ambele mini, palma fiind plasata pe partea anterioara, iar degetele pe talpa. Se trag degetele apasnd cu putere dinspre mijlocul talpii nspre lateral. Din aceeasi pozitie ca mai sus se fac tensiuni ntre metatarsiene miscndu-le unul pe lnga altul n sus si njos.

n ncheiere se face o netezire usora, relaxanta.

Masajul degetelor Se maseaza fiecare deget de la picior n parte, ncepnd cu degetul mare si terminnd cu cel mic. Se cuprinde fiecare deget n parte ntre degetul mare si aratator al maseurului si se fac miscari circulare sau longitudinale pe toata lungimea lui (circumductiei).

Masajul partii anterioare a gambei: Aceasta portiune de masat prezinta unele particularitati determinate mai ales de lipsa tesuturilor moi pe creasta si pe fata antero-interna a tibiei. Netezirea - Se aplica pe ntreaga fata anterioara a gambei, dar pe partea antero-externa, alunecarile pot fi scurte si mai apasate, pentru a influenta muschii din jgheabul osos, format ntre tibie si peroneu. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei, cu degetele sau cu nodozitatile acestora (n pieptene). Frictiunea - se aplica n acelasi fel cu netezirea, mai ales pe partea antero-extema a gambei, folosind pernitele musculare tenare si hipotenare ale minii. Frmntatul - are o importanta redusa si se aplica pe aceasta regiune cu o singura mna, cu care se cuprinde partea externa si posterioara a gambei. Masajul genunchiului: Se executa cu piciorul ntins si sprijinit pe toata partea sa posterioara. Manevrele depasesc n sus si n jos regiunea articulara. Se prelucreaza pielea, tesutul conjunctiv subcutanat si elementele articulare sau periarticulare accesibile. Netezirea:

Se face cu podul palmei pe genunchi si n imediata sa apropiere. Degetele mari aluneca unul dupa altul n miscari scurte si dese de pe rotula spre pulpa, iar apoi de pe rotula spre gamba. Degetele mari aluneca nconjurnd rotula de jos n sus, iar apoi revin pe acelasi traseu de sus n jos. Se repeta aceasta miscare de 6 ori. Frictiunea: Se face circular, folosind degetele sau podul palmei, pe partea laterala a genunchiului. Cu podul palmei drepte plasat pe rotula, se fac miscari circulare att ct permite mobilitatea acesteia.

Masajul partii anterioare a coapsei: Este identic cu masajul partii posterioare a coapsei.

6.Masajul abdomenuluiLa unele persoane, regiunea abdominala este foarte sensibila, fapt care face imposibila aplicarea manevrelor de masaj. Pentru a nlesni relaxarea muschilor abdominali, picioarele se ndoaie si se sprijina pe talpi. Netezirea:

Alunecarile se ncep din regiunea supraombilicala si se ndreapta n sus spre marginile costale. Minile se duc apoi n lateral, spre flancuri si, n sfrsit, coboara peste regiunea sub-ombilicala, ndreptndu-se n jos si nauntru, n lungul santurilor iliace, spre simfiza pubiana.

Se fac alunecari circulare cu toata palma, mna pe sub mna, circular, n sensul acelor de ceasomic, pe traiectul colonului. Se descrie n acest fel un cerc pe marginea suprafetei abdomenului. Frictiunea: Se folosesc degetele de la ambele mini pentru a descrie miscari circulare pe ambele parti ale abdomenului, mna stnga actionnd pe partea stnga, iar dreapta pe partea dreapta. Se porneste din regiunea coastelor si se coboara pe lateral pna n regiunea subombilicala, iar apoi aceeasi miscare se face pe mijlocul abdomenului pe crestele muschilor abdominali. Se procedeaza la fel cu podurile palmelor. Framntatul: Datorita conformatiei speciale a acestei zone, framntatul se face numai stratului de grasime subcutanat, n cazul n care acesta exista; framntatul se face transversal, n val dintr-o parte n alta a abdomenului.

Tapotamentul

Se face usor, folosind vrfurile si pulpele degetelor. Nu este permisa folosirea altor procedee de tapotament.

Tapotamentul abdomenului In ncheiere se face o netezire usora, nsotita de vibratii usoare si relaxante. Dupa masaj sunt recomandate cteva miscari active de respiratie profunda.

