LP 5 FOSA TEMPORALĂ

FOSA TEMPORALĂ LIMITE: 1.Superioară: linia temporală superioară; 2.Inferioară: creasta supramastoidiană a osului temporal, marginea superioară a arcadei zigomatice şi planul orizontal care trece prin creasta infratemporală de la nivelul aripii mari a sfenoidului şi arcada zigomatică;. 3.Posterioară: linia temporală inferioară; 4.Anterioară: procesul zigomatic al frontalului, procesul frontal al zigomaticului şi faţa temporală a osului zigomatic. PLANUL TEMPORAL (PLANUM TEMPORALE) este format din cinci oase care participă la constituirea fosei. 1.Scuama osului temporal 2.Partea inferioară a osului parietal 3.Faţa temporală a osului frontal 4.Faţa temporală a aripii mari a osului sfenoid

5.Faţa temporală a osului zigomatic SUTURILE: 1.Sutura scuamoasă este situată între scuama osului temporal şi osul parietal. 2.Sutura coronală este situată între osul parietal şi scuama frontalului. 3.Sutura sfeno-parietală este situată între osul parietal şi aripa mare a sfenoidului. 4.Sutura sfeno-scuamoasă este situată între scuama temporalului şi aripa mare a osului sfenoid. 5.Sutura zigomatico-sfenoidală este situată între faţa temporală a osului zigomatic şi aripa mare a osului sfenoid. COMUNICĂRILE FOSEI TEMPORALE cu: 1.Fosa infratemporală-prin spaţiul dintre arcada zigomatică şi faţa temporală a aripii mari a osului sfenoid; acest spaţiu conţine muşchiul temporal. 2.Orbita-prin gaura zigomatico-temporală situată pe faţa temporală a osului zigomatic şi prin canalul zigomaticului. Prin acest orificiu intră în fosă nervul zigomatico-temporal (ramură a nervului zigomatic). 3.Regiunea zigomatică-prin gaura zigomatico-temporală şi prin canalul zigomaticului. CONŢINUTUL FOSEI TEMPORALE : muşchiul temporal şi fascia temporală, vasele temporale profunde şi nervii temporali profunzi.

Fosa temporală 1. scuama temporală; 2. osul parietal; 3. faţa temporală a scuamei osului frontal; 4. faţa temporală a aripii mari a sfenoidului; 5. faţa temporală a osului zigomatic; 6. sutura scuamoasă; 7. sutura coronală; 8. linia temporală inferioară; 9. linia temporală superioară; 10. procesul zigomatic a osului frontal; 11. procesul frontal al osului zigomatic; 12. arcada zigomatică; 13. creasta supramastoidiană; 14. sutura sfeno-parietală

FOSA INFRATEMPORALĂ PEREŢII FOSEI INFRATEMPORALE: 1.Peretele superior este format din: a.faţa infratemporală a aripii mari a osului sfenoid care este limitată lateral de creasta infratemporală. Prezintă următoarele elemente:zona anterioară unde au originea fibre ale muşchiului pterigoidian lateral, gaura ovală, gaura spinoasă şi spina sfenoidului. b.partea precondiliană a scuamei temporalului

c.planul orizontal ce trece prin creasta infratemporală şi arcada

zigomatică *la nivelul peretelui anterior în partea superioară se află fisura orbitală

inferioară prin care fosa infratemporală comunică cu orbita. 2.Peretele anterior este format din faţa infratemporală a corpului osului

maxilar care prezintă: tuberozitatea maxilară, şanţul nervului maxilar şi foramina alveolaria. 3.Peretele medial este format din: a.lama laterală a procesului pterigoid şi rădăcina sa externă b.fisura pterigomaxilară 4.Peretele lateral este format din: a.faţa medială a ramului mandibulei,a colului mandibulei şi a procesului condilar. b.faţa medială a arcadei zigomatice (formată prin articularea dintre procesul temporal al osului zigomatic şi procesul zigomatic al osului temporal). 5.Peretele posterior este un plan frontal ce trece prin articulaţia temporo-mandibulară sau planul tangent la marginea posterioară a ramului mandibulei. 6.Peretele inferior este un plan orizontal tangent la marginea inferioară a corpului mandibulei. COMUNICĂRILE FOSEI INFRATEMPORALE cu: 1.Fosa temporală-prin spaţiul dintre arcada zigomatică şi creasta infratemporală; 2.Orbita-prin fisura orbitală inferioară ; 3.Fosa craniană mijlocie-prin găurile ovală şi spinoasă. 4.Regiunea maseterină-prin spaţiul dintre incizura mandibulei şi arcada zigomatică; 5.Fosa pterigopalatină-prin fisura pterigomaxilară prin care trece artera maxilară. CONŢINUTUL FOSEI INFRATEMPORALE:muşchii pterigoidieni lateral şi medial, nervul mandibular, artera maxilară şi plexul venos pterigoidian.

