Download - Mananca Roaga-te Iubeste

Transcript
  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    1/47

    5 milioane de exernplare vanduteBestseller New York TimesProiect de film eu Julia Roberts

    ELIZABETH GILBERT

    o femeie cautalucrurile eu adevarat importante

    tn Italia, India si Indonezia

    HUM A NITA S

    La 30 si ceva de ani, Liz Gare tot ce-si poate dori 0Iemambitioasa. $ i totusi e asakde indoieli, sufera de panicsi insatisfactii.U rmeaza divortul, prabusiin depresie, 0 relatie catastAp c i l . Liz abandoneaaa tor~iplead in lume de una siIn Italia, gusta la dolce vit~~deliciile ei eulinare, pun"cele mai fericite" 12 kilogdin via~~i.In India, ilia intr-un ashramprin asceza (trezire la 3 dirmeditatie ~ifrecat de podece este cautarea spirituals,1 ' N ! Ind!onezia, incearca sa-reconcilieze trupul eli sufsa descopere echilibrul carec he am a f er ic ire - ~,ii~igasemarea dragoste.U neori, fericirea se afla lal lum]i. Calatoresti ea sa ajula tine insati. Ca sa te desc

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    2/47

    I I IIf!II ( , II I. I I ,I 1 11 ,1 1 n'; s ;,ll , ,1111, \,11111111 tI. j1I1V('NtiJ'i.I I 1 11 11 11 1 '1 l~ 1 1 I I I I . IIoudlH111 . . 1 . 1I 1 1 1 1 11 1 '1 lulul l'ou / I h m i l l l c \ w n y ;, II 11111111 .1I J I 1 , 1 \ 1 II/If 1 / 1 . 111 A t jill ,, ,1 1 1 1 1 1 I I lu d l l HOII,

    1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 , "1'10 tIl N \liot);' ' ' Book1 \ 1 1 1 1 t i l ' 1,1I11.llll002,, l l t l d I " \1 Nt''lI1 )'iI/~' Times.I II 1 1 1 1 , 1 1 1 1 1 1111 I t. I [ ' V i S L C i GQ,.t I I 1 1 1 1 1 I H I t l l , I I Ilcot ,1 , ei

    Publicata in SUA in 2006, Eat, Pray, Love a fost timp de peste un anNumarult pe l~$tacelor mai bine vandute car~i nonfiction

    . 0 ' a publicatiei New. York Times; . ./ ' ..Nurnarul Ipwlista Booksense Paperback Nonfiction a Asociatiei/' Lihrarilor American],

    a fost prezentata de Oprah Winfrey in celebrul ei show,.. va sta la baza unui film eu Julia Roberts; .a fost ~icontinua s a fie tradusapeste tot in lume.

    S-a vandut, p a r t a acum, in 5 milioane de exernplare.Nu ~tiu sa exist acnm F e :piavaun scriit0r pe care sa-1cit?ci eu mai r .F lupliicel' ca p Gilbert ... CombustibiluJ txtulu.i lui Gilbert este tlNa m C f s 'tee de inteligen~a,spil1it ~ieX]lberan~a eolocviala pnctic irezistibila ..: .

    Jennifer Egan, New York Times Book Reviewo carte de l'fln1orii atragat0afe, intdigelilta ?iamuzantii ... .Lev Grossman, Time MagazinFel'ul ironic, lipsit de reticente 1n careGilbertl~i pov:este?te extraordinaraei cah ito ri e: t: l f ace pan a ~ipe ee l maiclnrccititor sa viseze la ziua I N careva gasi pe Durnnezeu in stra:fundui unei pe?teri din Iadia sa u, c ia e s tiei nt r- ( i) f e li e transcend'enca de pizza. .

    Er ik a . Schi cke l, Los Angeles Timeso dlatorie fascinantasi J P l i n a de miez, repovestita cu verva, umor sif,J!tuiVe.$ i altii au scris, inain te d e Gilbert, a semenea merno ri i, dar pu~inau rntteeut-o. I, John Marshall, Seattle Post-Intelligencer... Un reportaj pe tlema cautarii sufletului ~idesecperirii.de sine. Ad0ptind UNton prietem'os, conspirativ, Gabert i~trage cititorii llJl~esiituoaarativa culturall1i~iemQ~iQnala trmnaru:l unu.din acest.an,

    Publisber \Veekly, recenzie marcars cu steaN-am mai citit nicioda.ta despre 0asemenea aventu'ta, in,care UNscriitorl~tipune I F I baga j teata viata ~i0 l 3 J CUI elladmm. Alan RichmanEliz ab et h G i lb efX neducetntt-un peleriJilaj. eaare l J o I D o r u l , i,ntui1;ia~iatme-cNlcare iIilsoteS doar alJItodzvil;luirea smcer;a ~iscrisul de o u n a calitat.

    I Jack Komfield

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    3/47

    "Fii sincera, fii sincera, fii sincera, "*Sheryl Louise Moller

    * Cu exceptia mornentelor in care ai de rezolvar urgent probleme imoblliareIn Bali, dupa cum se vavedea tn parrea a treia a acestei oirri. (Na.)

    INTRODUCEREsa u

    Cum e construita aceasta cartesa u

    A 109-a margea

    Cand dlatore~ti In India - mai alesprin erase sfinre9iasintalnesti 0multime de oarneni care poarta margele la gatvedea ~i0 multime de fotografii cu yoghini goi, slabi i im(sau uneori chiar cu yoghini rotofei, blanz! 9iluminosi), ciei margele, Aceste siraguri de margele se numesc ja pa m a lasunt folosite de sute de ani de budisti i de hindusi pentrucentra asupra rugaciunilor. Tin irigulintr-o mfu1airotesccgea pentru fiecare mantra rostita, Cand cruciatii medievalIn Orient, purtati de razboiul sfmt In cafeluptau, i-au vazutciosii de aid rugandu-se cu acestej ap a ma la , n s-a parut ciieadmirabila iau dus-o cu ei inapoi in Europa sub forma ro ja pa m a la traditionala are0 sura opt margelc. In cercurice alefilozofieiorientale, numarul l 08 este considerat extremun multiplu perfect al lui trei, compus din trei cifre, sumtrei cifre fiind noua, adica de trei ori trei.Iar rrei,se rntelege,este numarul care reprezinta echilibruldupa cum poate spune oricine care tiecarecevadespre Sfapsau care a vazur vreodata un trepied. ~i pentru ci i aceastadespre stradania mea de a afla echilibrul, am structurat-o

    u ne ija pa m a la : am lmpartir-o in 0 sud opt povestiri (sau~irul celor 0sura opt povestiri a mai suportat 0a dona imprrei sectiuni in care sevorbesre despre Italia, India iIndonetrei tari pe care le-arn vizitat de-a lungul unui an. Astfel amtrei paqi a cate treizeci isase de povestiri f lecare, lucru cpare foarte nimerit, tinand cont ci i scriu toate aceste lucrde-al treizeci ~isaselea an al vietii mele.

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    4/47

    "'"-.,". . . ."_-:'"'''ib

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    5/47

    ~rALI,A,sa u

    VOlI'be:?te (urn malna nelSHJ36 de pevestl rl

    deSipre ciiuil:area plac,er'iii

    1, i l . { ; vrea ca G iO "!'O lrm J s a 1 m 05im~e.,O ( ,cIar.suneafliu:a mot:ivepenUtl care n-arr rebu] Slise tn

    ~a , ceva., , Inpdmu] n i - a : 1 J d ~ Gim'rulni e e l 1 1 zece a n i maimtliiimine S T , ca mai tot! italienli de ci.ouiz.eci. s1:ceva de ani, tnd, locu m~]d-,:5a,~ u.np:an~ner romantlc foa~xe nepouiyit penttua :v&nd, i n v ede re c a sunt 0 ferude de caried~[recmiiJe'[reb)erlabia i,~iddint f -Ql c~$rnldl!tat-atafi diQtf-tli\J, gro:;i ;1;nk;~i i o t e . . l ; ;dlvor], l1tm~[ de 0 aven, tuc-a amomasi_!n:chcinta,cum nn.se pO;p , rc , 's ! ;, C a r & C l d a a s i t a , de e e C l l l r i r n - a u a n , l . l fo rm a x bn:.r-femeh:r n i b U a j, [:f~Sil:a ~ien vre~ ~atPte mil de, anima,i b i l L t m n a . Nu a~~gt !Kdt Gi( jvant] , f f s a adb~,d.e.-a. face Ci!l muntele de aumcompaC3!lfesunt.acum. Ca s i l l nu mai:s:pml d am ""lun8 h,xarsta lfeme]e h:1Lcepe.a se tnt:rebe dad. e cu adecrin,u 0 idee buna : s asa"'fl r 6 V l I J i a , . ~u;pa p ie rd e r e a u iD l .u isuperb p oseso r d e o eh i G a ' R mclnd rapi.d!,un alt asemenea exernplar inpaLul el, Din eauza. ass i . n ; g J u~ie l u n i b u a e , D in ca.uz .a a~ta" de; fapt~ mi-a 'm p ropu sm2 . hnp]k 'n nlci c !rda~ie rot.anu],

    Oddill; t tl -a t pU tca. 1t>t,t.~b'-4~ipe b . i ; i Jna d:tcptatt; "Amnd crocmai hi Italia?"N ~am un r~l?'ljns - nu acum, c;1nd m:i uit pes"e masa 14 aG l 0 'v a l im n . - ,. nil pOl' decil~'s~ spun: "Bun:a :mtn~hare,"

    Giow:n.f!l i epareenerulmeu de Schimb-Ungvls'lcie in TandemCato. al.ll:de;,d a r d l i n nefer]cire UtI~, De f a : p t , 1 1 ' ; 1 s e a : m n i i ci n e l naid, I a Romat , ctmwa:sed,~ s a , p l L i i m l n a , c a : ,s a exerseze f lecare~CQn]n : Iimba c tduilal t, lnt,n vorblm in italiana, iar - ] 'e fu;!!: iI : ' i t J~b~mine, apel v orb im tn en g]ez a, far eu sune ',mIrte,rrubdatoffi'e cu e

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    6/47

    "..~."'"""..," .~" ""-

    '" """'''!""""':'''1~16

    L

    Ora trei dimineata. Sotul meu dormea in patul nostru. Eu deja rnaascundeam in baie de vreo patruzeci ~i ~ apte de ncpti si, la fel ca incelelalte ast fel de nopti , plangeam. Plangeam eu atata foe, incat in fapmea se lntindea un lac de lacrimi, un adevarat lac al rusinii ~i friciisi eonfuziei si durerii in care traiam,, Nu mai ureausdflu cdsdtoritd.Incercam din rasp uteri sa nu recunosc asta, dar adevarul nu-rni

    dadea pace.Nu mai ureau sdflu cdsdtoritd.Nu vreau sd locuiesc in cdsoiu] dsta.Nu vreau sd am un copil.

    Numai cii ar fi trebuit sa-rni doresc un copil. Aveam treizeci ~iunu de ani. Ca ~i sotul meu - cu care eram lmpreuna de opt ani ~icasi'i torid de sase -, sperasem ca, odata depa~i ta curnpana celor trei -zeci de ani, voi dori sa rn a a~ez la casa mea si sa am copii. Amandoiam crezut ca dupa aceea, satula de eiilatori i, voi fi ferici ta sa am 0casamare, plina de copii si de pleduri lucrate de mana, cu 0 gradina incurtea din spate ~i e u 0 tocana bolborosind cat se poate de lini stitorpe plita din bucatarie. (Faptul ca aeesta era portretul fidel al mameimele arata cat de greu mi-a fost sa disting intre mine ~i femeia carern-a crescut.) Dar, spre disperarea mea, nu-mi doream nimic din toateastea. Dimpot riva, pe masura ce soroeul eelorTREIZECI de ani pluteadeasupra mea ca 0 eondamnare la moarte, mi-am dat seama cii nudo ream sa raman insarcinata. Am tot a~teptat sa inccp sa vreau unccpi l, dar asta nu s-a mai intamplat . ~i, credeti-rna, stiu ce insearnnasa-ti doresti eu adevarar eeva. ~tiu foarte bine ce poate face dorintadintr-un om. Dar ea nu aparea, In plus, nu-mi puteam scoate din capce-rni spusese odad sora mea, in timp ce-si alapta P!imul nascut: ,,~avea un copil e ca i c um ti-ai face un tatuaj pe fata. Inainte sa te bagiin ap ceva, trebuie sa fii absolut sigurd d. asta vrei."

    Cum sa mai dau inapoi? Teate lucrurile erau la locullor. Era chiaranul in care ar fl trebuit sa se intarnple. De fapt, incercam de cate-va luni sa avem un copil. Dar nu se intamplase nimic -in afara faptu-lui cii sufeream de un adevarat sindrom de sarcina falsa , aveam gre\uride dimineata si, pe fond nervos, vomitam tot ce mancarn la miculdejun. Dar i n flecare luna cand imi venea ciclul rna t rezeam soptindsingurii In baie: Multumesc, multumesc, rnulturnesccd mi-ai mai c i a to lund d e v ia fa ...

