Limbile
Pagini
Legal
7/31/2019 lucrare investitii
1/30
MINISTERUL EDUCATIEI si TINERETULUI al REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICA a
MOLDOVEIFACULTATEA DE CADASTRU, GEODEZIE si CONSTRUCTII
CATEDRA EVALUAREA si MANAGEMENTUL IMOBILULUI
PROIECT DE AN
La Disciplina:
Investitii in Bunuri ImobiliareTema:Calculul eficientei economice a
unui proiect investitional
Elaborat: st. gr. EI-0616 Turcan Victoria
Coordonator: S.Albu
7/31/2019 lucrare investitii
2/30
Chisinau 2009
Cuprins
Introducere
Capitolul I Analiza pietei imobiliare
I.1 Analiza pietii imobiliare in sectorul spatiilor de producere4 -6
I.2 Analiza pietei imobiliare in sectorul spatiilor de producere in s.Costesti r.Ialoveni7
I.3 Argumentarea alegerii proiectului8 -10
Capitolul II Conceptia si echipa proiectului investitional
II.1 Cerinte arhitecturale, ingineresti si utilitare fata de cladire 11- 12
II.2 Conceptia si echipa proiectului investitional13
Capitolul III Structura finantarii
III.1 Definirea si structura capitalului intreprinderii14 - 15
III.2 Structura de finantare a proiectului investitional16
Capitolul IV Evaluarea proiectului 17 - 28
Concluzii, propuneri
Bibliografie
2
7/31/2019 lucrare investitii
3/30
Introducere
Odata cu aparitia premiselor favorabile aparitiei si dezvoltarii economiei de piata in
Republica Moldova a aparut si opotunitatea de a crea o piata imobiliara apta sa satisfaca
necesitatile populatiei. Pentru toate tarile dezvoltate piata imobiliara este unul din pilonii de baza
pe care se sprijina economia, deci prezinta un factor important in dezvoltarea statului ca unitate
integra si prospera. Dezvoltarea pietii imobiliare nu vizeaza doar sectorul rezidential, cum s-ar
presupuna la o prima vedere, ea presupune dezvoltarea sectorului industrial, commercial, social-
cultural si recreativ, adica priveste toate domeniile de activitate ale oamenilor.
In anii imediat urmatori declaratiei independentei Republicii Moldova, piata imobiliara sa
dezvoltat preponderant in directia sectorului residential. Au avut loc privatizari in masa, si a avut
loc improprietarirea taranilor cu pamint. Insa o consecinta negativa a fost distrugerea si delasarea
totala a sectorului industrial, fapt ce a dus la o stagnare economica continua, ce este actuala si in
prezent. Un prim imbold pentru economia tarii a constituit-o stimularea dezvoltarii intreprinderilormici si mijlocii, adica stimularea spiritului intreprinzator al populatiei.
Prezenta lucrare are drept scop analiza unui proiect investitional ce vizeaza constructia unei
hale industriale de producere si determinarea tuturor factorilor negativi si pozitivi de influienta
asupra dezvoltarii si activarii ulterioare a acesteia.
O analiza minutioasa a starii pietii in acest domeniu, a tuturor participantilor ce
influienteaza aparitia si dezvoltarea unei intreprinderi, analiza concurentilor ne va da posibilitatea
de a cintari sansele reale ale unui asemenea proiect de a aparea si a se dezvolta in conditiile actualeale economiei Republicii Moldova.
Pentru a putea indeplini scopul propus se va analiza piata imobiliara ca stare generala, iar
apoi se va detaliza analiza in domeiul ce ne intereseaza, adica :spatii de producere, iar pentru a
determina daca proiectul este real sau nu se va efectua analiza eficientei proiectului investitional,
pentru ca in final sa putem sa formulam o concluzie corecta asupra realizarii proiectului dat.
3
7/31/2019 lucrare investitii
4/30
Capitolul I Analiza pietei imobiliare
I.1 Analiza pietii imobiliare in sectorul spatiilor de producere
Odata cu declararea independentei si desfiintarea economiei centralizate s-au desfiintat si
toate intreprinderile funcionabile si profitabile la acel moment din sectorul agro-industrial. Uzinele
si fabricile mari au fost distruse datorita ruperii legaturilor de import-export cu tarile din fosta
URSS, economia tarii ajungind intr-o situatie destul de deplorabila. Pentru o perioada destul de
impunatoare economia tarii s-a aflat intr-o stagnare continua. In ultimii 5-7 ani s-a observat o
tendinta de revigorare a economiei tarii prin infiintarea mai multor intreprinderi mici si mijlocii,
fapt ce da o raza de speranta pentru dezvoltarea ulterioara a tarii.
Cu toate astea, criza economica mondiala ce afecteaza practic toate tarile inalt-dezvoltate sa
rasfrint si asupra Republicii Moldova. Cauza principala ace a dus la agravarea situatiei financiare
in tara a fost micsorarea considerabila a volumului remitentelor de peste hotare, ca urmare a lipsei
de locuri de munca si cresterii ratei somajului peste hotare, tarile dezvoltate promoveaza politici
protectioniste, fapt ce defavorizeaza considerabil tara noastra, atit de mult dependenta de
remitentele de peste hotare.
