Download - Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

Transcript
Page 1: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 1/72

Ala- bala

 Ala-bala, portocala

 Iesi, badita, la portita

Ca te-asteapta TalionTalion, fecior de domn,Cu caruta satului,Cu caii imparatului,

Cu biciul cumnatului.Clant, zbant, dorobant,Cioc, boc, treci la loc.

Numaram

1, 2, 3, 4, 5,

6, 7, 8, 9, 10.

S-un paar de apa rece

 !entru do"nul care trece.

 Recitative

 Numeratori:

 Eni meni 

 #ni "eni pica-$a,

 !rinde "usca n-o lasa. %aca-i &ie, %aca-i "oarta,

 'ananc-o coapta,(u "arar,(u patrun$el,(u untura de catel.

 Pestele

 %in oceanul !aci)ic

 A iesit un peste "ic.

Si pe coada lui scria*Iesi a)ara du"neata+*

Magarusul

 !e &ar)ul 'itropoliei

Sta un "aarus si scrie

 A,#,I,,/ 'aarusul esti ciar tu.

Pitulala

 !itu,pitu, pitulata

 !an-la ece sa )i ata

/nu, doi,trei, patru, cinciSase, sapte, opt, noua, ece.

Page 2: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 2/72

Folclorul copiilor

Folclor de dădăcire

Copăcel,

Copăcel,

Copăcel,

Că i-oi da carne de miel,ț

i-o costi ă de purcel!Ș ț

Hop, up, upu, up, hop.ț ț ț

Hai, hai, copăcel!

Faţa

• Unul dintre adulţi spune versurile ce urmează, arătnd i locurile respectiveș

"arbă-bărbie, #prncene-co ofene,ț

$ură-%urălie, &runte-vălătuc,

 'as-năsălie, Ha de uluc!ț ț

(chi-bazaochi,

• Cnd zice )a de uluc *, l apucă de părul din frunte, iar copilul rde.

+nchid ferestrele

• Copilul rde satisfăcut, cnd i se spune

+nchid ferestrele i se pune "na pe pleoape.

un obloanele  enele, nchid u a ș  ura.

un lăcata brbia.

#ucesc cheia u or i se suce te nasul ș ș .

Degetele

• entru a-l lini ti pe copilul care s-a lovit i pln%e, unul dintre adulţi i iaș ș

o mnuţă i, arătndu-i pe rnd toate de%etele, spuneș

/ista-i urs, /ista-i vulpoaică,

/ista-i ursoaică, /re coadă lun%ă,

/ista-i lup, 0ine să te-mpun%ă!

/ista-i lupoaică,

Page 3: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 3/72

• #e ndreaptă mnuţa spre el, parcă vrnd să-l mpun%ă, i i se zice )ș  uu-u+*

Copilul uită de durere i ncepe să rdă.ș

Formule de invoca ie către fenomenele naturiiț

  Către nori

• Cnd vor să se mpră tie norii i să iasă soarele, copiii zicș ș

&u%i, nour, fu%i,

Că te-a1un%e soarele

i- i taie picioareleȘ ț

C-un mai,

C-un pai,

Cu trei fire de susai!

Către soare

• Cnd e ar iţă i-i prea cald, copiii i s se adresează soareluiș ș

2u-te, soare,

0ino, umbră!

Către luna nouă

• #eara, cnd copiii observă că a apărut luna nouă, sar n sus i cntăș

 bucuro iș

3ună nouă, ie 4 1umătate,Ț

3ună nouă, 'ouă 4 1umătate,

Taie ceru-n două 3a vară 4 bucate!

i ne dă i nouă 3a to i 4 sănătate!Ș ș ț

Către luna plină

3ună plină. 'a- i cureaț

3ună plină, #ă faci a5ș

Cobori la noi n %rădină , 'a- i bru,ț

Că e ti mndră i frumoasă, #ă- i faci fru5ș ș ț

6 ti a nop ilor crăiasă5 'a- i piele,ș ț ț

Cal ai 4 i n-ai, #ă- i faci căpe ele!ș ț ț

&ru i căpe ele n-ai.ș ț

Page 4: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 4/72

Formule de invoca ie.ț

Poezii despre animale păsări plante

!-a suit m" a-n ta#iț

2o, re, mi, fa, sol, la, si,

#-a suit m a-n ta7i.ț

Cnd a dat să facă-un cot,

/ căzut cu fa a-n %lodț

-a-nceput a mieuna,Ș

Că nu tie re%ula.ș

$epura ulș

8epura ul cu coadă scurtăș

/ venit la noi la nuntă,

#-a-a ezat n capul meseiș

-a mncat 1emna miresei.Ș

9irele s-a supărat,

2e urechi l-a apucat,

8-a făcut o-nvrtitură

2rept n oala cu friptură.

Către melc

• Copiii i cntă melcului, creznd că astfel l fac să- i scoată corniţeleș

9elc, melc, i bea apă limpede5Ș

Codobelc , i te suie pe butoiȘ

#coate coarne boure ti i mănncă usturoi5ș Ș

i te du la baltă i te suie pe uluciȘ Ș

i bea apă caldă5 i mănncă mere dulci5Ș Ș

i te du la 2unăre i te suie pe-un bu teanȘ Ș ș

i bea apă tulbure5 i mănncă leu tean5Ș Ș ș

i te du la mare 9ănncă i pătrun1el 4 Ș ș

i bea apă tare5 #coate coarne de vi el!Ș ț

i te du la munteȘ

Page 5: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 5/72

Către urzică

Urzică,

"urzică,

 'u mă mu ca,ș

Că te-oi tăia,

 '-a fi vina mea!

Către susai

• #usaiul, nainte de a fi mncat, se curăţă de coa1ă i frecndu-i-se tulpinaș

n palme, ca să- i piardă amărăciunea, se spuneș

#usai, &ă-te dulce,

#usai, Că te tai,

&ă-te dulce, 2ulce ca mierea,

Ce mai stai: 'u amar ca fierea!

%a ă ră i oarăț ț ș

 4 ;a ă, ra ă, ră i oară, arcă-i zi de sărbătoare:ț ț ț ș

Ce te plimbi pe ulicioară 4 2ă-te, dra%ă, la o parte,

Tipa, tipa, le%ănat, 'u mă duc a a departe,ș

/ a frumos ncăl at5 'umai pnă-n deal la moară,ș ț

Cu papucii %ălbiori, Că mi-i %u uli a %oală!ș ț

  Alungarea ciorilor

• !entru alunarea ciorilor din &ii se spuneau ur"toarele &ersuri

Uie! n%ărei! i crlana n-are mi e!Ș ț

apte fete la %hi ei! apte fete pe-o căchi ă!Ș ț Ș ț

3a 'adol, la &recă ei! i căchi a n-are vrf!ț Ș ț

i %hi eii n-au mamă! apte fete pe-un sovrf!Ș ț Ș

apte fete i-o crlană! i sovrful s-a plecat!Ș ș Ș

Uie! Uie! apte fete s-a-necat!Ș

Uie! Uie! Uie!

ersurile snt culese de la %u"itra #nciu, anul na terii 1919, c. ( li a-!rutș ș ț 

&ocuri de cuvinte. 'orbe de-a-ntoarselea

/m poznit o făcută

Page 6: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 6/72

+ntr-o zi am căprit prăpăditele. 9-am cărărit pe-o dusă i am păduritș

ntr-o a1unsă. /colo am bordeit un văzut. 9-am bordeit la dus, m-am

ferestrit pe-o uitată< /m bordeit n văzut trei fete plăcinteau făcute.

0ăzutele m-au fetit, m-au bordeit n chemată i m-au scăunit pe unș

 pus. /m plăcintit o mncată i nu m-am plăcintit săturatul. /m mai plăcintitș

o mncată i săturatul tot nu m-am pntecit. /tunci m-am cotru itș ț

 pe ln%ă dată i am plăcintit o furată. /m snit-o pus i mi-am pelit fripta.ș ș

9-au fetit văzutele i m-au %urit peste pălită de mi-au din it drdi ii. 'eputndș ț ț

u i pe nimerită, am feresit pe ie ită. 2in %rabă am feresit stricataș ș

i am poznit o făcută.ș

9-a trimis cana cu astă mamă

9-a trimis cana

Cu astă mamă,

#ă-mi dai oleacă de rău,

Că tare i-i brahă la inimă5

apte zace de cnd zile,Ș

 '-a pus %ură n fărmă!

Page 7: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 7/72

8(' C;6/'$=

$on Creangă n. > martie >?@A, Humule tiș 5 d. @> decembrie >??B, 8a iș a fost un scriitor  romn. ;ecunoscut datorită măiestriei basmelor, pove tilor i povestirilor sale, 8on Crean%ă este considerat a fiș ș

unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorită operei sale autobio%rafice A"intiri din copilrie.

2ata na terii lui Crean%ă este incertă. 6l nsu i afirmă nș ș   ra"ent de biora)ie că s-ar fi născut la >martie >[email protected]>E ( altă variantă o reprezintă data de >F iunie >?@B, conform unei mitrici condici de nou-născu i din Humule ti, publicată de $h. Un%ureanu.ț ș DGE

Crean%ă a mai avut ncă apte fra i i surori ahei, 9aria, 6caterina, 8leana, Teodor, 0asile i etre.ș ț ș ș

Ultimii trei au murit n copilărie, iar ahei, 9aria i 8leana nș  >B>B.D@E

Tinere ea lui Crean%ă este bine cunoscută publicului lar% prin prisma operei sale capitaleț   A"intiri dincopilrie. +n >?IA ncepe coala de pe ln%ă biserica din satul natal. &iu de ăran, este pre%ătit mai nti deș ț

dascălul din sat, după care mama sa l ncredin ează bunicului matern Jtatal mamei, bunicu-meu 2avidț

Crean%ă din ipiri%J, 2avid Crean%ă, care-l duce pe valea "istri eiț , la "ro teniș , unde continuă coala.șDGE +n>?K@ este nscris la coala 2omnească de laȘ  Tr%u 'eamț sub numele tefănescu 8on, unde l are caȘ

 profesor pe părintele 8saia Teodorescu  !opa %uu. 2upă dorin a mamei, care voia să-l facăț   preot, estenscris la coala catietic din lticeniȘ  Jfabrica de popiJ. /ici apare sub numele de  Ion (rean, nume

 pe care l-a păstrat tot restul vie ii. 2upă desfiin area colii din &ălticeni, este silit să plece laț ț ș  8a iș ,absolvind cursul inferior al #eminarului teolo%ic J0eniamin CostachiJ de la #ocola.DGE

#-a despăr it cu %reu de via a ărănească, după cum mărturise te nț ț ț ș   A"intiri

%rai "i-erau tata i "a"a, )ra ii i surorile i bie ii satului, to&ar ii "ei de copilrie, cu cari, iarna,ș ț ș ș ț ș

n ilele eroase, " des)ta" pe ea i la sniu , iar &ara n ile )ru"oase de srbtori, c:nt:nd iț ș ș ș

Page 8: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 8/72

ciuind, cutreiera" du"br&ile i luncile u"broase, arinele cu oldele, c:"pul cu )lorile i ":ndreleș ț ș

dealuri, de dup care "i :"beau orile, n burdalnica &:rst a tinere ii+ Ase"enea, drai "i-erauț 

etorile, clcile, orile i toate petrecerile din sat, la care lua" parte cu cea "ai "are nsu)le ire.;ș ș ț 

2in >?KK  pnă n >?KB urmează cursurile seminarului iar apoi, lundu- i atestatul, revine n satul natal. #eș

nsoară mai trziu la 8a i cu 8leana, fiica preotului 8oan $ri%oriu de la bisericaș   !atrueci de s)in iț   din 8a i,ș

devenind diacon al acesteia GL decembrie >?KB.

3a >B decembrie >?LF se na te fiul său Constantin.ș

+n >?LI, Crean%ă intră la coala preparandal &asilian de la <rei IerariȘ , unde l-a avut profesor pe Titu9aiorescu. /cesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvă ător la coala primară nr. > din 8a i.ș ț Ș ș

2upă ce timp de >G ani este dascăl i diacon la diferite biserici din 8a i, este e7clus definitiv din rndurileș ș

clerului >F octombrie >?AG, deoarece i-a prsit ne&asta, a tras cu pu ca n ciorile careș ș

"urdreau iserica =olia  i s-a tuns ca un "ireanș , lucruri considerate incompatibile cu statutul dediacon. +n >BB@, el a fost reprimit post-mortem n rndurile clerului. DIE Ca urmare a e7cluderii din cler,

ministrul Tell l destituie i din postul de institutor, nsă venirea luiș  Titu 9aiorescu la minister contribuiela renumirea sa pe acest post. / colaborat la elaborarea a patru manuale colare.ș

+n >?A@ se ncheie procesul său de divor , copilul său de >G ani fiindu-i dat n n%ri1ire. / căutat o casă nț

care să se mute, ale%nd o locuin ă n mahalauaț   icăuȚ  bo$deuca.

+n >?AK, l cunoa te peș  9ihai 6minescu, atunci revizor colar la 8a i i 0aslui, cu care se mprietene te.ș ș ș ș

+ntre >?AK  iș  >??@, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

+ntre >??@  iș  >??B a fost bolnav de epilepsieDGE  i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a decesului luiș ș

6minescu, i alș  0eronicăi 9icle.

8on Crean%ă moare pe data de @> decembrie >??B, n casa sa din cartierul icău. 6ste nmormntat la GȚ

ianuarie >?BF la cimitirul 6ternitatea din 8a i.ș

(asmele

+n primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din %ura poporului de către un povestitor carensu i crescuse n mi1locul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au e7presiuni, construc ii i %ndiriș ț ș

ciudate care se vor personifica n I&an <urbinc. +n aceasta din urmă re%ăsim tema din <oderic, povestirea lui Costache 'e%ruzzi. /ici 2umnezeu bla%oslove te turbinca lui 8van ca să intre ntr-nsa cineș

o vrea 8van i fără voia lui să nu poată ie i.ș ș

/ doua cate%orie de lucrări a lui Crean%ă o formează anecdotele, povestiri cu dezvoltări lun%i, cu o intri%ă bine condusă i cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporană lui. +n JCinci piniJ aflăm o satiră laș

adresa 1udecătorilor i avoca ilor, pe care i nume te Jcioro%ari, porecli i i apărătoriJ. +n două din eleș ț ș ț ș

aflăm o persoană istorică foarte interesantă. 8on ;oată, unul dintre deputa ii ărani n divanul ad-hoc. Ceaț ț

intitulată J8on ;oată i UnireaJș  este o %lumă cu multă fine e satirică la adresa stratului conducător al ării,ț ț

care nu voie te a recunoa te drepturile ărănimii.ș ș ț

e cnd se discutau punctele pro%ramului partidului unionist prin toate cercurile sociale din 9oldova, maimul i boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputa ii ărani ca să le e7plice pro%rama i n specialț ț ț ș

chestiunea )Unirii*. To i ăranii păreau convin i de ar%umentele boierilor afară de 9o 8on ;oată.ț ț ș ș

+n cele din urmă unul din boieri l invită să ridice sin%ur o piatră mare ce se afla n %rădină. 'eputnd s-ofacă sin%ur, ;oată e a1utat de ceilal i ărani. J/cum ai n elesJ, ntreabă boierul. ;oată răspundeț ț ț   A"

Page 9: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 9/72

n eles a a, c p:n acu" noi ranii a" dus )iecare c:te o piatr "ai "are sau "ai "ic pe u"ere, nsț ș ț 

acu" sunte" ce"a i a purta "preun tot noi, opinca, o st:nc pe u"erele noastreț  .

rima parte a operei lui Crean%ă o formează precum am vazut, mai mult reproducerea produc iunilorț

 poporane. 'e-am n ela nsă dacă l-am socoti ca un cule%ător de folclor trebuie să-l privim ca pe unul ceș

a trăit la ară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane i apoi a dat drum liber fanteziei sale. 2eț ș

aceea basmele i pove tile lui, de i nfă i ează n mod admirabil spiritul poporului de la ară, pun nsă nș ș ș ț ș țeviden ă nsu irile lui literare proprii.ț ș

( altă fa ă, mai pu in cunoscută, a lui Crean%ă este cea a pove tilor licen ioaseț ț ș ț   !o&estea po&e tilor ș .

Amintiri din copilărie

 A"intirile din copilrie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Crean%ă. /cestea i-au stabilitreputa ia de mare prozator. +ntr-adevăr, alcătuirea me te u%ită a frazei, n care se vede totu i tonulț ș ș ș

 poporan, - scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de e7presie deosebită, vivacitatea

nara iunii i sinceritatea cu care poveste te cele mai intime detalii ale vie ii lui de copil, toate acestea facț ș ș ț

din opera lui Crean%ă una din cele mai nsemnate opere ale literaturii romne.

 A"intiri din copilrie este una dintre principalele lucrări ale scriitorului romn 8on Crean%ă. Cea maimare dintre cele două lucrări ale sale apar innd %enuluiț  memorialistic, ea con ine unele dintre cele maiț

caracteristice e7emple de nara iune la persoana nti dinț  literatura romnă, fiind considerată de criticicapodopera lui Crean%ă. #tructurată n capitole separate scrise de-a lun%ul mai multor ani ntre >??> iș

>???, păr i din ea au fost citite n fa a cenaclului literar ț ț   >uni"ea din 8a iș . Trei dintre cele patru sec iuniț

au fost publicate n timpul vie ii lui Crean%ă de revistaț  (on&orbiri ?iterare, ultima parte rămnndneterminată după moartea scriitorului.

Cartea oferă o relatare detaliată a copilăriei lui 8on Crean%ă, petrecută n ceea ce era atunci rincipatul9oldovei, cu amănunte privind peisa1ul social al universului copilăriei sale, descriind rela iile dintre eroulț

 principal, cunoscut n acest conte7t ca @ic al lui te)an a !etreiȘ sau @ic-a lui te)an a !etreiȘ , i diverseleș

 persoane cu care interac ionează. 6a urmăre te maturizarea lui 'ică, de la o vrstă idilică n satulț ș

Humule ti astăzi parte a ora uluiș ș  Tr%u 'eamț la o adolescen ă rebelă i la pre%ătirea pentru intrarea nț ș

rndul preo imii ortodo7e n centrele urbaneț  &ălticeni  i 8a i. Cursul nara iunii este ntrerupt adesea deș ș ț

ndelun%ate monolo%uri ce e7primă cu%etările i sentimentele lui Crean%ă. Te7tul nsu i este remarcabilș ș

 prin utilizarea unui vocabular caracteristic bo%at n particularită i dialectaleț  din zona 9oldovei.

 A"intiri din copilrie a fost editată i publicată de mai multe ori, i este văzută ca o lucrare clasicăș ș

a literaturii pentru copii n limba romnă. / constituit sursă de inspira ie pentru mai mul i autori i a statț ț șla baza filmului omonim din >BLI, realizat de 6lisabeta "ostan.

Page 10: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 10/72

)perele

*.Pove tiș

(apra cu trei iei >?AK

 %nil !repeleac >?AL

 ata babei i )ata "o neauluiș ș  >?AA

 t ru"os, )iul iepei >?AA

 !o&estea lui arap-Alb >?AA

•  I&an <urbinc >?A?

•  !o&estea lui Ionic cel prost  >?AA

•  !o&estea lui Stan-! itul ț   >?AA

•  !o&estea porcului >?AL

•  !o&estea po&e tilor ș  >?AA->?A?

•  !o&estea unui o" leneș >?A?

•  !unu a cu doi baniț   >?AK

• Soacra cu trei nurori >?AK

+.Povestiri

•  Acul i barosul ș  >?AI

• (inci p:ini*B  1883 

•  Inul i c"e aș ș  >?AI

•  Ion Coat i (ua-odș  >??G

•  'o Ion Coat i /nireaș ș  >??F

•  !cal >??F

•  !rostia o"eneasc >?AI

• /rsul pclit de &ulpe >??F

,.Nuvele

•  'o @ici)or (o cariul ș ț   >?AA

•  !opa %uul  >?AB

.%omane autobiografice

•  A"intiri din copilrie >?AB

•  ra"ent de autobiora)ie

.!crisori

!crisori de familie

Către $heor%he Crean%ă• Către aheiul Crean%ă

• Către 6caterina 0artic

• Către 6lena Crean%ă-Chi eiț

!crisori către prieteni

• Către 9ihai 6minescu

• Către 0asile Conta

• Către /le7andru C. Cuza

• Către 'icolae $ane

• Către 9ihail Mo%ălniceanu

• Către Titu 9aiorescu

• Către 8acob 'e%ruzzi

• Către 8oan #lavici

• Către 0ictor aharovschi

Page 11: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 11/72

Naratiune/

Primul capitol

Casa din HumuleNti, pictură de /urel "ăeNu

;elatarea lui Crean%ăD>E ncepe cu un monolo% e7tensiv i cu o descriere nostal%ică a locului na terii sale,ș ș

cu o scurtă prezentare a istoriei Humule tiului i a statutului social al familiei. rimul capitol seș ș

concentrează pe mai multe persona1e le%ate direct de primii ani de coală ai lui 'ică 0asile a 8lioaei,ș

tnărul nvă ător i cleric ortodo7, care l nscrie n clasa nou nfiin ată5 superiorul lui 0asile, preotulț ș ț

 paroh5 #mărăndi a, fata inteli%entă, dar neastmpărată, a preotului5 tatăl lui Crean%ă, tefan, i mamaț Ș ș

#maranda. Unul dintre primele episoade prezentate n carte prezintă pedepsele corporale recomandate de preot copiii erau pu i să stea pe un scaun denumit Calul "alan i biciui i cu #fntul 'icolai denumitș ș ț

după hramul bisericii. &ra%mentul este i o relatare retrospectivă i n ton 1ovial a interac iunii cu ceilal iș ș ț ț

copii, de la 1ocurile lor preferate prinderea mu telor cu ceaslovul pnă la iubirea copilărească a lui 'icăș

 pentru #mărăndi a i la folosirea abuzivă a pedepsei corporale de către un monitor %elos. Crean%ă iț ș ș

aminte te dezamă%irea fa ă de activită ile colare i apetitul său pentru chiul, arătnd că motiva ia saș ț ț ș ș ț

 pentru nscrierea la coală erau promisiunea unei cariere preo e ti, atenta suprave%here a mamei, dorin aș ț ș ț

de a o impresiona pe #mărăndi a, i beneficiul material ob inut prin cntatul n corul bisericii. coala este,ț ș ț Șnsă, ntreruptă brusc atunci cnd 0asile a 8lioaei este luat cu arcanul i recrutat cu for a n armataș ț

moldoveană.

2upă o perioadă n care urmează coala sub suprave%herea lui 8ordache, pe care te7tul l descrie ca pe unș

 be iv, noul nvă ător moare ntr-o epidemie de holeră, iar #maranda i tefan decid să- i trimită fiul afarăț ț ș Ș ș

din sat. 'ică urmează calea transhuman ei i este dat n %ri1a unor ciobani, dar se mbolnăve te i el deț ș ș ș

ceea ce naratorul afirmă că este holeră i, la ntoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leacș

 băbesc fabricat din o et i leu tean. 2upă un timp, sub prete7tul că nu ar mai dispune de bani, tefan iț ș ș Ș ș

retra%e fiul de la coală. 2atorită insisten ei #marandei, copilul mer%e cu bunicul său 2avid Crean%ă laș ț

"ro teni, unde, mpreună cu vărul lui, 2umitru, este nscris la coală. 'ică i 2umitru se adaptează %reu,ș ș ș

ambii pln%nd cnd, din porunca noului nvă ător, le sunt tăiate pletele. /mndoi locuiesc la o femeie peț

nume 8rinuca, ntr-o casă modestă de pe malul "istri ei, i unde, din cauza apropierii de capre, seț șmbolnăvesc de rie. Crean%ă i aminte te cum, ncercnd să se vindece cu băi dese n ru, el i vărul săuș ș ș

au dislocat o stncă, aceeasta rosto%olindu-se i distru%nd casa 8rinucăi. 2upă ce fu% din "ro teni iș ș ș

locuiesc o vreme la "orca, cei doi copii pornesc mai departe, către casa lui 2avid Crean%ă din ipiri%.2upă o călătorie prin Carpa ii (rientali, cei doi băie i a1un% n sat, unde sunt primi i de 'astasia, so ia luiț ț ț ț

2avid. 6a i vindecă de rie folosind un alt leac băbesc, e7tras din mesteacăn.

Al doilea capitol

9anuscrisul sec iunii introductive a celui de-al doilea capitol din /mintiri din copilărie.ț

/l doilea capitol ncepe cu un alt monolo% nostal%ic, la rndul său introdus prin celebrul pasa1 )'u tiuș

al ii cum sunt, dar eu, cnd mă %ndesc la locul na terii mele, la Humule ti, la stlpul hornului unde le%aț ș ș

mama o fară cu motocei la capăt, de crăpau m ele 1ucndu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, deș ț

care mă ineam cnd ncepusem a mer%e copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, cnd ne 1ucam noi,ț

 băie ii, de-a mi1oarca, i la alte 1ocuri i 1ucării pline de hazul i farmecul copilăresc, parcă-mi saltă iț ș ș ș ș

Page 12: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 12/72

acum inima de bucurie!* Te7tul continuă cu o prezentare a supersti iilor mamei, pe care le mpărtă ea iț ș ș

autorul. +n urma indica iilor #marandei, 'ică nsu i crede că băie ii )cu părul bălai* precum el pot invocaț ș ț

vremea frumoasă dacă se 1oacă afară cnd plouă, că unele pericole pot fi ndepărtate prin descntece, i căș

nsemnarea corpului uman cu le ie sau noroi oferă protec ie mpotriva deochiului. 'aratorul i e7primăș ț ș

totodată i re%retul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la )vrsta ceaș

fericită*.

/ceastă introducere este urmată de o prezentare a interac iunilor ntre tatăl lui 'ică, arătat drept unț persona1 distant i cu toane, dar adesea amuzat de poznele băiatului, i mama, care i suprave%hează nș ș ș

mod direct copiii i-l critică pe tefan că nu o urmează n aceasta. #us innd că el nsu i merita pedepseleș Ș ț ș

adesea dure aplicate de părin i, naratorul i continuă relatarea prin detalii referitoare la cteva dintreț ș

 poznele copilăriei. 6l i aminte te de sine participnd direct la ritualurile de #fntul 0asile /nul 'ou,ș ș

făcndu- i zornăitoare dintr-o vezică de porc i alăturndu-se cntăre ilor din buhai n cadrul unorș ș ț

manifestări festive att de z%omotoase nct i irită pe ceilal i săteni. ovestea l arată pe 'ică n%ur%itndț

tot laptele lăsat la smntnit de mama sa, i ncearcnd să transfere vina pentru aceasta asupraș

le%endarilor stri%oi, i enervndu-l pe Chiorpec ciubotarul pnă cnd acesta l pedepsea mn1indu-l pe fa ăș ț

cu dohot. 0ara, băiatul plănuie te o farsă pentru a fura cire e de la unchiul său i intră n livada acestuiaș ș ș

sub prete7tul că i-ar cauta vărul. #urprins de mătu a sa i aler%at printr-un lot de cnepă, el reu e te săș ș ș ș ș

scape atunci cnd urmăritoarea rămne ncurcată ntre plante.

Un alt astfel de episod prezintă drumul băiatului la mar%inea satului, trimis să ducă mncare zilierilorromi an%a1a i de tefan i #maranda. /cest episod este ocazia ntlnirii băiatului cu pupăza din satț Ș ș

numită )cuc armenesc*. 'efericit pentru că trebuie să se trezească diminea a la cntecul păsării, 'ică seț

răzbună prinznd-o n cuibul ei, proces ndelun%at care i duce la e7asperare pe muncitorii care-l a teptau.ș

+ntmpinat cu ostilitate de an%a1a ii tatălui cnd a1un%e n cele din urmă la destina ie, băiatul se ntoarce laț ț

teiul pupezei i lea%ă pasărea e7tenuată, ascunznd-o n podul casei, de unde nu mai poate cnta. &apta saș

se dovede te a fi pă%uboasă pentru ntrea%a comunitate, lipsită acum de ceasul de teptător, prinș ș

intermediul ei ncepnd a circula zvonuri despre responsabilitatea lui 'ică. +n timp ce #maranda se%nde te dacă să dea sau nu crezare acestor zvonuri, băiatul decide că cea mai bună solu ie pentru el esteș ț

să vndă pupăza la tr%. +ntre%ul său plan este nsă zădărnicit cnd un bătrn viclean, prefăcndu-se că seuită mai de aproape la pasărea oferită cumpărătorilor, o eliberează. asărea zboară napoi la cuib i 'ică,ș

nfuriat, i cere mo ului despă%ubire. /cesta nsă i rde de copil, dndu-i de n eles cum că tefan nsu iș ș ț Ș ș

s-ar afla n tr% i cum că ar putea fi interesat de discu ie, iar băiatul hotără te că e mai n elept săș ț ș ț

 părăsească tr%ul de teama unor urmări mai nefericite.

2upă cteva para%rafe n care se concentrează pe acest %en de finaluri fericite, care duc la evitarea unor pa%ube mai mari, Crean%ă trece la descrierea primei sale slu1be retras de la coală de tefan, băiatul seș Ș

ocupă cu torsul. /colo o ntlne te pe 9ăriuca, o fată de vrsta lui, care i este simpatică. 2atorită eiș

a1un%e să aibă porecla de 8on Torcălău, ceea ce l ru inează ntr-o anumită măsură, fiind numele dat unuiș

i%an din 0nători i trans%resnd astfel o tradi ională barieră etnică. 3ui 'ică i place munca pe care oț ș ț

 prestează, de i este una asociată n mod tradi ional cu se7ul feminin, dar este iritat de alte sarcini ce iș ț

sunt atribuite, cum ar fi n%ri1itul fratelui său cel mai mic. 'eascultnd de mama sa, băiatul lasă prunculsin%ur n lea%ăn i fu%e să se scalde n ru. 2upă ce aminte te ritualurile-supersti ie pe care copiii leș ș ț

 practică n cursul acestor escapade cum ar fi scur%erea apei din urechi pe două pietre, dintre care una estea lui 2umnezeu i alta a diavolului, naratorul descrie cum este prins de #maranda, care l pedepse teș ș

lundu-i toate hainele i lăsndu-l să se ntoarcă acasă prin sat dezbrăcat. 6l reu e te aceasta din urmă laș ș ș

capătul unui complicat traseu, dintr-o ascunzătoare n alta, i evită să fie mu cat de cini stnd nemi catș ș ș

timp ndelun%at. 2upă ce a1un%e acasă, naratorul arată că, drept urmare a incidentului, )derdicam iș

măturam prin casă ca o fată mare*, comportament ce-i atra%e laude din partea mamei. Capitolulculminează ntr-un alt scurt monolo%, ncheiat cu pasa1ul )8a, am fost i eu, n lumea asta, un bo cu ochi,ș ț

o bucată de humă nsufle ită din Humule ti, care nici frumos pnă la douăzeci de ani, nici cu minte pnăț ș

la treizeci i nici bo%at pnă la patruzeci nu m-am făcut. 2ar i sărac a a ca n anul acesta, ca n anulș ș ș

trecut i ca de cnd sunt, niciodată n-am fost!*ș

Capitolul al treilea

rima parte a celui de-al treilea capitol al căr ii continuă cu metafora )bucă ii de humă nsufle ită*, făcndț ț ț

din ea punctul de pornire a unui dialo% ima%inar purtat de narator cu sine nsu i. 6l oferă mai multe detaliiș

Page 13: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 13/72

despre istoria Humule tiului, ncepnd de la războiul polono-otoman din >LAG4>LAL i men ionnd peș ș ț

scurt trecerea imperialilor n căutarea frumoasei prin ese 'atalia evenimente la care scriitorul sus ine căț ț

ar fi fost el nsu i martor. /ceastă prezentare l determină pe narator să concluzioneze că )humule teniiș ș

nu-s tri i ca n brlo%ul ursului*. /firma ia serve te drept introducere la următoarea perioadă din via a luiț ț ș ț

 'ică revenirea la coală, de această dată o nou-creată institu ie, nfiin ată din ordinul 2omnuluiș ț ț

9oldovei $ri%ore /le7andru $hica i condusă de teolo%ul 8saia )opa 2uhu* Teodorescu. Urmează oș

descriere detaliată a discursului inau%ural inut de $hica, la care Crean%ă ar fi fost martor. ovestea seț

concentrează apoi pe Teodorescu, pe metodele sale de predare a metodelor aritmeticii, cum ar fi re%ula detrei simplă, i pe aparenta sa descura1are n fa a unor elevi ca 'ică ( lobanu descris de autor caș ț ș

indisciplinat i e%oist. ( astfel de atitudine aduce cu sine un conflict ntre Teodorescu i preotul 'iculaiș ș

( lobanu, tatăl băiatului. /dncit i de o dispută pe subiecte teolo%ice i administrative, conflictulș ș ș

culminează cu iz%onirea lui Teodorescu din biserica lui ( lobanu de către ( lobanu nsu i, n frunteaș ș ș

călu%ărilor săi.