    Incercam sa rna conving ca a~a era normal. Imi spuneamfemeile se simt la fel cand incearca sa ramana insarcinate.valenta", asta era cuvanrul pe carc-l foloseam, evitand 0descrmai co recta, si anume "ingrozita".) Incercam sa rna convince si rntearn eu era ceva obisnuit, In pofida tuturor dovezi lora~a - de pilda, intalnirca cu 0cunostinta care tocmai ramasesnata pentru prima oara, dupa doi ani de incercari, cheltuindpe tratarnente de fertilitate. Era in extaz. Mi-a spus c a toaddorise sa fie mama. Mi-a rnarturisit cii de ani intregi cumparahaine pentru bcbelasi ~i I e ascundea de sotul ei sub pat. l-bucuria lntiparita pe fata ~iam recunoscut-o: era exact aceeape care 0 radia i fata mea ell 0 prirnavara inainte, cand arevista pentru care lueram urma sa rna trirnita in delegatieZeelanda pentru un art icol despre incercarile de a gasi calamMi-arn 5pUS: "Pana cand nu voi fi la fel de extaziata de iavea un copil pe cat am fost de plecarea in Noua Zeelanda, pcalamarilor uriasi, nu pot avea un copil."

    Nu mai vreau sdflu cdsdtoritd.Ziua alungam asemenea ganduri, dar noaptea rna innebun

    dezastru! Cum am putut f ia tat de nenorocita, incat sa cladeslie doar pentru a 0 disrruge? Cumparaseram casa abia cuurma, Nu eu am vrut-o? Nu mie irni placuse a~a de muir? Ace bantuiam noapte de noapte, jelindu-ma ca 0Medee? Nu edril . de tot ce aveam impreuna - 0 casa excelenta in Hudsonapartament in Manhattan, l in ii telefonice, prieteni ipicnicurieeri, weekenduri in care hoinaream prin supermarketuri dinparam pe credit 0droaie de lucruri? N-am fost doar un specluat parte la crearea acestei vieti , de ce simream cii nu-rni aDe ce rna simteam atat de coplesita de datorie, prea obositasprijinul financiar al fami liei, ~imotorul ei social, i cea carcainele, i menajera, si vi itoarea mama, i - pe apucate - sc

    Nu mai v re au sa flu cdsatorita.Sotul meu dormea in camera de alaruri, in patul nostru.

    ~i-l uram in aceeasi masurii, Nu puteam sa-l trezesc pentrudespre suferinta mea -la ee bun? Trecusera deja luni intregiincepusem sa rna destram sub ochii lui , cornportandu-ma ca

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    8/47

    (arnandoi eram de acord cu acest cuvant), inu faceam decat sa- l obo-sese ~tiam amandoi ci e ra c ev a I n n er eg ul d c u m in e, ~iel deja inccpusesa-{iipiarda ribdarea. Ne certam, plangeam ieram obositi cum doareei a caror casnicie se duee pe apa sambetei pot fl. Aveam priviri deflare inccltite.

    Numer~asele motive pentru care nu mai voiam sa flu soria acestuibarbat sunt prea personale ~iprea triste pentru a fi insirate aiei. Destuletineau de problemele pe care le aveam eu, dar mare par~e dintre nein-!elegerile noastre i se datorau si lui. Asa cum e i normal. Intr-o casnicieexista intotdcauna doua persoane, flecare cu votul ei, cu p irerile ei, cudecizii care se bat cap in cap cu ale celuilalt, cu dorinre i l imite pro-prii. Dar nu ered ca e cazul sa vorbese despre problemele lui in carteamea. Si nu eer nimanui sa ere ada ci as fl in stare sa ofer 0versiuneobiec;iva a poves tii noastre, ap c a saga esecului casniciei noastre varamane nepovestita aiei. Nu voi discuta nici motivele pentru carerni-arn dorit sa flu in coritinuare sotia lui, nici felul in care stia s a fieabsolut minunat, nici de ce il iubeam sau de ce rna casatorisem euel, sau motivele pentru care imi era imposibil sa-rni imaginez viatafari el. Nu voi deschide nici unul dinrre aceste subiecte. E suficientsa spun d in noaptea aia el inca era pentru mine i farul de la Tarm,i albatrosul din largo Singurullucru mai greu de conceput decat saplec era sa raman, Nu voiam sa distrug pe nimeni l nimic, Tot eeirni doream era sa rna streeor in linistc pe ua din spate, tara sa provocmare agitat ie, fara urmari , i8-0 t in tot intr-o fuga pana-n Groenlanda.

    Stiu, partea asta din povestea mea nu e deloc vesela, Dar 0 spunaid pentru ci in baie era pe cale sa se intdrnple ceva care avea sa schim-be in mod radical cursu! victii mele, cam ca in unul dintre acele eve-nimente cosmice nebunesti in care a planed zboara in spatiu fari niclun motiv, miezul tapir i se dcplaseaza, polii i~ischimba pozi tia, formaiie complet schimbata ~i intreaga ei masa i~ip ierde sferidtatea, alun-gindu-se. Ceva tn genul asra.

    M-am rugat. Asta a fost.~titi ~i voi cum e asta - a te ruga.M-am rugat la ... Dumnezeu.

    18

    3Era prima oara, ~i, cum folosesc pentru prima oara cuvantu

    nezeu" in eartea de fa~a,pentru c a e un cuvant care 0 sa aparaori in paginile urmatoare, rna opresc putin, ca sa explic exseamna pentru mine, astfel incat fiecare cititor sa peats hobuninceput cat de of ens at e cazul sa se simci,

    Las pentru alta ocazie dezbaterea eu privire la existentsnezeu - de fapt, am 0 idee mai buna: nici nu voi intra inde discutie. Mai intai voi explica de ce folosesc cuvantul "Ducand a~ putea folosi la fel de bine cuvinte ca Iehova, AllaBrahma, Vishnu sau Zeus. I-a~ mai putea spune "Acela",apare in vechile serieri sanscrite, fiindci e numele care descrbine felulln care am trait eu intalnirea cu aceasta enti tate atottoare ~i imposibil de defrnit. Dar .Acela" mi se pare mulr prsonal- mai degraba un lucru dedt 0 fiinta - ~i irni e imposirog unui lueru. Ca sa simt 0legarura. personals, am nevoie depropriu. De aceea, cand rna rog, nu adresez rugaciunile melsului, Marelui Vid, Fiintci Supreme, IntreguIui , CreatoruluiPuterii Supreme, nici Umbrei Trecerii (cum suna cea mai poetformele pe care le-a luat numele lui Dumnezeu, gasita, credgheliile gnostiee).

    Nu am nimic impotriva acestor denumiri. Le cred ecpentru d toate sunt, in egala masura, pe cat de potrivite,nepotrivite pentru a descrie indescriptibilul, Dar ficcare dare nevoie de un nume generic pentru indescriptibil. "Due numele care mie mi se pare eel mai eald dintre toate, deci.11voi folosi. Atmai trebui s a spun d, in general, ma refer la Dca la "El", tad sa rna deranjeze forma masculina a pronumeIn rnintea mea e doar un pronume personal eonvenabil, ~i nuere anarornica, nici motiv de revolta. Bineimeles, nu rna dreferirile la Dumnezeu ea la 0 "Ea", si chiar inteleg nevoiaa proceda asttel, Repet: pentru mine 'acEti ter~eni sunt ecin egala rnasura potriviri i nepotriviti . Dar cred c a , indiferencare dintre cele doua pronume am opta, scrierea lor eu rnacea mai potrivita, ca mic sernn de polirete in prezenp divi

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    9/47

    Din punct de vedere cultural , dar nu ~iteologic , sunt crestina, M-amnascut intr-o familie protestanta ultraconservatoare , de rit anglican.1 1 iubesc pe Isus, a fost un mare Invat itor al pacii, ~i in unele situatii-Iimita imi rezerv dreptul de a rna inrreba ce ar fl facut EI, dar nu rnapot impaca defel eu acea regula de nesmintit a crestinismului caresustine c a singura eale spre Dumnezeu e Crisros, Asta inseamna c anu sunt chiar crestina, Majoritatea crestinilor pe care-i cunosc imiaccepts opinia lntr-un mod cat se poate de elegant ~i l ipsit de preju-decati. E adevarat, eei mai multi crestini pe care-i cunosc eu nu suntfoarte stricti. Celor care sunt, nu le pot spune decat c a regret oriceofensa pe care le-as aduce-o in privinta asta; pot sa rna ~iretrag definit ivdin t reburile lor.

    In general , m-am simtit intotdeauna mai apropiarj i de mistici i tutu-ror religiilor. A m reactionat mereu cu 0bucurie !ara margini la cuvin-rele celor care sustin ca Dumnezeu nu se ascunde in scrieri dogmaticesau pe un tron pierdut in inaltul cerului, ci d El se afla incredibilde aproape de noi, mult mai aproape decat ne putem inchipui, i c arespira prin inimile noastre. Ii sunt recunoscatoare oricui a facut ca-latoria pana in adancul propriei inimi, intorcandu-se apoi in lumecu vestea c a Dumnezeu este exper ien ta i ub ir ii ab so lu t e. In fiecare tra-ditie religioasa de pe fata pamantului, au existat mistici care descriuaceasta experienta, Din pacate, multi dintre ei au fast inchisi sau omo-rati . Oricum ar sta lucrurile, pare rea mea despre ei e una ext raordinarde buna,

    Lucrul pe care am ajuns pana la urrna sa-l cred despre Dumnezeue foarte simplu. A m avut dndva 0 catelu~a minunata, Iuata de laecarisaj. Era rezultatul incrucisarii a eel putin zece rase, dar parea safi mostenir tot ce era mai bun de la fiecare dintre ele. Avea blanamaronie. Cand eram intrebata ce fel de ciiTelu~a e, raspundeamintotdeauna: "E maronie." La fel, cand sunt intrebara In ce fel deDumnezeu cred, nu mi-e greu sa raspund: "Cred lntr-un Dumnezeumagnific."

    20

    4Bineinteles, de cand am vorbit pentru prima oara cu D

    I pina acum, am avut destul t imp sa rna gandesc la divinitate.III ru care rna interesa in toiu! crizei din acel noiembrie negruclurific atirudinea fata de Dumnezeu, Tot ce-rni do r eam a~. Ina salvez. Realiza~d intr-un final dtinsesem 0stare dedin care nu mai exista iesi re, care imi ameninta intreaga viat' / , 1 8 dei ajunsi in astfel de situatii se indreapta catre DumII cer ajutorul. Cred ca citisem asta in vreo carte.

    Printre suspine, ii spusesem atunci lui Dumnezeu ceva"Buna, Doamne. Ce mai faci? Eu sunt Liz, rna bucur sa te

    Da, Ii vorbeam creatorului universului ca ~icand tocmai1ntaInit la 0petrecere. Dar in viatii trebuie sa ne descurcam cu~'ieu foloseam mereu astfelde replici cand faceam cuncstintaDe fapt, cuvintele alea erau tot ce putusem sa spun in locul fobisnuite pentru astfel de ocazii: "Sunt un mare fan de-al

    "Imi pare rau c a te deranjez aF de tarziu, am adaugat.am problerne serioase. Imi pare rau ca n-am mai vorbit cuacum, dar sper dm reusit mereu sa-~i arat cat sunt de recunpentru toate binecuvantarile pe care mi le-ai oferit In viara

    Gandul asta m-a facut sa plang inca ~i mai rau, Dumneasteptat sa termin. Mi-am revenit atat cat sa pot continua: .Dstii, nu rna pricep la rugaciuni. Totusi, te rog, poti sa rnanevoie de un raspuns, Te rog, spune-rni ce sa fae ... "

    Rugaciunea mea s-a transformat intr-o singura fraza rnesfirsi t - T e r og , s pu ne -m i c e s a foe. Nu stiu de cate ori amStiu doar d 0 faceam ea un om care se roaga pentru viata lugeam intruna,

    Pana cand, destul de brusc, m-arn oprit.Mi-am dat seama la un moment dat ci i nu mai plangearn

    oprit in mij locul unui suspin. Toad durerea se evaporase. Mitat fruntea si, surprinsa, m-am ridicat, intrebandu-ma dad~ad Fiinta Suprema care imi oprise lacrimile. N-am vazut nimsingura. Dar nu chiar singura, Ma inconjura ceva ce nu poatede cat ca a oaza de liniste - 0 liniste atat de stranie, in c a t

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    10/47

    sa respir, de teams ca astfel a~face-o sadispara, Era 0 liniste incredibila,Nu tin minte sa mai fl simtit vreodata asa ceva., ". Apoi, am auzit 0 voce. Nu va speriati, nu era nimic de genulCharlton Heston jucsndu-I pe Moise ~i nici nu era 0 voce care sarna indemne sa-rni construiesc vreun teren de basebal l in sparele casei.Era vocea mea, venind chiar din mine. Numai cii n-o mai auzisemniciodata inainre . Era a mea, dar era Inteleapta, calma ~iintelegatoare .~a cum ar fi sunat dad a~ fi avut parte numai de dragoste i de certi-tudini. Nici nu pot descrie caldura si afecriunea acelei voci care irniof ere a un raspuns ce urma sa aduca'in viata mea lumina divina.

    Vocea rni-a spus: .Du-re la culcare , Liz ."Am inceput din nou sa respir.Am inteles dintr-odata d era singurullucru pe care-I puteam face.

