Download - literatura romana exercitii

Transcript

I. POVESTEA LUI HARAP ALB

1. TESTE INTRODUCTIVE

TEST A1

1. Împăratul Verde avea fete sau băieţi?

2. Ce fel de cal alege feciorul cel mic şi cum îl alege?

3. Cine este Sfânta Duminică?

4. Ce fel de putere supranaturală are cerbul?

5. Împăratul Roş câte fete avea?

6. Care este proba pe care trebuie să-l treacă Harap Alb în curtea Împăratului Roş în a doua zi?

7. Ce fel de putere supranaturală are Flămânzilă?

8. Ce face spânul când este demascat?

9. Cine îl ajută pe Harap Alb s-o păzească pe fata Împăratului Roş?

TEST B1.

1. De ce trebuia unul dintre feciorii craiului să se ducă la Împăratul Verde?

2. De ce coboară Harap Alb în fântână?

3. Ce trebuie să aducă Harap Alb de la cerb?

4. Cum îşi schimbă rolul spânul cu Harap Alb?

5. De ce îi oferă lui Harap Alb furnicile ajutorul lor?

6. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră)

7. Cu ce îl ajută pe Harap Alb furnicile?

8. Cine cere calului să aducă apa morţii şi apa vie?

9. Cine îl readuce pe Harap Alb în viaţă după ce spânul îi taie capul?

TEST A2

1. De ce se întoarce feciorul cel mare?

2. Cum primeşte numele de Harap Alb fiul cel mic?

3. Ce trebuie să aducă Harap Alb din grădina ursului?

4. Al cui era calul înainte de Harap Alb?

5. Ce primeşte Harap Alb de la crăiasa albinelor?

6. Cu ajutorul cărui personaj supravieţuiesc în prima noapte la curtea Împăratului Roş?

7. Ce fel de putere supranaturală are Ochilă?

8. Cine îl demaschează pe spân?

9. Ce fel e putere suprnaturală are Setilă?

TEST B2

1. De ce coboară Harap Alb în fântână?

2. Cine este Sfânta Duminică?

3. Împăratul Roş câte fete avea?

4. Cum îşi schimbă rolul spânul cu Harap Alb?

5. Împăratul Verde avea fete sau băieţi?

6. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră)

7. Ce fel de putere supranaturală are Flămânzilă?

8. Ce face spânul când este demascat?

9. Cine îl readuce pe Harap Alb în viaţă după ce spânul îi taie capul?

TEST A3

1. Împăratul Verde avea fete sau băieţi?

2. De ce trebuia unul dintre feciorii craiului să se ducă la Împăratul Verde?

3. De ce coboară Harap Alb în fântână?

4. Cum primeşte numele de Harap Alb fiul cel mic?

5. Ce trebuie să aducă Harap Alb din grădina ursului?

6. Ce fel de putere supranaturală are cerbul?

7. Ce fel de putere supranaturală are Ochilă?

8. Cine îl demaschează pe spân?

9. Cine îl ajută pe Harap Alb s-o păzească pe fata Împăratului Roş?

TEST B3

1. Al cui era calul înainte de Harap Alb?

2. De ce se întoarce feciorul cel mare?

3. Ce trebuie să aducă Harap Alb de la cerb?

4. De ce îi oferă lui Harap Alb furnicile ajutorul lor?

5. Cu ce îl ajută pe Harap Alb furnicile?

6. Ce fel de fiinţe îl însoţesc pe Harap Alb la Împăratul Roş? (enumeră)

7. Ce face spânul când este demascat?

8. Cu ajutorul cărui personaj supravieţuiesc în prima noapte la curtea Împăratului Roş?

9. Cu cine se căsătoreşte Harap Alb?

ANALIZĂ DE TEXT 1.

I. Citiţi cu atenţie fragmentul următor din basmul cult Harap Alb şi răspundeţi la întrebări.

Și zicând aceste, pune tarnița pe cal, anină armele la oblânc, își ia merinde și bani de ajuns, schimburi în desagi și o ploscă plină cu apă. Apoi sărută mâna tată-său, primind carte de la dânsul către împăratul, zice rămas bun fraților săi și a treia zi către seară pornește și el, mergând din pasul calului. Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. Și, prin dreptul podului, numai iaca îi iese și lui ursul înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând:

— Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice:

— Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales; de te-a învățat cineva, bine ți-a priit, iară de-ai făcut-o din capul tău, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot înainte, că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânșii, căci sunt foarte șugubeți. Și, la toată întâmplarea, calul, tovarășul tău, te-a mai sfătui și el ce ai să faci, că de multe primejdii m-a scăpat și pe mine în tinerețile mele! Na-ți acum și pielea asta de urs, că ți-a prinde bine vreodată.

