Download - Literatura Romana Sec 19

Transcript
Page 1: Literatura Romana Sec 19

Literatura universala din jumatatea sec. 20-lea. Prezentare Generala Obiectiv sau subiectiv lit . se bazeaza pe un anumit social ideologic. Principalele evenimente din aceasta perioada sunt:1. Primul razboi mondial 1914-1918, parte componenta a acestuia a fost2. Revolutia din Rusia (divizarea bipolara a lumii)3. Criza economica mondiala.4. Aparitia ideologiei fasciste, totalizare iar consecinta a acestora este5. Al doilea razboi mondial.Principalele sisteme artistice in acesta perioada sunt:

1. REALISMUL2. MODERNISMUL

Realismul isi pastreaza multe dintre trasaturile anterioare - descrierea obiectiva a realitatii( lucrurilor)- descrierea personajelor tipice in imprejurari tipice- legatura dintre cauza si efect, in acelasi timp insa evolueaza se imbogateste cu

caracteristici noi printre care:1. fluxul gindirii si al memoriei (preluat dim modernism) – atunci cind pe foaie de hirtie

se pune nu doar rezultatul gindirii ci intregul proces ce a adus spre acest rezultat.2. investigarea netraditionala a timpului

a. nerespectarea timpului cronologicb. coexistenta intrun timp artistic a mai multor timpuri reale (prezent-trecut)c. perceperea subiectiva, comprimarea si dilatarea timpului, unele evenimente

care au avut importanta pentru comunitate, societate care au durat o perioada mai mare de timp insa nu au avut nici o importanta pentru eroul liric pot fi neglijate sau amintite printr-o fraza doua. Altele de o durata mai mica: zile , ore, care au avut un impact asupra eroului sunt reproduse cu lux de detalii psihologice pe parcursul a mai multor pagini.

In literatura din acesta perioada se dezvolta toate genurile si majoritatea speciilor literare cea mai populara fiind romanul.Caracteristici ale Romanului

1. surprinderea multiplelor imagini ale existentei2. structura pe mai multe planuri si centre ( planuri spatiale- razboi, pace, sat, oras ) cu

scopul de a prezenta mai obiectiv realitatea.3. interesul pentru urmarirea labirintului spiritul al realitatii/ personalitatii, importanta

majora- omul individualitate, urmarirea trairilor, sentimentelor, psihilogiei.4. multimea de povestitori- se prezinta mai multe puncte de vedere, i se prezinta

cititorului libertatea de a gindi.5. integrarea naratorului in evenimentele relatate (narator= participant la actiune )6. alternarea/ schibarea punctelor de vedere refritor la personaje si evenimente – ceea ce

permite cititorului de a reflecta singur asupra faptului.7. personajul isi pierde coerenta incetind sa mai fie doar tip, sau doar caracter, fiind si tip

si caracter (caracter= individ)8. tratarea problematicii majore filozofice (teme general umane, teme eterne ).9. interesul pentru mitic, alegoric, fantastic si paradoxal ( fantastic- descoperiri stiintifice,

mitic- aluzie la mitologie, paradox- abatere de la realitate/ neobisnuit in care se ascund adevaruri profunde.

10. interactiunea genurilor si a speciilor literare.11. spiritul ironic si parodic12. preluarea modalitatii specifice altor arte ( cromatica romanului, muzicalitate, asonante,

ritmica romanului, structura arhitectinica ).Literatura Generatiei Pierdute

- este un fenomen in cadrul realismului- reprerentanti: Richard Oldington, Ernest Hemingway, Remark- apare dupa primul razboi mondial, anii 1920

Geneza si semnificatia termenului:

Page 2: Literatura Romana Sec 19

Pentru prima data imbinatia de cuvnte generatie pierduta este utilizata intr-o scrisoare particulara a americancei J. Steine adresata compatriotului ei E.Hemingway.Hemingway utilizeaza in calitate de motto in romanuk sau Fiesta acordindui astfel statutul de literar.Generatie pierduta sunt calificati nu doar acei care au pierit pe fronturile primului razboi mondial ci si cei care au supravietuit fizic insa nu sau putut adapta la conitiile vietii pasnice, acestia sunt : in primul rind tinerii sdolescunti care sau dus la razboi de pe bancile scolii neavind inca bine determinate unele conceptii despre existenta, un fundament, principii, meserie, familie spre care au fi putut sa revina.Situatia este si mai tragica deoarece multi dintre ei sau dus la razboi in calitate de voluntari, fiind dusi in eroare de propaganda oficiala care a prezentat razboiul in culori idealizate- drept razboi pentru apararea unor idealuri superioare. Insa din primele zile pe cimpul de lupta inteleg ca intre ceea ce este razboiul cu adevarat si ceea cum li sa prezentat acesta se afla o prapastie ,inteleg ca au fost mintiti. Astfel se aprofundeaza contradictia dintre generatii.Literatura generatiei pierdute descrie razboiul asa cum este el : lipsuri , mizerie, foame singe mai mult chiar atit naturalist.In timpul razboiului ostasul incearca sa nu simta, sa nu gindesca insa gindurile/ sentimentele nu dispar definitiv, ele se depoziteaza undeva in adincul constiintei, ca dupa razboi sa revina la viata cu o putere devastatoare si sa nu-i permita sa se adapteze la timpul de pace.Veniti de la razboi acei care aiu fost calificati drept genetarie pierduta se simt singuri, instrainati, neintelesi, neadaptati, nu mai asteapta de la viata nimic, nu mai cred in nimeni, sunt rupti de la radacini, fizic sunt inca tineri dar au virsta spirituala a batrinetii.Prin intermediul operelor sale scriitorii cauta diverse modalitati de depasire a cestei conceptii tragice despre existenta. Printre care:1. prietenia dintre fostii camarazi de arme 2. alcoolul, drogurile3. dragostea intemeierea unei familii In romanul Adio Arme de E. Heminguway autorul alterneaza 2 teme principale: razboiul si dragostea, parca ar incerca sa propuna dragostea ca argument al existentei insa nu-i reuseste.Conceptia generatia pierduta este depasita la sf. Anilor 1930 prin creatia lui E. Hemingway romanul Pentru cine Bate Clopotul . actiunea se petrece in Spania intr-un detasament de partizani in ajunul celui de-al doilea razboi mondial, acum spaniolul stie foarte bine pentru ce lupta: patrie , pamint, familie.Modernismul In sensul cel mai ingust al acestei notiuni este o miscare literara de la sf secolului al 19 din spatiul Hispano-American si se caracterizeaza prin:

1. tendinta spre sinceritate absoluta2. rafinament3. simbolizm muzical

in sensul cel mai larg modernismul este un conglomerat de curente literare din care fac parte:- dadaism, - cubism, - impresionism, - expresionism, - uprarealism, - suprarealism, - futurism.