FOSA

INFRATEMPORALĂ

Fosa infratemporală-vedere inferioară 1.corpul madibulei; 2. tuberozitatea maxilară; 3. fisura orbitală inferioară; 4. lama laterală a procesului pterigoid; 5. gaura ovală; 6. spina sfenoidului; 7. gaura spinoasă; 8. aripa mare a sfenoidului; 9. creasta infratemporală; 10. tuberculul articular; 11. porţiunea precondiliană a scuamei osului temporal; 12. procesul coronoid; 13. ramul mandibulei; 14. antilingula; 15. gaura mandibulei

Fosa infratemporală-vedere

laterală 1. arcada zigomatică; 2. porţiunea precondiliană a scuamei temporale; 3. tuberculul articular; 4. fosa mandibulară; 5. gaura spinoasă; 6. spina sfenoidului; 7. gaura ovală; 8, 16. faţa infratemporală a aripii mari a sfenoidului; 9. fosa pterigopalatină; 10. lama laterală a procesului pterigoid; 11. gaura sfenopalatină; 12. foramina alveolaria; 13. tuberozitatea maxilară; 14. şanţul nervului maxilar; 15. fisura orbitală inferioară; 17. creasta infratemporală

FOSA PTERIGOPALATINĂ Fosa pterigopalatină are formă de piramidă patrulateră cu baza situată

superior.

PEREŢII FOSEI PTERIGOPALATINE: 1.Peretele superior (baza) este format din rădăcina anterioară a aripii

mari a osului sfenoid. 2.Peretele anterior este alcătuit din marginea posterioară a feţei

infratemporale a corpului osului maxilar şi din procesul orbital al osului

palatin.Pe această faţă se face comunicarea cu orbita prin fisura orbitală inferioară. 3.Peretele medial este format din lama verticală (perpendiculară) a

osului palatin. În partea superioară se află gaura sfenopalatină care stabileşte o comunicare cu cavitatea nazală şi conţine artera sfenopalatină şi nervii nazali postero-superiori. 4.Peretele posterior este format din marginea anterioară a procesului

pterigoid. Pe acest perete se află gaura rotundă şi orificiul anterior al canalului pterigoidian (vidian). 5.Peretele lateral este un perete virtual format din fisura pterigomaxilarăcare stabileşte o comunicare cu fosa infratemporală. 6.Vârful fosei se află la nivelul canalului palatin mare. Acesta se deschide prin gaura palatină mare la nivelul palatului dur. Prin canalul palatin mare coboară vasele palatine descendente şi nervul palatin mare. COMUNICĂRILE FOSEI PTERIGOPALATINE cu: 1.Cavitatea nazală prin gaura sfenopalatină prin care trec artera sfenopalatină şi nervii nazali postero-superiori; 2.Fosa craniană mijlocie prin gaura rotundă de la nivelul peretelui posterior al fosei pterigopalatine;pe aici trec nervul maxilar şi vene emisare. 3.Gaura ruptă prin canalul pterigoidian (vidian);el conţine artera şi nervul pterigoidian. 4.Palatul dur prin canalul palatin mare (care conţine vasele palatine descendente şi nervul palatin mare) şi canalele palatine mici (ce conţin vasele palatine mici şi nervii palatini mici). 5.Orbita prin fisura orbitală inferioară ; 6.Fosa infratemporală prin fisura pterigomaxilară prin care trec artera maxilară şi plexul venos pterigoidian. CONŢINUTUL FOSEI PTERIGOPALATINE: nervul maxilar, artera maxilară şi ganglionul pterigopalatin;

FOSA PTERIGOPALATINĂ

Fosa pterigopalatină 1. şanţul nervului maxilar; 2. fisura orbitală inferioară; 3. gaura sfenopalatină; 4. fisura pterigomaxilară; 5. lama laterală a procesului pterigoid;