Sectorul industrial al economiei si asa inca vulnerabil este supus acestei incercari dure de a
rezista crizei economice mondiale, in conditiile cind suntem total dependenti de importuri. Starea
pietii imobiliare in domeniul spatiilor industriale si de producere era relativ echilibrata, aproape
neschimbata de-a lungul mai multor ani.Tabel 1
Principalii indicatori ai activitatii industriale, pe forme de proprietate
4
7/31/2019 lucrare investitii
5/30
Sursa Biroul National de Statistica
Numrul dentreprinderi1
Valoarea produciei fabricate
Numrul mediu anualal personalului
industrial-productiv,mii persoane
2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007
Industrie total
702
683
691
20770,22
22370,72
26173,52
125,9
122,2
120,1
din care:
Public 55 52 49 2407,1 2246,6 2669,1 16,7 15,7 15,3
Privat 453 454 467 9575,1 10431,2 12633,9 65,9 67,6 66,9Mixt (public i
privat), fr
participare strin
85 71 66 2784,0 2604,4 3140,4 18,6 14,3 13,0
Strin 21 25 27 1501,6 1612,0 1856,8 6,3 9,0 9,6A ntreprinderilor
mixte88 81 82 3880,3 4625,4 4784,3 18,3 15,6 15,3
Din toat industria
pe tipuri deactiviti:
Industrie extractiv 22 22 23 285,8 433,9 518,4 3,0 3,3 3,6
din care:Public 3 3 3 19,3 22,1 24,2 0,5 0,4 0,4Privat 14 15 15 178,6 336,7 411,6 1,6 2,2 2,5
Mixt (public iprivat), fr
participare strin
Strin 12,5 6,8 0,1 0,1 A ntreprinderilor
mixte 1 0,0 27,4 0,0 0,1
Industrieprelucrtoare
637 620 630 17627,1 18717,9 21390,3 106,5 102,8 100,5
din care:Public 26 25 25 1147,2 940,2 851,2 7,3 6,6 6,2Privat 427 427 440 9164,6 9780,3 11866,1 60,5 61,4 60,4
Mixt (public iprivat), fr
participare strin
78 65 60 2476,5 2297,5 2584,4 15,8 11,8 10,6
Strin 18 22 24 959,6 1086,9 1346,2 4,5 7,4 8,2
A ntreprinderilormixte
88 81 81 3879,2 4613,0 4742,4 18,3 15,6 15,1
Energie electric itermic, gaze i ap
43 41 38 2235,2 2367,8 3175,8 16,4 16,1 16,0
din care:Public 26 24 21 1240,6 1284,3 1793,7 8,9 8,7 8,7
Privat 12 12 12 231,9 314,2 356,2 3,8 4,0 4,0Mixt (public iprivat), fr
participare strin2 2 2 232,1 238,6 500,8 2,0 1,9 1,8
Strin 3 3 3 529,5 518,3 510,6 1,7 1,5 1,4
A ntreprinderilormixte
1,1 12,4 14,5 0,0 0,0 0,1
5
7/31/2019 lucrare investitii
6/30
Situaia pe piaa imobilului de producie i depozitare nu diferea mult de primul semestru
2008. Creterea preurilor abia se simea i a constituit doar 2-5%. Astfel costul 1 m2 de suprafa
de producie i depozitare a constituit pentru perioada dat 180-360euro, n funcie de amplasare,
suprafa total, inginerie i stare tehnic general a obiectului.
Aceleai putem spune i despre chiria imobilului de producie i depozitare. Creterea a
fost mic, astfel ratele de nchiriere au constituit 1-3 euro pe 1 m2 pe lun, pentru suprafeele de
calitate medie cu asigurare medie de comunicaii, cota crora constituie aproximativ 90% din piaa
imobiliar dat, i 3-6 euro pe 1 m2 pe lun pentru suprafeele calitative i asigurarea complet de
comunicaii si retele ingineresti.
Modificarea n segmentul dat al pieei s-a produs n micorare forte a cererii de suprafee
de 1500 m2 i mai mult. La moment, companiile n general se afl n cutarea suprafeelor care nu
depesc 500m.
n general, privind imobilul cu destinaie de producie i depozitare cu suprafee n special
mici i medii se observ o cerere destul de stabil, de aceea putem pronostica o cretere mic sau
stagnarea creterii preurilor, deoarece n situaia crizei financiare, scderii puterii de cumprare a
populaiei i astfel dificultii realizrii produciei, suprafeele de depozitare, logic, urmeaz s
sporeasc.
Dar exist i alte pronosticuri. Din contul reducerii activitii comerciale n legtur cu
instabilitatea financiar, cererea de ncperi de depozitare de asemenea poate fi redus. Dacoarecare reele comerciale vor ncepe s-i restrng afacerea, se vor elibera i depozitele, ocupate
de acestea n prezent.[1]
Oricare nu ar fi pronosticurile, toti factorii negativi de influenta asupra mentinerii unei
stabilitati economice cum ar fi situatia politica instabila din present precum si criza economica
mondiala ce se resimte tot mai adinc in economiile tarilor vecine nu pot trece fara a lasa
consecinte, respectiv, este absoluti necesar de a lua in calcul toate aceste riscuri ce se adauga la
celelalte si de a cauta solutii pentru a asigura macar o oarecare stabilitate, si evitarea declinuluieconomic major.
6
7/31/2019 lucrare investitii
7/30
I.2 Analiza pietei imobiliare in sectorul spatiilor de producere in s.Costesti r.Ialoveni
Stimularea tot mai intensiva a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii a dus la o creastere
usoara a numarului de intreprinderi si la o revigorare relativa a economiei tarii, insa marea
majoritate a acestor intreprinderi sunt de tip commercial si sunt concentrate preponderent in raza
mun.Chisinau, mun.Balti si a altor citorva orase mari ale tarii, infrastructura in suburbie si in
zonele rurale fiind total la pamint.
In anii cind Republica Moldova intra in componenta URSS sectorul agro-industrial era
foarte dezvoltat si bine pus la punct, practic in fiecare localiate rurala activau ferme pentru
cresterea animalelor si pasarilor, diferite tipuri de fabrici si uzine ce foloseau materia prima din
nemijlocita apropiere. Odata cu desfiintarea acestui sistem s-au desfiintat si toate intreprinderile
din zonele rurale.
Una dintre cele mai mari localitati rurale, s.Costesti r. Ialoveni prezinta un potential destul
de atractiv pentru constructia unei hale industriale.
s.Costesti din r. Ialoveni dispune la moment de o suprafata mare de terenuri libere potential
disponibile pentru a construi o hala de producere, iar preturile la pamint nu sunt exagerate, mai ales
cind se discuta pretul unor terenuri cu suprafata mare. In zona exista citeva spatii frigorifice de
depozitare, citeva spatii de producere de materiale de constructie si o fabrica de vinuri.
In rest zona este destul de slab dezvoltata in ceea ce tine de infrastructura, concurenta estepractic inexistenta deci zona este una destul de favorabila pentru a desfasura un proiect
investitional de anvergura.
7
7/31/2019 lucrare investitii
8/30
I.3 Argumentarea alegerii proiectului
Elaborarea si realizarea unui proiect investitional necesita o analiza primara in ceea ce
priveste decizia vizavi de locul amplasarii obiectului investitional, de toti factorii pozitivi si
negativi de influenta asupra viitorului proiect investitional.
In ceea ce priveste amplasamentul unei zone industriale intr-o localitate, acesta este
determinat de anumiti factori precum caracteeristicile terenului, apropierea de caile de comunicatii,
facilitarea cailor de acces, pozitia in raport cu asezarile omenesti, directia predominanta a vintului.
Alte elemente ce se iau in consideratie la alegerea terenului unei industrii sunt natura apelor
subterane si, in special, gradul de agresivitate a acestora, precum si gradul de seismicitate al
regiunii.