    N u a? f fost in stare s a accept nici un alt raspuns, Nu afi avur lncre-dere [ntr-o voce tunatoare care mi-ar f spus fie Divortcazdl, fie Nudivorta! Nu asta e intelepciunea adevarata. Intelepciunea adevaratairi dasingurul raspuns posibil intr-o situatie anurne, iar atunci singuru!raspuns posibil era sa fiu trirn isa la culcare. Du-te fa culcare, rni-a spusvocea interioara atotcunosciitoare , pentru d nu trebuie sa a11iraspun-suI acum, la trei dimineara, intr-o joi din noiembrie. Du-te fa culcare,pentru ci te iubesc. Du-te fa culcare, pentru ca trebuie doar sa te odihnestiacum ~i sa ai grija de tine pana cand vei sri raspunsul la intrebareatao Du-te fa culcare, ca sa fii destul de puternica at u nci cand va veniceasul furtuni i, Iar ceasul acela se apropie, draga mea. Nu mai e multoDar nu va fi in noaptea asta, Asa ca:

    Du-te fa culcare, Liz.Intr-un fel, episodul asta avea reate coordonatele unei revelatii detip crestin - intunericul in care rna pierdusem, strigatul de ajutor,

    vocea care mi-a raspuns, sentimenrul cii ceva se schimbase in mine.Dar n-a~ putea sa spun c a am trecut printr-o convertire religioasa, eelputin nu in sensu! acela traditional care presupune na~terea din nou\Ii rnantuirea. Mai degraba a vorbi despre inceputul unei conoersaziireligioase. Primele cuvinte ale unui dialog deschis i revelator care, Incele din urrna, avea sa rna apropie cu adevirar de Dumnezeu.

    22

    5Nu stiu cat de bine a fi dormit in noaptea aceea dacaa - aa cum spusese candva Lili Tomlin! -lucrurile urmau

    rautateasca foar te tare inainte sa se inrautateasci. Dar dupa(oa1"t~dificile, mi-am parasit sotul. Odati ce am luat hota:aam crezut d ce fusese mai greu trecuse deja. Se vede cihabare inseamna un divorr,Am vazut candva i~ T he N ew Y ork er 0caricatura in care d

    discurau despre divert, iar una Iispunea celeila lte: "Dad vreiell adevarat un om, trebuie sa divorrezi de el." Bineinteles , emea a fost complet opusa. A spune c a , dad vrei sa NU mad.eloc un om, trebuie sa divorrezi de el . Sau de ea. Exact aF splat cu mine i sotul meu. N-am mai fost doi oarneni care sefoarre bine, am devenit niste straini care nu se mai puteaujar trecerea asta s-a produs atat de rapid, incat cred ca ne-un u l pe altul .

    Si, ca sa fie totul c a t mai ciudat cu putinta, fiecare dintrelucrurile despre care celalalt nu si-ar f inchipuit niciodatafacure, el nu a crezut vreodata ci a putea sa-l parasesc, eun inchipuit nici in cele mai negre cosrnaruri c~ el ar putea splecarea atat de grea.

    Cand l-am parasit, credeam sincer ca vom putea rezolvanile practice in cateva ore, doar Cll un calculator, cu ceva buCll un pic de bunavoinra fata de persoana pe care Ilecare diniubise timp de atatia ani. Sugerasem initial sa vindern casapartim totul pe jumatate, nici nu-rni trecuse prin gand d a ,proceda ~ia ltfel . Lui nll i s-a parut 0sugestie echitabila. ~aschimbat oferta, propunand 0altfel de impar reala pe jumataA dad ar lua el toate bunurile i, in schirnb, mie rni-ar revvinal Dar nici macar a doua of en a nu a dus la vreo intelegerinrr-o situatie fara i esi re, Cum sa cont inui 0 negociere inai oferit toruli Nu mai puteam face nimic, ateptam doar ca

    IActrita, scriitoare ~iproducatoare de film americana, cunoscuta pende comedie ~ipentru orientarea ci feminis ta. (Nt.)

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    11/47

    fad. 0 contraoferta. Vina pe care 0 resimrearn din postura celui careparaseste rna facea sa nu-rni pot inchipui d a~ fi meritat vreun bandin tot cestransesern in ultimii zece ani. ~i, easa puna capac la reateastea, proaspatul val de spirirualitate care rna coplesise rna ficea sacred d eelmai important lucru erasanu ne certam, Cam astaera pozi-tia mea: nici nu rna apararn, nici nu-l atacarn. In ciuda sfaturilorprimite de la cei carora le pasa de mine, mult timp am refuzat pani~isa discut cu un avocat, pentru ca mi se parea cit un astfel de gestar fi echivalat cu 0 declaratie de razboi in toata regula. Voiam sa amo atitudine extrern de a la Gandhi in toad treaba asra, Voiam sa finun adevarat Nelson Mandela al conflicrului prin care treceam. Fadsa realizez ca ~iGandhi, iMandela fusesed avocati,Au trecut cateva luni. Viata mea era suspendara undeva, in timp

    ceeu a~teptam sase miste ceva, sa aflu macar conditiile. Locuiam se-parat (el semutase in aparrarnentul nostru din Manhattan), dar nimicnu piireasa serezolve.Facturile sestrangeau, ne lasaserambalta carierele,casa ajunsese 0paragina ?i tacerile lui erau intrerupre de ocazionalelereprosuri prin care imi amintea ce mare nenorocira puteam sa fiu.Dupa care a aparut David.Toate traumele ~icornplicatiile anilor oribili din timpul divortului

    au fost amplificate de drama numita David - tipul de care m-am In-dragostit in timp ce-rni ingropam casnicia. Am spus cumva ci "m-amindragostit" de David? Ce voiam de fapt sa spun e d m-am aruncatdirect in bratele lui David, ~a cum circarii din desenele animate sarde la trarnbulina ~idispar cu totul intr-o ceascaminuscula. M-am aga-pt de David casaiesdin casnicie, depard elar fifost ultimul elicopterde evacuare care decola din Saigon. l-am pus in carca toate sperantelemele legate de fericire ~ide iesirea din criza. ~i, da, l-am ~iiubit, Dad~ putea sadefinesc felulin care I-am iubit printr-o expresiemai puter-nica decat "cu disperare", a~folosi-o. Pana la urma, tot dragostea dis-perata e eel mai greu de indurat.Imediat dupa ce rni-am parasit sotul, m-am rnurat cu David.

    Era - ~iinca mai e - un tip superb. Newyorkez sadea, actor ~iscriitor,eu nisre ochi italienesti, ciprui ~icatifelati, care (am mai spus asta, nu?)m-au facut intotdeauna sarna topesc. Descurcaret, independent, vege-tarian, spiritual, scducator ~iposesor al unei guri tare spurcate. Un

    24

    poet yoghin ~irebel din Yonkers', Un supererou inceparor ~iide sexy. Mai mare decat orice. Enorrn. Sau eel putin asa ermine. Cand Susan, prietena mea, rn-a auzit prima dad cum vdespre el, a aruncat doar 0privire spre chipul meu febril decantare imi-a spus: "Of, Doamne, fata mea, in cebeleate-al bCand l-am inralnit, David juca intr-o piesi dupa una di

    velelemele. Interpreta un personaj inventat de mine, chestiespune multo Asa se :lntimpla rnereu in cazurile de iubire dnu? In astfel de cazuri, ne inventam inrordeauna personajelde partenerii nostri, le cerem sa fie ce vrem noi sa fie, apoicand refuza sa joace rolurile respective.Dar, vai, ne-am simrit atat de bine In primele luni ale relattre, in care el lnca era eroul meu romantic ~ieu inca eram pincruchlparea unui vis ... Era atata incantare ~i0asemenea

    intre noi, cad nici nu-rni putusem imagina. Inventaseram udoar al nostru, Mergeam In excursii. Ne cararam pe orice pucaladat, ne afundam in orice putea f coborat, puneam la calein jurullumii. Ne-am distrat la coada la biroul de inmatriculamai mult decar se distreaza majoritatea cuplurilor in toadmiere. Ca sanu existe nici 0diferenta intre noi, ne-am dat unacela1i nume de alint. Ne-am facut plan uri ~i juraminre ~iuni. Imi citea carri ~i i m i s p al a r uf ol e. Prima data cand s-a inasta, am sunat-o pe Susan sa-i povestesc uirnita minunea,~ fivazur0camila vorbind laun tdefon public. I-am spus: .Llmi-a spalat mie rufele! ~i pe cele delicate le-a spalat de manpetat: "Of, Doamne, fata mea, in ce belea te-ai bagar. . .Prima vara "Liz ~iDavid" a fost asemenea unui rnontajcu scene din toate filmele romantice facute vreodata, chiar s

    apa impreuna ~ialeq~;arntinandu-ne de mana prin Ianuri aurmina asfintitului ... Inca mai credeam ca divorrul poate decConsideram subiectul inchis pana in toamna, nu voiam samacu sotul meu despre divert, tocmai pentru a Iasalucrurile saOricum, rna simteam atzt de fericita, incat nici nu rna puteala esecul nostru. Dar vara aceea minunata, la care rna gandeo gratiere, s-a dus.

    1Oras din statui New York. (N t.)

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    12/47

    Pe 9 septembrie 2001 m-arn intdlnit ultima data fata In fata cusotul meu, Bid sa stiu d, pe vii t or, toate inralnirile noastre aveau sase petreaci in prezenta avocatilor, A m luat cina la restaurant. Am incer-cat sa-i vorbese despre despartire, dar n-a fost in stare decat sa se certecu mine. Mi-a spus dunt 0mincinoasa ~i0 tradatoare, dna uraste~idu are de gand sa mai vorbeasca vreodata eu mine. Doua zilemai t:lrziu, m-am trezit dupa un somn agitat intr-o lume in care nisteavioane deturnate se izbisera de cele mai inaltc doua cladiri ale orasuluimeu, ~i tot ce fusese candva indestructibil se transformase inrr -o ava-lana de ruine fumegande. Mi-am sunat sotul ca sa rna asigur d eteafar 9i am plans amandoi, dar nu m-am dus la el. In acea saptamana,newyorkezii au lisat la 0 parte tot ce- i despartca, din respect pentru rra-gedia prin care treceau, dar eu tot nu rn-am intors Ia sotul meu. ~iasa am inreles amandoi d intre noi totul se terminase.

    Nu exagerez deloc cand spun ca nu am dormit deloc in urrnatoarelepatru luni.

    Nu era prima oara cand simteam d rna prabusesc (pe fondul co-lapsului aparent alintregii Iurni), dar atunci viata mea chiar s-a trans-format in cioburi. Mi-e rusine de mine cand imi amintesc prin ce atrebuit sa tread David in lunile care au urmat atacului din 11 sep-tembrie ~idespartir ii mele de sot. Irichlpuid-vd cat de surprins a fostsa descopere cicea mal vesela ~imai puternica femeie pe care 0 inral-nise pana atunci era de fapt - in intimitate - 0 adevarara mlasrinaBid fund, imbibata doar cu durere. Din nou, nu rna mai pllteam opridin plans. Reactia lui a fost una de ret ragere, ~iastfel am putut cunoa9te9 1 cealalta fata a pasionalului meu erou romantic - un David soli tarca un naufragiat, distant si rece, un David care avea nevoie de rnai multspatiu decat 0 turrna intreaga de bizoni.

    Chiar ;;i in cea mai lurninoasa perioada din viata mea, a~ f traitindeparrarea lui David ca pe 0 catast rofa, avand in vedere du suntvietatea cea mai dependenta de afectiune (0 cornbinatie de golden retrie-ver ~i lipitoare) , dar atunci treceam printr-o perioada foarte neagra.Eram deprirnata i voiam ca cineva sa aiba grija de mine, pentru c arna simteam mai neajurorata dccat tripletii nascuti prematur. Dandinapoi, rna facea sa am ~imai multa nevoie de afectiune, iar urmareaera c a el devenea ~i mai retinut, pana cand a ajuns sa se retraga de

    26

    tot, in toiul tirului meu de rugamin~i inlacrimatc, de genulte duci? Ce s-a in tam plat cu noi?"

    (Sfat practic: barbatii ADORA intrebarile astea.)Adevarul era cidevenisem dependenti de David (trebuie

    tn apararea mea cii ~i e l avea par tea lui de vina, purtandu-se cabat fatal" in relatia noastra), iar acurn, cand nu mai eram iatentiei lui, supor tam consecintele. Dependenta e semnulal oricarei povesti de dragoste pasionale. Totul incepe in mtn care obiectul adoratiei tale revarsa asupra ta 0 doza arnehalucinogena din ceva ce nu ai avut niciodata curaiul sa recfi-ai dorit - un amestec de droguri afeetive, 0cursa infernalatei, Apoi tanjesti dupa atentia neconditionata a celuilalt einsatiabila a oricarui drogat. In !ipsa drogului, te imbolnavesto iei razna, devii depresiv (pe langa resenrimentele care te incede eel care ri-a incurajat dependenta inca de la inceput ~i crefuza sa te mai aprovizioneze cu marfa de cali tate de care aivoie - pe care sigur 0 are ascunsa pe undeva, fir -ar sa fie, penvremuri 0 primeai ~i gratis de la el). In faza urrnatoare estimuri intr-un colt si nu mai esti sigur de nimic, ti-ai vindesufletul sau ti-ai Jefui vecinii dear ca sa ai din no~ chestiatimp, obiecrul adoratiei tale simte fata de tine doar repulsiela tine ca si cand nu te-ar mal fi vazut niciodatd pana atuncica la 0persoana pe care candva a iubit-o cu pasiune, I ronia fapoti invinovari pentru asta. Adica, uita-te Ia tine: esti 0epavnici macar tu nu te mai recunosti.

