Download - Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Transcript
Page 1: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

CENTRUL DE STUDII

„Ștefan cel Mare și Sfânt”

BOTOȘANI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU PANCREATITĂ CRONICĂ

Îndrumător ,

Asistent medical generalist:

MĂZUREAC ELENA

Absloventă,

Pintrijel Gabriela

-2014-

1

Page 2: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

MOTO:

,,VIAȚA NU ARE NICI O VALOARE DACĂ NU POȚI FI

DE FOLOS ALTUIA"

2

Page 3: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

CUPRINS

CAPITOLUL I

Anatomia și fiziologia pancreasului……………………………………….pag.4

CAPITOLUL II Date generale despre boală PANCREATITA CRONICĂ

Definiție…………………………………………………………………….pag.12

Epidemiologie……………………………………………………………....pag.12

Etiologie…………………………………………………………………….pag.12

Patologie…………………………………………………………………….pag.13

Morfopatologie……………………………………………………………....pag.13

Tablou clinic……………………………………………………………........pag.14

Diagnostic paraclinic…………………………………………………………pag.15

Diagnostic pozitiv……………………………………………………………pag.17

Complicații…………………………………………………………………...pag.17

Tratament…………………………………………………………………….pag.18

Prognostic…………………………………………………………………….pag.20

CAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu Pancreatită cronică……………pag.21

CAPITOLUL IV Prezentare de cazuri clinice

4.1 Cazul clinic nr. 1……………………………………………………….pag.43

4.2 Cazul clinic nr. 2………………………………………………………..pag.52

4.3 Cazul clinic nr. 3………………………………………………………..pag.62

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….pag.71

3

Page 4: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PANCREASULUI

Este o glandă digestivă de prim ordin. Secreția sa este declanșată inițial de sistemul

nervos, apoi de umplerea stomacului și, în fine, de un mecanism hormonal cu punct de plecare

duodenal. În ultima fază fragmentele proteice declanșează eliberarea hormonilor de către

mucoasa duodenală, ce apoi influențează pancreasul prin intermediul circulației sangvine.

Este o glandă mixtă, exo-a și endocrină, situată posterior de peritoneul parietal dorsal,

fiind un organ secundar retroperitoneal ca și duodenul. Ca și acesta este împărțit de rădăcina

mezocolonului într-o zonă supramezecolică și una inframezecolică. Este un organ profund,

solidar cu duodenul.

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele profund al cavității

abdominale. Forma pancreasului este de ciocan, de ,, J " culcat sau de cârlig .4

Page 5: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Pancreasul este situat în etajul superior al abdomenului, posterior stomacului,

întinzându-se transversal, de la potcoava duodenală până la splină, este un organ

retroperitoneal dispus anterior coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L1- L2, fiind în cea mai

mare parte lipit de peretele abddominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe o zonă

transversală, dispusă între epigastru și hipocondru stâng, iar coada pancreatică este mobilă în

ligamentul pancreatico- splinic.

Are greutatea de 80 – 100 g, lungime de 15-20 cm și grosime de 2 cm.

Pancreasul este un organ friabil, rupându-se ușor.

Pancreasului i se desting patru porțiuni:

Capul

Gâtul și Colul

Corpul

Coada

5

Page 6: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

 CONFIGURAŢIA EXTERNĂ A PANCREASULUI

Capul pancreasului este porțiunea lățită a organului înconjurat de potcoava

duodenală. Este atașat porțiunii interne a duodenului. Prezintă o prelungire mică, în

formă de cârlig, numit procesul uncinat, orientat spre linia mediană a corpului.

Circumferința capului prezintă un șanț determinat de duoden, la acest nevel țesutul

pancreatic se mulează pe duoden și cele două aderă strâns unul de altul prin tracturi

conjuctive, vase, nervi care merg prin ansa duodenală. Din această cauză, și din faptul

că ductul pancreatic se deschide în partea descendentă a duodenului, cele două organe

nu pot fi despărțite în intervențiile pe duoden sau pancreas, fără fisuri de necroză

duodenală.

Colul (gâtul) pancreasului este mai îngust decât capul, din cauza venei porte, de

mare calibru situată în spatele său. Este așezat deasupra vaselor mezenterice

superioare.

Corpul pancreasului are, în secțiune, formă triunghiulară, și se găsește în fața aortei ;

este orientat în sus și spre stânga, pentru a fuziona cu coada.

Coada pancreasului: reprezintă extremitatea stângă a organului, este mobilă fiind

cuprinsă în ligamentul pancreatico-splenic și ajunge până pe fața anterioară a

rinichiului și la hilul splinei.

 CONFIGURAŢIA INTERNĂ A PANCREASULUI,

Pancreasului endocrin îi corespund, din punct de vedere anatomic, insulele lui

Langerhans ce sunt mici formațiuni ovalare de aspect clar, abundent risipite între acinii

pancreatici.

Pancreasul exocrin are configurația asemănătoare unui ciorchine cu 2 zone:

zonă secretoare compusă din acini ce se grupează în lobuli;

zonă excretoare compusă din:

canaliculele intercalare care fac legătura între acini și canalele intralobulare;

canalele intralobulare situate în lobulul glandular;

 canalele interlobular situate între lobuli;

6

Page 7: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

 canalele colectoare secundare care se varsă în canalele excretoare Wirsung

și Santorini.

canalele secretoare.

Canalul Wirsung ia naștere la nivelul cozii, printr-o bifurcație, urmând axul mare al

pancreasului, traversându-l de la coada la cap și se varsă împreună cu canalul coledoc în

duoden, prin papila mare (Vater).

Canalul Wirsung este situat pe fața ventrală a pancreasului. Pe toată lungimea sa

primește canalele colectoare secundare. Canalul Santorini ia naștere din canalul Wirsung la

nivelul capului pancreasului și se deschide în duoden la nivelul papilei mici.

SECREŢIA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ A PANCREASULUI

Pancreasul, pe lângă rolul său fundamental în procesele de digestie, este o glandă

endocrină de importanță majoră prin cei 2 hormoni pe care îi secretă în sânge: insulina și

glucagonul.

7

Page 8: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

 SECREŢIA EXTERNĂ A PANCREASULUI 

Sucul pancreatic este un lichid ușor alcalin (ph- ul: 7,0 - 8,7) inodor, incolor, bogat în

bicarbonat de sodiu și are rolul de a neutraliza chimul acid la ieșirea lui din stomac.

Sucul pancreatic conține: NaCl, Ca3H, K, Ca, fosfor anorganic, glucoză, proteine și

fermenți glicolitici, lipolitici, proteolitici. Cantitatea de suc pancreatic secretată de pancreas în

24 de ore este de 1000 ml. cu o densitate de 1007.

 SECREȚIA INTERNĂ A PANCREASULUI

INSULINA - joacă un rol important în metabolismul hidraților de C, provocând

punerea în rezervă a glicogenului la nivelul ficatului, conversiunea hidraților de C în grăsimi

și oxidarea glucozei de către țesuturile periferice, participă la reglarea glicemiei, enzimele

injectarea de doze mari la subiecți normali provoacă o diminuare a zaharului sangvin

(scăderea glicemiei) și este însoțită de: foame, transpirații reci, tremurături, convulsii și comă,

ce dispar la administrarea glucozei.

Insulina are următoarele funcții:

rol în lipogeneză, ușurând intrarea glucozei pe drumul glicolizei;

reduce cantitatea de acizi aminați ai sângelui și accelerează viteza de sinteză a

proteinelor;

menține balanța între glicogenoliza și glicogeneza; la om tulburarea metabolismului

hidraților de C cu hiperglicemie și glicozurie, urmate de tulburări în metabolismul

grăsimilor și proteinelor cu acidoză și deshidratare - indică prezența diabetului;

administrarea de insulină înlătură aceste tulburări.

GLUCAGONUL - este un factor hiperglicemiant. El se distruge repede în sânge, 80%

disparând în 20 de secunde sub acțiunea plasminei și proteazelor, mai ales in ficat si rinichi.

Glucagonul acționează asupra:

metabolismului carbohidrat, fiind vorba despre hiperglicemie provocată:

lipidelor și produce lipoliza;

metabolismului protidic, exercitând o acțiune de scădere a acizilor aminați din

plasmă;

8

Page 9: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

metabolismul mineral, producând o creștere a K plasmatic;

secreției gastrice având o acțiune de scădere a acesteia, motiv pentru care a fost

recomandat în terapia ulcerului.

VASCULARIZAȚIA PANCREASULUI

Pancreasul este un organ bogat vascularizat. Capul pancreasului este irigat de două

arcade arteriale formate din arterele pancreatico-duodenale superioară și inferioară. Corpul și

coada pancreasului sunt irigate de ramificații ale arterei splenice.

Sângele venos de la nivelul pancreasului este colectat de ramuri ale venei porte.

Inervația vegetativă a pancreasului provine din plexul celiac (simpatic) și de nervul  vag

(parasimpatic)

Pancreasul are trei surse arteriale:

două din trunchiul celiac:- artera hepatică comună,

- artera lineală

una din artera mezenterică superioară

Arterele supraduodenale superioare – au ramuri pancreatice și ramuri duodenale.

Ele corespund clasic arterei pancreatico-duodenale, care vine din artera hepatică

comună.

Arterele retro-duodenale – sunt ramuri din artera gastro-duodenală cu originea

posterior de prima porțiune a duodenului. Una dintre ele, de calibru mai mare, merge

fața posterioară a capului pancreasului având raporturi stânse cu coledocul, în partea

sa retro-pancreatic.

Arterele pancreatico-duodenale inferioare – sunt arterele ce iau naștere din artera

mezenterică superioară în porțiunea sa retropancreatică sau în dreptul marginii

inferioare a corpului pancreasului. Ele sunt în număr de două și au originea separată

sau prin trunchi comun.

Arterele corpului pancreasului – sunt ramuri ale arterei splenice:

Artera pancreatică dorsală – ia naștere din artera splenică în apropierea originii

acesteia din trunchiul celiac, în majoritatea cazurilor. Uneori poate avea originea în

artera hepatică comună, nu departe de emergența ei din trunchiul celiac sau în artera

9

Page 10: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

mezenterică superioară. Această arteră a fost numită și artera procesului uncinat al

pancreasului.

Artera pancreatică inferioară – se îndreaptă către marginea inferioară a corpului și

merge posterior în lungul acestei margini până la coada pancreasului unde se

anastomozează cu artera cozii pancreasului.

Artera pancreatică mare – este o ramură de calibru mai mare a arterei lineale

destinate părții stângi a corpului pancreasului. Originea din lienală este la unirea a 2/3

drepte cu 1/3 stânga a pancreasului.

Artera cozii pancreasului – are originea în hilul splinei într-una din ramurile

terminale ale arterei lienale. Are traiect recurent, pătrunde în coada pancreasului și

merge spre marginea inferioară a cozii anastomozându-se cu capul terminal al arterei

pancreatice inferioare.