Fosa pterigopalatină 1. gaura rotundă; 2. rădăcina anterioară a aripii mici a sfenoidului; 3. corpul sfenoidului; 4. canalul optic; 5. gaura sfenopalatină; 6. lama verticală a palatinului; 7. canalul palatin mare;

PEREŢII ORBITEI TAVANUL ORBITEI este format din: 1.Partea orbitală a osului frontal prezintă antero-lateral fosa lacrimală care conţine partea orbitală a glandei lacrimale. Antero-medial se distinge foseta trohleară unde se inseră trohleea muşchiului oblic superior. Anterior se află găurile frontală şi supraorbitală. 2.Aripa mică a osului sfenoid prezintă la bază canalul optic prin care trec nervul optic şi artera oftalmică. PODEAUA ORBITEI este formată din: 1.Faţa orbitală a corpului osului maxilar este traversată de şanţul infraorbital care se continuă cu canalul infraorbital. Aceste două elemente conţin mănunchiul vasculonervos infraorbital. În partea medială se află o mică depresiune determinată aria de origine a muşchiului oblic inferior. 2.Faţa orbitală a osului zigomatic

3.Faţa orbitală a procesului orbital al osului palatin

PERETELE MEDIAL este format din următoarele oase: 1.Faţa laterală a procesului frontal al osului maxilar pe care se observă creasta lacrimală

anterioară. 2.Faţa laterală a osului lacrimal,care prezintă creasta lacrimală posterioară. Zona situată anterior de creasta lacrimală posterioară este concavă şi împreună cu procesul frontal al osului maxilar participă la formarea fosei sacului lacrimal. 3.Faţa laterală a labirintului etmoidal (os planum/lama papiracee)

4.Porţiunea prealară a feţei laterale a corpului osului sfenoid *Găurile etmoidale anterioară şi posterioară se află la nivelul suturii fronto-etmoidală şi conţin mănunchiurile vasculonervoase etmoidale anterior şi posterior. PERETELE LATERAL este format din: 1.Faţa orbitală a aripii mari a osului sfenoid 2.Faţa orbitală a osului zigomatic prezintă gaura zigomatico-orbitală prin care intră nervul zigomatic. ADDITUSUL ORBITEI este delimitat de următoarele elemente: 1.Marginea supraorbitală aparţine osului frontal. 2.Procesul zigomatic al osului frontal şi procesul frontal al osului zigomatic se articulează prin sutura fronto-zigomatică şi delimitează lateral additusul orbitar. 3.Marginea infraorbitală limitează inferior additusul orbitar şi este formată din marginea orbitală a osului zigomatic şi marginea infraorbitală de la nivelul osului maxilar. 4.Crestele lacrimale anterioară şi posterioară care delimitează între ele fosa sacului ce uneşte găurile infraorbitală, mentală şi supraorbitală;prin ea trece mănunchiul vasculo-nervos supraorbital. APEXUL ORBITEI se află la nivelul părtii mediale a fisurii orbitale superioare.

ORBITA

Orbita 1. gaura/incizura frontală; 2. partea orbitală a osului frontal; 3. gaura/incizura supraorbitală; 4,28. marginea supraorbitală; 5. fosa glandei lacrimale; 6. canalul optic; 7. aripa mică a sfenoidului; 8. fisura orbitală superioară; 9. procesul zigomatic al frontalului; 10. aripa mare a sfenoidului; 11. faţa orbitală a aripii mari a sfenoidului; 12. gaura zigomatico-orbitală; 13. procesul frontal al osului zigomatic; 14. fisura orbitală inferioară; 15. şanţul infraorbital; 16. procesul orbital al osului palatin; 17. gaura infraorbitală; 18. marginea infraorbitală; 19. faţa orbitală a corpului maxilarului, 20. impresiune determinată de originea muşchiului oblic inferior; 21. lama papiracee; 22. creasta lacrimală anterioară; 23. creasta lacrimală posterioară; 24. osul lacrimal; 25. fosa sacului lacrimal; 26. procesul frontal al maxilarului; 27. foseta trohleară;