    Asa ci ... asta e. Ai ajuns la desrinatia finala a pasiunii nebo parere groaznica despre tine insari, din ghearele careia nu mscapare. .

    Simplul fapt ciacum sunt in stare sa scriu cu calm e 0.dtimpul vindeca toate ranile, Nu reacrionam deloc bine candtarnplau toate astea. Pierderea lui David la SCUtt timp dupacasnicie, exact dupa teroarea ciizuti i asupra orasului, in pl inaa unui divert sinistru (experienta pe care bunul meu prietencompara cu ,,3 avea zilnic, timp de doi ani, care un accident dgrav") ... Pe scurr, a fost pur ~i simplu prea mult pentru m

    Eu ~iDavid continuam sa ne intelegem bine unul cu ctimpul zilci, dar nopiile petrecute in patul lui rna faceau sa

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    13/47

    ca ult imul supravietuitor al unei ierni nucleare, in timp ce else rerrageavizibil din calea mea, de fiecare data putin mai muir decat inainte, de.parci a~fi suferi t de vreo boala contagioasa, Ajunsese sa-rni fie groazade caderea noptii, Cand statearn liinga trupul frumos, inaccesibil ~iadormit allui David, cadeam lntr-un varte] de panica ~i de slnguratatepresarat cu ganduri de sinucidere ext rem de detaliate. Fiecare particicadin trup rna durea. Ma sirnream ca 0masinarie primitiva pe arcuri,obligata sa suporte mai multi greutate dedt poate duce, pe punctulde a se face oricand bucati ~irisd.nd saraneasci pe oricine s-ar fi nime-rit prin preajma, Imi imaginam cum bucati din mine zboara care incotro,incercand sa scape din vulcanul de nefer icire In care rna transforma-sem. De cele mai multe ori, David rna gasea dimineata dormind ca uncline, ghemuid peste 0 gramada de prosoape ingramadite langa pat.

    - Ce s-a mai intsmplat de data asta? rna intreba,Ind un barbar pe care-I adusesem la disperare. Cred dIn perioada

    aia am slabi t vreo cincisprezece kilograme.

    6Ei, dar in anii despre care vorbesc nu a fost tau chiar totul. Dumne-

    zeu nu-ti tranteste niciodata 0usa in nas tara sa-d deschid; 0fereastra," l ,Mi s-au intamplat niste lucruri extraordinare, ehiar ~iatunci. In primul

    rand, am inceput in sfar~it sa inva~ italiana. In plus, am cunoscut unguru indian. In al treilea rand, am primit din partea unui batran vraciindonezian invitatia de a sta la din Bali.o sa va povestesc imediat.

    Sa incep cu inceputul, La inceputul lui 2002, cand rn-am mutatde la David, lucrurile pareau sa ia 0 turnura mal buna ~i,pentru primadata in viata, am avut un apartament doar al rneu, Cum ind plarearnratele pentru casa in care nu mai locuia nimeni, dar pe care sotu] meuimi interzisese s-o vand, nu pot spune c a imi permiteam apartamentul;abia rna descurcam cu facturile, taxele ~l ratele de tot felu!. Pentrumine era vital sa am propriul meu apartament (cu doui camere). Mi

    28

    se parea un adevarat sanatoriu, 11vedeam ca pe 0 clinica de rL-am zugravit in cele mai calde culori posibile. Imi cumpiramsaptamana flori, ca ~i cum m-as fi vizitat pe mine insami lala sora mea am primit ca dar de casa noua 0 buiora (ca sa nusingura intr-un pat rece) ~i dormeam cu ea, in dreptul inimide noapte, de pares a~ f avut de tratat 0 intindere musculari

    Ma desparrisem definiriv de David. Aproape definitiv.sa-rni aduc aminte de cate ori ne-am despirfit ~i impacat in lEra 0adevarata rutina: rna despartcam de David, rna simtcampurernica ~i s igura de mine, dupa care (arrasa, ca de obicei, dsi siguranp pe care Ie wpm) pasiunea lui David reinvia, Plpect reciproc ~iextrem de serios i, discutam inteligent desprepurea sa dam 0noua sansa rclatiei noastre, avand mereu carbine gandit , al cirui scap era minimizarea incornparibili tati lorevidenre, Eram extrem de hotaratl sa rezolvam chestiunea.ni se parea imposibil ca doi oameni atat de indragostiti caaiba parte de un final fericit. Trebuia sa mearga, Ne regiseamproaspete ~iaveam parte de cateva zile de delir in doi. Cateodchiar d.teva saptam;ini. Dar, invariabil, David devenea rede mine, ~i eu incepeam sa rna agar de e l (sau eu incepeam sde el, 9i el devenea retinut fa]:a de mine - n-am reusit nicne dam seama ce anume declansa ruptura) ~i ramaneamdistrusa. Iar el disparea,

    David rna atragea ~i rna ranea mai tare decat oricine.Dar, oricat de greu rni-ar n fest, in perioadele In care

    partiri exersam traiul pe cont propriu. Ma sehimbam. Viataca un accident in lant pe autostrada New] ersey in plin trafictori, dar simteam ca eram la incepurul unui drum care avea saindependenta. Cand nu aveam ganduri sinucigase din cautului sau a relatiei cu David, eram chiar multumita de faptultimp doar pentru mine. Casisem 0 noua intrebare, cu tot"Ce vrei TU sa faci, Liz?"

    De cele mai rnulte ori (fiind inca destul de tulburata da-mi f lasat bald casnicia), nici nu indrazneam sa raspund lanea intrebare; doar rna rninunarn pe ascuns de simpla ei exicand, intr -un final, am inceput sa-mi raspund, am faeut-o eu mImi permiteam sa exprim doar dorinte minore, ca pentru in

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    14/47

    Vreau sa urm ez un curs de yoga .V re au sa p lec d eu rem e d e la p etrec erea a sta , ca sa p ot m erge acasd fi

    s a c it es c 0 carte.Vreau sd-mi cum p ar un penar nou.~i mai era un raspuns ciudar, acelasi, de fiecare data:V re au s a z nv dt italiand.De ani de zile Imi doream sa pot vorbi italiana - 0 limba care mi

    se parea mai frumoasa decat trandafirii -, tara sa gasesc un motivinterneiat pentru a 0 invata, Mai logic ar fi fost sa-rni pun la puncrfranceza sau rusa, pe care ie studiasem eu ani :Inurma, Sau sa rna fiapucat de spaniola, care m-ar fl ajutat saeomunie mai bine cu milioanede concetateni americani. Ce-as fl putut facecu italiana? Doar n-avearnde gfmd sarna mut in Italia. Pana ~iniste iecrii de acordeon ar f fostmai practice.De cerrebuie saexistemereu un motiv practic pentru tot cefacem?

    Destul timp fusesem un recrut asculr iror - muncisem, nu ratasemniciodata un termen de predare, avusesem grija de cei dragi, de dintiimei si de relatia cu banca, votasem s.a.m.d. Chiar totul in viata tre-buiesi aiba l~gatura cu "rrebuie"? I~tr-o perioada atat de dur~roasaa vietii mele, chiar aveam nevoie de alta justificare penrru cursurile deitaliana, in afara faptului ca era singurullucru care ar fi putur sa-miofere 0 bucurie? ~i, oricum, sa vrei sa inveti 0 l imba straina nici nue cine stie ce excentricitate. Nu e ceva de genul: "Am trcizcci si doide ani, 'dar vreau saajung prim-balerina la New YorkCity Ballet.:' Stu-diul unei limbi e chiar un vis realizabil. Asadm-am inscris la unuldintre cursurile de seara disponibile (eunosc~te ~isub numele de ScoalaSerala pentru Divortate). Ideea li s-a parut extrem de amuzanta prie-tenilor mei, Nick rn-a intrebat: "De ceinveti italiana?Vrei cumva safiipregatitii pentru cazul ln care Italia invadeaza din nou Etiopia - ~idedata asta Ii~ireu~e~teflgura - ~isa cunosti 0limba vorbita in doua rari?"Dar mie imi placea lanebunie. Fieeare cuvant erapentm mine un

    tril, 0magie, 0 trufa de ciocolata, Dupa cursuri, fugeam prin ploaiepana acasa, unde lmi pregateam 0baie fierbinte, in carezaceam citindcu voce tare dintr-un dictionar italian. Reuseam in felul asta sa nurna mai gandesc nici la di~orr, nici la David.' Cuvintele rna faceau sarad de incantare, Incepusem sa-rni numesc telefonul mobil if m io t el e-fonino ("telefona~ulmeu"). Ma transformam intr-unul dintre oamenii

    30

    Illel anti care spun mereu Ciao! Doar c a eu eram Inca ~imVllIlIt pentru c a de fiecare data explicam ~ietimologia (sa vVllwi: c prescurtarea unei expresii folosite in Evul Mediu deI"Ill III a-si saluta prietenii: Sono if su o s ch ia vo ! - adica "Sun1 . 1 1 d " ' ) . Simpla rostire a cuvintelor italienesti rna facea fericita111"11 de divert rni-a spus sa nu-rni fac griji din cauza asra sivnlll cum 0clienta de-a ei (de origine coreeana) Iischimbasc l i l p i i lindivert urat, optand pentru unul italienesc - doar',I!llliidin nou sexy ~ifericita,Peate c a pana la urma 0 sa rna mut In Italia . ..

    7Un alr lucru important carerni s-a Intarnplat atunci a fost

    IIIIlIdescoperitei discipline spirituale, In care eram, bineinreleti,' apariria in viata mea a unei guru indience In carne sioasI",mfu care Iivoi fl vesnic recunoscatoare lui David. Am cuIIIprima seara cand am fost la el. Sepoate spune c a m-am in. 1 ( . ' nrnandoi in acelasi timp. Cand am intrat II(apartamentul"hut deasupra cuierului poza unei indience incredibil de f1 \ Ininrrebat cine e in fotografie, ~iDavid mi-a raspuns c a e c~pirituala.Jnima mi s-a oprit un moment, dupa care s-aimpiedicatnvlea ~ia cazut lata. Apoi s-a ridicat de jos, a tras aer in pie1I11H1tat:Vreau i eu 0calauza spirituala." Vorbesc cat sewrios, inima mea chiar mi-a spus asta, folosindu-se de buzpcntru a se face auzita, Am simtit 0 scindare ciudata a sinmoment in care minrea mi-a iesit din corp, s-aindreptat ca~ia intrebar-o in deere: "Chiar vrei tu ~a ceva?".Da, a replicchiar vreau asa ceva." Apoi, pe un ton un pic sarcastic,111 trebat inima: "De cand?" Dar eu stiam deja raspunsul: dinp '1 recuta pe gresia din baie.Doamne, chiar imi doream 0ciilauzaspirituals. Am incepu

    s:-rni construiesc fantezii despre cum ar fl saam una. Imi inc

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    15/47

    c a femeia aia incredibi l de frumoasa venea in apartamentul meu catevaseri pe saptamana, beam eeai, vorbeam despre divinitate, imi dadea decit it s i-mi explica ce sens aveau senzatiile ciudate din timpul meditatiei.

    Toate inchipuirile rnele s-au evaporat cand David rni-a spus ciiera renumita ~i a vea zeci de mii de discipoli - dintre care foarte multinici rnacar n-o inralnisera vreodata. Mi-a mai zis cii la New York setinea in fiecare rnarri 0 intalnire de grup, in care adepti i ei se strangeaupentru a medita irnpreuna.

    - Daca nu te sperie ideea de a l in aceeasi camera eu cateva sutede oameni care psalmodiaza numele sanscrit allui Dumnezeu, porisa vii ~i tu.In urrnatoarea seara de marti , m-am dus cu el la intalnire. Departede a fi speriata de tori oamenii aia, care aratau absolut normal ~i c arecantau pentru Dumnezeu, am sirntit d sufletul mi se ridica, tnaltatde sunetele imnului, In seara aceea rn-am irrtors acasa cu senzaria casunt ca 0bucata de panza curata, pusi la uscat pe franghie, prin careaerul trece fara sa intampine rezistenta. Sirnteam d New Yorkul deve-nise un oras din hartie de orez si d eram destul de usoara incat sa, ,pot sari tara probleme de pe un acoperis pe altul. Am continuat sa mergla intalniri in fiecare zi de mart i. Apoi am inccput sa medi tez in f iecaredirnineaci, repetand stravechea mantra sanscrita pe care guru 0 datuturor elevilor ei (eyorba despre O m N am ah S hiv ay a, care inseamna"onorez divinitatea aflata inauntrul meu"), Apoi am ascultar-o pentruprima data chiar pe guru, ~icuvintele ei mi-au facut pielea ca de gaina.Cand am aflar cii are un ashram in India, am stiut cii trebuie sa ajungcat mai repede acolo.