Artera lienală – în traiectul ei, în lungul cozii și corpului pancreasului, dar și alte

ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau naștere și din

artera hepatică comună.

Venele

Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se

formează vena portă din vena mezenterică superioară și vena mezzenterică și vena lienală.

Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenți care indirect duc sângele în ficat vena

portă.

Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancreatico- duodenale

inferioare și supra duodenale superioare. Superior duc sângele în zona gastro-

epiglotică dreaptă, care se varsă în vena mezenterică superioară, are afluent de

vărsare, în vena colică dreaptă.

Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care drenează sângele

venos de la nivelul corpului și cozii pancreasului, în vena lienală.

Limfaticele

10

Page 11: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Drenajul limfatic al pancreasului se realizează prin vase care pleacă din rețeaua

limfatică perilobulară și prin colectare de calibru crescând, formează vasele aferente ale

ganglionilor mai multor grupuri ganglionare.

   INERVAŢIA PANCREASULUI 

Primește fibre aferente și eferente din plexul solar (vagul) simpatic și din plexul

celiac-parasimpatic.

Înervația este asigurată de sistemul nervos autonom și este de mare importanță în

fiziologia, chirurgia pancreasului.

Interceptorii sunt reprezentați de terminații nervoase libere și de corpusculi

WALTER-PACINI care sunt abundenți în țesutul conjuctiv al pancreasului.

Fibrele simpatice ți parasimpatice provin din ganglionii celiaci și din plexu mezenteric

superior. Există și fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atât pentru cap, cât și

din corpul și coada pancreasului.

Ele asigură inervația excito-secretorie a pancreasului, cu acțiune asupra acinilor

glandulari și insulelor pancreatice.

CAPITOLUL II

11

Page 12: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOALĂ

PANCREATITA CRONICĂ

DEFINIŢIE:

PANCREATITA CRONICĂ este o boală caracterizată prin leziuni cronice,

inflamatorii şi degenerative, cu evoluţie spre scleroză şi insuficienţă pancreatică, provocată de

reducerea sau de dispariţia ţesutului glandular.

Pancreatita cronică este o afecțiune diferită de pancreatita acută și nu este o consecință

a acesteia.

Anatomopatologic, prezintă scleroze mutilante, nodulare, segmentare sau difuze,

asociate cu calcificări, afectând sau distrugând pancreasul, exocrin şi mai puţin pe cel

endocrin, având drept rezultat insuficienţa pancreatică exocrină (steatoree, azoteree) şi

endocrină, ducând la diabet.

EPIDEMIOLOGIE

Incidența Pancreatitei cronice este de 3,5 – 4/ 100 000 locuitori.

Pancreatita cronică afectează predominant bărbații în vârstă de 35-45 ani ( afecțiunea

este de trei ori mai frecventă decât la femei).

ETIOLOGIE

Etilismul cronic;

Pancreatita cronică idiopatică (atacuri de pancreatită acută la vârste mici care cu

timpul duc la pancreatita cronică);

Pancreatita cronică tropicală (nutrițională) – malnutriție proteocalorică severă +

ingestia de produși toxici (cianid) din rădăcinile de cassava;

Obstrucții non alcoolice ale ductului pancreatic principal (tumori, stenoze Oddi,

calculi, ,,pancreas divisum");

Hipercalcemia (hiperparatiroidism);

12

Page 13: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Pancreatita ereditară (maladie AD cu penetrație incompletă; se poate asocia cu o

incidență crescută a cancerului de pancreas);

Alte cauze (multe dintre ele interpretabile, deoarece influența pancreatică exocrină

poate apare și în absența unui proces inflamator):

Traumatisme,

Fibroză chistică,

Sindrom Schwachman (insuficiența pancreatică exocrină +

disfuncția măduvei osoase + anomalii multiple de organ),

Tumori pancreatice,

Rezecții pancreatice,

Gastrectomia,

Boli ale intestinului subțire,

Deficite de colecistokinină și enterokinoză,

Deficite de amilaze, lipaze,proteaze,

Deficit de α-1- antitripsină,

Atrofia pancreatică primitivă a copilului,

Atrofia și/sau lipomatoza pancreatică a adultului.

PATOGENIE

Pancreatita alcoolică = ,, pancreatita ducturilor mici” prin:

- Secreție abundentă și bogată în enzime;

- Concentrația crescută în mucopolizaharide care cresc vâscozitatea

mucusului;

- Formarea de dopuri proteice care se impregnează cu carbonat de

calciu;

- Alcoolul inhibă biosinteza de către pancreas a unui inhibator proteic

al formării de calculi (,,lipostatină”);

- Efect toxic al alcoolului (necroză grasă interstițială).

MORFOPATOLOGIE

Macroscopic pancreasul în Pancreatita cronică este mic, dur, rareori poate fi

hipertrofic, cu aspect pseudotumoral.

13

Page 14: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Microscopic se constată fibroză, infiltrat limfoplasmocitar în jurul acinilor iar la

nivelul canalar se pot evidenția ducte dilatate neuniform, cu dopuri proteice și eventual

calculi în wirsung.

TABLOUL CLINIC

Clinic subiectiv:

Durerea are drept caracteristici:

- Este situată în epigastru/ hipocondru drept;

- Durerea iradiază dorsal, transfiziant, în jurul trunchiului;

- Durerea poate iradia și atipic dorsal, în hipocondru, flancuri;

- Apare în legătură cu mesele, dar poate fi și continuă;

- Intensitatea este de cele mai multe ori importantă;

- Durerea din puseele acute este de intensitate mai modestă decât cea din

pancreatita acută;

- Se ameliorează la aplecarea trunchiului anterior/șezând;

- Este rezistentă la antiacide și se accentuiază la alcool și mese copioase.

Malabsobția se traduce prin:

- Diaree cu steatoree;

- Creșterea azotului fecal;

- Pierdere ponderală;

- Malabsorbția vitaminelor liposolubile (D, K) și a vitaminei B12.

Diabet – scăderea toleranței la glucide/hiperglicemie ,, a jeun".

Clinic obiectiv – semnele clinice sunt discrete:

- Sensibilitate la palparea abdomenului;

- Palparea unui pseudochist pancreatic;

- Subfebrilitate;

- Icter/subicter + semne de angiocolită;

- Pot fi prezente oricare din semnele de angiocolită;

Pleurezie,

Ascită,

Pericardită,

Artrite.

14

Page 15: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

DIAGNOSTICUL PARACLINIC

Diagnosticul este dificil de pus în stadiile inițiale, majoritatea modificărilor biochimice

și imagistice apărând când pancreatita este severă, cu afectarea a peste 90% din pancreas.

Determinări biologice:

- Creșterea amilazelor și lipazelor;

- Scăderea tripsinogenului (specific pentru insuficiența pancreatică);

- Scăderea imunoreactivității ,,tripsin-like";

- Scăderea polipeptidului pancreatic; acest polipeptid este produs în pancreas

proporțional cu producția de enzime și se determină după stimularea prin

alimente, seretină sau CCK,

- Toleranța la glucoză este scăzută la majoritatea pacienților cu pancreatită

cronică; uneori se poate întâlni hiperglicemie ,,a jeun". Testul de toleranță la

glucoză p.o. trebuie efectuat la toți pacienții bănuiți de pancreatită cronică;

- Test Schilling pozitiv înseamnă evidențierea malabsorbției de vitamină B12 la

35-40% din bolnavii cu pancreatită cronică, anomalie care se remediază după

administrarea de enzime pancreatice;

- Creșterea fosfatazei alcaline și a bilirubinei indică colestază.

Explorări imagistice:

- Radiografia abdominală pe gol poate evidenția calcificări pancreatice, chisturi

pancreatice

- Ecografia și CT evidențiază morfologia parenchimului și a canalelor

pancreatice;

- Pasajul baritat gastro-duodenal arată creșterea spațiului retrogastric, precum și

modificări ale potcoavei duodenale;

- CPRE poate explora canalul pancreatic și ajută la îndepărtarea calculilor

coledocieni.

15

Page 16: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Explorarea funcției pancreasului exocrin:

- Testul de simulare Lundh presupune administrarea unui prânz bogat în lipide,

glucide și proteine, care stimulează intens producția de colecistokinină, care la

rândul ei stimulează secreția tripsinei în sucul duodenal; în pancreatitele

cronice răspunsul este scăzut;

- Test la bentiromidă (peptid sintetic atașat de acidul paraaminobenzoic

(PABA). Chimiotripsina ajută la detașarea bentirominei de pe PABA. În cazul

pancreatitelor cronice, în care sinteza de chimiotripsină este diminuată,

excreția urinară a metaboliților PABA este diminuată

- Evaluarea digestiei intraluminale:

Creșterea grăsimilor din scaun > 7 g/zi;

Creșterea azotului fecal > 2,5 g/zi;

Scăderea activității chimiotripsinei în scaun;

- Testul la secretină (substanța care stimulează direct secreția pancreatică sub

aspectul volumului și al bicarbonaților);

În pancreatitele cronice volumul este normal, dar debitul

bicarbonaților este scăzut (în timp ce în cancerul

pancreatic volumul secreției este scăzut, iar bicarbonații

au valori normale); testul este pozitiv când 60% din

pancreasul exocrin este compromis, dar înainte de ase

instala steatoreea.

- Testul combinat la secretină și colecistokinină/ceruleină (substanțe care

stimulează secreția de enzime pancreatice, știut că debitul secretor de enzime

este proporțional cu masa exocrină). Ceruleina produce creșterea concentrației

serice a polipeptidului pancreatic; în pancreatita cronică acest răspuns este

scăzut.

Diagnosticul cel mai exact se poate pune prin biopsie pancreatică, dar nu este

practicată de rutină iar modificările de pancreatită cronică nu sunt difuze în stadiile de debut

ale bolii astfel că, o biopsie efectuată pe o pancreatită cronică la debut poate fi normală.

16

Page 17: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Forme clinice

Pancreatita cronică recidivantă – apare în urma unor atacuri de inflamație acută pe un

fond de pancreatită cronică;

Pancreatita cu durere persistentă – prelungită pe perioade de luni sau ani;

Pancreatita cronică fără durere – care evoluează cu simptome de camuflaj precum

icter, diabet, scădere ponderală, steatoree.

DIAGNOSTICUL POZITIV

Este sugerat de anamneză din care să rezulte consumul cronic de alcool sau

medicamente, infecții, la care se adaugă caracterul durerii asociat cu fenomenele de

malabsorbție.

Este apreciat de investigațiile paraclinice precum:

- Radiografia abdominală pe gol asociată echografiei abdominale care să

evidențieze calcificările pancreatice;

- Alte investigații paraclinice care să excludă alte cauze de sindrom dureros

abdominal;

- Dozarea tripsinogenului seric;

- Determinrea cantităților de lipide și proteine eliminate prin scaun;

- Tratament de probă timp de o lună cu enzime pancreatice duc la dispariția

durerii abdominale în pancreatita cronică.