COMUNICĂRILE ORBITEI se fac cu: 1.Fosa craniană anterioară prin gaura optică (prin care trec nervul optic şi artera oftalmică) şi canalele etmoidale anterior şi posterior (prin care trec mănunchiurile vasculonervoase etmoidal anterior şi posterior). 2.Cavitatea nazală prin canalul lacrimo-nazal. 3.Fosa temporală prin gaura zigomatico-orbitală şi deci prin intermediul canalului zigomaticului. 4.Fosa pterigopalatină prin fisura orbitală inferioară; aceasta este străbătută de mănunchiul vasculo-nervos infraorbital, nervul zigomatic, ramuri orbitale ale ganglionului pterigopalatin şi nervul orbitociliar. 5.Fosa infratemporală prin intermediul fisurii orbitale inferioare. 6.Fosa craniană mijlocie prin fisura orbitală superioară străbătută de nervii IIII V, VI, nazociliar, frontal, lacrimal, venele oftalmice ,anastomoza între artera lacrimală şi artera meningee medie. 7.Regiunea frontală prin găurile supraorbitală şi frontală. 8.Regiunea infraorbitală-prin canalul şi gaura infraorbitală prin care trece mănunchiul vasculo-nervos infraorbital. 9.Regiunea zigomatică prin canalul zigomaticului. CONŢINUTUL ORBITEI:globul ocular, muşchii extrinseci ai globului ocular, artera oftalmică, nervul optic, nervii lacrimal, frontal, nazociliar, venele oftalmice, ganglionul ciliar, glanda lacrimală şi sacul lacrimal.

Orbita 1. gaura/incizura frontală; 2. partea orbitală a osului frontal; 3. gaura/incizura supraorbitală; 4,28. marginea supraorbitală; 5. fosa glandei lacrimale; 6. canalul optic; 7. aripa mică a sfenoidului; 8. fisura orbitală superioară; 9. procesul zigomatic al frontalului; 10. aripa mare a sfenoidului; 11. faţa orbitală a aripii mari a sfenoidului; 12. gaura zigomatico-orbitală; 13. procesul frontal al osului zigomatic; 14. fisura orbitală inferioară; 15. şanţul infraorbital; 16. procesul orbital al osului palatin; 17. gaura infraorbitală; 18. marginea infraorbitală; 19. faţa orbitală a corpului maxilarului, 20. impresiune determinată de originea muşchiului oblic inferior; 21. lama papiracee; 22. creasta lacrimală anterioară; 23. creasta lacrimală posterioară; 24. osul lacrimal; 25. fosa sacului lacrimal; 26. procesul frontal al maxilarului

PERETELE LATERAL este constituit din trei planuri osoase suprapuse: 1.Planul profund este format din faţa nazală a corpului osului maxilar, faţa

nazală a procesului frontal al osului maxilar şi faţa internă a lamei mediale

a procesului pterigoid. 2.Planul mijlociu este format anterior din osul lacrimal şi lama

perpendiculară a osului palatin. 3.Planul superficial este alcătuit din: a.cornetul nazal inferior b.masa laterală a osului etmoid (labirintul etmoidal) la nivelul căreia se observă următoarele elemente: cornetul nazal suprem, cornetul nazal

superior, meatul nazal superior, cornetul nazal mijlociu şi meatul nazal

mijlociu. *Meaturile nazale sunt spaţii situate între cornetele nazale şi peretele lateral al cavităţii nazale: -meatul nazal mijlociu este situat între peretele lateral al cavităţii nazale şi cornetul nazal mijlociu. În acest meat la nivelul feţei mediale a labirintului etmoidal se află următoarele elemente: bula etmoidală (proeminenţă determinată de celulele etmoidale mijlocii), procesul uncinat, hiatusul semilunar (spaţiul dintre bula etmoidală şi procesul uncinat prin care sinusul maxilar comunică cu cavitatea nazală), infundibulul etmoidal (spaţiul la nivelul căruia se află deschiderea inferioară a canalului frontonazal, care stabileşte o comunicare între sinusul frontal şi cavitatea nazală). Partea anterioară a meatului nazal mijlociu se numeste atrium şi prezintă inferior o proeminenţă numită agger nasi. -meatul nazal superior este un spaţiu situat între peretele lateral al cavităţii nazale şi cornetul nazal superior; la nivelul acestui meat se află deschiderile celulelor etmoidale posterioare. -meatul nazal inferior reprezintă un spaţiu dintre cornetul nazal inferior şi peretele lateral al cavităţii nazale; în partea sa anterioară se deschide canalul

lacrimonazal prin care se stabileşte comunicarea între orbită şi cavitatea nazală. *Cornetele nazale sunt lame osoase suprapuse în aşa fel încât fiecare dintre ele este situat deasupra jumătăţii posterioare a cornetului subiacent: -cornetul nazal suprem -cornetul nazal superior -cornetul nazal mijlociu aparţine împreună cu cele precedente masei laterale a etmoidului ; cornetul nazal mijlociu se ataşează în partea anterioară de creasta etmoidală a osului maxilar; în partea posterioară se articulează cu creasta etmoidală a osului palatin. -cornetul nazal inferior *Recesul sfeno-etmoidal este un spaţiu situat între cornetul nazal superior şi faţa anterioară a corpului sfenoidului.