Apoi, dezmierdând calul, îi mai sărută de câteva ori pe amândoi și le zice:

— Mergeți în pace, dragii mei. De-acum înainte, Dumnezeu știe când ne-om mai vedea!...

Fiul craiului atunci încalecă, și calul, scuturându-se, mai arată-se o dată tânăr, cum îi plăcea craiului, apoi face o săritură înapoi și una înainte și se cam mai duc la împărăție, Dumnezeu să ne ție, că cuvântul din poveste, înainte mult mai este.

GLOSAR

tarniță- şa de lemn sau de piele, folosità la călărit sau la transportul unor poveri.anina- agăța, apuca, atârna, prinde, spânzura, suspendaoblânc- partea de dinaintea șeii, mai ridicată și încovoiatămerinde- hrană (rece) pe care o ia cineva când pleacă la drum sau la lucruploscă - vas de lemn, de lut ars, de metal sau de piele, cu capacitate mică, rotund și turtit, cu gâtul scurt și strâmt, în care se ține băutură și care se poartă atârnat de o curea.desagă- traistăa da năvală - a se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenții agresive, dușmănoase, criminalea prii- a-i fi cuiva prielnic, favorabil, a-i fi de folos, a-i cădea bine; a-i tihni; a face să prosperevrednic- harnic, iute, cu rost la treabătrebuință- nevoie, necesitatespân- care este (biologic) lipsit de barbă și de mustățișugubeț- primejdios; înșelător, amăgitorprimejdie- amenințare, pericoldezmierda- a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase; a alinta

A ). COMPREHENSIUNE

1. Ce primeşte feciorul cel mic de la crai înainte de plecare?

2. Unde se întâlneşte feciorul cel mic cu ursul?

Ce se întâmplă când feciorul se întâlneşte cu ursul?

Ce fel de sfat îi dă feciorului tatăl acestuia?

Ce fel de obiect primeşte feciorul de la crai după ce a ascultat sfatul acestuia?

B ). ANALIZĂ

C ). EXERCIŢII

Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: carte, crai, glas, tovarăş.

2. Prezintă rolul punctelor de suspensie din enunţul: “— Mergeți în pace, dragii mei. De-acum înainte, Dumnezeu știe când ne-om mai vedea!...”

3. Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi polisemia cuvântului carte.

4. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivul glas.

5. Identifică tipul de narator din textul dat.

6. Transcrie o formulă mediană din text!

7. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat!

8. Transcrie din text o structură care conţine o imagine dinamică.

9 Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă:

1. În basme este valorificat frecvent motivul superiorităţii mezinului. Pornind de la acest fragment dovediţi că şi basmul “Povestea lui Harap Alb ” este unul dintre acestea.

2. Interdicţiile şi încălcarea acestora sunt elemente importante în structura basmelor. Identificaţi interdicţia primită de către protagonist (din acest fragment) şi indicaţi rolul acesteia în acest basm.

“Mergi de-acum tot înainte, că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânșii, căci sunt foarte șugubeți.”

ANALIZĂ DE TEXT 1.

