Download - LUCRARE DE DISERTATIE

Transcript

LUCRARE DE LICENTA

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI INSTRUMENT DE PREVIZIUNE SI ANALIZA FINANCIARA

INTRODUCEREA face gestiune inseamna a face gestiune previzionala, respectiv a bugeta, principalele domenii de activitate ale intreprinderii si a controla prevederile bugetare. Prin operatiunea de bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru rezlizarea obiectivelor intreprinderii in conditii rentabile. In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale cererii de produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui. Previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate de planificare, iar instrumantele de realizare a acesteia sunt bugetele intreprinderii. Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea acestuuia cu un flux financiar in sens invers. Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand o previziune pe termen scurt a unor rezeltate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si asumarii responsabilitatilor de realizare a acestor rezultate. Bugetul de venituri si cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem complex si corelat de indicatori financiari, dar si ca un complex de actiuni care este concretizata intr-un document final ce exprima eficienta activitatii generale a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului de la toate subunitatile considerate ca centre de responsabilitate. Bugetul de venituri si cheltuieli se prezinta sub forma unui sistem de anexe corelate ce reflecta obiectivul strategiei economico financiare a intreprinderii.

CAPITOLUL I

1.Prezentarea societatii S.C. ADST S.A.Compania Hewlett-Packard (NYSE), cunoscut i sub numele de HP, este o companie de IT cu sediul n Palo Alto, California, SUA. Compania este specializat n producerea calculatoarelor personale, laptopuri, servere, imprimante, produse soft etc. n 2006 compania a nregistrat ncasri de 91,7 miliarde de USD, comparativ cu 91,4 miliarde la IBM, acest lucru a reflectat c HP este cel mai mare furnizor global de tehnologii. n 2007, veniturile au constituit 104 miliarde dolari SUA, acest lucru nsemnnd c HP este prima companie IT din istorie care a raportat venituri mai mari de 100 de miliarde de dolari SUA. HP este cel mai mare vnztor din lume de calculatoare personale de tip PC, depindu-l pe rivalul su DELL, n conformitate cu cercetrile companiilor Gartner i IDC. n ianuarie 2008 s-a raportat c la sfritul anului 2007 decalajul dintre HP i DELL s-a mrit substanial, HP depind DELL cu 3,9% la cota parte a pieei de desfacere. HP de asemenea ocup locul 5 n topul celor mai mari companii globale de producere de software. n anul 2010, HP deinea 32,6% din piaa mondial de servere. Compania deine un centru de servicii GeBOC (Global eBusiness Operations Center) n Bucureti, ncepnd cu anul 2005[4]. n noiembrie 2010, compania avea 2.500 de angajai n Romnia, din totalul de 300.000 de angajai pe plan mondial[5][4]. n anul 2005, HP deinea primul loc pe piaa de calculatoare i servere din Romnia, avnd o cot de pia de 11,3%[6].

Rezultate financiare Cifra de afaceri n 2007: 107,7 miliarde USD

HP n Romnia Numr de angaja/i: 2011: 3.100[7] 2010: 2.500[4]

2005: 100[4]

Cifra de afaceri: 2009: 88 milioane euro[4] 2007: 55,6 milioane euro[8] 2004: 34,1 milioane dolari[9] 2003: 32,9 milioane dolari[9]

Profit net: 2009: 17 milioane euro[4] 2007: 8,3 milioane euro[8]

Tabelul :1.1. Domeniile de activitate ale SC HEWLETT-PACKARDSA si codurile CAEN ale acestoraActivitatiLaptop-uri Desktop-uri Monitoare Imprimante Cerneala, Calculatoare Scanere multifunctionale hartie toner Servicii software Cloud computing

Sursa : Statutul S.C. ADST S.A. Capital social: 998 miliarde de USD la data 31.12.2011

Banci cu care intreprinderea are relatii de afaceri :Banci la care Intreprinderea are deschise conturi Adresa, telefonul Sucursalei, filialei etc. care poate da relatii despre intreprindere Bucuresti 1, Calea 2005 Dorobantilor nr.237B [email protected] Credit Suisse Group AG Elvetia 1995 N/A Anul si luna Deschiderii Contului/ Conturilor Numar de cont lei Numar de cont Valuta ($)

Alpha Bank Romania

N/A

-

Raiffaisen Bank

Austia

2001

-

-

BNP Paribas

Germania Spania, Franta si Italia

1990 / 1992 / 1993 / 1994

-

-

Royal Bank of Scotland

Anglia si Tarile Nordice

1987

-

-

Sursa: Statutul S.C. ADST S.A. 1.2. Organizarea societatii Tabelul: 1.3. Conducerea societatii:Functia Nume Prenume Dunn Origine Anul angajarii la intreprindere 2011

CEO ( AMERICAS ) Patricia,

SUA

CEO ( JAPAN )

Whitman,

Hubby

SUAPolonia

2005

CEO EMEA Director Comercial

Jateck

Victor

Eduard

Flinn

Germania

2001 2006

Sursa: Statutul S.C. ADST S.A. 2.Personalul actual al intreprinderii: Numar total de salariati este de 300.000 mondial din care : 20.000 Europa ; 50.000. India 100.000 SUA 230.000 ASIA

Organigrama societatii : anexa 1 3. Descrierea activitatii actuale a intreprinderii Unitatea are o conducere dinamica, experimentata si hotarata sa intampine viitorul pregatita; certificarea sistemului calitatii de catre Mid-America Intergovernmental Audit Forum Efortul permanent pentru stabilirea unor strategii de dezvoltare viabile, sunt graitoare in acest sens. Ponderea principala a activitatii o detine cea de comert (cca 60%) insa, prin traditie, unitatea executa Echipamente IT (cca 20%). Se adauga activitati de Software (cca 10%).

Figura 1.1Sursa: Statutul SC ADST SA

S.C. ADST SA SLATINA a realizat in ultimii ani sau are in curs de finalizare urmatoarele lucrari mai importante:

Implementarea cloud computing Extinderea activitatii EMEA de la 10.000 persoane la 20.000 persoane Mutarea de activitati din SUA si EUROPA in INDIA Scoaterea piata de noi infrastructuri. Bonusarea angajatilor global1.3 Produsele si serviciile oferite de intreprindere S.C. ADST S.A are in profilul sau de activitate urmatoarele produse si servicii: a) Executie lucrari implementare a noilor tehnologii clientilor actuali si a noilor clienti b) Hp reprezinta un martener strategic a multor state, cooperand pe partea de Hardware. c) Productia de cerneala si hartie a Hp este de calitate superioara in comparatie cu piata mondiala. d) Producia de computere personalale si laptop. e) Productia de imprimante si multifunctionale f) Implicarea in programme aero-spatiale in diferite state din SUA si EUROPA.

De-a lungul timpului societatea s-a adaptat permanent la cerintele pietii, fiind nevoita de multe ori sa introduca in obiectul sau de activitate servicii si produse care nu se regaseau in activitatea de baza (sectie covoare, retea de magazine). In prezent, exista o stabilitate a activitatilor, aceasta datorandu-se in cea mai mare parte comenzilor ferme care exista pentru activitatea de baza constructii-montaj. Odata cu cresterea cantitativa a productiei, a crescut si calitatea produselor si serviciilor oferite motiv pentru care, incepand din anul 1998 societatea a inceput implementarea unui Sistem al calitatii care a fost certificat de catre catre Mid-America Intergovernmental Audit Forum Costurile materiilor prime (media lunara etc.) : 10 Miliarde USD Tabelul : 1.5

1.5 Piata actuala a intreprinderii Serviciile si produsele realizate de HEWLETT-PACKARD, se adreseaza unei piete in crestere pe teritoriul tarii cat si pe intreg mapamondul. Prin activitatea desfasurata in cei 60 ani de la infiintare, societatea si-a definit pozitia de leader pe plan mondial.

Sistemul de distributie utilizat si cel necesar : Sistemul de distributie utilizat pentru desfacerea produselor SC HEWLETT-PACKARD SA in prezent este cel de comert cu amanuntul si en-gloss, fiind cunoscuti prin publicitatea facuta in mass-media, cat si prin renumele obtinut de-a lungul timpului. Concurentii : In prezent pe piata se afla multe societati care ofera aceleasi servicii. Datorita calitatii serviciilor oferite, a promptitudinii in respectarea termenelor de executie, precum si preturilor atractive practicate de SC HEWLETT-PACKARDSA, acestia nu au creat si nu pot crea probleme sub aspectul concurentei societatii. Se pot desprinde totusi dintre acestia cateva nume ca de exemplu: DELL, SIEMENS, SAMSUNG, IBM. Acestia sunt de fapt parteneri la majoritatea licitatiilor la care participa societatea.

