M E T O D Ă D E P I A N

Maria CERNOVODEANU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CERNOVODEANU, MARIA Metodă de pian / Maria Cernovodeanu ; ed.: Matei Bănică. - Bucureşti : Grafoart, 2014 ISBN 978-606-8486-81-9

I. Bănică, Matei (ed.)

786.2

În elaborarea prezentei ediţii s-au utilizat lucrările:Maria Cernovodeanu, Metodă de pian, Editura muzicală, 1959.

şiMaria Cernovodeanu, Metodă de pian, ed. îngrij. de Grigore Bărgăuanu, Editura Muzicală, 1974.

Ilustraţia copertei este o reproducere a copertei ediţiei din 1959.

©2014. Toate drepturile rezervate.Copierea de orice fel se va efectua exclusiv

cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.

EDITURA MUZICALĂ GRAFOART Bucureşti, str. Braşov nr. 20

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. EnescuBucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

TEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART); 021 315 07 12E-MAIL: GRAFOART1991@GMAIL.COM

COMENZI ON-LINE: WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

METODĂ DE PIAN

Maria Cernovodeanu

CUPRINSUL

Scurtă biografie a autoarei de Grigore Bărgăuanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Nota ediţiei I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Prefaţa ediţiei I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Câteva lămuriri premergătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Scurt istoric al claviaturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Exerciţii de ţinută şi mişcări. Poziţia mâinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

a) Exerciţii de mişcări libere ale braţelorb) Exerciţii pentru soliditatea şi aşezarea degetelorc) Exerciţii de mişcare liberă a degetului 1Aşezarea corectă în faţa pianuluiAşezarea corectă a mâinii pe claviaturăd) Exerciţiu de aşezare a degetelor şi de deplasare a braţelor

Cunoaşterea claviaturii. Ton şi semiton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Notaţia NoteleCheilePauzele Alteraţiile Ritmul şi măsuraIntervaleleExplicarea termenilorExerciţii pentru aşezarea mâinii pe pian pe fiecare din degetele 2, 3, 4 şi 5 . . . . . . . . . . . . . 26PRIMII PAŞI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Exerciţii pregătitoare de legato . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27MoŞ MARTINE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27CÂNTEC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28PRIMA ÎNTÂLNIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Exerciţii pentru aşezarea degetului 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28MAI STAI PUŢIN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 MICI STUDII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29ÎNTOVĂRĂŞIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Exerciţiu ritmic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30PAŞI MĂRUNŢI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30FIECARE PENTRU EL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Accidenţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31PE PAJIŞTE, VOINICUL de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Exerciţiu de staccato . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32GÂZĂ, GÂZĂ MICĂ de Corneliu Mereş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Tablou cu note noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Semiton diatonic şi semiton cromatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Tetracord şi gamă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Gama majoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Exerciţiu de mică extensie a degetelor 1 şi 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33HAI LA DEAL ŞI HAI LA VALE de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Exerciţiu de schimbare a degetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Studiu de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Tablou cu note noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35TEMĂ CU VARIAŢII de Johann Nepomuk Hummel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Tonalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Gama lui do major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Gama lui fa major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Gama lui sol major. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Scara majoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Exerciţiu pentru toate cinci degete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Exerciţii de mişcare laterală a degetului 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Exerciţiu de deplasare a mâinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

- 4 -

Gamele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Gama lui do major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Gama lui sol major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Exerciţii de mică extensie a degetelor 1–5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40HAI LA JOC de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Anacruza. HAI SĂ NE ÎNVÂRTIM de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Gama lui fa major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41NANI, NANI de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Exerciţii de cvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42CÂNTECUL SOARELUI după Emilia Comişel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43JOC după George Breazul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Exerciţii de ritm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43LA JOACĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Tablou cu note noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Exerciţii de nuanţare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44LA PLIMBARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Tablou de sunete care pot fi scrise în două feluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45MĂRIOARA ŞI IONEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45CU CIMPOIUL, după Sabin V. Drăgoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Exerciţiu pentru independenţa degetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46AMINTIRE de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Piese pe clape negre. ÎN LEAGĂN de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46PE PLAI de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Modul. Gama minoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Gama lui la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48POVESTE, prelucrare de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49MIC MENUET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Gama lui do major în mişcare contrarie şi directă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50BUNICA ŞI NEPOTUL. BUNICUL şi NEPOATA de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . 50Gama lui mi minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50PIESĂ de Daniel G. Türk . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51CANON de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Exerciţii de cvarte şi sexte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Studiu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Exerciţii de terţe şi de secunde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Exerciţiu pentru independenţa unei mâini faţă de cealaltă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52CÂNTECUL FLUTURELUI după Emilia Comişel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53CĂLARE PE MĂTURĂ de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Gama lui re minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53CÂNTEC POPULAR MAGHIAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Gama lui re major în mişcare contrarie şi directă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54DANS VECHI de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Studiu de Elena Gnesina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55MARŞ de Dmitri Şostakovici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Studiu de Leontina Coban. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Exerciţii pregătitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56CÂNTEC DE LEAGĂN de Dmitri Kabalevski . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Exerciţiu de nuanţe, de staccato şi de legato . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57CÂNTEC POPULAR de Béla Bartók . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Gama lui si minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58DU-MĂ ROIBULE!... de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Exerciţii ritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Exerciţiu pregătitor, mic studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Gama lui si bemol major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Exerciţii pregătitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60JOC DIN ŢARA MOŢILOR de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Exerciţiu pregătitor. REVEDERE de Alexandru Schmidt (după D. G. Kiriac) . . . . . . . . . . 61Exerciţiu de mişcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Exerciţiu ritmic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62DE-A PRINSELEA de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