Din punct de vedere al reliefului solului, este recomandat un teren plat sau mai bine cu o
usoara inclinare, care sa asigure o scurgere naturala a apelor din precipitatii. O astfel de situatie
evita sapaturi, umpluturi si deplasari mari de pamant, cerute de amenajarea terenului, ususreaza
asezarea si executia cailor ferate si drumurilor si evita pierderea unor mari suprafete de teren dintre
obiective.
Apropierea calior de comunicatii si a altor utilitati constituie un aspect fundamental in
otiunea pentru alegerea amplasamentului unei zone industriale. Acesta trebuie pozitionat in
apropierea unor astere rutiere mari, linga un nod de cale ferata si, in unelel cazuri, linga un curs de
apa navigabil. La elegerea amplasamentului unei cladiri industriale merita sa se tina cont si deexistenta unor retele energetice (electricitate si gaze) si de posibilitati de racordare la acestea. In
mod egal, asezarea unei cladiri industriale poate fi conditionata de existenta in apropiere a unor
surse de apa necesare, si in care sa se reverse apele uzate, provenite din zona industriala.
Bineinteles dupa o tratare a acestora, pentru evitarea problemelor de mediu.[5,pag.102]
Apropierea spatiilor industriale de anumite asezari umane trebuie analizata in mod
biunivoc. Pe de o parte, dezvoltarea unei anumite zone ca zona industriala implica asezarea unui
numar de persoane in aceasta zona, ceea ce duce la crearea unei comunitati umane ce se dezvolta odata cu dezvoltarea industreiei: dupa constructia zonei industriale, se vor ridica locuinte, iar apoi
magazine de aprovizionare, scoli, policlinici, centre de cultura, diferite organizatii pentru
deservirea populatiei. Pe de alta parte, apropierea zoneli industriale de centre populate prezinta o
importanta deosebita, atit in ceea ce priveste asigurarea unor locuinte pentru personal(ceea ce se
poate interpreta si ca un excedent de forta de munca, care poate fi folosit si in industria respectiva),
cit si a unui potential debuseu direct si apropiat pentru propriile produse.
Pentru cladirile de tip industrial, amplasarea pe lot este determinata de functiunile cladirii.
Aceasta amplasare tine cont de faptul ca intr-o intreprindere se gasesc cladirile administrative,
8
7/31/2019 lucrare investitii
9/30
sociale si de interes comun, cladirile industriale pentru productie, cladirile pentru intretinere,
cladirile pentru transporturi si telecomunicatii, cele pentru depozitarea materiilor prime si a
produselor finite, cladirile pentru obtinerea energiei si chiar cele cu character recreativ. Cladirile cu
character de productie, industriale sau de depozitare trebuie sa serveasca scopului specific pentru
care au fost construite.
Odata optat pentru amplasament, cladirile vor fi pozitionate in functie de tip, dupa cum
urmeaza:
Cladirile administrative linga intrarea principala;
Serviciul de paza linga intrarea principala;
Cladiri de productie (in care au loc procesele productiei principale) in general
in centrul uzinei;
Zonele de intretinere in general, linga cladirile de productie, linga sectiile pe
care le deservesc;
Zona de transport (remize de locomotive, garaje, ateliere de reparat vehicule,
spatii de incarcare) in functie de sistemele de transport a marfurilor, naval,
feroviar sau rutier.[5, pag.103]
Zona energetica (centrale electrice si termice, statii de trasnformare si distributie,
statii de producere a gazului, compresoare de aer comprimat, statii de oxygen si
acetilena, turnuri de racier etc.) in functie de specific. O zona energetica separate
complet intr-o intreprindere se gaseste mai rar;
Cladiri de depozitare in general spre legatura cu zonele de transport. Unele
dintre aceste constructii necesita amplasamente separate si la anumite distante de
constructiile cu procese de productie sau chiar fata de cele ale altor depozite,
datorita pericolului de incendiu;
Zone cu caracter recreativ in general in afara incintei zonei industriale.
[5 pag.104]
Proiectul investitional propus spre realizare este o hala de producere ce se va
specializa in producerea de sucuri naturale. In continuare vom prezenta principalele avantaje si
dezavantaje vizavi de realizarea acestui proiect investitional in localitatea s. Costesti, r. Ialoveni.
Amplasarea obiectului investitional in zona propusa este favorizata de urmatorii factori:
Relief potrivit pentru contructia de spatii mari de producere
9
7/31/2019 lucrare investitii
10/30
Apropierea de material prima, factor ce reduce considerabil cheltuielile de
transport a acesteia
Forta de munca disponibila si ieftina, rata somajului fiind relativ mare in localitate
Prezenta tuturor retelelor energetice, de telecomunicatii, canalizare si alilmentare
cu apa din sursele locale(fintini arteziene)
Pretul moderat la teren
Apropierea de caile de transport rutier
Apropierea de mun.Chisinau si de centre rationale mari, adica de pietele potentiale
de desfacere.
Dezvoltarea infrastructurii in zona, deci posibilitatea obtinerii unor facilitati si
privilegii
Dezavantaje in alegerea amplasamentului data ar fi:
Necesitatea de a apela la o firma de constructii specializata din capitala, din cauza
inexistentei acestora in zona
Necesitatea de a trasporta utilajul necesar pentru efectuarea lucrarilor de
constructie montaj
Alte inconveniente cauzate de departarea de 30 km de mun.Chisinau cum ar fi
cazarea unei parti din personal, transportul de materiale etc.
Intru-cit dezavantajele sunt prezente preponderent la faza de constructie a halei de
producere, nu constituie un argument consiostent in cautarea unei alternative de amplasare a
obiectului nostru investitional.
Capitolul II Conceptia si echipa proiectului investitional
10
7/31/2019 lucrare investitii
11/30
II.1 Cerinte arhitecturale, ingineresti si utilitare fata de cladire
Cladirile industriale trebuie sa satisfaca un ansamblu de cerinte; acestea sunt analizate in
egala masura, in situatii concrete, unele avind prioritate fata de celelalte. Aceste cerinte ale zonelor
interioare sunt prezentate succint in Tabelul 2.
Pentru cladirile industriale se va verifica daca pardoseala este groasa sau precomprimata
pentru a suporta greutati mari. Pentru zonele cu traffic intens, se recomanda pardoseala din
materiale cu proprietati antiderapante si rezistente la uzura.