Modernismul demostreaza un caracter anti clasic, anti academic, anti conventional si dispret pentru traditie.Premisele Aparitiei

1. Criza valorilor- hotarul sec 19 , inceputul sec 20, se caracterizeaza prin distantareasi negarea valorilor anterioare considerate depasite/ ineficiente. In locul lor apar o multime de noi conceptii, scoli, tendinte si fenomene.

2. Situatia Social-Politica: in primul rind primul razboi mondial care parca pune hotare intre 2 moduri de a gindi, 2 morale autentice false (folosirea postuletelor morale in scopuri imorale). Astfel se pierde credenta in puterea etica a ratiunii, in valoarea umanista a artei, se ajunge la conclozia ca arat de pina atunci , cea traditionala, a mintit. Deci trebuie sa fie negata si substituita prin alta care se va deosebi cardinal de ea atit prin modalitatea de zugravire a realittii si omului ci si prin tehnici artistice-Modernismul.

Baza Filozofoca a Modernismului este Filozofia lui Freud

Page 3: Literatura Romana Sec 19

Freud medic si filozof austriac, la-u interesat in primul rind bolile psihice, a urmarit rezonanta lor in aspectul filozofic, a practicat pe fronturile primului razboi mondial.Freud sustine ca existwnta umana este alcatuita din:

1. constient2. subconstient3. inconstient

Esenta adevarata nu se afla in constient, acesta este doar forma/ cochilia in timp ce continutul principal se afla in subconstient.Stari ale subconstientului: somnul, stari de afect, fobiile, hibnoza, bolile psihice, stari depresive, delirul, impulsuri/ instincte. Toate acestea formeaza diverse complexe de inferioritate. Acestea formeaza toate aspectele vietii sociale, ideologice, politice, formeaza religia, filozofia, arta. Psihanaliza afirma ca realitatea se afla in subconstient.Pentru a realiza niste stari din care ratiunea este exclusa reprezentantii modernimului practicau: stari hibnotice, foloseau alcoolul, drogurile considerind ca atunci omul se elibereaza absolut de dictatul ratiunii, devine liber.Principala tehnica artistica in modernism este dicterul automat care reproduce fluxul gindirii si al memoriei, reproduce caracterul imediat, irational, incoerent, asociativ, liber al gindirii umane.Daca realismul fixeaza numai rezultatul coerent al gindurilor ( m-am gindit, am hotarit ) atunci modernismul tot ghemul/ avalansa care se afla intre aceste 2 hotare.Raportul Modernism in AvangardismUneori intre acesti 2 termeni se pune semnul identitatii, se folosesc ca sinonime. Insa totusi se urmaresc si unele diferente.Avangardismul – din franceza inainte garzii initil termen militar care delimita un detasament de elita cu misiunea de explorare a terenurilor noi pentru a pregati innaintarea intregii armate. Astfel avangarda inclusiv si in literatura se vede in calitate de deschizatoare de drumuri noi.Si Avangardismul si Modernismul sau pronuntat inpotriva traditiei, a tot ce este vechi au proclamat noul demonstrind un spirit de fronta. Insa Avangardismul manifesta dispret avident fata de formele de arta consacrata, cere distrugerea catgorica a tot ce este comun si depasit. De fapt ambele urmaresc aceleasi conceptii, diferenta este in metodele de lucru cu care acestea sunt propagate. Avangardismul este mai radical, agresiv, violent, nihilist. Anume in cadrul avangardimului se vehiculeaza astfel de termeni ca antiliteratura anti erou.Curente moderniste de avangarda sunt dadaismul, futurismul si cubismul. Conceptia despre ExistentaModernismul impartaseste o conceptie pesimista despre existenta. Se afirma ca realitatea este imparatia haosului in care omul e condamnat la permanenta suferinta. Astfel apare motivul instrinarii / singuratatii. Se vorbeste despre criza existentei, dezumanizare, pierderea valorilor. Se afirma ca valor absolute nu mai exista; valori si principii sunt tot atitea cite si personalitati, trairi, sensibilitati. In locul valorilor general umane se impun valori subiective.Dipare armonia, dispar regulile. In lume domina haosul, imprevizibilul. In consecinta omul nu-si mai poate domina si reglementa propria existenta. Nu este stapinul destinului sau. Modernismul insa evita diagnozele, nu atit declara adevarul in ultima instanta cit doar fixeaza diverse stari spirituale. In acesta ordine de ideei se afirma ca biruinta asupra catastrofei universale poate fi realizata doar in plan estetic (nu real) prin intermediul operei de arta.de aici si tendinta spre experimentul estetic / artistic.

Conceptia despre TimpModernismul lucreaza cu timpul artistic si nu cu cel real / istoric / obiectiv. In opera modernista timpul este : subiectiv, personal, ( depinde de perceptia eului liric) elastic (are capacitatea de a se dilata – comprima) reversibil, nu atit diacronic cit sincronic ( intr-un timp artistic pot exista mai multe timpuri reale, de cele mai dese ori prezentul si trecutul). In cautarea timpului pierdut. Actiunea parca se petrece aici si pretutindeni, astazi si intotdeauna. Uneori este concentrata intr-o singura zi , dar ziua se transforma in abreviatura existentei atemporale / ziua semnifica existenta.Prin intermediul operelor sale scriitorii modernisti incearca diverse modalitati de depasire a conceptiei tragice despre existenta printre care:

Page 4: Literatura Romana Sec 19

1. Arta literara care se transforma intr-un gen al cunoasterii, iar artistul este mediator intre univers si omul simplu, arta este continuator al absolutului, unic capabil sa acorde acestui conglomerat amorf si lipicios numit viata, forma si sens. Uneori arta se poate transforma in ultimul argument al existentei.

2. Mitologia care reproducnstiinta arhaica, colectiva, irationala.Modalitati de Lucru:

a. valorificarea miturilor deja cunoscuteb. interpretarea mitului din perspectiva actualitatii---Ulise J.Joice3. Religia T. Eliot4. Contopirea cu natura , reintoarcerea laniste esente initiale.5. Suferinta, a suferi inseamna a intelee, iar a intelege inseamna a fi om ( kaffka)

In 1921 Dadaismul ca o grupare artistica se epuizeaza, multi dintre reprezentantii acestuia asculta lectiile lui Beroson, intuitivist au nimerit sub influienta ideeilor lui. In anul 1924 A.Breton scrie un manifest pe care il intituleaza Primul Manifest al Suprarealismului , si acesta este inceputul si anul aparitiei unui nou sistem artistic.