COMPLICAȚII

Complicațiile PC pot fi:

pseudochistul pancreatic, uneori chiar compresiv;

abcesul pancreatic, ce se produce prin infectarea unui pseudochist pancreatic;

ascita recidivantă bogată în amilaze, de obicei nu foarte abundentă, ce poate fi sero-citrina

sau eventual hemoragică (de aceea, în fața unei ascite neelucidate, se vor determina

întotdeauna și amilazele din lichidul de ascită);

icterul obstructiv, prin comprimarea coledocului de capul pancreatic hipertrofic (diferențiere

diagnostică dificilă cu neoplasmul cefalic pancreatic);

tromboza venei splenice sau a venei porte, prin inflamația de vecinătate.

17

Page 18: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

TRATAMENT

Dietetic

Se va începe prin unele măsuri dietetice, între care cea mai importantă este suprimarea

completă și definitivă a alcoolului.

Se vor evita mesele abundente, bogate în grăsimi, dar și în proteine, care stimulează

secreția pancreatică, putând exacerba durerile.

Episoadele acute de PA pe fondul unei PC se vor trata prin internare, repaus alimentar,

alimentație parenterală, eventual sonda nasogastrică, medicație analgezică, medicație

antisecretorie acidî (aciditatea duodenală poate stimula secreția pancreatică).

Medicamentos

Tratamentul medicamentos al PC constă din:

- analgezice pentru episoadele dureroase (Algocalmin, Piafen, Tramal, Fortral);

- substituienți enzimatici pancreatici, care pot ameliora simptomele, prin reducerea secreției

pancreatice, având un efect de bio-feed-back negativ. Dozele trebuie să fie mari, chiar în

absența malabsorbției.

Se vor folosi preparate cu conținut mare de lipază:

Creon, 

Mezym forte,

Panzytrat,

Festal, 

Cotazym, 

Nutryzym,

 Digestal forte etc.

Se preferă preparatele gastroprotejate (enterosolubile), din cauza neutralizării lipazei

prin acțiunea sucului gastric acid.

În prezența maldigestiei, cu malabsorbție, doza de fermenți de  substituție trebuie să

fie ridicată, de cel puțin 20.000 U lipază/masă. De aceea, se va citi cu exactitate conținutul de

lipază al unui produs administrat. În general, un preparat enzimatic obișnuit are 2000-8000 U

lipază/comprimat.

18

Page 19: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Dacă preparatul nu este gastroprotejat, se va administra înainte de masă cu 30 min. un

antisecretor (Ranitidina, Cimetidina).

Dacă maldigestia nu poate fi combătută în acest fel, se pot adăuga trigliceride cu lanț

mediu, în doză de 40g/zi (ulei de cocos care se absoarbe mai ușor, prevenind parțial

malabsorbția).

Terapia alternativă

Terapia alternativă poate fi:

endoscopică: terapia endoscopică în PC câștigă actualmente tot mai mult teren în

rezolvarea acestor bolnavi. Pentru a obține rezultate corespunzătoare trebuie efectuată

o selecție atentă a pacienților în ceea ce privește tipul de intervenție endoscopică.

Tehnicile practicate sunt reprezentate de:

papilotomie:

protezare biliară sau de duct Wirsung, în caz de stricturi benigne (care sunt

datorate inflamației sau necrozei din jurul ductului Wirsung). Din punct de

vedere tehnic, se efectuează sfincterotomia folosind abordul papilar, iar apoi

stenturile se plasează folosind un fir ghid montat până deasupra  stenozei

respective (uneori în cazul stenozelor strânse acestea necesită dilatări).

Evoluția după plasarea stenturilor este favorabilă în 85-100% din cazuri .

extracție de calculi din ductul Wirsung:  prezența calculilor crește presiunea

intraductală accentuând în acest mod durerea și determinâd ischemie

pancreatică înainte de extracția propriu zisă se efectuează sfincterotomia

pentru a se permite accesul papilar. Pentru extragerea calculilor se folosesc

dispozitive de tipul “balonașelor” de extracție sau a “basketurilor”. În cazul

calculilor mari se poate încerca litotripsia pentru a se permite extragerea

fragmentelor de calculi. Litotripsia (ESWL) reprezintă tehnica adjuvantă cea

mai frecvent utilizată în acest sens, deoarece permite fragmentarea calculilor

mai mari și apoi extragerea fragmentelor mai mici .

drenajul echoendoscopic al pseudochistelor pancreatice. Acestea apar ca și

complicație a PC în 20-40% din cazuri. Folosirea drenajului ghidat

ecoendoscopic al pseudochistelor reprezintă o alternativă nechirurgicală la

acești bolnavi. Scopul drenajului  transmural este crearea unei comunicări

19

Page 20: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

între cavitatea pseudochistului și lumenul digestiv (chisto-gastrostomie sau

chisto-duodenostomie), permițând drenajul conținutului chistului în lumenul

intestinal.

chirurgicală: în formele hiperalgice, se pot face blocarea plexului celiac,

pancreatectomie subtotală sau totală, se recurge la diverse tehnici de derivație sau

decomprimare (pancreatojejunostomie laterală).

PROGNOSTIC

Speranța de viață a pacienților cu pancreatită cronică este mai scăzută față de medie

(cu ceva mai mult de 10 ani) în cazul în care nu se instituie tratament corespunzător.

 Principala cauză de mortalitate o constituie cancerul aparatului respirator (plămân,

laringe), tuberculoza, afecțiunile cardiovasculare și nu boala în sine sau complicațiile

acesteia. 

La 20 de ani după apariția simptomelor doar aproximativ 50% dintre pacienții

diagnosticați cu pancreatită cronică supraviețuiesc.

Prognosticul este semnificativ mai bun pentru pacienții care evită consumul cronic de

alcool.

20

Page 21: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU

PANCREATITĂ CRONICĂ

Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care reclamă cunoștințe

profesionale temeinice și calități morale deosebite.

Bolnavul, când se internează în spital sau se supune unui tratament ambulatoriu, își

incuviințează sănătatea și chiar și viața în mâinile acelora care îl îngrijesc.

Această încredere nu poate fi acordată decât unor oameni demni de acest lucru și care

au dat dovadă că merită aprecierea bolnavilor pentru care lucrează. Asistenta este cea care

ajută medicul., dar şi cea care îngrijeşte permanent bolnavii.

Asistenta medicală urmăreşte reacţiile: individuale, familiale şi de grup, ea este ca o

“mamă” ce acţionează conform nevoilor copiilor şi trebuie adeseori să îndeplinească sarcini

cât mai diverse – mamă profesionistă.

Asistenta asigură pacienţilor:

îngrijiri de confort, atunci când aceştia nu-şi pot îndeplini independent

anumite funcţii.

stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;

le transmite informaţii, învăţăminte, “ascultă” pacientul şi îl susţine;

este alături de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii

mai bune de viaţă şi sănătate.

Asistenta medicală trebuie să dea dovadă de mare conștiinciozitate profesională, să fie

apropiată, comunicativă, prietenoasă cu bolnavii, să inspire încredere bolnavilor.

Asistenta medicală să aibă cunoștințe temeinice de specialitate pe care să le

perfecționeze în permanență.

Asistenta medicală cunoaște tehnicile curente ale examinărilor complementare

necesare stabilirii diagnosticului.

Ea execută recoltările de produse biologice și patologice, sondaje etc. și pregătește

bolnavii pentru examinările: radiologice, endoscopice, explorări funcționale.

Se știe că pacientul are pe toată durata bolii un moral și o psihologie deformate.

Asistentei îi revine sarcina să-l ajute pe bolnav cu tact, înțelegere, delicatețe, atenție.

Asistenta medicală trebuie să manifeste solicitudine față de toți bolnavii, încurajându-i

pe cei triști, descurajați sau grav bolnavi.

21

Page 22: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Trebuie să-și păstreze întotdeauna demnitatea, să manifeste fermitate față de bolnavi în

îndeplinirea prescripțiilor, în respectarea disciplinei în spital.

Asistenta trebuie să-și cunoască și să-și îndeplinească obligațiile și față de aparținătorii

bolnavilor. Trebuie să fie atentă, binevoitoare față de aceștia, să-i informeze despre boală și

ceea ce trebuie făcut pentru a contribui la recăpătarea sănătății pacientului, dar să-și scurteze

vizitele obositoare.

Secretul profesional constituie o altă obligație fundamentală a asistentei medicale.

Respectarea secretului profesional este o datorie morală, o obligație, chiar dacă bolnavul nu a

cerut-o.

Bolnavii suportă, de obicei, greu regimul de viață al spitalului.

Internarea este un prilej de a reeduca ritmul și felul de viață al bolnavului, de a-l

dezobișnui de anumite deprinderi dăunătoare, în special de alimentație.

Regimul de viață trebuie să fie ordonat, echilibrat, dar individualizat după natura bolii

și starea bolnavului și întotdeauna hotărât de medic, și pentru ca toate acestea să ducă la

recuperarea stării de sănătate a bolnavului, asistenta medicală trebuie să-și îndeplinească rolul

său.

Rolul asistentei medicale în asigurarea condițiilor de mediu

Asistenta medicală are un rol important în asigurarea condițiilor de mediu favorabile,

în salonul bolnavului.

Astfel:

va aerisi camera, temperatura optimă în salon fiind cea de 18- 220 C

va urmări ca lenjeria de corp și de pat să fie curate

22

Page 23: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

va avea grijă ca bolnavul să aibă o igienă corporală bună

va urmări curățenia în salon, acesta să fie și bine luminat.

În vederea efectuării vizitei, asistenta medicală va aerisi camera înaintea vizitei, va avea

grijă ca toate foile de observație să fie la patul bolnavului, bolnavul să se afle la pat, să aibă

lenjerie de pat și de corp curate.

Toate urinarele și toate bazinetele aflate în salon vor fi curate înainte de sosirea medicului.

În timpul vizitei asistenta medicală va urmări și nota, toate recomandările medicului.

După efectuarea recoltărilor de produse biologice și patologice, asistenta medicală va

strange materialele folosite, va aerisi camera și va asigura bolnavului o poziție comodă.

Va nota în foaia de observație, medicația prescrisă și examenele de laborator și

radiologice cerute de medic.

TENSIUNEA ARTERIALĂ

Reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată

de elasticitatea şi calibrul vaselor).

Se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă) = elemente de

evaluat.

Loc de măsurare

artera humerală

a.radială(electronic)

Materiale

- tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)

- stetoscop biauricular

23

Page 24: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

- tampon de vată

- alcool

- pix de culoare roşie

metode

auscultatorie

palpatorie

oscilometrică

Tehnică

Metoda auscultatorie

pregătire psihică

repaus timp de 5 minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie

se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară

a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia

zgomotelor pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se

aude primul zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine

valoarea indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele

dispar(tensiunea arterială minimă)

Metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei

auscultatorii;

se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop

valorile se determină înregistrând val. indicată pe cadranul manometrului în momentul

în care simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând cu tens. max.

valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula

TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2

diferenţa dintre TAmax şi TAmin s.n. tensiune diferenţială şi nu are voie să fie mai

mică de 30mmHg

are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât în realitate

Metoda oscilometrică

Oscilometria – metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor peretelui

arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.