    8Dar mal intal a trebuit sa fac 0 cilatorie in Indonezia.Tot pemru un material cerut de 0 revisra, Chiar cand imi plangeam

    mal tare de mila pentru d eram singura, fali ta ~iexilata in InchisoareaDivortatilor, editoarea unei reviste pentru femei rn-a intrebat dad a~

    32

    fi de acord sa mi se plateasca 0 calatorie in Bali, in schimbulricol despre vacantele yoga. l-am pus si eu cateva intrebari dezenta despre propunerea r esp ec t iv a - de genu!: "Nu-i a~a cii apCand am ajuns in Bal i (care, tr ebuie spus, e un loc absolut incprofesorul care conducea eentrul de yoga ne-a intrebat:

    - Vreti sa cunoasteti un vraci din Bali? E dintr-o familiIa a opta generatie de vraci.

    (Alta int rebare cu raspuns inclus.)Asa c a , intr-o noapte, ne-am dus cu rorii acasi la vraei.Avea 0 privire vesela ?i pielea roscata: un batranel lipsit

    compIet de dinti si care sernana izbitor cu Yoda din R dz botor. II chema K~t~t Liyer. Vorbea 0 engleza aproximativahazl ie, dar avea cine sa traduca in cazul in care s-ar fi pot icni tcuvant.

    Profesorul de yoga ne spusese dinainte ci i fiecare dintre nocerevraciului sfaturi eu privire la 0problema personala ~i dva incerca sa ne ajute in respect iva situatie, M-am gandit zilce a~putea sa-l intreb. Primele lucruri care mi-au trecut prinInfiorator de banale: Pot i sa-l faci p e sopul m eu sa s em n e z ePop s a - t faci p e David s a fie din n ou a tra s de mine? Mi-era purrusine: ce fel de om e in stare sa strabata jumatate de glob ~i s aneasca acolo cu un vraci renumi t doar ca sa-i ceara ajutorul tnme de amor"?

    Drept urmare, cand batranul rn-a intrebar ce-rni dorescvarat, am reusit sa gasesc alte euvinte, mai sincere.

    - Vreau sa-l simt rnereu pe Dumnezeu, i-am spus. Cateodsenzaria c a inteleg divinul din lume, dar e 0 senzat ie care dispede, pentru c a rna bruiaza toate dorintele ~itemerile mele rn~ vrea sa flu mereu in prezenp lui Dumnezeu. Dar nu calugar isau renunrand de tot la placerilc Iumesti. De fapt, cred daflu cum sa traiesc pe lumea asta ~i cum sa rna bucur de ea,sa uit de Dumnezeu,

    Ketut a spus d imi poate raspunde printr-un desen. Mi-o schita pe care 0 racuse In timpul meditatiei. In ea aparea ungin stand in picioare, eu mainile Impreunate ca pemru rugAvea patru picioare, in locul capului erau desenate foarte rnult?i flori, iar in dreptul inirnii aparea 0 fapi zarnbitoare.

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    16/47

    - Ca sa gase~ti echilibrul pe care 11vrei, imi spuse Ketut prinintermediul translatorului, asta trebuie sa devii. Trebuie sa-ri til pi -.cioarele foarte pe pamant, incat sasimti c a ai patru in loc de doua, ~avei putea ramane ancorata in lume. Dar nu mai privi lumea eu mintea.Trebuie sa te uiti la ea eu inima. Asa il vei cunoa~te pe Dumnezeu.

    M-a intrebat apoi daca-i dau voie sa-rni citeasca in palma. A mintins mana stanga, i batranul rn-a descris de pard m-ar B cunoscutdintotdeauna.

    - Esti 0 e:llatoare prin lume, a inceput el.Nimic surprinzator, m-am gandit eu, avand ln vedere cii eram in

    lndonezia.- A i mai mulr noroc decat tori cei pe care i-am intalnit vreodata,Vel trai rnulr, it i vel face multi priereni ~ivci avca parte de rnulte ex-periente, Vei vedea toata lumea. A i 0 singura problema: iri fad preamulre griji. Esri stresata tot timpul, te implici emotional prea multoDad t i-a~ spune du vei mai avea niciodata vreun motiv de ingrijo-rare, rn-ai crede?

    Am dat nervoasa din cap, tara sa-l credo- La slujba faci ceva creativ, esti un fel de artist, ~i esti bine pla-

    tita. Vei fi mereu bine platitii pentru lucrul asta. Cand vine yorba debani, esti darnicii, poate un pic prea darnica. Inca 0problema: 0datain viara vei pierde tori banii pe care-i ai. ~i cred ca asta se va intam-pia curand,

    - Cred ca se va intampla in urrnatoarele pse sau zece luni, amreplicat eu, cu gandulla divert.

    Ketut a dat din cap, ca i cand ar fi spus: "Da, cam ap ceva."- Dar nu te ingrijora. Dupa ce vei pierde tori banii, ii vei recupera

    pe tori. ifi vel reveni imediat. Vei avea doua casnicii, Una scurta, cea-lalta lunga. ~i doi copii ...

    Ma ateptam sa-rni spuna d ~i copiii vor fi unul scurt i celalaltlung, dar a amutit deodata i s-a incruntat catre palma mea. Dupacare a adaugar: "Ciudat ... ", chestie pe care nimeni nu vrea s-o audavenind din partea dentisrului i cu atat mai putin din partea celuicare-i citeste in palma. M-a rugat sa ne rnuram sub becul care ararnamai incolo, ca sa poata vedea mai bine.

    34

    - M-am inselat, imi spuse. Vei avea doar un copil, Mo fiicii. Poate. Daca te hotarasti ... dar mai e ceva.S-a incruntar din nou, apoi a pr ivit plin de incredere i- Te vei intoarce in Bali foarte curand, Trebuie. Vei st

    patru luni. 0 sa firn prieteni. Poate vei locui chiar aid, cu famM-ai putea ajuta sa-rni frnbunaratesc engleza. Pana acum ncu cine vorbi in engleza. Cred c a te pricepi la cuvinte. Serare legatura cu cuvintele?

    - Da, am raspuns, Sunt scriitoare. Scriu cirti,- Esti 0 scriitoare din New York, adauga ca 0 confirm

    spusese deja. Deci te vei intoarce in Bal i ivei locui aid, 0 saengleza, lar eu 0 sa te invar tot ce stiu,

    Dupa care s-a ridicat ~i si-a sters rnainile una de alta, defi spus "gata, s-a decis". l-am spus:

    - Dornnule, dad vorbiri series, eu sunt de acord.Mi-a trimis un zambet stirb ~i mi-a replicat:- See you later, alligator!

    9ISunt genu! de om care - dad afla de la descendentul a opt

    de vraci indonezieni c a e sortit sa se mute in Bali iii s a locuiaacasa timp de patru luni - ccnsidera ca merita sa fad oricca prorocirea sa se l rnplineasca. De fapt, a~a rni-a veni t ideeatoresc timp de un an. Voiam rieaparat sa rna intorc in lndoncont propriu de data asta. Imi era dar. Desi inca nu stiam candat Bind haosul care domnea in viata mea. (Pe langa un divertor si 0 relarie tulbure, ave am pe cap slujba la 0 revista, nupleca pentru mult timp.) Dar trebuia sa revin acolo. Doar mzisese asta. Problema era ca voiam sa merg 9i In India, sa vizirmul gurului rneu, iar asta insemna bani i timp. Ca sa cornpldiu lucruri le, in ult ima vreme rna obseda ideea unei eventualein Italia, unde a~ fl putUt sa-mi exersez in voie italiana - astaca rna atragea ideea de a trai 0perioada inrr-o cultura ale cade capicai sunt placerea 9i frumusetea.

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    17/47

    Toate dorintele astea pareau cii se bat cap In cap. Mai ales Italia~iIndia. Care parte din mine eramal importanta? Cea hedonisra saueea care dorea sase trezeasca eu noaptea in cap ~isa-sipetreaca zilele.rugandu-se ~imedirand? Rumi, un mare poet ~ifilozof sufit, si-a pusodata eleviisa scrie cele trei lueruri pe care ~ile doreau eel mai multoI-a avertizat c a , dad apare 0 conrradictie intre dorintele lor, existatoate premisele ca viata sa le fie nefericita. Rumi sustinea ca e maibine saai un singur lucru pe lista eu dorinte ~i5a-idedi~i lui toata via-taoS, atunci cum ramane eu viata arrnonioasa si cu evitarea oricaror~xt;eme? O;re Iti poti cladi viata'ln asa feilncat'sa armonizezi lucruricare la prima vederepar absol~t ine;mpatibile, tara s a excluzi nimicdin ceea ce-ti poate oferi lumea? Ii spusesem adevarul vraciului dinBali- imi doream sa cunosc ambele laturi ale existentei. Voiam pla-cerile lumii ~itranscendenta divina - cele doua glorii ale vierii ome-nesti. Voiarnceea ee greeii numeau k al os k ai a ga th os , cchilibrul intrefr~mos ~ibun. In ultimii ani imi lipsisera in egala masura arnandoua,pentru di ~iplacerea, ~idevotiunca au nevoie de un mediu in care sase poata dezvolta. Or, eu, din punet de vedere emotional, traisernintr-o groapa de gunoi. Clt despre aflarea echilibrului inrre dorintade a simti placerea si cea de a descoper! divinul, trebuia sa existe 0cale de ale rmpaca pe amandoua, Dupa scurta mea sedere in Bali,rni separea caam pnsa sagasese calea aceea In Indonezia, poate ehiareu ajutorul vraciului.

    P a tr u p ic io a re bine sprijinite pe pamant, un cap infrunzit, a privilumea cu inima ...Asa d nu m-am mal Intrebat cesa aleg intre Italia, India ~iIndo-

    nezia si am recunoscur c a voiam sacalatoresc in reate trei. Care patruluni in fleeare. In total- un an. Era un vis eeva mai ambit ios decat.Vreau sa-rni cumpar un penar nou". Dar asta iml doream. ~i sriamcavoi dori saseriu despre asta. Nu voiam doar sa explorez farile eu pri-cina - asta n-ar flfost eeva nou. Voiam s a explorez 0anume parte dinmine insami in fleearetara, eu tot eeavea eamai bun de dat. Doream.saexplorez arta placeri '; In Iralia, arta devotiunii in India ~iana de ale armoniza pe arnandoui in Indonezia. Abia tarziu, dupa cemi-amrecunoscut aceasta dorinta, mi-am dat seama c a , printr-o coincidentafericitii,toate eele trei fari tncep eu litera 1. Parea un semn bun pentruo calatorie de autocunoa~tere.

    Inchipuiti-va - dad puteri - cat s-au amuzat prietenii memea. Voiam savizitez trei I-uri? Atunci de ce sa nu-mi purmator in Iran Irak si Islanda? Sau, simai bine, de eesa rade a face un pelerinaj prin trei I-uri 'cat se poate de aecesde-acasi, din State - Islip", 1-952 ~iIkea? Susan chiar mi-ainflintez 0 organizatie nonprofit care sa senumeasca .DivoFronticrc". Dar tot hazul nebun pe care-l provoeasem era dde batut apa-n piua, pentru d deocamdata nu puteam plecDesi eramdespiirtitide foartemult timp, divonul meu nu semod~tii s a se termi~~. Ajunsesem s a faepresiuni'avod\e~ti asupmeu, iceam lucruri iesircdin celemai negre cosmaruri eu dtrimiteam citatii, redactam plangeri (conform proceduriloalestatului NewYork)despre presupusele lui agresiuni psihiemea, lueruri care nu mai lasau loe niei unei subrilirari sau pde a-i spune judeciitorului: ,,9titi, de fapt noi am avut 0 relatde cornplicata, am tacut ~ieu 0 groaza de prostii de careimi prau si tot ee vreau aeum e sa rna lase sa plec."(Ma opresc un moment pentru a rna adresa iubitului

    te fereasd Sfantul, cat vei trfii, de un divorr la New YorklIn primavara lui 2003, toata tevatura daduse in clocot.

    si jumatate dupa despartire, sotul meu era, in sfarsit, dispus~ern'leniipartajului, Da, ~oia~ibanii, icasa,~iapa~tamentulhattan - tot ceeacefusesem dispusa sa-i ofer de labun incein plus, cerealucruri lacare nu rna gandisem nici un momentcent din drepturile de autor asupra cartilor scrise de minefuseseram casaroriti, un proeent din d.~tigudle generate deecranizare a serierilormele, un procent din economiile din fode pensie si tot asa). Cuasta, in sEarsit,m-a facut saprotestemat luni intregi'de negocieri intre avocati, In urma carorase coritureze un fel de acord, tacandu-ma sa cred c a sorul mavea sa accepte 0 forma de partaj pe care s-o pot ~ieu accef costat ingrozitor de rnult, dar un proces ar f fost infinitsimai eostisitor (atat financier, cat siemotional). Dad else, ,

    1 Ora~elde provincie t ip ie american din s tatu! New York (Nt.)2 Interstate-95 - autostrada care strabate lntreaga coasoi de est a Sra

    (Nt,)

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    18/47

    de partaj, tot ce mi-ar f ramas de facut ar f fost s a plaresc ~isa-rni vadde drum -lucru care mi-ar fi convenit de rninune In momentele alea,Avand in urma noastra 0 relarie complet distrusa, din care se ~tersesepana ~i cea mai mid urrna de bunavointa, nu-mi doream decat sa setermine odata,

    Problema care se punea era dad el chiar avea de gand sa semneze.Au mai trecur cateva saptamani , in care contesta noi ~in oi detalii alepropunerii de partaj. Dad nu accepta ultima varianta propusa, amfifost obligarl sa ajungem la proces, lucm ce ar fi echivalat cu chelruireault imilor mei bani pe taxe avocitesti, Mai rau, un proces ar f insemnatun an In plus de chin. Deci orice ar fi ales sa fad sotul meu (torusi,era sotul meu Inca), decizia lui urma sa-rni lnfluenteze soarta pentruInca un an. Aveam sa d.latoresc singura prin Italia, India ~i Indone-zia - sau aveam sa depun marturii la audierile propriului meu divert,prin cine stie ce sala de judecata?