Suprarealismul Suprarealismul este o miscare literara si artistica care urmareste functionarea gindirii pure in afara oricarei logici, oricarei preocupatii morale sau estetice.Altruistului i se cere sa se supuna impulsiunilor vietii lui interioare, sa fixeze functionarea reala a gindurilor, sa urmareasca misterul viselor, sa acorde o importanta primordiala hazardului.Cuvintul suprarealismul pentru prima data la folosit Appolinaire care si-a numit Drama Suprarealista, una dintre operele sale. Suprarealitatea este realitatea in care nu e implicaa inca ratiunea, acesta e punctul suprem al spiritului.Reprezentanti: A. Breton, P. Eloired.Baza filozofica este la fel ca si a modernismului , psihanaliza lui Freud.Dadaismul versus SuprarealismSuprarealismul apare pe ruinele Dadaismele, ca si acesta nu asteapta salvare de nicaieri, nici de la societate nici dela religie. Protestul lor exprima revolta superioara a cunostintei individuala. Insa spre deosebire de Dadaisti, Suprarealistii nu sunt nihilisti( nu neaga totul), acesta nu este un curent de avangarda. De exemplu Suprarealismul nu neaga arta insa nici nu acorda o valoare absoluta. Pentru Suprarealisti aceast aeste una dintre modalitatile de recuperare a libertatii pierdute, o modalitate de inaintare in zonele obscure ale inconstiientului.Daca Dadaistii sunt nihilisti, atunci Suprarealistii au acceptat existenta unor adevaruri / valori / semnificatii, chiar daca au inteles ca ecestea sunt incorecte si paradoxele (alogice). In acest context Breton afirma ca nu te poti debarasa de semnificatii deoarece tot ce este produs al omului are semnificatii umane.Astfel chiar daca Suprarealismul a declarat iresponsabilitatea artistului, lipsa implicatiei ligice, ascunderea simturilor, a ratiunii, a mizat foarte mult pe dicteul automat, pe halucinatiile libere sau provocate, totusi aceste a nu neaga semnificatile.Se poate afirma ca dadaismul este o perioada a tineretii mai agresive productiva/ noncomformista iar Suprarealizmul al maturitatii. Asemenea lui Freud Suprarealistii urmareau impulsurile irationale ce apar in timpul visurilor, erau interesati de toate starile spirituale atribuite inconstientului, nevrozele, psihozele, halucinatiile, delir, isterii. Au declarat ca poezia nu trebuie sa exprime idei ci doar sa fixeze intr-o dezordine revelatoare toate cuvintele axact asa cum apar ele in constiinta eliberata. Se afirma ca fidelitatea notatiei garanteaza autenticitatea in felul acesta Suprarealistii au dorit sa gaseasca un limbaj prin intermediul caruia sa exprime inexplicabilul.Suprarealismul a cerut distantatea de reguli si de traditii afirmind ca omul de creatie trebuie doar s areproduca functionarea libera a gindirii.Suprarealistii au dorit sa descopere punctul suprem al spiritului in care se intilnesc realul si irealul, veghea si somnul, viata si moarte, reprezentabilul si ireprezentabilul si inceteaza sa mai fie considerate antagonice. In scopul acesta au apelat la mistica, ocultism, alchimie. Sa

Page 5: Literatura Romana Sec 19

mentionat ca acesta poate fi descoperit si prin intermediul corespondentelor, analogiilor ( vaselor comunicante).Suprarealismul se dezvolta pina la mij. Sec. 20. in 1942 intr-o lectie intitulata Situatii asupra Realismului intre 2 razboaie A.Breton a generalizat principalele trasaturi ale acestuia:

1. Dicteul Automat – cea mai expresiva metoda artistica2. Descoperirea punctului suprem al spiritului( asupra realitatii) in care realul si

irealul, obiectivul si subiectivul inceteaza sa mai fie considerate contradictorii3. Hazardul4. Cultivarea Spontanitatii, recursul la fortele inconstientului, demolarea

edificiului logic al ratiunii5. Umorul Negru- hazardul obiectiv care este considerat un fel de supapa prin

intermediul careia se deterioreaza mersul traditional al lucrarilor. Umorul negru tine de estetica absurdului, acesta poate fi visul celui invins.

Chiar daca suprarealismul nu a reusit sa schimbe lumea asa cum si-a propus initial, totusi a influentat foarte mult modul de gindire a timpului sau. Elemente ale suprarealismului se urmaresc si mult timp dupa retragerea acestui sistem artistic. De exemplu magic Latin-America se bazeaza foarte mult si pe suprarealism.FuturismulEste varianta de manifestare a modernismului in primul rind in spatiul cultural Italian, dar si in alte tari. Apare in 1909 si se organizeaza in jurul poetului F. Marinetti. In perioda cind Marinetti cauta un termen pentru viitorul fenomen artistic in ultimul moment a ezitat intre notiunile futurism si dinamism.Futurismul se bazeaza foarte mult pe miscare, reprezntantii futurismului au creat o intreaga mitologie a vitezei, considerind ca aceasta cumuleaza in sine toate aspectele modernitatii.Futurismul sa pronuntat impotriva traditiei, acedemismului, moralei, a cerut abolirea trecutului cu toate valorile sale, de asemenea si a prezentului, in numele unui viitor al civilizatiilor masinilor.Ca si Dadaismul , Futurismul este un curent modernist de avangarda insa totusi spre deosebire de Dadaism nu est eatit de nihilist. De exemplu in ceea ce priveste structura poeziei au ramas pe pozitiile unei organizari mai rationale, chiar daca au declarat neimplicarea ratiunii in procesul de creatie.Uneori Futurismul este apreciat drept antinesoism. Daca J.J.Russo a criticat civilizatia deoarece acesta la indepartat pe om de radacini, atunci Futurismul a preamarit civilizatia insa dn aceeassi considerente doarece futurismul a detastat natura.Din Manifestul Futurismului de Marinetti 1909

1. elemente esentiale ale poeziei sunt declinate: curajul , rebeliunea, indrazneala, libertatea, viteza, provocarea.

2. in comparatie cu literatura de pina atunci care A preamarit imobilitatea ginditoare a extazului si somnului, Futurismul isi propune sa preamareasca (Miscarea agresiva, insomnia febrila, pasul alergator, saltul mortar, palma si pumnul).

3. Futurismul afirma frumusetea actiunii provocarii( nici o opera fara caracter agresv nu poate fi o capodopera) se declara ca frumusetea exista doar in lupta.

4. Futurismul neaga orice inspiratie venita din trecut, declara ca trecutul nu mai exista nu are valoare( timpul si spatiul au murit ieri.....noi vrem sa distrugem mezeele , bibliotecile, academiile de orice soi si sa luptam impotriva moralismului.

