Prof. llrhar BIDEI

LIMBA SI,

LITERATURA.lAI'

ROMANA

clasa

aX-a

Lucrare rulizatd in conlormitate cuPROGRAMA gCOtnnt DE LTMBA

SI LITERATURA ROMANA

I

DTP Pre-Press: Cristian STOICAcoperta: lonu! BARBIERUEdilie ingrijiti de prof. Gheorghe BADEAISBN 1 3 : 97 A-97 3-17 22-29-0

Copyright@Editura Badea & Professional Consulting

Pentru informafii privind oferta editoriale, consultati:www.editurabadea.ro

EdituraBd.

BADEA & PROFESSIONAL CONSULTINGN. Grigorescu 63, sector 3, Bucure$tiComenzi la tel./fax: (02'11222.'1 183

www.editurabadea.ro

informatii, consultatii,comentarii qi dezbateri pe blogul

www,martana-badea.ro

- Evolutia prozei in literatura

CUPRINS

I- PROZA NARAflVAromand .........,..............,..................................... Das.5

OBASMUL CULTEllon Creansi

Das.11g s,lz

ruPovestea lai HatuD-Alb" de Ion Creansi ....,.............,................,....., Das,13- Elemente folclorice Dreluate din basmul DoDular ..................,........... oag.22

ore.23o s.27

- Limbaiul Drozei*"Ddaili PrcDelaac" de Ion Creanci

Limbaiuj prozei narative

'IPovESTIREA*,,Hana-Anc lei" de Mihail Sadoveanu - udtate si divercitate ........... Drs. 36* ..FAnfino dintre Dlooi" deMihail Sadovearu* -CeolawAncatdo de Mihail Sadove{nu* ..Nesustot liDscan" lle Mihril Sadoveanu

Das.38Das.41pas.45Dae.50ONWELA

*,,Alexandtu LdDusneand" de Costache Neeruzri ....,....,,......,.........,.. Das.sl- Istorie si fictiune h nuvela ....................................-.........:..-.....:..... Dag.57

Oloan Slavici Das.59Das.60Dae.69Das.69Das,70Das.84

*..Moara cu noroc" dle IoaD SlaviciIROMANI]L

- Noua esteticd in literatue (Unive.sul literar) .................

- Teme ale oDerci runiversul literar) .......................... pas'85*"Bshapd" deMihril Sadoveanu -................. Dae.86

- Vitoria si Nechifor LiDan - o Dereche de initiati .............................. pag.95- Asemantui intre romanri ..Baltas l" deuihail Sadoveanu

si hrhdr DoDulari ..Mialrla" ...

Ol,iviu Rebreanu*..Iar" de Liviu Rebreanu

EMihail Sadove.nu

*..ahirfla noaDte ile dtueosle. intAio noaDte de rdzboi"de Camil Petr€scu

*..Palul lui Procust" d€ Camil PetrescuEMircea Eliade- Mircea Eliade - personalitate comDlexe a culturii

- lnterDretarea lui Alexandru Palmlozu ......... Drs'97ElCamiI Petrescu ,,,,., ............. Das.99

!i literatudi romane ...-.............................;........

El Georse

.. pag.99

Dae.101Dae.110p g.l22

D^s.,122p^s"124Dae.131pae.13iDas.l53pag.153

pas.168Das.171Da&176D e.l11pag.lSl

pag.185

*-Maitreri" de Mircea Eliade

*..EnierrrtOMarin Preda

orr'rr'.ei" de Georse Cilinescu

- AcceDtii ale termenului-Evolutia creatiilor lidie.Fabulq ,..--------.

*..I@wele. osarul si coDoirrr" de Grisore Alexandrescu .................