- 5 -

Exerciţiu ritmic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63GRĂDINIŢA după Ioan D. Chirescu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63MENUET de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Volta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64VINE, VINE, PRIMĂVARA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Tablou cu note noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Exerciţiu de deplasare a braţului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64ÎN MUNŢII ALPI, după un cântec popular elveţian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Exerciţiu ritmic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Exerciţii pregătitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65DANSUL LICURICILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66PUI DE GREIER de Alexandru Schmidt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Sincopa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Exerciţiu de sincopă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67ÎN ÎNTÂRZIERE de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68STUDIU de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68COLINDĂ de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68COLINDĂ de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69STUDIU de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Acordul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Exerciţii pentru pregătirea acordurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Mic studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70PIESĂ MICĂ de Béla Bartók . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Arpegiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71STUDIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71DANS POPULAR LITUANIAN de Dmitri Kabalevski . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Gama lui sol minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72LA JOACĂ de Alma Cornea-Ionescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72MENUET de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73ANDANTE de Béla Bartók . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74FĂRĂ GRIJĂ de Nicolai Miaskovski . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Moduri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75SUS ÎN DEAL de Alexandru Paşcanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Disonanţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76ÎN RECREAŢIE de Alexandru Paşcanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76NICĂ FĂRĂ FRICĂ de Nina Cassian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Exerciţiu pregătitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77CIULEANDRA de Alfred Mendelsohn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Exerciţiu pregătitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79MIELUŞEII de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79LA SECERIŞ de Paraschev Hagiev . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Exerciţii pentru pregătirea execuţiei polifonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80CÂNTEC POPULAR de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Exerciţii pregătitoare pentru acorduri şi arpegii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Studiu tehnic de Georg Friedrich Händel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Trioletul. Exerciţii ritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Exerciţiu de triolet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84PIESA de Béla Bartók . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84CIMPOIAŞUL de Paraschev Hagiev . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85PRIMUL NECAZ, ÎN OGLINDĂ de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86ZI DE PRIMĂVARĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87STUDIU de Georg Friedrich Händel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87STUDIU de Georg Friedrich Händel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Gama lui la major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89VALS de Andrei Stoianov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Acorduri şi arpegii minore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Exerciţii de terţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91CÂNTEC POPULAR UCRAINIAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Tablou cu note noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92ELEFANŢII de A. Gedike. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

- 6 -

CAD FRUNZELE de Carmen Petra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Exerciţii pregătitoare. CÂNTECUL CLOPOTELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Exerciţii pregătitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95CU MINGEA de Carmen Petra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96A FOST ODATĂ CA-N POVEŞTI, LA CULES de Carmen Petra . . . . . . . . . . . . . . . . 97ÎN RECREAŢIE de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98SÂRBA TINERETULUI de Alma Cornea-Ionescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98STUDIU de Paul Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99SALTĂ UŞOR de Florin Eftimescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Exerciţii pregătitoare pentru mâna stângă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101PĂPUŞILE de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Gama lui fa diez minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102SINGURĂTATE de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Exerciţiu de sexte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103MENUET de Béla Bartók . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103CANON de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104CÂNTEC de Alfred Mendelsohn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104Exerciţiu pregătitor. JOC de Alfred Mendelsohn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105CANON de Tudor Ciortea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Gama lui mi bemol major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106CANON de A. Goldenweiser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106COLIND de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107JOCUL CU MINGEA de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108CALUL DE LEMN de Paraschev Hagiev . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109RĂCENIŢA, dans popular bulgar de Andrei Stoianov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Gama lui do minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111MOARA de Georg Philipp Telemann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Exerciţii de încrucişare a mâinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Pedala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113CÂNTEC PENTRU COPII de Béla Bartók . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Gama lui mi major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114DE-A PRINSELEA de Carmen Petra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114ARIA de Henry Purcell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115STUDIU de Aleksandr Grecianinov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116PIESĂ de Georg Philipp Telemann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Ornamentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117MIC STUDIU de Georg Philipp Telemann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Exerciţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118MENUET de Johann Sebastian Bach. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Exerciţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Exerciţii ritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Gama lui do diez minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120LARGO de Georg Philipp Telemann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Exerciţiu de note repetate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122DOUĂ STUDII de Georg Friedrich Händel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Exerciţii de terţe legate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123MENUET de Joseph Haydn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125PIESĂ de Wilhelm Friedemann Bach. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126MENUET de François Couperin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128PIESĂ PENTRU COPII de Wolfgang Amadeus Mozart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129TREI STUDII TEHNICE de Georg Friedrich Händel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Exerciţiu de game în terţe, sexte şi decime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131LA JOYEUSE de Jean Philippe Rameau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Exerciţii. Exerciţii pregătitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134ADAGIO de Wolfgang Amadeus Mozart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135ANDANTINO de Wolfgang Amadeus Mozart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136VALS de Wolfgang Amadeus Mozart . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137VALS de Ludwig van Beethoven . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