7.Masajul regiunii toraciceLa femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea snilor. Netezirea: Cu ambele mini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste regiunea sternala si apoi n lungul claviculelor pna peste umeri. Cu ambele mini, se aluneca simultan pornind din mijlocul toracelui, peste coaste, n lateral, n sensul spatiilor intercostale. Frictiunea: Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei, pna n regiunea coastelor, iar apoi pe mijloc, peste muschii pectorali. Aceleasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele mini. Frmntatul: Pe muschii pectorali se executa framntatul "n cuta", prinznd cu ambele mini si storcnd muschiul ntre degetele mari si celelalte degete. Se continua ca mai sus, combinnd nsa framntatul cu frictiunea.

Tapotamentul: Este strict interzis tapotamentul n regiunea toracica a femeii !!! La barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea mamara, actionnd cu vrfurile si pulpele degetelor.

La sfrsit se face o netezire usora de ncheiere.

Dupa terminarea masajului sunt indicate cteva respiratii ample,cu usoare presiuni la baza toracelui n timpul expiratiei.

Vibratia: Diafragma, muschi profund, este masat prin introducerea vrfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal si se efectueaza manevre vibratorii, n special frictiunea vibranta.

8.Masajul membrelor superioareSe face pe rnd la fiecare brat, pornind din regiunea umarului si terminnd cu degetele. Mna celui masat se poate sprijini pe genunchiul maseurului sau l poate tine pe acesta de centura sau curea. Mai poate exista situatia n care maseurul tine cu o mna ncheietura celui masat si l maseaza cu cealalta mna. Masajul umarului: Netezirea - Se fac neteziri circulare peste umar si n jurul lui folosind o singura mna. Frictiunea - se efectueaza cu o singura mna; se fac frictiuni circulare mai nti cu degetele, iar apoi cu podul palmei; se va insista cu degetele, n special njurul oaselor umarului. Framntatul - Se combina cu frictiunea, executndu-se practic la fel, dar cu mai multa forta. Tapotamentul - Se poate efectua cu vrful degetelor, folosind ambele mini. Masajul bratului: Netezirea - se executa cu o mna sau cu doua, alunecnd din regiunea cotului pna la umar pe toate fetele bratului.

Frictiunea - Se executa cu degetele sau cu podul palmei, n miscari circulare, pe toata lungimea bratului, ncepnd de la umar si pna la cot. Framntatul: n bratara" - Se cuprinde bratul cu ambele mini si se prelucreaza muschii prin manevre ondulatorii; serpuit" - Cu ambele mini de aceeasi parte a bratului celui masat, se prinde o cuta de piele si muschi si se prelucreaza serpuind din regiunea cotului si pna n zona umarului; n cuta" - Se apuca o cuta de muschi si piele, cu o mna sau cu amndoua, si se preseaza ntre degetul mare si restul degetelor. Tapotamentul: Se aplica n lungul bratului, cu partea laterala a degetelor; Se poate face un plescait" usor cu degetele si palmele pe partea anterioara si posterioara a bratului. Rulatul - Se cuprinde bratul ntre palmele maseurului si se ruleaza energic cu miscari laterale, alunecnd gradat de la umar pna la cot. Cernutul - Se face la fel ca rulatul, dar mai usor, palmele maseurului fiind mai departate ntre ele. Masajul cotului: Se face usor si delicat, tinnd seama de conformatia speciala a zonei. Netezirea - Se face usor, cu toata palma, prin miscari circulare att pe fata anterioara ct si pe cea posterioara a ncheieturii. Frictiunea: Pe partea anterioara a ncheieturii se fac miscari liniare scurte, alunecnd cu degetele mari, unul dupa altul, dinspre antebrat nspre brat.

Pe partea posterioara a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri n jurul oaselor cotului. Tot pe partea posterioara a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face frictiuni circulare relaxante. Masajul cotului se ncheie cu o netezire usoara.