5. Futurismul sia propus sa cinte multimile agitate de munca, revolutiile, capitalele moderne, santierele, fabricile, locomotivele, aeroplanurile.

Conceptia despre om in futurismPersonajul Futurist este un descendent al supraomului lui Nietzsche, calitatea principala a sa este dorinta de asi trai viata primejdios, de a o trai cu adevarat , agresiv.Cu toate ca omul futurist este departe de calitatile reale ale omului valori autentice, este mai degraba o papusa electrica. Robotul alcatuit parca din piese de schimb , nu are sentimente, este rational, programat pentru anumite actiuni, nu are individualitate, nu poate lua decizii individuale.Futurismul si-a propus propriul sau punc de vedere cum trebuie s a fie creata o opera de arta (Manifestul tehnik al literaturii Futuriste sa mentionat ca poezia trebuie s ase libereze, de sub dictatul ratiunii , sa fie scrisa in vers liber, atenti aprincipala de se acorde substantivelor fixate

Page 6: Literatura Romana Sec 19

in mod haotic asa cum apar in constiinta. Verbelesa fie substantivate , adjectivele neglijate, de asemenea sa se evites semne de punctuatie, aceste pot fi inlocuite prin sipmboluri matematice.Futurismul se apreciza prin anii1920 insa ia idei separate si continua sa influenteze arta si in viitor.ExpresionismulEste forma de manifestare a modernismului, in primul rind in literatura germanaApare in 1911 si este pregatit de tensiunea spirituala din ajunul 1 lui razboi mondial, de contextul filosofic al timpului cind Hietzche a declarat apocalipsa, Amurgul Leilor, Apusul CivilizatieiReprezentanti : G. Trake- poezie, Breht – partial dramaturgie, kaffka—prozaPentru prima data termenul expresiunism este utilizat in arta plastica in franta atunci cind se caracrerizeaza pictura lui Mattisse Van Gogh, Cezano, insa acolo nu prea se prinde, un destin mai fericit il are in germania in literatura unde se organizeaza in jur a doua reviste (Furtuna), (Actiune).Ca si modernismul in genere expresionismul axprima dispret fat de traditie, locurile comune, apreciaza foarte mult experimentul inovator, libertatea, anti determinismul.Ca si celelalte curete moderniste a impartasit o conceptie pesimista despre existenta, a vorbit despre dispozitie , pustiire, paragina, apocalipsa.Dintr-un manifest al expresionismului ( noi nu mai traim, am trait. Niciodata nu a existat o epoca mai rascolita de disperarea de oroarea mortii. Nicicind omul nu a fost mic nicicind mai nelinistit , nicicind bucuria mai absenta si bucuria mai moarta)Una dintre cele mai fregvente teme ale expresionismului este tema mortii, inteleasa insa untr-un mod original are mare legatura cu estetica, muzica cu frumosul. Moartea atrage si respinge concomitent inalta si injoseste. In unele privinte moartea este favoralila artei, de aici contradictia dintre etica vietii si estetica mortii.De aic deseori se ajunge la demonizarea frumosului si estetizarea uritului. De exemplu in Muntele Vrajit (pe care insusi autorul la definit prin formula etica vietii si romantismul mortii). Moartea este solicitatan scopuri curative, autorul considera ca ea este un pedagog de o valoare suprema: eroul devine apt pentru viata doar dupa ce cunoaste gustul amaral mortii. Expresionismul deseori (aluneca) de pe imaginea realitatii, obiective(observabila intr-o realitate groteasca oribila fantasmagorica( kaffka).Se Caracterizeaza prin : interes pentru patologic, atractia pentru descompunere. In acelasi timp insa termeni fundamentali a esteticii expresioniste sunt: evadarea si protestul.Divizarea expresionismului, intensitatea expresieiAtmosfera ce poate fi dedusa din opera expresionista este extazul, patosul dar in acelasi timp grotescul, provocarea, strigatul, . expresia deseori este comparata cu : descatusarea efectiva, izbucnire de dinamism, patos-ajuns pina la despicarea expresionismului reproduce disperarea omului de arta, protestul sau impotriva dezumanizarii insa, acestea coexista cu speranta intr-o posibila recunoastere spirituala.In comparatie cu alte curente moderniste expresionismul nu doar neaga ci si cauta alternative, depasirea crizei, incearca s apatrunda in esenta existentei , cauta reinniorea realitatii prin transfigurarea omului, dincolo de apocalipsa urmareste un noi inceput, afirma ca creatia artistica este si o creare a realitatii.Se declara necesitatea triplei reinoiri: a realitatii, a omului, a cuvintului poetic. Astfel expresionismul uneste pesimistul nihilist si optimismul transfigurator. Expresionismul atrage o ami mare atentie continutului decit formei. Se apreciaza in primul rind, experienta interioara si nu viata materiala. De fapt expresionismul nu atit zugraveste realitatea cit atitudinea fata de acesta. Obiectele , faptele, evenimentele au doar acea semnificatie pe care le-o da autorul.Expresionismul a practicat o poezie eruptiva, dinamica aparuta parca din senzatiea de catastrofa univesala, de pierdere in haos, de impas metafizic.Poeziile lor disperate pot fi comparate cu veritabile strigate de alarma. Ca sistem artistic opera expresionista nu se auto defineste drept ceva finit ci mai degraba ca o expresie in devenire, ca o prezenta verbala , discutie, polemica permanenta cu cititorul.Ca fenomen artistic in literatura expresionismul dispare in 1924-25 insa continua sa persiste inca destul timp in pictura.F. Kaffka este autorul a 3 romane (Procesul, Castelul, America) si a unui numar nu atit de mare de nuvele. Toate romanele si majoritatea nuvelelor au fost editate deja dupa moartea