- 7 -

Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139PIESĂ de Ludwig van Beethoven . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139MELODIE de Robert Schumann . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Gama cromatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141PIESĂ de Alexandru Paşcanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142PIESĂ de Marţian Negrea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143HORA de Alma Cornea-Ionescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144PIESĂ de Hilda Jerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145MARŞ de Filip Lazăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146PIESĂ de Filip Lazăr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147CÂNTEC VECHI de Dan Jelescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Trei piese din suita Colinde pentru Dănuţ de Paul Jelescu. COLINDA BĂIEŢILOR CUMINŢI . . 150COLINDA BĂIEŢILOR OBRĂZNICUŢI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151COLINDA FETIŢELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152MINIATURA VII de Sabin V. Drăgoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152COLIND de Dan Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154DOR, DORULEŢ de Florin Eftimescu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154CIMPOIUL de Tudor Ciortea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Exerciţii pregătitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155CÂNTEC DE LEAGĂN de Dan Jelescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156ÎNSERARE de Felicia Donceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157CÂNTEC DE DOR de Florin Eftimescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157PASTORALA de Vinicius Grefiens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159MĂGĂRUŞUL ÎNCĂPĂŢÂNAT de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159TOCCATINA de Myriam Marbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161APUS DE SOARE de Alex. Hrisanide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Exerciţii ritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Exerciţii ritmice cu sincope . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162ZI DE PLOAIE do Carmen Petra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163AM RĂMAS, PLÂNGEA GÂSCANUL, PĂGUBAŞ DE PATRU LEI de Paul Constantinescu. . . 164JOC de Vinicius Grefiens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165INVENŢIUNE LA DOUĂ VOCI de Bogdan Moroianu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Exerciţii pregătitoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167MÂINI ÎNCRUCIŞATE de Tudor Ciortea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168ŞAPTE GÂŞTE POTCOVITE de Paul Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169MARŞ de Serghei Prokofiev. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170PE GÂNDURI de Mihail Jora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Piese la patru mâini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172ÎN LEAGĂN de Myriam Marbe.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172HAI, LA JOC! de Hilda Jerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173PĂPUŞA E BOLNAVĂ de Hilda Jerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174VALS de Ian Krtitel Vanhal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175CÂNTEC POPULAR de Szervánsky Endre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176PICĂTURI DE ROUĂ de V. Ramm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177CÂNTEC DE LEAGĂN de Florica Racovitză-Flondor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180PLIMBARE PRIN PĂDURE de Leontina Coban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181DANSUL PĂSĂRELELOR de Sabin V. Drăgoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185CÂNTEC de Mihail Jora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Gamele majore şi minore cu acordurile şi arpegiile lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189Tabloul gamelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197Tabloul digitaţiei gamelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198

- 8 -

SCURTĂ BIOGRAFIE A AUTOAREI

Născută la Bucureşti, la 24 noiembrie 1900, Maria Cernovodeanu făcea parte dintr-o familie în care artele şi, îndeosebi muzica, se aflau în mare preţuire. Trei dintre surorile tatălui său erau remarcabile muziciene: Elena de Sanzéwitch, profesoară în ţară şi, mai târziu, pianistă concertistă în Rusia; Margareta Cernovodeanu, profesoară de pian în Bucureşti, apoi la Paris; Eliza Cernovodeanu, profesoară de pian la Galaţi. Toate trei absolviseră „Conservatorul de muzică şi declamaţie” din Bucureşti, apoi Conservatorul din Leipzig, clasa profesorului Teichmüller.

Studiile muzicale elementare ale Mariucăi se desfăşoară concomitent cu cele de cultură generală, sub îndrumarea, pe rând, a celor trei profesoare surori, la Bucureşti şi la Galaţi. În acest din urmă oraş erau foarte apreciate şi frecventate producţiile muzicale ale Elizei Cernovodeanu. Într-o cronică muzicală dintr-un ziar local din 1915, intitulată Gălăţenii şi producţiile muzicale semnată de A. M. Fulger, putem citi următoarele: „Anul acesta, seria producţiilor muzicale a deschis-o d-ra Eliza Cernovodeanu, profesoară de pian, cu elevii şi elevele sale, în ziua de 31 mai a. c. ora 4 jum. p. m. în sala Teatrului Apolo...“ şi mai departe: „Mariuca Cernovodeanu, în vârstă de numai paisprezece ani, s-a remarcat prin ştiinţă, sentiment şi eleganţă deosebite, în bucăţile alese din Liszt, Dom. Scarlatti, Mendelssohn, Bach, B. Wolf şi Chopin. Toţi şi toate s-au arătat artişti în mic, datorită unor studii serioase susţinute de voinţă şi muncă şi învederând şi valoarea metodei unei artiste adevărate şi profesoară distinsă”.

După împlinirea vârstei de 15 ani, Maria Cernovodeanu îşi continuă studiile muzicale în concordanţă cu programul Conservatorului din Bucureşti, lucrând pianul cu Muza Germani-Ciomac, studiile teoretice cu Mihail Jora şi muzica de cameră cu Mihail Andricu. După câteva recitaluri la radio Bucureşti, starea precară a sănătăţii o obligă să renunţe la cariera solistică şi să se dedice pedagogiei muzicale.

Astfel, tânăra profesoară începe încă din 1918, imediat după război, să lucreze, experimental, cu câţiva copii din familie. Treptat, treptat, roadele preocupărilor pedagogice încep să apară şi numărul elevilor să crească. În acelaşi timp, ea întreprinde câteva călătorii în Franţa, în scopul perfecţionării muzicale şi pedagogice.