24

Page 25: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Aparatul este alcătuit dintr-un cadran gradat în unităţi, o manşetă pneumatică şi pară

de cauciuc.

Manşeta aparatului se fixează pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde

pulsaţiile se transmit la manometru.

Pregătirea bolnavului

Camera de examinare tb. să aibă un climat corespunzător

Bolnavul este culcat în repaus cu cel puţin 15min înainte de măsurare

Se descoperă mb. superioare sau inferioare

Se aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe mb. de examinat

Tehnica

Se pompează aer până ce dispare pulsul periferic.

Se citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului

Se scade presiunea cu 10 mmHg şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.

Se scade apoi presiunea din 10 în 10 cu citiri succesive până se găseşte

valoarea maximă a amplitudinii care s.n. indice oscilometric.

Valorile normale sunt apreciate în limite foarte lungi şi foarte variabile

Nu are importanţă valoarea obţinută, ci importantă este diferenţa dintre 2

regiuni simetrice care nu tb. să depăşească 2mmHg

VALORI NORMALE

TAmax TAmin

1-3 ani 75-90 mmHg 50-60 mmHg

4-11 ani 90-110 mmHg 60-65 mmHg

12-15 ani 100-120 mmHg 60-75 mmHg

adult 115-140 mmHg 75-90 mmHg

vârstnic >150mmHg >90 mmHg

modificări ale TA

1. HTA = creşterea TA peste val. normale

2. hTA = scăderea TA sub val. normale

3. modificări ale TAdiferenţiale = variaţiile TAmax şi TAmin nu se fac paralel

4. TA diferită la segmente simetrice (braţ stg, drept)

Notare

se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare

roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur

25

Page 26: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat

în alte documente medicale se notează cifric.

MASURAREA ŞI NOTAREA TEMPERATURII CORPORALE

Măsurarea temperaturii corporale se efectuează, la ora actuală, cu termometrul electronic.

Aparatul permite măsurarea temperaturii cutanate (în axilă), rectale şi timpanice. Această

măsurare a temperaturii este rapidă şi fiabilă.

Indicaţii:

supravegherea sistematică în cursul spitalizării;

supravegherea unui sindrom infecţios sau inflamator.

Pregătirea materialelor:

Se vor pregăti pe o tavă medicală:

termometru electronic cutanat sau timpanic cu sondă disponibilă;

comprese curate şi soluţie dezinfectantă;

lubrifiant pentru termometrul rectal.

Se vor folosi racorduri de unică folosinţă pentru termometrele timpanice.

Termometrul va fi dezinfectat după fiecare pacient

Pregătirea Pacientului:

se explică pacientului procedura;

se cere pacientului să rămână culcat în pat;

Pentru supravegherea sistematică este important de considerat faptul că temperatura este

mai mică dimineaţa înainte ca pacientul să se ridice din pat.

Procedură:

Cu termometrul electronic timpanic

se introduce captatorul adaptat la un capişon de unică folosinţă în urechea pacientului;

26

Page 27: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

se roteşte termometrul cu 30° în spate pentru a fi în faţa timpanului;

aparatul afişează temperatura în 1-3 secunde.

Cu termometrul electronic cutanat

se descoperă axila pacientului;

se tamponează pentru a îndepărta transpiraţia;

se introduce sonda /captatorul termometrului în mijlocul axilei şi se apropie braţul de

torace;

se aşteaptă 30 sec. până se aude semnalul sonor;

se ajustează temperatura afişată cu 0,5°C pentru a obţine temperatura corporală

Cu termometrul electronic rectal

se aşează pacientul în poziţia SIMS;

se introduce sonda termometrului protejată de capişonul lubrifiat (aproximativ 4 cm);

se menţine termometrul până la semnalul sonor;

se scoate termometrul, se citeşte valoarea;

se aruncă capişonul în recipientul pentru deşeuri;

se spală mâinile.

Observații

măsurarea temperaturii rectal poate să antreneze leziuni dacă este practicată cotidian;.

măsurarea temperaturii rectal poate provoca sângerări la copii, rupturi ale venelor

hemoroidale, escare sau rectite (necesitând intervenţii chirurgicale).

Reprezentarea grafică a temperaturii

se socotesc pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură câte 2 diviziuni de

grad;

se notează grafic valoarea înregistrată, printr-un punct de culoare albastră aşezat direct

pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţa (D) sau seara (S)

pentru cifrele cu soţ (pare); exemplu 36,2; 37,4; 38,6; etc

se uneşte primul punct cu rubrica pentru temperatură aflată în partea dreaptă a

sistemului de coordonate din foaia de temperatură;

se obţine curba termică prin unirea punctelor care indică valorile temperaturii

măsurate bicotidian pe parcursul zilelor de supraveghere şi îngrijire.

Educarea pacientului

se informează pacientul că termometrul este un instrument indispensabil pentru

aprecierea stării generale la domiciliu;

se explică pacientului cum să întreţină şi să utilizeze termometrul;

MĂSURAREA ŞI NOTAREA PULSULUI

27

Page 28: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Indicaţii

determinarea numărului de bătăi cardiace pe minut;

obţinerea de informaţii despre activitatea inimii și despre starea arterelor;

aprecierea răspunsului inimii la medicaţia cardiacă, activitate sau stres.

Pregătirea materialelor

Se pregătesc pe o tavă medicală:

Ceas de mână cu secundar sau cronometru

Culoare roşie ( creion, pix sau cariocă)

Carnet de adnotări personale, F.O.

Pregătirea pacientului

Pregătirea psihică

se explică pacientului procedura pentru a reduce emoţiile, teama şi a obţine

colaborarea;

se asigură un repaus psihic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare;

Pregătirea fizică

se asigură un repaus fizic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare;

se aşează pacientul în poziţie confortabilă în funcţie de starea generală:

în decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă corp, articulaţia mâinii în

extensie, mâna in supinaţie (palma orientată în sus);

în poziţie semişezândă (în pat sau în fotoliu) antebraţul în unghi drept sprijinit pe

suprafaţa patului, mâna în supinaţie şi extensie.

Efectuarea procedurilor

se spală mâinile;

se reperează artera radială la extremitatea distală a antebraţului, pe faţa anterioară

(internă), în şanţul radial aflat în prelungirea policelui;

se plasează degetele index, mediu şi inelar (2,3,4) deasupra arterei radiale reperate;

28

Page 29: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

se exercită o presiune uşoară asupra arterei pe osul radius, astfel încât să se perceapă

sub degete pulsaţiile sângelui;

se fixează un punct de reper pe cadranul ceasului de mână;

se numără timp de 1 minut pulsaţiile percepute sub degete, sau 30 secunde şi înmulţite

cu doi numărul pentru a obţine rata pulsului pe minut;

se apreciază ritmul, amplitudinea şi elasticitatea peretelui arterial în timp ce se

măsoară frecvenţa;

se înregistrează frecvenţa pulsului în carnetul personal notând: numele pacientului,

salonul, data înregistrării, rata;

se spală mâinile.

Reprezentarea grafică a pulsului în foaia de temperatură

se socotesc pentru fiecare linie orizontală a foii de temperatură câte 4 pulsaţii;

se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roşie, aşezat direct

pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru D (dimineaţa) sau S (seara),

pentru valorile care cresc din 4 în 4

se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roşie aşezat în

mijlocul pătratului din rubrica corespunzătoare (D sau S) pentru valorile care cresc

din 2 în 2

se unește primul punct, printr-o linie cu săgeată, cu rubrica pulsului aflată în partea

dreaptă a sistemului de coordonate din foaia de temperatură;

se obţine curba pulsului prin unirea punctelor care indică valorile ratei cardiace

măsurate bicotidian, pe parcursul zilelor de supraveghere şi îngrijire.

Evaluarea eficacității procedurii

Rezultate aşteptate/dorite:

pulsul este bine bătut, regulat, iar frecvența să înscrie în limitele normale

corespunzătoare vârstei;

tegumentele şi mucoasele sunt normal colorate;

pacientul este liniştit.

Rezultate nedorite

rata pulsului este mai mare sau sub normalul caracteristic vârstei;

pulsul radial nu este perceptibil;

pulsul este aritmic;

amplitudinea este mică sau crescută;

pacientul este palid, anxios, acuză palpitaţii, extrasistole;

pacientul are una sau mai multe dintre problemele de dependenţă următoare:

29

Page 30: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

intoleranţă la activitate;

alterarea confortului;

deficit de volum lichidian;

exces de volum lichidian;

alterarea perfuziei tisulare.

Educarea pacientului

se învaţă pacientul să-şi măsoare singur pulsul periferic la arterele carotidă sau

temporală întrucât sunt mai accesibile pentru autopalparea la domiciliu;

se instruieşte pacientul să exercite o presiune uşoară folosind 3 degete pentru palpare;

se informează pacientul/familia care sunt valorile normale ale pulsului, caracteristice

vârstei;

se instruieşte pacientul/familia să ia legătura cu medicul curant ori de câte ori valorile

ratei pulsului sunt deviate de la normal şi starea generală a pacientului se modifică

MĂSURAREA ŞI NOTAREA RESPIRAŢIEI

Obiectivele procedurii

determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca bază de comparare cu

măsurătorile ulterioare;

monitorizarea efectelor bolii, traumatismului, sau stresului asupra sistemului

respirator;

evaluarea răspunsului pacientului la medicaţia sau tratamentele care afectează sistemul

respirator

Pregătirea materialelor

Se pregătesc pe o tava medicală:

ceas cu secundar, de mână, sau cronometru;

culoare albastră (creion, pix);

foaie de temperatură;

carnet de adnotări personale.

Pregătirea pacientului

se evită pregătirea psihică a pacientului întrucât acesta îşi poate modifica ritmul

obişnuit în momentul în care conştientizează propria respiraţie;

se măsoară respiraţia concomitent cu celelalte semne vitale dacă apar schimbări în

starea pacientului, dacă pacientul are o afecţiune cardio-pulmonara sau primeşte

oxigen ori medicamente ce afectează fiziologia respiraţiei.

30

Page 31: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Efectuarea procedurii

se observă mişcările de ridicare sau de coborâre ale toracelui cu fiecare inspiraţie sau

expiraţie;

se menţin, în continuare, degetele pe locul de măsurare a pulsului în timp ce se

observă toracele pacientului;

se numără mişcările de ridicare a toracelui (inspiraţiile) timp de minimum 30 de

secunde şi se înmulţeşte cu 2 numărul obţinut pentru a afla rata pe minut;

se numără timp de 1 minut inspiraţiile dacă respiraţia este neregulată;

se înregistrează rata respiratorie în carnetul personal notând: numele pacientului, data

înregistrării, rata respiratorie;

se spală mâinile dacă s-a atins pacientul sau patul acestuia pe durata măsurării.