CAPITOLUL IIRolul bugetului in activitatea economico-financiara a intreprinderii2.1.Necesitatea, rolul si functiile bugetului intreprinderiiActivitatea intreprinderilor s-a desfasurat si se desfasoara in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se previzioneaza veniturile si cheltuielile intreprinderii, rezultatul exercitiului si echilibrul financiar al acesteia pe an si trimestre este bugetul de venituri si cheltuieli. In viata economica occidentala, preocuparea pentru bugetarea oricarei actiuni si activitati capata o importanta deosebita deoarece managementul prin bugete este principalul instrument de conducere si organizare al intreprinderii. Prin buget se aloca resursele necesare fiecarei activitati, se evalueaza nivelul cheltuielilor acesteia si se controleaza modul de gestionare a lor, atribuindu-se competente si responsabilitati pe toate nivelurile ierarhice. Gestiunea bugetara este astfel principalul instrument de previziune si control al intregii activitati a intreprinderii. La inceput, bugetul a patruns in teorie si practica ca instrument de evaluare a veniturilor si de limitare a cheltuielilor necesare obtinerii acestor venituri sau de dimensionare a cheltuielilor care urmeaza sa fie acoperite din veniturile previzionate. Ulterior, ca metoda de management, bugetul da expresie atributelor conducerii privind previzionarea, organizarea si coordonarea activitatilor si structurilor intreprinderii pentru realizarea obiectului financiar de baza al intreprinderii si anume maximizarea valorii sale. Realizarea acestui obiectiv presupune pentru acele activitati din intreprindere creatoare de valoare noua, cresterea profitului, iar pentru cele administrative si sociale- economisirea resurselor alocate. Luat in considerare ca instrument de previziune financiara, bugetul este folosit pentru a dimensiona, in termeni financiari si in conditii de eficienta economica, alocarea si utilizarea resurselor intreprinderii. Pe baza lui se evalueaza pe perioada de gestiune, obiectivele de realizat si cheltuielile necesare pentru infaptuirea lor, veniturile de obtinut sau resursele financiare alocate. Tot din buget se stabilesc competentele si responsabilitatile cu privire la gospodarirea resurselor. In procesul de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor, bugetul reprezinta un instrument de analiza si control, implicit de asigurare a echilibrului financiar. Complementar activitatii de bugetare, este organizata contabilitatea prin care se urmareste si se controleaza in ce masura realizarile efective corespund cu cele previzionate si pe aceasta baza se fundamenteaza decizia de corectie. In felul acesta, prin buget, ca instrument de conducere, se realizeaza integrarea activitatilor de previzionare, control si urmarire a cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor exercitiului. O trasatura distincta a bugetului este si aceea ca pe baza lui se asigura coerenta activitatilor si structurilor organizatorice ale intreprinderii pe linia cresterii rentabilitatii si economisirii resurselor. Analizat din acest punct de vedere, bugetul leaga, pe plan financiar, verigile componente ale intreprinderii in vederea gospodaririi eficiente a

resurselor materiale si banesti, respectiv a obtinerii de rezultate favorabile cat mai mari. Aceasta capacitate a bugetului se intemeiaza pe faptul ca orice prevedere inscrisa in programul de productie, sau obiectiv angajat de catre aceste verigi, inclusiv de intreprindere in ansamblul sau, trebuie sa asigure nivelul de eficienta dimensionat prin buget. Totodata, din punct de vedere metodologic, prin natura si forma de exprimare a indicatorilor financiari, bugetul permite reflectarea sintetica a tuturor fenomenelor si proceselor economice, oricat de variate ar fi acestea. Modalitatea prin care bugetul realizeaza coerenta activitatilor si structurilor organizatorice din cadrul intreprinderii, este aceea a descentralizarii. Fiecare activitate, sau, dupa caz, structura organizatorica a intreprinderii, este considerata un centru de venituri si cheltuieli sau un centru de gestiune, la nivelul caruia se evalueaza pe o anumita perioada obiectivele financiare, se aloca resursele necesare si se organizeaza controlul. De asemenea, intreprinderea in ansamblul sau reprezinta un centru de venituri si cheltuieli, care intra in relatii economico-financiare cu mediul inconjurator, economico-social. Fiecare centru de venituri si cheltuieli este investit cu autoritatea si responsabilitatea necesare gestiunii resurselor, in vederea indeplinirii obiectivelor ce revin din bugetul general al intreprinderii. De fapt, factorul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de conducere, l-a constituit necesitatea cresterii rentabilitatii diverselor activitati sau structuri organizatorice in conditiile sporirii complexitatii procesului de obtinere a profitului. Ori, prin bugetarea activitatii centrelor de venituri si cheltuieli se previzioneaza, se coordoneaza si se controleaza, miscarea tuturor variabilelor structurale ale intreprinderii, in vederea potentarii contributiei lor la cresterea rentabilitatii si la economisirea resurselor alocate. In concluzie, bugetul de venituri si cheltuieli in calitatea sa de instrument al conducerii activitatii economico-financiare asigura realizarea urmatoarelor deziderate:1[1] integrarea activitatilor de previzionare, evidenta si control privind cheltuielile, veniturile si rezultatul exercitiului; descentralizarea procesului de conducere prin impartirea activitatii intreprinderii pe centre interne de venituri si cheltuieli; investirea fiecarui centru cu autoritate si responsabilitate in gestiunea resurselor alocate pentru realizarea obiectivului de eficienta ce i-a fost defalcat; abordarea activitatii fiecarui centru prin prisma relatiei dintre venituri si cheltuieli si pe aceasta baza antrenarea lui in cresterea rentabilitatii intreprinderii sau in economisirea resurselor.

1[1] Opritescu M- Finantele intreprinderii, Suport de curs, Craiova, 1990.

In acest scop bugetul de venituri si cheltuieli indeplineste urmatoarele functii: functia de previzionare a activitatilor financiare; functia de control a executiei financiare; functia de asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii.

Functia de previziune a bugetului are la baza faptul ca el reprezinta instrumentul cu ajutorul caruia se previzioneaza nivelurile de resurse si cheltuieli pentru toate activitatile economico-sociale ce se desfasoara in intreprindere. Prin buget se dimensioneaza veniturile, cheltuielile si rezultatul activitatii curente, resursele si cheltuielile activitatii de investitii, celelalte resurse si cheltuieli ale intreprinderii precum si corelatiile cu bugetul statului si bancile finantatoare. Functia de control a bugetului se manifesta in procesul de executie financiara, cand se angajeaza si se efectueaza cheltuielile, se obtin veniturile ca rezultate ale propriei activitati, se constituie capitalurile din resurse interne sau externe si se aloca pe destinatii. In aceasta calitate, bugetul da expresie organizatorica functiei de control a finantelor si se interconditioneaza cu controlul financiar preventiv si ulterior privind angajarea si cheltuirea fondurilor materiale si banesti. Prin aceasta functie, bugetul se transforma intr-o parghie cu caracter operant de intarire a ordinii in folosirea fondurilor de care dispun intreprinderile, in sporirea raspunderii din partea celor investiti cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului. Functia de control a bugetului se exercita si prin urmarirea si analiza modului de executie a acestuia, prin care se asigura cunoasterea modului de indeplinire a sarcinilor bugetare asumate, determinarea abaterilor de la indicatorii financiari programati, identificarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea masurilor de luat precum si a compartimentelor ce trebuie sa actioneze pentru imbunatatirea activitatii financiare a intreprinderii. Totodata, manifestarea functiei de control este conditionata de existenta unui sistem informational prin care sa se analizeze trimestrial modul de executie a bugetului pe perioada expirata si sa se fundamenteze deciziile de corectie care se impun. In functia sa de instrument al asigurarii echilibrului financiar bugetul este folosit in dirijarea si controlul relatiilor balantiere dintre venituri si cheltuieli. Aceste relatii trebuie prevazute si realizate prin buget, atat din punct de vedere dimensional pe total venituri si cheltuieli la nivel de intreprindere, cat si structural pe fiecare activitate economico-sociala sau pe verigi organizatorice. In stransa legatura cu echilibrul financiar, prin intermediul bugetului, este dirijat si asigurat si echilibrul banesc, de trezorerie, ca parte componenta a bugetului. De altfel, echilibrul financiar trebuie astfel controlat prin buget incat sa existe o anumita sincronizare in timp intre ritmul asigurarii intreprinderilor cu fonduri banesti si necesarul pentru onorarea obligatiilor de plata.

2.2.

Tipuri de bugete realizate in cadul intreprinderii

In cadrul intreprinderii se intocmesc mai multe tipuri de bugete care pot fi impartite dupa cum urmeaza: Bugetul de investitii (de capital) care reflecta planurile intreprinderii la achizitionarea de masini, utilaje, instalatii, echipamente, aparate in vederea reinnoirii parcului existent (inlocuirii celor uzate) sau cresterii capacitatilor disponibile. Bugete de exploatare, in categoria carora se include bugetul comercial, cel al productiei si aprovizionarilor, cel al cheltuielilor de structura. Bugetul comercial cuprinde: a) previziunea vanzarilor, stabilita in unitati fizice si valorice pe baza

datelor statistice privind vanzarile anterioare, a tendintelor manifestate pe piata interna si internationala, precum si a informatiilor din publicatiile de specialitate. Prevederea realista a volumului vanzarilor viitoare este esentiala pentru stabilirea tuturor celorlalte bugete; b) previziunea marjei brute, care reprezinta diferenta dintre pretul de

vanzare al produsului si costul de productie sau de cumparare al acestuia. Calculul marjei brute se face in felul urmator: in cazul intreprinderilor producatoare- pe baza unui cost standard corespunzator unui anumit nivel de activitate; in cadrul intreprinderilor comerciale- pe baza pretului de cumparare a marfurilor din care se scad rabaturile si la care se adauga cheltuielile

de achizitie (comisionul intermediarilor, cheltuieli de transport, taxele vamale); c) previziunea cheltuielilor comerciale, care cuprind: costurile functionarii compartimentelor comerciale; cheltuielile pentru reclama si publicitate, targuri si expozitii, lansarea noilor produse, cheltuieli de distributie, costurile serviciilor postvanzare. Bugetul aprovizionarii si al activitatii de productie care evidentiaza, pentru perioada de referinta, cerintele de materii prime, materiale, forta de munca, etc. ce decurg din planul director al activitatii intreprinderii. Se pot detalia bugetul aprovizionarii cu materiale, bugetul consumului de materiale directe, bugetul consumului de manopera directa. Pentru o intreprindere de distributie, bugetul de aprovizionare se stabileste in functie de previziunea vanzarilor si de variatia stocurilor de produse, potrivit relatiilor: V=Ci + Ac Cf P=V + Sf Si Unde: V = volumul previzionat al vanzarilor Ci = portofoliul de comenzi la inceputul perioadei de referinta Ac = activitatea comerciala P = productia prevazuta pentru intreprinderea producatoare Sf = stocul de produse finite la sfarsitul perioadei Si = stocul de produse finite la inceputul perioadei Bugetele cheltuielilor de structura ale intreprinderii privesc compartimentele functionale ale intreprinderii (bugetul serviciilor functionale legate nemijlocit de productie- programare, lansare si urmarire a productiei, intretinere si reparatii masini si utilaje, controlul tehnic de calitate- face parte din bugetul activitatii de productie) Bugete financiare, in categoria carora se include controlul de rezultat previzional, bugetul activitatii de trezorerie si bilantul previzional.