Page 7: Literatura Romana Sec 19

autorului. Critica literara la apreciat drept ( creator al mitologiei Friechei al unei noi viziuni asupra dezumanizarii). De exemplu B.Breht mentiona ca : in creatia lu kaffka intr-o varianta alegorica pot fi descoperite viitoarele lagare de concentrare, sistemele birocratice de distrugere a personalitatii. Intreaga viata Kaffka sa cautat in aflarea propriei identitati; este evreu de origine, sa nascut la praga, limba materna in care a scris operele este germana, facindusi studiile universitare a schimbat germanistica si dreptul , a detasat birocratia insa intrega viata a fost birocrat.Conceptia despre ExistentaKaffka a descris lumea de culoare cenusie , drumuri interminabile spre oficiile functionarilor , asteptari nesfirsite , coridoare labirintice pline de vizitatori care incearca sa ia cu asalt usile functionarilor, insa usile intredeschise se vor inchide pastrindusi taina, nimeni nu va ajunge acolo unde doreste, nimeni nu va intelege ceea ce incearca sa inteleaga astfel procesul de cunoastere este pus sub semnul fatal al infingerii. Formele vietii sunt impersonale , abstractivate, pretutindeni domina absurdul. Lumea lui Kaffka impresioneaza prin imobilitatea sa chiar daca la vedere sar parea ca o oarecare actiune este, la nivel conceptual evolutia/ miscarea lipseste, domina lipsa de pespectiva. Societatea poate fi comparata cu o mlastina, orice incercare de a evada doar te va ingropa si ami tare.Conceptia despre omKaffka a descris omul mic , lipsit de importanta care se simpe singur , strain este permanent obijduit, nu actioneaza sufera permanent.Omul lui Kaffka este aproape intotdeauna omul in fata legii, lege care este omniprezenta , care influenteaza toate sferele vietii si activitatii umane, nu-i permite nici o libertate .Situatia absurda care din start anihileaxa incercarile de a actiona , de a te revolta deoarece nu poti lupta impotriva necunoscutului. Omul lui Kaffka aproape intotdeauna se simte vinovat cu toate ca motive obiective pentru aceasta stae nu sunt, acesta este jertfa inocenta a societatii indiferente, a legii. Originile acestei stari de spirit autorul le gasest echiar in copilarie: in Scisoare catre Tata autorul sustine ca autoritatea paterna suprema intotdeauna la dominat, in fata acesteia mereu sa simtit lipsit de importanta, un nimeni. Omul lui Kaffka este de fapt vinovatul fara vina. Procesul. Particularitate a creatiei lui Kaffka , caracterul alegoric, mesajul nu trebuie inteles la nivelul concret al actiunilor ci interpretat.

08.11.2010.James Joyce este irlandez (oamenii din Dublin) ( portret al artist in tinerete)In formarea conceptiilor lui Joice un rol important l-au avut urmatorii foctori:

a. originea irlandezab. educatia catolica, distantarea de religie insa fara ca sa intervina ruptura

definitiva( cunoate mitologia religioasa)c. emigrarea benevola ( a trait nu in irlanda ci in franta, germania, sa rupt de tara

dar nu sia desconsiderat tara )Conceptiile estetice si le-a expus intr-un sir de lucrari teoretice scrise la hotarul secolelor: autorul considera ca opera de arta autentica poate exista si fara legatura directa cu realitatea obiectiva; afirma ca scriitorul aproape intotdeauna este superior multimii, si de aceea de regula este singur; vorbeste despre faptul ca categoriile estetice si morale nu neaparat trebuie sa armonizeze; propune un nou termen EPIFANIE- cinturi care vestesc venirea lui Dumnezeu pe pamint.Acestea sunt momente de tensiune spirituala accentuata atunci cind omul realizeaza ceva foarte important pentru sine( revelatie).Creatia lui Joyce.Prima opera de proportii editata pina la primul razbiu mondial a fost culegerea de povestiri Oamenii din Dublin, urmatoarea Portret al Artist in Tinerete (personaj principal este steven ca si in Ulise) unde apare personajul Steven Dedalus, insa operra care ii aduce recunostinta in plan mondial este romanulatiei lui Jo Ulisse.

Page 8: Literatura Romana Sec 19

Particularitate a creatiei lui Joyce este CONSECUTIVITATEA- fiecare opera noua preia unele momente din cele precedente, astfel intreaga creatie a lui Joyce reprezinta un tot intreg/ unitar. EXEMPLU- Ulisse a preluat din Oamenii din Dublin:

a. personaje( multe dintre personajele centrale din povestiri devin personaje episodice si in roman ca si Balzac, ca si Gabriel Garcia Marchez)

b. conceptia ( intentia de a descrie o zi din viata unui om )din Portret al Artistului in Tinerete:

a. numele si partial structura subiectiva a personajului a personajului central Steven Dedralus

b. specia literara deosebita care imbina posibilitatile romanului si autobiografieii c. dorinta de a urmari viata unui om de creatie.

Particularitate a romanului Ulisse este caracterul biplan in prezentarea realitatii( elitatea este prezentata pe 2 planuri un plan este prezentul iar al doilea recutul mitologic).Prezentul si trecutul mitilogic

1. PREZENTUL actiunea se petrece intr-o zi nominalizata concret 16 iunie 1904 de la 8 dimineata pina la 3 in dimineata celeilalte zile. Fiecare copitol descrie o ora din viata a tre personaje , Steven Dedalus, Leopold Bloom, si sotia , actiunea se pentrece la Dublin pe care autorul la descris cu lux de detalii realii( particularitate a modernismului lui Joyce)

2. TRECUTUL MITOLOGIC fiecare personaj inclusiv si cele episodice, fiecare capitol, majoritatea actiunilor fac trimitere la miturile greciei antice Odiseea lui Homer

Paralelismul Cotidian Mitic serveste pentru generalizarea existentei umane. O zi concreta din viata unor oameni concreti de fapt reprezinta alegoria existentei in genere( nu este vorba despre viata unui om inntr-o zi ci o zi care reprezinta viata unui om)Particularitate a Modernismului lui Joyce, Caracterul Formalist.EXEMPLU in romanul Ulisse fiecare capitol are culoarea sa predominanta, fiecare capitol coreleaza cu un organ al corpului uman( unde sunt descrise strazile orasul, soselele este legat de sistemul sangvin) , astfel incit romanul intergral sa reprezinte eposul corpului uman, fiecare capitol face referinta la un domeniual stiintei sau artei, daca un capitol se axeaza mai mult pe pamint al doilea va fi mai mult acvatic iar al treilea de tip amfibie (uneste apa cu pamintul)Incepind cu capitolul 10 si pina la sfirsit fiecare dintre ele ete mentinut intr-un anumit stil printre care fantezia verbala, parodierea stilului femenin, reproducere verbala a muzicii, reproducerea stilurilor literaturii engleze de la origine pina in prezent, fluxul gindirii si al memoriei (dicteul automat)Unul dintre motivele principale ale romanului preluat din Odissea este motivul calatoriei( descopera lumea si pe sine insusi)Ca sursa principala de descoperire a lumii de descoperire a lumii si cunoastere de sine, insa daca in miturile lui Homer calatoriile au durat ani la rindul eroul a traversat tari (inclusiv si imaginare), mari , oceane, sa confruntat cu oamnenii, zei, stihii, furtune, in prezent personajele perelineaza pe strazile orasului natal 9 reducere de dimensiuni si capacitati)Autorul reuseste o concentrare a timpului si a spatiului, porneste de la convingerea ca o zi obisnuita din viata unui om obisnuit poate avea semnificatii mitice.GALERIA PERSONAJELORLeopold Bloom (este „odiseu” contemporan ) in viziunea autorului reprezinta tipul general uman, mai concret din punct de vedere social este tipul burgezului_ este cumsecade , insa gindurile lui nu prea depasesc concretul prozaicul sunt destul de limitate si in mare parte determinate de fiziologie de instincte, nu il intereseaza viata sociala, politica este determinat de trairi frustrari perticulare in acelasi timp insa ni lipseste bunul simt anumite virtuti.In conceptia romanului acesta reprezinta latura fiziologica/biologica a esentei umane.Steven DedalusSemnificatia Numelui