Îndrumată de primele ei profesoare, Maria Cernovodeanu găseşte timp pentru a profita din timp de tot ceea ce îi putea oferi acest oraş pentru întregirea culturii generale şi artistice. Urmează, cu asiduă conştiinciozitate, cursurile publice ale lui Alfred Cortot, apoi cele ale profesorilor Nadia Boulanger, Wanda Landowska şi Jeanne Blancard, urmăreşte viaţa de concert, conferinţele, se interesează şi achiziţionează material asupra educaţiei muzicale a copiilor. Cu acest bagaj, se înapoiază în ţară, punându-şi întreaga putere de muncă în slujba educării muzicale a celor mici, într-un ritm tot mai intens, cu pasiune şi certă competenţă.

Rezultatele concrete nu întârzie să fie remarcate de personalităţile muzicale ale acelor ani. Mihail Jora, Florica Musicescu, Muza Germani-Ciomac o apreciază şi o recomandă adesea, încredinţându-i-se elevi de vârstă fragedă, îndeosebi, a căror îndrumare este atât de dificilă.

După 1944, activitatea Mariei Cernovodeanu capătă o binevenită confirmare. În 1949 intră în Sindicatul artiştilor instrumentişti, lucrând în cadrul Cercului de studii profesionale. Un an mai târziu, devine responsabilă a acestui cerc, calitate în care ţine o serie de conferinţe şi cursuri pentru profesori, în legătură cu educaţia muzicală a copiilor.

În noiembrie 1950, este numită asistentă la catedra de pian tehnic a Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, iar după doi ani devine conferenţiară, trecând de la secţia instrumentală la cea pedagogică. Activitatea sa capătă acum noi aspecte. Lucrând paralel cu copii şi cu studenţi – viitori profesori, ea începe o largă şi valoroasă acţiune de stimulare şi pregătire a studenţilor în vederea carierei de profesor, îndeosebi în direcţia educaţiei muzicale a copiilor.

Pe de altă parte, preocupările îndreptate către găsirea celor mai simple şi adecvate procedee pentru predarea pianului la începători, se concretizează în publicarea, în anul 1956, a Micii metode de pian (E.S.P.L.A.) – lucrare de căpătâi a profesoarei şi de primă importanţă pentru învăţământul pianistic elementar.

Mica metodă de pian a Mariei Cernovodeanu este una dintre cele mai răspândite lucrări didactice pentru începători din ţara noastră; aceasta nu lipseşte din nicio şcoală de muzică şi nenumăraţi sunt copiii care, prin ea, au îndrăgit muzica. În 1959, apare Metoda de pian, continuare a primei metode, cu un material mult mai amplu, destinată, în acelaşi timp, şi începătorilor mai vârstnici.

Menţionăm de asemenea publicarea, la Editura Muzicală, a unei serii de ediţii îngrijite ale Studiilor de Czerny–Gnesina (1956), ale unor Sonatine de Diabelli (1961), Sonate pentru tineret de Schumann (1964), Preludii şi exerciţii de Clementi (1966), traducerea comentată a lucrării lui Edwin Fischer, Sonatele de Beethoven (1966), traducerea lucrărilor Czerny actual de Hernadi Lajos, Pedagogia pianistică de Frieda Loebenstein, Arta pianistică de Andrei Stoianov, articole de specialitate în Revista Muzica, în Colocvii, Scânteia etc.

- 9 -

Printre lucrările acestei perioade, figurează şi o imprimare pe disc Electrecord, constând într-o expunere pentru copii, pe tema „Introducere în cunoaşterea instrumentelor orchestrei simfonice” cu exemplificări din baletul Frumoasa din pădurea adormită de Ceaikovski (1965).

Un alt aport original şi deosebit de valoros al Mariei Cernovodeanu, în educaţia muzicală a celor mici, este materialul didactic muzical, creat sub formă de jocuri alcătuite din elemente plastice mobile, deosebit de atrăgătoare şi concepute cu o adâncă cunoaştere a posibilităţilor de înţelegere a minţii fragede a copiilor, destinate astfel însuşirii practice a primelor elemente de notaţie şi gramatică muzicală. Preţuite de Ministerul Învăţământului, ele au fost brevetate ca o inovaţie, în anul 1958 şi experimentate cu excelente rezultate la Palatul copiilor, precum şi la mai multe şcoli de muzică.

În ultimii ani, în ciuda celor mai precise recomandări medicale de a-şi reduce activitatea, Maria Cernovodeanu a continuat să lucreze cu acelaşi entuziasm şi dăruire de sine, fiind tot timpul la curent cu problemele învăţământului muzical şi participând direct sau indirect, prin elevii săi, la discuţiile privind programele analitice şi proiectele de reorganizare.

Între anii 1965-1967, la solicitarea Cercului ştiinţific de pedagogie al Conservatorului din Bucureşti, a experimentat cu studenţii cele mai noi metode în educaţia muzicală şi pianistică a copiilor preşcolari. Cu această ocazie s-au conturat trăsăturile concepţiei sale de educaţie muzicală: începutul procesului educativ cât mai de timpuriu (2-5 ani); crearea la lecţie a unei ambianţe artistice de mare sensibilitate, în care cerinţele de ordin educativ-didactic se realizează firesc, cu participarea afectivă totală a copiilor; preluarea celor mai bune şi variate procedee din trecut şi prezent şi împletirea lor într-o modalitate simplă şi directă de introducere a copiilor în universul muzicii; îmbinarea educaţiei muzicale cu cea instrumentală (pianul fiind instrumentul esenţial); folosirea cu precădere a repertoriului românesc şi cultivarea gustului pentru calitatea muzicală; promovarea ideii de cuprindere în educaţia muzicală a tuturor copiilor ţării, din toate căminele şi grădiniţele, apoi depistarea talentelor deosebite, după o lungă observare; în fine, preocuparea intensă pentru pregătirea temeinică a viitorilor pedagogi muzicali.