Contul de rezultate previzional reprezinta principalul document de sinteza bugetara. Bugetul activitatii de trezorerie cuprinde intrarile si iesirile previzionate de fonduri, recapituland elementele celorlalte bugete sub forma fluxurilor banesti (cash flow) de incasari si declasari. Bilantul previzional evidentiaza diferentele care se anticipeaza ca se vor produce, intre doua momente, intre diferitele posturi ale bilantului. Diferentele se estimeaza pornind de la bilantul precedent si luand in considerare contul de rezultate previzional, bilantul activitatii de trezorerie si bugetul de investitii. Pe langa categoriile si tipurile de bugete prezentate, definite in functie de obiectul lor de referinta si de continutul lor, in practica intreprinderilor se mai regasesc si alte tipuri rezultate din nevoia flexibilitatii acestui instrument de planificare si control si a adecvarii sale mai avansate la nevoile eficace a activitatilor intreprinderilor si cele ale controlului desfasurarii acestora. O alta clasificare a bugetelor intreprinderii se face in functie de : 1. a) In functie de criteriul de intocmire bugetele pot fi: de tip financiar- este specific relatiilor de repartitie a resurselor financiare. In acest tip de buget, veniturile sunt dimensionate in calitatea lor de fonduri alocate pentru finantarea unor cheltuieli limitate. Obiectivul urmarit este reducerea cheltuielilor in vederea incadrarii in nivelul de resurse prevazut. Este cazul bugetelor actiunilor sociale sau bugetul activitatii de investitii. In acest tip de buget iesirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar intrarile sub forma alocarii resurselor. Iesirile sunt in general mai mici sau egale decat intrarile de b) de tip economic este specific activitatii creatoare de unitati de valori resurse.

noi, ce formeaza obiectul vanzarii sau circulatiei interne, adica activitatilor productive. El da expresie cheltuirii resurselor in calitatea lor de efort care genereaza rezultate economice sub forma de venituri proprii. Obiectul acestui buget este minimizarea

resurselor cheltuite in vederea maximizarii rezultatelor finale previzionate. c) de tip banesc (de trezorerie ) este specific si dimensioneaza fluxurile banesti ale intreprinderii; el se bazeaza, pe relatia de echilibru intre incasari si plati. Obiectivul unui asemenea tip de buget este asigurarea capacitatii de plata a agentului economic. Daca platile sunt mai mari decat incasarile, diferenta exprima

soldul creditelor bancare, iar daca platile sunt mai mici decat incasarile, diferenta exprima soldul disponibilitatilor banesti. 2. a) In functie de obiectul activitatii bugetare, deosebim: bugete organizate sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si

cheltuielile se fundamenteaza pe subdiviziunile organizatorice ale agentului economic, inclusiv la nivel de agent economic. b) bugete pe activitati sunt acele tipuri de bugete in care veniturile si cheltuielile se evidentiaza pe activitati de investitii, activitati de reparatii, activitati de cercetare etc. 3. a) In raport cu factorul timp, avem: bugete periodice privesc o anumita perioada de gestiune, de regula un an, cu defalcare in bugete trimestriale si lunare. b) bugete continue (glisante) au ca scop actualizarea cheltuielilor si veniturilor in raport cu realizarile perioadei precedente si necesitatile perioadei urmatoare (luna, trimestru, an). 4. a) b) In functie de sfera de cuprindere bugetele pot fi: bugete generale caracterizeaza activitatea de ansamblu a unui agent economic; bugete partiale sunt bugete proprii unor segmente ale activitatii agentului economic. Ele pot fi intocmite pe subunitati organizatorice (are menirea de a dimensiona activitatea acestora in conditii de eficienta pentru a limita cheltuielile de efectuat la resursele financiare alocate) si pe functiuni cheltuieli intocmit pentru activitatea de exploatare, activitatea de cercetare stiintifica, activitatea de investitii, bugetul general al actiunilor social-culturale). Figura: 2.1 Schema legaturilor intre bugetele intreprinderii (bugetul de venituri si

Previziunea vanzarilor

Nota: A- Bugete de capital B- Bugete de exploatare C- Bugete financiare Sursa: Corneliu Russu Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Expert, Focsani, 1996. Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ, in sensul ca interzic responsabililor financiari si conducerii intreprinderii de a depasi previziunile bugetare. Acestea sunt,in general, bugetul administratiei (privind cheltuielile administrativ- gospodaresti) si bugetul investitiilor (privind necesarul de fonduri si finantarea acestuia). Celelalte sunt bugete indicative: bugetele exploatarii, bugetul trezoreriei, etc. Orice intreprindere este supusa unor limite ale activitatii sale. Aceste limite sunt numite strangulari de care trebuie sa se tina seama, in primul rand, in elaborarea bugetelor. Avand fixate aceste limite ale vanzarilor si ale aprovizionarilor, intreprinderea va incepe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai stranse gatuiri: productia, vanzarile sau aprovizionarile. Acesta este denumit Buget Pilot.2[2] In cadrul intreprinderii bugetul trezoreriei este consecinta tuturor bugetelor, dar si restrictia, determinata de necesitatea asigurarii permanente a capacitatii de plata. Bugetul investitiilor se elaboreaza separat, determinand fie atenuarea, fie accentuarea situatiei financiare a intreprinderii.

2[2] Ion Stancu Finante, Editura Economica, Bucuresti,1997, p.548.

In fapt, orice buget reactioneaza mai mult sau mai putin direct asupra unora sau altora dintre bugete. Aceasta este, totuisi, o buna ocazie de a confrunta sefii de compartimente cu obiectivele si necesitatile urmarite de aceste compartimente, de a crea, intre ei, armonizarea eforturilor necesare unui randament ridicat al intreprinderii. 2.2.1 Avantajele si riscurile intocmirii bugetelor pentru intreprindere Bugetul constituie instrumentul de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand, asa cum a fost definit si in paragraful anterior, o previziune pe termen scurt a unor rezultate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si asumarii responsabilitatilor de realizare a acelor rezultate. Bugetul constituie, concomitent, un instrument de punere in aplicare a planului, unul de gestiune si unul de control, care permite sa se asigure coerenta diferitelor activitati ce se desfasoara in intreprindere si sa se echilibreze resursele cu rezultatele (produse si /sau servicii), cheltuielile cu incasarile. De altfel, bugetarea este actiunea de formulare a planurilor in termeni numerici valorici sau fizici, pentru o perioada viitoare. Folosirea larga in conducerea intreprinderii a numeroase tipuri de bugete este determinata de multiplele avantaje pe care le prezinta aceste instrumente: permit conducerii intreprinderii sa coordoneze eficace toate activitatile

acesteia; cuprind informatiile necesare fundamentarii obiectivelor si cailor de

actiune viitoare, ghidarii actiunilor si localizarii dificultatilor; servesc ca instrument de planificare, gestiune si control; definesc obiective realiste ce trebuie atinse in perioada planificata, oferind, astfel, masura relevanta a performantelor manageriale; permit evidentierea rapida a abaterilor pe care le inregistreaza

performantele realizate fata de standardele propuse. In acelasi timp folosirea bugetelor nu este ferita de anumite riscuri constand in: fixarea nerealista a obiectivelor actiunilor viitoare, ceea ce poate conduce fie la incordarea excesiva a eforturilor angajatilor pentru a le realiza, fie la subutilizarea capacitatii de actiune a intreprinderii;

-

stabilirea planului de ansamblu al intreprinderilor pe baza unei singure conceptii, fara variante care sa permita compararea unor seturi diferite de obiective si a eficientei diferitelor cai de actiune, ceea ce poate conduce, de asemenea, la fixarea unor obiective nerealiste;

-

reflectarea conceptiei deformate a conducerii intreprinderii si compartimentelor acesteia de a consuma integral resursele alocate pentru perioada curenta, chiar daca se pot inregistra economii, de teama reducerii in viitor a nivelului resurselor planificate fata de cel efectiv

inregistrat in prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil asupra costurilor. 2.3. Bugetul instrument de planificare financiara. In conformitate cu semnificatia dictonului a guverna inseamna a prevedea, conducerea moderna a intreprinderii are, ca prima atributie, previziunea, iar previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate de planificare. Instrumentele de realizare a previziunii finaciare sunt bugetele intreprinderii care, spre deosebire de bilant si contul de rezultate, nu sunt destinate marelui public, ci nevoilor interne de orientare spre realizarea obiectivului propus in exercitiul financiar viitor (cresterea performantei, a valorii intreprinderii). Bugetele intreprinderii traseaza traiectoriile pentru atingerea scopului propus. Evenimentele ulterioare, dirijate pe aceste traiectorii, vor evolua, mai mult sau mai putin, in acest sens in functie de realismul previziunii financiare si de activitatea manageriala de realizare a acesteia. Previziunea financiara, ca principala activitate de planificare la nivelul intreprinderii, imbraca forme diferite, in functie de perioada de timp pentru care se realizeaza. Pe termen lung (3-5 ani), se intocmesc planuri financiare de orientare generala care definasc imaginea viitoare a intreprinderii prin descrierea produselor oferite, a proiectelor de fabricatie a noilor produse, a proiectelor de cucerire a noilor piete sau de orientare generala a activitatilor si structurii interne a intreprinderii. Pe termen scurt, instrumentele de previziune financiara sunt bugetele intreprinderii cdare sunt destinate nevoile interne de orientare a activitatii viitoare.3[3] In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale unei cereri de produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui.4[4] Preocuparea pentru previziunea financiara trebuie insotita de controlul bugetar al realizarilor fata de previziuni, al cauzelor abaterilor, pentru a modifica, dupa caz, previziunile atunci cand realitatea impune aceasta sau, invers, sa actioneze asupra functionarii, pentru a se apropia realizarile de previziuni.

3[3] Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000, p 253. 4[4] P.Garnier La technique comptable aprofondie, Editura Dunat, Paris, 1972, p.440.