*.,Morornelii" de YlarinLPOXZIA

* -Os linde le " de Grigore Alexandr€scu

.Poezia eDici DasoDtisg*,,Zbnrdtoral" de loa Heliade Rildulescu

-3-

EIon Bsrbu*..Din ceas. ded s..." ile Ion Barbu*..Riea Crwlo si laDofia Enisel" deloaBarbu

aEpoca Marilor Clasici*Jrnimea si .-Convorbiri literare"

OTitu MaiorescuOMihai Eminescu- Poezia de insoiratie folclorici si mitolosictr

*..Luceoft rul" de Mihai Eminescu- Poezie iubirii si a naturii

*..Pe I'ined olooii ftrd sot"de \{ihai Eminescu*..Dolirla " de Mhni Eminescu*..Floarc albastd" de Mihai Eminescu

- Poezia fflozofici*..Odd nn rrretru anlic) " de Mihai Eminescu

EAlexendru Macedonski

*-.Prumr" de G€or-se Bacovia*..Lacustrd" de Georple B^coli^*--Amurc inlel" de Geofpe Bacovia

OIon Pillatvremuri" lle lon Pill^t

Marin Sorescu

*..Aci sosi neBTudor Arshezi

*-.Testament" de Trdor Arshezi*..Floti de muciaai" de Tudor Arshezi

Ul,ucian Blasa

*.,Lumina" lle Ll,.cian BlaaaEIon Barbu

*.-Din ceas. dedus..." de Ion Barbu*..Risa CmDlo si laDona ,nr'sel" de Ion Barbu

BMarin sorescu*..Echerul" ile

ONichit&Stinescu*..Leoaicd findfi. iuhilea" de Nichita Stinescu*..in d lcele stil clasic" de Nichita Stinescu ...*,,Efiolie de toamnd" de Nichita StAnescu

EUon Luca Caraeiale*,,O sctito rc niedutd" de Ion Luct Crrtoiale

- Comic vs. Umor

de l.L.Carasiale*..O noanle farlunoasd" de Ion Luca Carasiale

aDrama- Scut istoric

Elcamil Petrescu

Elucian Blasa*"Meqtcrul Manole" de Lucian Blaga

-5-

n e,l92oas.194D p.l97Das,200oas.200pag.201

Das.205Das,206nzs.224DAs.226nae.23lDas,235D e.240n e,240nau.244

*-.Ronilelul rozclot ce mal" de Alexandru Macedonski .........'........ Dae.244Oceorse Bacovia .... ............ n[s.247

n^p.249Das.253Das.255Das.258oas.259n s.2(3Dae.261D^s.270D p.273

I. ACCEPTII ALE TERMENULUI. EVOLUTIEacuvantul ,,proza" vine din fr. ,,prose" 9i inseamnd ,,drscars

care inainteaze in linie dreaptd". Ptoza se definegte, de obicei, inopozitie cu poezia, ca formd a discursului oral sau scris, ca.mod deexpresie ce nu este supus mijloacelor prozodice 9i expresivitatii,ambiguitAlii ori sugestiei limbajului poetic. Proza apare ca reactieimpotriva poeziei care, folosind mijloace de expresie metaforice 9i,,ornamente" stilistice nu clarifica sensul, ci deturneaza intelesul ldeii.De altfel, Molidre definea conceptul cu ironia binecunoscuta: ,,Iof cenu este prozd esle vers. tot ce nu este vers este proze" (MoliCre,

,,Burghezul gentilom'). Criticul italian B. Croce este printre primii

care a diferentiat mijloacele de expresie ale prozei de cele poetice,

considerand cd acestea nu exprima steri afective 9i sentimente, ci seindreapte catre gandire. Mai tarziu, teoreticianul francez RolandBarthes definegte proza pdstrand aceeaqi idee: ,,un discurs minim,care vehiculeaze in modul cel mai economic gandirea "(Cf. ,,Dictionar de termeni literari", Ed. Academiei).

in literature, proza-are doud form-e specifice:1*PROA EPICA UARATIVA) este modalitatea de

comunicare orald sau scrisd prin €re autorul igi exprimdconceplia despre lume 9i viatd in mod indirect, prin intermediulpersonaielor, in care principalul mod de exPunere este naratiunea'imbinate adesea cu descrierea gi-dialogul.