O serie întreagă de elevi şi studenţi care au lucrat sub îndrumarea sa sunt astăzi la rândul lor profesori, aplicând cu succes ceea ce au deprins în lecţiile, de care îşi amintesc acum cu pioasă emoţie.

În acele ore de înaltă ţinută profesională şi etică, de sinceră vibraţie artistică, ei au învăţat a iubi muzica, a iubi copiii şi misiunea de profesor, au înţeles din exemplu direct, modest şi cu atât mai convingător al profesoarei şi mamei lor spirituale, că pentru a realiza ceva temeinic în această profesiune este nevoie de devotament, de uitare de sine şi de multă căldură sufletească.

Eminenta pedagogă franceză Nadia Boulanger, a cărei personalitate artistică avusese o adâncă înrâurire asupra Mariei Cernovodeanu, îi acorda o deosebită apreciere şi simpatie. Cu ocazia celui de-al IV-lea Festival „George Enescu” din septembrie 1967, distinsa muziciană a venit personal să o vadă, reîntâlnindu-se, după mai bine de 30 de ani. În acelaşi an, Uniunea Compozitorilor, apreciind meritele deosebite ale profesoarei Maria Cernovodeanu, a decis să o coopteze ca membru al secţiei de muzicologie.

Un an mai târziu, la 25 martie 1968, se stingea din viaţă la Bucureşti, după o îndelungată suferinţă.

* * *Prezenta Metodă de pian preia la un nivel mai înalt principiile Micii metode de pian. Este foarte valoros

şi original echilibrul realizat între cerinţele educativ-didactice şi cele artistice, prin varietatea materialului folosit, prin judicioasa gradare a acestuia, îmbinată cu noţiunile teoretice necesare, foarte eficient sistematizate. Remarcăm, printre altele, prezentarea variată şi interesantă a gamelor cu originala clasificare, în încheiere, a digitaţiei lor, muzicalitatea exerciţiilor şi pieselor scrise de autoare cu un scop didactic precis, varietatea ideilor sale pianistice, rezolvarea dificultăţilor tehnice în afara pieselor prin exerciţii pregătitoare, în fine, momentul emulativ creat pentru compozitorii români care au scris, în majoritate, piesele în scop didactic pentru această metodă, la solicitarea şi după indicaţiile profesoarei.

Revizuirea acestei ediţii a avut în vedere, în afară de corecturile de rigoare, însemnările autografe ale profesoarei şi observaţiile sale făcute cu ocazia aplicării în practică a metodei.

Considerăm această nouă ediţie foarte utilă pentru învăţământul muzical elementar şi, totodată, un modest, dar sincer şi profund omagiu adus memoriei profesoarei Maria Cernovodeanu.

Grigore Bărgăuanu

- 10 -

În această metodă pentru pian, am căutat să îndrum de la început elevii către o cât mai justă formare pianistică şi muzicală.

Spre deosebire de Mica metodă apărută în anul 1956, alcătuită pentru copiii sub vârsta de 9 ani, noţiunile teoretice şi piesele muzicale din lucrarea de faţă cer o înţelegere mai matură. De aceea o recomand începătorilor de la vârsta de 9 ani în sus, iar celor mai mici, le poate servi în anul al doilea de studii, începând de la tetracord şi gamă.

Ca şi în Mica metodă, principiile care m-au călăuzit au fost următoarele:1) Predominarea elementului muzical popular românesc.2) Dezvoltarea simţului muzical şi a înţelegerii conştiente a textului sau exerciţiilor, printr-un

studiu raţional şi prin continua legătură a teoriei cu practica.3) Dezvoltarea simţului ritmic.4) Dezvoltarea armonioasă a mişcărilor ambelor mâini.5) Cântatul de la început în ambele chei.

Piesele sunt în general scurte, dar diversitatea lor, din punct de vedere tonal, modal şi ritmic, cere o continuă atenţie în citire, ca şi în execuţie.

Metoda cuprinde :I) Prefaţa.II) Câteva lămuriri premergătoare.III) Un scurt istoric al claviaturii însoţit de fotografii.IV) Câteva exerciţii de ţinută şi mişcări, ilustrate prin fotografii.V) Noţiuni teoretice.VI) Un număr de 97 piese muzicale, semnate de 30 autori români.VII) Un număr de 46 piese muzicale din literatura universală a compozitorilor preclasici, romantici

şi contemporani.VIII) Exerciţii tehnice şi ritmice.IX) Noţiuni explicative privind forma pieselor muzicale (canon, menuet etc.).X) Un tablou cu digitaţia gamelor.XI) Toate gamele majore şi minore cu acordurile şi arpegiile respective.XII) Scurte indicaţii asupra autorilor pieselor muzicale cuprinse în această metodă.

NOTA EDIŢIEI I

- 11 -

Elaborarea unei metode de pian, într-un spirit nou, bazată pe o tehnică firească, bine gândită şi pe un conţinut muzical cât mai valoros, m-a preocupat ani de zile.

După multe cercetări şi experienţe, am ajuns la convingerea că o singură lucrare nu poate fi valabilă pentru toţi începătorii şi că, în aplicarea ei, va trebui să se ţină seama de vârsta şi de dezvoltarea elevilor, atât din punct de vedere intelectual, cât şi din punct de vedere fizic.