1. Steven a. din limba Greaca Stefanos, Coroana in sens de nimb, ca alegorie la conditia

intelectualului care permanent nu este inteles, sufera este jertfab. din mitologia crestina/religie numele unui martir

Page 9: Literatura Romana Sec 19

2. Dedalus a. tatal lui Icar , de la numele legendarului constructor al labirintului de pe insula

creta, semnificatia este ambivalenta ( Dedal este acel care a construit labirintul ce te priveaza de libertate, te inchide in situatii fara de iesire insa tot el este si acela care a contruit aripele prin intermediul carora iti poti recistiga libertatea

Caracterizarea lui Steven

Steven este profesor de istorie, este inteligent, cunoaste mai multe limbi, filozof, poiet, a fost educat de catre iezuiti sa indepartat insa de doctrina lor dar continua sa aprecieze filozofia si stiinta si arta religioasa. Nu este multumit de starea de lucruri din societate nici de propia sa conditie sia piersut increderea in oameni, dispozitia sa din totdeauna este pesimista sceptica, insa nu actioneaza in nici un fel pentru a schimba situatia, se inchide in nemultumire, este convin de inutilitatea acestora de propria sa nimicnicire, incapacitate de a actionaIn viziunea autorului , Steven reprezinta aspectul intelectual al esentei umane.In acest context se deduce una dintre ideele principale ale romanului, programatica si pentru modernism in genere. Joyce este convins ca in realitatea contemporana aspectul intelectual e dominat de cel biologic, ca biologicul absoarbe/dizolva intelectualul. ( steven il accepta ca parinte spiritual pe Leopold Blom) In comparatie cu personalitatea puternica activa/ curioasa/ intreprinzatoare din antichitate omul contemporan si-a pierdut majoritatea calitatilor, e obosit, inactiv, sceptic.Principala tehnica artistica in roman dicteul automat, realitatea evenimentele sunt descrise nu din exterior ci asa cum le vad personajele, sunt trecute prin fluxul gindirii si al memoriei acestora.

DRAMATURGIA UNIVERSALA DIN PRIMA JUM. A SEC. XXCaracteristicile

- diversitatea formelor de teatru si a tipurilor de dramaForme de Teatru

- teatrul epic- teatrul politic- tetrul poetic- teatrul mitic- teatrul plastic- teatrul critic

Tipuri de DramaDupa Principiul Aderarii la un Sistem Artistic

- drama realista- drama suprarealista- drama impresionista- drama expresionista- drama neoromantica

Dupa Criteriul Tematic- drama istorica- drama psihologica- drama politica- drama formarii personalitatii- drama sociala si altele

Page 10: Literatura Romana Sec 19

- drama intelectualaDe un interes deosebit se bucura drama intelectuala( bernard show)Bernard Shaw mentiona ca aconflictul principal al realitatii si deci si al dramei este confruntarea de idei/opinii. In drama intelectuala deseori la nivel de actiune poate sa nu se intimple nimik insa autorul reuseste sa puna in discutie tot cercul de idei ( ideologice, sociale, politice, filizofice), deci conflictul este de natura ideologica spirituala si nu materiala. Scopul principal al dramei intelectuale este de al provova pe spectator/ cititor sa gindeasca sa analizeze, sa ia atitudine sa faca concluzii

TEATRUL EPIC, (BERTOLD BRECHT)Reprerentantul principl si teoreticianul teatrului epic este Brecht, considerat decatre critica literara cel mai de baza reprezentant al dramatuigiei de l. Germana.Brecht a activat in toate genurile literare, poiezie, proza, drama insa este mai cunoscut ca poet si dramaturg. Teoria teatrului epic incedpe sa se cristalizeze la la mij. Anilor 1920 si este elaborata pe parcursul a 30 de ani.De fapt nu Brecht este initiatorul acestui fenomen in dramaturgie, insa anume prin creatia atit teoretica cit si artistica a lui Brecht teatrul epic devine cunoscut in lumea intreaga. Teoria teatrului epic afecteaza/ se refera nu doar tematica problematica structura dramei ci se refera si la joul actorilor amenajarea scenei, decor, lumina si altele. Termenul Teatrul Epic ( dramaturgie + epos) vorbeste despre tendinta de armonizare de suprapunere a genurilor literare, vor fi solicitate atit posibilitatile dramaturgiei cit si a reeposului (de exemplu formarea personalitatii umane va depinde foarte mult de mecanismele realitatii sociale, locul si timpul actiunii pot si extinse „Maica curaj si copii ei”trebuie de citit)

TEATRUL TRADITIONAL TEATRUL EPIC1. Prezinta o actiune 1. Prezinta o naratiune

2. Incorporeaza un eveniment pe care il prezinta drept realizinduse acum si aici, se sterg hotarele dintre scena si spectator

2. Se prezinta evenimente care posibil cindva undeva a avut loc, spectatorul oto timpul este constiient de faptul ca ceea ce urmareste este o opera de arta / o fictiune nu e realitatea/ viata

3. Spectatorul parca este inclus in actiunea de pe scena este consumat spiritual

3. Spectatorul este contrapus actiunii de pe scena i se acorda rolul de observator care o poate vedea integral/ o poate analiza/ face concluzii

4. Lucreaza cu sugestia 4. Lucreaza cu argumentul5. Omul ca obiect de cercetare este deja cunoscut. De la bun inceput apare cu un caracter deja format , iar pe parcurs prin dialog, monolog, actiuni doar demonstreaza aceea ce deja este. Lipseste evolutia, personajul nu este prezentat in proces/ transformarea (la fel si realitatea)

5.Omul este obiect de cercetare, se formeaza ca caracter pe parcursul actiunii sub influenta circumstantelor (partic. Al modernismului) se urmRESC MOTIVELE ACTIUNILOR DECI PERSOnajul este prezentat in proces/ evolutie/ transformare

6. Spertatorul este interesat foarte mult de 6. Spectatorul ramine interesat pe tot

Page 11: Literatura Romana Sec 19

finalul spectacolului, unde are loc deznodamintul unde se produce catarsisul/ explozia emotionala. O scena este prezentata in functie de cealalta.

parcursul actiunii, fiecare scena are si semnificatie autonoma. De ex. In Maica Curaj ... fiecare capitol reproduce viata asa cum este ea.