 'ara iunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Crean%ă la seminar coala de catihe i dinț ș ț

&ălticeni, unde, spre surprinderea sa mărturisită, se rentlne te cu 'ică ( lobanu. rota%onistul se nscrieș ș

la această coală după ce constată că to i prietenii săi apropia i părăsesc institu ia lui Teodorescu, fapt ce lș ț ț ț

lasă e7pus ca intă a severită ii profesorului. +n cele din urmă, el i convin%e tatăl să-i mituiască peț ț ș

 profesorii de la seminar, amintind că asemenea daruri puteau chiar să scutească un elev de ntre%ul efortde nvă are. +n alte fra%mente, nsă, Crean%ă insistă asupra metodelor de predare din seminar, metode ceț

implică nvă atul mecanic i recitarea elementelor de %ramatică romnească sau a unor lucrări ntre%i deț ș

comentarii ale "ibliei, fapte ce l fac pe narator să e7clame )cumplit me te u% de tmpenie, 2oamneș ș

fere te!* 2eparte de suprave%herea părin ilor i locuind mpreună cu unii cole%i i cu %azda lor, avelș ț ș ș

ciubotarul, tnărul duce o via ă boemă, i se lasă introdus n cultura crciumii. 'aratorul schi eazăț ș ț

 portretele prietenilor săi, pe baza abilită ilor sau atitudinilor lor definitorii mo "odrn%ă, care cntă dinț ș

fluier5 ( lobanu, om de la munte, poate ridica i căra o căru ă ntrea%ă de lemne n spate5 arătosul 2avid,ș ș ț

a cărui moarte timpurie scriitorul o atribuie efortului e7cesiv depus la nvă ătură5 nepoliticosul 9irău ă,ț ț

care face n ciudă ne%ustorilor evrei declamnd poezii antisemite, dar nu se obose te prea mult cu coala5ș ș

Trăsnea, care nu putea nvă a %ramatica dect memornd ntre%ul manual, fiind foarte supărat din cauzaț

nlocuirii alfabetului chirilic romnesc cu cel latin5 aharia )$tlan* #imionescu, un lin%u itor care poateș

convin%e adul ii să-i tolereze %esturile ndrăzne e5 "uli%a, un preot dedat consumului de alcool iț ț ș petrecerilor, care binecuvintează petrecerile ntre%ului %rup. $ălă%ioasa companie parcur%e cr mele dinș

i de ln%ă ora , escapadele lor fiind punctate de %esturi licen ioase, flirturi i chiar furturi din prăvălii.ș ș ț ș

#criitorul men ionează n treacăt i o rela ie a sa cu fiica unui preot, care devine prima sa iubită.ț ș ț

ovestirea lui Crean%ă se concentrează i pe farsele 1ucate de el i de al ii, ca pedeapsă pentru prieteniiș ș ț

despre care credea că nu mpart merindele pentru Crăciun. /ceste farse se folosesc de )po te*,ș

instrumente anume făcute pentru a arde de%etele de la picioare ale victimei n timpul somnului5 utilizarealor face ca victimele să plece din casă una cte una. Ultima asemenea ncercare conduce totu i la o ceartăș

ntre cele două tabere, att de z%omotoasă nct vecinii cred că a izbucnit un incendiu sau că au atacattrupele imperiale sta ionate n &ălticeni prezen ă militară concomitentă cu ;ăzboiul Crimeei i cuț ț ș

vacan a tronului 9oldovei. Cearta tinerilor se termină cu evacuarea tuturor din casă, Crean%ă mutndu-ț

se n %azdă la un fierar. rimăvara, vine vestea că coala de la &ălticeni se va nchide, elevii urmnd să fieșmuta i la mănăstirea #ocola din 8a i. Capitolul se ncheie cu nesi%uran a ce i cuprinde pe elevi uniiț ș ț

hotărăsc să- i ncerce norocul la #ocola pnă la nceputul unui nou an colar, iar al ii i abandoneazăș ș ț ș

definitiv ansele la o carieră preo ească.ș ț

Capitolul al patrulea

;ul #iret, care cur%e prin centrul 9oldovei

/l patrulea i ultimul capitol al /mintirilor din copilărie ncepe cu prezentarea ndoielilor pe care le areș

Crean%ă privind plecarea din Humule ti nspre ndepărtatul 8a i )Ursul nu 1oacă de bună voieJ. 'aratorulș ș

se folose te de această ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dra%i lui n Humule ti peisa1ul )(zanaș ș

cea frumos cur%ătoare i limpede ca cristalul, n care se o%linde te cu mhnire Cetatea 'eam ului deș ș ț

attea veacuri!*, familia i tovară ii, i obiceiurile locale le%ate de petreceri i dans. lanurile sale de aș ș ș șrămne acasă sau de a se călu%ări sunt zădărnicite de mama sa #maranda, care invocă reputa iaț

strămo ilor pentru a-l convin%e să plece la #ocola i să- i facă un nume ca preot mirean.ș ș ș

Page 14: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 14/72

 'ara iunea relatează apoi călătoria de la Humule ti spre capitala moldoveană Crean%ă i $tlan suntț ș ș

 pasa%erii căru ei cu cai a lui 3uca, vecinul i prietenul lor. 'aratorul i aminte te ru inea i frustrarea peț ș ș ș ș ș

care a sim it-o cnd a văzut că )zmeii* lui 3uca erau de fapt ni te )smr oa%e D...E vlă%uitDeE din cale-ț ș ț

afară*, i descura1area ce-i cuprinde pe el i pe aharia n fa a necunoscutului. /cest sentiment esteș ș ț

accentuat i de remarcile trecătorilor fa ă de starea 1alnică a atela1ului lui 3uca, remarci care sporesc nș ț

sarcasm pe măsură ce călătorii se apropie de destina ie. #unt prezentate totodată impresiile scriitoruluiț

fa ă de peisa1ul moldovenesc, dimpreună cu preferin a sa pentru peisa1ul montan dinspre vest, pe careț ț

căru a l lăsa n urmă, n raport cu zonele de pe malul stn% al #iretului acolo unde, cum spune 3uca,ț

Japa-i rea i lemnele pe sponci5 iar vara te nădu i de căldură, i n arii te chinuiesc amarnicJ. Capitolulș ș ș ț ț

i volumul se ncheie brusc cu o descriere a elevilor din toate colile 9oldovei aduna i n curteaș ș ț

mănăstirii #ocola.

Capra cu trei iezi

 6ra odată o capră care avea trei iezi. 8edul cel mare i cu cel mi1lociu dau prin bă de obraznici ce erau5ș ț

iară cel mic era harnic i cuminte. 0orba ceeaș   J#unt cinci de%ete la o mnă i nu samănă toate unul cuș

altulJ.

+ntr-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară i le ziceș  

 4 2ra%ii mamei copila iș  ! 6u mă duc n pădure ca să mai duc ceva de-a mncării. 2ar voi, ncuie i u aț ș

după mine, asculta i unul de altul, i să nu cumva să deschide i pnă ce nu- i auzi %lasul meu. Cnd voiuț ș ț ț

veni eu, am să vă dau de tire, ca să mă cunoa te i, i am să vă spun a aș ș ț ș ș  

Trei iezi cucuie iț

U a mamei descuie iș ț  !

Că mama v-aduce vouă

&runze-n buze,

3apte-n e,ț ț

2rob de sare

+n spinare,

9ălăieș

+n călcăieș

#moc de flori

e subsuori.

/uzit-a i ce-am spus euț  :

 4 2a, mămucă, ziseră iezii.

 4 ot să am năde1de n voi :

 4 #ă n-ai nici o %ri1ă, mămucă, apucară cu %ura nainte cei mai mari. 'oi suntem odată băie i, i ce-amț ș

vorbit odată vorbit rămne.

 4 2acă-i a a, apoi veni i să vă sărute mamaș ț  ! 2umnezeu să vă apere de cele rele, i mai rămne i cu bine!ș ț

 4 9er%i sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi n ochi, i 2umnezeu să- i a1ute ca să te ntoarne cuș ț

 bine i să ne-aduci demncare.ș

Page 15: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 15/72

/poi capra iese i se duce n treaba ei. 8ar iezii nchid u a după dnsa i tra% zăvorul. 2ar vorba vecheș ș ș  Jăre ii au urechi i fere tile ochiJ. Un du man de lup - -apoi ti i careț ș ș ș ș ș ț  : - chiar cumătrul caprei, care demult pndea vreme cu prile1 ca să pape iezii, tră%ea cu urechea la păretele din dosul casei, cnd vorbeacapra cu dn ii.ș

J"un ! zise el n %ndul său. 8a, acum mi-e timpul... 2e i-ar mpin%e păcatul să-mi deschidă u a, halal să-ș

mi fie ! tiu că i-a cărno i i i-a 1umuliȘ ș ș ș ș  !J Cum zice, i vine la u ă5 i cum vine, i ncepeș ș ș ș  

Trei iezi cucuie iț

U a mamei descuie iș ț  !

Că mama v-aduce vouă

&runze-n buze,

3apte-n e,ț ț

2rob de sare

+n spinare,9ălăieș

+n călcăieș

#moc de flori

e subsuori.

 4 Hai ! deschide i cu fu%a, dra%ii mamei, cu fu%aț  !

 4 8a ! "ăie i, zise cel mai mare, sări i i deschide i u a, că vine mama cu demncare.ț ț ș ț ș

 4 #ăracu ul de mineț  ! zise cel mic. #ă nu cumva să face i pozna să deschide i, că-i vai de noiț ț  ! /sta nu-imămuca. 6u o cunosc de pe %las5 %lasul ei nu-i a a de %ros i de ră%u it, că-i mai sub ire i mai frumosș ș ș ț ș  !

3upul, auzind aceste, se duse la un ferar i puse să-i ascute limba i din ii, pentru a- i sub ia %lasul, -apoi,ș ș ț ș ț ș

ntorcndu-se, ncepu iar

Trei iezi cucuie iț

U a mamei descuie iș ț  !...

 4 6i, vede i, zise iară i cel mare5 dacă mă potrivesc eu vouăț ș  : 'u-i mămuca, nu-i mămuca !

2-apoi cine-i dacă nu-i ea : Că doar i eu am urechiș  ! 9ă duc să-i deschid. 4 "ădică ! bădică ! zise iară i cel mic. /sculta i-mă i pe mineș ț ș  ! oate mai de-apoi a veni cineva -a ziceș

2eschide i u a,ț ș

Că vine mătu aș  !

-atunci voi trebuie numaidect să deschide iș ț  : 2-apoi nu ti i că mătu a-i moartă de cnd lupii albi i s-aș ț ș ș

făcut oale i ulcioare, sărmanaș  :

 4 /poi, da ! nu spun eu bine : zise cel mare. 8a, de-atunci e rău n lume, de cnd a a1uns coada să fie cap...2acă te-i potrivi tu acestora, i ine mult i bine pe mămuca afară. 6u, unul, mă duc să deschid.ț ș

/tunci mezinul se vră iute n horn i, spri1init cu picioarele de prichiciu i cu nasul de funin%ine, tace caș ș

 pe tele i tremură ca var%a de frică. 2ar frica-i din raiu, sărmanaș ș  ! /semene cel mi1lociu, tu tiuș  ! iute sub

Page 16: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 16/72

un cher in5 se-n%hemuie te acolo cum poate, tace ca pămntul i-i tremură carnea pe dnsul de fricăș ș ș  &u%a-i ru inoasă, da-i sănătoasăș  !

... +nsă cel mare se dă după u ă i - să tra%ă, să nu tra%ăș ș  : - n sfr it, tra%e zăvorul... Cnd iacaș  !... ce săvadă : -apoi mai are cnd vedeș  :... căci lupului i scăpărau ochii i-i sfria %tle1ul de flămnd ce era.ș

i, nici una, nici două, haȘ ț ! pe ied de %t, i răteză capul pe loc i-l mănncă a a de iute i cu atta poftă,ș ș ș

de- i părea că nici pe-o măsea nu are ce pune. /poi se lin%e frumu el pe bot i ncepe a se nvrti prin casăț ș ș

cu neastmpăr, zicnd

 4 'u tiu, părerea m-a amă%it, ori am auzit mai multe %lasuriș  : 2ar ce 2umnezeu :! arc-au intrat n pămnt... Unde să fie : #e i e te el pe colo, se i e te pe dincolo, dar pace bunăț ș ț ș  ! iezii nu-s nicăiri !

 4 9ă !... că mare minune-i asta !... dar nici acasă n-am de coasă... ia să mai odihnesc oleaca aste bătrne eț  !

/poi se ndoaie de ele cam cu %reu, i se pune pe cher in. i cnd s-a pus pe cher in, nu tiu cum s-auș ș ș ș ș ș

făcut, că ori cher inul a crăpat, ori cumătrul a strănutat...ș

/tunci iedul de sub cher in, să nu tacăș  : - +l pă tea păcatul i-l mnca spinarea, sărăcu ulș ș ț  !

 4 #ă- i fie de bine, năna uleț ș  !

 4 / !... %hidi ! %hidi ! %hidu i ce e tiș ș  ! /ici mi-ai fost : 8a vină-ncoace la nănă elul, să te pupe elș  ! /poiridică cher inul bini or, n făcă iedul de urechi i-l flocăie te i-l 1umule te i pe-acela de-i mer%ș ș ș ș ș ș ș ș

 petecele !... 0orba ceea JCă toată paserea pe limba ei piereJ.

e urmă se mai nvrte prin casă, doar a mai %ăsi ceva, dar nu %ăse te nimic, căci iedul cel cuminte tăceaș

molcum n horn, cum tace pe tele n bor la foc. 2acă vede lupul i vede că nu mai %ăse te nimic, i puneș ș ș ș ș

n %nd una a ază cele două capete cu din ii rn1i i n fere ti, de i se părea că rdeau5 pe urmă un%e to iș ț ț ș ț ț

 păre ii cu sn%e, ca să facă i mai mult n ciuda caprei, -apoi iese i- i caută de drum. Cum a ie itț ș ș ș ș ș

du manul din casă, iedul cel mic se dă iute 1os din horn i ncuie u a bine. /poi ncepe a se scărmăna deș ș ș

cap i a pln%e cu amar după fră iorii săi.ș ț

 4 2ră%u ii mei fră ioriț ț  ! 2e nu s-ar fi nduplecat, lupul nu i-ar fi mncat ! i biata mamă nu tie de astăș ș

mare ur%ie ce-a venit pe capul ei !

i boce te el i boce te pnă l apucă le inȘ ș ș ș ș  ! 2ar ce era să le facă : 0ina nu era a lui, ce au căutat pe nasle-a dat.

Cnd 1ălea el a a, iacă i capra venea ct putea, ncărcată cu de-a mncării i %fuind. i cum venea, ctș ș ș Ș

de colo vede cele două capete, cu din ii rn1ind, n fere ti.ț ș

 4 2ra%ii mămucu ei, dra%iț  ! Cum a teaptă ei cu bucurie i-mi rd nainte cnd mă vădș ș  !

"ăie ii mamei, băie i,ț ț

&rumu ei i cucuie iș ș ț  !

"ucuria caprei nu era proastă. 2ar cnd s-apropie bine, ce să vadă : Un fior rece ca %hea a i trece prinț

vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde n tot trupul, i ochii i se păin1inesc. i ce era nu era aș ș

 bine !... 6a nsă tot mer%e pnO la u ă, cum poate, creznd că părerea o n ală... i cum a1un%e, i ncepeș ș ș ș

Trei iezi cucuie iț

U a mamei descuie iș ț  !

Că mama v-aduce vouă

&runze-n buze,

3apte-n e,ț ț

Page 17: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 17/72

2rob de sare

+n spinare,

9ălăieș

+n călcăieș

#moc de flori

e subsuori.

/tunci iedul mezin - care acum era i cel dinti i cel de pe urmă - sare iute i-i deschide u a. /poi s-ș ș ș ș

aruncă n bra ele mne-sa i cu lacrimi de sn%e ncepe a-i spuneț ș  

 4 9ămucă, mămucă, uite ce am pă it noiț  ! 9are foc i potop au căzut pe capul nostruș  !

Capra atunci, holbnd ochii lun% prin casă, o cuprinde spaima i rămne ncremenităș  !... 2ar mai pe urmă,mbărbătndu-se, i-a mai venit pu in n fire -a ntrebatș ț ș  

 4 2aO ce-a fost aici, copile : 4 Ce să fie, mămucă : 8a, cum te-ai dus dumneata de-acasă, n-a trecut tocmai mult i iacă cineva s-audeș

 bătnd la u ă i spunndș ș  

Trei iezi cucuie i,ț

9amei u a descuie i...ș ț

 4 iȘ  :...

 4 i frate-meu cel mare, nătn% i neastmpărat cum l tii, fu%a la u ă să deschidă.Ș ș ș ș

 4 -atunciȘ  :... 4 /tunci, eu m-am vrt iute n horn, i frate-meu cel mi1lociu n cher in, iar cel mare, după cum i spun,ș ș ț

se dă cu nepăsare după u ă i tra%e zăvorulș ș  !...

 4 -atunciȘ  :...

 4 /tunci, %rozăvie mare ! 'ăna ul nostru i prietenul dumitale, cumătrul lup, se i arată n pra%ș ș ș  !

 4 Cine : Cumătrul meu : 6l : Care s-a 1urat pe părul său că nu mi-a spărie copila ii niciodatăș  :

 4 /poi da, mamă ! Cum vezi, i-a umplut de spărie iț  !

 4 6i lasO, că l-oiu nvă a euț  ! 2acă mă vede că-s o văduvă sărmană i c-o casă de copii, apoi trebuie să- iș ș bată 1oc de casa mea : i pe voi să vă puie la pastramăȘ  : 'ici o faptă fără plată... Ticălosul i man%ositulș  !+ncă se rn1ea la mine cteodată i-mi făcea cu măseaua... /poi doar eu nu-s de-acelea de care crede elș  n-am sărit peste %arduri niciodată de cnd sunt. 6i, taci, cumătre, că te-oiu dobzăla eu ! Cu mine i-ai pusț

 boii n plu% : /poi, ine minte că ai să-i sco i fără coarneț ț  !

 4 (f, mămucă, of ! 9ai bine taci i lasă-l n plata lui 2umnezeuș  ! Că tii că este o vorbăș   J'ici pe draculsă-l vezi, daO nici cruce să- i faciț  !J

 4 "a nu, dra%ul mamei ! JCă pnă la 2umnezeu, sfin ii i ieu sufletul.J -apoi ine tu minte, copile, ce- iț ț ș ț ț

spun eu că de i-a mai da lui nasul să mai miroase p-aici, apoi lasO !... 'umai tu, să nu cumva să te răsuflicuiva, ca să prindă el de veste.

i de-atunci căuta i ea vreme cu prile1 ca să facă pe obraz cumătru-său. #e pune ea i stă n cumpene,Ș ș ș

cum să drea%ă i ce să-i facăș  :

Page 18: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 18/72

J/ha ! ia, acum i-am %ăsit leacul, zise ea n %ndul său. Taci ! că i-oiu face eu cumătrului una de -aș

mu ca labeleș  !J

/proape de casa ei era o %roapă adncă5 acolo-i năde1dea caprei.

 4 3a cadă cu dubală, cumătre lup, că nu-i de chip !... 8a, de-acu să-ncepe fapta Hai la treabă, cumătri ă,ț

că lupul i-a dat de lucruț  !J

i a a zicnd, pune poalele-n bru, i suflecă mnicele, a ă focul i s-apucă de făcut bucate. &ace eaȘ ș ș ț ț ș

sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smntnă i cu ouă i fel de fel de bucate. /poi umpleș ș

%roapa cu 1ăratic i cu lemne putre%ăioase ca să ardă focul mocnit. 2upă asta a ază o lea ă de nuieleș ș ș

numai ntinată i ni te frunzări peste dnsaș ș   peste frunzări toarnă ărnă i peste ărnă a terne o ro%o1ină.ț ș ț ș

/poi face un scăuie de ceară anume pentru lup. e urmă lasă bucatele la foc să fearbă i se duce prinș ș

 pădure să caute pe cumătru-său i să-l poftească la praznic. 9er%e ea ct mer%e prin codru, pnă ce dă pe-ș

o prăpastie %rozavă i ntunecoasă i pe-o tihăraie dă peste lup.ș ș

 4 "ună vreme, cumătro ! 2aO ce vnt te-a abătut pe-aici :

 4 "ună să- i fie inima, cumătre, cum i-i căutătura... apoi da, nu tii dumneata că nevoia te duce pe undeț ț ș

nu i-i voiaț  : 8a, nu tiu cine-a fost pe la mine pe-acasă n lipsa mea, că tiu că mi-a făcut-o bunăș ș  !

 4 Ca ce fel, cumătri ă dra%ăț  :

 4 8a, a %ăsit iezii sin%urei, i-a ucis i i-a crmpo it, de le-am plns de milăș ț  ! 'umai văduvă să nu mai fiecineva !

 4 2aO nu mai spune, cumătră !

 4 /poi de-acum, ori să spun, ori să nu mai spun, că totuna mi-e. 6i, mititeii, s-au dus cătră 2omnul, iș

datoria ne face să le căutam de suflet. 2e aceea am făcut i eu un praznic, după puterea mea, i am %ăsitș ș

de cuviin ă să te poftesc i pe d-ta, cumătre5 ca să mă mai mn%i...ț ș

 4 "ucuros, dra%ă cumătră, dar mai bucuros eram cnd m-ai fi chemat la nuntă. 4 Te cred, cumătre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-sus.

/poi capra porne te nainte pln%nd, i lupul după dnsa, prefăcndu-se că pln%e.ș ș

 4 2oamne, cumătre, 2oamne ! zise capra suspinnd. 2e ce i-e mai dra% n lume, de-aceea n-ai parte...ț

 4 /poi da, cumătră, cnd ar ti omul ce-ar pă i, dinainte s-ar păzi. 'u- i mai face i dumneata atta inimăș ț ț ș

rea, că odată avem să mer%em cu to ii acolo.ț

 4 / a este, cumătre, nu-i vorba. 2ar sărmanii %ă%ălici, de cruzi s-au mai dusș  !

 4 /poi da, cumătră5 se vede că i lui 2umnezeu i plac tot pui ori de cei mai tineri.ș ș

 4 /poi, dacă i-ar fi luat 2umnezeu, ce i-ar fiț  : 2-apoi a aș  :

 4 2oamne, cumătră, 2oamne ! (iu face i eu ca prostul... (are nu cumva nenea 9artin a dat pe laș

dumneata pe acasă : Că mi-aduc aminte ca acu că l-am ntlnit odată prin zmeuri 5 i mi-a spus că dacă-iș ș

vrea dumneata să-i dai un băiet, să-l nve e co1ocăria.ț

i din vorbă-n vorbă, din una-n alta, a1un% pn-acasă la cumătrăȘ  !

 4 8a poftim, cumătre, zise ea lund scăuie ul i punndu-l deasupra %roapei cu pricina, ezi cole i săș ș ș ș

ospătezi oleacă din ceea ce ne-a dat 2umnezeu !

;ăstoarnă apoi sarmalele n strachină i i le pune dinainte.ș

/tunci lupul nostru ncepe a mnca hlpav5 i %o%l , %o%l , %o%l , i mer%eau sarmalele ntre%i pe %t.ș ț ț ț

Page 19: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 19/72

 4 2umnezeu să ierte pe cei răposa i, cumătră, că bune sarmale ai mai făcutț  !

 4 i cum ospăta el, buf Ș  ! cade fără sine n %roapa cu 1ăratic, căci scăuie ul de ceară s-a topit, i lea a de peș ș ș

%roapă nu era bine spri1inită nici mai bine, nici mai rău, ca pentru cumătru.

 4 6i, ei ! /cum scoate, lupe, ce-ai mncat ! Cu capra i-ai pus n crdț  : Capra i-a venit de hacț  !

 4 0ăleu, cumătră, tălpele mele ! 9ă ro%, scoate-mă că-mi arde inima-n mine ! 4 "a nu, cumătre5 c-a a mi-a ars i mie inima după iezi orii meiș ș ș  ! 3ui 2umnezeu i plac pui de cei maitineri5 mie nsă-mi plac i de i ti mai bătrni, numai să fie bine frip i5 tii, cole, să treacă focul printr-n ii.ș ș ț ș ș

 4 Cumătră, mă prlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa !

 4 /rzi, cumătre, mori, că nici viu nu e ti bunș  ! 2e-abie i-a mai trece băietului istuia de spărie , că mult păr ț

mi trebuia de la tine ca să-l afum. i-aduci aminte, dihanie răutăcioasă i spurcată, cnd mi te-ai 1urat peȚ ș

 părul tău : i bine mi-ai mncat iezi oriiș ș  !

 4 9ă ustură inima-n mine, cumătră ! mă ro%, scoate-mă, i nu- i mai face atta osndă cu mineș ț  !

 4 9oarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură, că bine-o mai plesni i dnioare cu cuvinte dinșscriptură !

2upă aceasta, capra i cu iedul au luat o căpi ă de fn -au aruncat-o peste dnsul, n %roapă, ca să se maiș ț ș

 potolească focul. /poi, la urma urmelor, năpădiră asupra lui i-i mai trntiră n cap cu bolovani i cu ce-ș ș

au apucat, pnă-l omorră de tot. i a a s-a pă%ubit sărmana capră i de cei doi iezi, daO i de cumătru-săuȘ ș ș ș

lupul pă%uba ă a rămas, i pă%uba ă să fie.ș ș ș

i auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-au mai părut bineȘ  ! i s-au adunat cu toatele laȘ

 prive%hiu i unde nu s-au a ternut pe mncate i pe băute, veselindu-se mpreună...ș ș ș

i eram i eu acolo de fa ă, i-ndată după aceea am ncălecat iute pe-o ea, -am venit de v-am spusȘ ș ț ș ș ș

 povestea a a, -am mai ncălecat pe-o roată i v-am spus 1itia toată5 i unde n-am mai ncălecat pe-oș ș ș ș

cap ună i v-am spus, oameni buni, o mare i %o%onată minciunăș ș ș  !

Povestea unui om leneș

Cică era odată ntr-un sat un om %rozav de lene 5 de lene ce era, nici mbucătura din %ură nu i-oș ș ș

mesteca. i satul, văznd că acest om nu se dă la muncă nici n ruptul capului, hotăr să-l spnzure, pentruȘ

a nu mai da pildă de lenevire i altora. i a a, se ale% vreo doi oameni din sat i se duc la casa lene ului, lș Ș ș ș ș

umflă pe sus, l pun ntr-un car cu boi, ca pe un butuc nesim itor, i hai cu dnsul la locul deț ș

spnzurătoare! / a era pe vremea aceea. e drum se ntlnesc ei cu o trăsură n care era o cucoană.șCucoana, văznd n carul cel cu boi un om care sămăna a fi bolnav, ntrebă cu milă pe cei doi ărani,ț

zicnd

 P (ameni buni! #e vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, i-l duce i la vro doftoroaie undeva, săș ț

se caute.

 P "a nu, cucoană, răspunse unul dintre ărani5 să ierte cinstită fa ă dumnevoastră, dar aista e un leneț ț ș

care nu credem să fi mai avnd păreche n lume, i-l ducem la spnzurătoare, ca să cură im satul de-unș ț

trndav.

 P /lei! oameni buni, zise cucoana, nfiorndu-se5 păcat, sărmanul, să moară ca un cne, fărădele%e! 9ai bine duce i-l la mo ie la mine5 iacătă curtea pe costi a ceea. 6u am acolo un hambar plin cu posma%i, iaț ș ș

a a, pentru mpre1urări %rele, 2oamne fere te! / mnca la posma%i i-a trăi i el pe ln%ă casa mea, căș ș ș ș

doar tiu că nu m-a mai perde 2umnezeu pentr-o bucă ică de pne. 2ă, suntem datori a ne a1uta unii peș ț

al ii.ț

Page 20: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 20/72

 P 8-auzi, măi lene ule, ce spune cucoana5 că te-a pune la cote , ntr-un hambar cu posma%i, zise unulș ț

dintre săteni. 8aca peste ce noroc ai dat, bată-te ntunerecul să te bată, uriciunea oamenilor! #ai de%rabădin car i mul ăme te cucoanei, că te-a scăpat de la moarte i-ai dat peste bel u%, lundu-te sub aripaș ț ș ș ș

dumisale. 'oi %ndeam să- i dăm sopon i frn%hie. 8ar cucoana, cu bunătatea dumisale, i dă adăpost iț ș ț ș

 posma%i5 să tot trăie ti, să nu mai mori! #ă- i puie cineva obrazul pentru unul ca tine i să te hrănească caș ș ș

 pe un trntor, mare minune-i i asta. 2ar tot de noroc să se pln%ă cineva... "ine-a mai zis cine-a zis căș

J"oii ară i caii mănncăJ. Hai dă răspuns cucoanei, ori a a, ori a a, că n-are vreme de stat la vorbă cuș ș ș

noi.

 P 2ar muie i-s posma%ii: zise atunci lene ul, cu 1umătate de %ură, fără să se crnească din loc.ț ș

 P Ce-a zis: ntrebă cucoana pe săteni. P Ce să zică, milostivă cucoană, răspunde unul. 8a, ntreabă, că muie i-s posma%ii:ț

 P 0ai de mine i de mine, zise cucoana cu mirare, ncă asta n-am auzit! 2aO el nu poate să i-i moaie:ș ș

 P /uzi, măi lene ule te prinzi să moi posma%ii sin%ur, ori ba:ș

 P "a, răspunse lene ul. Tra%e i mai bine tot nainte! Ce mai atta %ri1ă pentru astă pustie de %ură!ș ț

/tunci unul dintre săteni zise cucoanei

 P "unătatea dumneavoastră, milostivă cucoană, dar de%eaba mai voi i a strica orzul pe % te. 0ede i bineț ș ț

că nu-l ducem noi la spnzurătoare numai a a, de flori de cuc, să-i luăm năravul. Cum chiti i: Un satș țntre% n-ar fi pus oare mnă de la mnă ca să poată face dintr-nsul ceva: 2ar ai pe cine a1uta: 2oarlenea-i mpărăteasă mare, ce- i ba i capul!ț ț

Cucoana atunci, cu toată bunăvoin a ce ave, se lehămese te i de binefacere i de tot, zicnd P (ameniț ș ș ș

 buni, face i dar cum vă va lumina 2umnezeu!ț

8ar sătenii duc pe lene la locul cuvenit i-i fac felul. i iaca a a au scăpat i lene ul acela de săteni, iș ș Ș ș ș ș ș

sătenii aceia de dnsul. 9ai poftească de-acum i al i lene i n satul acela, dacă le dă mna i-i ineș ț ș ș ț

cureaua.

-am ncălecat pe-o a i v-am spus povestea a aȘ ș ș ș

Cinci p0ini

2oi oameni, cunoscu i unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea n traista sa trei pni,ț

i celalalt două pni. 2e la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchi i pletoase, ln%ă oș ț

fntnă cu ciutură, scoate fiecare pnile ce avea i se pun să mănnce mpreună, ca să aibă mai mare poftăș

de mncare.

Tocmai cnd scoaseră pnile din traiste, iaca un al treile drume , necunoscut, i a1un%e din urmă i seț ș

opre te ln%ă dn ii, dndu-le ziua bună. /poi se roa%ă să-i deie i lui ceva de mncare, căci e tareș ș ș

flămnd i n-are nimica merinde la dnsul, nici de unde cumpăra.ș

 P oftim, om bun, de-i ospăta mpreună cu noi, ziseră cei doi drume i călătorului străin5 căci milaț

2omnului! unde mănncă doi mai poate mnca i al treilea.ș

Călătorul străin, flămnd cum era, nemaia teptnd multă poftire, se a ază 1os ln%ă cei doi, i ncep aș ș ș

mnca cu to ii pne %oală i a be apă rece din fntnă, căci altă udătură nu aveau. i mănncă ei la un locț ș Ș

tustrei, i mănncă, pnă ce %ătesc de mncat toate cele cinci pni, de parcă n-au mai fost.ș

2upă ce-au mntuit de mncat, călătorul străin scoate cinci lei din pun%ă i-i dă, din ntmplare, celui ceș

avusese trei pni, zicnd P rimi i, vă ro%, oameni buni, această mică mul ămită de la mine, pentru că mi-a i dat demncare laț ț ț

nevoie5 ve i cinsti mai ncolo cte un pahar de vin, sau ve i face cu banii ce ve i pofti. 'u sunt vrednic săț ț ț

vă mul ămesc de binele ce mi-a i făcut, căci nu vedeam lumea naintea ochilor de flămnd ce eram.ț ț

Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruin ă din partea celui al treilea, au primit. 2e la oț

vreme, călătorul străin i-a luat ziua bună de la cei doi i apoi i-a căutat de drum. Ceilal i mai rămnș ș ș țoleacă sub răchită, la umbră, să odihnească bucatele. i, din vorbă n vorbă, cel ce avuse trei pni dă doiȘ

lei celui cu două pni, zicnd P ine, frate, partea dumitale, i fă ce vrei cu dnsa. /i avut două pni ntre%i, doi lei i se cuvin. i mieȚ ș ț Ș

Page 21: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 21/72

mi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pni ntre%i, i tot ca ale tale de mari, după cum tii.ș ș

 P Cum a a:! zise celălalt cu dispre ! pentru ce numai doi lei, i nu doi i 1umătate, partea dreaptă ce ni seș ț ș ș

cuvine fiecăruia: (mul putea să nu ne deie nimic, i atunci cum rămnea:ș

 P Cum să rămie: zise cel cu trei pni5 atunci a fi avut eu pomană pentru partea ce mi se cuvine de laș

trei pni, iar tu, de la două, i pace bună. /cum, nsă, noi am mncat de%eaba, i banii pentru pne i avemș ș

n pun%ă cu prisos eu trei lei i tu doi lei, fiecare după numărul pnilor ce am avut. 9ai dreaptăș

mpăr eală dect aceasta nu cred că se mai poate nici la 2umnezeu sfntul...ț

 P "a nu, prietene, zice cel cu două pni. 6u nu mă in că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne 1udecăm,ț

i cum a zice 1udecata, a a să rămie.ș ș

 P Haide i la 1udecată, zise celălalt, dacă nu te mul ăme ti. Cred că i 1udecata are să-mi %ăseascăș ț ș ș

dreptate, de i nu m-am trt prin 1udecă i de cnd sunt.ș ț

i a a, pornesc ei la drum, cu hotărrea să se 1udece. i cum a1un% ntr-un loc unde era 1udecătorie, seȘ ș Ș

nfă o ează naintea 1udecătorului i ncep a spune mpre1urarea din capăt, pe rnd fiecare5 cum a venitț ș ș

ntmplarea de au călătorit mpreună, de au stat la masă mpreună, cte pni a avut fiecare, cum a mncatdrume ul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dn ii, cum le-a dat cinci lei drept mul ămită i cum cel cuț ș ț ș

trei pni a %ăsit cu cale să-i mpartă.

Qudecătorul, după ce-i ascultă pe amndoi cu luare aminte, zise celui cu două pni P i nu e ti mul ămitȘ ș ț

cu mpăr eala ce s-a făcut, omule:ț P 'u, domnule 1udecător, zise nemul ămitul5 noi n-am avut de %nd să luăm plată de la drume ul străinț ț

 pentru mncarea ce i-am dat5 dar, dac-a venit ntmplarea de-a a, apoi trebuie să mpăr im drept n douăș ț

ceea ce ne-a dăruit oaspetele nostru. / a cred eu că ar fi cu cale, cnd e vorba de dreptate.ș

 P 2acă e vorba de dreptate, zise 1udecătorul, apoi fă bine de napoie te un leu istuialalt, care spui c-aș

avut trei pni.

 P 2e asta chiar mă cuprinde mirare, domnule 1udecător, zise nemul ămitul cu ndrăzneală. 6u am venitț

naintea 1udecă ei să capăt dreptate, i văd că dumneata, care tii le%ile, mai rău mă acufunzi. 2e-a fi săț ș ș

fie tot a a i 1udecata dinaintea lui 2umnezeu, apoi vai de lume!ș ș

 P / a i se pare dumitale, zise 1udecătorul lini tit, dar ia să vezi că nu-i a a. /i avut dumneata două pni:ș ț ș ș

 P 2a, domnule 1udecător, două am avut.