In acest fel, conducerea intreprinderii si fiecare compertiment functional sunt obligate sa stabileasca un program de munca si sa verifice periodic daca acest program este respectat. Programul de munca elimina inprevizibilul, dar il poate dezvalui cat mai curand posibil. Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea acestuia cu un flux financiar in sens invers. Drept urmare, decizia financiara este premergatoare oricarei decizii economice, ceea ce este de natura sa releve importanta elaborarii si fundamentarii bugetului fiecarei astfel de actiuni. De altfel, o caracteristica a vietii economice occidentale este preocuparea, aproape obsesiva pentru bugetarea oricarei actiuni, indiferent de amploarea si insemnatatea ei in activitatea generala a intreprinderii. Acestei preocupari i se asociaza, in mod firesc, o alta, si anume aceea de a respecta prevederile propriului buget, evident pana la limita cand tocmai bugetul ar putea deveni o restrictie in cresterea eficientei. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva atuuri ale procesului de bugetare, dar si unele inconveniente ale acestuia:5[5] In primul rand, bugetul are rolul de a orienta intreprinderea spre un scop anume: rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. In lipsa unui plan, conducerea intreprinderii nu ar avea drept repere decat realizarile anilor precedenti sau realizarile concurentei. Acestea constituie, insa, referinte putin fiabile. Rezultatele perioadei precedente au inregistrat unele fluctuatii favorabile sau nefavorabile, determinate de conditiile concrete ale perioadei precedente si care nu se extrapoleaza intocmai in perioada urmatoare. De asemenea, nu exista garantia ca realizarile precedente sau cele ale concurentei sunt optime si ca acestea pot fi retinute ca norme ale perioadei bugetare. In al doilea rand, planificarea financiara coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor functionale, intrucat toate sunt antrenate in procesul bugetar, intr-o masura mai mare sau mai mica. Totodata, procesul bugetar presupune mai multe iteratii, deoarece o decizie financiara, favorabila compartimentului care a luat-o, poate fi mai putin favorabila altui compartiment sau ansamblului intreprinderii. Pentru toate aceste cazuri, planificarea financiara va trebui sa intruneasca regula consensului printr-un proces de sub-optimizare, care va realiza cel putin eliminarea consecintelor negative ale respectivei decizii si mai departe, asumarea cat mai multor avantaje pentru ansamblul activitatii (optim de tip Pareto). In al treilea rand, elaborarea bugetelor va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de corectare la momentul oportun.

5[5] J.M.Gagnon, N.Khoury Traite de gestion financire, Editura Gaeton Marin, Quebec, Canada, 1981,p.128-129.

Obiectivele prevazute in bugete servesc ca standarde de referinta, fata de care se poate aprecia performanta intreprinderii in fiecare faza a perioadei bugetare. Pentru controlul bugetar, fiecare buget poate fi reprezentat in executie printr-un Tablou lunar, care compara realizarile cu previziunile fiecarui articol bugetar. Acest Tablou (care poate fi ilustrat cu grafice semnificative) va fi inmanat conducerii cu comentariile, sugestiile si previziunile sefului de compartiment. Pe baza lui, conducerea intreprinderii va decide, in fiecare luna, asupra modificarilor de previziuni, pe care evenimentele recente le impun sau va stabili directive noi pentru impulsionarea activitatii compartimentelor.6[6] Tabelul 2.1 Tabloul lunar Articol din buget Revizuiri din luna curenta Realizari ale lunii curente Diferente

Previziuni Realizari in perioada curenta Diferente Pozitive Negative

Realizari in aceeasi luna a anului precedent Realizari in aceeasi perioada a anului precedent Media perioadei pe trei ani precedenta

Sursa: Georgeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Planificarea financiara impune conducerii intreprinderii si unele constrangeri ce trebuie depasite printr-un efort continuu de actualizare a prevederilor bugetare. In loc de a servi drept ghid, bugetele pot deveni o frana in eforturile de adaptare la conditii noi, dimensionand flexibilitatea intreprinderii. Acest pericol este cu atat mai real cu cat bugetele sunt mai detaliate. De aceea, bugetele trebuie sa descrie liniile generale ale evolutiei financiare, sa asigure o marja de manevrare in interiorul prevederilor proprii si posibilitatea de a fi revazute. Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin tendinta tuturor compartimentelor de a-si supraestima nevoile proprii de finantare. Mai mult, conducerea operativa (locala) apreciaza personalul propriu dupa dexteritatea acestuia de a castiga partida in atragerea celei mai mari parti din sursele de finantare ale intreprinderii.

6[6] I. Stancu Finante- Teoria pietelor financiare, finantele intreprinderilor, analiza si gestiunea financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p.541-542.

Remediul acestor consecinte negative ar consta in elaborarea unor bugete flexibile, in functie de cifra de afaceri si in disocierea planificarii financiare de promovare a personalului. Simularea planificarii financiare Complexitatea vietii economice si financiare, dinamica acesteia, precum si imperfectiunea previziunii financiare fac tot mai necesara elaborarea de variante de plan, anticipand conditiile tehnico-economice variate de functionare a intreprinderii pentru anul urmator. Prin aceste variante se fundamenteaza mai bine bugetele intreprinderii sau se elaboreaza bugete speciale pentru situatii deosebite in viata intreprinderii. Necesitatea simularii este mai evidenta daca se admite faptul ca reglarea sistemelor economice prin informatie se realizeaza cu dificultate atat ca urmare a calitatii informatiei ce sta la baza actiunii corectoare, cat ca si urmare a intarzierilor in realizarea acestor actiuni. Conducerea intreprinderii, inclusiv conducerea activitatii financiare, ia decizii pe baza informatiilor culese si prelucrate de personalul din subordine, care, la randul sau, pregateste aceste informatii pe baza datelor privind evolutia in trecut a activitatii intreprinderii. In aceste conditii simularea activitatii economice financiare, in deosebi cea asistata de calculatorul electronic, are menirea de a trasa posibile traiectorii de urmat, fundamentate atat pe informatii despre trecut, cat si pe obiectivele prestabilite prin planul privind volumul si eficienta activitatii productive. Simularea planificarii financiare reprezinta procesul de experimentare dirijata a diferitelor variante de bugete, avand posibilitatea introducerii, in modul de similare, a diverselor modificari ce pot intervani asupra indicatorilor tehnico-economici determinati pentru situatia financiara a intreprinderi. Performantele simularii planificarii financiare depinde de coerenta aplicatiiilor informatice din pachetul de programme si de realizarea si operativitatea furnizarii datelor de fundamentare. Apreciem ca realizarea practica a acestei simulari trebuie sa dispuna de date financiar-contabile superior organizata care sa permita actualizarea datelor furnizate de contabilitate si accesul la aceste date de catre aplicatii de prelucrare si redare a informatiilor financiare. Atat pentru crearea si actualizarea bazei de date cat si pentru exploatarea acesteia, dupa cerintele analizei si previziunii financiare, se pot folosi programe specializate din cele mai perfectionate. 2.4. Sistemul bugetar al intreprinderii Asa cum am spus, a face o gestiune insemnata a face o gestiune previzionala, respectiv a bugeta principalele domenii de activitate ale intreprinderii si a controla respectarea prevederilor bugetare. Prin bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este deci previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru realizarea obiectivelor intreprinderii in conditii rentabile.

Controlul bugetar urmareste desfasurarea efectiva a gestiunii pentru atingerea obiectivelor fixate. Prin controlul bugetar se compara, permanent, rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile cifrate in bugete, in scopul stabilirii cauzelor abaterilor, informarii conducerii si luarii masurilor corective necesare. Coerenta unui sistem bugetar se asigura prin respectarea unor principii de elaborare si functionare a acestuia. 1) Principiul totalitatii care impune acoperirea, pe cat posibil a

tuturor activitatilor intreprinderii intr-o coordonare care sa asigure echilibrul intre diferite servicii functionale si operationale. Aplicarea acestui principiu trebuie insa sa armonizeze relatia contradictorie intre completitudinea sistemului bugetar si costurile mai ridicate ale unui sistem complet. 2) Principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sisteme de autoritate din

intreprindere. Un buget este intotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate. Spre exemplu inginerul- sef este responsabilul bugetului de productie; directorul comercial este responsabil cu bugetul vanzazilor s.a.m.d. Este deci posibil sa se identifice bugetul cu o persoana responsabila, plus descrierea contabila a autoritatii acesteia. 3) Principiul mentinerii solidaritatii intre departamente si al concordantei cu

politica generala a intreprinderii. Sistemul bugetar trebuie sa indeparteze tendinta de supraevaluare a importantei unor compartimente in detrimentul altora si sa contribuie la realizarea cat mai eficace a obiectivelor strategice ale intreprinderii. 4) Principiul supletei intr-un cadru economico-social din ce in ce mai

incarcat de constrangeri. Un buget trebuie sa permita adaptarea la modificarile mediului, la noile informatii privind evolutia variabilelor economice exogene etc. 5) Principiul cuplarii cu politica de personal pentru a determina o motivatie

si o adeziune ale personalului conforme cu obiective strategice urmarite. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de incitare de tip personalitati/recompense cat mai obiectiv posibil ( reduceri de salarii, retrogadari, concedii, prime de buget, promovari, avantaje diverse etc.), cat si printr-un climat informal si cultural intern, comparabil cu mentinerea si consolidarea prestigiului firmei. Periodicitatea cea mai des intalnita a elaborarii bugetelor este cea anuala dar

sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investitiilor), dar si cu periodicitate mai mica de un an (cel al trezoreriei). Regula este ca periodicitatea bugetului sa fie superioara celei a ciclului de activitate analizata. Pentru bugetele anuale (al vanzarilor, al productiei) operatiunile de elaborare a lor vor incepe in luna septembrie dinaintea anului de plan, intrucat procedura dureaza trei- patru luni. Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus in patru faze: a) identificarea obiectivelor intreprinderii pentru anul de plan, ce decurg din planul general strategic de 3-5 ani; b) realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere, concurenta, investitiile, privind conditiile sociale; c) elaborarea de prebugete (proiect de bugete), ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al negocierii lor intre diferitele compartimente si cu conducerea generala a intreprinderii; d) intocmirea sau aprobarea bugetelor intreprinderii cu detalieri pe segmente de piata, pe subunitati si pe perioade operativa de gestiune (luna, trimestru etc.). Tabelul : 2.2 Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar

Sursa: Ion Stancu Finante. Teoria pietelor financiare.Finantele intreprinderilor.