CAVITATEA NAZALĂ

APERTURA PIRIFORMĂ este deschiderea anterioară a cavităţii nazale. Ea este limitată superior de oasele nazale şi infero-lateral de incizurile nazale ale oaselor maxilare. În partea inferioară, pe linia mediană se observă spina nazală anterioară, o proeminenţă formată prin articularea extremităţilor anterioare ale incizurilor nazale ale oaselor maxilare.

CHOANELE sunt două orificii separate de marginea posterioară a vomerului. Superior sunt limitate de corpul osului sfenoid, inferior de marginea posterioară a lamei orizontale a osului palatin şi lateral de marginea posterioară a lamei mediale a procesului pterigoid. Choanele stabilesc comunicarea între cavitatea nazală şi nazofaringe.

Peretele lateral al cavităţii nazale-planul

profund 1. procesul frontal al osului maxilar; 2. şanţul lacrimal; 3. gaura sfenopalatină; 4. creasta etmoidală a lamei verticale a osului palatin; 5. creasta concală a lamei verticale a osului palatin; 6. lama verticală a osului palatin; 7. lama medială a procesului pterigoid; 8. lama orizontală a osului palatin; 9. procesul palatin al osului maxilar; 10. creasta concală a osului maxilar; 11. creasta etmoidală a osului maxilar;

Peretele lateral al cavităţii nazale-planul

mijlociu 1. procesul frontal al osului maxilar; 2. osul lacrimal; 3. incizura sfenopalatină; 4. procesul etmoidal; 5. lama verticală a osului palatin; 6. procesul piramidal al osului palatin; 7. lama orizontală a osului palati; 8. cornetul nazal inferior; 9. procesul palatin al osului maxilar; 10. procesul lacrimal al cornetului nazal inferior; 11. creasta etmoidală;

Cavitatea nazală este formată din două fose nazale separate prin septul nazal.

SEPTUL NAZAL este format în principal din osul vomer, lama perpendiculară a

osului etmoid şi din cartilajul septal

nazal. *alte elemente osoase care participă la formarea septului nazal sunt: -marginea medială a oaselor nazale -spina nazală a osului frontal -creasta sfenoidală şi rostumul sfenoidal -crestele nazale ale oaselor maxilare şi palatine

Peretele lateral al cavităţii nazale-planul superficial 1. procesul frontal al osului maxilar; 2. deschiderea canalului frontonazal; 3. bula etmoidală; 4. masa laterală a etmoidului; 5. cornetul nazal superior; 6. cornetul nazal suprem; 7, 10. deschiderile celulelor etmoidale posterioare; 8. gaura sfenopalatină; 9. lama medială aprocesului pterigoid; 11. cornetul nazal mijlociu; 12. deschiderile celulelor etmoidale mijlocii; 13. hiatusul semilunar; 14. procesul uncinat al etmoidului; 15. deschiderile celulelor etmoidale anterioare; 16. deschiderea lacrimonazal; 17. cornetul nazalinferior;

Septul nazal şi tavanul cavităţii nazale 1. lama perpendiculară a etmoidului; 2. vomerul; 3. osul nazal; 4. scuama osului frontal; 5. lama ciuruită a etmoidului; 6. faţa anterioară a corpului sfenoidului; 7. faţa inferioară a corpului sfenoidului;

Peretele lateral al cavităţii nazale 1. procesul frontal al osului maxilar; 2. celule etmoidale anterioare; 3. lama ciuruită a etmoidului; 4. cornetul nazal superior; 5. cornetul nazal suprem; 6,8; deschiderile celulelor etmoidale posterioare; 7. corpul sfenoidului; 9,10. deschiderile celulelor etmoidale mijlocii; 11. lama medială a procesului pterigoid; 12. gaura sfenopalatină; 13. lama verticală a osului palatin; 14. lama orizontală a osului palatin; 15. procesul etmoidal al cornetului nazal inferior; 16. procesul lacrimal al cornetului nazal inferior; 17.orificul inferior al canalului lacrimonazal; 18. procesul palatin al osului maxilar; 19. cornetul nazal inferior; 20. hiatusul semilunar; 21. orificiul inferior al canalului frontonazal; 22. cornetul nazal mijociu; 23. deschiderile celulelor etmoidale anterioare