 P Tovară ul dumitale, avut-a trei pni:ș P 2a, domnule 1udecător, trei a avut. P Udătură ceva avut-a i vreunul:ț

 P 'imic, domnule 1udecător, numai pne %oală i apă răce din fntnă, fie de sufletul cui a făcut-o acolo,ș

n calea trecătorilor. P 2inioarea, parcă sin%ur mi-ai spus, zise 1udecătorul, că a i mncat to i tot ca unul de mult5 a a este:ț ț ș

 P / a este domnule 1udecător.ș

 P /cum, ia să statornicim rnduiala următoare, ca să se poată ti hotărt care ctă pne a mncat. #ăș

zicem că s-a tăiat fiecare pne n cte trei bucă i deopotrivă de mari5 cte bucă i ai fi avut dumneata, careț ț

spui că avu i două pni:ș

 P ese bucă i a fi avut, domnule 1udecător.Ș ț ș

 P 2ar tovară ul dumitale, care spui că avu trei pni:ș P 'ouă bucă i ar fi avut, domnule 1udecător.ț

 P /cum, cte fac la un loc ese bucă i i cu nouă bucă i:ș ț ș ț

 P Cincisprezece bucă i, domnule 1udecător.ț

 P C i oameni a i mncat aceste cincisprezece bucă i de pne:ț ț ț

 P Trei oameni, domnule 1udecător. P "un! Cte cte bucă i vin de fiecare om:ț

 P Cte cinci bucă i, domnule 1udecător.ț

 P /cum, ii minte cte bucă i ai fi avut dumneta:ț ț

 P ese bucă i, domnule 1udecător.Ș ț

 P 2ar de mncat, cte ai mncat dumneta: P Cinci bucă i, domnule 1udecător.ț

 P i cte i-au mai rămas de ntrecut:Ș ț

 P 'umai o bucată, domnule 1udecător.

Page 22: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 22/72

 P /cum să stăm aici, n ceea ce te prive te pe dumneta, i să luăm pe istalalt la rnd. ii minte cteș ș Ț

 bucă i de pne ar fi avut tovară ul d-tale:ț ș

 P 'ouă bucă i, domnule 1udecător.ț

 P i cte a mncat el de toate:Ș

 P Cinci bucă i, ca i mine, domnule 1udecător.ț ș

 P 2ar de ntrecut, cte i-au mai rămas: P atru bucă i, domnule 1udecător.ț

 P "un! 8a, acu avem să ne n ele%em ct se poate de bine! 0ra să zică, dumneta ai avut numai o bucatăș ț

de ntrecut, iar tovară ul dumitale, patru bucă i. /cum, o bucată de pne rămasă de la dumneta i cu patruș ț ș

 bucă i de la istalalt fac la un loc cinci bucă i:ț ț

 P Taman cinci, domnule 1udecător. P 6ste adevărat că aceste bucă i de pne le-a mncat oaspetele dumneavoastră, care spui că v-a dat cinciț

lei drept mul ămită:ț

 P /devărat este, domnule 1udecător. P / adar, dumitale i se cuvine numai un leu, fiindcă numai o bucată de pne ai avut de ntrecut, iș ț ș

aceasta ca i cum ai fi avut-o de vnzare, deoarece a i primit bani de la oaspetele dumneavoastră. 8arș ț

tovară ul dumitale i se cuvin patru lei, fiindcă patru bucă i de pne a avut de ntrecut. /cum, dară, fă bineș ț

de napoie te un leu tovară ului dumitale. i dacă te crezi nedreptă it, du-te i la 2umnezeu, i lasO dacă i-ș ș Ș ț ș ș ț

a face i el 1udecată mai dreaptă dect aceasta!ș

Cel cu două pni, văznd că nu mai are ncotro ovăi, napoie te un leu tovară ului său, cam cu părere deș ș ș

rău, i pleacă ru inat. Cel cu trei pni nsă, uimit de a a 1udecată, mul ăme te 1udecătorului i apoi iese,ș ș ș ț ș ș

zicnd cu mirare P 2ac-ar fi pretutindene tot asemenea 1udecători, ce nu iubesc a li cnta cucul din fa ă, cei ce n-auț

dreptate n-ar mai năzui n veci i-n pururea la 1udecată.ș

Corcio%arii, porecli i i apărători, nemaiavnd chip de traiu numai din minciuni, sau s-ar apuca de muncă,ț ș

sau ar trebui, n toată via a lor, să tra%ă pe dracul de coadă... 8ar societatea bună ar rămne nebntuită.ț

Page 23: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 23/72

1rsul păcălit de vulpe

6ra odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. 6a umblase o noapte ntrea%ă după hrană i nu %ăsise nicăiri.ș

&ăcndu-se ziua albă, vulpea iese la mar%inea drumului i se culcă sub o tufă, %ndindu-se ce să mai facă,ș

ca să poată %ăsi ceva de mncare. ăznd vulpea cu botul ntins pe labele de dinainte, i vine miros deȘ

 pe te. /tunci ea rădică pu in capul i, uitndu-se la vale, n lun%ul drumului, zăre te venind un car tras deș ț ș ș

 boi.

 P "un! %ndi vulpea. 8aca hrana ce-o a teptam eu. i ndată iese de sub tufă i se lun%e te n mi1loculș Ș ș șdrumului, ca i cum ar fi fost moartă.ș

Carul apropiindu-se de vulpe, ăranul ce mna boii o vede i, creznd că-i moartă cu adevărat, stri%ă laț ș

 boi /ho! /ho! "oii se opresc. ăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape i, văznd că nici nuȚ ș

suflă, zice "re! daO cum naiba a murit vulpea asta aici:! Ti!... ce frumoasă ca aveică am să fac nevesteiț

mele din blana istui vulpoiu! icnd a a, apucă vulpea de după cap i, trnd-o pnă la car, se opinte te -ș ș ș ș

o aruncă deasupra pe telui. /poi stri%ă la boi JHăis! Qoian, cea! "oureanJ. "oii pornesc.ș

ăranul mer%ea pe ln%ă boi i-i tot ndemna să mear%ă mai iute, ca s-a1un%ă de%rabă acasă i să ieieȚ ș ș

 pelea vulpii.

+nsă, cum au pornit boii, vulpea a i nceput cu picioarele a mpin%e pe tele din car 1os. ăranul mna,ș ș Ț

carul scr ia, i pe tele din car cădea. 2upă ce hoa a de vulpe a aruncat o mul ime de pe te pe drum,ț ș ș ț ț ș

 bine... or! sare i ea din car i, cu mare %rabă, ncepe a strn%e pe tele de pe drum. 2upă ce l-a strnsș ș ș ș

%rămadă, l ia, l duce la bizunia sa i ncepe a mnca, că ta...re-i mai era foame!ș

Tocmai cnd ncepuse a mnca, iaca vine la dnsa ursul.

 P "ună masa, cumătră! Ti!!! daO ce mai de pe te ai! 2ă-mi i mie, că ta...re! mi-i poftă! P 8a mai pune- iș ș ț

 pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru %ustul altuia m-am muncit eu. 2acă i-i a a de poftă, du-te i- iț ș ș ț

moaie coada-n baltă, ca mine, i-i avea pe te să mănnci. P +nva ă-mă, te ro%, cumătră, că eu nu tiu cumș ș ț ș

se prinde pe tele.ș

/tunci vulpea rn1i din ii i zise /lei, cumătre! daO nu tii că nevoia te duce pe unde nu- i e voia i te-ț ș ș ț ș

nva ă ce nici %nde ti: /scultă, cumătre vrei să mănnci pe te: 2u-te desară la băltoa%a cea dinț ș șmar%inea pădurei, vr- i coada-n apă i stăi pe loc, fără să te mi ti, pnă despre ziuă5 atunci smunce teț ș ș ș

vrtos spre mal i ai să sco i o mul ime de pe te, poate ndoit i-ntreit de ct am scos eu.ș ț ț ș ș

Ursul, nemaizicnd nici o vorbă, alear%ă-n fu%a mare la băltoa%a din mar%inea pădurei i- i vră-n apăș ș

toată coada!... +n acea noapte ncepuse a bate un vnt răce, de n%he a limba-n %ură i chiar cenu a de subț ș ș

foc. +n%hea ă zdravăn i apa din băltoa%ă, i prinde coada ursului ca ntr-un cle te. 2e la o vreme, ursul,ț ș ș ș

nemaiputnd de durerea cozei i de fri%, smunce te o dată din toată puterea. i, sărmanul urs, n loc săș ș Ș

scoată pe te, rămne fărO de coadă! +ncepe el acum a mornăi cumplit -a sări n sus de durere5 i-nciudatș ș ș

 pe vulpe că l-a amă%it, se duce s-o ucidă n bătaie. 2ar ireata vulpe tie cum să se ferească de mniaș ș

ursului. 6a ie ise din bizunie i se vrse n scorbura unui copac din apropiere5 i cnd văzu pe urs că vineș ș ș

fărO de coadă, ncepu a stri%a

 P Hei cumătre! 2ar i-au mncat pe tii coada, ori ai fost prea lacom -ai vrut să nu mai rămie pe ti nț ș ș ș

 baltă:

Page 24: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 24/72

Ursul, auzind că ncă-l mai iR i n rs, se nciudează i mai tare i se răpede iute spre copac5 dar %uraș ș ș

scorburei fiind strmtă, ursul nu putea să ncapă nlăuntru. /tunci el caută o crean%ă cu crli% i ncepe aș

cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară, i să-i deie de cheltuială... 2ar cnd apuca ursul deș

 piciorul vulpei, ea stri%a JTra%e, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tra%i de copac...J 8ar cnd anina crli%ulde copac, ea stri%a J0aleu, cumătre! nu tra%e, că-mi rupi piciorul!J +n zadar s-a năcă1it ursul, de-i cur%eausudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.

i iaca a a a rămas ursul pclit de vulpe!Ș ș

Caracterizarea lui Nicaplan de idei8 8ntroducere

S8on Crean%a este, fara indoiala, cel mai de seama povestitor roman, creator al unei opere intratedefinitiv in constiinta noastra nationala.8ntr-un sens mai restrans, 8on Crean%a a fost considerat multa vreme untalentat prelucrator de folclor*, apoi un %enial creator de povesti in stil

 popular 4 realistic*, devenind cu timpul un 1ovial povestitor.*#crisa in ultima parte a vietii autorului, lucrarea /mintiri din copilarie constituie o retraire a timpuluifericit si definitiv pierdut

/mintirile lui C nu urmaresc evenimentele in ordine cronolo%ica. #electand intamplarile pe care memoriale retraieste cu mai multa pre%nanta. &aptele de viata selectate de autor compun ima%inea copilarieiuniversale, nicidecum o autobio%rafie

88 8ntroducere la caracterizare

autorul priveste aceasta opera din punctul de vedere al copilului dar si al povestitorului. 6roul centralapare, asadar, infatisat de autor, din copilarie pana in pra%ul adolescentei.

8ntr-un prim plan este zu%ravit procesul de formare a lui 'ica si evolutia lui spirituala, strans le%ata demediile pe care le strabate

 'ica este eroul unei copilarii ca toate copilariile dar tocmai de aceea sin%ulara in particularitatea ei. 6 estecentrul acestui univers si demersul narativ comenteaza un persona1 care se initiaza in le%ile vietii

888 Copilaria copilului universal

copilaria lui 'ica este de fapt copilaria copilului universal, cu poznele si cu 1oaca adecvata varstei. 8n/mintirile lui Crean%a nu este nimic individual, nimic cu caracter de confesiune, ori de 1urnalCrean%a nu se considera diferit de alti copii. 'u aspectele de diferentiere il intereseaza, ci stadiul denediferentiere, de vesela inconstienta, de i%norare a necazurilor din copilarie

 'ica este prezentat preponderent comportamental, si nu prin interioritatea care individualizeaza

80 aradisul copilariei

naratorul este un adult pentru care retrairea copilariei reprezinta o consolare de necazurile varstei mature,care nu sunt amintite in mod e7plicit, dar pot fi %hicite dintr-un oftat involuntar ori prin contrast cu

 perioada fericita evocata *8nsa vai de omul care se ia pe %anduri! Uite cum te tra%e pe furis apa la adanc,si din veselia cea mai mare cazi deodata in uricioasa intristare*

0 Caracterizarea

 persona1ul lui 'ica poate fi privit din mai multe un%hiuri

 'ica este o ipostaza a copilului universal el se 1oaca ridicand casa in slavi, fura ciresele de la matusa

Page 25: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 25/72

9arioara si, apoi, pupaza din tei, iar la scoala, omoara muste, facand prapad din ele*

us mereu pe pozne, 'ica este caracterizat, mai ale prin intamplarile pe care le provoaca ori la care ia parte. Uneori, caracterizarea este facuta de alte persona1e

 'ica este stapanit de o stare de veselie si fericire continua #i eu eram vesel pe vremea cea buna sisturlubatic si copilaros ca vantul in turbarea sa*

 'ica ca personalitate

este un baiet rusinos si fricos o multime de baieti si fete intre care eram si eu, un baiet prizarit, rusinos sifricos si de umbra mea*9ai tarziu el devine cel mai bun de har1oana si slavit de lenes*

/tasamentul fata de satul sau

2urerea despartirii, instrainarea si dorul dupa frumoasele melea%uri ce ramaneau in urma, in timp ce

caruta lui 9os 3uca il ducea spre un loc necunoscut si departat*

8ubirea fata de melea%uri este infatisata prin descrierea (zanei si prin evocarea starilor sufletesti ale persona1ului .

Caracterizarea lui Nica 2 $on din Amintiri din copilarie 3*44**44+*45+6

Persona7 principal dinamic multidimensional referential8 tendinta de a crea o mitolo%ie a eului-narator5 prin persona1, povestitorul se proiecteaza pe sine in planul fictiunii.

Modalitati de caracterizare/

 P mi1loace directe, caracterizarea directa si portretul fizic realizate de catre eul-narator,autocaracterizarea5 P mi1loace indirecte caracterizarea prin propriile actiuni e7perientele copilariei capata proportii mitice.%anduri si simtiri5 prin mediul de viata al persona1ului5 prin monolo%ul interior.

9aniera principala de caracterizare a persona1ului e insiruirea de fapte la care acesta participa si pe care lecheama in constiinta memoria afectiva.

e lan%a intentia scriitorului de a contura ima%inea realista a spatiului hu-mulestean, descoperim in/mintiri din copilarie tendinta P poate inconstienta -de a crea o mitolo%ie a eului-narator. 2upa cumobserva Cornel ;e%man, )in absenta oricarei scheme prestabilite, Crean%a isi creeaza noua sa mitolo%ie,cu persona1e de povesteJ. Un astfel de persona1 este 'ica-a lui #tefan a etrei, cel prin care povestitorul

se proiecteaza pe sine in planul fictiunii.

2ar, mai cu seama, el reprezinta in universul mitolo%ic al copilariei, principala zeitate , zeul-copil,intruchipare a principiului vital pur, elementarJ 9ircea Tomus. rin urmare, asemenea oricarei zeitati,

 'ica isi va manifesta necontenit apartenenta la cele doua principii universale, binele si raul )2upa aceeazvarleam petrele, pe rand, in stioalna unde ma scaldam una pentru 2umnezeu si una pentru dracul,facand parte dreapta la amundoi5 apoi mai zvarleam cateva, de incuiam pe dracul in fundul stioalnei, cu

 bulbuci la %ura5 s-apoi, hustiuliuc! si eu in stioalna, de-a cufundul, sa prind pe dracul de un picior, caciasa ni era obiceiul sa facem la scaldat, de pe cand /dam-"abadam. 2upa asta, ma mai cufundam de treiori la rand, pentru Tatal, pentru &iul si 2uhul #fant, si inc-o data, pentru /minJ. /ctiunea simultana aunor forte contrare il determina pe prota%onistul /mintirilor, care era baiat de scoala, sa fu%a de aceasta,ori, divinizandu-si ma-ma, sa o neca1easca mereu cu sotiile lui. 8n absenta acestei antinomii, fiinta erouluiar fi de neconceput.

Aventura lui Nica, )un baiet prizarit, rusinos si fricos si de umbraJ lui, debuteaza mai curand realistic, cu

Page 26: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 26/72

 pataniile de la scoala din Humulesti. Treptat insa, autoru1suprapune planului real, planul miticVsimbolic.0aleriu Cris-tea a identificat in prima parte a /mintirilor, printre altele, )tema mortiiVinvierii, motivulin%ropariiVresuscitariiJ. ( moarte si o inviere se petrec intr-un lan de porumb, cand 'ica se )in%roapaJ intarana pentru a scapa de urmaritori. 2upa ce s-a chinuit cu holera la stana din dumbrava /%apiei, spuneel, )am adormit mort. si de-abia a doua zi pe la toaca m-am trezit, sanatos ca toti sanatosii. 6pisodul de 8acasa 8rinucai echivaleaza cu W vizita in 8nfern. 2rumul din "rosteni spre casa parinteasca se compunedintr-o coborare si o inaltare, dintr-o succesiune de lumina si intuneric, de in%het si ardere )deasupra

ninsoare, dedesubt udeala5 pe-o parte in%hetai, pe una te fri%eaiJ. Totul are menirea de a conduce lanasterea din nou ,#i in ziua de asti am tras un Xin%erul a stri%atY la biserica, de au ramas toti oamenii cu%urile cascate la mine #i bucurie peste bucurie venea pe capul meuJ. #unt e7periente arhetipale aledevenirii zeului-copil.

3a inceputul partii a doua a /mintirilor, memoria povestitorului re%re-seaza spre paradisul ludic al casei parintesti, spre varsta de aur a primei copilarii, cand e7istenta capata proportia mitului ,/sa eram eu lavarsta cea fericita, si asa cred ca au fost toti copiii, de cand ii lumea asta si pamantulJ Qocul copiluluireprezinta transcenderea realitatii cotidiene si evadarea intr-o lume a libertatii, a inocentei si a vitalitatii)Ce-i pasa copilului cand mama si tata se %andesc la nea1unsurile vietii Copilul incalecat pe batul sau,%andeste ca se afla calare pe un cal de cei mai strasnici, pe care alear%a, cu voie buna, si-l bate cu biciulsi-l struneste cu tot dinadinsul, si racneste la el din toata inima, de-ti ie auzul5 si de cade 1os, crede ca l-atrantit calul, si pe bat isi descarca mania in toata puterea cuvantuluiJ Caci ce semnifica nazdravaniile lui

 'ica si ale tovarasilor sai din sanul familiei, aventurile de la colindat, necazul cu mos Chiorpecciubotarul, isprava cu ciresele matusii 9arioara, cea cu pupaza satului ori cea cu scaldatul din prea1ma lui#ant-8lie: 'ica este ipostaza in%enua si vitalista a divinitatii, fiinta solara, capabila a impreuna cele douacoordonate fundamentale ale e7istentei, realitatea si mitul ,Q#i eu eram vesel ca vremea cea buna sisturlubatic si copilaros ca vantul in turburarea saJ. 'ici nu poate fi altfel, de vreme ce el descinde dintr-omama care ,1tia a face multe si mari minunat!rJ. 2e altfel, maniera principala de caracterizare a

 persona1ului e insiruirea de fapte la care acesta participa si pe care le cheama in constiinta memoriaafectiva.

artea a treia a cartii se deschide cu ima%inea Humulestiului, satul prin care trece a7a lumii si locul incare se varsa toate ener%iile universului. 2in acest loc sacru a inceput odiseea feciorului lui #tefan aetrei. 6pisodul &alticeni, pe lan%a hilara scoala de catiheti, surprinde o noua etapa din e7istenta tanarului8oan. #cenele homerice, la care acesta participa in bo1deuca lui aval ciubotarul, sunt populate cu fi%uride epopee, cum ar fi 'ica (slobanu. /propierea de adolescenta face ca viata sa fie traita acum la alte

 proportii. #pre e7emplu, )clacusoaraJ starnita de ,posteleJ aplicate varului 8on devine o incaierare intrezei, cu efecte catastrofale )#a fi vazut ce blastamatie si %alamoz era in casa ferestile sparte, sobadaramata, smocuri de par smulse din cap, san%e pe 1os, avel, cu pieptul ars, si 8on, cu calcaiul fript,sedeau la o parte %afuind5 eu cu aharia, de alta, mirandu-ne de cele intamplateJ 6roul ia acum act deforta lui urieseasca.

8n ultima parte a operei, ima%inea mitolo%ica a persona1ului se estompeaza o data cu iesirea acestuia dincopilarie5 vitalitatea se atenueaza si ea, iar evocarea satului se realizeaza din perspectiva celui rupt detrairea mitica. 2rumul spre 8asi, in caruta lui mos 3uca, un Charon al /mintirilor, echivaleaza cu amur%ulzeului. &lacaul impartaseste soarta unui 8oan fara Tara, blestemat sa rataceasca prin locuri straine, departede zarea Humulestilor. #ufletul sau va trai de aici inainte un acut sentiment al dezradacinarii )/poi lasa-ti, baiete, satul, cu tot farmecul frumusetilor lui, si pasa de te du in loc strein si asa departat, daca te lasa

 pardalnica de inimaJ

/1uns la maturitate, povestitorul nu a putut nicicum scapa de acest sentiment. oate de aceea, cand trebuiasa vorbeasca despre sine, o facea cu nostal%ie, dar si cu ironie ,Qa, am fost si eu, in lumea asta, un bot cuochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cu minte

 pana la treizeci si nici bo%at pana la patruzeci nu m-am facut. Totusi, dincolo de suprafata anecdotica ate7tului, %hicim in /mintiri portretul unui persona1 croit ma%istral pe dimensiunea mitolo%ica.

Page 27: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 27/72

9eorge Co:buc biografie 3*4;; - *5*46

$eor%e CoNbuc n. GF septembrie >?LL, Hordou, comitatul "istriţa-'ăsăud, azi CoNbuc, 1udeţul "istriţa- 'ăsăud P d. B mai >B>?, "ucureNti a fost un poet romn din Transilvania. #-a născut al optulea dintre

Page 28: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 28/72

cei >I copii ai preotului %reco-catolic #ebastian CoNbuc Ni ai 9ariei, fiica unui preot %reco-catolic.Copilăria Ni-o va petrece la Hordou, n orizontul mitic al lumii satului, n tovărăNia basmelor povestite demama sa. rimele noţiuni despre nvăţătură le primeNte de la ţăranul 8on $uriţă, dintr-un sat vecin, desprecare 9aria CoNbuc auzise Dc Etie po&eEti;. 2e la bătrnul diac Tănăsucă 9ocodean, CoNbuc nvaţă a citincă de la vrsta de cinci ani.

oetul Ni-a nceput studiile la Ncoala primară din Hordou, n toamna anului >?A>, pe care, din motive de

sănătate, le ntrerupe după clasa 8. 2in toamna anului >?A@, pentru clasele a 88-a Ni a 888-a, urmeazăcursurile Ncolii din Telciu, comună mare pe 0alea #ălăuţii, nvăţnd %ermana cu unchiul său 8on 8onaNcu,directorul Ncolii. +n clasa a 088-a, CoNbuc este ales vicepreNedinte al societăţii, iar la G octombrie >??@devine preNedinte. ublică n pa%inile revistei 'ua  so"eEean primele poezii, citeNte la Nedinţelesocietăţii traduceri din CFcGert, !etH)i Ni o poveste populară, n LFF de versuri, !epelea din cenuE.. +nmai >??I Ni susţine e7amenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, n toamna anului >??I, se nscrie la&acultatea de &ilosofie Ni 3itere a Universităţii ma%hiare din Clu1.

2espre nceputurile sale literare $eor%e CoNbuc mărturiseNte *(ea dint:i poeie a" publicat-o la &:rstade 15 ani ntr-o )oaie pedaoic din Ardeal. @-o "ai a" Ei nici nu Etiu ce era, insa i"i a"intesc ca a

 )ost o poeie de draoste. A" publicat apoi )el de )el de ncercri prin toate )oile ardeleneEti*.

+n noiembrie >??L, bolnav Ni confruntat cu diverse dificultăţi materiale, nu mai fi%urează printre studenţiiclu1eni, frecventnd doar anumite cursuri universitare. ublică la revista din =erla Cărţile săteanuluiromn, continuă să tipărească n<ribuna poveNti Ni basme versificate uler, r:ul (os:nenii, <ulnic Ei

 ?ioara, corespondează cu #lavici, care l cheamă la #ibiu, n redacţia ziarului. 2in vara anului >??A poetul ncepe să lucreze ca redactor la <ribuna, inau%urndu-se astfel o etapă hotărtoare n formaţia sa.

2ebutul publicistic propriu-zis se produce tot n >??I, cnd revista <ribuna din #ibiu i publică sub pseudonimul C. "oNcu ana%rama numelui CoNbuc, snoava versificată iloso)ii Ei pluarii.

+n au%ust >??A, $. CoNbuc a1un%e la #ibiu, unde va rămne pnă n >??B. #lavici va consemna cuentuziasm evenimentul *%e &reo dou spt":ni a&e" aici pe (oEbuc, un ad"irabil biat de &reo 21 deani, unul din cele "ai distinse capete* . 9iNcarea literară de la Tribuna a dus la cristalizarea poziţiei lui

CoNbuc faţă de literatură, n direcţia interesului către folclor, ca bază a literaturii culte, Ni către limba1ul popular, orientată, n esenţă, spre idealul restabilirii unităţii culturale a poporului romn.

8oan #lavici mărturiseNte următoarele n /mintiri *=eore (oEbuc, nestrat din belEu de ctre )ireacea darnic, s-ar )i ridicat n toate "pre$urrile deasupra conte"poranilor si, n-ar )i ieEit ceea ce a

 )ost dac nu Ei-ar )i croit lucrarea &ieii n "i$locul acestor oa"eni cu cultur eneral, care toi erau scriitori ...* .

/nii petrecuţi n redacţia Tribunei sibiene >??A - >??B alături de 8. #lavici vor culmina cu apariţia poemului @unta a")irei, un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar Ni pe olimpianul Titu9aiorescu.

#pre anul >??B, Tribuna ncepe să lucreze n pierdere, situaţia ducnd la desfiinţarea unor posturi, printrecare Ni cel al lui CoNbuc. 3a insistenţele lui 8. #lavici, Titu 9aiorescu l cheamă la "ucureNti, unde soseNte

 pe la mi1locul lunii decembrie >??B.

0enit la "ucureNti, Titu 9aiorescu l-a primit n Nedinţa Qunimii din G@ decembrie >??B, ardeleanul citind,alături de 8.3. Cara%iale. 8 se oferă un post de desenator-calculator la 9inisterul Cultelor Ni 8nstrucţiuniiublice. Cu buc publică laș  (on&orbiri literare poemele ?a olind >?BF, alte trei poezii, ntre careNi Cea de plat >?BG. Continuă să publice la <ribuna !e l:n boi, <rei, %oa"ne, Ei toi trei, (:ntec,la ?u"ea ilustrat at"a, 1891J estitorii pri"&erii, @oaptea de &ar, ara, :ntul, 1892J Cuciuneadin ur", 1893.

2emisionează din postul de funcţionar Ni este cooptat n colectivul profesorilor asociaţi care elaborau unmanual de Ncoală intitulat (arte ro":neasc de citire. +n >?B@ i apare primul volum de versuri, alade Ei

idile5 editează n colaborare cu 8.3. Cara%iale Ni 8. #lavici, revista atra >?BI. +n >?BK s-a căsătorit cu6lena, sora editorului C. #fetea, Ni, n acelaNi an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, /le7andru.

Page 29: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 29/72

3a G? martie >BFG 9inisterul 8nstrucţiunii ublice Ni al Cultelor l numeNte n postul de Nef de birou, creat prin bu%etul administraţiei Casei Zcoalelor. Conduce revista iaa literar, este numit n postul dereferendar n /dministraţia Casei /rtelor >BFL. 2in >BFA lucrează intens la traduceri5 este numit n

 postul de Nef al "iroului de control al activităţii e7traNcolare >BFA.

+n au%ust >B>K moare /le7andru, fiul poetului, ntr-un accident de automobil. CoNbuc suportă foarte %reulovitura, se izolează, ncetează să mai publice. * "are nenorocire a atins pe =eore (oEbuc. @-a )ost

o" care, Etiind bucuriile Ei durerile unui printe, care s nu-Ei Etear o lacri" atunci c:nd ini"a cea"are s:nera de cea "ai nspi":nttoare ran, care niciodat nu se poate ncide* , scria '. 8or%a ntoamna acestui an.

0orbind n numele #ecţiei literare, 2uiliu amfirescu spunea n raportul său*Ceputaia sa literar e aEade ntins, nc:t nu"ele su a de&enit popular n toate rile locuite de Co":ni. !ri"indu-l n "i$loculnostru cons)ini" ceea ce opinia public a otr:t de "ult. %o"nul (oEbuc a dat poporului ro":n, n"ai puin de 25 de ani, o cantitate de "unc literar at:t de considerabil, nc:t nu"ai pentru aceasta s-ar cu&eni s-i descide" uEile a":ndou pentru a-l pri"i ntre noi. %ar calitatea lucrrilor sale ntrececantitatea. !oeiile sale sunt ade&rate poeii Ei sunt oriinale.* 

3a "ucureNti, $eor%e CoNbuc a mai făcut parte Ni din conducerea revistelor atra>?BI, oaie

interesant >?BA, S"ntorul >BF> Ni iaa literar. +nfiinţată la > ianuarie >?BI, la "ucureNti,revista atra, concepută n descendenţa 2aciei literare Ni a Tribunei va apărea doar n II de numere, bilunare, pnă n au%ust >?BL.

*?a 9 "ai 1918, poetul =eore (oEbuc "oare la ucureEti. Kara pierde un "are poet, n su)letul cruia s-au re)lectat toate aspiraiile nea"ului nostru ...* spunea "o%dan-2uică la nmormntarea ilustruluidispărut. 3a moartea lui CoNbuc, 'icolae 8or%a, cel care afirmase mai demult că *poeia lui (oEbuc estede o &irtuoitate eLtraordinar* , publică un necrolo% pe care-l ncheie cu următoarele cuvinte *(el ce ac:ntat toate &ite$iile nea"ului, de la =elu al leendei p:n la dorobanii din 77, "oare )r a )i &ut cuocii sub stea pe aceia care au onorat din nou s):ntul drapel al rii. S ls" ca asupra )runii lui

 palide, acu" liniEtite, s cad o u"br ":n:ietoare a deprtatului tricolor ne&ut.* 

+n ziarul 3umina, din "ucureNti, 3iviu ;ebreanu publică, la >I mai >B>?, articolul $eor%e CoNbuc,afirmnd printre altele *(oEbuc e pri"ul poet pe care-l d Ardealul literaturii ro":neEti. Ardelean ar"as toat &iaa. !:n Ei n raiul &iu pstrase o not ardeleneasc, particular, care i Eedea bine.

 Aici n ar draostea lui a )ost pentru cele Ease "ilioane de rani. Si"ea o )raternitate pro)und cud:nEii ... A rsrit deodat, )r s-l Etie ni"eni, )r s )ac ucenicia ca)enelelor Ei bisericuelorbucureEtene. Mi a biruit "potri&a tuturor celor scu)undai n ini"aii Ei neputine. A adus lu"in,

 sntate, &oioEie. Scrisul lui (oEbuc trieEte Ei &a tri c:t &a tri nea"ul ro":nesc.* 

<ematică i particularită iș ț

2upă cum nsu i a mărturisit-o, Co buc inten iona să realizeze o epopee, astfel nctș ș ț  baladele;  iș

celelalte poeme luate din po&e tile poporului;ș  pe care le-a scris, să capete unitate i eLtensiune deș

epopee;. 2e i nerealizată pe deplin, cele mai izbutite poeme ale sale se ncadrează ntr-o viziune unitară,șalcătuind o mono%rafie epico-lirică a satului romnesc. ;e%ăsim n crea ia sa natura romnească, muncileț

cmpene ti, datinile ata ate marilor momente ale e7isten ei, erotica ărănească, revolta ăranului,ș ș ț ț ț

e7perien a tra%ică a războiului, momente din istoria poporului romn.ț

+n descrierea naturii, deosebindu-se de 0. /lecsandri cel dinti pastelist remarcabil n evolu ia liriciiț

romne ti, la Co buc obiectul evocării e omul pămntului, peisa1ul avnd func ia de a-i oferi acestuiaș ș ț

cadrul de manifestare, n tradi ia poemelor luiț  0er%iliu  i ale luiș  Hesiod, cu ale sale  'unci i ileș . $.Co buc nchină fiecărui anotimp măcar cte o poezie, spectacolul lumii rurale relevnd cadrul e7isten ialș ț

i unele dintre ndeletnicirile ărăne ti tipice ș ț ș  @oapte de &ar, ara,  Nn "ieul &erii,  Iarna pe uli ț  . 'atura este plastică i, de obicei, evocatoare de tablouri cu contururi e7acte, e7primnd puternice stăriș

suflete ti. 0iziune artistică dinș   alade i idileș  este unitară, poemele impunndu-se prin prospe ime i prinț ș

optimism, n le%ătură intimă cu mentalitatea ărănească, ale cărei ipostaze fundamentale lețstilizează. 8dilele sunt caracterizate printr-un lirism discret, n viziune obiectivată epic sau dramatic.oetul surprinde n scene de o %ra ie firească semnele tulburării erotice, 1ocurile i capriciile iubirii,ț ș

farmecul vrstei incerte, ntre o candoare sufletească i o instinctivă tactică erotică. 8ma%inea,ș

Page 30: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 30/72

esen ializată, a psiholo%iei i a comportamentului erotic este recompusă prin reac iile, %esturile i replicileț ș ț ș

eroilor. #e deta ează din idile o anume simplitate a situa iilor, e7trase dintr-un cotidian ărănesc, stilizat cuș ț ț

%ra ie i simplitate. 2ovadă a unei nzestrări clasice temperamentale, nclinată spre lumea obiectivă i nuț ș ș

spre atmosfera subiectivă, voca ia poetului n descrierea naturii este desenul, n forma unor nota ii simple,ț ț

neutre sub raport artistic, dar de o mare si%uran ă i e7presivitate n mobilitatea percep iei. Co buc aț ș ț ș

 păstrat spiritul autentic romnesc n balade, prin prezentarea momentelor nun ii ț  @unta a")irei sau prinviziunea asupra mor ii ț  'oartea lui uler . 67perien a tra%ică a războiului, momentele din istoriaț

na ională i revolta ăranului apar n sinteze poetice, reprezentative pentru psiholo%ia noastră etnică i aț ș ț ș

filosofiei implicate n atitudinea romnească n fa a vie ii i a mor ii. Co buc a creat o operă deț ț ș ț ș

sensibilitate romnească, sinteză de autentică i ori%inală substan ă poetică i artistică.ș ț ș

*.Poezia erosului rural i a naturiiș

•  Cada >??B

•  ?a olind >?BF

•  @u te-ai priceput  >??B

Sup irica din &eciniț   >?B@•  ?a p:r:u

•  alad

•  %raoste n&r$bit

• (:ntecul )usului >?B@

•  ata "orarului >??B

•  %u "anceleș  >?B@

•  @u"ai una+ >??B

• Scara

• Spinul  >?B@

•  Cea de plat >?B>

•  Cecrutul 

•  Nn ori

•  !ierde-&ar

• ara >?BG

•  %up )urtun

• Seara

• trenarul &ilor Ș

• :ntul 

•  !ace

•  @oapte de &ar >?B@

Page 31: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 31/72

•  @unt n codru

• (oncertul pri"&erii

• estitorii pri"&erii

•  Iarna pe uli ț 

•  Nn "ieul &erii

• (:ntec >BFF

,.Poezia marilor evenimente din via a satuluiț

•  @unta a")irei >??B

•  'oartea lui uler  >?B@

.Poezia evocării trecutului i a %ăzboiului de independen ăș ț

•  %ecebal ctre popor 

•  'oartea lui =elu

•  !a a assanș

• ltenii lui <udor 

• /n c:ntec barbar 

• (etatea @ea" uluiț 

•  !o&estea cprarului

• <rei, %oa"ne, i to i treiș ț 

• scrisoare de la 'useli" Selo

•  %oroban ul ț 

• (:ntecul credin eiț 

• (oloana de atac

.=irica de atitudine socială

•  @oi &re" p":nt 

•  ?upta &ie iiț 

•  !entru libertate

•  In opressores

•  ora

•  %oina

•  ?:n lean

Page 32: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 32/72

• /n c:ntec barbar 

•  #L ossibus ultor+

• Sp:nura i-l, de-i "i el ț ș

;.Poezii de atitudine patriotică

• =raiul nea"ului

• ar a&e" i noi sub soareȚ ș

• Sus ini"a

•  Nn an uriș ț 

•  !oetul 

• Spad i corbiiș

+.(alade pe motive străine

•  alad albane

•  at"a

•  !untea lui Cu"i

•  Ceina ostroo ilor ț 

•  #l orab

•  ?ordul >on

Concertul primăverii

Chiar acum din crn% venii  - i c-o veste bună!Ș

8ară i e concert, copii5ș

9er% i eu, i tu să vii,ș ș

  9er%em mpreună.