Analiza si gestiunea Financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997. CAPITOLUL III Bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii 3.1. Bugetul de venituri si cheltuieli in activitatea agentilor economici Bugetul de venituri si cheltuieli al agentilor economici reprezinta un instrument de baza in activitatea acestora in protectia financiara de la un an la altul, care asigura in executie un control eficient auspra modului de formulare si utilizare a resurselor banesti, a veniturilor, cheltuielilor si profitului, a relatiilor financiare cu tertii si cu bugetul de stat. In procesul de elaborare, bugetul de venituri si cheltuieli determina un complex de judecati de valoare, calcule si variante asupra elementelor fundamentale ale programului de activitate a agentilor economici, incepand cu volumul, structura, calitatea si destinatia productiei si a criteriilor de performanta exprimate in cifra de afaceri, profit, import-export, volumul de investitii si productivitatea muncii. In conditiile perioadei de tranzitie, cu o instabilitate economica si monetar- valutare, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli capata o importanta deosebita, care indeamna agentii economici sa nu limiteze aceasta la o simpla operatie administrativa de completare a unor formulare pentru ca asa prevad normele financiare ci, la un moment de profunda reflectie si analiza complexa, de protectie a activitatii economico-financiare pe anul urmator, luand in considerare toate reglementarile, informatiile si tendintele in domeniile economic, financiar, preturi, fiscal, monetar, valutar, vamal si bancar. Daca incercam sa facem o comparatie intre modul si conditiile de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli din trecut si prezent, putem spune ca exista o diferenta esentiala. Astfel, in trecut, eleborarea bugetului de venituri si cheltuieli era mult simplificata prin aceea ca, cifrele de plan, productie, desfacere, export, investitii, etc. erau cunoscute si stabilite,de multe ori, de sus, pornindu-se de la preturi si tarife cuprinse in cataloage, retele de salarizare unice si obligatorii, furnizorii si clientii nominalizati prin asa-zise repartitii pe baza carora se incheiau contractele economice. Asa stand lucrurile, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli se rezuma deci la calcule si la completarea, mai mult sau mai putin formala, a situatiilor respective. Bugetul de venituri si cheltuieli ca instrument operational de management al intreprinderii trebuie sa realizeze detalierea sarcinilor si responsabilitatilor prin descentralizare pe scara ierarhica pana la locul in care se fac cheltuielile sau se genereaza veniturile. Prin coordonarea si conlucrarea tuturor sectiunilor organizatorice si activitatilor intreprinderii trebuie sa se asigure obiectivul de baza stabilit prin politica economico-financiara a acestuia.

Bugetul de venituri si cheltuieli este apreciat in primul rand ca un sistem complex si corelat de indicatori economico-financiari care au rolul fie de conditii ale activitatii, cand este vorba de necesarul de resurse ce trebuie alocat, fie de valori de comanda a utilizarii conditiilor, cand este vorba de nivelul eficientei scontate. In al doilea rand, bugetul poate fi considerat ca un complex de actiuni care se concretizeaza intr-un document final si care exprima eficienta, activitatii generale a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului de la toate subunitatile considerate ca centre de responsabilitate. Ca atare, bugetul de venituri si cheltuieli apare ca un sistem de anexe corelate ce reflecta obiectivul strategiei economico-financiare a intreprinderii. Pentru agentii economici cu capital privat, continutul bugetului de venituri si cheltuieli este adaptat pentru a raspunde nevoilor de privatizare, urmarire si control a realizarii acestor obiective. Astfel, bugetul anual cu defalcare trimestriala cuprinde urmatoarele sectiuni: bugetul activitatii generale; bugetul activitatii de productie; bugetul activitatii de trezorerie; bugetul activitatii de incasari si plati in valuta; bugetul activitatii de investitii; imprumuturi garantate de stat; rezerve; repartizarea profitului; principalii indicatori economici si financiari.

Fiecare din bugetele de mai sus au importanta deosebita la fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli, dar cea mai mare pondere o are bugetul trezoreriei fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului prevederilor in toate celelalte bugete. Bugetul de vanituri si cheltuieli va reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor financiare si va asigura furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii

patrimoniale. Prin structura sa acesta reprezinta instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare, precum si a fondurilor necesare. In procesul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli se va urmari neconditionat respecatrea principiilor eficientei maxime si a echilibrului financiar. Unitatile patrimoniale (semnificand unitatile economice de stat care s-au organizat conform Legii nr.15/1990 in regii autonome si societati comerciale) sunt obligate7[7] sa intocmeasca anual bugetul de venituri si cheltuieli cu defalcare pe trimestre, compus din formularele mai sus mentionate. In concluzie bugetele au menirea de a trasa, cu multa grija, indeosebi in cea ce priveste cheltuielile. Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (si venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai putin ruta trasata. Cheia succesului bugetelor si contolului bugetar o reprezinta, in cele din urma, bunul simt, diplomatia si increderea manifestate in conducerea intreprinderii.8[8] 3.2 Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli Bugetul activitatii generale reflecta obiectivul de eficienta fixat pe total intreprindere, prin compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale ale activitatii (al carui formular este prezentat si completat in capitolul IV al prezentei lucrari). Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare si exceptionale, cu reflectare eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget pe produse, activitati, sau acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si altor venituri de la bugetul statului. Cheltuielile totale sunt la randul lor fundamentate pe cheltuieli de exploatare cu evidentierea expresa a cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de personal si a amortizarii, cheltuieli financiare si exceptionale. Diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este reprezentata de rezultatul net al exercitiului.

7[7] Norme Metodologice emise de Ministerul Finantelor nr.181.061 din 28.03.1995 8[8] Ion Stancu-Finante. Teoria pietelor financiare. Finatele intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Editira Economica Bucuresti 1997, p. 576.

Bugetul vanzarilor este bugetul principal anual care determina parametrii tuturor celorlalte bugete anuale. In economia de piata, cifra vanzarilor este indicatorul dominant privind viata economica a intreprinderii. In functie de vanzari se reglementeaza capacitatea de productie, aprovizionarile, numarul si structura personalului etc ( anexa 2 ). Elaborarea bugetului vanzarilor (sau comercial) are loc in doua etape: 1) 2) de previziune a vanzarilor si a cheltuielilor de desfacere; de defalcare a prevederilor (anuale) bugetare, pe perioade de timp trimestriale si lunare, pe familii de produse si/sau pe grupe (geografice) de beneficiari. Previziunea vanzarilor, cea mai importanta dintre operatii, cuprinde ansamblul de studii si de evaluari ale pietei potentiale de desfacere si a partii pe care intreprinderea intentioneaza sa o cucereasca si sa o mentina. Cercetarea priveste in mod egal produsele deja existente pe piata si fabricate de intreprindere, cat si produsele noi, susceptibile de a raspunde nevoilor existente sau virtuale9[9]. De asemenea, cercetarea priveste mediul extern (comportamentul cumparatorilor, pozitia concurentei, starea economiei etc.), cat si mediul intern (capacitatea de productie existenta, competitivitatea echipei de cercetare, politica comerciala, reteaua de distributie etc.). Rezultatele acestei cercetari se vor concretiza in estimari privind: 1) 2) volumul vanzarilor dezirabile si posibile; valoarea incasarilor, determinata prin intermediul pretului de vanzare unitar.

Previziunea vanzarilor trebuie sa se faca interdependent cu previziunea cheltuielilor de desfacere, intrucat depinde una de cealalta (cheltuielile de vanzari), dar si invers: vanzarile pot fi influentate de cheltuielile de publicitate si/sau de perfectionare a retelei de desfacere. In ultima faza a elaborarii bugetului, vanzarile si cheltuielile de desfacere trebuie defalcate de la previziunile anuale si globale (pe intreaga intreprindere) la prevederile pe trimestru si pe luni, in raport cu surprinderea sezonalitatii, si pe familii de produse sau grupe de beneficiari.

9[9] M. Gervais Contrle de gestion, 4 me edition, Ed. Economica, Paris, 1991, p. 287.

Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se elaboreaza bugetul vanzarilor. Regula este ca bugetul va fi cu atat mai detaliat cu cat acesta se elaboreaza la niveluri ierarhice de raspundere operativa. In sfarsit, bugetul vanzarilor trebuie corelat cu bugetul de productie, iar ambele trebuie corelate cu bugetul investitiilor. Bugetul activitatii de productie determina eficienta activitatii de productie pe baza principalelor elemente ale costurilor de productie marfa (productiei vandute si productiei finite stocate ce urmeaza a se livra beneficiarilor). Costul productiei marfa este evidentiat mai intai pe principalele elemente (materii prime, combustibil, energie si apa; amortizare, lucrari si servicii prestate de terti, cheltuieli cu personalul) si apoi dupa natura cheltuielilor (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca vie si alte cheltuieli) (anexa 2 ). Elaborarea bugetului productiei cuprinde fazele: previziunea cantitatii de produse a se fabrica; previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculatia; defalcarea pe trimestre si luni in cadrul acestora pe subunitati.