PERETELE SUPERIOR este format din : 1.Oasele nazale 2.Lama ciuruită a osului etmoid 3.Procesul etmoidal al osului sfenoid 4.Faţa anterioară a corpului osului sfenoid care prezintă deschiderile sinusurilor sfenoidale. 5.Faţa inferioară a corpului sfenoidului pe care se află chonca sfenoidală. *Alte elemente care participă la formarea tavanului cavităţii nazale sunt: spina nazală a osului frontal,

aripile vomerului, procesele vaginale ale proceselor

pterigoide şi procesele sfenoidale ale oaselor

palatine

PERETELE INFERIOR este format în 2/3 anterioară din procesele palatine ale oaselor

maxilare şi în 1/3 posterioară din lamele orizontale

ale oaselor palatine.În partea anterioară se află, de o parte şi de cealaltă a septului nazal, orificiile superioare ale celor două canale incisive (prin care trec nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari). Posterior între lamele orizontale ale oaselor palatine şi procesele palatine ale oaselor maxilare se află sutura palatină transversă.

COMUNICĂRILE CAVITĂŢII NAZALE se fac cu: 1.Fosa pterigopalatină prin gaura sfenopalatină prin care trec artera sfenopalatină şi nervii nazali postero-superiori. 2.Sinusul maxilar prin hiatusul semilunar. 3.Palatul dur prin canalele incisive străbătute de nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari. 4.Fosa

craniană anterioară prin lama ciuruită a etmoidului prin care trec filetele nervilor olfactivi,ramuri ale arterei etmoidale anterioare şi nervul etmoidal anterior. 5.Sinusul frontal prin canalul frontonazal,care se deschide în meatul nazal mijlociu. 6.Celulele etmoidale prin deschiderile acestor celule la nivelul meaturilor nazale superior (celulele etmoidale posterioare) şi mijlociu (celulele etmoidale mijlocii şi anterioare). 7.Sinusul sfenoidal prin deschiderile sinusurilor în recesul sfeno-etmoidal care separă cornetul nazal superior de faţa anterioară a corpului sfenoidului. 8.Orbita prin canalul lacrimonazal care se deschide în meatul nazal inferior. 9.Nazofaringele (în cazul craniului cu părţi moi) prin choane. 10.Vestibulul nazal şi exteriorul (în cazul craniului cu părţi moi) prin intermediul aperturii piriforme.

Peretele lateral al cavităţii nazale 1. meatul nazal inferior; 2. meatul nazal mijlociu; 3. meatul nazal superior; 4. scuama osului frontal; 5. lama ciuruită a etmoidului; 6. faţa anterioară a corpului sfenoidului; 7. faţa inferioară a corpului sfenoidului; 8. palatul dur; 9. cornetul nazal inferior; 10. cornetul nazal mijlociu; 11. cornetul nazal superior; 12. osul nazal; 13. sinusul frontal; 13. sinusul sfenoidal

SINUSURILE PARANAZALE sunt: sinusurile frontale, sinusurile maxilare, celulele etmoidale şi sinusurile sfenoidale. Sinusurile frontale sunt două cavităţi simetrice situate în partea inferioară a scuamei osului frontal. Fiecare sinus comunică cu cavitatea nazală prin canalul frontonazal care se deschide în meatul nazal mijlociu. Sinusul maxilar este o cavitate situată în corpul osului maxilar. Pe peretele medial al sinusului maxilar se află hiatusul semilunar prin care sinusul comunică cu cavitatea nazală (meatul nazal mijlociu). Celulele etmoidale sunt cavităţi situate în masele laterale ale osului etmoid (labirintul etmoidal). Ele sunt grupate în celule etmoidale anterioare, mijlocii şi posterioare. Celulele etmoidale posterioare se deschid în meatul nazal superior şi cele mijlocii şi anterioare în meatul nazal mijlociu. Sinusurile sfenoidale sunt două cavităţi situate în corpul osului sfenoid care comunică anterior cu cavitatea nazală prin deschiderile sinusurilor.