Reprezentarea grafică

se socoteşte câte o respiraţie pentru fiecare linie orizontala din foaia de temperatură;

se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare albastră aşezat direct

pe linia orizontală din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţa (D) sau seara (S);

se uneşte primul punct, printr-o linie cu săgeată, de rubrica respiraţiei aflată în partea

dreaptă a sistemului de coordonate din foaia de temperatură;

se obţine curba respiraţiei prin unirea punctului iniţial cu celelalte valori ale

măsurătorilor efectuate ulterior.

Evaluarea eficacităţi procedurii

Rezultate aşteptate/dorite:

rata respiraţiei, în repaus, este în limitele normale caracteristice vârstei;

respiraţia se face pe nas, este liniştită, fără zgomote, fără efort;

tegumentele şi mucoasele sunt normal colorate, pacientul este conştient, orientat în

timp şi spaţiu.

Rezultate nedorite:

rata respiratorie este mai mică sau mai mare faţă de valorile normale caracteristice

vârstei;

pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin: zgomote respiratorii

anormale, efort respirator, utilizarea muşchilor respiratorii accesorii, ortopnee, piele

palidă sau cianotică, pierdere de cunoştinţă;

pacientul poate avea una sau mai multe din următoarele probleme de dependenţă:

- anxietate;

- alterarea confortului;

31

Page 32: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

- clearance ineficient al căilor respiratorii;

- posibilă insuficienţă respiratorie;

- alterarea schimburilor gazoase.

Modificări în situaţiile selectate

se prevăd 5-10 minute de repaus înainte de numărarea respiraţiilor dacă a apărut o

activitate recentă ce poate altera rata respiratorie a pacientului;

se descoperă toracele pacientului dacă respiraţia este superficială pentru a obţine cea

mai corectă rată respiratorie;

se evită măsurarea respiraţiei la sugar sau copil în timpul plânsului;

se aplică podul palmei pe toracele copilului atunci când doarme pentru a număra

exact mişcările respiratorii.

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Scopul / Indicaţii

screening;

stabilirea diagnosticului şi monitorizarea răspunsului terapeutic;

stabilirea diagnosticului şi diferenţierea tipului de anemie;

identificarea tulburărilor de coagulare, monitorizarea hemostazei, a statusului

trombolitic;

evaluarea preoperatorie;

identificarea tulburărilor metabolice şi endocrine.

Modalităţi de recoltare

puncţia capilară;

puncţia venoasă;

puncţia arterială (este de competența medicului);

alte metode pentru făt şi nou născut din cordonul ombilical sau din scalp.

Pregătirea pacientului - Reguli generale

se oferă pacientului instrucţiuni simple, precise, adaptate nivelului de înţelegere,

evitând termeni medicali;

se explică necesitatea examenului

se obţine consimţământul;

se informează pacientul cu privire la orarul recoltărilor în raport cu celelalte activităţi

din secţie (servirea mesei, administrarea medicamentelor, efectuarea altor investigaţii);

se instruieşte pacientul cu privire la restricţiile alimentare, perioada de post (ore),

eventuala întrerupere a unor medicamente la recomandarea medicului. Majoritatea

32

Page 33: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

testelor se recoltează în condiţii bazale (pe nemâncate, dimineaţa devreme, după

trezire şi la minim 8 ore de la ultima masă în condiţii de repaus fizic şi psihic);

se identifică eventuale alergii la substanţe dezinfectante, latex;

Erori de recoltare

pacientul nu este instruit corespunzător privind procedura;

pacientul nu este pregătit corect sau nu se respectă recomandările privind dieta,

consumul de medicamente, postură incorectă;

manevrare, etichetare incorectă;

recipient inadecvat, cantitate de produs insuficientă;

transport şi conservare necorespunzătoare;

neetanşazarea recipientelor, contaminarea probelor;

întârzierea expedierii produselor la laborator, păstrarea în condiţii necorespunzătoare;

nerespectarea ordinii de recoltare (de umplere a flacoanelor);

neomogenizarea corectă a sângelui cu anticoagulantul/aditivul din flacon;

menţinerea garoului mai mult de 1 minut poate modifica o serie de rezultate (produce

hemoconcentraţie, modificarea proteinelor plasmatice, activarea plachetelor);

Materiale pentru puncție:

Garou

seringi, ace sterile adaptate, ace cu fluturaşi (butterfly);

vacuumuri adecvate cu sau fără anticoagulant/aditivi în funcţie de probă;

pansament adeziv;

Material de dezinfecţie

tampoane (vată, tifon);

alcool, betadină;

mănuşi de unică folosinţă;

garou;

material de protecţie: material impermeabil, aleză/câmp;

container pentru materiale folosite;

Alte materiale

etichete, cod de bare;

tavă pentru materiale.

Pregătirea materialelor

se pregătesc mai multe vacuumuri pentru a evita unele greşeli;

se aleg tipurile de vacuumuri în funcţie de tipul de examene:

33

Page 34: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

PUNCŢIA VENOASĂ

Reprezintă crearea accesului la o venă cu scopul recoltării sângelui pentru examenul

de laborator, evacuarea unei cantităţi de sânge sau introducerea unor medicamente în

circulaţia venoasă. este metoda cea mai folosită pentru toate tipurile de examene putându-se

recolta o cantitate suficientă de sânge.

Scop

prelevarea venoasă vizează un eşantion de sânge dintr-o venă superficială cu ajutorul

unui ac steril în vederea examinării în laborator.

Materiale necesare

garou;

mănuşi de unică folosinţă;

seringi;

vacuumuri;

ace pentru seringi;

o canulă Butterfly;

tampoane, comprese de bumbac;

soluţii dezinfectante: betadină sau alcool 70% (alcoolul nu este folosit pentru

recoltarea alcoolemiei);

etichete/cod de bare;

muşama, aleză;

pansament adeziv;

recipiente pentru colectarea materialelor folosite conform precauţiilor universale.

Pregătirea pacientului

34

Page 35: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

se identifică pacientul;

se informează pacientul asupra necesităţii procedurii;

se atenţionează pacientul că înţepătura este dureroasă şi este necesar să colaboreze;

persoana trebuie informată cât mai curând (la trezire dacă e posibil) pentru a

evita/combate anxietatea;

se întreabă pacientul dacă i s-a mai recoltat sânge, dacă a simţit leşin, transpiraţie,

greaţă, vărsături;

se verifică dacă a respectat condiţiile impuse de recoltare: persoana nu a mâncat şi n-a

băut cel puţin 8 ore dacă examenul le necesită sau a întrerupt administrarea

medicamentelor la recomandarea medicului;

se obţine consimţământul informat;

se asigură poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, scopul şi

locul puncţiei (decubit dorsal sau mai rar şezând) cu braţul întins, sprijinit;

se examinează calitatea venelor şi se alege locul.

Efectuarea puncţiei

se spală mâinile şi se pun mânuşile;

se pregătesc vacuumurile, se etichetează;

se alege locul: venele de la plica cotului (vena mediană, cubitală, vena cefalică şi

bazilică); venele antebraţului şi cele de pe faţa dorsală a mâinii folosind ace mai mici;

se selectează venele uzuale;

dacă venele nu sunt vizibile, se procedează astfel:

se încălzesc aplicând o compresă caldă sau se masează braţele;

se balansează braţele în jos (sub nivelul inimii) câteva minute pentru a se umple

venele;

se loveşte uşor cu indexul fosa anterocubitală;

se pune materialul de protecţie sub braţul pacientului pentru a nu păta patul cu sânge

sau dezinfectant;

se palpează vena aleasă cu indexul (nu cu policele pentru a diferenţia de arteră);

se pregăteşte vacuumul prin îndepărtarea capacului necolorat al acului dublu (care

acoperă partea de ac în înveliş de cauciuc/prin răsucire uşoară;

se înşurubează bine în holder;

se verifică poziţia braţului care trebuie să fie îndreptat în jos;

se aplică garoul la 5-8 cm deasupra locului puncţiei;

se face dezinfecţia locului cu mişcări circulare de la centru spre periferie (evitând

transportul germenilor spre locul înţepăturii);

35

Page 36: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

se lasă să se usuce sau se şterge cu un tampon;

se îndepărtează capacul colorat al acului dublu

se fixează vena aplicând policele mâinii nedominante la 2-3 cm. sub abord pentru a

evita accidentele determinate de mişcarea bruscă a pacientului;

se introduce acul în venă cu bizoul în sus, orientat oblic sub un unghi de 10-30° în

funcţie de calibrul şi profunzimea venei;

după intrarea în venă se constată scăderea rezistenţei la înaintare şi se pătrunde în

lumenul vasului 1-2 cm.;

se alege primul tub şi se împinge în holder apăsând cu degetele mijlociu şi arătător pe

marginea holderului până ce partea acului dublu dinspre tub străpunge diafragma de

cauciuc a capacului tubului (acul trebuie să înţepe zona centrală a capacului);

vacuumul din tub extrage din venă cantitatea de sânge prestabilită;

se îndepărtează garoul (nu se lasă mai mult de 1 minut);

când primul tub este plin şi sângele nu mai curge, se scoate din holder şi din ac

(apăsând cu degetul mare bordura holderului);

se umplu cu sânge celelalte tuburi conform recomandării şi respectând schema de

recoltare;

tuburile cu anticoagulant se răstoarnă cu mişcări lente pentru a realiza un amestec

omogen.

RADIOGRAFIA

Rolul asistentei medicale în efectuarea radiografiilor, este acela de a anunța pacientul

asupra importanței examinării și de a-l informa că este o probă nedureroasă și a cărei reușita

rezultă din buna colaborare a pacientului cu medicul radiolog.

Este avertizat asupra necesității menținerii unor poziții speciale ale membrelor

inferioare și corpului, pe timp limitat, fără a executa mișcări în acest timp.

Asistenta medicală intervine în situații speciale, prin imobilizarea pacientului în

poziția cerută de medic, când capacitatea de întelegere a acestuia este afectată.

Asistenta medicală are deci rol în pregătirea psihică și fizică  a pacientului. AM din

secție, asigură transportul și ajută pacientul la serviciul de radiologie, în raport cu posibilitățile

acestuia de deplasare și mobilizare. Dacă acest lucru nu este posibil, pregătește materialul

necesar și radiografia se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigurând

condiții optime și protejând ceilalți bolnavi prin folosirea paravanelor.

36

Page 37: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

 Transportul se face cu caruciorul / brancarda, în funcție de gravitatea afecțiunii sale,

trecerea din acestea pe masa de examinare făcându-se cu atenție și blândețe pentru a nu creea

alte suferințe bolnavului.

În timpul examinării asistenta medicală va purta echipament de protecție. Filmele vor

fi păstrate în condiții care să le protejeze de zgârieturi sau deteriorări și atașate la FO a

bolnavului.