0rei pro%ramă, lămurit:  #tai pu in să caut.ț

Cucul, un solist vestit,2e printr-alte ări venitț

  0a cnta din flaut.

Cntărea a dulce-n %rai,ț

  Cea numită )perlaCntăre ilor din maiț

2ulce va doini din nai  9ulte doine mierla.

0a-ntona apoi un psalt  )8mnul veselieiCorul dintr-u fa% nalt.0or cnta-n sopran i-n altș

  $raurii cmpiei

Turturelele-n tenor,  i-alte voci măiestre,Ș

Toate după %lasul lor.0or urma dup-acest cor   &el de fel de-orchestre,

0oci de %ai e cari facț

  #ă scoboare ploaia,i-ntr-o scoar ă de copacȘ ț

( să bată tica-tac  Tactul %heunoaia.

8ar na ionale-apoi,ț  Cobze i-alte han%uri,ș

$las de fluier i cimpoiș

Page 33: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 33/72

itpalaci i cintezoiș

  i-un taraf de %ran%uri.Ș

#e vor pune-apoi pe 1oc  nă chiar i surzii,ș

Cnd vor prinde dintr-un loc#ă ne cnte hori cu foc

  2in tilincă sturzii.

0om cnte i noi ce-om ti,ș ș

  Cntece din carte.i, de va putea veniȘ

0ntul, i el va doini,ș

  Că e dus departe.

Cine-i contra, să-l vedem,  Ca să-l tie so ii!ș ț

2e-ave i chef, tovară i, blemț ș

-Ura-n cer! Cu to ii-avem,ț

  9er%em dar cu to ii!ț

>l-?orab

3a pa a vine un arab,ș

Cu ochii stin i, cu %raiul slab.ș

#unt, pa ă, neam de beduin,ș

i de la "ab-el-9anteb vinȘ

#ă vnd pe 6l-orab.

/rabii to i răsar din cort,ț#ă-mi vadă roibul, cnd l port

i-l 1oc n fru i-l las n trap!Ș ș

9i-e dra% ca ochii mei dincap

i nu l-a da nici mort.Ș ș

2ar trei copii de foame-mimor!Uscat e cerul %urii lor5

i de amar ndelun%at,Ș

 'evestei mele i-a secat/l laptelui izvor!

/i mei pierdu i sunt, pa ă,ț ș

to iț

(, mntuie-i, de vrei, că po i!ț

2ă-mi bani pe cal! Că suntsărac!2ă-mi bani! 2acă-l %ăse ti peș

 plac,2ă-mi numai ct soco i!ț

6l poartă calul, dnd ocol,+n trap %răbit, n pas domol,

i ochii pa ei mari s-aprind5Ș ș

Cărunta-i barbă netezind#tă mut, de suflet %ol.

( mie de echini prime ti:ț ș

(, pa ă, ct de darnic e ti!ș ș

9ai mult dect n visul meu!#ă- i răsplătească 2umnezeu,ț

/ a cum mi plăte ti!ș ș

/rabul ia, cu ochii plini2e zmbet, mia de echiniț

2e-acum, de-acum ei sunt

scăpa i,ț

2e-acum vor fi i ei bo%a i,ș ț

 '-or cere la străini!

 'u vor trăi sub cort n fum,

 'u-i vor cer i copiii-n drum,ș 'evasta lui se va-ntrema5i vor avea i ei ce daȘ ș

#ăracilor de-acum!

6l strn%e banii mai cu foc,i pleacă, beat de mult noroc,Ș

i-alear%ă dus d-un sin%urȘ

%nd,2eodată nsă, tremurnd,#e-ntoarce, stă pe loc.

#e uită lun% la bani, i palș#e clatină, ca dus de-un val,/poi la cal prive te drept5ș

Cu pa ii rari, cu fruntea-nș

 piept,#-apropie de cal.

Cuprinde %tul lui pln%ndi-n aspra-i coamă n%ropndȘ

(bra1ii palizi ui de leu,#uspină trist. (dorul meu,Tu tii că eu te vnd!ș

Copiii mei nu s-or 1uca9ai mult cu frunze-n coamata,

 'u te-or petrece la izvor2e-acum smochini, din mnalor,6i n-or avea cui da!6i nu vor mai ie i cu dra%ș

#ă-ntindă minile din pra%,#ă-i iau cu mine-n ea peș

rnd!6i nu vor mai ie i rzndș

+n calea mea ira%!ș

Copiii mei cum să-i mbun 'evestei mele ce să-i spun,Cnd va-ntreba de 6l-orab0a rde-ntre%ul neam arab2e bietul "en-/rdun!

;aira, tu, nevasta mea,e 6l-orab nu-l vei vedea2e-acum, urmndu-te la pas,

 'ici n %enunchi la al tău %las6l nu va mai cădea!

e-/rdun al tău, pe "en-/rdun,

 '-ai să-l mai vezi n zbornebune urma unui oim u or ș ș

Ca să- i mpu te oimu-nț ș șzbor5

 'u-i vei pofti 2rum bun!

 'u vei zmbi, cum saltă-nvnt/rdun al tău n alb vestmnt5

i ca să sim i sosirea luiȘ ț

9ai mult de-acum tu n-o să puiUrechea la pămnt!

(, calul meu! Tu, fala mea,2e-acum eu nu te voi vedeaCum ii tu nările-n pămntț

i coada ta fuior n vnt,Ș

+n zbor de rndunea!

Cum mesteci spuma albă-nfru,Cum 1oci al coamei %albenru.Cum iei pămntul n %alop

i cum te-a terni ca un potopȘ ș

2e trăsnete-n pustiu!

tia pustiul de noi doiȘ

Page 34: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 34/72

i zarea se-n%rozea de noiȘ

i tu de-acum al cui vei fi:Ș

i cine te va mai scutiȘ

2e vnturi i de ploi:ș

 'u vor %răi cu tine blnd,Te-or n1ura cu to i pe rndț

i te vor bate,-odorul meu,Ș

i te-or purta i mult, i %reu5Ș ș ș

3ăsa-te-vor flămnd!

i te vor bate,-odorul meu,Ș

#ă mori tu, cel crescut denoi!...8a- i banii, pa ă! #unt sărac,ț ș

2ar fără cal eu ce să fac2ă-mi calul napoi!

#e-ncruntă pa a 6 ti nebun:ș ș

0oie ti pe ianiceri să-i punș

#ă te dea cinilor: / a!ș

6 calul meu, i n-a teptaș ș

2e două ori să- i spun!ț

/l tău: /cel care-l crescu8ubindu-l, cine-i eu ori tu:

2e dreapta cui ascultă el,2in leu turbat făcndu-lmiel:/l tău: (, pa ă, nu!ș

/l meu e! entru calul meu9ă prind de piept cu

2umnezeu/i inimă! Tu po i să aiț

9ai vrednici i mai mndriș

cai,2ar eu, stăpne, eu:

+ntrea%ă mila ta o cer!/lah e drept i-/lah din cer ș

0a 1udeca ce-i ntre noi,Că mă răpe ti i mă despoi,ș ș

9-arunci pe drum să pier.

i lumea te va blestema,Ș

Că-i blestem făptuirea ta!0oi mer%e, pa ă, să cer esc,ș ș

2ar mila voastră n-o primescCe bine-mi po i tu da:ț

2ă pa a semn. #ă-l dezbrăca iș ț

i binele n ver%i i-l da i!Ș ț

#ar eunucii, vin, l prind#e-ntoarce-arabul răsărindCu ochii n%he a i...ț ț

6l scoate %rabnic un pumnal,

i-un val de sn%e, ro u valȘ ș

2e sn%e cald a izvort2in nobil-ncomatul %t,

i cade mortul cal.Ș

#tă pa a beat, cu ochi topi i,ș ț

#e tra% spahiii-ncremeni i.ț

i-arabul, n %enunchi plecat,Ș

#ărută sn%ele-nche%ate ochii-n epeni i.ț ț

#ă-ntoarce-apoi cu ochi pă%ni

i-aruncă fierul crunt dinȘ

miniTe-or răzbuna copiii mei!

i-acum mă taie, dacă vrei,Ș

i-aruncă-mă la cini!Ș

Nuntă "n codru

Ce mai chiu i chef prinș

ramuri#e-ncinsese-atunci !

 'umai fra i, i veri, iț ș ș

neamuri2e-ar fi fost umpleau o ară!ț

2ar a a, că s-adunarăș

i străini din lunciȘ  !

2e mă-ntrebi, eu nu tiu bine,ș

/l ii poate tiu P ț ș

Ce să-ntrebi calici ca mine !tiu că lumea dintr-o dată,Ș

#-a trezit că-i adunatăi c-o duce-n chiu.Ș

Că-ntr-o zi, purtnd n mnăUn colac -un bă ,ș ț

 !repeli aț   cea bătrnă#-a pornit i-n deal i-n vale,ș ș

i chema-ntlnind pe caleȘ

3umea la ospă .ț

 P JCe-i tu, soro:J P JCe săfie:

 'untă mare-n crn% !

 '-ai văzut tu veselie2e cnd e ti i por i un nume.ș ș ț

i-am plecat trimeasă-n lume,Ș

(aspe ii să-i strn%.Jț

 P J2ar pe mire cum lcheamă,Cine-i el i-al cui:Jș

 P J'-auzi i deș   stur, ba%samă !nă i-mpăratul tie.Jș ș

 P J i-i bo%at:J P JCe-i peȘcmpie,Tot ce vezi, i-al lui !

8ar mireasa ! 2in cosi ăț 'umai flori i cad. 'ierla e. i e pestri ă,Ș ț

i %ătită ca o cruceȘ

Cizme %albene i-aduceș

Tot din ări%rad.JȚ

 P J6i, atunci să tii, vecino,ș

C-am să viu i eu.Jș

 P Jăi, de bună seamă,vino !J

Tot a a, cu voie bună,ș

 !repeli aț  -n sr% adunăe nunta i mereu.ș

i s-a strns din zare naltăȘ

 'eamu-ntraripat,i din crn%, i de la baltă,Ș ș

i din esuri, de prin %rne5Ș ș

"a iș  &rbii mai bătrne,9usafiri din sat.

nă-n noapte tot venirăi prin cren%i au mas.Ș

8ar n zori se răscoliră,i-n %orun aveau altarul P Ș

8a-nchina i-mi cu paharul,ț

#ă-mi mai vie %las.

9ă-ntreba i de nun: 6i,ț

nunul,#oare-ntr-adevăr2umnealui, mă ro%, punul  !

 'ună mare-a fost i aț  ,#tete-acasă puni aț  ,Că-i murise-un văr.

Page 35: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 35/72

 P Jop-aveau:J Tu, maicăsfntă !#tai să mai vorbe ti:ș

tii peȘ  cioc:rlan cum cntă:2umnezeu să-i ie fireaț  !/-nvă at trei veri saltireaț

3a vlădici srbe ti.ș

2rusce-aveau o co o)anț 

i-unȘ  c:rstei bl at ț  . !itpalacul , nene,-n strană !8ar cădelni a de aur ț

( inea 1upnulț   raur 2ascălu-nvă at.ț

2ar să vezi ! 3a socru mare%omote din zori

 !i ioiuț  -ntr-una sare,#tea% pe casă oi"ul ș  suie.=eunoaia bate cuieCa s-anine flori.

8ar prin cuhnii sfat i vorbă,ș

/sta s-o vede iț  ! !repeli aț   face ciorbă, !resurile fac friptură,0in sticle iiț    i le-o fură,ș

2racii de sticle i!ț

oi"iiȘ  repezi scot n %heare

Carnea din căldări,(orbul  cel cu ciocul tare2umicată-n blide-o lasă,(inti oiiț   duc la masă;ndul de mncări.

i, cu or de 1upneasă,Ș ș ț

 C:ndunele vini deretică prin casă,Ș

8ar pe mese-a tern prosoapeș

i dau lavi ele-aproape,Ș ț

Cane-aduc cu vin.

2ar te miri tu, prin pahareCine le turna:(ucul  sur, că-i me ter mareș

3a urat i-nchinăciune,ș

6 proroc i- i tie spuneș ț ș

Tot ce-o fi i-o da.ș

Cntă-n cobză-acum buaiul Cel cu %tul strmb,

 'ierla  uieră cu naiul,ș

Cu cimpoiul cntă cioara, !itulicea cu vioara, u)ni aț   c-un drmb.

(odobaturi iu i ca focul,ț

Tot bătnd din cozi,9ăturară-n clipă locul

i făcur-o bătătură,Ș

i ce horă mai făcurăȘ

Ca la voievozi !

Qucau srba poru"beii,Că e 1ocul lor,

i-au luat la 1ocȘ  c:rsteiie-o r u cț ș  vai de mine ! P =raurul  1uca pe vine,

 ara-ntr-un picior.

 'umai cioara cu cimpoiul,

Tot izbind cu el,#e bătea cu pi ioiul ț  ,8ar sitarul  dup-o u ăș

#e certa c-o inu ș

entr-un :ndcel .

0in de-ar fi, că cearta vine,

/stfel cum s-o zici:#ă te superi tu, cre tine,ș

entru din ii sco i din %ură:ț ș

entr-un %hiont i-o-ș

mbrnciturăCheful să i-l strici:ț

i ipau de-a valma-n ramuri,Ș ț

9iile de %uri ! '-ale%eai, străini i neamuri,ș

i pe plac cnta tot insul P Ș

Clocotea de chiu cuprinsul0eselei păduri.

 P JTu erai:J 9ă-ntrebi ca prostul !0orba din bătrni6u la chef ca-n marte postul.0inu-l beam din co1i de-alună

i-azvrleam, de voie-bună,Ș

Cu căciula-n cni.

"a, i-n ciur le-adusei apa,ș

Ca să fiu n rost,3emne le-am tăiat cu sapa P i, sărind pe-o buturu%ă,Ș

/m venit la voi n fu%ă,#ă vă spun ce-a fost !

Nunta ?amfirei

6 lun% pămntul, ba e lat,2ar ca #ă%eată de bo%at

 'ici astăzi domn pe lume nu-i,

i-avea o fată, fata luiȘ

8coană-ntr-un altar s-o pui  3a nchinat.

i dac-a fost pe ită des,Ș ț

6 lucru tare cu-n eles,ț

2ar dintr-al prin ilor ira%,ț șC i au trecut al casei pra%,ț

2e bună seamă cel mai dra%

  / fost ales.

6l, cel mai dra%! 6l a venit2intr-un afund de ;ăsărit,Un prin frumos i tinerel,ț ș

i fata s-a-ndră%it de el.Ș

Că doară tocmai 0iorel  8-a fost menit.

i s-a pornit apoi cuvnt!Ș

i patru mar%ini de pămntȘCe strimte-au fost n lar%ullor,

Cnd a pornit s-aler%e-n zbor /cest cuvnt mai călător   2ect un vnt!

Ca ieri, cuvntul din vecini#-a dus ca astăzi prin străini,3ăsnd pe to i, din ct afundț

( mie de crăimi ascund,To i craii multului rotundț

  2e veste plini.

i-atunci din tron s-a ridicatȘ

Un mpărat după-mpărat

Page 36: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 36/72

i re%ii-n purpur s-au ncins,Ș

i doamnele %răbit au prinsȘ

#ă se %ătească dinadins,  Ca niciodat.

8ar cnd a fost de s-a-mplinit/1unul zilei de nuntit,

2in mun i i văi, de pesteț ș

mări,2in lar% cuprins de multezări,

 'unta i din nouăzeci de ăriș ț

  #-au răscolit.

2e cum a dat n fapt de zori0eneau cu fete i fecioriș

Trăsnind rădvanele de crai,e netede poteci de plai3a tot rădvanul patru cai,  "a patru sori.

2in fundul lumii, mai dinsus,

i din orit, i din /pus,Ș ș

2in ct loc po i %ndind săț

 ba iț

0enit-au roiuri de-mpăra ițCu stemă-n frunte i-mbrăca iș ț

  Cum astăzi nu-s.

#osit era bătrnul $ruiCu #anda i ;usanda lui,ș

i inte , cel cu trainic rost,Ș Ț ș

Cu 3ia lui sosit a fost,i "arde cel cu adăpostȘ ș

  rin mun i slhui.ț

i al ii, 2oamne! 2ra% alintȘ ț

2e trupuri prinse-nmăr%ărint!Ce fete dra%i! 2ar ce comorie rochii lun%i esute-n flori!ț

8ar hainele de pe feciori  #clipeau de-ar%int.

0oinicii cai spumau n salt5i-n creasta coifului naltȘ

rin vulturi vntul viu vuia,0run prin mai tnăr cndț

treceaC-un bra n old i pe prăseaț ș ș

  Cu celălalt.

8ar mai spre-amiazi, dindepărtări0ăzutu-s-a crescnd n zări;ădvan cu mire, cu năna i,ș

Cu socri mari i cu nunta i,ș ș

i nouăzeci de feciora iȘ ș

  0eneau călări.

i ca la mndre nun i de craiȘ ț

8e it-a-n cale-ales alaiș

2e sfetnici mul i i multț ș

 popor Cu muzici multe-n fruntealor5

i drumul tot era covor Ș

  2e flori de mai.

8ar cnd alaiul s-a opriti altin-crai a stărostitȘ

/ prins să sune sunet viu2e treasc i trmbi i i deș ț ș

chiu2ar ce scriu eu: (ricum săscriu  6 nemplinit!

i-atunci de peste lar%Ș

 pridvor,2in dalb iatac de foi or ș

8e i amfira-n mers iste ,ș ț

&rumoasă ca un %nd răzle ,țCu trupul nalt, cu părul cre ,ț  Cu pas u or.ș

Un trandafir n văi părea59lădiul trup i-l ncin%eaUn bru de-ar%int, dar toată-ntot&rumoasă ct eu nici nu pot( mai frumoasă să-mi socot  Cu mintea mea.

i ea mer%nd spre 0iorel,Ș

2e mnă cnd a prins-o el,;o ind s-a zăpăcit de dra%,ș

0ătavul a dat semn din stea%

i atunci porniră to i irea%Ș ț ș  +ncetinel.

i-n vremea ct s-au cununatȘ

#-a-ntins poporul adunat#ă 1oace-n drum după tilinci&eciori, la zece fete, cinci,Cu zdrn%ăneii la opinci  Ca-n port de sat.

Trei pa i la stn%a lini or ș ș

i al i trei pa i la dreapta lor5Ș ț ș

#e prind de mini i seș

desprind,#-adună cerc i iar se-ntind,ș

i bat pămntul tropotindȘ

  +n tact u or.ș

8ar la ospă ! Un ru de vin!ț

9ai un hotar tot a fost plin2e mese, i tot oaspe i rari,ș ț

Tot crai i tot crăiese mari,ș

/lăturea cu %hinărari  2e neam străin.

/ fost atta chiu i cntș

Cum nu s-a pomenit cuvnt!i soarele mirat sta-n loc,Ș

Că l-a a1uns i-acest noroc,ș

#ă vadă el atta 1oc  -acest pămnt!

2e-ai fi văzut cum au 1ucatCopilele de mpărat,&rumoase toate i ntrulpi,ș

Cu ochi ire i ca cei de vulpi,ș ț

Cu rochii scurte pnă-n pulpi,  Cu păr buclat.

i principi falnici i-Ș ș

ndrăzne i,ț

2e-al căror buzdu%an isteț

erit-au zmei din iadurisco i!ș

2e-ai fi văzut 1ucnd voio iș

i fe i-voinici, i fe i-frumo i,Ș ț ș ț ș  i lo%ofe i.Ș ț

"a ene -mpărat, văzndș

e "arbă-Cot, piticul, stnde-un %ard de-alături privitor,3-a pus la 1oc! i-ntre popor Ș

#ărea piticu-ntr-un picior   2e nu- i da rnd!ș

#unt %rei bătrnii de pornit,2ar de-i porne ti, sunt %reiș

de-oprit!i s-au pornit bărbo ii re%iȘ ș

Cu sfetnicii-nvechi i n le%iț

i patruzeci de zile-ntre%iȘ

  /u tot nuntit.

i vesel 9u%ur-mpăratȘ

Ca cel dinti s-a ridicati, cu păharul plin n mini,Ș

recum e felul din bătrni3a orice chef ntre romni,  6l a-nchinat.

i-a zis Ct mac e prinȘ

livezi,

Page 37: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 37/72

/t ia ani la miri urez!ț

i-un prin la anul! blnd iȘ ț ș

mic,

#ă crească mare i voinic,ș

8ar noi să mai 1ucăm un pic  i la botez!Ș

$arna pe uli ăț

/-nceput de ieri să cadăCte-un ful%, acum a stat,

 'orii s-au mai răzbunat#pre apus, dar stau %rămadă  este sat.

 'u e soare, dar e bine,i pe ru e numai fum.Ș

0ntu-i lini tit acum,ș

2ar năvalnic vuiet vine  2e pe drum.

#unt copii. Cu multe sănii,2e pe coastă vin ipndț

i se-mpin% i sar rznd5Ș ș

rin zăpadă fac mătănii5  0rnd-nevrnd.

$ură fac ca roata morii5

i de-a valma se pornesc,ȘCum prin %ard se %lcevesc0răbii %ure e, cnd noriiș

  loi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfadă,#tau pe-ncăierate pu i5ș

Cei mai mici, de foame-adu i,ș

#e scncesc i pln% %rămadăș

  e la u i.ș

Colo-n col acum răsarețUn copil, al nu tiu cui,ș

3ar%i de-un cot sunt pa ii lui,ș

8ar el mic, căci pe cărare  arcă nu-i.

Haina-i măturnd pămntuli-o tră te-abia, abiaȘ ș

Cinci ca el ncap n ea,#ă mai bată, soro, vntul  2ac-o vrea!

6l e sol precum se vede,9ă-sa l-a trimis n sat,0ezi de-aceea-i ncruntat,

i s-avntă, i se credeȘ ș

  Că-i bărbat5

Cade-n brnci i se ridicăș

2nd pe ceafă pu intelț

Toată lna unui miel( căciulă mai voinică  2ect el.

i tot vine, tot noată,Ș

2ar deodată cu ochi vii,#tă pe loc să mi te ii!ț

Colo, z%omotoasa %loată,  2e copii!

6l de%rabă-n 1ur chite teș

0run ocol, căci e pierdut,2ar copiii l-au văzut!Toată ceata năvăle teș

  e-ntrecut.

JUite-i, mă, căciula, frate,9are ct o zi de post/oleu, ce urs mi-a fost!/u sub dnsa apte sateș

  /dăpost!J

Unii-l iau %răbit la vale,/l ii-n %lumă parte-i inț ț

Uite-i, fără pic de vin#-au 1urat să-mbete-n cale

  e cre tin!ș

0ine-o babă-ncet pe stradă+n co1ocul rupt al ei

i ncins cu sfori de tei.Ș

#tă pe loc acum să vadă  i ea ce-i.Ș

#-o ără te rău bătrnaț ș

entru micul "arba-cot.J/ i nnebunit de totț

uiul mamii, dă-mi tu mna

  #ă te scot!J

Cică vrei să stin%i cu paie

&ocul cnd e-n clăi cu fn,i-apoi zici că e ti romn!Ș ș

"iata bab-a-ntrat n laie  3a stăpn.

Ca pe-o bufni -o-ncon1oarăț

i-o petrec cu chiu cu vai,Ș

i se in de dnsa scai,Ș ț

lină-i strmta ulicioară  2e alai.

 'u e chip să-i faci cu buna#ă- i păzească drumul lor!ș

;d i sar ntr-un picior,ș

#e-nvrtesc i ipă-ntrunaș ț

  9ai cu zor.

"aba i-a uitat nvă ulș ț

"ate,-n1ură, dă din mini

J2racilor, sunte i pă%ni:ț9aica mea! #ă stai cu bă ulț

  Ca la cini!J

i cu bă ul se-nvrte teȘ ț ș

Ca să- i facă-n 1ur ocol5ș

2ar abia e locul %ol,i mul imea năvăle teȘ ț ș

  8ară i stol.ș

/stfel tabăra se duce3ălăind n chip avan

"aba-n mi1loc, căpitan,#cuipă-n sn i face cruceș

  2e #atan.

"a se răscolesc i ciniiș

2e prin cur i, i sar la ei.ț ș

e la %arduri ies femei,#e urnesc mira i bătrniiț

  2in bordei.

JCe-i pe drum atta %ură:JJ'u-i nimic. Copii tren%ari.Jș

J6i, auzi! 0edea-i-a mari,șarcă trece-adunătură  2e tătari!J

Page 38: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 38/72

Pe (istri aț

e "istri a, cntndț

( tnără fecioară,+n vnt avnd vestmntuli-n păr vuindu-i vntul,Ș

Cu pluta ei u oarăș

Trecea-n amur%ul zilei P e "istri a cntnd.ț

+nchise ntre stnci#ălbaticele ape$emeau ca-n a%onie

/lbastre de mnie,

8zbindu-se să scapeCu vuiet i cu vaiet P ș

+nchise ntre stnci.

3a crma plutei staCopila zmbitoare9ireasă-i astă fatăCu moartea cununată

i-n stin%erea de soareȘ

ărea un chip din basmuri P 

3a crma plutei sta !

rivind n urma ei,0edeam cum dnsa trece;znd pe ln%ă stncă P 2e nu venea adncă2in ceruri noaptea rece,

i-acum a fi acoloȘ ș

rivind n urma ei !

Povestea g0 telorș

Un %scan cu pene luciiCum trecea pe pod prin sat

i-ntr-o mn-avea papucii,Ș

 'u tiu cum i s-a-ntmplatș

Că papucii lui căzură,Ce păcat, o, ce păcat!Căci erau cu-alesătură,&ără leac de tiviturăCe păcat!

$ tele-auzind cum zbiarăș

/oleu! apucii mei!+ntr-un suflet aler%ară

i-ntrebau mirate, ce-i:Ș

/m rămas, pln%ea %scanul,ă%uba de patru lei!ș

8ată-mă descul , sărmanul!ț

Ce mă fac acum, %olanul,&ără ei!

Haide i to i, i mo i i babeț ț ș ș ș

#ă-i cătăm pe ru acu!;epede-notnd din labeCrdul tot pe ru trecu.8-ai %ăsit: 6u, nu, surată,Ce mă-trebi a a i tu:ș ș

Toate apoi stri%au deodată"ată-i pacostea să-i bată!

 'ici eu, nu!

0ara-ntrea%ă tot umblară,2ar papucii du i au fost!ș

i-au să umble i la varăȘ ș

nă ce le-or da de rost!8ar %scanul mer%e, vine,&ace cruci i ine post,ș ț

 'u-i %ăsesc! #ărac de mine,8ar descul e, vezi tu bine,ț

3ucru prost!

$ tele de-atunci, n cale,ș

Cnd văd apa undeva,Căutnd pornesc a%aleTot creznd că-i vor afla.0in i ra e să le-a1uteș ț

9ac-mac-mac i %a-%a-%a!ș

9ac-mac-mac! Haid vino,du-te,ile-a a pe ru pierdute!ș

$a-%a-%a!

8ar cnd % tele stau %loatăș

i prin dreptul lor te duci,Ș

#are tabăra lor roatăi te-ntreabă Ce ne-aduci:Ș

/i %ăsit papucii: #pune!Tu la fu%-atunci s-apuci!#-s-s! Tot fac nebune

i te mu că, doar le-ai spuneȘ ș

2e papuci!

<rei Doamne i to i treiș ț

/vea i dnsul trei feciori,ș

i i-au plecat to i trei deodatăȘ ț

3a tabără, sărmanul tată!Ce %ri1i pe dnsul, ce fiori,Cnd se %ndea că-i %reurăzboiul,

 '-ai timp să sim i că mori.ț

i luni trecut-au după luniȘ

i-a fost de veste lumeaȘ

 plină,Că stea%ul turcului se-nchină5

i mndrii codrului păuni,Ș

;omnii-au isprăvit războiul,Că s-au bătut nebuni.

#cria-n %azetă că s-a dat

oruncă să se-ntoarcă-n arățTo i cei pleca i de astă-varăț ț

i rnd pe rnd veneau n satȘ

i ieri i astăzi cte unulȘ ș

2in cei care-au plecat.

i-ai lui ntrziau! ln%ndȘ

2e dra% că are să-i revadă,#ta ziua-n pra%, ie ea peș

stradă

Cu ochii zarea măsurnd,i nu veneau! i dintr-oȘ Ș

vreme

Page 39: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 39/72

$emea, bătut d-un %nd.

 'ăde1dea caldă-n el slăbea,e ct cre tea de rece %ndul.ș

6l a-ntrebat pe to i d-aț

rndul,2ar nimeni tire nu-i tia.ș ș

6l pleacă-n urmă la cazarmă#ă afle ce dorea.

Căprarul vechi i iese-n pra%.Ce-mi face ;adu: el ntreabă,2e ;adu-i este mai cu %rabă,Că ;adu-i este cel mai dra%.6 mort! 6l a căzut la levna+n cel dinti ira%!ș

(, bietul om! 2e mult sim eaț

Că ;adu-i dus de pe-astălume,2ar astăzi, cnd tia anume,ș

6l sta năuc i nu credea.ș

#ă-i moară ;adu! /cest lucru6l nu-l n ele%ea.ț

"lăstem pe tine, bra du man!ț ș

2ar $eor%e-al nostru cum oduce:#ub %lie, taică, i sub cruce,ș

3ovit n piept d-un iata%an!2ar bietul 9ircea: 9ort iș

9ircearin văi pe la #mrdan.

6l n-a mai zis nici un cuvnt5Cu fruntea-n piept, ca ostatuie,Ca un Cristos bătut n cuie,

inea privirile-n pămnt,Ț

ărea că vede dinainte-iTrei mor i ntr-un mormnt.ț

Cu pasul slab, cu ochii be iț6l a plecat, %emnd p-afară,

i-mpleticindu-se pe scară,Ș

Chema pe nume pe băie i,ț

i se proptea de slab,Ș

sărmanul,Cu mna de păre i.ț

 'u se sim ea de-i mort oriț

treaz,

 '-avea puteri să sesim ească5ț

6l trebuia să s-odihneascăe-o piatră-n drum sub unzăplaz#-a pus, nmormntnd n

 palme-i

#lăbitul său obraz.

i-a stat a a, pierdut i dus.Ș ș ș

6ra-n amiazi i-n miez deș

varăi soarele-a scăzut spre seară,Ș

i-n urmă soarele-a apus,Ș

8ar bietul om sta tot acoloCa mort, precum s-a pus.

Treceau bărba i, treceauț

femei,i uruiau trăsuri pe stradă,Ș

#olda i treceau făcndț

 paradă,i-atunci, de tept, privi la eiȘ ș

i- i duse pumnii strns peȘ ș

tmpleTrei, 2oamne, i to i trei!ș ț

=egenda albinei culeasa de 9. Cosbuc

6ra odată o femeie Ni avea doi copii un băiat Ni o fată. Copiii au plecat amndoi n lume, să-Ni caute delucru, pentru că mama lor n-avea putere să-i ţie.

"ăiatul a intrat nvăţăcel la un ţesător de pnză, iar fata căra pietre pentru zidarii care făceau case.

2upă ctăva vreme, mama lor s-a mbolnăvit de moarte Ni a ru%at pe un om din satul său să ducă vestecopiilor.(mul, după mult umblet prin lume, a %ăsit pe băiat Ni pe fată. "ăiatul era tocmai la războiul de ţesut. Zicnd i-a spus omul de ce a venit, băiatul răspunse

J6u ce să-i fac: 3as să moară, că e bătrnă Ni i-a sosit ceasul. 6u nu pot să plec, că am prea mult delucru.JZi a rămas băiatul tot la război, Ni a ţesut mai departe Ni n-a plecat.

e fată a %ăsit-o omul suind schelele cu pietre n poala hainei. Zi cnd i-a spus omul de ce a venit, fata alăsat pietrele 1os Ni a nceput să pln%ă, Ni a plecat ntr-un suflet spre casă.9umă-sa, cnd a văzut-o, s-a ridicat din pat Ni de multă bucurie i s-a limpezit sufletul5 dar s-a făcutnea%ră de supărare cnd i-a spus că băiatul n-a vrut să vie. / luat capul fetei ntre mini Ni a sărutat-o pefrunte Ni a zis

J9ăcar că el a uitat de mine tocmai n ceasul morţii mele, eu vă iubesc deopotrivă pe amndoi. 8l iubescNi l iert. Zi dacă a făcut cu asta vreun păcat, să-> 1udece 2umnezeu, că e drept Ni puternic, Ni 1udecata lui efără %reNeală.