Tabel 2
Cerinte fata de cladirile industriale
Cerinte de
ordin tehnic
1. siguranta (modul in care se comporta sub actiunea incarcarilor celor
mai defavorabile, care ar putea aparea pe intreaga durata de utilizarea cladirii);
2. durabilitate(durata de utilizare)(20 - 100 ani, dar uneori si mai
mult);
3. confort, estetica, conditii normale pentru desfasurarea activitatii
oamenilor(materiale si elemente pentru inchiderea halelor si pentru
realizarea unor aspecte placute, materialecorespunzatoare pentru
izolare, finisaje si protectie a pardoselilor, crearea unui mediuambiant favorabil dasfasurarii activitatii oamenilor);
Cerinte
impuse de
exploatare
1. satisfacerea necesitatilor procesului de fabricatie
2. posibilitati de adaptare la modificarile proceselor tehnologice
Cerinte ale
climatului
interior
1. temperatura, umiditatea, aerisirea (cit mai apropiate de cele oferite
de climatul natural normal). Se va verifica daca exista pierderi de
caldura, eficienta corpurilor de incalzit, umiditatea normala, o viteza
a aerului mai mica de 0,7 m/s etc.;
2. lumina, culorile (raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii
incaperii respective, existind valori minime acceptate pentru acest
raport);
3. zgomotul(zgomotele devin suparatoare daca nivelul lor depaseste
80dB; incepind de la aproximativ 120 dB, zgomotele produc unele
leziuni, iar peste 140 dB au consecinte foarte grave asupraorganismului uman);
11
7/31/2019 lucrare investitii
12/30
Protectia la
foc
amenajari interioare (pereti rezistenti la foc; usi rezistente la foc; sisteme de
evacuare a fumului; instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor; traseele
de evacuare, ce trebuie dirijate spre ambele laturi ale cladirii).
Sursa : Schiopu, Corneliu, Inspectia proprietatilor in scopul evaluarii, Bucuresti, Editura IROVAL, 2003, p.85 si
urm.
Cladirile pentru depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni:
Sa asigure depozitarea materialelor intr-un mediu protejat;
Sa organizeze materialele astfel incit sa fie realizat usor inventarul si mutarea
lor;
Sa asigure facilitati pentru livrarea eficienta;
Sa asigure facilitate pentru acces efficient si transport;[5, pag106]
Bineinteles ce aceste scurte consideratii nu rezolva perfect problema informarii in domeniul
cerintelor ingineresti in ce priveste constructia unei astfel de cladiri, insa de aceste probleme se
ocupa firma de constructii angajata pentru realizarea lucrarilor de constructie montaj.
II.2 Conceptia si echipa proiectului investitional
12
7/31/2019 lucrare investitii
13/30
Pentru a construi o cladire nu este suficient de a avea resurse financiare, este necesar de a
angaja o firma ce va dirija procesul de constructie, adica se va ocupa de managementul executiei
proiectului de constructie.
Activitatea de a construi are trasaturi specifice, care o diferentiaza net de celelalte domenii
de activitate(industriale, comert, transporturi etc.). aceste trasaturi determina un continut specific
conceptului de management al activitatii de caonstructie. Un aspect essential este faptul ca
managementul activitatii de constructie are la baza un proiect al unei lucrari de constructie; pentru
orice lucrare, indifferent de valoare sau complexitate, exista un proiect al lucrarii respective si
numai al ei. Acest aspect determina o caracteristica esentiala a activitatii de a construe, caracterul
de unicat.
Din acest motiv locutiunea managementul executiei proiectelor de constructie o
consideram cea mai adecvata pentru a exprima caracterul de unicitate si continutul specific pentru
managementul activitatii de constructie.
Din punct de vedere al continutului, specificitatea managementului in constructii este
redata de urmatoarea egalitate :[6, pag 11]
Managementul executiei =
proiectelor de constructie
organizarea, conducerea si economia
executiei proiectelor de constructie
Pentru executia unui proiect investitional in constructii se poate apela la incheierea
contractelor de antreprenoriat cu diferite firme de constructii insa , o solutie mult mai noua si mairentabila din punct de vedere al timpului si financiar ar fi angajarea unei firme de development ce
se va ocupa cu toate detaliile incepind de la aspectul juridic al constructiei si finisind cu darea in
exploatare a obiectului investitional.
Dupa un studiu al pietei firmelor de constructie si development, am descoperit citeva
intreprinderi specializate in activitatea de development ce corespund cerintelor proiectului dat cum
ar f : MONARCH DEVELOPMENTS S.R.L., Mecontec Development, S.R.L. I.M., Global
Development S.R.L. Am ales sa colaboram cu firma Mecontec Development S.R.L., I.M. [7],firma ce presteaza servicii de development, gestionarea proiectelor investitionale imobiliare,
consulting investitional, consultanta in executarea proiectelor si constructiilor, dirijarea
constructiilor etc., adica totalitatea de servicii de care avem nevoie pentru a putea realize proiectul
investitional, apelind la o singura intreprindere, fapt ce ne usureaza considerabil realizarea
proiectului.
Capitolul III Structura finantarii
13
7/31/2019 lucrare investitii
14/30
III.1 Definirea si structura capitalului intreprinderii
Capitalul este o categorie economica care exprima totalitatea resurselor materiale care prin
asociere cu o serie de factori de productie participa la realizarea de noi bunuri economice cu scopul
de a obtine profit.
Capitalurile se formeaza la inceputul activitatii economice, se modifica pe parcursul
desfasurarii activitatii prin crestere sau dininuare si se lichideaza la incetarea existentei unitatii.
Din punct de vedere financiar-contabil capitalurile detinute de intreprinderi reprezinta
componente ale pasivului patrimonial destinat a finanta pe o perioada lunga a activului
patrimonial.
Capitalurile intreprinderii se structureaza astfel:
Structura
capitalulluiintreprinderii
Capitaluri p roprii
Capitaluri
imprumutate
Capitalu
social
Fondurile
proprii
Rezerve
pentru
riscuri sicheltuieli
neprevazute
Imprumuturi
pe termen
lung
Imprumuturi
pe termen
mediu
Imprumuturi
pe termen
scurt
Fig.1 Structura capitalului intreprinderii
Sursa :Completata de autor in baza [8.pag 49]
La acestea se adauga o alta categorie de capitaluri si anume: capitalurile permanente
constituite din capitalurile proprii si cele imprumutate pe termen lung si mediu, adica acele fonduri
proprii si cele imprumutate cu termen de rambursare de peste un an, care se gasesc in unitate si
sunt folosite de catre acestea pe o perioada lunda de timp. [8, pag.49]
Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale fiind
prezentat de : Valoarea aporturilor in natura sau in numerar;
14
7/31/2019 lucrare investitii
15/30
Rezervele incorporate in capital;
Profitul repartizat pentru majorarea capitalului social.