RADIOGRAFIA SIMPLĂ

Definiție:

 Reprezintă un examen radiologic prin care se pot evidenția eventualele calcificări

intrapancreatice, fără folosirea unei substanțe de contrast.

Scopul: stabilirea unui diagnostic.

         În aproximativ 30 % din cazuri din pancreatite apar aceste calcificări în ducturile

pancreatice, cu greu vizibile sau masive ocupând întreg pancreasul.

Pregătirea psihică a bolnavului: asistenta medicală liniștește bolnavul, explicându-i despre

radiografie.

Pregătirea fizică a bolnavului: asistenta medicală urmărește igiena corporală a bolnavului și

însoțește la cabinetul radiologic pe aceasta cu foaia de observație.

         Calcificările prezintă niște contraste radiologice, în comparație cu celelalte intestine care

au putere de absorbție față de razele roentgen și nu apar vizibile pe radiografie.

RADIOGRAFIA GASTRO-INTESTINALĂ CU SUBSTANȚA DE CONTRAST –

ABDOMINALĂ

Definiție: evidențierea stomacului și a intestinelor cu ajutorul substanței de contrast.

Scopul: diagnostic.

Principii de respectat: asistenta medicală va întrerupe cu 2-3 zile înaintea efectuării

examenului, administrarea medicamentelor cu conținut de bismut, fier, iod, calciu.

Pregătirea psihică a bolnavului:

asistenta medicală  administrează cu 1-2 zile înaintea examinării, un regim alimentar

neflatulent

seara dinaintea examinării se efectuează o clismă evacuatoare

37

Page 38: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

În ziua examenului, dimineață pacientul nu mănânca,  nu fumează și este condus la

serviciul de radiologie.

Pregătirea fizică a bolnavului:  

se explică pacientului importanța tehnicii.

Materiale necesare:

sulfat de bariu

cană

prosop

Tehnica de lucru: se folosește substanța de contrast, sulfat de bariu care nu este toxic.

Suspensia de bariu: 150 gr. de sulfat de bariu și se adaugă o cantitate de apă caldă, se

amestecă, se completează cu apă până la 230-300 gr.

Dacă apar grețuri, asistenta medicală sfătuiește bolnavul să respire adânc de câteva

ori.

Bolnavul intră sub ecran și înghite la indicația medicului exact cantitatea necesară

 Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmării tot

ciclul bariului.

         Reântors în salon, se va alimenta după 2 ore.

Strângerea materialelor folosite. Asistenta medicală va strânge, clăti cu apa abundentă

vasele și lingurițele și apoi vor fi decontaminate.

Îngrijirea pacientului după tehnică:

se administrează un purgativ (ulei de parafină) după terminarea examinării

pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat

Incidente - Accidente:

apariția grețurilor, vărsăturilor.

RADIOSCOPIA GASTRODUODENALĂ CU SUBSTANȚĂ DE CONTRAST:

38

Page 39: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Endoscop Endoscopie

RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Scopul/indicaţii

depistarea persoanelor purtătoare de germeni patogeni;

diagnosticarea bolilor infecţioase şi grastrointestinale;

diagnosticarea parazitozelor intestinale;

evaluarea eficacității tratamentului.

Modalităţi de recoltare

prelevarea din scaunul emis spontan;

prelevarea spontană.

Tipuri de examene

examen coproparazitologic;

examen bacteriologic (coprocultură);

determinarea sângerărilor oculte în scaun;

determinarea lipidelor în scaun.

39

Page 40: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Pregătirea pacientului – reguli generale

se anunţă pacientul se explică scopul şi modul de derulare a procedurii;

pentru copil se informează familia;

se apreciază capacitatea pacientului de a realiza singur recoltarea;

dacă pacientul este capabil să recolteze corect i se explică foarte clar etapele

procedurii;

se atenţionează pacientul să nu amestece scaunul cu urina;

se informează pacientul în legătură cu regimul alimentar, durata acestuia dacă este

necesar postul, dacă trebuie sa ia purgativ;

se instruieşte pacientul să-şi facă toaleta perianală.

Erori de recoltare - cauze:

pacientul nu este instruit corespunzător;

pacientul nu respectă recomandările privind dieta, consumul de medicamente;

folosirea recipientelor inadecvate, cantitate insuficientă recoltată, recoltare incorectă;

conservarea necorespunzătoare, netrimiterea în timp util la laborator;

etichetare incorectă.

Materiale necesare

Pentru toate tipurile de recoltare se pregatesc urmatoarele materiale:

coprocultor steril;

prosop de hârtie/hârtie igienică;

ploscă;

mănuşi de unică folosință.

Prelevarea probelor

Recoltarea se face din materiile fecale emise spontan fără utilizare de purgative

uleioase sau laxative pe baza de cărbune.

Pregătirea pacientului şi recoltarea

se întruieşte pacientul să-şi spele mâinile;

se explică pacientul necesitatea folosirii mânuşilor;

este intruit să elimine în ploscă sau într-un recipient curat (de exemplu oliţă la

domiciliu);

40

Page 41: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

recoltează cu linguriţa coprocultorului câteva fragmente (circa 5gr) din diferite zone

suspecte (mucozităţi, produse nedigerate);

se introduce linguriţa coprocultorului în colector şi se închide;

se îndepărtează mănuşile;

se spală mâinile;

se etichetează recipientul cu numele pacientului data, ora recoltării, examenul cerut;

se trimite la laborator în maxim 4 ore de la recoltare;

dacă nu este posibil se pastrează la +4 grade celsius şi se trimite la laborator în maxim

24ore.

Observații

Dacă pacientul nu este capabil să recolteze se instruiește o persoană din familie.

La pacientul internat incapabil să recolteze, prelevarea se face de către o persoană

instruită sau de către un asistent medical.

Examenul coproparazitologic trebuie repetat de 3 ori din scaune emise spontan

consecutive (daca pacientul are un scaun pe zi se aduce câte o probă în fiecare zi; dacă

are două scaune în aceeași zi se aduc ambele probe în recipiente diferite și încă o

probă din ziua a doua).

Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură (examen bacteriologic)

Investigaţia urmăreşte izolarea şi identificarea agenţilor etiologici motiv pentru care

prelevarea trebuie făcută cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui

tratament antimicrobian.

Prelevarea se face din scaunul emis spontan sau direct din rect.

se recomandă pacientului să folosească pentru defecare containere de unică utilizare

din material plastic sau carton care pot fi decontaminate sau îndepărtate cu uşurinţă

după folosire;

în lipsa acestora se foloseste un vas de metal dezinfectat prin fierbere;

pacientul este instruit să nu urineze în vasul în care a defectat;

se recoltează din masa fecaloidă cu spatula coprocultorului, în mod deosebit

prelevarea făcându-se din porțiuni lichide mucoase sau sarghinolente dacă există;

cantitatea recoltată este 3-5 cm3;

se recomandă în infecţii la purtătorii de shigella sau sallmonela: prelevarea se poate

face cu sonda Nelaton sau cu tampoane adecvate.

41

Page 42: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Prelevarea rectală - Recoltarea cu sonda Nelaton

Material necesar

sonde Nelaton sterile nr (14-16);

seringă de 10 ml sterilă;

mănuşi de unica folosinţă;

eprubete.

Pregătirea pacientului

se face toaleta ano-perineală;

se aşează pacientul în decubit lateral cu piciorul de jos întins iar cel de deasupra

flectat.

Efectuarea procedurii

se spală mâinile;

se îmbracă mănuşi sterile;

se îndepărtează fesele şi se evidenţiază orificul anal;

se introduce sonda la o profunzime de aproximativ 15 cm şi se racleză uşor peretele,

nu se folosesc geluri lubrifiante;

se fixează seringa la capătul sondei și se execută 1-2 aspirații;

se retrage sonda şi se introduce într-o eprubetă în mediul de conservare.

CAPITOLUL IV

PRAZENTAREA CAZURILOR CLINICE

CAZUL NUMĂRUL 1

Culegerea datelor:

Nume: D

Prenume: O

Varsta: 49 ani

42

Page 43: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Sexul: masculin

Ocupația: muncitor

Domiciliul: Botoșani

Religia: Creștin-Ortodox

Alergii: neagă

Conditii de viață: consumator de alcool, fumător

Motivele internării: durere abdominală localizată epigastric cu iradiere ,, în bară" în regiunea

posterioară sau lombară, nu cedează la antalgice, sindrom de malabsorbție manifestat prin

diaree cronică cu steatoree, și pierdere ponderală lentă.

Antecedente personale:

pancreatită acută

obezitate

etilismul cronic

Antecedente heredo-colaterale: diabet zaharat, mucoviscidoza

Istoricul bolii: Pacientul prezintă de aproximativ 6 luni dureri abdominale cu iradiere în bară

însoțite de scădere ponderală.

Diagnostic medical: PANCREATITĂ CRONICĂ ETANOLICĂ

Probleme de dependență:

inapetență, micșorarea apetitului

frica de a mânca din cauza durerii

eructații

balonări abdominale, postprandiale, flatulență

tulburări de transit intestinal

senzație de greutate în epigastru

astenie, adinamie, dereglarea scaunului

Examen clinic general:

-stare generală :alterată

43

Page 44: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

-tegumente si mucoase: palide, uscate, care pierd elasticitatea

-stare pshihică :astenie

-sistemul limfo-ganglionar: nepalpabil

-aparat respirator:dispnee

-aparatul cardio-vascular:bradicardie

-aparatul uro-genital: urini hipercrome

-aparatul digestiv:grețuri,vărsături

Data internării: 3.04.2014 ora 12.00

Data externării: 24.04.2014 ora 14.00

Investigatii Rezultate Valori normale

AMILAZEMIE 116 u/ w 8-32 u/wTROMBOCITE 330000/mm3 150000-400000/mm3

TGP-ALAT 45,9 u.i. 2-16 u.i.

TGO-ASAT 68,9 u.i. 2-20 u.i.

CREATININĂ 0,63 mg % 0,60 – 1.20 mg%V.S.H. 15 mm/1h

30 mm/2h1-10 mm/1h7-17 mm/2h

BILIRUBINA Totală=10 mg% Totală=0.6-1 mg%

44

Page 45: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Directă=5 mg%Indirectă=9 mg%

Directă=0,1-0,4 mg%Indirectă=0,5-0,6 mg%

HEMOGLOBINA 11,9 g % 13-15 g%HEMATOCRIT 34,51g% 41- 46%

LEUCOCITE 21200/mm3 4000-8000/mm3

FOSFATAZA ALCALINĂ

18 U.B. 2-4 U.B.

GAMA GLOBULINE 20% 16 2%

EXAMEN SUMAR URINĂ

Ph=acid;urină hipocromă-urobilinogen,pigmenți biliari:prezenți-sediment=rare leucocite;A/G=absent.