Planul de productie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor bugetului vanzarilor cu capacitatea productiva a intreprinderii in conditiile satisfacerii cat mai complete a prevederilor comerciale si a utilizarii cat mai depline a capacitatii factorilor de productie.10[10] Bugetul de productie se realizeaza prin aportul specialistilor din compartimentele tehnic si de productie, financiar contabilitate, aprovizionare-comercial. In realizarea optimizarii productiei, tehnica de calcul electronica ofera vaste posibilitati prin existenta unor pachete de programe usor de utilizat cum ar fi tehnicile de programare liniara, metoda PERT, teoria firelor de asteptare, optimizarea stocurilor etc. Bugetul activitatii de trezorerie compara resursele proprii cu necesarul de resurse si stabileste excedentul sau deficitul, astfel:

10[10] Ion Stancu Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1996, p.432

E = RP NR Sau D = NR RP Unde : E= excedent de resurse; RP = resurse proprii; NR = necesar de resurse; D = deficit de resurse Elaborarea bugetului de trezorerie Bazele elaborarii bugetului de trezorerie sunt: previzionarea incasarilor si platilor perioadei; determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta

urmare compararii incasarilor cu platile previzionate, cuprind trei operatiuni distincte: determinarea soldurilor de trezorerie inainte de acoperire, acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea judicioasa a excedentului. Dobanzile aferente creditelor majoreaza necesarul de finantat, iar plasamentele de trezorerie degaja venituri care majoreaza incasarile. Rezultanta tuturor bugetelor unei intreprinderi are impact determinat asupra bugetelor de trezorerie, acesta incheind documentatiile de buget oferind intreprinderii informatii de sinteza cu privire la bugetarea intregii activitati in vederea realizarii obiectivului stabilit in conditii de eficienta maxima. Figura: 3.1. Schema de elaborare a bugetului de trezorerie

Sursa: Gheogeta Vintila Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000. Bugetul de trezorerie in elaborarea sa se sprijina pe trei piloni fundamentali oferiti de contabilitatea de gestiune si cea financiara: bilantul de deschidere care nu reprezinta altceva dcat bilantul de inchidere al exercitiului financiar incheiat; contul de rezultate stabilit prin metodele cunoscute de previzionare a

profitului; Incasarile perioadei bilantul previzionat al perioadei de referinta. = Creante initiale + Venituri planificate ale perioadei Creante finale

Platile = Datorii initiale + Cheltuieli planificate ale per. Bugetul de trezorerie Bilantul de deschidere Datorii finale Bilantul previzional

perioadei

Contul de rezultate previzional

Constructia unui buget de trezorerie are in vedere o anume succesiune

in previziunea fluxurilor si anume, in primul rand, valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activitati de exploatare care este indicatorul cheie al masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Informatiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar de exploatare sunt folosite, impreuna cu alte informatii, in prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar de exploatare. Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de investitii este importanta deoarece fluxurile de numerar reprezinta masura in care cheltuielile au fost facute pentru resursele menite a genera venituri si fluxuri de numerar in viitor. Din aceasta categorie de fluxuri fac parte:11[11] platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe ; incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale ; platile de numerar pentru achizitia de capital propriu si de creante ale altor intreprinderi si interesele si asocierile in participatiune; avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ; incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Bugetul de trezorerie mai trebuie sa cuprinda separat fluxurile de numerar provenite din activitatile de finantare cum ar fi:12[12] venituri in numerar din emisiunea de actiuni pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ; plati in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ; veniturile in numerar din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung ;

11[11] Ion Mimailescu Managementul financiar al intreprinderii, Editura Independenta Economica, Pitesti, 2000, p.111 12[12] Ion Mimailescu Managementul financiar al intreprinderii, Editura Independenta Economica, Pitesti, 2000, p.112

-

rambursarile in numerar a unor sume imprumutate ; plati in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legale de operatiunile de leasing financiar.

Bugetul activitatii de trezorerie nu reflecta disponibilitatile de mijloace banesti la inceputul perioadei, cuprinse sub aceasta forma functionala de rotatie a mijloacelor circulante care a avut loc in perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilitati in acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectata ar presupune, concomitent, prevederea in aceasta parte a bugetului de cheltuieli care sa reflecte cresterea fata de inceputul perioadei a altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligatii existente la inceputul perioadei. Aceasta modificare in structura mijloacelor circulante, fara modificarea volumului total al acestora, nu influienteaza excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectata si ca urmare nu sunt reflectate nici in acest buget.13[13] Orizontul de previziune al trezoreriei este diferit, in functie de obiectivele urmarite de gestiunea financiara si in functie de scadentele incasarilor si platilor intreprinderii. Un buget de trezorerie poate fi incheiat pe un an, daca se urmareste profitul anual al trezoreriei sau daca intreprinderea este de talie mica si are scadente la incasari si la plati trimestriale sau mai mari de 90 de zile. Orizontul de previziune poate fi de cateva luni (4-6 luni), daca se urmareste optimizarea finantarii pe termen scurt sau scadentele sunt lunare si mai mari de 30 de zile. In fine, cel mai adesea, orizontul de timp este de la o zi la o luna in care se urmareste graficul zilnic al incasarilor si platil ;or cu scadente chenzinale decadale si semidecadale. O previziune pertinenta a trezoreriei se face la nivel anual, cu defalcare pe luni si cu o detaliere pe saptamani, pentru primele doua sau trei luni ale anului de plan. Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta se intocmeste de intreprinderile care au incasari si plati in valuta, afectuate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare, elaborat de Banca Nationala a Romaniei. Prin acest buget se urmareste programarea si reglarea capacitatilor de plata a unitatii patrimoniale. Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta fundamenteaza disponibilul in valuta la sfarsitul anului, astfel:

13[13] Petre Brezeanu Gestiunea financiara a agentilor economici, Lito ASE, 1996

DV1 = DV0 + Iv Pv Unde: DV1 = disponibil in valuta la sfarsitul anului; DV0 = disponibil in valuta la inceputul anului; Iv = incasari in valuta in timpul anului din export, valuta cumparata la bancile comerciale, credite in valuta primite si dobanzi in valuta pentru depozite in valuta la banci; Pv = plati in valuta in timpul anului pentru importuri, cheltuieli de reclama, publicitate si reprezentare in strainatate, restituire de credite si plata dobanzilor pentru creditele primite in valuta vanduta bancilor comerciale. Bugetul activitatii de investitii stabileste excedentul sau deficitul de resurse pentru realizarea obiectivelor de investitii. Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Disponibilul de la inceputul perioadei cuprinde disponibilul fondului de dezvoltare. Sumele din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale cuprind sumele obtinute din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale, mai putin cheltuielile efectuate si impozitul aferent. Sumele reprezentand reducerea impozitului pe profit cu 50% include cota de 50% din reducerea impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite, precum si alte prevederi legale. Rambursarea creditelor cuprinde ratele de credit ce trebuie rambursate. Dobanzile, diferentele de curs valutar si alte costuri aferente creditelor pentru investitii sunt considerate cheltuieli financiare. Pentru investitiile prevazute a se finanta din vcredite externe garantate de stat, alocatii de la bugetul de stat si din fonduri speciale se va anexa lista de investitii in care se inscriu numai obiectivele de investitii ale caror documentatii tehnico-economice au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale.

Prin anexa Rezerve se fundamenteaza modul de constituire si utilizare a fondului de rezerva, rezervei statutare si altor rezerve ale intreprinderilor. Formularul Imprumuturi garantate de stat se intocmeste numai de agentii economici care au astfel de imprumuturi stabilindu-se datoria efectiva la sfarsitul anului exprimata si in valuta si in lei, pornind de la nivelul ei la imprumutul perioadei, creditele primite in cursul anului din care se deduc rambursarile si dobanzile platite in cursul anului. In anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinatiile profitului net: fond de participare a salariatilor la profit ( 10% la societatile cu capital de stat si 5% la regiile autonome), fondul de dezvoltare ( pana la 80% din profitul net), cota managerului, varsamintele la buget in cazul regiilor si dividendelor cuvenite FPS, FPP sau altor actionari si alte repartizari legale (conform Legii nr.40/1992, pentru societatile comerciale, OG nr.15/1993, art.8, alin.2, pentru regii autonome, Legea nr.66/1993). 3.3.Veniturile si cheltuielile intreprinderii Veniturile reprezinta bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice sau juridice in procesul repartitiei si care sunt generate de desfasurarea unei activitati, din exploatarea unui teren, din plasarea unui capital. Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii: din exploatare, financiare si exceptionale, cu reflectarea eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget de produse, activitati, sau acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si a altor venituri de la bugetul statului. Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor si serviciilor prestate. Veniturile din productia stocata reprezinta variatia in plus (crestere), sau in minus (reducere), intre valoarea de cost de productie efectiv a stocurilor de productie si a productiei in curs de executie, si valoarea la pret de inregistrare a acestora neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite pentru acestea. Veniturile din productia de imobilizari, reprezinta costul lucrarilor, respectiv, cheltuielile efectuate in intreprindere pentru ea insasi. Veniturile din subventii de exploatare, reprezinta subventii primite pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii din partea statului, a unor colectivitati publice sau altor intreprinderi.

Alte venituri din exploatarea curenta cuprind venituri obtinute din alte resurse, cum sunt veniturile din creante recuperate si alte venituri. Venituri realizate in avans sunt o categorie aparte de venituri, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate inca. Veniturile financiare sunt formate din urmatoarele categorii: venituri din participatie, venituri din alte imobilizari financiare, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri de plasament cedate, venituri din diferente favorabile de curs valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi obtinute, alte venituri financiare care nu au fost nominalizate si pot fi obtinute de intreprindere. Venituri exceptionale sunt acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta de productie si desfacere sau financiara intreprinderii si care se refera, fie la operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital, cum sunt: despagubiri si penalitati incasate, venituri din vanzarea activelor, cota-parte din subventia pentru investitii virata la alte venituri, donatii, salarii neridicate prescrise, etc. Evidenta cheltuielilor se organizeaza pe venituri de cheltuieli, dupa natura lor si se grupeaza dupa destinatia pe care o au in intreprindere astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli exceptionale, cheltuieli cu amortizarile si provizioane si cheltuieli cu impozitul pe profit. Cheltuielile de exploatare: In structura acestora se cuprind mai multe elemente de cheltuieli cum sunt: valoarea consumurilor de materii prime, materiale auxiliare,

combustibili, ambalaje,piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si asternut si alte materiale consumabile precum si costul de achizitie al obiectelor de inventar folosite, costul materialelor nestocabile, costul energiei si apei trecute direct pe cheltuieli, costul de achizitie al animalelor si pasarilor, costul marfurilor vandute; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti; cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele;

-

cheltuieli de personal; alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuieli financiare cuprind in structura lor urmatoarele elemente: pierderile de creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente si disponibilitati in devize, dobanzi curente aferente imprumuturilor primite si a altor datorii privind exercitiul curent, sconturile acordate clientilor, etc. Cheltuieli exceptionale cuprind acele cheltuieli care se fac de catre intreprindere dar care nu sunt legate de activitatea normala, curenta si se impart in doua subgrupe: cheltuieli exceptionale din operatii de gestiune si cheltuieli exceptionale din operatiuni de capital. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele acestea sunt grupate pe naturile de cheltuieli si cuprind: amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, provizioanele pentru depreciere, provizioane reglementate. Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezinta impozitul calculat asupra profitului impozabil si inclus in cheltuieli. Capitolul IV

4.2.Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli la SC ADST SA

Fundamentarea bugetului pe anul 2002 s-a realizat pe baza urmatoarelor ipoteze: Ipoteze macroeconomice: Inflatia in Romania 22%. Ipoteze la nivelul SC ADST SA Volumul productiei va creste cu 30% datorita dotarii cu utilaje corespunzatoare prelucrarii superioare a masei lemnoase.