De aceea, am întocmit mai întâi o Mică metodă pentru copiii sub vârsta de 9 ani, căreia îi urmează lucrarea de faţă.

Ea a fost concepută pentru a fi folosită atât de copiii aflaţi în al doilea an de studii pianistice, cât şi de cei mai vârstnici care-şi încep studiile, având deja noţiuni elementare de teorie şi de solfegiu, precum şi de începătorii adulţi. Am putut imprima, în consecinţă, un ritm mai rapid în succesiunea noţiunilor de iniţiere.

Pianul, fiind singurul instrument prin care se poate face o educaţie muzicală generală, începând de la simplul amator, până la cel mai desăvârşit artist, firesc este ca, în primul rând, cuprinsul unei metode să aibă o mare influenţă asupra formării muzicale, dezvoltării auzului şi gustului elevului. Pentru aceasta, în ceea ce priveşte materialul inclus în această lucrare, am recurs la texte muzicale ale marilor maeştri ai trecutului, la compozitorii noştri de frunte, precum şi la câteva tinere talente, în măsura în care am putut-o face în cadrul unei metode, am insistat asupra importanţei unei munci raţionale, a înţelegerii acestei munci depuse, atât din punct de vedere muzical, cât şi tehnic, precum şi asupra legăturii permanente care trebuie să existe între teorie şi practică. Am socotit necesară cunoaşterea evoluţiei instrumentelor cu claviatură precum şi a mecanismului actual al pianului, pentru înţelegerea anumitor stiluri muzicale şi a diverselor sonorităţi cerute în redarea lor.

Am prevăzut totodată şi câteva exerciţii de mişcări pentru braţe şi pentru degete, în scopul de a pregăti aparatul muscular în vederea coordonării ce trebuie realizată între mecanismul viu al omului şi cel al instrumentului, pentru o bună execuţie.

Atât lămuririle premergătoare, cât şi istoricul claviaturii depăşesc, poate, posibilitatea de înţelegere a unui copil. Ele pot fi însă de mare folos pentru începătorii adulţi, pentru profesorii tineri şi pentru părinţii care vor supraveghea studiul copilului.

Întemeindu-mă pe o îndelungată practică pedagogică şi pe rezultatele satisfăcătoare dobândite prin folosirea acestor principii călăuzitoare, în experienţele făcute cu felurite naturi şi temperamente de începători, îmi exprim nădejdea că această lucrare îşi va putea îndeplini menirea de a fi un aport eficace în învăţământul nostru muzical.

MARIA CERNOVODEANU

PREFAŢA EDIŢIEI I

- 12 -

În toate vremurile şi pretutindeni, muzica a fost şi este un mijloc de exprimare artistică a sentimentelor şi ideilor oamenilor. Valoarea şi trăinicia operelor de artă în general – deci şi a muzicii – constau din îmbinarea unui conţinut profund şi general uman, cu o formă cât mai desăvârşită. Gândirea şi exprimarea prin sunete cu anumite calităţi specifice (înălţime, durată, intensitate, timbru) alcătuiesc limbajul muzical, care îşi are un vocabular, un alfabet, o gramatică şi o literatură proprie.

Unui executant, în cazul nostru, unui pianist – îi revine ca o primă sarcină să înţeleagă mai întâi ce a vrut să exprime compozitorul, al cărui text urmează să-l interpreteze.

Pentru aceasta, el trebuie să cunoască:a) Sunetele de durată mai lungă sau mai scurtă, grave sau acute, tari sau slabe, care constituie vocabularul

muzical.b) Notele, precum şi toate celelalte semne care servesc la notaţia muzicală, echivalentul alfabetului şi al

ortografiei.c) Legile teoretice muzicale, echivalentul gramaticii.d) Creaţiile diferiţilor compozitori, adică literatura muzicală.Va mai trebui să cunoască mecanismul instrumentului de care se va servi pentru redarea sonoră a textelor

– şi totodată mecanismul propriului său sistem muscular, pentru a-şi putea conduce şi coordona mişcările necesare unei bune execuţii.

Studiul instrumental necesită, în primul rând, o activitate intelectuală (a creierului), iar apoi, o activitate fizică (musculară). Prea puţini sunt elevii care dau întâietate activităţii intelectuale faţă de cea fizică, şi de aceea, întâmpină multe greutăţi.

Instrumentistul trebuie să cunoască la perfecţie – anticipat – tot ceea ce urmează să execute degetele lui.Citirea cu glas tare a unui text literar, se face prin mijlocirea ochilor şi a mecanismului vorbirii – sub

îndrumarea creierului. Cântatul la pian trebuie să se realizeze tot sub conducerea creierului, însă aici, pentru a se exprima, ochii vor trebui să colaboreze cu mecanismul muscular al mâinii.

Varietatea semnelor muzicale nu este prea mare. Deoarece ele se prezintă însă ochiului, în mod simultan, şi se succed într-un ritm rapid, este necesară o agerime deosebită a privirii, care se capătă şi se dezvoltă prin antrenament.

Majoritatea elevilor nu-şi dau osteneala să citească corect şi complet textele; ochii lor urmăresc mai mult mişcările mâinilor, pierzând astfel multe din semnele de notaţie (valori, legato, staccato, pauze, digitaţie etc.). Astfel, ideea compozitorului este redată confuz sau denaturată.