Capitalul social imbraca doua forme:
1. capitalul social subscris nevarsat;
2. capitalul social subscris varsat.
Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotaririi adunarii generale
a actionarilor sau asociatilor.
Fondurile proprii sunt constituite din profiturile realizate de unitatile patrimoniale sau din
amortizari si sunt concretizate in :
fondul de dezvoltare;
fondul de participare la profit;
alte fonduri;
repartizari la fondul de dezvoltare.
In ceea ce priveste capitalurile imprumutate din punct de vedere al gestiunii financiare,
acestea se grupeaza dupa destinatia lor in:
capitaluri de imprumut destinate finantarii activelor fixe si in aceasta categorie
intra imprumuturile pe termen lung si mediu;
capitaluri de imprumut destinate finantarii activelor circulante in care intra
imprumuturile pe termen scurt.[8, pag.49]
III.2 Structura de finantare a proiectului investitional
15
7/31/2019 lucrare investitii
16/30
O problema fundamentala a oricarei intreprinderi este asigurarea resurselor financiare
necesare functionarii ei. Atragerea acestor resurse la momentul necesar si cu un cost minim in
vederea realizarii unei eficiente ridicate a intregii activitati constituie un aspect deosebit de
important pentru intreprindere.
Pentru ca o intreprindere sa-si atraga sursele de capital trebuie sa cheltuiasca anumite sume
care sunt proportionale cu pretul lor. In ansamblul lor, aceste cheltuieli reprezinta media ponderata
a costului de piata a surselor de capital adica a imprumutului si a capitalului propriu.
Sursele de finantare folosite de intreprinderi sunt numeroase:
- pentru finantare interna: profitul propriu, fondul de amortizare; rezervele
constituite;
- pentru finantare externa: actiunile, obligatiunile, creditele bancare, etc.
[8, pag.65]
Orice sursa de finantare, orice capital comporta riscuri. Dreptul de a obtine si utilize un
imprumut se realizeaza cu un anumit pret, care este functie de factorii care actioneaza pe piata. [8,
pag 66]
In cadrul proiectului investitional analizat structura finantarii este urmatoarea:
124 mii - capital propriu
400 mii - capital imprumutat.
Costul capitalului propriu este de 12 %, din datele initiale.
Costul capitalului imprumutat l-am determinat in urma studiului ofertelor bancare de pe
piata monetara a Republicii Moldova. Am considerat ca varianta cea mai optima oferta Credit
Business-Dezvoltare de la FinComBank, ce se ofera in valuta straine cu rata anuala a dobinzii de
11-13 % in valuta straina, termenul de rambursare pin la 5 ani, iar marimea creditului constituind
pin la 75 % din volumul necesar de investitii. Aceasta optiune este convenabila noua datorita
faptului ca restul ofertelor nu ne satisfac fie in ce priveste durata mica a termenului de rambursare
a creditului, fie prin suma mica a creditului acordat.
Am considerat varianta data ca fiind varianta optima de formare a surselor de finantare,argumentarea alegerii acestei solutii fiind prezentata in Cap.IV unde sunt efectuate toate calculele
indicilor de eficienta economica si deci argumentata solutia structurii de finantare inclusiv.
Capitolul IV Evaluarea proiectului
16
7/31/2019 lucrare investitii
17/30
Aprecierea eficientei proiectelor de investii se bazeaza pe folosirea metodelor traditionale
si celor moderne. Metodele traditionale de evaluare a eficientei economice si financiare a
investitiilor se caracterizeaza prin : abordarea statica a analizei proceselor si fenomenelor ,
simplificarea situatiei reale folosind valori madii anuale, nu se tine seama de neechivalenta
economica a valorilor nesincrone ale veniturilor etc..
Metodele moderne se caracterizeaza prin : abordarea dinamica a analizei proceselor
investitionale; tinind seama de actiunea timpului asupra procesului investitional, se opereaza cu
valorile actualizate. Aceste metode iau in consideratie incertitudinea si riscul.
La evaluarea proiectelor de durata mica si medie, se foloseste o combinatie a metodelor
traditionale si cele moderne. Pentru evaluarea proiectelor de mare anvergura, se utilizeaza numai
analiza dinamica. Orice indicator de eficienta exprima rezultatul compararii costurilor si
avantajelor economice associate proiectelor respective. In proiectul investitional consturile sunt
exprimate prin :
Efortul total de investitii (I);
Capitalul amortizabil (A);
Investitiile nete (In);
Costurile de exploatare (CE);.
In caliate de avantaje economice se folosesc: a) Profitul brut (PB), b) Profitul net (PN);
c) Cash-flow-ul brut (CFB), d) Cash-flow-ul net (CFN).
Parametrii profitului brut si cash-flow-ul brut se utilizeaza la analiza financiara sumara a
proiectelor, iar profitul net si cash-flow-ul net la analiza financiara detaliata.[9, pag66]
In practica, adesea sunt folositi indicatorii contabili simpli :
Incasarea specifica bruta Pb;
Incasarea specifica neta Pn;
__ Incasarea specifica medie anuala Pb;
__ Beneficiul anual mediu B;
Rata rentabilitatii contabile integrale r;
__ Rata contabila medie anuala r. [9, pag.67]
17
7/31/2019 lucrare investitii
18/30
In continuare urmeaza analiza eficientei economice a unei variante de proiect investitional
ce consta in constructia si punerea in functiune a unei hale de producere in conformitate cu
urmatoarele date initiale:
Tabel 3
Date Initiale
Indicatorul Valoarea
investitii necesare: LCM , /m 180Utilaj, mii 200
Suprafata totala m 1800
Structura investitiilor:
mijloace imprumutate, mii 400
costul capitalului , %:
mijloace proprii 12mijloace imprumutate
conditiile creditarii: termenul, ani 5
rambursarea in rate egale trimestrial
capacitatea, mii butelii/zi 2
1 an=360 zile capacitate anuala,mii butelii/an 720
pretul, /butelie 0.9
utilizarea capacitatilor in primul an, mii butelii /an 500
amortizarea se va determina prin metoda lineara:
partea pasiva a fondurilor fixe, % 5
partea activa a fondurilor fixe, % 17rentabilitatea medie ramurala, % 19
cota impozitului pe venit, % 15
Analiza eficientei proiectului investitional dat se va efectua in baza urmatorilor indicatori
de baza : Venitul Net Actualizat Total (VNAT), Indicele de Profitabilitate (IP), Termenul de
recuperare al investitiilor (T), si Rata Interna de Rentabilitate(RIR).