/Na a zis biata mamă, apoi Ni-a lăsat capul pe căpăti Ni a nchis ochii Ni-a murit.

Zi, n clipa aceea, fata s-a făcut /lbină, iar băiatul ăian1en.Zi de atunci ăian1enul trăieNte sin%ur, veNnic sin%ur, fără fraţi Ni fără surori, Ni fără părinţi. 6l fu%e de

Page 40: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 40/72

lumină Ni veNnic Ni ţese pnza prin locuri ntunecoase, Ni e posomort Ni supărat, iar oamenii l ur%isesc Ni,oriunde l află, i strică pnza Ni pe el l fu%ăresc Ni l omoară.

8ar /lbina, de atunci e veselă Ni toată ziua zboară de pe o floare pe alta Ni trăieNte cu părinţii ei Ni cu fraţiiNi cu surorile la un loc. (amenii o iubesc Ni o văd cu dra% căci ea cu toţi mpărtăNeNte ce adună Ni tuturorle dă din mierea ei, iar casa ei e fa%urul cel %alben ca soarele, Ni din ceara albinelor fac creNtiniilumnările pe care le aprind n ceasul morţii Ni le pun să lumineze sub icoana 9aicii 2omnului.

'asile Alecsandri

Page 41: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 41/72

0asile /lecsandri n. G> iulie >?G>, "acău  P d. GG au%ust >?BF, 9irce tiș ,  1ude ul 8a iț ș a fost un poet,dramatur%, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, membru fondator al /cademiei;omne, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n ;omnia, personalitate marcantă aș

9oldovei i apoi a ;omniei de-a lun%ul ntre%uluiș  secol al [8[-lea.

rimii ani

0asile /lecsandri a fost fiul medelnicerului 0asile /lecsandri i al 6lenei Cozoni. 2upă unii cercetători,ș

anul na terii ar putea fiș  >?G>, >?>Bsau chiar >?>?. 3ocul na terii sale este incert, deoarece na terea s-aș ș

 petrecut n timpul refu%iului familiei /lecsandri n mun i din calea armatei luiț  /le7andru 8psilanti. #econsideră că s-a născut undeva pe raza 1ude uluiț  "acău. i-a petrecut copilăria laȘ  8a iș   i laș  9irce tiș , undetatăl său avea o mo ie i unde a revenit pe ntrea%a durată a vie ii sale să- i %ăsească lini tea. / nceputș ș ț ș ș

nvă ătura cu un dascăl %rec, apoi cu dascălul maramure eanț ș  $herman 0ida.

+ntre anii >?G?  iș  >?@I, s-a deschis la 8a i pensionul lui 0ictor Cuenim. #pătarul /lecsandri l-a nscris peș

fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de 9ihail Mo%ălniceanu  i deș  9atei 9illo, actorul de

care l-a le%at o mare prietenie i admira ie i pentru care a scrisș ț ș  (iri eleț    i o mare parte dinș  c:nticeleleco"ice.

Anii de forma ieț

+n anul >?@I, mpreună cu al i tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domnț  /l. 8. Cuza  iș

 pictorul 8on 'e%ulici, a fost trimis la studii la aris, unde i-a dat bacalaureatul n anulș  >?@K. +n >?@A s-a pre%ătit pentru un bacalaureat n tiin e, urmnd cursurile &acultă ii de 8n%inerie, pe care nu a terminat-o.ș ț ț

+n >?@? apar primele ncercări literare n limba franceză unarilla, 'arie,  ?es briands, ?e petitra"eau, Serata. +n anul următor s-a ntors n ară i a ocupat un post n administra ie pnă nț ș ț  >?IL. +mpreună cu Costache 'e%ruzzi a făcut o călătorie n 8talia, care a devenit motiv de inspira ie pentruț

nuvela romantică ucetiera de la loren aț  .

+n >?IF, mpreună cu 9ihail Mo%ălniceanu  iș  Costache 'e%ruzzi a luat conducerea teatrului din 8a i i i-ș ș ș

a nceput activitatea de dramatur% care i-a adus cele mai constante succese. (pera sa dramatică nsumează

Page 42: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 42/72

circa GFFF de pa%ini, rămnnd cel mai rezistent compartiment al activită ii sale literare i va constituiț ș

 baza solidă pe care se va dezvolta dramatur%ia romnească n principalele sale direc ii tehnice comediaț

străină i drama istorică. +n noiembrie s-a 1ucatș   ar"aonul din :rlu iar n februarie >?I>, (ino&niculi "odistaș , ambele preluate după piese străine.

2in >?IG datează importanta sa călătorie n mun ii 9oldovei, n urma căreia descoperă valoarea artisticăț

a poeziei populare. #crie primele sale poezii n limba romnă pe care le va %rupa mai trziu n

ciclul %oine  i care sunt foarte strns le%ate de modelul popular din care au luat na tere.ș ș

0asile /lecsandri iș  8on $hica la 8stanbuln >?KK

+n >?II, mpreună cu 9ihail Mo%ălniceanu iș  8on $hica scoate săptămnalul  !rop ireaș , n care poetul va publica versuri ce vor fi incluse n ciclul %oine i lcri"ioareș , iar n >> ianuarie se reprezintă piesa Iorude la Sadaura, comedie de rezisten ă n dramatur%ia scriitorului.ț

+n >?IK cu ocazia seratelor literare de la 9n1ina o cunoa te pe 6lena, sora prietenuluiș  Costache 'e%ri, decare se ndră%oste te i căreia, după moartea timpurieș ș  >?IA, i dedică poezia Stelu aț    i apoi ntre% ciclulș

de poezii ?cr"ioare.

>#ilul

0asile /lecsandri a fost unul dintre frunta iiș  ;evolu iei de la >?I?ț . 9i carea revolu ionară din 9oldova aș țavut un caracter pa nic fiind denumită n epocă )revolta poe ilor*. 3aș ț  GA martie >?I?, la o ntrunire atinerilor revolu ionari moldoveni care a avut loc la hotelul etersbur% din 8a i, a fost adoptată o peti ie nț ș ț

>L puncte adresată domnitorului 9ihail #turdza, peti ie redactată de catre 0asile /lecsandri.ț

2upă nfrn%erea mi cării pa optiste 0asile /lecsandri este e7ilat. 2upă ce călătore teș ș ș

 prin /ustria  iș  $ermania se stabile te la aris, unde se ntlne te cu al i militan i pa opti tiș ș ț ț ș ș  munteni5 din perioada e7ilului datează poeziile  Adio 'oldo&ei  iș  Sentinela ro":n.

+n mai >?IB  pleacă, mpreună cu ceilal i e7ila i, la "ra ov, apoi n "ucovina, iar n toamna aceluia i an, laț ț ș ș

aris.

#crie primele )cntecele comice* oldan iteaul Ș , 'a"a Anelu aș i cteva scenete comice iș șmuzicale. #e ntoarce n ară n luna decembrie.ț

DmodificareE/nii de maturitate

Page 43: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 43/72

 'icolae "ălcescu, prietenul lui 0asile /lecsandri, moare la alermo n >?KG. +ntre anii >?KG->?K@,/lecsandri rămne pentru mai multă vreme n &ran aț . +n vara anului >?K@, porne te spre sudul &ran ei,ș ț

ntr-o călătorie spre irinei, 9arsilia, $ibraltar , Tan%er , /frica, 9adrid, o călătorie care va lăsa urme ncrea ia sa poetică, n %ustul pentru e7oticul mauro-hispanic.ț

+n >?KK s-a ndră%ostit de aulina 3ucasievici, cu care a avut o fată, 9aria, n noiembrie >?KA. #-aucăsătorit nouăsprezece ani mai trziu, pe @ octombrie >?AL. 2in >?LF se stabile te laș  9irce tiș , unde

rămne pnă la sfr itul vie ii, chiar dacă lun%i perioade de timp a fost plecat din ară n misiuniș ț țdiplomatice.

+n >??G este ales pre edinte al sec iei de literatură a /cademiei. Călătore te n &ran a pentru a primiș ț ș ț

 premiul oferit de )elibrii5 este sărbătorit la9ontpellier . +l vizitează pe ambasadorul ;omniei la 3ondra,  prietenul său 8on $hica. leacă la aris n >??K, ca ministru al ;omniei n &ran a. +nț  >??B, prime teș

vizita poe ilor franceziț  #ull\ rudhomme  iș  3econte de 3isle.

0asile /lecsandri s-a stins din via ă laț  GG au%ust >?BF, după o lun%ă suferin ă, fiind nmormntat cu toateț

onorurile la conacul său de la 9irce ti.ș

Activitate culturală

/ fost unul dintre frunta ii mi cării revolu ionare din 9oldova, redactnd mpreună cu Mo%ălniceanu iș ș ț ș

C. 'e%ri %orin ele partidei na ionale din 'oldo&aț ț  , principalul manifest al revolu ionarilor moldoveni.ț

+n >?KI - /pare sub conducerea sa Co":nia literar, revistă la care au colaborat moldovenii C. 'e%ruzzi,9. Mo%ălniceanu, /l. ;usso, dar i munteniiș  $r. /le7andrescu, 2. "olintineanu, /l. (dobescu.

+n >?KB - 6ste numit de domnitorul /l. 8. Cuza ministru al afacerilor e7terne5 va fi trimisn &ran aț , /n%lia  iș  iemont  pentru a pleda n scopul recunoa terii Unirii.ș

rime te remiul /cademiei pentru 3iteratură n >??>.ș

Alecsandri i &unimeaș

+n >?L@ ia na tere la 8a i societateaș ș  Qunimea, al cărui membru onorific a fost pnă la sfr itul vie ii. +nș ț

anul >?LA este ales membru al Societ ii literare ro":neț  , devenită /cademia ;omnă.

Cu ocazia serbărilor de la utna din >?A>, poetul trimite două cntece care au nsufle it marea masă deț

oameni I"n lui te)an cel 'areȘ   iș   I"n reliios c:ntat la serbarea $uni"ei acade"ice ro":ne. +n acela iș

an Titu 9aiorescu  publică n (on&orbiri literare studiul %irec ia nou n poeia i proa ro":neascț ș  ncare spune Nn )runtea noii "i cri e drept s pune" pe asile Alecsandri. (ap al poeiei noastreș

literare n enera ia trecut, poetul O%oinelor i lcri"ioarelorP, culetorul c:ntecelor populareț ș

 pruse a- i )i ter"inat ce"area literar .... %eodat, dup o lun tcere, din "i$locul iernei rele, ceș

o petrecuse n iolare la  'irce tiș  , i iernei "ult "ai rele ce o petrecuse iolat n literatura rii, poetulș ț 

nostru ren&iat ne surprinse cu publicarea !astelurilor ... D

)pera. >volu ie i tendin eț ș ț

Page 44: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 44/72

0asile /lecsandri tipărit pe un timbru poNtal

+n >?I@ apare, n  Albina Co":neasc, <atarul , prima poezie care va face parte din ciclul  %oine iș

lcr"ioare. Tot acum scrie poeziile  aba (loan aț  ,Struna,  %oina,  ora, (rai nou. +n >?I? scrie poezia (tre ro":ni, intitulată mai trziu %e teptarea Co":nieiș .

+n >?KF, după o absen ă de aproape doi ani, 0asile /lecsandri se ntoarce n ară5 publică nț ț

revista uco&ina poeziile populare <o"a Ali"oș,  leste"ul , erb sracȘ ,  'ioara,  'iu (opilul . +ncepe salucreze la ciclul Chiri elor cuț  (iri a n Ia iț ș . /ceasta va fi urmată de (iri a n pro&incieț   >?KG, (iri aț 

n &oiaiu >?LI iș  (iri a n balonț   >?AI. 3a Teatrul 'a ional se 1oacăț  (iri a n Ia iț ș   sau %ou )ete -oș

neneac.

+n >?KG apare volumul !oeii poporale. alade (:ntice btr:ne ti. Adunate i ndreptate de d. .ș ș

 Alecsandri. Tipăre te primul volum de teatruș  Cepertoriul dra"atic, care con ine pieseleț   Ioru de laSadaura,  Ia ii n carna&al ș ,  !eatra din cas, (iri a la Ia iț ș , (iri a n pro&incieț  . +n >?K@ aparevolumul !oeii poporale. alade adunate i ndreptate de . Alecsandriș , partea a 88-a. ublică la aris

 primul volum de poezii ori%inale %oine i lcri"ioareș . +n >?KL apare n Steaua %unrii, revista luiMo%ălniceanu, poezia ora /nirii. +n >?KA este membru al unei lo1i francmasonice din capitala9oldoveiDnecesit citareE.

+n >?AI publică oieri i ciocoiș , una dintre cele mai importante comedii, o frescă socială de dimensiuniconsiderabile. Tot n (on&orbiri literare publică nuvela (ltorie n A)rica. +n >?AK se editează pereco"plete, cuprinznd !oeii 8-888 iș  <eatru 80. +n >?AL se publică volumul !roa. +n >?AA, odată cu

 poezia  alcanul i (arpatul ș  ncepe seria sta ilor no triș ș . +n >?A? apare volumul sta ii no triș ș , nchinateroismului romnilor n războiul din >?AA. +n>??> apare ultimul volum din pere co"plete, care cuprindeciclurile ?eende nou  iș  sta ii no triș ș .

+n evolu ia artistică a lui /lecsandri se pot distin%e cel pu in trei momente, trei vrste aflate n deplinăț ț

corela ie cu epoca plină de transformări prin care trece societatea romnească a acelor timpuri.ț

2ebutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric  ucetiera de la loren aț  , %oine iș

lcri"ioare dar i al unei necru ătoare critici a ridicolului social n piesaș ț   Ioru de la Sadaura sau nciclul JChiri elorJ. /cest romantism tipic, caracteristic literaturii romne din perioada pa optistă, are nț ș

literatura lui /lecsandri cea mai naltă măsură n alta alb  i nș   %e teptarea Co":nieiș   i, de cele maiș

multe ori se prelun%e te prin unele te7te pnă după Unire.ș

Page 45: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 45/72

( a doua etapă, a a-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii i a mi1loacelor artistice, se poate observaș ș

ncepnd cu prozele călătoriei n /frica  i terminnd cu e7presia artistică matură din pasteluri i din uneleș ș

le%ende.

Cea de-a treia etapă l face să revină spre teatru, cu o viziune n %eneral romantică, viziune filtrată nsă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a n ele%erii care l apropie deț clasicism. 6poca ncare trăie te /lecsandri este fundamental romantică, dar fără ndoială că a vorbi despre clasicism iș ș

romantism la modul concret implicnd a adar o con tiin ă i practică concretă, e o aventură la fel deș ș ț șmare ca aceea de a descoperi marile curente europene ntr-o literatură cu altă evolu ie culturală i istoricăț ș

dect cele din vestul 6uropei.

 %up 1840, c:nd psioloia ro"antic ptrunde "ai ad:nc, poetul ncepe s su)ere de ceea ce s-a nu"itOOsenti"entul inco"plenitudinii, dar, n aceea i "sur, su)er de tea"a de deordine n lu"ea )iic iș ș

"oral. aosul i pro&oac &iiuni nere. ?:n sena ia de aL)isie i dorin a de eLpansiune st, "ereu,ț ș ț 

un trea senti"ent al ordinei, st &oin laț   =riore AleLandrescu , eliade, "ai ales de a "pcaele"entele n OOs)adPP.D>E

9arile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă nceputurilor poeziei romne ti oș

confi%ura ie dialo%ică. e de-o parte revolta i idealurile, transfi%urate n a a ziseleț ș ș  uni&ersuri

co"pensati&e revoltă, erotică, sentimente ale individualului raportat la lume, tipic romantice, construite pe marile modele ale literaturii occidentale 3amartine, 0ictor Hu%o etc, iar pe de altă parte tenta ia de aț

imprima acestei mi cări de emancipare o ordine, o coeren ă, care nu putea fi %ăsită dect n marile modeleș ț

ale literaturii clasice, adică n ncercarea de a obiectiva viziunea i mi1loacele artistice, ini ial, iar mai apoiș ț

n luciditatea intero%ării lumii, n %ustul contrastelor tra%ice născute de interac iunea dintre epoci, deț

ruptura dintre ele.

Pastelurile

/lecsandri la bătrneţe

/lecsandri ncepe să publice pasteluri n >?L?, n diverse numere ale (on&orbirilor literare.

/stfel de ncercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui /lecsandri. astelul este o specie a%enului liric cunoscută - n această formă - numai n literatura romnă, creată i dusă la celebritate deș

/lecsandri nsu i, ntr-un ciclu de versuri care i-a dat numele JasteluriJ, publicate n revistaș  Convorbiriliterare, n cea mai mare parte ntre >?L?  iș  >?LB.

astelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea coresponden ei dintreț

sentiment i tabloul de natură, ci i pe aceea a privirii unui peisa1 sub un%hiul mi cător al marilor cicluriș ș ș

naturale, al anotimpurilor, care l luminează i-l nsufle esc mereu de altă via ă, n alte nuan e5 pe de altăș ț ț ț

Page 46: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 46/72

 parte, supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, ncercnd să oapropie de trăsăturile unei opere plastice. astelul este mai de%rabă un tablou realizat cu a1utorullimba1ului la ori%ine pastelul nsemna un desen n creion moale, u or colorat. /cest tipș

de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor e7i%en e specifice compozi ie, colorit, echilibru.ț ț

/lecsandri a dat formă concretă unei tendin e care pree7ista n poezia romnească %ăsim elemente deț

 pastel la /sachi, Heliade, /le7andrescu. 6l va fi urmat de mai to i poe ii sensibili la elementul pictural, laț ț

 peisa1, indiferent de orientare estetică /le7andru 9acedons]i, $eor%e Co bucș , 8on illat, 0asile0oiculescu.

astelurile lui /lecsandri evocă natura a a zis domestică, adică tot ce constituie cadrul obi nuit al uneiș ș

vie i patriarhale, idilice. 6lementele descriptive apar aici nu incidental, ca un cadru al unui conflict deț

natură romantică, ci sunt scopul elementar al acestei poezii. 'atura nu mai este un refu%iu, ca n marea poezie romantică, ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptivă. astelurile devin n acest sens imnul plin de ncredere adresat adevăratei ări, satului i adevăratelor valori ale acestuia munca, rodnicia,ț ș

robuste ea i sănătatea morală. 9elancolia romantică este nlocuită aici cu ncredere n armonia naturală,ț ș

cu o adevărată credin ă naturistă vezi poeziile dedicate primăveriiț  (:"pia scoate aburiJ pe u"edul p":nt Q Se-ntind crri uscate de-al pri"&erii &:nt . Căldura pătrunde n inimi i natura iese dinș

amor eală, sosesc cocorii din ările calde, ăranii muncesc cmpul. Universul %enerat va fi unul alț ț ț

armoniei i al ciclurilor fire ti ale naturii.ș ș

Autorul dramatic

+n perioada >?A? - >?AB, la conacul sau de la 9irce tiș , scrie drama istorică romantică %espot-od.remiera a avut loc n octombie >?AB pe scena Teatrului 'a ional din "ucure ti. iesa fusese citită nț ș

cenaclul Qunimii din ? mai >?AB, printre auditori aflndu-se 9ihai 6minescu, 8oan #lavici, 8on 3ucaCara%iale. e data de @F septembrie >??F, i s-a 1ucat drama %espot od. 3a9ontpellier  este premiat

 pentru poezia (:ntecul intei latine. #crie feeria na ionalăț  S:niana i !epeleaș .

+ncepe să lucreze n >??G la piesa ant:na landuiei, pe care o va termina anul următor. #unt celebreepistolele pe care 8on $hica i le trimite. +n >??I piesa :ntana landuiei este reprezentată la Teatrul

 'a ional din "ucure tiț ș .#crie i cite te n cenaclulș ș  Qunimea drama &idiu. +n >??K, Teatrul 'a ional prezintă dramaț  &idiu a lui0asile /lecsandri.

+n >??L, Titu 9aiorescu a publicat n (on&orbiri literare articolul !oe i i criticiț ș 5 acesta se ncheie cu o privire sintetică asupra operei lui /lecsandri

A lui lir "ulticolor a rsunat la orice adiere ce s-a putut de tepta din "i carea poporului nostru nș ș

"i$locia lui. Nn ce st &aloarea unic a lui AlecsandriR Nn aceast totalitate a ac iunilor sale literareD.ț 

Page 47: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 47/72

*.'olume de teatru. Comedii

• (iri a n Ia i sau dou )ete -oț ș ș

neneac >?KF

• (iri a n pro&in ieț ț   >?KK

(iri a n &oiaiuț   >?LK• (iri a n balonț   >?AK

+.'olume de poezie

•  !asteluri, >?L?

•  !oeii populare. alade (:nticebtr:ne tiș , >?KG

•  !oeii populare. alade adunate ișndreptate de . Alecsandri, partea a 88-a, >?K@

•  %oine i lcr"ioareș , >?K@

. Proze

•  Istoria unui alben

• Su&enire din Italia. ucetiera de la loren aț 

•  Ia ii n 1844ș

• /n salon din Ia iș

•  Co":nii i poeia lor ș

• pri"blare la "un iț 

•  orsec

•  alta-alb

• (ltorie n A)rica.

• /n episod din anul 1848

,.Proze din periodice

• Satire i alte poetice co"puneri deș

 prin ul Antio (ante"ir ț 

•  'elodiile ro":ne tiș

•  !rietenii ro":nilor 

• 3amartine

• /lecu ;usso

•  %ridri, roman scris n >?LB, publicat n>?A@

•  %in albu"ul unui biblio)il 

• 0asile oro1an

•  'arrita, nuvelă scrisă n >?AF, din eafiind publicată numai un mic episod n>??F

•  Introducere la scrisorile lui Ion =icactre asile Alecsandri

.Drame

• (etatea @e" uluiț 

•  ?ipitorile satelor 

• S:rcitul risipitor 

•  %espot od, dramă istorică

•  :nt:na landuiei

• (vidiu

$storia unui galben

+n noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce %ustam, prin un zin%het

metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obi nuit a auzi asemene armonie la ceasuri att de trzii. /cel sunet mi seș părea că venea din fundul odăii i că ie ea dintr-o cutioară de filde săpată, ce se zărea pe masă n razele lunii careș ș ș

răzbătea prin fereastră. 9-am sculat iute din pat pentru ca să cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat n mnăacea cutie unde pusesem diminea a un %alben olandez i o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte, iț ș ș

Page 48: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 48/72

adncă a fost mirarea care m-a cuprins, auzind deodată două %lasuri străine ie ind din cutie, două %lasuri de altăș

lume, care zbrniau, iuiau i se sfădeau de moarte.ț ș

#ă mărturisesc că m-au apucat fiori reci n fa a acelei minuni, nu socot că a fi vreo ru ine din parte-mi, pentru că nuț ș

sunt deprins a trăi printre spirite. #pun drept că atunci m-am crezut ncon1urat de vedenii, fantasme, stahii, stri%oi,moroi i de toate fiin ele fantastice cte 1oacă parola i hora cu miezul nop ii, n lumina lunii. este pu in nsăș ț ș ț ț

lini tindu-mă ceva, nu tiu cum s-a făcut că am %ndit la /. 2onici, fabulistul, i aducndu-mi aminte de fabulaș ș ș

lui ierul i arintul ș , n care aceste două metaluri in un dialo% att de n elept, deodată zic, o lumină cerească miț ț

trecu prin minte, i am n eles următorul adevăr că i metalurile au suflet, mai ales aurul i ar%intul, de vreme ce eleș ț ș ș

nsufle ează i mai de multe ori desufle ează oamenii5 n urmare trebuie să aibă i %rai.ț ș ț ș

#pri1init de această frumoasă descoperire, m-am sim it ndată cuprins de o femeiască curiozitate i, fără dar a pierdeț ș

vreme, m-am lun%it ntr-un 1il elastic, am a ezat cutioara ln%ă mine pe masă i, cu i%areta aprinsă, m-am pus peț ș ș ț

ascultat. ;azele lunii, precum am zis, se 1ucau pe covorul din odaie, zu%răvind felurimi de fi%uri, i unele, lunecndș

 pe cristalul călimărilor, tremurau chiar deasupra %albenului i a paralei, la care mă uitam cu ochii inti i. /ceste douăș ț ț

monede se aflau atunci n focul cel mai nflăcărat al convorbirii, amndouă săltnd din vreme n vreme cu mnie iș

 bătndu-se, zuruind, de mar%inile cutioarei. 8ată ce ziceau

$/3"6'U3 2ar, mă mir de stăpnul meu cum de a uitat cine sunt eu i m-a pus la un loc cu o biată para ca tine,ș

ce nu faci acum nici trei bani, att e ti de tearsă i de ticăloasă!ș ș ș

/;/U/ plesnind de ciud ;de dracul de porumbrele ne%re!... 2ar nu vezi, ciuntitule, ct e ti de ros de chilașzarafilor:... nu te vezi că ai a1uns n trei col uri, că ai scăzut i ai slăbit ct un irmilic de cei noi:... i-ai pierdut to iț ș Ț ț

din ii, sărmane, i vrei să mai mu ti pe al ii:ț ș ș ț

$/3"6'U3 cu )udulie, ridic:ndu-se n picioare 3eul de i mbătrne te tot leu rămne, asemene i %albenul totș ș ș

%alben!

/;/U/ slt:nd des i iute de r:sș $alben, tu:... Cu adevărat, sărmane, e ti %alben, dar de %ălbenarea mor ii.ș ț

$/3"6'U3 8an ascultă, cadnă bătrnă, nu te 1uca cu cuvintele, că, de i sunt acum n trei col uri, pe loc nfi% unulș ț

n tine.

/;/U/ cu dispre i cu un aer de "rireț ș 6u am trecut prin de%etele ienicerilor i nu mi-a fost frică! Tocmai tuș

vrei să mă sperii:/mbele mele monede stătură pu in ntr-o pozi ie teatrală, ca doi du mani vite1i care se măsoară cu ochii pn-a nu seț ț ș

ncle ta la luptă. 6u mă uitam la ele fără nici a mă răsufla, att eram de curios a vedea un duel bănesc5 dar a teptareaș ș

mea fu i acum n elată, precum a mai fost de multe ori n acest soi de ntmplări.ș ș

rovocatorul, adică %albenul, văznd maiestatea i cura1ul protivnicei lui, se domoli, se trase napoi, i prin aceastăș ș

mi care aduse o nouă dovadă observării ce am făcut demult, că fala mare ispravă n-are.ș

$/3"6'U3 dup o scurt tcere 'u te bucura, proasto, că eu mă voi n1osi a te onora cu loviturile mele, i dacăș

te-am i amenin at dinioarea, nu spera că-mi voi uita ran%ul ntr-atta nct să mă atin% de tine. tiu, slavăș ț Ș

2omnului! ctă depărtare este ntre noi. &amilia mea-i de aur i neamul tău de-abia de ar%int.ș

Cum ndrăzne ti dar a socoti că eu, care am fost slăvit de cei mari i le%ănat n snul lor, eu, care sunt frunteaș ș

 banilor, eu să mă măsor cu tine: #ărmană! %nde te ct ai rămas de nensemnată-n lume i vezi mai nainte de toateș șcă e ti de o mie patru sute douăzeci de ori mai pu in dect mine.ș ț

/;/U/ &ricosule aristocrat! se vede că ai locuit multă vreme n snul domnului 9. i că de la dnsul ai c ti%atș ș

sim irile dobitoce ti sub care i ascunzi lipsa cura1ului. Tu, olandez, tu să roste ti cuvinte de familie i de noble e!ț ș ț ș ș ț

;u ine, ru ine să- i fie!ș ș ț

/m cunoscut mul i compatrio i de-ai tăi n deosebite rnduri i n deosebite pun%i, i mărturisesc că i-am aflat cura iț ț ș ș ț

de fire i de caracter5 dar tu, ne%re it e ti minciunos, calp, bastard, cD...E i ară i arama fără ct de pu ină sfială.ș ș ș ț ț ț

Suspin:nd  Unde-i, unde-i frumosul i nobilul olandez cu care m-am iubit att de fierbinte la anul >?GF nș

 buzunarul căpitanului Costi ă, pe cnd acest vestit corăbier călătorea pe 9area 'ea%ră!... Unde-i acum să te facă unaț

cu cutia n care ne %ăsim i să mă răzbune de obrăzniciile tale.ș

$/3"6'U3 ui"it de tulburare 3a anul >?GF:... Căpitanul Costi ă:... 9area 'ea%ră:... Ce spui:... Tu erai atuncițcu mine:

/;/U/ ntr-o nespus "irare Cu tine! Ce fel:

Page 49: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 49/72

$/3"6'U3 repede, adun:ndu- i su&enireleș 2ar... mi aduc aminte... ntr-o noapte ntunecoasă, marea erantărtată de furtună... corabia era să se nece la #ulina... To i se ru%au lui 2umnezeu ca să-i scape....ț

/;/U/ / a este, bine zici. 6u tremuram de frică i, deodată, zuruind cu disperare, m-am aruncat i m-am lipit...ș ș ș

$/3"6'U3 d:ndu-se de-a dura ctre para i te-ai lipit de pieptul meu, care de mult ardea pentru tine n foculȘ

unei dra%oste nemăr%inite.

/;/U/ lunec:nd ctre alben /h!

$/3"6'U3 i /;/U/ș  lipindu-se ntr-o a"oroas "br i areț ș

#oarele meu! 3una mea!

in%hetul pricinuit prin nfocata atin%ere a monedelor se schimbă ncet-ncet ntr-o zuruire slabă sau, mai binezicnd, ntr-o suspinare metalică care se pierdu n de erturile lumii i al cutiei.ș ș

( tăcere dră%ăla ă urmă după aceasta, tăcere ce dovedea o mare ctime de sim ire n snul monedelor5 tăcereș ț

scumpă i mult mai %lăsuitoare dect nsă i vorba5 tăcere care mi-a atins pnă i mie, un străin, coardele inimii i mi-ș ș ș ș

a adus două lacrimi de compătimire pe mar%inea %enelor.

este cteva secunde ambii amorezi se traseră pu in napoi, se uitară lun% unul la altul, făcndu- i amndoi oț șdureroasă revizie, i ziseră următoarele, cu %las pătrunsș

$/3"6'U3 o)t:nd din reu Ct e ti de schimbată, iubita mea!ș

/;/U/ suspin:nd cu durere Ct ne-am schimbat, dra%ul meu!

$/3"6'U3 cu a"rciune Ce crudă i nemilostivă-i vremea! Coasa ei nu se ostene te niciodată!... lăcere,ș ș

frumuse e, tinere e, toate sunt secerate de dnsa!... /stăzi ele strălucesc cu tot farmecul lor i mine se pierd. Tristăț ț ș

soartă! 3ume de artă!ș

0ia ă ticăloasă! /h! /h!ț

/;/U/ cu bl:nde e nereascț  'u te mhni, luceafărul meu, că nu suntem numai noi supu i acelor crudeș

 pravili ale soartei. &ierul că-i fier i ncă ru%ine te, dar noi care suntem meni i prin nsă i firea noastră a fi 1ertfaș ș ț șlăcomiei oamenilor!

$/3"6'U3 + i aduci aminte, scumpa mea, de-acea epocă fericită cnd ne-am ntlnit n buzunarul căpitanuluiț

Costi ă:...ț

#ufletele noastre erau făcute unul pentru altul, cD...Endată ce ne-am zărit ne-am i sim it cuprin i de dra%oste. Ct deș ț ș

frumoasă erai tu atunci cu fa a ta rotundă i albă ce sticlea i strălucea ca o tabla de dulce i. Cu ctă %ra ie se ndoiaț ș ș ț ț

talia ta %in%a ă i sub ire!ș ș ț

Ce %las dulce i armonios aveai tu atunci!ș

/;/U/ /tunci:... 2ar atunci i tu erai tnăr, frumos, voinic5 atunci erai luciu i plin de farmec5 atunci aveai pe-ș ș

mpre1ur o coroană cu zim i din care ie eau scntei amoroase ce-mi pătrundeau inima. /tunci eram amndoi n vrstaț șdra%ostei, ne iubeam i ne dezmierdam toată ziua i toată noaptea, nct mi s-a ros 1umătate de fa ă atunci... darș ș ț

acum...

$/3"6'U3 ntr-o deplin desperare 2ar acum:

/;/U/ r::nd /cum suntem ca doi tăciuni care fac numai fum făr-a da pară.

$/3"6'U3 6u, tăciune, eu care...

/;/U/ 3asă monolo%ul pe altă dată i-mi spune ce te-ai mai făcut din ceasul acel crud cnd am fost despăr i i:ș ț ț

rin care valuri, prin care pun%i, prin cte soiuri de de%ete ai mai trecut:

$/3"6'U3 /h! iubita mea, cte ntmplări am avut de la >?GF ncoace!... 2e cte ori am trecut de la treptele cele

mai nalte ale societă ii la cele mai de 1os, din minile cele mai curate n labele cele mai mr ave, de la snurile celeț șmai nobile la piepturile cele mai de arte de oricare sim ire! 'u este soartă n lume mai curioasă i mai va%abondăș ț ș

dect a fiin ei nenorocite ce se nume teț ș "oned. +n veci i peste tot locul slăvi i i dori i, noi suntem pricina celorș ț ș ț

mai multe fericiri i nenorociri pe pămnt i, cu toate aceste, rareori ntlnim suflete de acele nchinate nouă iș ș ș

Page 50: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 50/72

vrednice de toată lauda, care, cunoscnd pre ul nostru, ne păstrează ca moa te sfinte n fundul unei lăzi de fier, neț ș

 păstrează, zic, ani ntre%i i ne scapă de acea frecătură necontenită a de%etelor omene ti, care roade podoabeleș ș

noastre.