Mişcările necesare redării sonore a unui text muzical nu sunt greu de realizat. Dar pentru ca ele să poată fi făcute în mod natural, independent şi curgător, este nevoie ca executantul să ştie precis cum trebuie să acţioneze. Cum va putea ajunge el însă la acest rezultat, atunci când în cele mai multe cazuri, mişcările lui sunt executate la întâmplare, fără nicio idee lămurită cu privire la ce anume trebuie să facă? Mâna înţepenită sau molatică a elevului, greşit condusă, se mişcă şovăielnic deasupra claviaturii, căutând să ghicească unde trebuie să se aşeze şi când trebuie să se ridice.

Urechea, factor atât de important în domeniul muzical, este, în multe cazuri, neglijată sau rău folosită. Rolul ei specific constă în a recunoaşte diferitele intervale muzicale, durata valorilor notelor, a nuanţelor etc. În afară de aceasta, în legătură cu activitatea cerebrală, ea permite unui executant o pre-audiere a sunetelor desenului melodic, reprezentate prin semne pe care ochii le-au înregistrat mai înainte ca mecanismul degetelor să le fi produs. Lipsa unei educaţii muzicale juste face însă deseori, ca greşita folosire a urechii să ducă la devieri în execuţie, în loc de a constitui un mijloc de control.

Sfătuiesc pe elevi să fie convinşi că efortul de atenţie şi de înţelegere ce li se cere este absolut necesar. El le va fi de un ajutor preţios şi va duce, totodată, la o economie a timpului consacrat studiului pianistic propriu-zis. Munca lor va deveni mai interesantă şi, ca atare, cu atât mai plăcută. În afară de aceasta, simţul artistic se va dezvolta armonios la cei care îşi vor fi dat silinţa să pătrundă sentimentele şi ideile compozitorului, prin cercetarea şi respectarea strictă a textului muzical, dându-le putinţa să şi le însuşească şi să le redea în mod curgător şi expresiv.

CÂTEVA LĂMURIRI PREMERGĂTOARE

- 13 -

Prin claviatură se înţelege şirul de clape (sau taste) ale unora din instrumentele muzicale, cum sunt: pianul, clavecinul, clavicordul, orga etc.

Clapele constituie mici pârghii, pe care acţionează degetele pentru a pune în mişcare mecanismul instrumentului şi pentru a produce un sunet.

Claviatura apare pentru prima oară, într-o formă rudimentară, la orgă, în veacul II înaintea erei noastre.

Orga este un instrument muzical complex, compus dintr-o serie de tuburi, asemenea unui nai uriaş. Suflul omului, fiind prea slab pentru a-l pune în acţiune, este înlocuit printr-un suflu artificial mai puternic, pompat din afară, fie printr-un sistem de foaie, fie printr-un mecanism electric.

SCURT ISTORIC AL CLAVIATURII

Denumirea de clapă (la început: „clavă“) vine de la cuvântul latinesc clavis care înseamnă ,,cheie“. I s-a dat acest nume, deoarece, prin apăsarea exercitată de degete pe un capăt al pârghiei – adică pe clapă – celălalt capăt al pârghiei acţionează ca o cheie, deschizând tuburile instrumentului prin ridicarea unor supape, lăsând astfel aerul să pătrundă în interior şi să producă sunete.

În Evul Mediu, s-a adaptat o mică claviatură unui instrument cu coarde, căruia i s-a dat numele de clavicord. Clapele clavicordului nu mai acţionau supapele, ca la orgă, ci aveau la capăt câte o lamelă de metal care lovea coardele şi le făcea să vibreze. Instrumentul era de proporţii reduse, constituit dintr-o simplă cutie dreptunghiulară, portativă – iar sunetele emise erau slabe.

- 14 -

Poziţia mâinii. Când braţul este lăsat liber, complet relaxat, de-a lungul trupului, degetele iau o poziţie îndoită, dând mâinii, în mod natural, o formă boltită. Degetul cel mare cade drept în prelungirea braţului, pe când dosul palmei prezintă o uşoară înclinare faţă de linia verticală a acestuia.

Aceasta este poziţia normală a mâinii, care trebuie păstrată şi pe linia orizontală, la cântatul la instrument.

A.) EXERCIŢII DE MIŞCĂRI LIBERE ALE BRAŢELORExerciţiul 1. a) Braţul este lăsat liber, în poziţie verticală, de-a lungul trupului. b) Braţul se ridică uşor, formând un unghi de 90°, în timp ce umărul rămâne liniştit,

iar antebraţul cade liber în jos. c) Braţul relaxat, cade natural de-a lungul trupului, revenind în poziţia iniţială.Exerciţiul 2. a) Braţul este lăsat liber, în poziţie verticală, de-a lungul trupului. b) Braţul cu antebraţul în prelungire, se ridică spre faţă, formând un unghi de 90°. c) Braţul face o mişcare laterală spre stânga. d) Braţul face o mişcare laterală spre dreapta, în afară. e) Braţul revine în poziţia iniţială. f) Braţul relaxat, cade natural de-a lungul trupului, revenind în poziţia iniţială.Aceste două exerciţii trebuie făcute cu ajutorul muşchilor spatelui, lăsând încheietura umărului

perfect liberă. Ele vor fi lucrate mai întâi cu fiecare braţ separat, iar apoi cu ambele braţe deodată, în mişcări asociate şi disociate.