Frictiunea cotului Masajul antebratului: Netezirea: Se fac alunecari lungi si lente, executate cu ambele mini simultan, plecnd de la nivelul pumnului, netezind antebratul pe toate fetele si urcnd pna la cot. Se fac alunecari scurte si repezi, executate cu ambele mini alternativ (mna pe sub mna), pe toata lungimea antebratului. Frictiunea: Cu degetele mari de la ambele mini se face o miscare continua pe toata lungimea antebratului, tinnd degetele unul lnga altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime miscarii. Pe partea carnoasa si pe tendoane se fac miscari circulare folosind degetele ori podurile palmelor. Framntatul: Se poate executa n bratara", serpuit" si n cuta". Masajul se ncheie cu o netezire usoara. Masajul palmei: Netezirea - Se fac neteziri usoare pe partea dorsala si mai apasate pe fata palmara, folosind toata palma sau chiar pumnul nchis. Frictiunea:

Se face o miscare liniara pe fata dorsala a palmei, n lungul tendoanelor si a spatiilor inter-osoase, folosind degetul mare sau trei degete. Se face o miscare circulara pe fata palmara, folosind degetele sau pumnul nchis. Framntatul - Se framnta muschii tenari si hipotenari, ct mai apasat, folosind pentru aceasta degetele. Acest framntat se poate completa cu scuturarea spatiilor inter-osoase, care se face tinnd palma de marginile sale ntre minile maseurului si tensionnd n sus si n jos falangele. Masajul se ncheie cu o netezire usoara. Masajul degetelor: Neteziri - din vrful degetelor spre palma se maseaza fiecare deget prin neteziri executate pe ntreaga lungime a degetului si pe fiecare falanga. Frictiunile - se aplica insistent. mai ales pe fata palmara a degetelor. Tractiuni si scuturari - Masajul se ncheie prin tractiuni si scuturari ale fiecarui deget n parte, dupa care se poate face o mobilizare activa a tuturor degetelor.

9. MASAJUL GENERALSuccesiunea regiunilor de masat: Masajul general este bine sa se execute dupa o anumita regula logica, fara schimbari prea dese de pozitie si fara prea multe discontinuitati n lucru. Din experienta noastra cea mai buna succesiune a regiunilor si segmentelor care vor fi masate se bazeaza pe cele doua pozitii fundamentale: pozitia culcat pe partea anterioara (decubit ventral) si culcat pe spate (decubit dorsal). Masajul se ncepe cu partea posterioara prelucrnd fara a schimba pozitia: spatele, regiunea fesiera, coapsa stnga, gamba stnga, gamba si coapsa dreapta. Dupa schimbarea pozitiei n culcat cu fata n sus, continuam masajul de unde l-am lasat. Se maseaza laba piciorului, gamba, genunchiul, coapsa. Se maseaza mai nti piciorul drept, apoi cel stng. Urmeaza masajul abdominal si toracic.

Masajul membrelor superioare se ncepe cu masajul degetelor minii drepte si continuam cu masajul minii propriu-zise, antebratul, bratul si umarul respectiv: trecem apoi la membrul superior stng, urmnd aceeasi ordine. Se trece apoi la masajul cefei, gtului si capului. Succesiunea manevrelor de masaj: Pentru a se obtine efectele cele mai bune n urma sedintei de masaj, manevrele de masaj trebuie executate ntr-o anumita ordine si anume: Netezire introductiva; Frictiunea; Framntatul; Tapotamentul; Manevre secundare Vibratii; Netezire de ncheiere. Durata sedintei de masaj: Masajul general executat pe segmente presupune aplicarea minutioasa a manevrelor de masaj, adaptata caracteristicilor morfologice si functionale ale fiecarui sector al corpului. Se apreciaza ca timpul necesar pentru realizarea unui masaj general este de 60-70 minute. Se poate realiza si un masaj general redus, care necesita 4550 minute.Timpul necesar pentru masajul fiecarui segment al corpului este urmatorul: Spate - 15 minute; Membre inferioare - 2x7= 14 minute; Abdomen si torace - 5 minute; Membre superioare - 2x5= 10 minute; Regiunea fesiera - 3 minute; Ceafa si gt - 5 minute; Capul - 2 minute; Fata - 5 minute ( facultativ ). Cnd din anumite motive nu se urmareste realizarea formei extinse a masajului general, se poate reduce durata acestuia prin: Excluderea unor regiuni sau segmente cum sunt: degetele, minile, picioarele si chiar abdomenul si toracele; Excluderea unor manevre secundare si a vibratiilor; Micsorarea numarului de repetari a unei manevre;

Combinarea unor regiuni nvecinate cum ar fi aplicarea manevrelor de masaj pe toata ntinderea membrelor inferioare (gamba, coapsa, fese) sau superioare (antebrat, brat, umar); Combinarea unor manevre: frictiuni + framntari sau tractiuni + scuturari.