/;/U/ cu ce&a nerbdare 3e tiu aceste toate5 spune-mi mai bine istoria ta.ș

 'u am trebuin ă să mai adau% ct de mult se a ase curiozitatea mea. 8storia unui %alben, povestită n ntunericul iț ț ț ș

n tăcerea nop ii, era pentru mine o petrecere nesperată. 9i-am aprins iute o a doua i%aretă, i %albenul ncepu a aț ț ș ș

$/3"6'U3 8storia mea este le%ată cu deosebite anecdote ce s-au ntmplat sub ochii mei persoanelor la care m-am aflat, anecdote triste sau vesele, unde eu am 1ucat totdeauna rolul cel mai de căpetenie i n care mi s-a nfă i atș ț ș

 prile1 a face multe nsemnări i descoperiri asupra oamenilor. 9-am folosit mult de privile%iul ce avem noi, banii deș

aur, a fi strn i cu scumpătate la pieptul lor, pentru ca să le cercetez i să le cunosc inimile de aproape5 i tu, iubitaș ș ș

mea, tii ca i mine ctă mr ăvie plină de dez%ust este ascunsă nlăuntrul unor bipede care se zic cre tini cu frica luiș ș ș ș

2umnezeu. /scultă dar, i nu te supăra dacă fără voie ideile mele i-or părea cteodată cam posomorte.ș ț

2upă ce ne-a despăr it căpitanul Costi ă la $ala i, dndu-mă pe mine unui boierina ce-i vnduse %ru, am suspinatț ț ț ș

multă vreme %ndind la tine, la fericirile pierdute ale dra%ostei noastre i crede-mă că dacă mi-ar fi fost cu putin ăș ț

mi-a fi răpit via a de desperare5 dar firea nedreaptă n-a vroit să ne dea i nouă, %albenilor, dritul scump de a neș ț ș

sinucide5 n urmare am fost silit să-mi mistuiesc durerea-n suflet i să urmez pe noul meu stăpn la mo ia lui. 2arș ș

 po i tu să %hice ti n ce chip l-am urmat:...ț ș

/scuns, soro dra%ă, n ciubota lui i călcat n picioare ca un ban de nimică, pentru că boierul se temea de tlhari. tiuș Ș

că această ru ine se ntmplă ades banilor care au nenorocire a pica n pun%ile boierina ilor de la ară, dar eu ncă nuș ș ț

 pă isem o asemene n1osire i mă nădu eam de ciudă. /h! ziceam atunci, de ce nu am putere să-i fac o provocare,ț ș ș

 precum se cuvine ntre persoane bine crescute, i să-l străpun% cu spa%a ri%ăi de (landa!... Ce folos nsă! 6u ziceam,ș

eu auzeam. +n sfr it, acel drum plin de chinuri se săvr i după cum dori stăpnul meu el a1unse acasă cu to i baniiș ș ț

n ciubotă fără să fi ntlnit nici măcar un potlo%ar pe drumul mare.

... 0ai mie! nu putea tiș

Că procesu-n a lui stare sta %ata a năvăli.

/;/U/ 'u-mi spui că te-ai făcut literat:

$/3"6'U3 9-am %ăsit odată din ntmplare 1umătate de ceas n buzunarul unui poet.

/;/U/ Urmează- i povestirea.ț

$/3"6'U3 ( mpresurare de mo ie l sili pe bietul boier a aler%a la 8a i spre a se lupta cu ta%ma 1udecătorească,ș ș

nsă din nenorocire n capitala asta el nu putu să ntrebuin eze mi1locul ciubotelor spre scăparea %albenilor lui,ț

 precum o făcuse n drumul cel mare, căci aici oarecare director de tribunal i-a luat pnă i ciubotele din picioare. 6ș

de prisos să mai adau% că eu mpreună cu to i ceilal i ai mei tovară i trecurăm n pun%a acestuia i că sărmanulț ț ș ș

 boierina se ntoarse acasă cu părul alb, cu %iubeaua ruptă i cu buzunarele sparte. 'enorocirea lui m-a cuprins deș ș

 pu ină 1ale, dar pe de altă parte mi-a adus o mul umire ascunsă, căci răzbunarea este una din cele mai vii mul umiriț ț ț

ale oamenilor i ale %albenilor olandezi.ș

/;/U/ o r:ndu-seț  9ă n%roze ti cu vorbele aceste.ș

$/3"6'U3 cu )an)aronad 2a cum soco i:ț

/;/U/ 'u mi-ar părea curios dacă ai fi un ducat vene ian, pentru că ace tia cred numai nț ș  &endetta lor, dar tu,olandez...

$/3"6'U3 'u te atin%e de na ionalitate, soro dra%ă, că mă supăr.ț

/;/U/ !ardon, scumpul meu5 n-am vroit să te mhnesc.

$/3"6'U3 Te cred, iubita mea. Unde mă %ăseam:... 3a directorul de tribunal. 'u i-oi descri fi%ura lui, pentru căț

era foarte nensemnată, dar i-oi vorbi de buzunarul său. tii că noi, banii, 1udecăm mai totdeauna oamenii dupăț Ș

 pun%ile i după buzunarele lor, i eu mărturisesc că acest fel de 1udecată mi se pare cel mai nimerit ntr-o epocă undeș ș

domne te interesul. 2l "uffon, naturalistul francez, a zis căș   stilul arat o"ul 5 eu zic că buunarul arat o"ul . 6leste cea mai si%ură caracteristică a firii, a patimilor i a moralului său. 2e pildă, buzunarul unui cheltuitor este spart5ș

 pun%a unui z%rcit e făcută de materie %roasă i trainică i e le%ată cu nouăzeci i nouă de noduri .c.l.5 iar buzunarulș ș ș ș

directorului putea foarte bine să dea o lămurită idee de haos, căci nu avea nici mar%ini, nici fund.

Page 51: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 51/72

+nchipuie te- i dar, scumpa mea, ce %roază m-a cuprins cnd m-am rătăcit n acel sac lun% i adnc! 9ă credeamș ț ș

 pierdut ntocmai ca un călător n pustiurile /fricii, dar mă n elam, pentru că buzunarul suspomenitului director deș

tribunal nu semăna nicidecum cu un pustiu5 acesta dimpotrivă era locuit de feluri de neamuri străine i pribe%iteș

acolo din alte pun%i.

Cnd am a1uns la mar%inile acelui sac, am %ăsit o popora ie foarte amestecată de %albeni olandezi i nem e ti, deț ș ț ș

irmilici vechi i noi, de carboave, pnă i de sfan i%i, pnă i de firfirici, care cu to ii trăiau ntr-o armonie ce m-aș ș ț ș ț

adus n mare mirare, cunoscnd dihoniile care despart astăzi na iile.ț

/;/U/ Cum, frate, carboavele i irmilicii erau prieteni:ș

$/3"6'U3 'u numai prieteni, dar a putea zice fra i de cruce, dacă n-a ti că irmilicii sunt du manii sfinteiș ț ș ș ș

cruci. i această unire etero%enă tii tu de unde se tră%ea:... 2in crudul obicei care silise pe fie tecare monedă a- iȘ ș ș ș

lepăda na ionalitatea, cnd a intrat n acel buzunar directoresc. /cole, %albenii, irmilicii .c.l. nu se mai numeau niciț ș

%albeni, nici irmilici, nici carboave.

/;/U/ 2ar cum, cum:

$/3"6'U3 'artori!... +n ele%i acum: 2e pildă, %albenii se chemau martori de treizeci i cinci de ani5 irmiliciiț ș

martori de patrusprezece sau de asesprezece ani, după vrstă5 carboavele martori de doisprezece ani5 i to i la un locș ș ț

alcătuiau un popor nou, cunoscut sub nume de na ia do&eilor suntoareț  ... 9ă pricepi acum:

/;/U/ o)t:nd Te pricep. %up o "ic tcere.  i mult ai ezut tu acolo:Ș ș

$/3"6'U3 / teaptă. 0oi, turcilor, ave i un proverb pe care nu mi-l aduc aminte, dar care se ncepe cu haram...ș ț

/;/U/ ara" eldi, ara" iti.

$/3"6'U3 Tocmai5 acest proverb, pe ct n ele%, vrea să zică că de banii lua i nedrept nu s-ale%e nimică.ț ț

/;/U/ "re! 'u te tiam poli%lot.ș

$/3"6'U3 Cum să nu fiu poli%lot, soro dra%ă, dacă am slu1it oarecnd drept plata unei subscrieri la unTetra%loson, care era să iasă... dar să venim la proverbul pomenit, pentru ca să vezi cum se adeveri n elesul lui.ț

/ doua seară, după intrarea mea n colonia do&eilor suntoare, stam la vorbă cu c ivaț  "artori de deosebite vrstei povesteam pe rnd chipurile n elătoare ce ntrebuin ase stăpnul nostru pentru ca să ne tra%ă n snul lui, de laș ș ț

răze i, de la văduvele sărace i de la to i nenoroci ii mpricina i, la care ne aflasem mai nainte, cnd deodată o mnăș ș ț ț ț

lacomă ne cuprinse %rămadă n palmă i ne trnti ca vai de noi! pe o masă de căr i unde se 1uca stos. Cteva perechiș ț

de ochi se intiră cu dra%oste asupra noastră, i după cteva talii, o altă mnă străină se ntinse spre noi i ne traseț ș ș

ntr-un alt col al mesei. 2irectorul nu mai era stăpnul nostru... 6l ne pierduse pentru totdeauna. are că-l aud iț ș

acum ct de tare se blestema, cum se ocăra pe sine cu cuvintele cele mai proaste pentru că 1ucase, n vreme ce noulmeu stăpn i zicea din vreme n vreme cu sn%e rece ara" eldi, ara" iti!

2e-atunci m-am pătruns de adevărul acestui proverb i am luat o mare opinie de n elepciunea musulmană.ș ț

/;/U/ se ncin +mi pare foarte bine.

$/3"6'U3 ur":nd cu )oc +n elepciunea i paralele turce ti sunt două lucruri care mi-au c ti%at inima.ț ș ș ș

/;/U/ cu ce&a cocetrie "erbantule...

$/3"6'U3 dup un :"bet Tnărul ce mă c ti%ase n căr i era una din acele fiin e a cărora nume se sfr e teș ț ț ș ș

n escu, cnd se află la 9oldova, i nș  eanu, cnd mer% la 0alahia5 fiin e problematice, care trăiesc făr-a avea nici unț

chip de vie uire, care pică năpaste n casele i la mesele oamenilor i care astăzi se primblă n dro te de "randmaier,ț ș ș ș

mbrăca i n straie nouă, ncăl a i cu botine de %lan , i mine i vezi plămădind %lodul uli elor cu ciubote rupte, cuț ț ț ț ș ț

surtucul descusut i cu pălărie roasă pe cap5 trntori parazi i ce s-au introdus de o bucată de vreme n societateaș ț

romnilor, speculnd nevinovă ia i ncrederea lor, i care au fost crescu i la coala vestitului ;obert-9acarie, deț ș ș ț ș

co cărească pomenire.ț

/cel interesant copil al civiliza iei, acel nobil cavaler... de industrie, petrecea o mare parte a zilei nchis n odaia luiț

cu o pereche de căr i n mini, pe care le amesteca necontenit, le a eza n deosebite chipuri, le sucea, le tăia,ț ș

deprinznd i iscodind fel de fel deș  te "eceriiș  ce ntrebuin a seara spre a pun%i pe pontatori.ț

Page 52: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 52/72

i trebuie să mărturisesc că el a1unsese la o dibăcie att de măiastră n măsluirea căr ilor, nct ar fi meritat cu toatăȘ ț

dreptatea o odă esca"oto)il n soiul acelei adresate dlui ;odolfo de dl 6liad, marele a""iratore della prestidiitaione.

/;/U/ boldind ocii Ce cuvinte sunt aceste:

$/3"6'U3 /ceste sunt cteva cuvinte dintr-o nouă limbă romnească ce se descoperă acum la "ucure ti.ș

/;/U/ 2ar esca"oto)il  ce bazaconie este:

$/3"6'U3 #sca"oto)il  e văr primar cu bra albaț  , cu lunu"bra  i frate de cruce cuș   roascoaietaurie  iș

cu i"percaicoi)ai ale dlui /ristia.

/;/U/ 'u le n ele%.ț

$/3"6'U3 Te cred5 dar ian ntreabă pe croitorii lor dacă n ele% cuvinteleț  te "eceriiș   iș  ara", i să vezi că i-orș ț

răspunde nu te capisc sau nu te cu"prind .

/;/U/ cltin:nd capul 9ari sunt minunile tale, 2oamne!

$/3"6'U3 i mai bine mari sunt minciunile oamenilor!...

Tnărul meu avea, precum i-am spus, de%etele foarte sprintene la căr i i se folosea bini or de me te u%ul său, căciț ț ș ș ș ș

acesta era pentru dnsul un soi de fondos si%ur din care tră%ea dobndă pe fie tecare seară5 dar el nu se mul umea cuș ț

acel venit i, n urmare, se mprumuta ades pe la zarafii 1idovi. Trebuie să- i spun că stăpnul meu se trudea demultș ț

ca să deslu ească o problemă foarte %rea, adicăș  cipul de a )ace datorii )r a le plti . +n adevăr el descoperisedemult partea cea dinti a problemei, i acum era aproape să o %ăsească i pe cea din urmă, căci hotărse să fu%ă aș ș

doua zi pe ascuns la "ucure ti, cnd deodată i fără veste unul din creditorii lui, un 1idov bătrn, i se arătă %rozav iș ș ș

narmat cu patru slu1itori de la /%ie. ricina acelei nfă i ări poli iene ti era un vecsel iscălit de stăpnul meu, darț ș ț ș

neplătit, după obiceiul său cel economic. 'oul 9acarie fu silit să numere banii ndată i, numărndu-i, mă lepădă iș ș

 pe mine n palma nebotezatului zaraf.

/;/U/ cu t:nuire 'enorocite prieten!

$/3"6'U3 2ar, dar, pln%e-mă, scumpa mea, tn%uie temă, luna mea, căci aici ncep pentru mine durerile,ș

ticălo iile, chinurile unei inchizi ii mai crude dect acea spaniolă5 boce te-mă i te n%roze te, pentru că ai să măș ț ș ș ș

vezi muncit n mini de călău, precum erau munci i cre tinii n vremea pă%nismului5 ai să cuno ti, n sfr it,ț ș ș ș

misterul acel nfrico at al deformării mele i chipul nele%iuit prin care eu, mndrul i slăvitul tău odinioară amorez,ș ș ș

am fost despăr it pentru totdeauna de podoabele mele.ț

 'eronul israelit ce mă luase n robie mă nchise deocamdată ntr-o temni ă nea%ră i unsă, pe care el ndrăznea a oț ș

numi pun%ă, i a1un%nd acasă la dnsul, după ce mă arătă cu bucurie la vro ase copii zdren ăro i i nespăla i, el măș ș ț ș ș ț

ascunse sub o podea din odaia lui, ntr-o oală n%ropată n nisip. /uzi tu:... ntr-o oală de făcut bor , eu ce locuisemș

n pun%i de mătase! eu care inusem adeseori loc de onor printre oameni, să mă văd innd locul fasolelor iț ț ș

 pătrun1elului! /ceastă idee mi-ar fi dat %ălbenarea ne%re it, dacă n-a fi fost precum sunt %alben de firea mea. 2arș ș

toate aceste nu sunt ncă nimică pe ln%ă chinurile ce mi se pre%ăteau.

e la miezul nop ii, călăul acela nemilostiv mă scoase la lumina unei lumnări de seu i, apropiindu-mă de ea, miț ș

atinse zim ii cu un instrument de moarte ce-i zic chilă. 2urerea ce mă cuprinse dintr-o mar%ine la alta mă făcu să sarțn sus de trei palme i, scăpnd dintre de%etele lui, aler%ai iute de-a dura sub pat, unde mă ascunsei tremurnd. Ceș

folos nsă! 8uda mă %ăsi peste pu in i mi roase to i zim ii cei frumo i, care, după cum zici, iubita mea, i aruncauț ș ț ț ș ț

odinioară n inimă atte scntei de dra%oste. +ntr-o clipală m-am văzut ras, pilu%, de 1ur mpre1ur ntocmai ca capul bărbierului meu5 %lasul mi se do%ise de durere i, neputndu-l blestema atunci cum se cădea, m-am răzbunat asupraș

lui azvrlindu-i un zim n ochi. 2e atunci el a rămas chior, i socot c-a rămnea tot a a pănO la 1udecata cea de peț ș ș

urmă.

/;/U/ plesnind de ":nie /mndoi ochii să-i fi scos. /uzi!... să- i chilească zim ii! 6u mă mir cum de sufărț ț

romnii atte mii de tlhari.

$/3"6'U3 Ce să le facă dacă sunt sudi i!ț

/;/U/ i cum ai scăpat din minile călăului tău:Ș

$/3"6'U3 +n codrul Her ei!... tii că acest codru e moartea 1idovilor numai de le-i pomeni de dnsul i vezi că- iț Ș ș

schimbă fe ele i-i apucăț ș  duc-se pe pustii. Tlharul meu de zaraf avea nevoie să mear%ă la hotarul 9amorni eiț

Page 53: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 53/72

 pentru oarecare specula ii cu folos si%ur i, tiind că avea să treacă prin acel codru att de du man perciunilor, el iț ș ș ș ș

cumpără două pistoale i un iata%an ru%init, se sui sin%ur ntr-o bri că i se porni cu frica-n spate i cu %albenii nș ș ș ș

sn. 2upă multă trudă a1unseră n sfr it n codrul Her ei. Trtanul meu tremura ca de fri%uri5 măselele-i clăn ăneauș ț ț

i el se bătea necontenit cu pumnul n piept. 6ra nspre seară, la ceasul acel sfnt al zilei unde toată natura seș

lini te te n tăcere i pare că se pre%ăte te pentru serbarea unei taine nfrico ate. Caii mer%eau ncet la deal, cndș ș ș ș ș

deodată ie iră de după copaci doi oameni narma i.ș ț

8uda răsări ca i cnd l-ar fi mu cat un arpe, dar nu- i pierdu min ile, căci, sco ndu- i iute cu ma i chitia de peș ș ș ș ț ț ș ș ș

cap, le puse ln%ă dnsul, una-n dreapta i una-n stn%a, i ncepu a stri%a de departe )'u veni i, nu5 noi suntemș ș ț

trei, voi sunte i doiJ. Cu toate aceste tlharii opriră caii i se apropiară de bri că.ț ș ș

-- 9ăi trtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste:

-- entru tlhari, răspunse zaraful.

-- 'oi suntem tlhari.

-- oftim, mă ro%, -- i 1idovul dete ndată armele.ș

-- 2a bani ai cu tine:

-- "a nu, n-am nici o para, pe le%ea mea.-- e dnsul, măi, răcniră atunci ho ii, i pe 3eiba mi-l trntiră din bri că 1os la pămnt. 8uda se zbuciuma cuț ș ș

desperare i răcneaș  &ai "ir, e&alt  ct l inea %ura, dar unul din tlhari i puse un %enunchi pe piept i o mnă-n %t,ț ș

i %lasul i se curmă pe loc.ș

/ceastă scenă nu inu mult, căci peste pu in cei doi voinici intrară iar n codru, lăsnd trupul zarafului lun%it nț ț

mi1locul drumului, fără suflare i cu ochii holba i. #ocot de prisos să mai adau% că ei nu uitaseră să-i ia pun%a dinș ț

sn. Tlharii de drumuri mari, precum i cei de tr%uri mari, au ntr-acest soi de ntmplări o deosebită luare-aminte.ș

/;/U/ Cum: dra%ul meu, ai ncăput m mini de tlhari i nu i-a fost frică:ș ț

$/3"6'U3 /dă- i aminte, scumpa mea, că trecusem mai nainte prin minile unui director de tribunal, ale unuiț

stosar i ale unui zaraf. 2eprinderea se face fire, după cum tii.ș ș

/;/U/ /devărat5 oamenii i banii se deprind cu societă ile cele mai rele.ș ț

$/3"6'U3 #tăpnii ce căpătasem eu acum, i care mă căpătaseră totodată, ne duseră n fundul codrului, la %uraș

izvorului care se nume teș   ):nt:na o ilor ț  . /colo erau aduna i to i tovară ii lor, mpreună cu căpitanul, ce sta maiț ț ș

deoparte, lun%it pe iarbă, cu pistoalele ln%ă dnsul.

(pt voinici cu spete late

Cu mnece suflecate

i cu pu tile-ncărcate.Ș ș

-- 6i! copii, prins-a i iepurele: zise căpitanul, om nalt de stat, vnos n bra e i cu mustă ile de-un cot.ț ț ș ț

-- 3-am prins, căpitane, răspunse tlharul ce mă inea n palmă.ț

-- $ras i:

-- Cam %ras, că nu putea fu%i bine.

-- oate-a fi fost cu er.ș

-- Cu er, dar5 avea ni te perciuni de-o palmă.ș ș

-- i unde-i pielea:Ș

-- 8at-o, căpitane.Căpitanul deschise pun%a, se uită la noi i, clătinnd din cap cu mnie 8an vezi, zise, cum i-au ciocrtit! 3itfaș

 blestemată ne-a furat pe 1umătate dintr-n ii. e urmă, vărsndu-ne n palmă, chemă to i tovară ii lui mpre1ur i neș ț ș ș

Page 54: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 54/72

mpăr i n sume drepte pe la fiecare. 6u nsă rămăsei partea căpitanului. /cest romn era cu adevărat voinic, i dacăț ș

se făcuse tlhar de drumul mare, nu că doar i era sete de bani, dar pentru că sim ea ceva n inima lui care l ndemnaț

să caute prile1uri de vite1ie5 prime1diile aveau pentru dnsul un farmec ma%netic care l tră%ea fără voie, i suntș

ncredin at că dacă ar fi avut norocire să se nască cu trei sute de ani mai nainte, pe cnd romnii erau n lupte, el i-ț ș

ar fi dobndit un nume de viteaz mare. #in%ura slăbiciune ce avea era că iubea prea mult nevestele măritate, iș

fiindcă aceste au avut de cnd lumea o fierbinte aplecare pentru voinici, s-a ntmplat că mul i bărba i nsura i erauț ț ț

mnio i foc asupra căpitanului i 1uraseră să- i răzbune asupra lui.ș ș ș

9ai ales unul, un %rec care fusese arnD...En vremea domnului 8oni ă #turza, i păstra o du mănie de cele ascu ite,ț ș ț

 pentru că sim ea pe frunte, de o bucată de vreme, oarecare mncărimi ce-i nfierbntau creierii i-l făceau să visezeț ș

noaptea tot soiul de vite cornorate. 6l se a ezase de vro doi ani n tr%ul Her ei, i de vro opt luni se nsurase cu oș ț ș

fată tnără, care era vestită de frumoasă pe toată linia hotarului.

Cum i ce fel se cunoscuseră i se daseră n dra%oste căpitanul cu femeia arnăutului, nu i-oi putea spune... dar tiuș ș ț ș

că n toate serile, pe la asfin itul soarelui, stăpnul meu i ncăleca mur%ul i se ducea de se ntlnea cu dnsa la oț ș ș

cumătră a ei ce edea n mar%inea tr%ului. /rnăutul se vede că n elesese n sfr it pricina vizitelor dese ce făceaș ț ș

nevasta lui n casa cumetrei sale, căci se pre%ăti de vnat, lundu- i hăita i, arme i c.l.t. Hăita ii nsă i aleseseș ș ș ș

 printre c iva bărba i, care ca i dnsul aveau ceva pică asupra căpitanului.ț ț ș

+ntr-o seară, cum răsări cea nti stea pe cer, stăpnul meu, după ce i mpăr i tovară ii pe la deosebite potice,ș ț ș

ncălecă mur%ul i se porni pe o cărare n%ustă ce ducea la mar%inea codrului. 6ra o lună cum o doresc amorezii, oș

lună plină de o tainică lumină, care nvăluia tot codrul i răzbătea printre frunzele copacilor. ( tăcere adncă, oșlini te sfntă domnea n lume. 'u se auzea altă dect pasurile calului pe cărare. Căpitanul scoase de sub mintean oș

tambură mică cu strune de srmă i, mpreunndu- i %lasul cu ea, ncepu a cnta un vers 1alnic, ce-mi pătrundeaș ș

inima, măcar că-i de metal.

Tot mer%nd i cntnd, iată că ie irăm din codru i sosirăm pe o culme nu departe de tr%ul Her ei. /colo stăpnulș ș ș ț

meu se opri, cD...Empre1ur i, punnd două de%ete n %ură, dură o uierătură de cele haiduce ti, care clocoti %rozav nș ș ș

codru i care mi iui multă vreme n urechi. +ndată pe urmă, o ferestruică se lumină la o casă din tr%5 iar căpitanul,ș ț

sărind vesel de pe cal, se ndreptă repede n partea ei. 2upă cteva minute el era n bra ele frumoasei sale iubite i seț ș

dezmierdau i se dră%osteau amndoi, precum odinioară ne dezmierdam noi, scumpa mea lună... + i mai aduciș ț

aminte:

/;/U/ o)t:nd /h!

$/3"6'U3 ase"ene i iar ah!... Ș  %up o scurt i dure- roas tcereș . 'imic nu-i statornic n lume tinere ileț

trec, norocul piere tocmai cnd %nde ti că %u ti mai bine plăcerile lui. Ct de fericite minute petrecea stăpnul meuș ș

cu iubita lui i ce triste minute erau să urmeze după ele!ș

/ a-i le%ea crudei soarte,ș

/zi plăcere,

9ini durere,

/zi via ă i mini moarte!ț ș

/;/U/ din )undul ini"ii (f... of!

$/3"6'U3 ase"ene i iar of!... Ce să- i mai spun:Ș ț

0oinicul meu căpitan se văzu deodată ncon1urat de vro zece oameni narma i i comendui i de nsu i bărbatul iubiteiț ș ț ș

sale. +ntr-o clipală el fu aruncat la pămnt i, n locul albelor bra e ce-l strn%eau cu un minut nainte ln%ă un pieptș ț

nfocat, sărmanul! sim i ni te lan uri reci ce-i cuprinseseră tot trupul ca un arpe. ozi ia lui era cu att mai neplăcutăț ș ț ș ț

că avea multă asemănare cu pozi ia zeului 9ars, cnd acest viteaz 2on Quan ceresc fu prins cu /frodita n mre1eleț

lui 0ulcan. /frodita din tr%ul Her ei a fost trimisă la o mănăstire, după stăruin ele arnăutului, i nenorocitul meuț ț ș

stăpn dus la una din cele >@ isprăvnicii ale 9oldovei. /colo ispravnicul i făcu o de aproape cercetare  i-l e7peduiș

la 8a i, unde, fiind 1udecat, i se ncheie o hotărre destul de sărată, adică i se ncuviin ă un cvartir de c iva ani laș ț ț

ocnă pentru ca să- iș   pre)ac, să- iș  "bl:neasc  i să- iș ș  ndulceasc si" irile "oraleț  !... Ct pentru tovară ii săi deș

ho ie, am aflat mai trziu că unii au trecut peste hotar, pentru ca să facă voia1uri de plăcere, iar c iva au izbutit a seț ț

năl a ntre oameni... prin a1utorul trean%urilor spnzurătorii.ț ș

/;/U/ '-ai făcut, dra%ul meu, o observare: Că to i tlharii de drumuri i de codri sunt spnzura i n tr%uri...ț ș ț

(are pentru ce:

Page 55: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 55/72

$/3"6'U3 decla":nd peut-on Ttre "ieuL UuBau sein de sa )a"ille!

/;/U/ r::nd Ha, ha, ha... bată-te norocul, că pozna mai e ti!ș ș

$/3"6'U3 8spravnicul ce mă luase odată cu doprosul  era, cum se zice, un o" al trebii. Cunoscnd toate chipurilele%iuite de obiceiul p":ntului ntru a se )olosi de prile$uri, el izbutise a- i preface slu1ba nș  ci&erniseal  i, slavăș

2omnului! după c iva ani, i făcuse o stare caț ș  oa"enii. /vea, sărmanul, două mo ioare luate de la răze i, aveaș ș

cteva su)lete de ianiț  , i era cunoscut n tot inutul deș ț   ospodar cu"secade. 9ai era ncă cunoscut i de cre tin cuș ș

frica lui 2umnezeu, pentru că tiaș  (reul  %rece te pe de rost, măcar de i nu n ele%ea nicidecum astă limbă5 pentruș ș ț

că se mpărtă ea de două ori pe an i pentru că făcea ades paraclisuri n casă. Cu toate aceste, bunul nostru cre tin nuș ș ș

se sfia a porunci să bată la tălpi pe vreun romn ce nu- i putea plăti birul, tocmai cnd el rosteaș  <atl nostru, tocmaicnd zicea cu mare e&la&ie

) i ne iartă nouă, 2oamne, %re elile noastre, precum i noi iertăm %re i ilor no tri...J /ltmintere era bun la suflet,Ș ș ș ș ț ș

att de bun, nct cucoana d-sale l trimitea fără voie n comisii cnd avea %ust să rămie sin%ură acasă.

"oierul ispravnic, precum am spus, avea o cucoană5 cucoana avea un veri or al doilea. "oierul ispravnic era bătrnș

i urt5 cucoana era ntre două vrste, adică nici prea crudă, nici prea coaptă, nici urtă, nici frumoasă, dar maiș

mult alie. 0eri orul era numai de vro nouăsprezece ani, destul deș  nosti", dar cam prostu din fire i cam obraznicț ș

din cre tere. "oierul ispravnic iubea numai două lucruri n lumeș   >-i banii i G-lea nevasta.ș

Cucoana, asemene, slăvea numai două lucruri pe pămnt >-i banii i G-lea veri orul. 0eri orul iară i adora numaiș ș ș șdouă lucruri n via a lui >-i banii i G-lea vnatul.ț ș

/ceste trei deosebite patimi, al cărora )ondos eram noi, banii, se speculau ntre ele cu fel de fel de chipuri, unele maicurioase dect altele, i prile1eau ni te scene de tot comice. #pre pildă cnd sim ea cucoana că iubitul său bărbat seș ș ț

folosise de vrun cilipir , i pre%ătea un arsenal ntre% de căutături nfocate, de suspinuri fermecătoare i de noteș ș

n b mol, care cu toate erau menite spre a-i ntoarce capul i spre a-i stoarce banii. / a, narmată de acea %rozavă iș ș ș

 prime1dioasă artilerie, isprăvniceasa intra n odaia boierului i ncepea dinti a-l mpro ca cu mii de să%e i din ochi,ș ș ț

unele mai dulci dect zahărul, altele mai pătrunzătoare dect fierul5 i cnd vedea că nenorocitul ncepea a se uimi,ș

atunci da drumul oftărilor arzătoare i notelor nș  b mol, care, ca un batalion de cavalerie, se aruncau asupra lui, lame eau, l tulburau i-l aduceau n starea unuiț ș  auto"at . e urmD...Encolăcire de bra e mpre1urul %tului i o dulceț ș

sărutare ntre sprncene desăvr eau biruin a, i ndată to i %albenii din buzunarul boierului se strecurau zuruind nș ț ș ț

 palma cucoanei. 'u am trebuin ă să mai adau% că el, cnd se de tepta din acea amoroasă ma%netire, se trezeaț ș

totodată i pornit ntr-oș  co"andiro&c poruncită de nsă i dră%ăstoasa lui nevastă.ș

/;/U/ i ce făcea ea cu atte parale:Ș

$/3"6'U3 Ce parale!... i %albeni.

/;/U/ / a vine vorba.ș

$/3"6'U3 Cucoana isprăvniceasă lua lec ii de limba franceză, pentru că astD...En 9oldova e cam ru ine săț ș

vorbească cineva romne te, i alesese drept profesor pe veri orul ei, care fusese crescut ntr-un pension din 8a i iș ș ș ș ș

care nvă ase acolo aț  "onceri pe fie care. /cele lec ii se dau i se primeau seara, după purcederea bărbatului, ntr-oș ț ș

odaie plină de divanuri i luminată numai de o sin%ură lampă. rofesorul i cu colări a lui se puneau pe o sofa iș ș ș ț ș

lec ia se făcea n următorul chipț

C(3=;8 / #pune-mi, veri orule, cum se zice fran uze teȘ Ț ș ț ș  te iubesc:

;(&6#(;U3 >e &ous ai"e+

C(3=;8 /Ș Ț  cu o drla cuttur >e &ous ai"e+ș

;(&6#(;U3 #au $e &ous adore.

C(3=;8 /Ș Ț  adu:nd po"enitei cutturi un las dulce i tre"urtorș  >e &ous ai"e, veri orule,ș   $e &ous adore.

;(&6#(;U3 ru in:ndu-seș  #t "oi aussi.

C(3=;8 /Ș Ț  lu:ndu-l de ":n 2ar... a &rea s te srut ș , cum se zice:

;(&6#(;U3 cobor:nd ocii >e &oudrais &ous e"brasser.

C(3=;8 /Ș Ț  cu lasul n)ocat >e &oudrais &ous e"brasser , veri orule.ș

Page 56: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 56/72

;(&6#(;U3 tulbur:ndu-se 6t moi aussi.

C(3=;8 / 2ar...Ș Ț  cine te opre teș , cum se zice:

;(&6#(;U3 Vui &ous en e"pece:

C(3=;8 / Hai să spunem de la nceput.Ș Ț

;(&6#(;U3 tre"ur:nd >e &ous ai"e.

C(3=;8 /Ș Ț  cu pati" >e &ous adore.

;(&6#(;U3 >e &oudrais &ous e"brasser .