II. Citiţi cu atenţie fragmentul următor din povestirea în ramă Hanu Ancuţei şi răspundeţi la întrebări.

— Boierule! Calcă-mă-n picioare, omoară-măşi zvârle-mă-n fântână căci nu ţi-am spus mai degrabă! I-am cuprins braţele strâns îngrijat deodată. — Ce este? Nu înţeleg. Vorbeşte lămurit! Ea acuma plângea, şi se apleca spre mânile mele, sărutându-le. — De ce nu mă baţi? de ce nu mă zdrobeşti? Iaca ce-i. Uncheşul Hasanache m-a trimes ieri dimineaţă la crâşmă. A băgat de samă că te uiţi lung la mine şi mi-a spus să viu şi să-ţi intru în suflet şi să ne-ntâlnim... Şi să-i spun lui unde mă găseşti. Şi el, cu cei doi fraţi mai mici ai lui, Dimachi şi Turcu, să vie când îi fi cu mine, unul să-ţi fure calul şi ceilalţi doi să sară şi să te doboare... Abia-i desluşeam vorbele din tânguire. — Şi tu ce-ai făcut? Le-ai spus unde vin să te găsesc? — Le-am spus, că altfel mă omorau. — Şi de ce n-au venit asară? — Au aşteptat să te-întorci cu paralele de pe vin. — Ş-acuma au să vie? Au să vie! răcni ea, înăbuşit. N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut s mai stai cu mine, de aceea nu ţi-am spus cum am venit. Dar acuma nu mai pot, şi-ţi spun; căci vor să te omoare şi să-ţi ieie banii. Au mai făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghie, căci au înţeles că-mi eşti drag, ş-au să priceapă de ce ai scăpat, dar de-acuma înainte nu-mi pasă! Mă ridicasem din locul meu, răcit de-un fior. Fata îmi îmbrăţişa genunchii: — Du-te repede! du-te repede! Vocea ei era plin de groază. Era prea târziu. Fântâna dintre plopi

GLOSAR

zvârle - a arunca ceva printr-o mişcare bruscă.a zdrobi- a strivi, a sfărâma, a nimici, a distruge. a desluşi- a distinge, a deosebi un sunet sau un zgomottânguire- plângere împotriva cuiva; reclamațierăcni- a scoate răcnete; a produce sunete puternice și stridente; a striga; a țipa.înăbuşit- (despre sunete) fără putere, stins, înecat.

A ). COMPREHENSIUNE

B ). ANALIZĂ

1. Acest fragment prezintă un dialog între care personaje?

2. Despre ce relatează personajul feminin în acest fragment?

În ce fel de stare sufletească se află personajul feminin?

Ce sfătuieşte fata boierului?

Ce crede fata, c se va întâmpla cu ea

Pornind de la acest fragment, caracterizaţi pe Marga şi dovediţi că este o eroină tragică, un personaj romantic.

C ). EXERCIŢII

Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: lămurit, dragoste, a omorî.

2. Rescrie în forma acceptată azi cuvintele: îngrijat, samă

3. Numeşte momentul subiectului reprezentat în fragment.

4. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină verbul a omorî, suflet

5. Identifică tipul de narator din textul dat.

6. Indică două structuri caracteristiceadresării directe!

7. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat!

8. explică sensul expresisei: a intra în sufletul cuiva

9. Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă:

“N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut s mai stai cu mine, de aceea nu ţi-am spus cum am venit. Dar acuma nu mai pot, şi-ţi spun; căci vor să te omoare şi să-ţi ieie banii. Au mai făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghie, căci au înţeles că-mi eşti drag, ş-au să priceapă de ce ai scăpat, dar de-acuma înainte nu-mi pasă! Mă ridicasem din locul meu, răcit de-un fior. Fata îmi îmbrăţişa genunchii: — Du-te repede! du-te repede! ”

ANALIZĂ DE TEXT 1.

III. Citiţi cu atenţie fragmentul următor din nuvela psihologică Moara cu noroc şi răspundeţi la întrebări.

GLOSAR

stărui- a ruga insistent și în mod repetat pe cineva pentru a fi de acord cu ceva; a insista.lesne- ușor, cu ușurință; comodcocoşat- persoană care are cocoașă; ghebossilinţă- . efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; sârguință; străduință; asiduitate.

Și numai când se întorcea de la Ineu, Ghiță simțea că Lică are dreptate. El îi dăduse lui Pintea cele patrusprezece bucăți de hârtie, dar nu-i spusese un lucru: că jumătate din bani sunt ai săi, ci, dimpotrivă, stăruise ca jandarmul să-i schimbe banii deplini, pentru ca Lică să nu simtă nimic. Îi fusese în mai multe rânduri vorba pe buze, însă totdeauna își zicea: "Adică de ce folos ar fi dac-ar mai afla-o și asta!?" Iar acum, când se întorcea la Moara cu noroc, își punea de gând că i-o va spune într-alt rând.

— Într-alt rând? Da! însă în curând el se încredință că nu poate să i-o spună, și cu cât se încredința despre aceasta, cu atât mai dinadins se ferea de Pintea.