7. In raportul gindire-realitate sociala o atentie mai mare se acorda individualitatii.

7.In acelasi raport pe prim plan se impune aspectul social. Realitatea sociala determina gindirea individuala.

8. se apeleaza la sentimente. 8. se apeleaza mai mult la ratiune.

TEATRUL EPIC- este un teatru experimental, un teatru angajat, angajayt in sluja omului si a societatii, este si un teatrul realist deoarece lucreaza cu material din realitatea obiectiva, trateaza probleme reale.SCOPUL PRINCIPAL AL TETRULUI EPIC CONSTA IN CREAREA EFECTULUI DE DISTANTATE / distanta dintre spectacol si spectator. Pentru al provoca pe spectator sa ia o atitudine critica cercetatoare fata de acee ce i se prezinta pentru al determina sa gindeasca sa analizeze sa faca concluzii/ comparatii.

MODALITATI DE CREARE A EFECTULUI DE DISTANTARE.1. Actorul joaca ci nu traieste rolul sau, il prezinta interpreteaza insa nu se indentifica cu el. ( discrepanta de virsta julieta in opera are 12 ani iar actorul de pe scena ere 40 de ani, hainele , manierele nu corespund cerintelor eperei prezentate,limbaj.)

3. Utilizarea songurilor/ cintecelor care concentreaza / generalizeaza indeei importante ale operei. Acestea sunt de regula adresari directe ale actorului catre spectator, deseori au aluzii subtex, satiric parodic.

4. Utilizarea unui subiect deja cunoscut pentru ca spectatorul sa nu fie interesat de acee ce se va intimpla in continuare si sa ramina atent la mersul / derularea concreta a evenimentelor.( nici subiectul piesei maica curaj si copii ei nu este original). Aceasta dubla proiectie a liniei de subiect serveste pentru a sugera ideea despre existenta a doua lumi care se completeaza reciproc, cea de-a doua servind in calitatea de comentariu extern la evenimentele din prezent.

5. Reproducerea actiunii (loc, timp, linie de subiect la inceputul fiecarui capitol).6. Interventiile comentatorului, renasterea corului care deasemenea are misiune de a

comenta diverse eveimente di spectacolului.7. Structura spectacolului, uneori poate avea prolog si epilog, capitolele deseori au

importanta autonoma, insa interactioneaza si cu celelalte.8. Experimente cu scena exemplu: cu decorul si cortina, decorul poate sa fie schimbat cu

cortina ridicata, sa nu corespunda decorul conceptiei spectacolului, sub forma de decor se utilizeaza si diverse lozinci in care se concentreaza idei ale spectacolului.

LITERATURA EXISTENTIALISTAExistentialismul este un curen filozofic , nu este un curent literar , ideile caruia au fost dezvoltate comentate/ elaborate si prin intermediul si prin intermediul literaturii.Initiator al acestei doctrine este filozoful Danez din sec xix Sorel Kierkiegaard.REPREZENTANTI

- in Germania: Martin Herdecher, Iarspers, - in Franta: Jean P. Seartre, Arbert Camus, Gabriel Marcel,- in Spania: Ortega Y Garsset, Miguel de Unamuno,- in rusia Berdiaev, Lev Sestov

Page 12: Literatura Romana Sec 19

Existentialismul se manifesta si in ROMANIA,aici insa ce denumirea de TRĂIRISM , in unele etape din creatie au fost influensati de aceasta filozofie Mircea Eliade, Emil Cioran.TRAIRISMUL afirma ca realitatea poate fi perceputa prin intermediul unor intense si lucide trairi , se apeleaza la misticism, seurmaresc evenimente crestine.

PREMISELE APARITIEI 1. criza valorilor, inceputul sec 20 se caracterizeaza prin profunde crize de constiinta , determinate de faptul caintelectualitatea nu mai accepta valorile traditionale consideraindule depasite, situatia acesta conditioneaza necesitatea aparitiei unor valori compensatorii, in consecinta apar o multime de conceptii, scoli , directii noi care remodeleaza pozitia omului in lume. aEasta invazie a noului genereaza sentimente de pierdere in necunoscut, de deceptie nedumerirem si altele. Cu cit mai multe se cunosc despre lume si om cu atit mai putin cunoscute par ele , aceasta este perioada marilor descoperiri , dar in acelasi timp si a marilor deziluzii

CARACTERISTICI ALE CONDITIEI UMANE sunt nelinistea , instrainearea, emigrarea in sine, disocierile, pierdere personalitatii dar in acelasi timp si reconsiderararile, necesitatea de a intelege ce se inimpla , dorinta de a se angaja in actiune.

3. realitatea social – politica este de o astfel de natura inci t alimenteaza din plin conceptia despre carcterul absurd si tragic al existentei . acestea sunt saracia economica, (criza economica mondiala) diverse conflicte ideologice, razboaiele in doua tari , razboaie in cadrul unei singure tari. Se ajunge la situatia paradoxala cind razboiul(situatie limita , de hotar) se transforma in ceva normal in parte componenta a autoidentificarii umane.

Termenul EXISTENTIALISM este propus de catre HAIDEGHER in lucrarea Fiinta si Timp.In filizfie existentialismul se manifesta mai bine in spatiul german,

Existentialismul se devizeaza in 2 directii1. Religioasa2. Ateista

Tendinta Religioasa se porneste de la acceptarea transcendentei , se afirma ca caracteristica a constiintei umane este tendinta de a depasi propriile limite, intentionalitatea caracterul ei deschis, constiinta intotodeauna este indreptata spre un centru de gravitatie din exterior , acesta fiind forta divina Dumnezeu. Dumnezeu apare ca principiu si justificare a existentei. In literatura se apeleaza la intuitie , revelatie, receptarea poietica simbolica mitologica. ( gabriel marcel)

Tendinta AteistaNeaga existenta transcendentei, afirma ca realitatea este ceva dat aici si acum , nemijlocit si nu in dependente metafizice. Se mentioneaza ca chiar daca si a existat transcendenta , acest ceva dincolo de ...........spre care aspira constiinta este neantul , nimicul. Se afirma ca : omul este o fiinta a neantului , vine din neant si se indreapta spre neant.In lucrarea teoretica Existeantialismul este un Umanism, Sartre afirma ca existentialismul nu este o folozofie cesi propune drept scop afirmarea faptului ca Dumnezeu nu exista , deoarece chiar daca si ar exista nu sar schimba nimic , fiindca viata omului depinde doar e el singur, de propriile lui decizii si actiuni, in felul acesta se pune in valoare fiinta umana.