18
7/31/2019 lucrare investitii
19/30
Venitul Net Actualizat Total (VNAT) sau Net Present Value constituie un indicator
fundamental pentru evaluarea economica si financiara a oricarui proiect de investitii si
caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investitii,
cistigul, rasplata sau recompense investitorului pentru capitalul investit.
Indicatorul VNAT realizeaza compararea intre cash-flow-ul total actualizat degajat pe
durata de viata economica a unui proiect (CFAT) si efortul investitional total generat de acest
proiect, exprimat de asemenea in valoare actuala (I). Momentul de referinta pentru calculul valorii
actuale a investitiilor si cash-flow-ului este momentul inceperii lucrarilorm=0.[9, pag.79]
VNAT = - I+ =
+
De
j
jaCFj1
)1(* (1)
Sunt acceptabile si selectate acele proiecte pentru care VNAT>0. In aspect economic si
financiar, un proiect de investitii cu VNAT pozitiv semnifica faptul ca : el are capacitatea de a
rambursa pe perioada duratei de viata economica De capitalul investit, ca el are o rentabilitate
globala a capitalului initial, cel putin, egala cu rata de actualizare (a), folosita in calcule, ca are
capacitatea de a produce cash-flow in exces si de a asigura obtinerea unui anumit volum de valoare
neta. Daca VNAT are valoare nula sau negative, proiectul este inacceptabil. [9, pag 80]
Indicele de Profitabilitate (IP) caracterizeaza raportul dintre VNAT si fondurile de
investitii care stau la baza proiectului de investitii si genereaza acel volum de VNAT.
In functie de durata de investitie, de pot avea in vedere investitiile initiale (I), sau valoarea
actuala a acestoraI. Se exprina in procente :
IP = 100*It
VNAT, IP = 100*
I'
VNAT (2)
Pentru a exprima acest raport sub forma de indice, IP se calculeaza cu relatia:
IP = 1''
+=It
VNAT
It
CFAT (3)
Indicele de profitabilitate permite sa selectam variantele eficiente de proiecte si ordonarea
acestora dupa valoarea descrescatoare a indicelui IP. La proiectele la care IP=1, VNAT va fi nula.
Cu cit indicele de profitabilitate va fi mai mare IP>1, cu atit proiectele sunt mai eficiente, in
conditii echivalente, comparabile din alte puncte de vedere. [9. pag. 81]
Termenul de recuperare al investitiilor (T), reprezinta perioada de timp, incepind cu
momentul punerii in functiune (m1), a capacitatilor si instalatiilor, echipamentului de productie
etc., pe parcursul careia suma acumulata a avantajelor economice obtinute egaleaza volumul
investitiilor prevazute in proiect.
Acest indicator permite cunoasterea duratei de restituire a costurilor de investitii pe seama
avantajelor economice obtinute dupa realizarea proiectului inca din etapa pregatirii deciziei. Durata
de recuperare a investitiilor se calculeaza in abordare statica si dinamica a proceselor economice.
19
7/31/2019 lucrare investitii
20/30
In abordarestatica, termenul de recuperare a investitiilor se determina prin relatia:
Ti =Ehi
Iti (4)
Proiectul investitional este acceptabil, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii :
Dei >Ti ( T(); Ts; Tmax*dat) (5)
Ceea ce inseama ca termenul de recuperare a mijloacelor investite trebuie sa fie mai mic
decit durata de viata economica a proiectului, adica sa asigure obtinerea de profit. Prioritate va
avea acel proiect care asigura cea mai rapida recuperare a fondurilor. [9, pag 70-71]
In abordare dinamica a proiectelor investitionale, termenul de recuperare se determina mai
simplu prin raportarea valorilor deja actualizate a Investitiilor si Efectelor obtinute :
T ='
'
E
I (6)
Termenul de recuparare atit in abordare statica cit si in abordare dinamica, nu tine cont demarimea duratei de functionare eficienta (De).[9, pag 71-72]
Rata Interna de Rentabilitate (RIR) reprezinta acea rata a dobinzii compuse, care atunci
cind se foloseste ca rata de actualizare (a) pentru calculul valorii nete actuale totale, face ca suma
sa fie nula, adica este acea rata de actualizare care egaleaza CFATcuI.
RIR=a, pentru care VNAT(a) = 0.
Prin urmare, RIR reprezinta rata limita de actualizare pentru care se anuleaza realizarea de
VNAT la proiectul de investitii.
In forma grafica, valoarea RIR poate fi obtinuta astfel :[9, pag. 82]
RIR
VNAT
VNAT (+)
VNAT(-)
(+)
(-)
Fig. 2 Reprezentarea grafica RIR
20
7/31/2019 lucrare investitii
21/30
Graficul ne permite sa observam ca pentru a>RIR, proiectul de investitii nu este eficient
adica VNAT va avea valoare negativa, daca a0.
Pentru a determina RIR, se calculeaza VNAT pentru diferite rate de actualizare, alese
intimplator. Pentru precizare, RIR se determina cu exactitate folosind relatia:
RIR= amin + (amax- amin)* |)(|)(
)(
++
+
VNATVNAT
VNAT (7)
In conditiile economiei de piata, RIR are semnificatia si functia de criteriu fundamental
pentru acceptarea proiectelor de investitii si formarea optiunilor.
La proiectele sau variantele alternative de investitii ce se caracterizeaza ptin VNAT
apropiate, aproximativ egale, se da prioritate proiectului/ variantei cu RIR maxim.[9, pag.83]
Deci, pentru a putea purcede la calculul nemijlocit al indicatorilor de eficienta economica
numiti mai sus este necesar de a calcula in primul rind necesarul total de cheltuieli investitionale.