Și omul foarte lesne se împăcă cu păcatele sale. "Ei! ce să-mi fac!? își zise Ghiță în cele din urmă. Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori să n-o aibă."

Și fiindcă avea un păcat pe care nu-l putea stăpâni, el nici nu-și mai dădea silință să-l stăpânească și se lăsa cu totul în voia întâmplărilor. Apoi el nici nu mai era om cinstit; lumea tot îl credea rău. Câteodată, când îl apuca frica de pedeapsă ori de răzbunarea lui Lică, el își punea de gând că are să plece și să se ducă, încât să i se piardă urma, însă el iar se dumerea și aștepta ca Lică să vină iar cu banii.

a se dumeri - a pricepe sau a face să priceapă clar (după ce fusese nedumerit), a-și da sau a face să-și dea bine seama.

A ). COMPREHENSIUNE

B ). ANALIZĂ

1. Ce îi dădea lui Pintea Ghiţă?

2. Ce nu-i spune Ghiţă lui Pintea?

3. Cu cine se compară Ghiţă?

Ce fel de păcat avea Ghiţă pe care nu-l mai putea stăpâni?

5. De ce îi era frică lui Ghiţă?

1. Pornind de la acest fragment prezintă conflictul interior al personajului principal din nuvela psihologică, Moara cu noroc.

2. Caută semne ale dezumanizări în personalitatea lui Ghiţă în acest fragment şi prezintă acest proces.

C ). EXERCIŢII

Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe:

1. Scrie, din textul citat, o structură care ilustrează monologul interior al personajului.

2. Menţionează cel puţin trei termeni din familia lexicală a cuvântului păcat.

3. Menţionează câte un sinonim al cuvintelor: păcat, a se feri

4. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivul gând.

5. Identifică tipul de narator din textul dat.

6. Menţionează modul de expunere predominant în fragmentul dat!

7. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat!

8. Ilustrează, în 4-6 rânduri, o trăsătură morală a personajului masculin, identificat în fragmentul citat.

9 Comentează în 4-6 rânduri următoarea secvenţă:

"Ei! ce să-mi fac!? își zise Ghiță în cele din urmă. Așa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea!? Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare: nimeni mai mult decât dânsul n-ar dori să n-o aibă."

ANALIZĂ DE TEXT 1.

IV. Citiţi cu atenţie fragmentul următor din romanul Baltagul şi răspundeţi la întrebări.

— Să-ţi spun, domnu Calistrat. Omul meu se gândea, vra să zică, la ale lui şi la mine şi umbla la deal în pasul calului, suind spre Crucea Talienilor.Femeia se opri. — Ei? o îndemnă, zâmbind, domnu subprefect. Spune. De ce te-ai oprit? — Unii ar putea zice că venea la vale. Dar eu ştiu mai bine că se ducea la deal. Dar nu era singur. Avea cu el cânele. Şi se mai aflau în preajma lui doi oameni. Unul dăduse călcâie calului şi grăbise spre pisc, ca să bage de samă dacă nu s-arată cineva. Al doilea venea în urma lui Lipan, pe jos, şi-şi ducea calul de căpăstru. Să ştiţi că nu era noapte. Era vremea în asfinţit. Unii cred că asemenea fapte se petrec noaptea. Eu am ştiinţă că fapta asta s-a petrecut ziua, la asfinţitul soarelui. Când cel din deal a făcut semn, adică să n-aibă nici o grijă, că locu-i singuratic, cel care umbla pe jos a lepădat frâul. Şi-a tras de la subsuoara stângă baltagul şi, păşind ferit cu opincile pe cărare, a venit în dosul lui Nechifor Lipan. O singură pălitură i-a dat, dar din toată inima, ca atunci când vrei să despici un trunchi. Lipan a repezit în sus mâinile, nici n-a avut când să ţipe; a căzut cu nasu-n coama calului, întorcând baltagul, omul s-a opintit cu el în deşertul calului, împingându-l în râpă. Chiar în clipa aceea cânele s-a zvârlit asupra lui. El l-a pălit cu piciorul dedesubtul botului. Calul tresărise de spaimă. Când a fost împins, s-a dus de-a rostogolul. Cânele s-a prăvălit şi el. S-a oprit întăi hămăind întărâtat; omul a încercat să-i deie şi lui o pălitură de baltag, dar dulăul s-a ferit în râpă şi s-a dus târâş după stăpân. Asta-i. Cel din urmă a încălicat ş-a grăbit după cel din vârful muntelui, şi s-au dus. Nu i-a văzut şi nu i-a ştiut nimeni până acuma.