C(3=;8 /Ș Ț  iute Vui &ous en e"pece, veri orule:ș

2ă-mi voie, scumpa mea, să nu urmez pnO la sfr itul lec iei i-oi spune numai că dinș ț ț   $e &ous ai"e n $e &ous adore,to i %albenii lua i din snul ispravnicului treceau n minile veri orului, drept plată sr%uin ei sale.ț ț ș ț

rin asemene chipuri i eu, dra%a mea, am călătorit din pun%ă n pun%ă i am a1uns n sfr it a fi proprietateaș ș ș

tnărului profesor de $e &oudrais &ous e"brasser .

i-am spus că el iubea vnatul. /ceastă patimă se dezvelise n inima lui cu att mai stra nic că era foarte rău chitaȚ ș ș

i, n urmare, mai toate păsările i treceau pe la nas. +n zadar el le alun%a cu haliciurile prin văzduh5 nici una din eleș

nu vroia sD...Emplinească mul umirea de a pica. +ntr-o zi, nenorocitul meu vnător se trezi cu hotărrea să facăț

minuni i să nu se ntoarcă acasă dect cu cel pu in două care mocăne ti pline de 1i%ănii ucise5 dar, precum tii,ș ț ș ș

hotărrea i mplinirea sunt două lucruri care n-au obicei a se ntlni cam ades. Cu toate aceste, stăpnul meu seș

mbrD...En tot costumul de vnător i se porni cu pălăria de paie pe urechi, uiernd o bucată din operaș ș   a"pa  Il )aut cWder X "es lois... ca un om si%ur de biruin ă. i nici nu putea fi altmintere de vreme ce avea cu el treizeci deț Ș

ncărcături %ata, o torbă nouă i o pu că de 3epa%e cu două evi. "ine ncredin at deci n dibăcia lui, el ie i la cmp,ș ș ț ț ș

aruncnd mpre1urul său căutături pline de lăcomie i de cruzime.ș

Trebuie să tii, iubita mea, că nu este ti%ru, nu este hienă, nu este, n sfr it, li%hioaie pe pămnt mai crudă dect unș ș

vnător prost n cele dinti ale lui cercări. elul său este numai ca să ucidă pentru ca să se ncreadă că-i pu ca 5 deȚ ș ș

aceea tra%e n toate păr ile, n toate 1i%ăniile, fără deosebire %ăini, prepeli e, curcani, vrăbii, ba ncă, de nu s-ar sfii,ț ț

ar slobozi pu ca i peste oameni. #e n ele%e de la sine că cele mai multe ori el mpră tie n vnt oci ntre%i de praf iș ș ț ș ș

că se ostene te zile mari de%eaba. 8ar dacă i se ntmplă să oboare vreo păsăruică oarbă... să-l vezi atunci cumș

alear%ă cu ochii boldi i la locul unde a zărit-o picnd %ard, an , spini, el răzbate tot, fără sfială5 ar trece i prin focț ș ț ș

fără a lua seama, căci atunci el nici nu vede, nici n-aude. + i pierde ceasornicul, pălăria, pu ca... dar nu-i pasă5 el aș ș

lovit!... i de vreme ce-a lovit, e pu ca bun.ș ș ș

/ceastă idee mă%ulitoare a ă focul ce-l nflacără i dă aripi picioarelor sale, care alear%ă, saltă, zboară făr-a atin%eț ț ș

 pămntul.

i cnd zăre te n iarbă pasărea rănită, să-l vezi cu ce turbare se aruncă asupra ei, i pe urmă cu ce fudulie o ridicăȘ ș ș

 pnă la ochi ca să o privească mai de aproape. /tunci i se pare că ine o lume n mnă! "ucuria lui este nebună5 arț

voi să le%e pasărea la piept, ca o decora ie, dar, aducndu- i aminte că are o torbă, o pune ntr-nsa, i apoi o scoateț ș ș

de zece ori pe minut pentru ca să o mai vadă. 2e ertăciunea lui %ăse te pricină de fală n moartea unei fiin eș ș ț

nevinovate!

Cea nti pasăre care a fost 1ertfa cruzimii stăpnului meu era un bot%ros. are că-l văd i acum pe crean%a unui părș

sălbatic, cu %u a umflată de cntare! 0nătorul meu se apropie de el pe furi , ca un motan, l chiti multă vreme, traseș ș

chedica pu tii, i bietul bot%ros pică pe iarbă, slobozind un ipăt dureros!... +l lovise tocmai n %u ă. /cea scenă m-aș ș ț ș

nfiorat a a de tare i totodată a trezit n mine o ură att de cumplită asupra tuturor oamenilor, nct m-am hotărt peș ș

loc a mă depărta de veri orul isprăvnicesei i, dar, profitnd de uimirea ce-l cuprinsese n vremea cnd aler%a să puieș ș

mna pe victima lui, am sărit iute din buzunar i m-am ascuns n iarbă. 2e atunci, iubita mea, am rămas ncredin atș ț

că n oameni sunt semin e de cruzime care, dacă ar avea prile1uri favoritoare pentru dezvelirea lor, ar acoperi fa aț ț

 pămntului cu mii de 'eroni.

/;/U/ 2e nerozi:

$/3"6'U3 'eroni. Ct pentru nerozi, după cum le zic n 0alahia, slavă 2omnului! semin ia lor s-a dezvelit i aț șnflorit destul de bine n lume.

/;/U/ 9ai ales de cnd s-a lă it mania de a avea spirit.ț

Page 57: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 57/72

$/3"6'U3 /cum eram liber!... liber!... n ele%i tu, iubita mea, toată dulcea a i toată puterea acestui cuvnt:ț ț ș

 'eatrnat de nimeni, scăpat de nchisorile pun%ilor!... volnic de-a face tot ce-mi plăcea!... +n ceasul acela am %ustatcea mai mare fericire n sufletul meu, căci nimic pe lume nu e mai scump i mai slăvit dect libertatea5 ea este darulș

cel mai nepre uit ce l-a dat 2umnezeu oamenilor. i să tii de la mine că atunci o na ie se apropie de moarte cndț Ș ș ț

ncepe a fi surdă la %lasul libertă ii!ț

/;/U/ /cest adevăr e vechi de cnd lumea i l tiu de mult.ș ș

$/3"6'U3 Cum se poate:... 6u credeam că l-am descoperit sin%ur.

/;/U/ :"bind #piritele nalte se potrivesc ades la %nduri.

$/3"6'U3 se ncin 6ram liber, precum i-am spus, ntr-o cmpie nflorită, ce răsuna de cntecele păsărilor.ț

Ciocrliile voioase n văzduh se le%ănau i-nturnarea primăverii prin dulci ciripiri serbau.Ș

&lorile dezmierdate de un vntu or lin răspndeau n aer feluri de miroase, ce mă mbătau de mul umire. #tam culcatș ț

ntre doi topora i i mă uitam la soare cu dra%ostea unui frate, căci, după zisa poe ilor, soarele nu este altă dect unș ș ț

%lob de aur. ;azele sale lunecau pe fa a mea, dndu-mi o sărutare fierbinte, ce mă făcea să strălucesc de bucurie. 0aiț

mie! puteam oare %ndi că tocmai el va fi pricina nenorocirii mele i a de iznoavei robiri n care am a1uns!...ș

/cum sunt ncredin at de adevărul proverbului romnesc ce zice că fratele- i scoate ochii!... i păstrez o deosebităț ț șadmirare pentru fabula lui /le7andrescu, <oporul i pdureaș , care zice

Că n fie ce arăș ț

Cele mai multe rele nu vin de pe afară,

 'u le aduc străinii5 ci ni le face toate

Un pămntean de-ai no tri, o rudă sau un frate.ș

/;/U/ cu entuias" A)eri", a)eri"!

$/3"6'U3 dup o scurt tcere i-am spus, dra%a mea, că cmpia unde mă desfătam cu atta mul umire vuiaȚ ț

de cntecele păsărilor, dar mai cu seamă de vro cteva minute ea răsuna de %lasul n%eresc al unei tinere copile, cecule%ea flori aproape de mine. ic neresc, pentru că a a-i obiceiul, cu toate că nime nu cred că a auzit %lasulș

n%erilor5 i socot că a nimeri mai bine zicndș ș  arintiu, mai ales că acest cuvnt mi aduce aminte de %lasul tău, cem-a ncntat a a de mult n buzunarul căpitanului Costi ă.ș ț

/;/U/ &ars o lacri" de nduio areș .

$/3"6'U3 /i nsemnat ca i mine, scumpa mea, ct e de frumos neamul i%anilor care trăiesc n partea mun ilorș ț ț

i ce fi%uri re%ulate i vioaie se %ăsesc printre femeile lor5 dar crede-mă că niciodată, de cnd mă aflu n rincipateleș ș

romne ti, n-am ntlnit trăsături att de %in%a e, att de bine mpreunate i ntr-un cuvnt att de plăcute ca aș ș ș

amfirei a a se numea copila ce cule%ea flori ln%ă mine. 3asă că era tnără numai de vro aisprezece ani i căș ș ș

avea ncă acea fră%ezime copilărească att de nepre uită n podoaba unei femei, dar apoi toate mi cările ei, căutăturaț ș

sa, %lasul său aveau un ce mai deosebit, un aer de sălbătăcime ncntătoare, ce o asemănau cu o căprioară sprintenă

n momentul cnd simte vnătorul n codri. ărul său ne%ru ca pana corbului era mpletit n cosi e mpodobite cuț bănu i de ar%int i cu floricele5 la %t purta o salbă de măr%ele ro ii i albe i de rubele, care sălta pe snu-i la totț ș ș ș ș

 pasul, pricinuind un zin%het delicat i strălucind felurit sub razele soarelui. Toată haina ei era o căma ă albă cusutăș ș

cu alti e de fir i de mătase pe la umeri i pe la %t i o fotă albastră cu dun%i vi inii, ce ncon1ura trupul său mlădiosț ș ș ș ș

ca o trestie i tras prin inel, după cum zic romnii.ș

Ce să- i mai spun:... entru ca să- i dau o slabă idee de toată persoana amfirei ar trebui să fac o fiziolo%ie ntrea%ăț ț

de fie tecare parte ndeosebi, sau să urmez unor autori care, vroind a descrie un portret, ntrebuin ează chipulș ț

obi nuit n pa apoarte. / zice dar ca dn ii că aveaș ș ș ș

cii, ca seninul după ploaie sau ca floarea de cicoare.

=enele, lun%i ca un văl de mătase.

Spr:ncenele, bine arcate ca arcul amorului.

Page 58: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 58/72

bra$ii, rotundo-lun%ăre i i vopsi i u urel de purpura aurorei, care de cte ori seț ș ț ș  i&e teș  totodată iș   :"be teș , pentrunlesnirea rimei i plăcerea poe ilor.ș ț

=ura, boboc de trandafir, 1umătate desfoiat.

 %in iiț  , smburi de măr fără coa1ă, sau măr%ăritar.

 !rul , vezi mai sus.

=:tul , de lebădă, după obiceiul vechi.

S:nul ...

/;/U/ cu pu in eloieț  Cred că nu l-ai cercetat de aproape.

$/3"6'U3 "a ncă m-am i le%ănat pe el!... i pot zice fără ru ine că m-am sim it oarecum mn%iat deș Ș ș ț

 pierderea libertă ii mele cnd a dat amfira cu ochii de mine căci sticleam din pricina soarelui! i mai ales cnd,ț ș

zmbind cu mul umire, m-a aninat de salbă i m-a culcat pe snul ei att de minunat, att de rotund, att de frumos!ț ș

Ce lea%ăn, scumpa mea, ce lea%ăn!

#ă trăie ti i să mori pe dnsul făr-a dori altă fericire pe pămnt i alt rai pe ceea lume.ș ș ș

/;/U/ re, bre! ce entuziasm!... 2acă nu te-a cunoa te, a crede că e ti un tnăr poet ce ai scăpat de-abia de peș ș ș ș

lai ele coalelor.ț ș

$/3"6'U3 i n-ai %re i, pentru că nfă i area amfirei m-a cuprins de o mirare a a de nfocată, nct deodată m-aȘ ș ț ș ș

trăsnit un ful%er poetic i am improvizat pe loc următoarele versuriș

&rumoasă copili ă!ț

#pune-mi de unde vii

Cu zmbet pe %uri ă,ț

Cu mndri ochi i vii:ș

Ce n%er mult ferice

2in ceruri te-a adus

i pe pămnt, aice,Ș

$in%a ă te-a depus:ș

Tu e ti o nălucire,ș

Un farmec aurit ,

Un vis de fericire,

Un n%er de slăvit!

2in cer e ti o minune,ș

i dulce-i %lasul tăuȘ

Ca sfnta ru%ăciune

Cnd bate ceasul rău!

/;/U/ "ravo, bravo!... +mi pare bine că, pe ln%ă cele multe calită i, mai ai i talentul improviza iei n privireaț ș ț

i%ancelor.ț

Toată bucata e plină de o armonie muzicală ce sună a drmbă, dar mai cu seamă  )ar"ecul aurit  mi place i-mișaduce aminte de minunatul compliment ce a făcut odată un scriitor de la oarecare instan ă unei duduci din oarecareț

mahala, zicndu-i că-i frumoasă ca o otno enieș  scrisă pe hrtie alan Giț  .

Page 59: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 59/72

$/3"6'U3 /h! parale, parale! &iin e nen elese ce sunte i!ț ț ț

0roi i totdeauna să ne ine i n mre1ele voastre i să nu avem nici ochi, nici %ură, nici suflet dect numai pentru voi.ț ț ț ș

8ar dacă ni se ntmplă să ne ntoarcem căutăturile aiure, atunci vai i amar pentru noi, sărmanii %albeni olandezi!...ș

/cele versuri pe care numai eu tiu ct am asudat pnă ce le-am improvizat!... acele versuri n care mi-am vărsatș

toată inima!... tu le iei n rs pentru că au fost adresate alteia, iar dacă le-a fi făcut pentru tine sunt si%ur că le-ai fiș

%ăsit minunate. 2ar ce stau eu de te nvinovă esc...ț

/stfel este se7ul, nu e vina ta.

/;/U/ / a, frumos vă ade! 0oi ne n ela i, -apoi voi sări i cu %ura nainte5 altă vorbă n-ave i dect că astfelș ș ș ț ș ț ț

este se7ul, făr-a mai lua n privire toate 1ertfele cte le facem noi pentru voi.

$/3"6'U3 2acă-i vorba de 1ertfe, apoi mă nchin cu plecăciune  se ncin i mă ntorc iară i la snulș ș

fermecător al amfirei. 6a mă duse spre ni te corturi ce se zăreau departe, la poalele unui codru, i cnd fuserămș ș

aproape de ele, ne ie i nainte un flăcău i%an, nalt, sprinten, voinic, cu ochii mari i ne%ri, cu părul lun% i ne%ru, cuș ț ș ș

fa a arsă de soare, dar frumoasă i vioaie.ț ș

6l era 'edelcu, lăutar vestit, ce i rupea inima cnd tră%ea din arcu un cntec de 1ale i care te făcea să 1oci fărăț ș ș

voie cnd suna o horă. 6l se iubea cu amfira din copilărie i după multe necazuri i chinuri ce suferiseră amndoiș ș

de ceea parte de 9ilcov, izbutiseră a scăpa din %hearele unor stăpni nemilostivi i a trece n 9oldova, unde trăiauș

n pace mpreună de vro ase luni.ș

-- Cules-ai multe flori, dra%ă amfiră: i zise 'edelcu sărutnd-o.

-- /m cules cele mai frumoase din cmp, pentru ca să le pun la pălăria ta, dar cea mai scumpă mi-am pus-o eu la %t.i zicnd aceste, amfira mă arătă pe mine n salbă.Ș

-- Un %alben! stri%ă 'edelcu cu mirare. Unde i cum l-ai %ăsit:ș

-- +n cmp, căutnd flori cu %ndul la tine... căci de cte ori %ndesc la tine, totdeauna dau de noroc.

 'edelcu sD...En sus, chiuind de bucurie i pe urmă, ridicnd pe amfira n bra e, o duse pnă sub cortul lui, 1ucnd caș ț

un copil i sărutnd-o cu dra%oste.ș

 'u tiu dacă ai nsemnat vreodată atrele i%ăne ti i dacă ai vreo idee lămurită asupra vie uirii curioase acestuiș ș ț ș ș ț

neam nomad, ce se poartă necontenit cu toată averea lui din cmp n cmp, din sat n sat, din codru-n codru:...&ie tecare i%an are atra lui, făcută din mai multe bucă i de oluri afumate, i o căru ă cu ro i nalte ce-i slu1e te deș ț ș ț ț ș ț ț ș

culcu sub cort, cnd se opre te, i n care i poartă toată familia i toate măistriile cnd călătore te. u ]in, vestitulș ș ș ș ș ș ș

 poet rusesc, zice n poemul său ianiiȚ  , tradus romne te de /. 2oniciș

9ă%arii n spinare duc

Copii mici5 iar ceilal i,ț

&emei i fete, i bărba i,ș ș ț

2upă căru i pe 1os se duc,ț

To i petici i i dezbrăca i.ț ț ș ț

Ce veselie, ce cntare!

Ce vorbe i ce vuiet mare!ș

;ăcne te ursul, cinii latrăș

i scr ie neunsa roată.Ș ț

+n adevăr, nu e priveli te mai de ăn ată i mai ori%inală dect a unei cete de i%ani la drum! Qudele cu barba albă iș ș ț ș ț ș

cu fa a nea%ră mer%e pe un cal pa% nainte, mbrăcat cu %iubea ro ie i ncon1urat de vro trei sau patru bătrni caț ș ș

dnsul, serio i i purtnd %iubele albastre i lun%i. 6i sunt crmacii caravanei i totodatăș ș ș ș   s)atul  ce 1udecă i hotără teș ș

 pricinile i %lcevile ntre ceilal i i%ani.ș ț ț

2upă dn ii vin n rnd o mul ime de căru e nalte i pline de copii, de capre, de foi, de zdren e .c.l., căci i%anul nuș ț ț ș ț ș ț

 poate trăi fără zdren e. 6l i ele au o tainică potrivire. Cu ct %iubeaua e mai ferfelită, cu att i%anul e mai fudul, iț ș ț ș

Page 60: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 60/72

cnd i trece părul prin căciulă, atunci i pare că poartă coroană. / a-i firea lui5 i place să-l bată vntul i să-l ardăș ș

soarele5 i cele mai de multe ori, pentru ca să- i mplinească această plăcere, el se dezbracă %ol pnă la bru. /tunciș ș

să-l vezi ct e de vesel! să-l auzi cum cntă de voios! pare că-i toată lumea a lui.

/;/U/ 9i s-a ntmplat i mie odată de am văzut o claie de lăie i n treacăt, i cu adevărat acel spectacol mi-aș ș ș

făcut a a de mare impresie, că nu-l pot uita. "ătrnii %rbovi de vrstă stau culca i n căru e i se prleau la soare, iar ș ț ț ș

 pe ln%ă ei urma pe 1os toată familia femei cu copii la sn, fete cu cofe albe pe cap, flăcăi tră%nd ur i după dn ii,ș ș

cai, mn1i, vaci, cini, to i buluc la un loc, to i %răind, răcnind, rznd, necheznd, urlnd i umplnd cmpii de unț ț ș

z%omot sălbatic ce da fiori. Ct pentru zdren e nici nu pomenesc, pentru că n adevăr ele sunt una din păr ile celeț ț

mai caracteristice ale i%anilor nomazi5 am nsemnat nsă că ei au i o dra%oste mai deosebită pentru caii pa%i iț ș ș

 băl a i.ț ț

$/3"6'U3 /ceasta e ncă o taină a %ustului i%ănesc, pe care nu mi-am putut-o tălmăci dect prin proverbulț

latinesc de ustibus non disputandu"... C i oameni care n privirea coloritului sunt i mai nen ele i, cD...E iț ș ț ș ș

schimbă floarea n toate zilele, att trupe te ct i suflete te! 2ar să lăsăm aceste nsemnări fiziolo%ice i să neș ș ș ș

ntoarcem iar la i%ani. re ct ei sunt vrednici de privit n călătoriile lor, cu att i popasurile lor sunt curioase.ț ș

u ]in face o descriere foarte vie de un la%ăr i%ănesc la nceputul poemului săuș ț

6i astăzi iată au rămas

3a mal de apă pentru mas.

Cu oluri rupte, afumate,ț

Căru ele le nvelescț

e deasupra pnO la roate5

/poi femeile %ătesc

9ncare proastă i se punș

"uluci ln%ă ceaun.

+n depărtare se prevede

Cum caii pasc la iarbă verde,

8ar după atre, dezle%a i,ș ț

ed ur ii bine nvă a i.Ș ș ț ț

$lcevi i vorbe, i stri%are,ș ș

/mestecate cu cntare,

i sunetul de fierăriiȘ

/surdă locul n cmpii.

Cum i-au a ezat corturile n apropierea unui tr% sau a unui sat, bărba ii, dintre care cei mai mul i sunt fierari iș ș ț ț ș

lin%urari, purced să vndă drmbe, cove i, lacăte, fuse .c.l.5 babele se duc de tra% cu sor ii fetelor romnce pe laț ș ț

case5 flăcăii mer% de 1oacă ursul prin o%răzile boierilor5 i numai nevestele rămn la atre pentru ca să %ătească deș ș

mncat, n vreme ce copiii lor alear%ă %oi pe cmp 1ucnd tananaua. 8ar cnd se ntorc cu to ii seara la corturi, atunciț

să auzi răcnete de copii ce cer de mncare, lătraturi de cini %oni i de la ceaunul cu mămăli%ă, nechezuri de cai ceț

vin de la păscut, cntece de flăcăi i de fete mari ce se ntorc din luncă de la culesul fra%ilor, sfezi, dezmierdări,ș

vaiete, hohote, chiote, sunete de cobze, de scripci, de drmbe5 toate aceste la un loc, ridicndu-se n văzduh odată cufumul ce iese de sub fiecare atră. i pu in mai n urmă, cum s-a culcat soarele, cum s-au stins focurile, pare că niciș Ș ț

n-au fost, nici nu mai sunt... ( tăcere adncă domne te peste tot5 oameni i dobitoace, to i odihnesc5 numai cinii seș ș ț

aud lătrnd la lună i numai vro babă-cloan ă se zăre te cule%nd buruieni pentru descntece.ș ț ș

/stfel de via ă petrecea i amfira cu 'edelcu, cu astă deosebire, nsă, că pe dn ii nu-i fura somnul ndată ceț ș șrăsăreau stelele, pentru că ei se iubeau cu tot focul tinere ii i le plăcea lor mult a se primbla mpreună pe lună.ț ș

/;/U/ Curios lucru! ce plecare au poe ii, amorezii i privi%hetorile pentru lună!ț ș

Page 61: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 61/72

$/3"6'U3 6u socot că aceasta vine din tainica le%ătură ce este ntre ei. ;azele lunii sunt dulci ca %lasul privi%hetorii, cere ti ca poezia sufletului i tainice ca amorul sfnt.ș ș

/;/U/ &oarte frumos5 dar pentru buhne i lilieci ce po i zice:ș ț

$/3"6'U3 /ceste iubesc luna pentru că... nu le place soarele i trăiesc la ntuneric pentru ca să facă cum auș

făcut prin iiț    iș   str"o iiș  lor. 2ar ncă o dată, să ne ntoarcem la amfira. 8storia ei este foarte interesantă i trebuieș

să i-o povestesc.ț

/;/U/ Caută nsă, te ro%, să fii mai scump la vorbe, pentru că vorba multă-i sărăcia omului.

$/3"6'U3 '-ai frică5 mi-oi face %ura pun%ă.

amfira s-a născut sub atră, pe malul (ltului, unde i ntinseseră lin%urarii corturile pentru ca să petreacă vara.ș ș

Tatăl său era 1ude i maică-sa tră%ea cu bo%hii sau cD...En o%lindă i n tal%ere cu apă prin cur ile boiere ti, pentru căș ș ț ș

era vestită de măiastră i le spunea la to i norocul ca i cnd ar fi citit pe carte. tii, scumpa mea, că i%ancele suntș ț ș Ș ț

foarte dibace n tot soiul de vră1itorii i de descntece de deochi, de arpe, de dra%oste .c.l. /ceste taine au fostș ș ș

introduse n ările aceste odată cu venirea i%anilor i, după părerea mea, ele nu sunt altă dect ni te slabe i proasteț ț ș ș ș

rămă i e ale acelei tiin e oculte, care era att de dezvoltată la vechii e%ipteni.ș ț ș ț

Toată copilăria sa amfira o petrecuse n călătorii dintr-un inut ntr-altul, oprindu-se cu atrele vara n apropiereaț ș

tr%urilor i iarna n fundul codrilor, sub bordeie de pămnt. /cea vreme fu pentru dnsa o vreme fericită, cD...Endatășcum răsărea soarele, ea aler%a pe cmpi cu ceilal i copii, alun%nd fluturi din floare n floare, se rătăcea prin lunciț

după cules mure, după cuiburi de păsări, sau cule%ea lemne verzi de făcut fuse i lin%uri la strun%.ș

2uminicile se ducea la horele din sat, se da n scrnciob, privea cum 1uca ursul după sunetul daerelei, i seara, cndș

se ntorcea la atră, se aduna %rămadă cu ceilal i copii pe ln%ă foc, asculta pove ti de la mo ne%i i adormea voioasăș ț ș ș ș

n cntecele fluierelor.

 'u avea nici o %ri1ă!... pu in i păsa că de-abia o acoperea o căme uică ruptă, căci dacă-i era cald, ea se scălda n (lt,ț ș

i de-i era fri%, ea 1uca tananaua, cntnd din %urăș

( para, dă-mi o para,

Ca să- i 1oc o tanana.ț

 'ici nu tia ce sunt papucii5 ea călca cu picioarele %oale pe iarbă verde, i cnd era ostenită, tatăl său o punea ntr-oș ș

desa%ă aninată de spinarea unui cal. &ericit trai a fost acela pentru amfira, dar n-a inut mult, din păcate.ț

+ntr-o zi abia era atunci amfira de apte ani, un doroban veni la tatăl ei i i porunci să-l urmeze cu i%anii laș ț ș ț

ocrmuire. +i duse pe to i la Craiova, unde cu adevărat i a tepta o mare nenorocire. #tăpnul lor sărăcise i, fiindcăț ș ș

era silit să plătească ni te datorii ce avea, el se hotărse a- i vinde robiiș ș   prin "eat .

Cnd sosi ziua mezatului, pia a ocrmuirii nfă i a un tablou vrednic de cele mai crunte vremi ale barbariei. 6a eraț ț ș

ticsită de i%ani lun%i i la pămnt cu i%ancele i cu copiii lor, pln%nd mpreună i căinndu-se ca ni te adevăra iț ț ț ș ș ș ț

osndi i la moarte. ( mul ime de boieri i de ne%ustori umblau printre dn ii, călcndu-i n picioare i arătndu-i cuț ț ș ș ș

de%etul ca pe ni te vite. Unul ziceaș

-- /ista face zece %albeni. /ltul răspundea -- 6u n-a da nici un cău de făină pe el. /ltul iar stri%a -- 0ere, vere, nuș ște ncurca n ne%ustorii de i%ani, că-s mai bune cele de boi. 2in toate păr ile auzeai vaiete amestecate cu rsuri,ț ț

lovituri de bici, ipete, ocări i blestemuri.ț ș

Telalul, n sfr it, ie i din cancelarie n mi1locul o%răzii i răcni n %ura mareș ș ș

-- Cinci %albeni săla ul!... Cine dă mai mult:ș

-- ase, răspunse un boier.Ș

-- ase i trei parale, zise rznd un casap bo%at.Ș ș

-- ase i opt parale, adău%ă altul.Ș ș

-- apte %albeni, răcni iar cel dinti.Ș

Page 62: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 62/72

+n vremea asta, un boier cu lic i cu ciubote ro ii se apropiase de amfira, o apucase de mnă i o ntorcea cnd nș ș ș ș

dreapta, cnd n stn%a, măsurnd-o cu ochii din cap pn-n picioare. 2upă aceasta i porunci să umble pu in, pentruț

ca să vadă de nu-i oloa%ă5 i cercetă din ii i se duse de%rabă spre telal zicndu-iț ș

-- 2au zece %albeni pe fata 1udelui. Telalul stri%ă ndată

-- ece %albeni fata 1udelui!... Cine dă mai mult: Una, două, trei, hareci! #ă- i fie de bine, cucoane.ț

"oierul plăti banii i se ntoarse la amfira ca să o ia. Tatăl ei nsă i maică-sa, care auziseră tr%uirea, se o ărră caș ș ți cnd lear fi trecut un arpe rece prin sn i se aruncară la picioarele boierului, sărutndu-i poalele anteriului iș ș ș ș

ru%ndu-l cu desperare ca să nu-i despartă de copila lor. -- 'u te ndura de noi, măria ta -- ziceau sărmanii -- că n-avem alt copil i suntem bătrni5 nu ne lua pe amfira, pentru numele lui 2umnezeu #fntul! că ne rupi inima. 0aiș

de noi i de noi!... &ie- i milă, cucoane, că d-ta e ti boier mare i i-a da 9aica recista toate bunătă ile lumii. #ă- iș ț ș ș ț ț ț

trăiască cucoana i copila ii, ca să-i vezi mari ca ni te mpăra i... Cumpără-ne i pe noi, ca să fim la un loc cuș ș ș ț ș

amfira, i i-om fi robi la ce ne-i porunci... amfiro, dra%a tatei i a mamei, sărută i tu poalele măriei sale, ca să seș ț ș ș

ndure de tatăl tău i de mă-ta, că măria sa-i boier mare i-i va da #fntul Hristos orice-a dori. 0ai de noi! păcăto iiș ș ș

de noi!... (f! lasă-ne pe amfira! i pln%eau nenoroci ii de ar fi nduplecat o inimă de tătar, i se ncolăceau deȘ ț ș

 picioarele boierului, i se tră%eau cu minile de păr, i strn%eau pe copila lor n bra e, ca i cnd ar fi vroit să o facăș ș ț ș

una cu trupul lor. "oierul nsă i mpinse cu piciorul ca pe ni te cini, lovindu-i cu călciul peste cap, i stri%ăș ș

mnios

-- 2uce i-vă la dracu, cioare băl ate, că vă pun acu i să vă măsoare cu biciul. i zicnd aceste el smuci pe amfiraț ț ș Șdintre dn ii ca pe o buruiană din pămnt.ș

i%anul se sculă de 1os plin de sn%e i se puse piepti dinaintea boierului nemilostiv -- 2ă-mi copila -- stri%a el cuȚ ș ș

%las desperat -- dă-mi copila, că mă simt ntr-un ceas rău5 dă-mi pe amfira, pă%nule, că-s turbat, mi pierd min ile,ț

dă-mi... 'u apucă nsă să sfr ească i boierul l izbi cu palma peste ochi. /tunci nenorocitul 1ude nebuni de tot...ș ș

+ntr-o clipală el se aruncă asupra boierului de-l amestecă cu ărna i, lund n bra e pe amfira, o sărută de trei ori iț ș ț ș

o ridică n sus cu %nd ca să-i sfărme capul de o piatră -- 9ai bine te-or lua moartă dect vie!... răcnea sărmanul părinte n durerea sa.

C iva doroban i ce se %ăseau aproape i smuciră copila din mini, iar pe dnsul l le%ară cu picioarele la falan%ă iț ț ș

ncepură a-l zdrobi cu bicele. +n vremea asta stăpnul amfirei se sculă din colb chiopătnd i, apucnd-o de păr, oș ș

trase cu de-a sila de pe pia a ocrmuirii, care răsuna de vaietele tatălui său i de bocetele maicăi sale. / a biata feti ăț ș ș ț

fu despăr ită pentru totdeauna de dra%ostea i dezmierdările părin ilor săi!...ț ș ț

(i trece cu tăcerea asupra vremilor celor dinti ale petrecerii sale n casa noului stăpn. Toată acea epocă e plină dedureri suflete ti, de lacrimi, de zadarnice 1eliri i mai ales de necazuri mici, de pedepse fără vină mai crude i maiș ș ș

nfrico ate dect o mare nenorocire. (pt ani de zile inu acea chinuire necurmată!... opt ani biata copilă fu supusă laș ț

lucrurile cele mai ostenitoare. i i noapte ea trebuia să fie pe picioare %ata a urma tot soiul de porunci. 8arna, vara,ș

 pe ploaie, pe ninsoare, era osndită la spălat n casă, la ceruit scndurile, la văruit pere ii .c.l. i pentru cea mai micăț ș ș

%re eală, pentru un pahar stricat, pentru o mpunsătură %re ită la %her%hef, ocări, blestemuri, bătăi, toate năpădeauș ș

asupra ei din partea 1upnesei #aftei.

/ceastă rea femeie era tipul acelor slu1nice obraznice, cărora slăbiciunea i bunătatea stăpnilor le ncredin eazăș ț

oarecare putere pentru prive%herea casei5 ea părea să fi fost destul de frumoasă n vremea ei i se n ele%e prea lesneș ț

cum a a1uns treptat din fată-n casă a fi 1upneasă n casă i n sfr it stăpna casei i a boierului, căci acesta eraș ș ș

holtei. Qupneasa #afta avea acum vreo patruzeci de ani, era naltă, uscată, %albenă de venin i slu ită mai mult deș țrăutatea ce fierbea ntr-nsa, căci nimic nu preface att obrazul unei femei ca răutatea inimii. 6a sim ea foarte bine căț

i-au trăit traiul i i-a mncat malaiul, după cum zice vorba, i de ciudă i răzbuna asupra amfirei, pentru căș ș ș ș ș

amfira acum era de cincisprezece ani, era tnără, era frumoasă, vestită de frumoasă, nct to i din tr% se minunauț

de ea. 8ar mai cu seamă boierul, de o bucată de vreme, o %ăsea foarte pe plac i, fără nici o ru ine, i zicea vorbe i iș ș ș

făcea propuneri mr ave, pe care amfira nu le putea n ele%e. 2e cte ori se ntlnea cu dnsa, el o săruta, oș ț

dezmierda i dacă ea vroia să fu%ă, o amenin a cu bătaia. 2e acolo prepusuri din partea 1upnesei #aftei, %elozii i nș ț ș

urmare iar pedepse pentru biata fată. /ceste scene triste se rennoiau pe toată ziua5 dar, n sfr it, 2umnezeu seș

milostivi de dnsa.

+ntr-o seară, după ce adormiră to i n casă, amfira se cobor n %rădină. 6ra o lună plină i voioasă, ce-i aduseț ș

aminte de copilăria sa. 6a se puse pe %nduri i ncepu a pln%e, cnd deodată auzi după zăplaz un %las străin ce oș

chema pe nume i zări dincolo de %rădină un i%an tnăr ca de vro douăzeci de ani.ș ț

-- amfiro, amfiro -- zicea i%anul -- nu mă cuno ti: Uităte la mine eu sunt 'edelcu. /dă- i aminte cnd ne 1ucamț ș ț

mpreună pe malul (ltului, ln%ă atre, i cnd aler%am prin codru după cuiburi de păsări.ș ș

Page 63: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 63/72

-- 'edelcu! Tu e ti, 'edelcu:... 'u putu rosti mai mult biata fată, căci o apucă un plns de 1ale i de bucurie ce oș ș

nădu ea.ș

-- 6u nsumi, amfiro dra%ă, m-am pornit nadins de la atre ca să te %ăsesc i de-abia după trei luni am putut afla căș ș

e ti aici.ș

-- #ai de%rabă zăplazul, 'edelcule, i vină ln%ă mine.ș

+ntr-un minut amndoi fură n bra ele unul altuia.ț

-- Ce face tatăl meu i maică-mea: ntrebă ea.ș

-- Trăiesc, sărmanii, i te 1elesc!ș

-- Unde se află acum:

 'edelcu cD...Empre1ur i, cobornd %lasul, răspunseș

-- 6i sunt fu%i i la 9oldova i te a teaptă la hotar dincolo5 dacă vrei să-i mai vezi pnă ce mai sunt cu zile, hai cuț ș ș

mine, amfiro.