Camus sustinea ca prin intermediul lui a vrut sa prezinte comportamentul omului care nu mai crede nici in ratiune nici in Dumnezeu , ambele fiind momente esentiele ce acorda sens si unitate existentei.In romanul Preotului autorul prezinta criza credintei CIUMA FIIND O PEDEAPSA PENTRU OAMENII PACATOSI, la inceputul operei preotul nu se crede parte in oamenii care sunt

Page 13: Literatura Romana Sec 19

pedepsiti deoarece el este slujitor al lui Dumnezeu, insa la sfirsit el se gaseste parte in tot poporul.Moartea preotului nu a fost o pedeapsa este o intimplare, datorita personalitatii lui.

PREURSORI AI EXISTENTIALISMULUI IN LITERATURII sunt considerati Cafca si Dostoevshii. In literatura existentialsmul se dezvolta cel mai bine in spatiul francez deoarece:

1. Acolo mai bine ca in alte tari se urmareste simbioza filozofiiei si lit aristice.si Sartre si Camus au studii fundamentale filozofice, au scris nu doar opere artistice ci si filozifice despre existentialism deci au cunoscut fenomenul din interior.

2. Realitatea social –politica a fost favorabila etinderii ideilor despre absurd si revolta (pilonii principali ai exisential.) in planul realitatii obiectie acestea a fost razboiul straniu (absurd) si rezistenta. Raboiul straniu aduce idei despre ca viata este absurda , lipsita de sens.

CONCEPTIA DESPRE EXISTENTAChiar daca existen. Este o filoifie multiaspectuala , toti reprezenantii atesta caracterulabsurd si tragic al existentei. Se afirma ca existen. Este : irationala , incognoscibila , sranie , straina; ca viata este o permanenta suferinta marcata de instrainare. Situatia este si mai tragica deoarece omul intelege limitele existentei lui insa anume descoperirea si acceptarea absurdului devine argument al existentei umane, marturie a demnitatii lui.Din creatia lui Camus se mai desprind astfel de caracteristici: ca exil , mediu strain , cerc ingust. Pentru Camus existenta este asemenea unei ciume .Simbol al existentei este Sartre cu creatia sa “Greata” la el absolutul rezulta si din contradictia dintre necesitatile omului si indiferenta cosmosului.Sartre a generalizat esenta existentei sia omului prin formula “Existenta Precede Esenta”.Initial este doar forma iar pe parcurs aceasta capata continut. La inceput omul parka este aruncat ( fara ca asa I se solicite opinia ) si abandonat in existenta care nu poate fi nici dedusa nici argumentata prealabil oricarei experiente.Experienta se acumuleaza cu timpul. Drumul de la existenta pina la esenta se parcurge prin acumularea experientei , angajarii in actiune, luari de decizii, descoperirea si acceptarea absurdului , asumarea libertatii si a responsabilitatii.

Existentialismul lucreaza cu omul obisnuit cu care se poate identifica fiecare dintre noi.Caracteristici ale conditiiei lui sunt; nelinistea instrainarea , angoasa, groaza, deficitul de personalitate , retragerile, dar in acelasi timp si revolta dorinta de a intelege ce se intimpla si de a se angaja in actiuneIn conformitate cu filozofia existentialista si literatura considera ca existenta este realitate concreta, in consecinta omul nu este analizat din perspectiva tuturor manifestarilor lui in plinitudinea existentei in genere ci doar in situatii concrete in dependenta de prezentul sau individual prin intermediu actiunilor pe care le intreprinde nu din exterior ci din interior. Si Sartre si Camus considera ca nu exista miine (viitor) ca potentiala perspectiva ci doar un sir nesfirsit de momente prezente de exemplu in Ciuma Camus sugereaza ca adevarata generozitate fata de viitor consta in a da totul prezentului. Lupta impotriva ciumei, lupta pentru existenta presupune angajarea constanta de fiecare clipa. Daca vei considera ca in viitor situatia se poate indrepta spre bine fara implicare ta nemijlocita in actiune te vei resemna nu vei face nimic insa existentialistii considera ca a exista presupune a nu te resemna a te angaja in actiune, a te revolta.Conceptia depre RevoltaChiar daca omul descopera ca existenta este tragica si lipsita de sens el trebuie sa se revolte. Absurdul si Revolta sunt principalele caracteristici ale prezentei omului in lume considera existentialismul.Absurdul este un concept mai general si caracterizeaza existenta in genere in tipm ce revolta este mai concret mai particular si proiecteaza o potentiala si ideala pozitie a omului in aceasta existenta.

Page 14: Literatura Romana Sec 19

Revolta este una dintre dimensiunile principale ale conditiei umane considera existentialismul, a fi om adevarat inseamna si a te revolta a te contrapune absurdului. De fapt revolta se contine in absurd, doar dupa ce descoperi limetele conditiei tale poti incerca sa le depasesti deci primul pas spre revolta este chiar descoperirea si acceptarea absurdului.Dimensiuni ale Revoltei

1. revolta este chiar existenta – Mitul lui Sizif in interpretarea lui Camus – Camus spune ca ar trebui sa ne il imaginam pe Sijif fericit, de fiecare data cind Sijif iarasi coboara si ridica piatra este parca o revolta contra zeilor deoarece el ii priveste in fata ii infrunta intr-un oarecare mod. Sijif intelege absurdul si inutilitatea actiunilor lui el nu se resemneaza isi priveste destinul in fata , sfideaza zeii continuind sa ridice la infinit piatra spre virful dealului stiind ca iar se va rostogoli, deci revolta este indirjirea omului , perseverenta lui de a merge inainte de a fi , dea nu se sinucide impofida apsurdului si a mortii.

2. revolta este actiune – viata presupune anumite activitatii , actiuni. In romanul Ciuma, medicul in fiecare zi isi trateaza pacientii chiar daca stie ca in mod obiectiv de tratamentul lui nu depinde aproape nimic, acei care astazi sunt sanatosi miine pot fi la un pas de moarte iar cei care astazi sunt la un pas de moarte miine „in pofida oricarei logici „ merg spre vindecare. Oricum medicul isi continua meseria, in viziunea lui Camus acesta este personajul absurd dar si revoltat in acelasi timp, est evarianta literara a lui sizij, si el isi ridica piatra sa spre dealul sau. Filozofia existentialista considera ca in disperare poate aparea speranta , ca in absurdul in genere omul puternic poate gasi sens al propriei sale existentei, poate depasi absurdul.

3. revolta este depasirea singuratatii si a instrainarii si tendinta spre solidaritatea umana -

Page 15: Literatura Romana Sec 19