    Imi sunam zilnic avocata - cam de paisprezece ori - cu aceeasiintrebare pe buze: Ceva nou? De fiecare data rna asigura dace totce se putea face ~i cii avea sa rna sune imediat ce se semna acordul departaj. Ma simream de parca a? f a~teptat In acelasi t imp rezultatulunei biopsii ~i0rnorala de zile mari din partea dir igintei . Mi-ar fi placutsa rna laud cu faptul ca am !acut fata situatiei cu un calm demn deun ciilugar budist. Dar n-a fost a?a. Aveam sa petree cateva nopti lup-tandu-rna cu aceese de furie, in timpul carora foloseam 0 bad debaseball ca sa-rni snopesc 1n bataie canapeaua. In rest, rna simteamdepr irnara pana la durere fizici.

    Intre tirnp, rna despartisern din nou de David. Definitiv, Desi, ..pard nu eram in stare sa ne spunem adio. De rnulte ori rna copleseadorinta de a sacri fica orice de dragullui. Alteori simrearn exact contra-riul, voiam sa pun intre noi continente 9i oceane, in speranta c a apa~ reusi sa-rni gasesc lin is tea 9i feric irea .

    Deja aveam riduri adanci pe fata, ca niste semne pe care plansul9i gr ijil e mi le sapasera lntre sprancene,

    Dar, in plina nebunie, mi s-a republicat 0 carte mai veche ~i arrebuit sa plec lntr-un mic turneu de pramovare. Am luat-o cu minei p e Iva. Iva e de-o varsta cu mine, dar a copilarir In Beirut. In timpee eu !aceam sport ~imergeam la auditii pentru piesele puse in scenala un gimnaziu oarecare din Connecticut, ea tremura cinci nopri din

    ~apte intr-un ada post antibombardament, sperand sa supraviDupa 0 copilarie adt de violenta, nu inteleg eum Iva reu~euna dintre cele mai stabile ~i mai calme persoane pe care IIn plus, mai are ~iceea ce eu numesc "telefonul ro~u cu univesoi de legatura perrnanenta, numai a ei, cu divinu!.

    Asadar, masina noastra strabatea Kansasul, iar eu agonizaobic~i, inrrebandu-rna dad sorul meu avea sau nu de gandneze actele de partaj. I-am spus Ivei:

    - Nu cred ci i mai rezist Inca un an prin rribunale, ~intample 0minune. ~ vrea sa-i pot scrie 0eerere direct lui Dusa-l TOgsa se termine totul,

    - Si ce te retine?I-a~ explicat lvei ce cred despre rugaciune, Nu-mi place s

    precis, pentru mine asta inseamna 0 slabire a credintei. Nu-sa eer: "Te rag, schirnba asta sau aia in viata mea, ca sa-rnmai usor">, cine stie, s-ar putea ca incercarile prin eare trecdate de Dumnezeu cu un scop anume. Ma simt mult mairna rog pentru curajul de a infrunta dlficultatile cu inimaindiferent de intorsatura pe care 0 iau lucrurile.

    Iva m-a asculta t cuminte, apoi m-a intrebat:- De unde ti-au venit ap niste idei prostesti?- Ce vrei sa spui?- De unde ti-a venit ideea ca n-ai dreptul sa te rogi pen

    ce vrei? Liz, tu esti0parte din univers, esti 0mrama a lui, ai tosa participi la actiunile universului 9i sa spui ce simti, AsaSustine-ti cazul! Crede-ma, cel putin va fi luat in discutie,

    - Serios?Era ceva nou penrru mine.- Foarte serios. Uite, dad ar fi sa serii acum 0 eerere ca

    nezeu, ce i -ai scr ie?M-am gandit 0 vreme, dupa care mi-arn scos agenda ~

    urrnaroarea cerere:Draga Doarnne,Te fOg s a intervii ~isa rna ajuti eu divortul. Eu ~isotul rncu amIn casnicie , acum esuarn ~i in divert. Toaca otrava asta aducsuferinra 1nvietile noastre ~iale celor care ne iubesc.

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    19/47

    Stiu d esti ocupat din cauza razboaielcr, a tragediilor ~iconflicrelorde tot felul, sunt lucruri mult mai grave ded.t disputele interminabiledintr-un cuplu cu probleme. Dar stiu ~ic a sanatatea lumii e afecrarade sanatatea flecarui om in parte. Dad doua suflete seincranceneazaintr-un conflic t, lumea semolipseste de la de. La fel, dad rnacar unsuflet sau doua pot fi irnpdcare, atunei intreaga lume emai sanatoasi,asa cum cateva celule sanatoase pot spori sanatatea unui corp.Umila mea rugarninre e sane ajuti sa punem capat acestui conflic t,Pentru ca inca doi oarneni sa aiba sansa sa devina liberi s i sanatosi, "~i s a fie un pic mai put lna ura ~i amaraciune in lumea asta, ~iaFprea tulburata de atata suferinta,

    Iti multumesc ca m-ai ascultat.Cu respect,

    Elizabeth M. Gilbertl-am citir Ivei ce scrisesem. A dat aprobator din cap.- Eu as sernna-o, mi-a spus.I-am intins foaia ~ipixul, dar conducea, a~a c a mi-a zis:- Nu, hai sa spunem c a am ~isemnar-o. In sufletul meu e deja

    semnata,- Mulrumesc, Iva. Ajutorul tau chiar conteaza pentru mine.- Spune, cine altcineva ar mai semna-o? rn-a intrebat.- Familia mea. Mama ~i rata, Sora mea.- Bine. Considera d~iei au sernnat-o. Chiar sirntdau Ricut-o.

    Acum sunt ~iei pe lisra. Bine. Cine altcineva ar mai vrea sasemneze?Spune-rni-i pe tori.~iam inceput sa-lnumesc pe toti ceicare credeam eu d ar flsern-nat petit ia. Mi-am insirat toti prierenii apropiati, apoi cateva rude ~i

    cativa colegi de serviciu. Dupa fiecare nume, Iva repeta aprobator:- Asa, da! Uite, tocmai a semnat ~iel! ~i ea a semnat!Cateodara completa ~iea lista cu potential! semnatari, spun and:- ~i parintii mei au semnat petitia taoSi-au crescut copiii pe timp

    de razboi, Arnandoi urasc conflicre1e inutile. A r fi fericiti sa stie c adivortul tau s-a tncheiar.

    Am Inchis ochii ~im-arn gandir la alte persoane care rni-ar sem-na cererea.- Cred c a Bill~iHillary Clinton tocmai au semnat ~iei, am zis.

    40

    - Nici nu rna-ndoiesc, mi-a raspuns Iva. Vezi, Liz, oricsemna petiria tao Inte1egi?Apeleaza la or icine, fie ca e In viaa murit de mult, ~iaduna semnaturil- Sfantul Francisc de Assisi tocmai a semnat!- Sigur d a semnat! ~i Iva lovi aprobator cu palma pesMa pornisem:- Abraham Lincoln a semnar! ~i Gandhi, ~iMandela, ~

    fl~tii. Eleanor Roosevelt, Maica Tereza, Bono, Jimmy Cahammad Ali, Jackie Robinson ~iDalai Lama .. . ~ibunica mmurit in 1984, si cealalt:i bunica, cea care tra ieste . .. s i profesde i ta liana, s i p~ihologul, iagenta mea ... ~iMartin' Lutheri Katherine Hepburn .. . i Martin Scorsese (nu m-as f aoricum un gest frumos din partea lui).. . ~igurul meu, blne~iJoanne Woodward, ~i Ioana d'Arc, ~idoamna Carpentertoarea mea dintr-a patra, ~iJim Henson ...Timp de aproape 0 ora, numele mi s-au revarsat de pe

    oprire si, in rimp ce traversam Kansasul, petitia mea pentrusernnata de zeci ~izeci de susrinatori nevazuti. Ivacontinua s abe - Da, fi ea a semnat, da , !i el a semnat - ~iam inceput sainconjurata de bunavolnta tuturor acelor oameni puterniciPemasura ceIista seapropia de sfarit,eram mai putin n

    Mi-era somn. Iva rni-a spus:- Culca-te, conduc eu.Am inchis ochii. Inca 0 sernnatura:-Michael J. Fox! am apucat sa mal spun inainte s a adNu stiudl.tam dormit. Poate doar zeceminute, dar a fost

    foarte adanc, Cand m-am trezir, Iva ingana un cantecel. ATelefonul mobil a inceput sa sune.M:i uitam la micul meu telefonino cum vibra vesel in srnasinii inchiriate. Inca eram dezorientata, buimaca dupa sornu mai stiam cum funcrioneaza un telefon mobil.- Hai, rn-a incurajat Iva, raspundelAm ~aspuns cu un "alo" abia soptit,- Vetibune! mi-a spus avocata, care rna suna dintr-un N

    pierdut undeva, departe. Sotul tau tocrnai a semnat!

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    20/47

    10Peste cateva saptamani, eram in Italia.Mi-am dat demisia, am platit divortul ~iam aehitat toate taxele, am

    renuntat la casa, la apartament, rni-arn dus tot ce mai posedam intr-odebara de-a surorii mele 9iam luat cu mine doua valize. Incepuse anulcalatoriei melel Mi-l pot permite datorita unui miracolla care nicinu visasem: editorul meu a curnparat in avans cartea pe care0voi scriedespre periplul meu prin lume. Cu alte cuvinte, totul s-a lntamplatexact cum prezisese vraciul indonezian. Am pierdut tori banii ~iamprimit irnediat alrii , desrui cat sapot cumpiira un an de viata,Asasefaceciacum locuiescIn Roma . .Am gasit un apartament linisritintr-o cladire veche, la doar catevasrradute distanta de Piazzadi Spagna,umbrit de gratioasa Griidina Borghese, la doi pasi de Piazzadel Popolo,unde vechii romani organizau curse de care. Recunosc, zonei Ii lipsestegrandoarea haotid a vechiului meu cartier newyorkez, de unde ve-deam intrarea in Lincoln Tunnel, dar oricum ...Merge.

    11Prima masa [uara la Roma n-a fost cine stie ceoDoar paste de casa

    (spaghetti carbonara) cu un sote despanac cu usturoi pe post de garni-tura. (Shelley, marele poet romantic, i-a scris candva ingrozit unuiprieten din Anglia despre bucataria iralieneasca: "Tinerele de neammanand - n-ai saghicesti nicicdata ce- USTUROI!") Doar de curio-zitare, am cerut 9i0 anghinare - romanii sunt extrem de mandri defelul in care gitese anghinarea. Apoi m-am trezit cu 0 surpriza dinpartea casei - 0garnitura de flori de dovlecei, eu un pic de branza to-pita la mijloc Caratde delicata, incat probabil c a florile nici n-au apu-cat si-si dea seama d nu mai atarna pe vrej), Dupa spaghetti, amincercat earnea de vita. A, 9iam mai baut 9i0 sticla din vinul casei -rosu, special pentru mine. ~i am rnancat ~i paine calda cu ulei dernasline ~iun pic de sare. La desert - tiramisu.

    42

    Pela unsprezece noaptea, In timp cerna intorceam acasa duam auzit g:ilagievenind dintr-una din casele de pe strada mec a are loc un congres alcopiilor de scoalaprirnara - saf fost0anRasete, strigare 9i rropaieli, Am urcat in apartament, rn-am lnoul meu pat ~iam stins lumina. Ma a9teptam s a rna apucesau nelinistea, ap cum mi se intampla mereu dupa ce stingmina. Dar rna sirnteam bine. Chiar rna sirnteam bine. Erausemne ale rnulturnirii de sine.Corpul meu extenuat mi-a intrebat mintea, la fel de ext- Deci asta e tot ce-ti trebuie?Nu a primir nici un raspuns. Am adormit instantaneu.