Necesarul de investitii se va determina dupa formula:
CI = C LCM /1m * St + Cu (8)
Unde: C LCM /1m - costul lucrarilor de constructie montaj pentru 1m de suprafata construita
(conform datelor initiale);
St Suprafata totala a cladirii , m (conform datelor initiale);
Cu - Costul utilajului, (conform datelor initiale)
Tabel 4
Cheltuieli Investitionale
Indicatorul Valoarea
CLCM, 324000
Ulilaj, 200000
Total, 524000
Avind in vedere faptul ca analiza eficientei proiectului se face pentru o perioada de 5 ani,este absolut necesar sa actualizam veniturile si cheltuielile viitoare. Pentru aceasta este necesar de
a calcula rata de actualizare, care in cazul nostrum va fi egala cu costul capitalului care se
determina dupa urmatoarea formula:
CC = Cp * Wp + Ci * Wi (9)
Unde : CC- costul capitalului, %;
Cp - costul capitalului propriu (conform datelor initiale 12 %);
Wp ponderea capitalului propriu din totalului cheltuielilor investitionale;
21
7/31/2019 lucrare investitii
22/30
7/31/2019 lucrare investitii
23/30
Tabel 6
Calculul rambursarii creditului
Rambursarea Creditului
anul trimestrul
suma datorieila finelefiecarui
trimestru, mii
achitareasumei de baza
trimestrial,mii
dobinda,
mii
spre achitare lafinele
trimestrului,mii
spreachitare
anual, mii
anul0
400
anul1
I 380 20 12 32124,4II 360 20 11,4 31,4
III 340 20 10,8 30,8IV 320 20 10,2 30,2
anul2
I 300 20 9,6 29,6114,8
II 280 20 9 29III 260 20 8,4 28,4IV 240 20 7,8 27,8
anul3
I 220 20 7,2 27,2
105,2II 200 20 6,6 26,6III 180 20 6 26IV 160 20 5,4 25,4
anul
4
I 140 20 4,8 24,8
95,6II 120 20 4,2 24,2
III 100 20 3,6 23,6IV 80 20 3 23
anul5
I 60 20 2,4 22,4
65,4II 40 20 1,8 21,8III 20 20 1,2 21,2IV 0 0 0 0
Dupa cum observam creditul imprumutat se ramburseaza in perioada stabilita de conditiile
creditarii deci vom opta pentru aceasta varianta de creditare.
Pntru a putea purcede nemijlocit la calculul indicatorilor de eficienta economica a
proiectului investitional propus prea analiza este necesar de a determina amortizarea fondurilor
fixe a venitului brut potential prognozat a fi adus de viitoarea intreprindere.
Conform datelor initiale amortizarea fondurilor fixe se va determina prin metoda lineara,
pentru partea activa a fondurilor fixe in marime de 17 %, iar pentru partea pasiva 5 %.
Amortizarea anuala a fondurilor fixe se va determina conform formulei in tabelul 7:
23
7/31/2019 lucrare investitii
24/30
7/31/2019 lucrare investitii
25/30
Pentru a determina obiectiv eficienta unui proiect investitional este nevoie de a analiza
indicatorii economic ice detin o capacitate inalta de informare, in cazul nostru acest criteriu este
Csh-flow-ul, care odata determinat este utilizat la calculul altor indicatori de baza cum sunt VNAT,
IP, T, RIR.
Determinarea cash-flow-ului afferent proiectului nostrum investitional este demonstrata in
tabelul 9, unde a fost calculate conform formulelor:
VBP calculat anterior conform formulei (17)
Kp1 (%) pentru primul anu se calculeaza ca:
Kp1 = %100*720
500(18)
Unde 500 capacitatea de productie in primul an - mii butelii(conform datelor initiale)
720 - capacitatea toatala de producere, mii butelii/an (conform datelor initiale)Pentru restul anilorKp = 100%
VBE venitul brut efectiv :
VBE = VBP * Kp (19)
Unde VBP venitul brut potential pentru Kp = 100% (calculat anterior in tabelul 8)
Kp capacitatea de producere.
Ri- Rambursarea imprumutului conform tabelului 6.
Vdrc - Venitul dupa rambursarea creditului :Vdrc = VBE Ri (20)
Vpi Venitul pina la impozitare :
Vpi = Vdrc * Rm (21)
Unde : Rm- rentabilitatea medie ramurala(conform datelor initiale - 19 %)
Iv impozitul pe venit
Iv = Vpi * Civ (22)
Unde Civ cota impozitului pe venit (conform datelor initiale - 15 %).
Pn profitul net
Pn = Vpi Iv (23)
CF cash-flow-ul
CF = Pn +A (24)
Unde A amortizarea anuala a fondurilor fixe calculate anterior in tabelul 7.
25
7/31/2019 lucrare investitii
26/30
Tabel 9
DETERMINAREA Cash Flow-ului
Indicatorul anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
VBP, mii 648,00 648,00 648,00 648,00 648,00Utilizarea capacitatilor, % 69,40 100,00 100,00 100,00 100,00
VBE, mii 449,71 648,00 648,00 648,00 648,00Rambursarea imprumutului, mii 124,40 114,80 105,20 95,60 65,40
Venitul dupa rambursarea creditului,mii
325,31 533,20 542,80 552,40 582,60
Venitul pina la impozitare, mii 61,81 101,31 103,13 104,96 110,69
Impozitul pe venit, mii 9,27 15,20 15,47 15,74 16,60Profitul net, mii 52,54 86,11 87,66 89,21 94,09Amortizarea, mii 50,20 50,20 50,20 50,20 50,20
CF, mii 102,74 136,31 137,86 139,41 144,29CF total, mii 660,61
Pentru a efectua o prognoza preventiva referitor la eficienta proiectului investitional
analizat trebuie sa calculam termenul de recuperare al investitiilor static.
Termenul de recuperare static se determina ca raportul dintre investitiile efectuate si Cash-flow-ul
mediu pe 5 ani.
Ts = CF
I
= 3,97 ani 4 ani (25)
Conform termenului de recuperare al investitiilor static, proiectul analizat este acceptabil,
insa acest indice are un grad redus de informare, deci trebuie sa calculam si alti indicatori ce ar
oferi o informatie mai vasta despre rentabilitatea proiectului cum ar fi cash-flow-ul actualizat, cu
ajutorul caruia calculam ceilalti indicatori.
Pentru ca datele obtinute in urma calculului casf-flow-ului sa fie comparabile in timp este
necesar de a actualize datele obtinute cu rata de actualizare calculata in tabelul 5.
Coeficientul de actualizare se calculeaza conform formulei:
K = na)1(1
+ (26)
Unde a- rata de actualizare egala cu costul capitalului (conform tabel 5 12 %);
n numarul de ani pentru care se face analiza.
Cash-flow-ul actualizat se calculeaza conform formulei :
CF = CF * K (27)
Unde CF cash-flow-ul determinat anterior in tabelul 9;
K coeficientul de actualizare.
26
7/31/2019 lucrare investitii
27/30
CFpp cash-flow-ul post prognoza se calculeaza conform formulei:
CFpp = =
n
i
CF1
-I (28)
Unde =
n
i CF1 - suma tuturor fluxurilor de numerar pe perioada anilor 1-5;
I suma investitiilor efectuate.