Efectivele au fost determinate avandu-se in vedere programul social la nivelul SC ADST SA si sunt prevazute a fi de 268 de persoane la 31.12.2002 fata de 243 persoane la 31.12.2001. Cresterea salariului mediu este prevazuta in concordanta cu ipoteza urmatoarele indexari: 01.01.2002-indexare 2%; 01.02.2002-indexare 3%; 01.05.2002.-indexare 10%; 01.09.2002.-indexare 2%; 01.10.2002-indexare 2%. de inflatie cu

Volumul de investitii s-a prevazut a fi de 260.742 euro din care: cladiri 45.320 euro masini utilaje 143.022 euro mijloace de transport 32.684 euro materii prime 12.578 euro pregatirea profesionala legata de investitie 959 euro. Alte costuri 26.179 euro.

Cursul de schimb valabil la acea data 1euro = 20.346 lei S-a fundamentat o cifra de afaceri de 14.739.889 mii lei in urmatoarea structura: Produse serie 11.730.000 mii lei;

-

Produse unicat 3.009.889 mii lei.

S-au fundamentat cheltuieli de personal de 1.722.986 mii lei in urmatoareastructura: Cheltuieli cu personalul direct productiv 968.251 mii lei; Cheltuieli cu personalul neproductiv 100.000 mii lei.

Amortismentul total bugetat a fost stabilit la 103909 mii lei din care amortismentul aferent costului de fabricatie a fost stabilit la 100.909 mii lei. Costul de fabricatie bugetat este 9.717.021 mii lei. S-au prevazut cheltuieli de functionare de 445.721 mii lei din care: - Pentru activitatea de promovare 178.000 mii lei; - Impozite, taxe, 444.000 mii lei; - Alte cheltuieli de functionare 267.277 mii lei. In beneficiul salariatilor este prevazuta acordarea unui tichet pentru fiecare zi lucratoare din luna. Rezultatul bugetat al exercitiului este pozitiv, reprezentand un profit de 795.764 mii lei. Tinand cont de faptul ca sursele financiare sunt cele mai importante pentru bunul mers al unei intreprinderi cel mai important si primul document de bugetare intocmit de o societate este bugetul trezoreriei. Bugetul activitatii de trezorerie

Specificatie Preceden t I. RESURSE PROPRII Total

Exercitiul financiar Curent Tr.I Tr.II

Tr.III

Tr.IV

DISPONIBILITATI inceput de perioada - fond de dezvoltare - rezerve - alte fonduri RESURSE PROPRII PERIOADEI - venituri din exploatare - venituri financiare - alte resurse din care: fond de dezvoltare rezerve alte fonduri II. NECESAR DE RESURSE

1585855 2185676 9 0 1585855 2185676 9 0 548180 24845 33613 12666

42641 20 42641 20 7103 2100 42549 17 41837 46 11489 53 3051 14021 3 80374

5920130 64201 80 5920130 64201 80 7560 2800 10330

52523 30 52523 30 8620 3200 52405 10 48203 40 46506 56 2448 12016 1 43199 0

5909770 4566 5460120 64028 4 5261420 55452 92 3082 180320 460010 54802 03 3624 10023 0 87488 8

1528553 2181048 4 1 1506279 2000949 5 8 1479507 1945636 4 9 444 267277 795764 12205 540924 1847498

- finantare cheltuieli de exploatare - finantare cheltueili financiare - rambursari de credite - finantare imobilizari corporale si incorporale - majorarea rezervelor

- impozitul pe profit - participarea la profit a salariatilor - cota managerului - varsaminte la bugetul de stat sau la bugetele locale - plata dividendelor - alte cheltuieli III. EXCEDENT [(I) (II)] sau DEFICIT [(II) (I)] IV. ACOPERIREA DEFICITULUI credite sau imprumuturi - subventii pentru produse si activitati - alocatii pentru investitii

In baza rezultatelor anterioare si a previziunilor facute de conducerea societatii s-a intocmit bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002. Tabelul 4.5. Bugetul de venituri si cheltuieli al SC ADST SAPrevazut Total Exercitiul financiar Realizat Tr.I Tr.II

Tr.III

Tr.IV

I. VENITURI TOTALE 1. Venituri din exploatare, total din care:

1585855 9 1528553 4 1528553

218567 60 218104 81 218104

426412 0 425491 7 425491

59201 30 59097 70 59097

64201 80 64052 84 64052

525233 0 524051 0 524051

- subventii pe produse si activitati

- subventii pentru acoperirea diferentelor de preturi si tarife - transferuri

4 24845 548180

81 12666 33613

7 2100 7103 418374 6 114895 3 228712 0 532796 399597 133199 50424 49000

70 2800 7560 54601 20 52614 20 46322 60 53273 6 33959 7 13319 9 50424

84 4566 10330 55429 1 54802 03 48549 83 53279 6 33597

0 3200 8620 482034 0 465065 6 402643 2 532799 399602 133197

- prime acordate producatorilor agricoli - alte venituri 2. 3. Venituri financiare Venituri exceptionale II. CHELTUIELI TOTALE 1Cheltuieli pentru exploatare din care: cheltuieli materiale cheltuieli de personal salarii brute asigurari sociale si protectie sociala - cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele - cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 2. Cheltuieli financiare

1506279 200094 5 98 3073158 194563 69 9717021 174742 1722986 04 1068251 213118 7 654735 147839 103909 3 178000 444 267277 795764 532794 201697 178000 12205 540924 184749 8

13319 9 50424 42000

50425 41000 2448 120161 431990

3051 46000 140213 3082 80374 18032 0 46001 0

3624 10023 0 87488 8

3. Cheltuieli exceptionale 4. 5. Rezerve legale Acoperirea pierderilor din anul precedent Impozitul pe profit

6.

III. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI ( I II ) Se vor analiza sumele prevazute pentru anul 2002 cu cele realizate la finele aceluiasi an, indicatorii avand indici p=prevazut respectiv r= realizat. Analiza rezultatului realizat fata de cel prevazut Profitul reprezinta un indicator sintetic prin care se apreciaza sub forma absoluta rentabilitatea unei firme.

A. Marimea rezultatului total al exercitiului inainte de impozitare (RT), numit si profitbrut : RT (PB) = VT - CT RT p = 795.764 RT r = 1.847.262 unde : VT = venituri totale CT = cheltuieli totale iar : VT = Ve + Vf + Vex VT p = 15.858.559 VT r = 21.856.760

CT = Ce + Cf + Cex CT p = 15062795 CT r = 20009498

unde :

Ve = venituri de exploatare Vf = venituri financiare Vex = venituri exceptionale Ce = cheltuieli pentru exploatare Cf = cheltuieli financiare Cex = cheltuieli exceptionale

B. Pentru analiza dinamica a profitului se pot calcula modificarile absolute siprocentuale intervenite in marimea rezultatului total fata de cel prevazut astfel: RT = RT1 - RT0 RT RT% = x 100 RT p RT = 1.051.498

RT% = 232,14% Tabelul : 4.6. INDICATORI FINANCIARI - mii lei Denumirea Indicatorilor Venituri din exploatare Venituri financiare

Prevazut15.285.534 24.845

Realizat21.810.481 12.666

Modificari absolute 6.524.947 - 12.179

Modificari relative 142,69 50,98

Venituri exceptionale VENITURI TOTALE Cheltuieli pt.exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale CHELTUIELI TOTALE REZULTAT TOTAL

548.180 15.858.559 14.795.074 444 267.277 15.062.795 795.764

33.613 21.856.760 19.456.369 12.205 540.924 20.009.498 1.847.262

- 514.567 5.998.201 4.661.295 11.761 273.647 4.946.703 1.051.498

6,13 137,82 131,50 2748,9 202,38 132,84 232,14

Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002. INTERPRETARE : Rezultatul total realizat are o crestere de 132,14%, reprezentand 1.051.498 mii lei, realizat pe fondul veniturilor mai mari decat cele prevazute cu 37,82% reprezentand 5.998.201 mii lei. In cadrul veniturilor, s-a inregistrat scaderea veniturile exceptionale cu 93,87% si a veniturile financiare cu 49,02%. Veniturile totale au crescut ca urmare a cresterii veniturilor din exploatare cu 42,69%, observandu-se astfel preocuparea societatii de a-si mari veniturile prin activitatea de productie. Cheltuielile au crescut cu 32,84%. Cea mai mare crestere o inregistreaza cheltuielile financiare de la 444 mii lei la 12.205 mii lei datorita dobanzilor aferente imprumuturilor si dobanzilor aferente operatiunilor de refinantare (sconturile). O crestere importanta o inregistreaza si cheltuielile exceptionale, respectiv acestea se modifica cu 102,38%. Acestea sunt in cea mai mare parte cheltuieli exceptionale din operatiuni de gestiune : amenzi fiscale sau penale; penalitati de intarzieri ;

creante devenite nerambursabile (care depasesc proportia considerata normala pentru a putea fi clasate la cele de exploatare); Cheltuielile de exploatare (cheltuielile ocazionate de exploatarea factorilor de productie) inregistreaza si ele o crestere semnificativa de 31,50%..

C. Alta analiza a rezultatului brut se mai poate face si prin interpretarea rezultatelorurmatoarelor formule : RT (PB) = Re + Rf + Rex. Re = Ve - Ce Rf = Vf - Cf Rex = Vex - Cex unde : Re = rezultatul exploatarii Rf = rezultatul financiar Rex = rezultatul exceptional Tabelul: 4.7. REZULTATE FINANCIARE - mii lei Denumirea indicatorilor Prevazut Realizat Modificari absolute 1.863.652 -23.940 -788.214 1.051.498 Modificari relative 479,98 1,89 180,60 232,13

Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul exceptional Rezultat total

490.460 24.401 280.903 795.764

2.354.112 461 -507.311 1.847.262

Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002.