TIMP QUICK 15 12-14TIMPHOWELL 135 130

Examenul materiilor fecale: Coproparazitologic:

Microscopic: grăsimi neutre, fibre musculare

Macroscopic: cantitate abundentă, aspect lucios, sticlos

Ecografia abdominală relevă:

structură neomogenă

contur neregulat

dilatația ductului Wirseng (3mm)

hipertrofia capului pancreatic (peste 2,5 cm)

I.R.M abdominală:

corpul panceasului – 4 cm

structură neomogenă, ușor edemațiată

ductul principal este stenozat la nivelul capului, la o distanță de 1,8 cm , dilatare

retrogradă

Radioscopia gastrointestinală cu substanță de contrast evidențiază:

îngroșarea spațiului retrogastric, deformări duodenale sub formă de potcoavă

45

Page 46: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

PLAN DE ÎNGRIJIRE

NR. CRT.

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI

EVALUARE

1. Durere

manifestată prin

anxietate

Pacientul să

beneficieze de

condiții de

microclimat și mediu

securizant;

-pacientul să fie

investigat și tratat

corespunzător

- amplasez pacientul

în salon, în funcție de

starea și afecțiunea

sa;

-asigur condiții de

mediu adecvate, fără

curenți de aer, surse

de infecție, zgomote

Pacientul încă

prezintă dureri

care nu au cedat

la administrarea

medicamentelor

Obiectiv parțial

atins

46

Page 47: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

diagnosticului și zilei

de boală;

-pacientul să prezinte

diminuarea durerii

deranjante;

-măsor funcțiile vitale

ale pacientului (P, R,

T, T.A), diureză,

scaun, greutate

corporală;

-calculez bilanțul

ingesta-excreta

-observ orice

modificare aparută în

starea bolnavului la

F.O.;

-pregătesc pacientul

pentru orice

explorare;

-pregătesc

materialele,

instrumentele,

soluțiile pentru

explorări;

-transport probele de

laborator în sectorul

clinic;

-aduc rezultatele

probelor la F.O.

-se efectuează

ecografie abdominală

în scop explorator;

-recoltez produse

biologice de la

pacient;

-recoltez sânge pentru

hemoleucograma,

ionograma,

transaminaze

47

Page 48: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

bilirubinemie;

-examen coprocultură

și coproparazitologic;

-însoțesc bolnavul la

explorări;

-administrez

medicamente

prescrise de medic

analgezice și enzime

pancrearice.

2. Alterarea nutriției

manifestată prin

anorexie

-pacientul sa fie

alimentat conform

diagnosticului și zilei

de boală, pe tot

parcursul spitalizării

-administrarea

medicației parenterale

la indicația medicului

-educarea pacientului

cu privire la regimul

alimentar care va

conține:lapte,

făinoase, legume,

carne slabă fiartă

- mesele vor fi

fractionate în 5-6

mese/zi.

Pacientul

prezintă o

nutriție în limite

normale

Obiectiv atins

3. Deficit de volum

lichidian datorat

grețurilor și

vărsăturilor

-pacientul să fie

echilibrat

hidroelectrolitic și să

prezinte o stare de

bine

Monitorizez funcțiile

vitale

-efectuez bilanțul

increta-excreta

-susțin pacientul pe

timpul vărsăturilor

-ofer pacientului un

pahar cu apă pentru a-

și clăti gura

- administrez

medicamente

antivomitive

În urma

intervențiilor

pacientul se

simte bine și nu

mai prezintă

grețuri și

vărsături

Obiectiv atins

4. Deficit de -pacientul să -explorez nivelul de În urma

48

Page 49: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

cunoștințe legat

de boala sa,de

tratament din

cauza lipsei de

documentare

acumuleze cât mai

multe cunoștințe

legate de boala sa

cunoștințe privind

modul de participare

la recuperare al

pacientului

- îi explic pacientului

dându-i exemple

favorabile despre

boala sa

- verific dacă a înțeles

ce i-am explicat

informațiilor

oferite

pacientului,

acesta și-a

însușit noi

cunoștințe legate

de boala sa

Obiectiv atins

5. Risc de

complicații

Pacientul să nu

prezinte complicații

-educ pacientul

pentru a recunoaște

semnele

complicațiilor

-educ pacientul cu

privire la alimentele

total interzise

În urma

intervențiilor

pacientul nu

prezintă

complicații

Obiectiv atins

TRATAMENT

- analgezice:

Piafen, 

Tramal, 

- substituienți enzimatici pancreatici:

Mezym forte,

Cotazym, 

Digestal forte etc.

49

Page 50: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

-vitamine:

Vit. A, D, E K Vit. B1, B6, B12, Acid folic

EVALUARE FINALĂ

Pacientul D.O.în vârstă de 49 ani din Botoșani,se internează în data de 3.04.2014 în

Spitalului Județean ,,Mavromati,, cu diagnosticul de pancreatită cronică etanolică.

S-a instruit tratament igieno-dietetic și medicamentos adecvat, evoluția a fost

favorabilă, pacientul externându-se în data de 24.04.2014 cu stare generală bună.

Recomandări:

evitarea consumului de alcool

regim alimentar cu evitarea consumului de grăsimi, condimente

50

Page 51: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

dietă hipercalorică

administrarea tratamentului conform prescripției medicamentoase

revine la control peste o lună

CAZUL CLINIC NR. 2

Culegerea datelor:

Nume: H

Prenume: R

Varsta: 63 ani

Sexul: masculin

Ocupația: pensionar( agricultor)

Domiciliul: Botoșani

51

Page 52: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Religia: Creștin-Ortodox

Alergii: neagă

Conditii de viață: consumator cronic de alcool, fumător

Motivele internării: inapetență, astenie, fatigabilitate, durere abdominală cu iradiere ,, în

bară", sindrom de malabsorbție manifestat prin diaree cronică cu steatoree, și pierdere

ponderală accentuate.

Antecedente personale:

polineuropatie distală toxică

hepatită cronică activă alcoolică

etilismul cronic

Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative

Istoricul bolii: Pacientul prezintă de aproximativ 3 luni dureri în etajul abdominal superior

accentuate de alimentație, însoțite de scădere ponderală, constipație,astenie și adinamie.

Diagnostic medical: pancreatită cronică

Probleme de dependență:

disconfort abdominal,

inapetență, micșorarea apetitului

frica de a mânca din cauza durerii

eructații

balonări abdominale, postprandiale, flatulență

tulburări de transit intestinal

senzație de greutate în epigastru

astenie, dereglarea scaunului

Examen clinic general:

-stare generală: alterată

-tegumente și mucoase: palide, uscate,

-stare pshihică :astenie

-sistemul limfo-ganglionar: nepalpabil

52

Page 53: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

-aparat respirator:dispnee

-aparatul cardio-vascular:artere periferice slab pulsatile, bradicardie

-aparatul uro-genital:loji renale nedureroase la palpare, micțiuni cu polakiurii, urini

hipercrome

-aparatul digestiv:abdomen suplu, dureros la palpare

Data internării: 15.05.2014 ora 12.00

Data externării: 24.05.2014 ora 14.00

Investigații Rezultate Valori normale

AMILAZEMIE 115 u/ w 8-32 u/w

TROMBOCITE 350000/mm3 150000-400000/mm3

TGP-ALAT 44,9 u.i. 2-16 u.i.

TGO-ASAT 67,9 u.i. 2-20 u.i.

CREATININĂ 0,65 mg % 0,60 – 1.20 mg%

V.S.H. 17 mm/1h

30 mm/2h

1-10 mm/1h

7-17 mm/2h

BILIRUBINA Totală=10 mg%

Directă=5 mg%

Totală=0.6-1 mg%

Directă=0,1-0,4 mg%

53

Page 54: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Indirectă=9 mg% Indirectă=0,5-0,6 mg%

HEMOGLOBINA 10,9 g % 13-15 g%

HEMATOCRIT 35,50g% 41- 46%

LEUCOCITE 21000/mm3 4000-8000/mm3

FOSFATAZA

ALCALINĂ

17 U.B. 2-4 U.B.

GAMA GLOBULINE 20% 16 2%

EXAMEN SUMAR

URINĂ

Ph=acid;urină hipocromă

-urobilinogen,pigmenți biliari:prezenți

-sediment=rare leucocite;A/G=absent.

TIMP QUICK 15 12-14

TIMP HOWELL 135 130

Examenul materiilor fecale: Coproparazitologic:

Microscopic: grăsimi neutre, fibre musculare

Macroscopic: cantitate abundentă, aspect lucios

Ecografia abdominală relevă:

structură neomogenă

contur neregulat

dilatația ductului Wirseng (3mm)

hipertrofia capului pancreatic (peste 2,5 cm)

I.R.M abdominală:

corpul panceasului – 5 cm

structură neomogenă, ușor edemațiată

ductul principal este stenozat la nivelul capului, la o distanță de 1,9 cm, dilatare

retrogradă

54

Page 55: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Radioscopia gastrointestinală cu substanță de contrast evidențiază:

îngroșarea spațiului retrogastric, deformări duodenale sub formă de potcoavă

PLAN DE ÎNGRIJIRE

NR. CRT.

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI

EVALUARE

1. Durere acută

manifestată prin

anxietate

Pacientul să nu

prezinte durere

-asigur condiții de

mediu adecvate, fără

curenți de aer, surse

de infecție, zgomote

deranjante;

-măsor funcțiile vitale

ale pacientului (P, R,

T, T.A), diureză,

scaun, greutate

corporală;

-calculez bilanțul

ingesta-excreta

-observ orice

Pacientul încă

prezintă dureri

55

Page 56: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

modificare aparută în

starea bolnavului la

F.O.;

-pregătesc pacientul

pentru orice

explorare;

-pregătesc

materialele,

instrumentele,

soluțiile pentru

explorări;

-transport probele de

laborator în sectorul

clinic;

-aduc rezultatele

probelor la F.O.

-se efectuează

ecografie abdominală

în scop explorator;

-recoltez produse

biologice de la

pacient;

-recoltez sânge pentru

hemoleucograma,

ionograma,

transaminaze

bilirubinemie;

-examen coprocultură

și coproparazitologic;

-însoțesc bolnavul la

explorări;

-administrez

medicamente

prescrise de medic

analgezice și enzime

56

Page 57: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

pancrearice.

2. Alterarea nutriției

manifestată prin

anorexie

-pacientul sa fie

alimentat conform

diagnosticului și zilei

de boală, pe tot

parcursul spitalizării

-administrarea

medicației parenterale

la indicația medicului

-educarea pacientului

cu privire la regimul

alimentar care va

conține:lapte,

făinoase, legume,

carne slabă fiartă

- mesele vor fi

fractionate în 5-6

mese/zi.