Calculul Cash-flow-ului actualizat este demonstrat in tabelul 10 .
Tabel 10
Determinarea Cash Flow-ului Actualizat
Perioada examinata anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
Investitii, mii 524CF, mii 102,74 136,31 137,86 139,41 144,29
CF posprognoza, mii 136,61Coeficientul de discontare, K 1,0000 0,8929 0,7972 0,7118 0,6355 0,5674
CF actualizat, mii 91,7303 108,6669 98,1276 88,5992 159,3926
TOTAl, mii euro 546,5166
Odata ce am calculat suma cash-flow-ului putem acum determina ceilalti indicatori de baza
ca VNAT, IP , Tdinamic si RIR.
Conform formulei (1) VNAT = - I+ =
+
De
j
jaCFj1
)1(* = 22,5166 mii ;
Conform formulei (2)IP = 100*I'
VNAT= 4,30 %; sau
Conform formulei (3)IP = 1''
+=It
VNAT
It
CFAT = 1,043.
Calculul termenului de recuperare al investitiilor dinamic este prezentata in tabelul 11
conform formulei (29) cu ajutorul careia determinam suma restanta la finele fiecarui an, adica
diferenta dintre investitiile initial efectuate si incasarile nete efectuate in fiecare an, astfel aflam de
cit timp avem nevoie pentru a ne recupera banii investiti:
: Sr = I - CF (29)
Unde Sr suma restanta la finele fiecarui an;
I suma investitiilor;
CF - cash-flow-ul actualizat pentru fiecare an.
27
7/31/2019 lucrare investitii
28/30
Tabel 11
Determinarea termenului de recuperare a investitiilor dinamic
Termenul de recuperare a investitiilor, dinamic
indicatorul anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
Investitiile, mii 524CF act., mii
91,7303 108,6669 98,1276 88,5992 159,3926
Suma restanta la finele anului,
mii 432,2697 323,6028 225,4752 136,8760 0,0000
Perioada, ani 1 1 1 1 0,86
Termenul de recuperare, ani 4 ani 10 luni 9 zile
In continuare vom determina Rata Interna de Rentabilitate, rata limita pentru care se anuleaza
VNAT. Calculul RIR este prezentat in tabelul 12 :
Tabel 12
Detrenimarea RIR Indicatorul anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
VAN (a=0) -524 102,7379 136,3118 137,8622 139,4126 280,9043 273,2288
a=12% 1,0000 0,8929 0,7972 0,7118 0,6355 0,5674
VAN(12%) -524 91,7303 108,6669 98,1276 88,5992 159,3926 22,5166
a=17% 1,0000 0,8547 0,7305 0,6244 0,5337 0,4561
VAN(a=17%) -524 87,8102 99,5776 86,0771 74,3975 128,1236 -48,0140
Conform formulei (7)RIR= amin + (amax- amin)* |)(|)(
)(
++
+
VNATVNAT
VNAT;
RIR= 12% + ( 17% -12% )*|480140|5166.22
5266.22+
= 13.60 %.
Analiza rezultatelor obtinute este reflectata in tabelul 13 :
Tabel 13
Analiza rezultatelor obtinute
Indicatorul Conditia acceptabilitatii Marimea calculata
VNAT, mii VNAT>0 22,5166
T, ani T1 4,300>1RIR, % RIR>CC 13,60>12
Conform analizei rezultatelor obtinute dupa calculul tuturor indicatorilor de baza putem
face concluzia ca proiectul este acceptabil dupa toate criteriile de eficienta economica si merita sa
fie realizat.
28
7/31/2019 lucrare investitii
29/30
Concluzii, Recomadari
In urma analizei starii pietei halelor de producere, si analizei eficientei economice a
proiectului dat am ajuns la concluzia ca acest proiect se merita a fi implimentat. Un prim avantaj ar
fi acela pentru investitior care ar fi profitul prognozat a fi obtinut de pe urma realizarii proiectuuli,
asa cum indica toate criteriile de analiza a eficientei economice a proiectului.
Un alt avantaj ce ar putea fi obtinut de pe seama implimentarii acestui proiect ar fi unul
social, adica implimentarea proiectului dat ar duce la dezmortirea antreprenorilor din zona si la
dezvoltarea infrastructurii.
Crearea locurilor de munca atiti in timpul constructiei halei de producere cit si in timpul
functionarii ulterioare ar duce la cresterea nivelului de viata in zona amplasarii acestui edificiu.
Un alt avantaj ar fi stimularea producatorilor de materie prima sa depuna eforturi pentru a
obtine materie prima de calitate superioara, fapt ce ar crea competitivitate intre producatori, deci va
conduce la cresterea calitatii produselor furnizate.
In general, tara noastra aflata inca in perioada de tranzitie simte o nevoie stringenta de
investitii in special in sectorul industrial, care a fost completamente distrus dupa destramarea
URSS, iar intentia de a ne integra in Uniunea Europeaza ne dicteaza necesitatea de a dezvolta toate
ramurile economiei nationale si de a ridica nivelul de trai si venituri in Republica Moldova.
Odata cu dezvoltarea sectorului industrial in tara se va ridica si nivelul de trai, deci
populatia nu va mai fi nevoita sa emigreze din tara in asa numar mare, deci securitatea economica
si demografica a tarii va fi asigurata.De pe urma realizarii unui astfel de proiect toati vor avea numai de cistigat, statul,
investitorul, populatia, deci se merita a stimula realizarea si implimentarea cit mai multor proiecte
de asa gen.
29
7/31/2019 lucrare investitii
30/30
Bibliografie
1. ht tp://lara.md/?m=page&id=22. www.bnm.md3. www.fincombank.md4. www.statistica.md
5. Gestiune Imobiliara V.Dragot, L. u, A.Stoian, M.Dragot, Academia de StudiiEconomice din Bucuresti, ed. ASE, 2005
6. Managementul executiei proiectelor de contructie , V.Hagiu; Universitatea TehnicaGh.Asachi, Facultatea de Constructii . Iasi, ed. Dosoftei, 2003
7. www.yp.md8. Gestiunea si managementul activitatii financiare a intreprinderii , Iwao Kobayashi, trad.
De Teo Chiriac, Chisinau, ARC, 20019. Eficienta investitiei , Svetlana Albu, Valeriu Capsizu, Ion Albu, Chisinau, USM, 2005
http://lara.md/?m=page&id=2http://lara.md/?m=page&id=2Top Related