B.) EXERCIŢII PENTRU SOLIDITATEA ŞI AŞEZAREA DEGETELORExerciţiul 1. a) Se ,,adună“ degetele mâinii, cu falangele îndoite la minimum, astfel încât toate

vârfurile să se împreuneze. Muşchii care conduc degetele 1 şi 5 trebuie să participe efectiv la această mişcare.

b) Degetele se îndepărtează încet spre poziţia normală, asemenea petalelor unui boboc de floare care se deschide.

Exerciţiul 2. a) Se aşază antebraţul pe o masă sau pe capacul pianului, cu mâna în poziţie boltită. b) Cu mâna rămasă liberă se controlează, printr-o uşoară apăsare, rezistenţa fiecărei

încheieturi a falangelor degetelor. În timpul acesta, muşchii antebraţului şi ai braţului trebuie să fie complet relaxaţi.

Exerciţiul 3. a) Antebraţul şi mâna sunt plasate relaxat pe pian, într-o poziţie comodă. b) Se ridică pe rând, fiecare deget, în timp ce, cu mâna rămasă liberă, mişcarea va fi

uşor reţinută, astfel încât în ridicare, fiecare deget să întâmpine o uşoară rezistenţă. c) În mişcarea de coborâre, se procedează în acelaşi fel, pentru ca şi aici degetele să

întâmpine o mică rezistenţă. Prin acest exerciţiu se ajunge la dezvoltarea musculaturii degetelor şi, în special, a falangelor

(vârfurile degetelor).

EXERCIŢII DE ŢINUTĂ ŞI MIŞCĂRI

- 18 -

CUNOAŞTEREA CLAVIATURII

- 20 -

- 33 -

- 48 -

- 64 -

- 113 -

- 189 -

- 196 -

- 197 -

- 198 -

COMPOZITORI UNIVERSALI PREZENŢI ÎN METODA DE FaŢĂBACH, Johann Sebastian (1685–1750). Compozitor şi organist german care a dus arta polifonică la cea mai înaltă

culme a expresiei muzicale.BACH, Wilhelm Friedemann (1710–1784). Organist german; fiul cel mai mare al lui Johann Sebastian Bach.BEETHOVEN, Ludwig van (1770–1827). Compozitor german a cărui operă monumentală şi de un puternic suflu

umanist.COUPERIN, François (1668–1733). Organist, clavecinist şi compozitor francez.GRECIANINOV, Aleksandr Tihomovici (1864–1956). Compozitor rus.HÄNDEL, Georg Friederich (1685–1759). Compozitor şi organist german, creator de frunte în genul oratoriului.HAYDN, Joseph (1732–1809). Compozitor german, denumit „părintele“ simfoniei.HUMMEL, Johann Nepomuk (1778–1837). Pianist şi compozitor german.MOZART, Wolfgang Amadeus (1756–1791). Compozitor german a cărui operă rămâne ca un model neîntrecut de

îmbinare a perfecţiunii clasice cu spontaneitatea inspiraţiei.PURCELL, Henry (1658–1695). Compozitor englez, creatorul operei naţionale din ţara sa.RAMEAU, Jean Philippe (1668–1733). Compozitor, organist şi clavecinist francez.SCHUMANN, Robert (1810–1856). Compozitor romantic german a cărui operă pianistică străbătută de o nobilă

poezie.TELEMANN, Georg Philipp (1681–1767). Compozitor şi teoretician german.WANHAL, Yan Kr. (1739–1813). Compozitor ceh.BARTÓK Béla (1881–1915). Compozitor şi folclorist ungur.GNESINA, Elena (1874-1967). Compozitoare şi renumită pedagogă rusă.GEDIKE, Alexander (1877 – 1957). Compozitor rus.GOLDENWEISER, Aleksandr (1875 – 1961). Cunoscut pianist şi pedagog rus.HADJIEV, Parashkev (1912 – 1992). Compozitor contemporan bulgar.KABALEVSKI, Dmitri (1904 – 1987). Compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus.RAMM, V. Compozitor rus.ŞZERVANSKY, Endre (1911 –1977). Compozitor contemporan ungur.ŞOSTAKOVICI, Dimitrie (1906 – 1975). Compozitor rus.STOYANOV, Andrey (1890 – 1969). Compozitor şi pedagog contemporan bulgar.

COMPOZITORI ROMÂNIBREAZUL George

CONSTANTINESCU Paul CIORTEA Tudor CHIRESCU Ion

CORNEA-IONESCU Alma COBAN Leontina COMIŞEL Emilia

CONSTANTINESCU Dan CONSTANTINESCU Paul

CASSIAN Nina DRĂGOI Sabin

DONCEANU Felicia EFTIMESCU Florin GREFIENS Vinicius

HRISANIDE Alexandru JELESCU Dan JELESCU Paul JEREA Hilda JORA Mihail

KIRIAC Dumitru G.LAZĂR Filip

MARBE Myriam MENDELSOHN Alfred

MEREŞ CorneliuMOROIANU Bogdan

NEGREA Marţian PAŞCANU Alexandru

PETRA Carmen RACOVIŢĂ-FLONDOR Florica

SCHMIDT Alexandru

PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. EnescuBucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

(lângă Liceul de muzică G. Enescu)

SAU

PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND

WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

E-MAIL: GRAFOART1991@GMAIL.COMTEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART)

ACEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂ

DE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR !

VĂ MULŢUMIM DACĂ NU VEŢI FOTOCOPIA ACEASTĂ LUCRARE INTEGRAL SAU PARŢIAL !

RESPECTAŢI EFORTUL AUTORULUI ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALE

ŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA ALTOR LUCRĂRI SIMILARE !