    12Unele lucruri sunt la felin roare orasele occidentale. Ace

    cani vand aceieasi faciituri dupa aceleasi gen{i iocheIari de faceiasi rnuzicanti din Guatemala canta acelasi Cdntec al Conla naiuri debambus. Dar alte lucruri sunt doar la Roma ap cuDe pilda, vanzatorul de sandviciuri care-rni spune cu cea mdezinvoltura "frumoaso", de fiecare data. .Panino il vrei recla grill, b e l l a ? " Cuplurile care se sarura ~i pe care le intalnestot, de pard s-ar intrece intre ele: tineri imbratisati pe banci,du-si mainile prin par, mangaindu-se, atingandu-~i fefele unalalta fara incetare ...Si, bineinteles, fanranile! Pliniu cel Batran scria dndva: .DIn considerare cantitatea enorrna de apa cu care este aproviRoma pentru bai, rezervoare, santuri, case, griidini ~ivile, 9gande*ti la distantele de la care este adusa aceasra apa, la apeconstruite ~ila munrii strapunsi pentru a 0 aduce, la vaile pestrabate, trebuie sa recunosti cii nu exista nimic mai minunattreaga lume."Secole mai tarziu, lata-rna incercand sa-mi aleg famana pr

    Una dintre pretendentele la titlu se gase9tein Villa Borghese.locul ei troneaza a judu~a familie de bronz, Tati e faun si

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    21/47

    muritoare obisnuira. Au un copil caruia Uplac strugurii. Mami ~itatiau 0 pozitie ciudata - faTa1nfaTa,se fin unul pe celalalt de maini Intimp ceselasape spate. E greu sa-fi dai seama dad trag unul de celalaltde ciuda sau dad dantuiesc fericiti: oricum ar 1 , degajamulta energie.Copilul e cocotat pe bratele lor impreunate, neafectat nici de eventualaciuda, nici deposibilavoiosiea cdor doi. E prea ocupat samanance din-tr-un ciorchine de struguri ~iare copitute despicate (searnana cu tati),E inceput de septembrie 2003. Vremea e calda siindeamna la le-

    nevie, aF d, desi sunt de patru zile laRoma, n-am'facut ind umbravreunui prag de muzeu sau de biserica ~inici macar nu m-am uitatpe vreun ghid aI orasului, In schimb, m-am plimbat 1ndelung faranici 0 rinra ~iam reusit pana la urrna sa dau de locul unde aflasem(de la un sofer de autobuz foarte prietenos) cii sevinde ceamai bunaingherata din Roma. Se nume~re 11 G e la to d i S an C risp in o. Nu suntsigura, dar rna gandesc cas-ar putea traduce prin Jnghepta SfantuluiCrocantino", Am incercat 0 combinatie de miere si alune M-am1ntors In aceeasi zi pentru grepfrut ~ipepene. In ace~a~isea;a, dupadna, am mal facut un drum pana acolo penrru scorrisoara ~ighimbir.Mi-am propus sacitesc In fiecarezi cite un articol de ziar, indiferent

    cit de mult timp mi-ar lua. Ma uit In dictionar cam 0data la trei cu-vinte. Articolul de azi e fascinant. Cu greu Ifi pori imagina un titlumal dramatic decat Obesi ta!1a m bin i i ta lia ni s on o ip iu g ra s si d 'Eu r opa !Doamne Dumnezeule! Obezitate! Cred ca articolul declara d micutiiitalieni sunt eei mai grasi copii din Europa! Citind mai departe, afluca bebelusii italieni sunt eu mult mai grasi decat ce i germani i ellfoarte mult mai grai decat cei francezi. (Din fericire, nu exista vreocornparatie cu bebelusii americani.) Chiar icopiii mai mari au ajunspericulos de gra~i,scrie mai departe. (Industria pastelor fainoase seapara.) Statisticile alarmante eu privire la obezitatea micutilor italienifuseseraficute publice cu0z i l na i nt e de catre una t a sk f or c e i n te rn a z io -n ale - ceea cenu mal are nevoiede nici 0 traducere. Descifrarea intre-gului articol mi-a luat aproape 0ora, timp In care am mancat pizzai am ascultat cum unul dintre copiii Italiei canta la acordeon de cealaltaparte a strazii , Pustiul chiar nu mi s-a parut foarte gras, poate i dincauza ca era figan. Nu sunt sigura cii am inreles bine ultimul rand alarticolului, dar separe ca guvernuI considera c a unica solutie pentru

    44

    problema obezitarii din Italia ar fi irnpunerea unei taxe pesupraponderale ... Oare a~asafie?Dad rnananc ap catevasa flu buna de plata?La Roma, un alr rnotiv pentru citirea zilnica a ziarului

    starii de sanatate a papei. Sanatatea papei apare In ziar la fernariile meteo sau programul Tv. Astazi, papa este obosit.a fost mai putin obosit decat astazi. Maine, se asteapta ca pfle la fel de obosit pe c a t a fast astazi.Lingvistic vorbind, ma simt ca intr-un basm. Pentru un

    si-a dorit mereu sainvete italiana, cepoate fimai frumos decE ca~icum cinevaar fi inventat un or~ intreg urrnand indicatIn care toata lumea (chiar ~icopiii, chiar i~oferj.jde taxi, chiarii din reclame!)vorbeste limba fermecata, Parca ar conspira rinvete pe mine italiana. Pana ~i ziarele apar in italiana pesederii mele aici - nu-i deranjeazal Au librarii In care vands cr is e i n i ta li an a! Am gasit ieri una ~i m i s-a parut ci i intrupalat fermecat. Torul e In italiana, pana ~ibenzile desenate amM-am plimbat printre drti atingandu-le pe toate, sperandrna vede cineva, vacrede d sunt vorbitoare nativa de italiande mult doresc ca italiana sa m i se ofere fara rezerve! Im icum rna simteam lapatru ani, cand Inca nu stiam sacitesc,dade nerabdare sa inva]. Ti n minte cum stateam cu mama Ia~teptarea unui cabinet medical, uitandu-rna lntr-o revista pepodine ~i dand paginile incet, tintuind textul cu privirea ~caadultii din jurul meu sacreada casriusa ciresc,Niciodata, dnu rna mai simrisem atat de avida de cunoastere, In librariadescoperit cateva volume ale unor poeti americani, care avpagina textul original in engleza ~ipe cealalra, traducerea inAm curnparat douii: unul de Robert Lowell ~icelalalt de LouiPeste tot rna asteapta lectii spontane de corrversatie. Az

    pe 0 band in parc d.nd s-a apropiat de mine 0 batranica lmIntr-o rochie neagra, care a inceput sa rna bodogane pentrucemotiv.Am dat din cap derutata, farasascot un cuvant, M-aintr-o ltaliana corecta: Jm i pare rau, dar nu vorbesc italianatranica s-a uitat la mine ca si cand rni-ar fi dat bucuroasa ccap, daci ar fl avut cu ceoA insistat: "Dar intelegl!" (Ciudat, p

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    22/47

    aia ehiar 0 intelegearnl) A vrut sa tie de unde sunt. l-am raspuns c adin New York~iam intrebat-o de unde e ea. Evident, era din Roma.A m inceput sa bat din palme ca un copil . Roma! Roma eeafrumoasii!Ador Roma! Roma minunatii! Mi-a ascultat sceptics poezioara sirn-plista, Apoi a trecut la ce 0 interesa cu adevarat ~i rn-a int rebat dacasunr casatorita. l-am raspuns ci sunt divorrata, 0 spuneam pentruprima oara, ~iuite ca 0 spuneam in italiana, Bineinteles, a intrebat.Perche?" Pai . .. "de ce?" e 0 inrrebare la care e tare greu sa raspunzi,In orice limba. M-am balbait, apoi am reusit saarticulez "L'abbiamorotto" ("Ne-am despartir").A dat din cap, s-a ridicat de pe band, a mers pan a la statia din

    apropiere, s-a urcat in autobuz ~inici macar nu s-a inters sa se maiuite 0data la mine. 0uparasern? In mod straniu, am a~teptat-o vreodouazeci de minute, gandindu-ma, In duda oricarei logid, di s-ar fiputut intoarce ~ine-am f reluat conversatia. Sigurdn-a tacut-o. '0chema Celeste, pronunrat italieneste, cu "ee" la inceput, nu cu "s".In cursul aceleiasi zile, am gash 0 biblioteca. Numai eu stiu cat,de mult irni plac bibliotecile. ~i, pentru ca suntem laRoma, eo biblio-teca veche, frumoasa, cu 0gradina interioara pe care nici n-o banuiesricand te uiri la cladire din strada. Cradina are forma patrata, e plinade portocali ~iarein mijloc 0fantana. Dcsi era diferiti de toare celelaltepe care levazusern pana atunci, rni-arn dat seama imediat ci fanranaaceea urma sadevina una dintre favoritele mele latitlul de cea mai fru-moasa fanrana din Roma.In primul rand, nu era sculptata in marrnurairnperiala, Era 0 fantana mica, rustica, acoperita cu muschi. Arata cao tufi zbarlitii de ferigi, din care curgea apa. (De fapt, arata exact cafrunzisul Iuxurianr pe care-I aveain loc de cap personajul care se rugain desenul vraciului indonezian.) Apa ra~nea din mijlocul tufisuluiisescurgea pe frunze, umpland toata curtea cu un sunet melancolici placut.

    A m gasit un Ioc liber sub un portocal i am deschis una dintre car-rile de poezie pe care le cumparasern cu 0zi inainte. Louise Gluck.A m citit mai intai in italiana, apoi in engleza ~im-arn oprit s ideratala urmatorul vers:

    Dal centrodella mia vita venne una grandefontana ...

    "Din centrul vietii mele a rasarit 0mare fantana ... " Mcarrea in poala, trernurand ~isimtindu-ma usurata,

    13Sincer, nu sunt eel mai priceput calator din lume.Sriu asta tocmai pentru ci am calarorit mult ~iam intalnit

    are se pricep de minune la a~aceva. Calatori innascuti. Amca l atori a tat de rezis tenr i f izic , incat puteau beaapa din canalelefad. sa se imbolnaveasca. Oameni de care se lipesc l imbi slocuri unde de cei mai multi se lipesc boli infectioase, Oamstiu cum sa-l convinga chiar ;;ipe cel mai amenintaror vamsa-l tmbuneze pe ee l mai nesuferit birocrat de la biroul de vizecare, prin culoarea pielii ;;iprin statura lor, par pe jumatateoriunde s-ar duce -in Turcia searnana eu turcii, in Mexic se trin mexieani, in Spania ai crede ca sunt basel, in nordul Africiifi confundari eu arabii.Mie imi lipsesc astfel de calltati. In primul rind, nu rna

    in peisaj. Inaltii, blonda ~irozalie, arat mai degraba a flamina cameleon. Cu exceptia Diisseldorfului , oriunde m-as duce,tativ in evidenra. In China mi s-a intarnplat nu 0 data ca fse apropie de mine pe srrada isarna arate copiilor lor, de pfost un animal scipat de la zoo. ~i respectiv ii copii - care nuzusera 0asa aratare, cu parul galben ~ifata roz - izbucneauori in plans doar cand dadeau cu ochii de mine. Nu m-arn sibine in China.Nu stiu (sau poate doar mi-e lene) sa rna documentez in

    cu locul unde urrneaza sa calatoresc, prefer sa plec pur ~isvad eu apoi ce se intampla. Cand calaroresti in felul asta, d"se intampla" sa pierzi 0 gramada de timp incercand sa teticesti in gara: sau dai 0gramada de bani pe cazare, pentru cipriceput saalegi un hotel. Din cauza problemelor mele de oam explorat ;;asecontincnrc rara sa-mi fie vrecdata dar undeNu numai caam 0busola interioara dereglatii, mai sufar 9ide

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    23/47

    faptului ca nu-rni pot tempera emotiile, iar as{ae un dezavantaj candcalatore~ti. Nu am reusit niciodata sa adopt acea rnina neutra, atatde necesara pentru a trece neobservat in rarile periculoase. ~tiri desprecevorbesc - atitudinea aceea total relaxataa ornului stiipan pe situarie,care te tace sapari de-al locului oriunde, inclusiv in mijlocu! unci revoltede strada din Djakarta. Nu e cazul meu. Cand nu stiu cernise intam-pia, arat exact ca cineva carenu stie ceise intamplii. Cand sunt entu-ziasrnata sau ernotionata, arat exact ca cineva care e entuziasmat sauernotionat. Iar cand rna pierd, lucru care mi se inrampla frecvent,arar ca cineva cares-a pierdut. Paramea oglindesre perfect fiecare gandcare-rni trece prin cap. Cum a spus David candva: "Ai exact opusulunei fere de poker. Ai un fel de.. . fara de minigolf."Vai, ~ichinurile prin care a trecut bierul meu stomac! Nu vreausaintru intr-un subiect atat de neplacur, e de ajuns saspun c a am ex-perimentat toate formele extreme de probleme digestive. In Libanrni-a fost arat de rau intr-o noapte, Incat am crezut c a am un fel devirus Ebola din Orienrul Mijlociu. In Ungaria a fost cu totul altceva,~iam inteles cu totul altfel expresia "blocul sovietic". Dar corpul meumai are ialte puncte slabe. Sparele a inceput S a r na doara chiar dinprima zi in Africa, in Venezuela am fost singura persoana din grupcare a iesit din jungla cu muscaturi depiianjen gata infectate, ~iva rogsa ghiciti cine a Tacut insolarie in Stockholm!