Munteanca tăcu şi se uită, cu buzele strânse, cătră cucoana Măria. Nevasta lui domnu Vasiliu, ca şi cei care erau de faţă, sta într-un fel de încremenire şi aşteptare, în toată lumea de-acolo erau bănuieli. Vorbele şi iscodirile lucraseră cu hărnicie. Deci toată lumea înţelegea întrucâtva istorisirea muntencei. Numaidecât cei mai mulţi nu-şi puteau da sama de ce muierea asta străină umbla cu pilde şi răutăţi. Dacă are vreo bănuială, să spuie; dacă are vreun prepus să-l deie pe faţă.

Asemenea cuget se aduna, cu mânie, mai ales în Calistrat Bogza. El de la început, de cum a văzut-o întăi şi întăi, a priceput că nevasta oierului vine asupra lui. Pe urmă a stat cu răbdare, îndoindu-se că s-ar putea cumva descoperi asemenea faptă care n-a lăsat după ea nici o urmă. Femeia are să se zbată fără folos şi după aceea are să se ducă în treaba ei.Dar ea nu se ducea.

GLOSAR

subprefect - (în trecut) funcționar care administra o plasă sau un județ ca ajutor al prefectului.lepăda- a înceta de a mai purta cu sine, aruncând sau părăsind.frâu- totalitatea curelelor, împreună cu zăbala, care se pun pe capul și în gura unui calcăpăstru- Parte de harnașament care se îmbracă pe capul calului pentru a-l lega sau a-l duce undevapălitură- atingere bruscă și violentă dintre două corpuri; lovitură.a opinti- a face un efort (mare) pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva; a-și încorda puterile, a se sforța. 2. Tranz. (Reg.) A sili, a forța un animal să pornească sau să meargă mai repede. întărâtat- Iritat, surescitat, agitat; înfuriat.dulău- Câine de vînătoare, copoi. – 2. Câine de pazăprepus- (Pop.) Bănuială, presupunere; suspiciune.

A ). COMPREHENSIUNE

1. Cine povesteşte cum a fost omorât Nechifor Lipan?

2. Ce crede Vitoria, când a fost omorât soţul ei?

Care era rolul omului, care “grăbise spre pisc” în omorârea lui Nechifor? De fapt, cine era acel om?

Ce s-a întâmplat cu calul? Dar cu câinele?

În istorisirea ei, Vitoria pomeneşte numele ucigaşilor?

La ce se gândeşte Calistrat Bogza, ascultând-o pe Vitoria?

B ). ANALIZĂ

C ). EXERCIŢII

Pornind de la fragmentul de mai sus rezolvă următoarele cerinţe:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecărui dintre următoarele cuvinte: spaimă, singuratic, a istorisi.

2. Menţioează câte un omonim pentru cuvintele subliniate (mai, dar) din text

3. Prezintă rolul liniilor de dialog în text.

4. Alcătuieşte câte două expresii/locuţiuni care să conţină substantivele inimă, grijă.

5. Identifică modurile de expunere prezente în acest fragment!

6. rescrie în forma acceptată azi cuvintele încălica şi întăi.

7. Ilustrează în 4-6 rânduri o caracteristică a tipului de text din care face parte fragmentul citat!

1. Pornind de la această secvenţă prezintă opinia ta despre personajul principal, Vitoria Lipan.

2. Prezintă relaţia dintre tema romanului şi personajul principal!

3. Prezintă raportul realitate, ficţiune în acest roman!

8. Transcrie din text o structură care conţine o imagine dinamică.

9 . Explică rolul dublării naratorului în fragmentul dat!

GLOSAR: tarnița, anină , oblânc, merinde ploscă tarnița, anină oblânc merinde tarnița, anină oblânc merinde ploscă desagidă năvală a priit, vrednictrebuințăspân șugubețiprimejdiidezmierdând

ploscă desagidă năvală a priit, vrednictrebuințăspân șugubețiprimejdiidezmierdând

desagidă năvală a priit, vrednictrebuințăspân șugubețiprimejdiidezmierdând

Top Related