3a aceste cuvinte nea teptate amfira era să nebunească de multă bucurie5 ea se lipi de pieptul lui 'edelcu i zise --ș ș

2umnezeu să- i dea nzecit tot binele ce mi-l faci tu acum, 'edelcu!...ț

Haide i, să scăp odată de această casă, unde mi-am ros inima n dureri i n deznădă1duire. Haide, 'edelcu5 eu deț ș

astăzi mă dau ie5 tu să-mi fii frate, rudă, ce-i vrea5 mi pun via a n minile tale.ț ț

8ar tu, casă afurisită, ce mi-ai slu1it de temni ă... să pice trăsnetele pe tine i să nu se cunoască nici locul unde e tiț ș ș

zidită!

icnd aceste, amfira sări cu 'edelcu peste zăplaz i se depărtară amndoi de casa boierească.ș

/;/U/ tiu că acum ai să-mi poveste ti %reută ile ce au ntmpinat amndoi pnă ce au trecut hotarul i bucuriaȘ ș ț ș

ce a sim it amfira cnd i-a văzut părin ii, nsă fiindcă toate aceste mi le pot nchipui eu nsămi, te poftesc să treciț ș ț

cu tăcerea asupra lor i să-mi spui n scurt cum te-ai despăr it de amfira.ș ț

$/3"6'U3 /ceastă observare este foarte pu in mă%ulitoare pentru ambi ia mea de narator5 cu toate aceste iată că-ț ț

mi nfrnez limba... amfira i 'edelcu trăiau acum de vro ese luni de zile n toată fericirea unei dra%oste lini tite5ș ș ș

toate le mer%eau pe plac i dulce le era via a.ș ț

+ntr-o noapte, cerul se acoperise de nori ntuneca i printre care erpuiau mii de ful%ere, i bătea un vnt puternic careț ș ș

clătina olurile atrelor ca pe ni te pnze de corabie. Trei călăre i se opriră ln%ă cortul lui 'edelcu, pentru că acumț ș ș ț

ncepuse a ploua, i intrară nlăuntru. amfira se n%ălbeni ca o moartă cnd i zări, căci unul din trei era tocmaiș

stăpnul ei.

-- Ha, ha! răcni boierul5 aici mi-ai fost, 1upneasă amfiră:...

2e ase luni de cnd ai fu%it de la mine, te lăfăie ti cu cioroii prin atre:... 3asO că te-oi nvă a eu să părăse ti casaș ș ș ț ș

stăpnului.-- i cum i nvă a-o: stri%ă deodată 'edelcu, sărind drept pe picioare dinaintea lui.Ș ț

-- Cum:... / a! răspunse boierul, izbindu-l cu palma peste %ură. #ă tii, cioară, altă dată să nu te vri n sufletulș ș

 boierilor.

 'edelcu se făcu vnăt de mnie, iar stăpnul amfirei, ntorcndu-se către ceilal i doi călăre i, le dete poruncă ca săț ț

o le%e cot la cot i să o puie pe unul din caii lor. #lu%ile se aruncară asupra ei, dar nu avură vreme nici să se apropieș

de dnsa, căci 'edelcu, apucnd iute un topor, l repezi orbi ntr-n ii, i boierul pică mort la pămnt, cu capulș ș ș

crăpat n două. Tovară ii lui se făcură pe loc nevăzu i. / a biata amfiră a scăpat de a doua oară din lan ul robiei,ș ț ș ț

dar ce folos! 'edelcu peste cteva zile fu prins, ferecat, 1udecat i spnzurat.ș

/;/U/ 2ar amfira:

$/3"6'U3 +n ceasul cnd iubitul ei se zbătea n trean%, dnd o lec ie de moral poporului adunat, sărmana le inăș ț ș

ln%ă spnzurătoare i i pierdu min ile pentru totdeauna.ș ș ț

Page 64: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 64/72

/;/U/ cu spai" Cum! nebună:

$/3"6'U3 'ebună! 2in ceasul acela sărmana sim i o ură %rozavă asupra oamenilor i părăsi tot, atre, rude,ț ș ș

 părin i, pentru ca să se ascundă n mi1locul codrilor. Toată ziua ea aler%a cu ochii inti i naintea ei ca i cnd ar fiț ț ț ș

alun%at o umbră i, dacă ntlnea vreun om, ipa cu nfiorare i fu%ea pnă ce pica obosită la pămnt.ș ț ș

8ar noaptea, cnd toată natura era cufundată n tăcere, amfira ncepea a cnta cu %las 1alnic doinele ce nvă ase de laț

 'edelcu, i ndată pe urmă fa a ei se lumina de o bucurie necunoscută5 ea se apuca la 1oc atunci, pnă ce iară i cădeaș ț ș

ca o moartă 1os.

#ărmana amfiră! ea care era att de frumoasă, să o fi văzut peste cteva săptămni, te-ai fi speriat!... (chii i senfundaseră n cap, obra1ii i se uscaseră, părul ei cur%ea pe umeri despletit i nclcit.ș

2in tot trupul ei att de bine făcut nu-i rămăseseră dect pielea i oasele. #ărmana amfiră! +n ce stare ticăloasă oș

adusese desperarea!

/;/U/ i $/3"6'U3ș  o)tea "preun.

$/3"6'U3 dup o scurt tcere +ntr-o zi c iva oameni be i, ntlnind-o pe cmp, o luară de %oană ca pe o fiarăț ț

sălbatică, cu %nd de a %lumi. 'enorocita fu%ea speriată, ipnd cu %roază, cnd deodată un tnăr ce se %ăsea peț

acolo la vnat se puse naintea %ona ilor i ntinse pu ca spre ei. /ce tia se făcură pe loc nevăzu i prin tufe, iarș ș ș ș ț

amfira, apropiindu-se de apărătorul ei, se uită la el cu ochii plini de lacrimi i-i zise -- 9-ai scăpat de la moarte!...șine %albenul ista că i-a fi cu noroc. 2upă aceasta ea mă dezle%ă pe mine din salbă, mă dete n mna tnărului careț ț

sta nlemnit de mirare i se depărtă de dnsul n fu%a mare.ș

/;/U/ i n-ai aflat ce s-a mai făcut:Ș

$/3"6'U3 este cteva luni ea a murit la mănăstirea 0ăraticului, după multe dureri %rele!

/;/U/ 'enorocirile amfirei i ale lui 'edelcu m-au pătruns peste măsură. 2ar cu toate aceste, te ro%, iubite, săș

mai scurtezi povestirea ntmplărilor tale, pentru că de-abia ne mai rămne un ceas pn-n ziuă, i, după cum tii,ș ș

cntecul coco ului este pentru noi, fiin e ne%lăsuitoare, un semn de spaimă. 'umai oamenilor le este dată dreptateaș ț

de a rosti minciuni i parascovenii n ziua mare5 iar noi nu putem avea %las dect de la miezul nop ii i pn-n zori.ș ț ș

$/3"6'U3 'u te n%ri1i, scumpa mea5 voi căuta să sfr esc ct mai de%rabă, pentru că de cnd vorbesc mi s-aș

cam do%it %lasul, i mai ales că sunt curios să cunosc i ntmplările tale.ș ș

/fară de tnărul la care mă %ăsesc acum nu am mai avut al i stăpni dect pe necunoscutul căruia mă dase amfiraț

i pe un poet. Cel dinti avea o fi%ură blndă i frumoasă, un port ele%ant, un %las pătrunzător, care mă făcură ntr-oș ș

clipală prietenul său.

Toată persoana lui avea un ce ma%netic care mă tră%ea la el, i mărturisesc că din ceasul cum am intrat n minileș

lui, m-am sim it %ata de a-mi 1ertfi i via a pentru dnsul!... +nsemnat-ai, dra%a mea, ce nrurire are fizionomia unorț ș ț

 persoane asupra inimilor i putut-ai vreodată să- i tălmăce ti misterul simpatiei: 2e unde vine că deodată te sim iș ț ș ț

robit la privirea unei fi%uri, fărO a- i putea da seama de ceea ce sim e ti: 2e unde vine...ț ț ș

/;/U/ /cu i cntă coco ul.ș ș

$/3"6'U3 :"bind /m n eles!... 2ar dacă mă ntind cu vorba a a de mult asupra simpatiei, aceasta o facț ș pentru ca să po i n ele%e cum de am fost n stare să-mi pun eu zilele n pericol pentru ca să scap pe stăpnul meu deț ț

la moarte. 'u rde i nu socoti că mă laud, căci nu am slăbăciunile oamenilor. 6u, precum mă vezi, fiin ă mică iș ț ș

nensemnată, m-am mpotrivit du manului ce-l amenin a, m-am luptat cu el, l-am biruit i am scos din %heareleș ț ș

mor ii pe sin%urul om din lume ce mi-a insuflat dra%oste.ț

#ă fi fost oricare altul n locul lui l lăsam să piară, căci, de i oamenii ne slăvesc pe noi, monedele, tii că dinș ș

mpotrivă noi nu-i avem la ochi buni.

/;/U/ cu nerbdare 'u- i lăsa iar su%etul, frate.ț

$/3"6'U3 Tnărul meu iubea o damă cu multe %ra ii, cu mult spirit i cu mult urt bărbat.ț ș

/;/U/ 8ar o istorie de amor i de bărbat urt:ș

$/3"6'U3 Toate istoriile din lume sunt drese cu amor, acesta este cel mai vechi i cel mai cu %ustș  "eelic al uneintmplări5 ct pentru brbatul  urt, se tălmăce te lesne prin nătn%ia oamenilor care repetează, de cnd mitolo%ia,ș

Page 65: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 65/72

istoria /froditei cu 0ulcan. 6u, dacă a fi domn ntr-o ară, a face o pravilă după care numai oamenii cei frumo i arș ț ș ș

avea drept să se căsătorească cu femei frumoase, iar cei ur i ar fi sili i să ia pe cele urte, i prin chipul acesta suntț ț ș

si%ur că a curma răul nestatorniciei i al necredin ei. /h! 2oamne! 2e ce nu-s domn!ș ș ț

/;/U/ entru că e ti numai un bietș  ban.

$/3"6'U3 9ihai 0iteazul ncă a fost ban, dar s-a făcut erou stăpnitor, nct a tremurat ari%radul la numele lui.Ț

6u sunt ban de (landa i, de i nu-mi este dat a fi niciodată domn, %ndesc că pot să fac domni!ș ș

/;/U/ are că cntă coco ul.ș

$/3"6'U3 Cu vorba de coco mă faci un pui de %ăină.ș

8ată dar că mă ntorc la tnărul meu.

3a unul din balurile strălucite ce s-au dat n iarna trecută, el sta deoparte i vorbea cu o damă de cele pe careș

 polite ea veacului nostru le nume teț ș  "obili, cnd deodată un cavaler strns n frac, ce inea două dame de mnă, seț

opri dinaintea lui i i făcu ntrebare dacă preferează un n%er sau un drac: /ceasta era o fi%ură de la mazurcă.ș

Tnărul meu se sculă pe picioare i răspunse zmbind că )fiind si%ur să mear%ă n iad după moartea lui, vroie te săș ș

c ti%e mai dinainte favorul dracilor i că, n urmare, i preferează mai mult dect pe n%eriJ. /tunci cavalerul iș ș

 prezentă mna unei din ambele dame i se depărtă 1ucnd cu ceealaltă.ș

/cea mnă era att de mică i albă!... bra ul ei era att de alb i rotund, nct ochii tnărului meu, lunecnd de peș ț ș

mnă pe bra , de pe bra pe umeri, i de pe umeri pe fi%ură, au făcut n cteva secunde cel mai frumos voia1 dinț ț ș

lume, dar totodată i inima lui, urmnd drumul ochilor, se %ăsi departe de starea lini tită n care se afla c-un minutș ș

mai nainte. 6l sta cufundat ntr-o mirare sau, mai bine zicnd, ntr-o admirare adncă, ce l nlemnise pe loc, i cndș

dulcele %las al damei l scoase din acel vis dumnezeiesc, el se trezi namorat ca aptezeci de amorezi.ș

-- 3a ce %nde ti, domnul meu, cu atta intire:... l ntrebă dama.ș ț

-- $ndesc, doamna mea, -- răspunse el -- că dacă iadul e locuit de draci ca d-ta, el trebuie să fie raiul acel fă%ăduitsufletelor plăcute lui 2umnezeu.

2ama ncepu a rde, arătnd ni te din i de măr%ăritar, i ziseș ț ș

-- #e vede, domnule, că ai mare plecare pentru iad, de vreme ce cau i să te faci păcătos spunnd neadevăruri.ț

-- Ce poate fi mai plăcut dect un păcat care să-mi meriteze drept osndă compania d-tale:

/ceste pu ine cuvinte fură zise n vreme ce amndoi făceau fi%ura mazurcii. #tăpnul meu duse dama la locul ei i,ț ș

 pnă a nu se depărta, primi din parte-i fă%ăduin a de a 1uca un contradans mpreună.ț

este pu in orchestra ncepu acel mult dorit contradans. Tinerii mei aleseră locul lor i făcură cea nti fi%ură făr-a seț ș

vorbi nici un cuvnt. /mndoi stau pe %nduri ca nealtădată, dar mai ales stăpnul meu era tulburat de tot i nuș

 putea %ăsi nici două cuvinte ca să nceapă convorbirea. /morul e cel mai mare du man al limbii i al min ii5 pe unaș ș ț

o lea%ă i pe alta o ame e te ntratta, nct omul cel mai cu spirit poate atunci să fie socotit de prost. /ceastă tăcereș ț ș

s-ar fi prelun%it ncă mult, dacă nu ar fi curmat-o prin o ntrebare ce-i făcu asupra unei persoane ce le făcea vis-^-visla contradans.

-- Cum o %ăse ti pe doamna $:... a a-i că-i frumoasă de tot n astă seară:ș ș

-- Cu adevărat -- răspunse stăpnul meu -- frumoasă pe ct poate fi o statuie fără via ă i fără suflet. 6a domne teț ș ș

asupra ochilor, iar nicidecum asupra inimilor.

-- Cu att mai mult dar ea meritează slăvirea d-voastră, pentru că pute i %ustaț  n pace plăcerea de a o privi.

-- /ve i toată dreptatea, dar natura noastră e att de ciudată, că omul cel mai pa nic iube te a se război cu sine i nț ș ș ș

 prea1ma unei fi%uri frumoase. /cea luptă sufletească are un farmec ascuns ce se revarsă asupra lucrurilor care-lmpre1ură, le mpodobe te, le nviază i l face pe om a se crede ntr-o altă lume.ș ș

-- Ce fel e acea lume: ntrebă dama zmbind.

-- /ceea e o lume de năluciri plăcute, de sperări mă%ulitoare, de podoabe dumnezeie ti, un rai de n%eri sau, maiș

 bine zicnd, un iad ca acela al cărui loca seamănă d-tale.ș

-- 3a care număr crezi, domnule, că se pot sui complimentele ce s-au zis n astă seară prin bal:

Page 66: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 66/72

Contradansul era acum pe la sfr it5 cele de pe urmă acorduri răsunau vesel n salonul acela plin de lumină, i foculș ș

veseliei lucea n ochii tuturor damelor i ai cavalerilor. #tăpnul meu se plecă spre dama sa i-i zise cu %lasulș ș

tremurător

-- #unt lucruri, doamna mea, care nu ar trebui să aibă sfr it.ș

-- 2e pildă: ntrebă ea.

-- Contradansul acesta.

2ama se făcu că nu n ele%e i răspunse rznd )8deea unui dans ve nic nu mi-a trecut ncă prin minte, i a fiț ș ș ș ș

curioasă să văd fi%ura ce ar face ni te persoane care ar fi osndite a dăn ui toată via a lorJ.ș ț ț

Tnărul se mhni mult la aceste cuvinte i s-ar fi depărtat de dnsa cu desperarea n suflet, dacă ea nu l-ar fiș

mn%iat prin o dulce căutătură. 2in minutul acela nsă el fu nebun ca un amorez i namorat ca un nebun. 6 deș

 prisos să mai adau% că n tot cursul balului el nu mai avu ochi dect pentru iubita lui.

/;/U/ 2ar ea:

$/3"6'U3 6a, ca o femeie bine crescută, i stăpnea ochii ct putea, dar orict făcea, tot i scăpa destul de adesș

n partea lui.

/1un%nd acasă, tnărul, mbătat de delirul dra%ostei, se puse pe scris răva e de amor att de nfocate, că putea săș

fri%ă de%etele, i alese dintre toate pe următorul, pe care l i trimise damei.ș ș

)2oamna mea,ia sau "oarte+ (u un cu&:nt pute i s-"i da i una din dou. @u a ndrni s &i le scriu aceste,ț ț ț ș

dac nu a ti c a&e i un spirit prea "are pentru ca s & ":nia i i o ini" prea nobil pentru ca s r:de i deș ș ț ț ș ț  

nebunia n care "-a aruncat balul de ieri*  .

8ată răspunsul ce primi peste două ceasuri )2omnul meu, ':ine, c:nd s-a )ace iu, te a tept la rediu cu doiș

 prieteni ai "ei, un "artor i un secundantJ te cred prea bine crescut pentru ca s lipse ti de a &eni s iei rspunsulș ș

ce "eritei.

 YCA</?* 

+mi este peste putin ă ca să- i descriu mirarea ce cuprinse pe stăpnul meu la citirea acestor rnduri, iar ceea ce lț țdespera mai mult era de a %ndi la pozi ia critică n care adusese pe iubita lui.ț

/ doua zi el se %ăsi la rediu, la ceasul hotărt, cu o cutie de pistoale i cu doi prieteni ai lui, dintre care unul, fiindș

 poet, i fă%ădui ca mn%iere o frumoasă ele%ie asupra mor ii lui. /mbele păr i protivnice se nchinară una la alta nț ț

tăcere5 locul duelului se hotăr de secundan i, i stăpnul meu, i du manul său se puseră fa ă-n fa ă la depărtare deț ș ș ș ț ț

cincisprezece pa i.ș

#emnul se dete de către un martor i deodată bărbatul slobozi pistolul. 6u nsă care pndeam din buzunarul 1iletcii,ș

unde mă aflam, toate mi cările du manului nostru, sim ind că plumbul lui venea spre noi, prin o repede mi care măș ș ț ș

 pusei drept n contra lui i i amor ii astfel lovitura. lumbul pică 1os ru inat, i stăpnul meu scăpă cu via a teafără.ș ț ș ș ț

8ată, scumpa mea, cum l-am scos eu de la moarte. 6i bine! tii cum mi-a răsplătit pentru fapta mea:... dndu-mă unuiș

sărac bătrn care, ntlnindu-l n uli ă, cnd se ntorcea de la rediu, i ceru pomană cu o mnă, n vreme ce cuț

cealaltă i dete un răva de la iubita lui.ș

/;/U/ Ce nerecuno tin ă! i cum ai scăpat de la acel calic:ș ț Ș

$/3"6'U3 oetul ce slu1ise de martor duelului, văznd o astfel de nele%iuire din partea prietenului său, măscoase din minile săracului, dndu-i trei %albeni pentru mine, i mă păstră la dnsul ca o monedă rară, care, dupăș

cum zicea el, avea meritul de a fi poetică.

/;/U/ -apoi pas de mai zi că poe ilor le lipse te o doa%ă.Ș ț ș

$/3"6'U3 /ceasta o zic numai acei cărora le lipsesc două doa%e.

/;/U/ #pune-mi, te ro%, ce fel de li%hioaie era acel poet:...

Căci trebuie să tii că doresc de mult a mă lămuri asupra acestui soi de oameni ce se zic cntăre i.ș ț

Page 67: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 67/72

$/3"6'U3 +n adevăr ei i dau acest titlu cu mare si%uran ă, dar crede că pu ini am cunoscut care să fi tiut aș ț ț ș

cnta două note. $lasul lor stă n condei. 2eosebitele scr ituri ce face acest instrument pe hrtie produc cteodatăț

ni te armonii poetice, care ncntă sufletul i nchipuirea. 2e pildă aici n ările romne ti...ș ș ț ș

/;/U/ 3asă pildele, scumpul meu, pentru ca să nu se supere acei ce merită de a fi trecu i sub tăcere.ț

$/3"6'U3 /i dreptate5 nu este fiin ă mai fnoasă ca poetul fără talent.ț ț

/;/U/ +n care număr l pui pe acela la care te-ai aflat:

$/3"6'U3 +l socot ntre poe ii cu viitor. 6l avea numai un defect, o uitare curioasă, care-i pricinuia o mul ime deț ț

desplăceri i care a fost i pricina despăr irii noastre. Un lucru iar m-a mirat mult la el niciodată versurile ce scria nuș ș ț

erau n analo%ie cu starea sufletului său5 vreau să zic că, n contra altor poe i, el făcea ele%ii duioase cnd avea vroț

 bucurie mare i, dimpotrivă, cntece vesele cnd era mhnit... 2ar pentru ca să n ele%i mai bine această nepotrivire,ș ț

trebuie să- i descriu ziua n care el a compus una din cele mai triste poezii ale lui, intitulatăț   %esperarea.

+ntr-o diminea ă de primăvară el se trezi voios, pe ct poate fi un om ce a petrecut o noapte plăcută la bal i care,ț ș

cnd deschide ochii, vede un cer frumos dinaintea lui. ăsările i cntau pe la ferestre i razele soarelui se 1ucauș

vesel pe patul lui. Toate lucrurile părea că se mpodobiseră nadins pentru ca sD...Endemne a %usta bunătă ile lumii, iț ș

cu adevărat el nsu i sim ea n inimă acea mul umire lini tită pe care nici o %ri1ă nu o amenin ă. Cu toate acesteș ț ț ș ț

 poetul meu luă de%rabă condeiul i scrise ntr-un album următoarele versuriș

Ce soartă nemiloasă

6 soarta ce m-apasă!

/des n desperare eu stau i mă %ndesc,ș

2upă-orice mul umire,ț

 'ecazuri i mhnireș

Ca o răsplată crudă asupră-mi năvălesc.

este pu in el se mbrD...En haine noi5 i puse un frac care-i desena o talie cu adevărat ele%antă5 feciorul i ncre iț ș ț

 părul după modă, i el, după ce i %ăti toaleta, se duse n fa a psi elei, unde, zmbindu- i cu dra%ostea unei tinereș ș ț ș școchete, adău%ă această a doua strofă la cea dinti

3a orice pas n via ăț

#im irea-mi se n%hea ăț ț

i de dez%ustul lumii amar mă simt cuprins5Ș

lăcerea tinere iiț

i farmecul frumse iiȘ ț

+mi par nimic, căci focul din inimă-mi s-a stins!

&eciorul intră n odaie aducnd %azetele romne ti. Tnărul meu le luă iute i i inti ochii cu bucurie asupra unuiaș ș ș ț

n care se %ăsea un articol plin de laude pentru talentul lui n poezie. 'u pot să- i descriu mul umirea ce se zu%răveaț ț

 pe fa a sa, n vreme ce citea pentru a treia oară pasa1ele mă%ulitoare din acea %azetă5 i măcar că sufletul lui era plinț ș

de mndrie, iată ce versuri mincuinoase el compuse ndată

$loria-mi zmbi odată

i-n calea-i luminatăȘ

( tainică sperare de suflet mă tră%ea.

0oiam atunci n lume

#ă dobndesc un nume...

6ram copil!... i lumea atunci ncă-mi zmbea.ș

Page 68: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 68/72

/;/U/ 2aO bine că-i de necrezut!

$/3"6'U3 / teaptă că ncă nu-i tot. 2upă ce prescrise acele versuri, el se sui ntr-o trăsură ele%antă i se duse laș ș

o damă frumoasă ca raiul lui 9ohamed, pe care o iubea cu tot focul unui suflet de tnăr poet. /cea vizită fu pentrudnsul epoca cea mai fericită din via a lui, căci se ncredin ă de amorul n%erului adorat.ț ț

6i bine, soro, cnd se ntoarse acasă, el sfr i bucata de poezie ncepută diminea a prin următoarele strofeș ț

Ca oimul tnăr ncăș

Ce saltă de pe stncă,

i, vrnd la cer să zboare, 1os pică fărmat,Ș

/ a trista-mi 1unieș

-a mea sperare vieȘ

2in visul lor de aur n pulbere-au picat.

/cum s-au trecut toate!

/cum nimic nu poate

;ăsunet să mai nască n pieptu-mi obosit.

/cum %lorie, iubire,

3e văd ca nălucire,

Ca umbre ce-n pustiuri de mult m-au părăsit!

/;/U/ oetul tău n-avea nici ct de pu ină sim ire.ț ț

$/3"6'U3 "a, dinpotrivă, te pot ncredin a că avea prea multă.ț

/;/U/ /poi dar vroia numaidect să adevereze proverbul ce zice )minciunos ca un poetJ.

$/3"6'U3 i mai bine uitit ca un poet5 căci din pricina acelei uitări m-a depărtat pe mine de la snul lui.

/;/U/ Ce fel:

$/3"6'U3 9-a dat, făr-a bă%a de seamă, n plata subscrierii la un 1urnal ce iese acum n 8a iș   !rop ireaș .

/;/U/ Cui te-a dat:

$/3"6'U3 Tnărului la care ne %ăsim acum mpreună i care este unul din redactorii foaiei.ș

/;/U/ /llah! de-a fi auzit toate cele ce-am spus n astă noapte, el i n stare să ne puie n %azeta lui.

$/3"6'U3 9ăcar de ne-ar pune, ca să ne facă nemuritori.

/;/U/ cobor:nd lasul  Ce opinie ai de stăpnul nostru:

$/3"6'U3 +m pare un tnăr...

2eodată cntecul unui coco răsună n odaie, i %lasul monedelor mele se curmă pe loc. Ciuda ce mă cuprinseș ș

asupra acelei păsări blestemate nu se poate tălmD...En cuvinte, dar mărturisesc că n minutul acela a fi avut multăș

 plăcere a privi ntr-o fri%are pe acel coco , fiindcă %lasul lui mă oprise de a cunoa te opinia %albenului asupra mea5ș ș

opinie dreaptă i nepărtinitoare, căci, după socotin a mea, banul este cea mai si%ură piatră de cercare a firii omene ti.ș ț ș

 '.". / doua zi, cnd m-am trezit, am avut curiozitate să văd de aproape %albenul i paraua care mi prile1uiseră oș

noapte att de interesantă prin convorbirea lor, dar din nenorocire am scăpat paraua dintre de%ete i am văzut-o, cuș

mare mhnire, picnd ntre scndurile camerei mele. ;o% dar pe iubi ii mei cititori ca să binevoiascD...En%ădui pnățce voi scoate-o din locul unde s-a ascuns, pentru ca să le pot mpărtă i istoria ei.ș

>?II

Page 69: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 69/72

/devărul i minciunaș

 %-nei ... @...

i-a zice că e ti frumoasă,Ț ș ș

Că e ti pasăre voioasă,șCă ai %las melodios,

i că oricine te vedeȘ

6 ferice i te credeș

2ulce n%er luminos.

i-a zice că e ti o floareȚ ș ș

Ce luce ti mai viu la soareș

2ect celelalte flori,Că-a ta %in%a ă zmbire,ș

Ca un vis de fericire, 'a te-n inimi dulci fiori.ș

2ar mă tem că mi-airăspundeCu-al tău %las care

 pătrundei c-un aer rzător Ș  

)(, poete, văd prea bineCă minciuna pentru tine6 nepre uit odor.ț

3asă n%erii n pace,i, de vrei plăcere-a-miȘ

face

Ca poet adevărat,

&ă n via ă o minune,ț

Hotărndu-te a-mi spune/devăr neprelucrat.*

+ i spun dar că e tiț ș

frumoasă,Că e ti pasăre voioasă,ș

Că ai %las ncntător,i că-n vecinică fră ieȘ ț

#ufletu-mi se-nchină ieț

Ca un frate iubitor.

1846.

(aba Cloan aț

 aba-i calul dracului

0orbă veche

ede baba pe călcaieȘ

+n tufarul cel uscat,i tot cată nencetatȘ

Cnd la luna cea balaie,Cnd la focul cel din sat.

i tot toarce, cloan aȘ ț

toarce,2in măsele clăn ănindț

i din de%ite plesnind.Ș

&usu-i răpide se-ntoarce,8ute-n aer sfrind.

)&u%i, Urte! baba zice,este codrul cel frunzos,+n pustiu ntunecos!&u%i, s-aler%e-acum aice2ra%ul mndrei, &ăt-&rumos.

2e-a veni el după mine

#ă-l iubesc eu, numai eu,2are-ar 2omnul-2umnezeu

#ă-i se-ntoarcă tot n bine,Cum se-ntoarce fusul meu!

8ar de n-a vrea ca să vie,2are-ar 2uhul necurat!

#ă fie-n veci fărmecati de-a 8adului ur%ieȘ

0ecinic să fie-alun%at!

+n cap ochii să-i se-ntoarcăi să-i fie %raiul prins,Ș

8ar #atan, c-un fier aprins,2in pept inima să-i stoarcă

i s-o ardă-n foc nestins!Ș

&iară-0erde să-l %oneascăCt va fi cmp de %onit

i lumină de zărit.Ș

 'oaptea ncă să-lmuncească#n%e-;o i Hraconit!*ș ș D>E

Toarce baba, mai turbată!&usu-i zboară nevăzut,Căci o stea lun%ă-au căzut,e lună s-au pus o pată

-n sat focul a scăzutȘ

)2ra%ă puiule, băiete,

Tra%e- i mna din cel 1ocț

Ce se-ntoarce ln%ă foc,-ochii de la cele fete,Ș

Cu ochi mari, fărO de noroc.

0inO la mine, voinicele,Că eu noaptea i-oi cnta,ț

Ca pe-o floare te-oi căta,2e diochi, de soarte rele,

i de erpi te-oi descnta.Ș ș

0ai! din ziua cea de varăCnd, prin luncă rătăcit,Cntai 2oina de iubit,Cu-a mea inimă amară#ufletu-mi s-au nvră1bit!

/dă-mi fa a ta voioasăț

-ai tăi ochi de dismierdat,Ș

Că mă 1ur n ceas curat#ă- i torc haine de matasă,ț

Haine mndre de-mpărat.

0rcolacul se lă e teț ș

#us, pe lună, ca un nor DGE,0inO ca paserea-ntr-un zbor 

nO ce via a-mi sețsfr e teș ș

Ca i lna din fuior.*ș

Page 70: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 70/72

"aba Cloan a %eme,ț

 pln%e,Căci fuiorul s-au sfr it,ș

8ar voinicul n-au venit!9nile cumplit i frn%e,ș

Crunt stri%nd spre răsărit

)#ai din hău fărO de luminăTu, al cerului du man!ș

Tu, ce-n veacuri schimbiun anentru-un suflet cesuspină,2uhul răului, #atan!

Tu, ce stin%i cu-a ta aripă

Candela de pe mormnt,Unde zac moa te de sfnt,ș

Cnd ncon1uri ntr-o clipă

2e trei ori acest pămnt!

0inO ca-n ceasul de ur%ieCnd zbori noaptea

 blestemnd,Ca să-mi faci tu pe-al meu

%nd,Că de-acum pe vecinicieie sufletul mi vnd!*Ț

/bie zice, i deodatăș

0alea, muntele vuiesc,+n nori corbii croncăiesc,

i pe-o crean%ă ridicatăȘ

2oi ochi du maniș

strălucesc!

)6u pe mndru- i l-oițaducebeară-un %las ce dă

fiori,intre erpi i pintre flori,ș ș

3a cea baltă de mă-i ducei-mpre%iuru-i de trei ori!*Ș

"aba Cloan a se porne teț ș

&ără %ri1ă de păcat,Cu #atan ncălecat,Ce din din i %rozavț

scr ne teș ș

i tot blastemă turbat.Ș

#altă baba, fu%e, zboarăCu sufletul după dor,Ca o buhnă la izvor,

i-n urmă-i se desfă oarăȘ ș

Toată lna din fuior.

&u%e baba despletită,

Ca vrte1ul fioros,#us, pe malul lunecos,

i-n tăcerea adncităȘ

#atan urlă furios.

9ii de duhuri ies la lună,intre papură zburnd,

i urmează uiernd,Ș ș"aba Cloan a cea nebunăț

Care-alear%ă descntnd.

Codrul sună, clocote teș

2e-un lun% hohot pnO nfund.0alea, dealul i răspundrin alt hohot ce-n%roze te,ș

2ar pe dnsa n-o pătrund!

6a n-aude, nici nu vede,Ci tot fu%e nencetat,Ca un duh nspăimntat,

Căci #atana o răpedeCătre elul depărtat.ț

ece pasuri ncă %rele...9ndrul că i-a dismierda,ș

Ca pe-o floare l-a căta,2e diochi, de soarte rele

i de erpi l-a descnta.Ș ș

2oi pa i ncă... 0ai! nș

luncăipă coco ul trezit5Ț ș

8ar #atan afurisitCu-a sa 1ertfă se aruncă+n băltoiul mucezit!

bucnind apa-n naltevaluri,9ult n urmă clocoti,+n mari cercuri se-nvrti,

i de trestii, i de maluriȘ ș

9ult cu vuiet se izbi.

8ară-n urmă lini tităș

2ulce unda- i alina,ș

i n taină le%ănaȘ

&a a lunii nălbităț

Ce cu ziua se-n%na...

Cnd pe malu-i trecenoapteaCălătorul uiernd,ș

intre papuri cnd i cndș

6l aude triste oapteș

-un %las 1alnic suspinndȘ

)0inO la mine, voinicele,Că eu noaptea i-oi cnta,ț

Ca pe-o floare te-oi căta,2e diochi, de soarte rele

i de erpi te-oi descnta!*Ș ș

1842, 'irce tiș

(aba i fataș

Page 71: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 71/72

  #ub răchita rămurată

ade-o babă supăratăȘ

i-mpre1ur iarba-i uscată!Ș

Ce-a fost verde a ve tezit,ș

Ce-a fost dulce a amărt,

Ce-a fost vesel s-a mhnit!

e sub lunca nverzită

Trece-o fată nflorită

i de fluturi urmărită.Ș

Ce-a fost ve ted nverze te,ș ș

Ce-i amar se ndulce te,ș

Ce-i mhnit se-nvesele te.ș

Page 72: Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

7/23/2019 Literatura Pentru Copii (Автосохраненный)

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-pentru-copii- 72/72