    ~i totusi, ciilatoriile chiar sunt marea mea pasiune. Inca de candaveam saisprezeceani ~iam vizitat Rusia cu banii economisiti din baby-sitting, am crezut ci placerea de a eiilatori rnerira oriee sacrificiu. Sunr6dela ~idevorara acestei mari iubiri cum n-am fost niciodata in cazulalter iubiri. Sentimentul pe care mi-l inspirii calatoriile poate f com-parat eu ce sirnte 0marna pentru bebelusul ei imposibil, suferind decolici i plin de energie - pur isimplu nu-rni pasa de eaznele la carema supun. Pentru d Ie ador. Pentru cii sunt ale mele. Pentru cii sumexa~t ea mine. Orice-ar fl, pur ~isimplu nu-rni pasa,In orice eaz,oi fi eu un flamingo, dar nu sum cornplet neajurorata,

    Am si eu cateva strategii de supravietuirc. Am rabdare, Stiu si-mi iaulamine doar strictu! necesar,Manan~ oriee. Dar supre~ul meu talentIn materie de strategii de supravietuire e faptul cii rna pot imprietenieu oricine. Cu vii i ieu morti i. I n Serbia, m-am imprietenir cu un

    criminal de razboi, care rn-a invitat intr-o excursie lamunte imu familia lui. Nu d m-~ mandri d prinrre eei mai dragi imapiati prieteni senumara un criminal (atrebuit sarna imprietenel pentru a serie un articol, dar ~ica sa nu-rni traga una), spucii la nevoie ehiar pot sa rna imprietenesc cu oricine. Dad n-eu cine sa vorbesc, probabil cii a~fi in stare sa rna imprieteneso rnovila de bolovani. Asta e motivul pentru care nu rna terntoresc nici in celemai indepartate colruri ale Iumii, dad suntpe-acolo, lnainte saplee in Italia, eram intrebata: , ,Ai prieteni la RDadeam din cap cii nu, spunand in sinea mea: "Dar voi aveCand ciilatorqti, l~ifaci priereni intamplator, stand pe locul

    ga ei in tren, in restaurant sau in arest . Dar astea sunt intalnidentale, inu trebuie sate lasieu totu! in voia sorrii. Pentru a aceva mai studiata, veehiul obicei al "serisorii de recornandarefunctioneaza (acurn s-a transformat in e-mail de recomandareIie~tiprezentat in mod oficialprietenului unui prieten. Dad estdeindraznet incat sasuni sisate autoinvit i la cina, e un mod ede a intalni ~ameni. Asa e i . , inainte de a pleca in Italia, rni-am itoate cunostintele din State daci au prieteni laRoma, ~isunt bucsa spun cii am pleeat in lume eu 0 listii lunga,Din lista eu potentiali i mei viitori prieteni i talieni, eel ma

    rna intriga numele asra: Luea Spaghetti. E prieten bun eu ude-al rneu, Patrick Mcl.revitt", pe care-l stiu din faeuItate. ~ici nu inventez, pe am ehiar 11cheama asa, Curata nebunie. Ainchipuirl-va cii trebuie sa trairi eu un nume ca Patrick McDIn orlee caz, am de gand s i iau legatura cu Luca Spaghett

    14Mai intai trebuie sa incep scoala. Azi incep cursurile laAca

    de Limbi Straine Leonardo da Vinci, unde voi studia italianzile pe saptamana, patru ore pe zi, Abia astept! Sunt eleva d

    1 Cornbinatie lntre un prenume irlandez ~iun nume scotian, (Nt.)

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    24/47

    pana-n picioare: aseara rni-arn in tins hainele pr in camera, exact cumam tacur inainrea primei zile de scoala din clasa intai, cand aveampantof noi de lac ~iman care la pachet. Sper ca profesoarei sa-i placide mine!

    In prima zi, toad lumea trehuie sa dea un test in urma caruia seface repartizarea pe clase, in funcrie de nivelul fiecaruia. Cum am aflatde test, am sperat cii n-o s a ajung in grupa de inceparori: ar f fastde-a dreptul umiliror, avand in vedere cii am studiat italiana timpde un sernestru la ~coala Serala pentru Doamne Divortate din NewYork, di rni-arn perrecur toata vara tocind gramatici ~i di deja sumla Roma de 0saptilmana, adica am !acut conversatie, discutand panaidespre divert cu bunicutele din parco Nici nu stiu de fapt care niveluride studiu are cursul, dar, de cum am auzit cuvanrul "nivel", am luatdecizia sa dau tesrul pemru al doilea - cel putin!

    Azi ploua cu galeata ~i eu am ajuns devreme la scoala (ca intot-deanna, tocilara de minel). Testul e ingrozitor de dif icil. Nu pot rezolvanici macar a zecea parte din ell Stiu atara italiana, stiu zed de cuvinteitalienesti, dar a~tia nu rna intreaba nimie din ce stiu. Urrneazii unexamen oral, carc-i indi mai greu. Trebuie sa discur cu un profesorde i taliana slabanog care, dupa parerea mea, vorbeste rnulr prea repede~i, pentru d. am ernotii, fac 0gramada de gre~eli stupide, (De ce-oi fispus V t z d o a s cuo la in loc de S on o a nd ata a s cu ola ? Pe-asta chiar 0 stiarn')

    Totul e OK pana la urrna. Iralianul slabanog se uita pe testul meu~ihotiira~te nivelul meu de cunostinre: nivelul DOl!

    Cursurile incep dupa-arniaza, Asa cimerg sa rnananc de pranz (an-dive la cuptor), apoi rna intorc la scoala ~i tree ranfo~a pe langa cursan-tii de la nivelul unu (care trebuie sa fie mal ta s tu p ido ) ~iintru la primaora de italians. Impreuna eu cei asemenea mie. Doar cii devine evidentdestul de repede d nu sunt deloc asemenea mie ~i d n-arn de ee safiu la eursul de nivelul doi, care e incredibil de dificil. Parca, pard inte-leg care eeva, dar eu mare greutate. Abia riizbese. Profesorul, un tipslab (de ce-or f profesorii ap slabi pe-aici? n-arn incredere in italieniislabll ), preda mult prea repede, sare peste capi tole intregi din manual,spune mereu: "Pe astea Ie 9dfi deja, pe alea le ~tili deja" ~i discuta euvi tezii de mitral iera eu eolegii rnei, care par in stare sa vorbeasca fluent.Stomaeul mi s:a strans de groaza 9i abia mai resplr, rn a rog sa nu rnaintrebe nimic. In prima pauza ies ea din pusci din clasa ~i,eu picioare

    50

    irernurande, merg aproape pHngand pana la biroul adminude, odata ajunsa, irnplor intr-o engleza cat se poate dliu mutata la a grupa de nivelul unu, ~i dorinta imi e impi;bta-ma aiel.Profesorul e griisu\ ~i vorbeste tar. A9a e muir mai bine

    15Inreresant e d nici unul dintre noii mei colegi nu are

    nevoie de cursul ista. Suntem doisprezece in grupa, 9i torila Roma din roata lurnea din acelasi motiv: sa invatim italpenrru d vrern 5-0 invatarn. Niei unul dintre noi n-are 0de ordin practie pentru a fi aid. Nu ne-a spus eful: "E musaiitaliana, pentru ci vrem sa ne deschidem sucursale in strdinatachiar 9i inginerul neamt 9i cam scortos, avem aceeasi cxplcare pana nu de muir 0credeam numai a mea: vrem sa vorbimpentru telul in care ne face sa ne simtim, 0 rusoaici eu unspune d se riisfatii eu leetiile de italiani: "Cred d merit cevaInginerul neamt'spune: ,:Vreau italians penrru 'c a iubesc Ia dDoar c a , din cauza accentului german foarre puternic, se indeutsehe vita", de care cred ci a tot avut parte.

    Dupa cum aveam sa descopar in urmatoarele cateva lungeaba italian a e eea mai trumoasa si mai seducaroare limba9inu sunt singura care crede asta. Trebuie in primul rand inteca, la un moment dar, Europa a fost un mozaic format din nedialecte derivate din latina, care s-au transformat eu timpulde sine statatoare - franeeza, portugheza, spaniola, ital iana. IPortugalia 9i Spania a fost 0evolurie organicii: dialectal vorbiteel mai important a devenit incetul cu incetul Iimba aeeeptat reaga regiune. Astfel lncat eeea ce numim azi limb a francezao versiune a limbii vorhite la Paris in Evul Mediu. Portughezalisaboneza, iar spaniola e practie madrileno. Victorii eapitalimai puternie ora~ impunea limba intregii tari.

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    25/47

    :azul Iralieie diferit. Cea mai importanra deosebire e c a , rnulr tirnp,Italia n-a fost prcpriu-zis 0 tara. Unirea s-a produs foarte tarziu (abiain 1861), inainte era 0peninsula alcaruita din erase-star cuun mare aperitpentru razboi, guvernate de nobill extrem de orgoliosi sau de diferitealte puteri europene. Unele parti din Italia apartineau Frantei, alteleSpaniel, alteie Bisericii Catolice, altele oricui putea pune mana pecastelul sau fortareata cea rnai irnportanta din zona. Poporul italianera, pe rind, cand urnilit, cand mandru de toatii puzderia asta de stiipini.Cei mai multi italieni nu erau deloc incantafi cii restul europenilor:ticolonizau, dar a existat intordeauna masa inertii a celor care spuneauFranza 0 Spagna, purche se manga, adica "Franta sau Spania, numais-avern ce manca".Fragmentarea asta a t a C u t ca Italia sa fie dezbinatii, prin urmare

    nid Iimba italiani nu avea cum sa fie una singuri. Ap c a , timp desecole, italienii au scris si-au vorbit In dialecte locale care de multe orierau de neinteles pentru cei din alte regiuni. Un om de stiinta din Flo-renp putea comunica doar cu mare diflcul tate cu un poet din Siciliasau cu un negutator din Venetia (vorbeau tn latina, care nu era lirnbanationals). In secolul al XVI-lea, carturarii italieni s-au strans laolalta.Cu rotii au fost de acord cii peninsula italica avea nevoie de 0 Iimbaitaliana, eel putin in scriere. A~a ci au facut ceva t a r a precedent inistoria europeans: au ales cel mai frumos dintre dialectele locale sil-auridicat la rangul de limb a italians. 'Ca sa gaseascii cel mai frumos dialect vorbit vreodata In Italia, a

    fost nevoie de 0 lntoarcere in timp de doua sure de ani, panii in Flo-renta secolului XIV. Congresul ciirturarilor a hotarat cade atunci in-colo safieconsiderarj limba italians limba in care scrisesemarele poetiorentin Dante A1ighieri. Cand Dante si-a publicat Divina Comediain 1321, descriindu-si ciiliitoria imaginara prin Infern, Purgatoriu siParadis, literatii vrernii au fost uirniri ciin-a scris in latina. Dante con-sidera cii latina era0limba corupra ~ielirista, ?i cii folosirea ei in prozaserioasa "a transformat literatura intr-o tarra", tacand din ea 0marface putea f obtinuta doar contra cost, din moment ce educatia _ sideci ~ilatina - era apanajuI celor bogari, Dante a fost atenr I; limb'ade pe strazile Florentei, printre ai carei locuitori se numiirau ilustriiBoccaccio ~iPetrarca. '

    52

    ~i-a scris capodopera in ceeace el insusi a numit it d ol ce"dulcele stil nou" allimbii locale, pe care a modelat-o chiacescria, impregnand-o cu stilul sau, la fel cum, la timpulluiShakespeare cu engleza epocii elisabetane. Decizia luata douani mai tarziu de un grup de carturari care doreau binele tlind d.italiana lui Dante aveasafie limba oficiala a intregii pechivaleaza cu inccrcarea unui grup de universitari de la Oximpune intregii Anglii, la inceput de secolXVIII, savorbeascilui Shakespeare. Dar chiar asa s-a Intamplat.Italiana vorbita azi nu e cea din Roma sauVenetia (desl er

    cu cea mai mare putere militara si economica) si nici micaFlorenta, Ea e in esenta 0limba d~ntescii. Nici 0~ltilimba enu se poate mandri cu 0origine atat de poetica, ~i probabilnu i-a fost dat sa exprime mai bine emotiile umane de c a taceasta italiana florentina de secol XIV, innobilara de unulmal mad poeti ai culturii occidentale. Dante a scris Divinain terza rima, 0 inlantuire in care fiecare rima se repeta defiecare cinci versuri, i:.upregnand frumoasa limba florentinacefllologil au numit "rirm In cascada" - un ritm care supravin rostogolirea cadenrata ~ipoetics pe care 0 au iazi i taliesoferii de taxi si rnacelari pina la functionarii din adm~entrala. Ultim~l vers alDivinei Comedia, in care Dante area lui Dumnezeu, poate f u~orinteles in zilele noastre de oriciIiarizat cu asa-numira Iimba italiana rnoderna. Dante serienezeu nu e doar a viziune orbiroare, lumina. divina, ci este, mde orice, I 'amor cbe muove il solee I 'altrestelle.Iubirea care misca sori si stele...Nu-l de mirare'ca doreim atat sa 1nvat Iimba asta.

    16Depresia iSinguratatea :tmidau de urma la vreo zecezil

    ajung in Italia. Dupa 0zi rninunata petrecuta la scoala, seara rprin Villa Borghese, In timp ee asfinrirul aurete catedrala

  • 5/11/2018 Mananca Roaga-te Iubeste

    26/47

    Petru. Ma simt foarre bine in decoruI romantic din juruI rneu, In ciu-cia faptuIui dunt singura ~idoate celelalte persoane din pare sumfie in brateie fiinrei iubite, fie rnsotite de copii veseli. Dar rna oprescsa admir asfinti tul spriiinita de a balustrada - ~iincep sa rna gandescun pie prea rnult la problemele rncle, iar gandurile se rransforma Inregrete; at unci rna ajung din urma.

    Se furi~eaza dupa mine amenintaroare ~i racute ca niste personajede .film nair, ~i rna flancheaza - Depresia in stanga, Singuratatea indreapta. Nu e nevoie sa-rni arate legitirnariile. Le cunosc prea binepe-amandoua, Ne-am jucat de-a soarecele ~ipisica ani lnrregi. Trebuietotusi sa recunosc dum surprinsd ca ne intalnim intr-o atat de ele-ganta gradina italiana,