Din rezultatele intermediare ale S.C ADST S.A

prezentate in tabelul anterior se

observa ca rezultatul financiar a inregistrat o scadere de 98,11% fata de cel prevazut, rezultatul exceptional prezinta o crestere negativa de 80,6% si rezultatul din exploatare inregistreaza o crestere de 379,98% comparativ cu cel prevazut. Deci putem spune ca evidenta crestere a rezultatului total cu 132,13% este in principal influentata de rezultatul din exploatare, demonstrandu-se astfel interesul societatii comerciale pentru activitatea productiva.

D. Se stabileste ponderea rezultatului din exploatare, rezultatului financiar si rezultatuluiexceptional in cadrul rezultatului total al intreprinderii, precum si modificarea acestei ponderi astfel: Re,Rf,Rex GRe,Rf,Rex = x 100 Rt G = G1 - G0 Urmatorul pas este calcularea si interpretarea contributiei procentuale a modificarii fiecarei categorii de rezultate asupra modificarii procentuale a rezultatului total astfel: Tabel: 4.8. INDICATORI FINANCIARI ( mii lei )Denumirea indicatorilor Prevazut Realizat Ponderea relativa baza previziunea 62 3 35 100 Ponderea relativa curent realizat 127,44 0,02 -27,46 100,00 65,44 -2,98 -62,46 0,00 Ponderea absoluta

Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat exceptional Rezultat total

490.460 24.401 280.903 795.764

1.354.112 461 -507.311 1.847.262

Sursa: Raport de gestiune al SC ADST SA pentru anului 2002. Se observa influenta negativa a rezultatului exceptional realizat in cadrul rezultatului total (pondere negativa = -27,46%), dar ponderea rezultatului din exploatare o acopera si determina obtinerea de profit. Ponderea rezultatului din exploatare realizat creste peste 100% ceea ce denota importanta deosebita acordata sectorului productiv si de desfacere.

E. Rezultatul net sau profitul net se determina dupa formula :Rn (Pn) = Ri (Pi) - Ip Rn p = 795.764 Rn r = 1.276.491 A crescut profitul net cu 62,33% fata de previziunea facuta la inceputul anului. Modificarea profitului net se datoreaza cresterii veniturilor totale cu 37,82% fata decele prevazute. Dupa cum s-a observat, veniturile totale s-au marit pe seama veniturilor din exploatare care au sporit cu 42,69 %. Tabelul 4.9. TABLOU DATE DE INTRAREPrevazut Denumire Rezultatul din exploatare Cifra de afaceri Datorii - Total Activ - Total Active circulante Capitaluri proprii Capitaluri permanente 490.460 14.739.889 4.546.441 7.844.749 2.856.113 3.298.308 4.215.954 2.354.112 20.815.964 3.907.182 8.603.165 3.667.395 4.695.983 5.751.841 absoluta 1.863.652 6.076.075 - 639.259 758.416 811.282 1.397.675 1.535.887 relativa 479,98 141,22 85,94 109,67 128,4 142,37 136.43 Realizat Modificare Modificare

Active imob.nete Active imob. brute Stocuri - Total Datorii pe termen scurt EBE Cheltuieli financiare Marja comerciala Vinzari de marfuri Cheltuieli cu personalul VA Cheltuieli cu amortizare Rezultatul net al exercit. RCII Numar salariati (pers.)

4.988.636 5.722.155 986.140 699.412 582.653 444 477.488 3.506.689 1.722.986 2.527.596 103.909 795.764 514.861 268

4.935.770 5.862.742 894.731 663.412 2.507.370 12.205 1.603.470 7.569.406 2.131.187 4.849.026 201.697 1.276.491 1.783.802 243

- 52.866 140.587 - 91.409 - 63.000 1.924.717 11.761 1.125.982 4.162.717 408.201 2.321.430 97.788 480.727 1.268.941 -25

98,94 102,46 90,73 94,85 430,33 2.748,88 335,81 215,86 123,69 191,84 194,11 160,41 346,46 90,67

Sursa : Raportul de gestiune al SC ADST SA pentru anul 2002. 4.3. Analiza economico-financiara a principalilor indicatori Cu ajutorul datelor prezentate in subcapitolul anterior putem analiza situatia financiara a societatii cu indicatorii care se fundamenteaza pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, acestia se impart in trei categorii: indicatorii echilibrului financiar (ratele lichiditatii generale, reduse

sau imediate, rata solvabilitatii, autonomiei financiare si gradul de indatorare stabilit ca un raport procentual intre partile exigibile si total activ); indicatori de rentabilitate ( rata rentabilitatii economice, rata

rentabilitatii financiare, pragul de rentabilitate ); indicatori de rotatie (rotatia stocurilor, perioada de recuperare a

creantelor, perioada de rambursare a datoriilor); in costuri ). indicatori economici ( productivitatea muncii si ponderea salariilor

Agentii economici au obligativitatea calcularii unui numar minim de 16 indicatori, pe care-i considera a fi cei mai relevanti cu privire la situatia intreprinderii: Ratele de rentabilitate financiara rata de rentabilitate financiara Remunereaza proprietarii intreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor care, de fapt reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii. Profit net Rrf = Capitaluri proprii Rrf p = 24,13% Rrf r = 27,18% Rentabilitatea financiara a crescut cu aproape 4% fapt din care deducem ca profitul a crescut intr-o proportie mai mare decat capitalurile. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca activitatea de productie a societatii a crescut in ceea ce priveste cantitatea si modului de desfacere a produselor.

x 100

rata de rentabilitate financiara inainte de impozit Rezultat curent inainte de impozit Rrfii = x 100 Capitaluri proprii

Rrfii p = 15,60% Rrfii r = 37,98% Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment). Evidentiaza conditiile de finantare a imobilizarilor. O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din resurse durabile, respectiv din capitalurile permanente. Exprima in termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulment in valoare absoluta. Cresterea valorii raportului fata de cea prevazuta corespunde unei ameliorari a structurii de finantare. Capitaluri permanente RFR = Active imobilizate nete RFR p = 0,48 RFR r = 1,16 rata fondului de rulment propriu (rata de finantare a capitalurilor proprii)

Reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor si se doreste a fi supraunitara. Capitaluri proprii RFRP = Active imobilizate brute

RFRP p = 0,58 RFRP r = 0,80 Faptul ca rata realizata este pozitiva si chiar in crestere denota faptul ca societatea are suficient capital permanent pentru acoperirea financiara a activelor imobilizate, iar surplusul respectiv 0,58 previzionata si 0,80 realizata reprezinta fondul de rulment. Ratele de rentabilitate comerciala rata marjei comerciale

Pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate si apreciaza influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare. Marja comerciala Rmc = x 100 Vanzari de marfuri Rmc p = 13,61% Rmc r = 21,18% rata marjei brute de exploatare (rata EBE)

Masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale si indica aptitudinea proprie activitatii de exploatare de a degaja profit. Excedent brut de exploatare Rmbex = x 100 Cifra de afaceri

Rmbex p = 3,95% Rmbex r = 12,05% Independent de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale, activitatea de exploatare a societatii exte in crestere, chiar se tripleaza lucru care este in interesul bunei desfasurari a activitatii e productie a S.C. ADST S.A. rata marjei nete

Exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei. Rezultatul net al exercitiului Rmn = x 100 Cifra de afaceri Rmn p = 5,40% Rmn r = 6,13% Faptul ca aceasta rata este mai mare decat cea prevazuta arata capacitatea intreprinderii de a obtine profit in conditiile in care concurenta este foarte dura. Cresterea ratei marjei nete ne arata ca profitul a crescut cu aproape 1% datorita activitatii de baza a societatii si nu datorita altor activitati financiare cum ar fi detinerea de actiuni la alte societati sau activitatea de specula pe piata bursiera, lucru care este important pentru o societate de productie cum este S.C. ADST S.A. rata marjei nete de exploatare Pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial. Prezinta avantajul de a fi influentata de amortismente si provizioane devenind un rezultat net al exploatarii. Rezultatul exploatarii

Rmnex = x 100 Cifra de afaceri Rmnex p = 3,33% Rmnex r = 11,31% Independent de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale, activitatea de exploatare a societatii este in crestere, chiar se tripleaza lucru care este in interesul bunei desfasurari a activitatii e productie a S.C. ADST S.A. rata marjei asupra valorii adaugate Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata (daca se exprima procentual). Excedent brut de exploatare Rmva = x 100 Valoare adaugata Rmva p = 23,05% Rmva r = 51,71% Ratele de rentabilitate economica rata excedentului brut de exploatare Ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit si are avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare. EBE

R EBE = x 100 Activ economic Activ economic = IMO + NFR REBE p = 16,60% REBE r = 53,72%

rata profitului net Exprima rentabilitatea neta de dobanzi si de impozit a activului economic investit. Fiind o

rata neta de dobanzi, aceasta este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii, respectiv de gradul ei de indatorare. Profit net Rata prof.net = x 100 Activ economic Rata prof.net p = 22,68% Rata prof.net r = 27,35% rentabilitatea activului economic brut Excedent brut de exploatare Rata ac.ec.b = x 100 Activ total Rata ac.ec.b p = 7,43% Rata ac.ec.b r = 29,14%

rata stocurilor Stocuri

Rata st. = x 100 Activ total Rata st p = 12,57% Rata st r = 10,40% Ratele de lichiditate rata lichiditatii generale Reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5). Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. Cu cat raportul este mai mare decat 1, cu atat mai mult intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor. Active circulante Rata lichiditatii generale = > 1 Datorii pe termen scurt Rata lich.gen. p = 4,08 Rata lich.gen. r = 5,53 Lichiditatea globala a fost in prevazuta la 4,08 ceea ce de nota faptul ca S.C.

ADST S.A. are o situatie economica favorabila putand sa-si onoreze obligatiile financiare. Mai mult decat atat valoarea realizata a acestui indicator a crescut cu aproape 2% fata de previziune avand o valoare de 5,53%.

rata lichiditatii reduse Exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si

din disponibilitati. Valoarea supraunitara evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate pe termen scurt. O rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta situatia optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala. Creante + disponibilitati Rata lichiditatii reduse = Datorii pe termen scurt Rata lich.reduse p = 2,67 Rata lich.reduse r = 4,02 Deduce