Pacientul

prezintă o

nutriție în limite

normale

Obiectiv atins

3. Deficit de volum

lichidian datorat

grețurilor și

vărsăturilor

-pacientul să fie

echilibrat

hidroelectrolitic

Monitorizez funcțiile

vitale

-efectuez bilanțul

increta-excreta

-susțin pacientul pe

timpul vărsăturilor

-ofer pacientului un

pahar cu apă pentru a-

și clăti gura

- administrez

medicamente

antivomitive

-reechilibrez

hidroelectrolitic

pacientul prin regim

hidric 24-48 ore (apă

și zeamă de orez),

apoi regim alimentar

de tranziție, orez fiert

în apa, brânza de

vaci, carne fiartș, ou

fiert moale, după 8-10

În urma

intervențiilor

pacientul se

simte bine și nu

mai prezintă

grețuri și

vărsături

Obiectiv atins

57

Page 58: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

zile se pot introduce

și alte alimende

4. Deficit de

cunoștințe legat

de boala sa,de

tratament din

cauza lipsei de

documentare

-pacientul să

acumuleze cât mai

multe cunoștințe

legate de boala sa

-explorez nivelul de

cunoștințe privind

modul de participare

la recuperare al

pacientului

- îi explic pacientului

dându-i exemple

favorabile despre

boala sa

- verific dacă a înțeles

ce i-am explicat

În urma

informațiilor

oferite

pacientului,

acesta și-a

însușit noi

cunoștințe legate

de boala sa

Obiectiv atins

5. Risc de

complicații

Pacientul să nu

prezinte complicații

-educ pacientul

pentru a recunoaște

semnele

complicațiilor

-educ pacientul cu

privire la alimentele

total interzise

În urma

intervențiilor

pacientul nu

prezintă

complicații

Obiectiv atins

58

Page 59: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

TRATAMENT

NO-SPA

ALGIFEREN

AMINOFILINĂ

COTAZYM, 

FENOBARBITAL

SOLUȚII DE ELECTROLIȚI( Soluții coloidale, Soluții de GLUCOZĂ)

VIT. A, D, E K

VIT. B1, B6, B12,

ACID FOLIC

59

Page 60: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

EVALUARE FINALĂ

Pacientul D.O.în vârstă de 63 ani, se internează în Spitalului Județean ,,Mavromati,

pentru investigații de laborator și tratament.În urma investigațiilor pacientul a fost

diagnosticat cu diagnosticul de pancreatită cronică. Se externează în stare ameliorată cu

următoarele recomandări:

evitarea consumului de alcool și fumat

regim alimentar adecvat (fără grăsimi și condimente)

respectarea tratamentului conform prescripției medicale

dispensarizare

60

Page 61: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

CAZUL CLINIC NR.3

Culegerea datelor:

Nume: V

Prenume: N

Varsta: 47ani

Sexul: masculin

Ocupația: șomer

Domiciliul: Botoșani

Religia: Creștin-Ortodox

Alergii: neagă

Conditii de viață: consumator cronic de alcool, fumător

Motivele internării: durere abdominală cu iradiere ,,în bară", scădere în greutate, astenie.

61

Page 62: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

Antecedente personale:

HTA

pancreatită acută

etilismul cronic

Antecedente heredo-colaterale: mucoviscidoza

Istoricul bolii: Pacientul prezintă de aproximativ 3 luni dureri abdominale cu iradiere în bară

însoțite de scădere ponderală,sațietate precoce

Diagnostic medical: pancreatită cronică toxică

Probleme de dependență:

inapetență, micșorarea apetitului

frica de a mânca din cauza durerii

discomfort abdominal

repulsie la alimentele grase

eructații cu aer și alimente ingerate

hipersalivare

balonări abdominale, postprandiale, flatulență excesivă

grețuri, urmate de vărsături

tulburări de tranzit intestinal

senzație de greutate în epigastru

pierdere ponderală

astenie, adinamie, dereglarea somnului.

alergie alimentară, medicamentoasă.

Examen clinic general:

-stare generală: alterată

-tegumente și mucoase: palide, uscate,

-stare pshihică :astenie

-sistemul limfo-ganglionar: nepalpabil

-aparat respirator:dispnee

-aparatul cardio-vascular:bradicardie

62

Page 63: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

-aparatul uro-genital: urini hipercrome

-aparatul digestiv:grețuri,vărsături

Data internării: 13.03.2014 ora 9.00

Data externării: 20.03.2014 ora 12.00

Investigații Rezultate Valori normale

AMILAZEMIE 115 u/ w 8-32 u/w

TROMBOCITE 350000/mm3 150000-400000/mm3

TGP-ALAT 44,9 u.i. 2-16 u.i.

TGO-ASAT 67,9 u.i. 2-20 u.i.

CREATININĂ 0,65 mg % 0,60 – 1.20 mg%

V.S.H. 17 mm/1h

30 mm/2h

1-10 mm/1h

7-17 mm/2h

BILIRUBINA Totală=10 mg%

Directă=5 mg%

Indirectă=9 mg%

Totală=0.6-1 mg%

Directă=0,1-0,4 mg%

Indirectă=0,5-0,6 mg%

HEMOGLOBINA 10,9 g % 13-15 g%

HEMATOCRIT 35,50g% 41- 46%

LEUCOCITE 21000/mm3 4000-8000/mm3

63

Page 64: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

FOSFATAZA

ALCALINĂ

17 U.B. 2-4 U.B.

GAMA GLOBULINE 20% 16 2%

EXAMEN SUMAR

URINĂ

Ph=acid;urină hipocromă

-urobilinogen,pigmenți biliari:prezenți

-sediment=rare leucocite;A/G=absent.

TIMP QUICK 15 12-14

TIMPHOWELL 135 130

Examenul materiilor fecale: Coproparazitologic:

Microscopic: grăsimi neutre, fibre musculare

Macroscopic: cantitate abundentă, aspect lucios

Ecografia abdominală relevă:

structură neomogenă

contur neregulat

dilatația ductului Wirseng (3mm)

hipertrofia capului pancreatic (peste 2,5 cm)

I.R.M abdominală:

corpul panceasului – 5 cm

structură neomogenă, ușor edemațiată

ductul principal este stenozat la nivelul capului, la o distanță de 1,9 cm, dilatare

retrogradă

Radioscopia gastrointestinală cu substanță de contrast evidențiază:

îngroșarea spațiului retrogastric, deformări duodenale sub formă de potcoavă

64

Page 65: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

PLAN DE ÎNGRIJIRE

NR. CRT.

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI

EVALUARE

1. Durere acută

manifestată prin

anxietate

Pacientul să nu

prezinte durere

-asigur condiții de mediu

adecvate, fără curenți de

aer, surse de infecție,

zgomote deranjante;

-măsor funcțiile vitale

ale pacientului (P, R, T,

T.A), diureză, scaun,

greutate corporală;

-calculez bilanțul

ingesta-excreta

-observ orice

modificare aparută în

starea bolnavului la

F.O.;

-pregătesc pacientul

pentru orice explorare;

-pregătesc materialele,

Pacientul încă

prezintă dureri

65

Page 66: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

instrumentele, soluțiile

pentru explorări;

-transport probele de

laborator în sectorul

clinic;

-aduc rezultatele

probelor la F.O.

-se efectuează ecografie

abdominală în scop

explorator;

-recoltez produse

biologice de la pacient;

-recoltez sânge pentru

hemoleucogramă,

ionogramă, transaminaze

bilirubinemie;

-examen coprocultură și

coproparazitologic;

-însoțesc bolnavul la

explorări;

-administrez

medicamente prescrise

de medic analgezice și

enzime pancrearice.

2. Alterarea stării

de nutriție

manifestată prin

anorexie,

discomfort

abdominal

greață și

vărsături

-pacientul sa fie

alimentat

corespunzător și să

nu prezinte greață

și vărsături

-administrarea

medicației parenterale la

indicația medicului

-educarea pacientului cu

privire la necesitatea

respectării regimului

alimentar

-administrez medicația

antiemetică la indicația

medicului

Pacientul

prezintă o

nutriție în limite

normale

Obiectiv atins

66

Page 67: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

3. Deficit de volum

lichidian datorat

grețurilor și

vărsăturilor

-pacientul să fie

echilibrat

hidroelectrolitic

-monitorizez funcțiile

vitale

-efectuez bilanțul

increta-excreta

-susțin pacientul pe

timpul vărsăturilor

-ofer pacientului un

pahar cu apă pentru a-și

clăti gura

- administrez tratamentul

prescris de către medic

(antivomitive)

În urma

intervențiilor

pacientul se

simte bine și nu

mai prezintă

grețuri și

vărsături

Obiectiv atins

4. Deficit de

cunoștințe legat

de

necunoașterea

evoluției bolii

-pacientul să obțină

cât mai multe

informații

-explorez nivelul de

cunoștințe privind modul

de participare la

recuperare al pacientului

- îi explic pacientului

dându-i exemple

favorabile despre boala

sa

- verific dacă a înțeles ce

i-am explicat

În urma

informațiilor

oferite

pacientului,

acesta și-a

însușit noi

cunoștințe legate

de boala sa

Obiectiv atins

5. Risc de

complicații

Pacientul să nu

prezinte

complicații

-educ pacientul pentru a

recunoaște semnele

complicațiilor

-educ pacientul cu

privire la alimentație

-respect normele de

prevenire a infecțiilor

nozocomiale

În urma

intervențiilor

pacientul nu

prezintă

complicații

Obiectiv atins

67

Page 68: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

TRATAMENT

BUPRENOFRINĂ 

TRAMAL, 

RABEPRAZOL,

SOLUȚII PROTEICE

SOLUȚII COLOIDALE DEXTRAN

SOLUȚII DE GLUCOZĂ

ODESTON

VIT. A, D, E K

VIT. B1, B6, B12,

ACID FOLIC

68

Page 69: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

EVALUARE FINALĂ

Pacientul D.O.în vârstă de 63 ani, se internează în Spitalului Județean ,,Mavromati,

pentru investigații de laborator și tratament. În urma investigațiilor pacientul a fost

diagnosticat cu pancreatită cronică. Se externează în stare ameliorată cu următoarele

recomandări:

evitarea consumului de alcool

evitarea frigului și a efortului fizic

regim alimentar adecvat (fără grăsimi și condimente)

respectarea tratamentului conform prescripției medicale

control periodic

69

Page 70: Lucrare Diplomă Pancreatita Cronică

BIBLIOGRAFIE

1. C. MOZES: ,,TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI" - Editura Medicală,

București

2. GEORGETA BALTĂ: ,,TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A

BOLNAVILOR" – Editura didactică şi pedagogică, București

3. GABRIELA ȘTEFĂNESCU: ,,NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN

GASTROENTEROLOGIE" Editura fundației academice AXIS Iași -2008

4. LUCREŢIA TITIRCĂ: ,,GHID DE NURSING" - Editura Viaţa Medicală

Românească

5. LUCREŢIA TITIRCĂ: ,,TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE

DE ASISTENŢII MEDICALI" – Editura Viaţa Medicală Românească

6. MIOARA MINCU, ROXANA MARIA ALBU, VALERIU BISTRICEANU

,, ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI", Editura Universul, București, 2001.

70