2*PROZA DESCRIPTIVA sau LIRICA, in care principalulmod de expunere esle descrierea, transmite informatli cecontureazd o imagine pe care cititorul 9i-o poate inchipui 9i carepoate fi un peisaj, un portrel, prezentarea unei case, a unei strazi, a

unui orag, a fenomenelor naturii etc. Descrierea este un mod deexpunere in operele riferare (infetigarea unui personaj, aspectulunei case sau al unui peisaj etc.) 9i in cele nonliterare (ghidutituristice, calitalile unor produse etc.). Nu existe personaje, nici dialog.

aDin punct de vedere al continutului comunicdrii, ptozapoale fi: Qtiinlifice, filozoficd, beletristicd, publicistice, memorialisticd,

7l pnozl

ll nmmrvn

EVOLUTIA PROZEI iN LITERATURA ROMANA

*..E na strivesc corola de mbruni a lumii" de Lucian Blasa .......'. D.''e.27 4D^p.278oas.281oas.282Das.285Das.289oac.290D s.292nnp.293Daa.296p^9.299

- Sursele comicului in Diesa..O scrisoare oietduld"

oas.306nes.308pag,323

D^e.327Das.34l

Das323

nrp.342*,.Iocul ielelnr" de Ctmil Petrescu -.--...-.,.. Das.344

- Intenrrettrri si semnificatii ideatice ............................................., Das.357oas.360pag.361

iat duge curentele literare @ se manifesta in compozitia opereiliterare, prcza este romanfice, realistd, tnditionale, moderne,natu ra I istd, fanf3,sficd, eff'

aPrimele forme ale prozei literare dateaze din secolul alXvllJea gi au fecut parte din scrierile cronicarilor .Grigore Ureche,Miron Costin, lon Neculce (Moldova) gi Radu Popescu (Muntenia).

Astfel, in capitolul ,,De moarba lui $tefan vde cetui Bun, vdleafo 7012", (adica 1504), din ,,Leto4segrl Tdrii Moldotlei" (scis inteanii '164i!-1647), Grigorc Ureche realaeazA primul portr€t literar depersonaj, prin descrierea domnitorului 9tefan cel Mare: ,,Fosf€ugtefan-vodd om nu narc de statu, manbs 9i de grabe vercebriu desange nevinovat; de multe oi la ospete ornofiea ted iudetu. Amintileaen om intreg la firc, nelenegu, $i lucrul seu il gtia a'| acopei, gi unde nugendeai, a@lo il aflai. La lLrcrui de Ezboab nlF-$ter, unde en nevoie,insugi # veftia, ca vezendul ai sei, sd nu indAdpbze, 9i pentru aceia

nru razboiu de nu biruia. 9i unde-l biruia alti, nu pbdea nedeidea, ce

stiindu-se cAzut gbs, se rtdica deasury biruitorilor.".- oin secolul al xvlll-lea, primele crealii literare suntconsiderate cele 42 de legende istorice, intitulate ,,O same decuvinte" gi agezate de cdtre lon Neculce in fata cronicii sale, scrisein anul 1733. Cronicarul merturisegte cd aceste scrieri sunt rezultatulmultor povegti ,,audzite din om in om, de oameni vechi 5i bdtrdni",caracterul lor fictional fiind reliefat chiar de atitudinea lui Neculcecare lase pe cititor sd aprecieze veridicitatea intampldrilor povestite,

,,cine va ceti $i le va crede, bine va fi, iard cine nu le va crede, iatdbine va fi; cine precum ii va fi voia, aga va face".

asingurul text literar notabil ce poate fi considerat o operi librareinbgraE scrisi in limba romana este ,,lstoia ieroglifice" elaborati deDimitrie Cantemir intre anii 1703-1705. Textul este foarte complex,

apartinand, prin formd 9i compozitie, mai multor specii literare -/omanategoric, pamflet politic, hbu6 ori eseu filozofic-, iar din punct devedere al realizarii stilistice se manifesE aici o game larg5 a modalititilorde expunere, cum ar fi: mnliuna, monologul aftistic, proza liricd,fraza rima6 in interiorul textului, &scrierca etc.

aAbia secolul al Xx{ea poate fi socotit, cu adevdrat, o perioada

infloritoare pentru literatura romand, prima jumdtate fiind favorabiE

apar$ei speciTor de mici dimensiuni. pottestirea, schila, epistola,memoialul de ci,d,tor'te, nuvela. ,,Alexandru lipugneanul" esleprima nuveli istorici, publicatd in cel din€i numdr al revistei ,,DaciaIibrcr,", la 30 ianuarie 1840, iar autorul, Costache Negruzi, esteprimul scriitor notabil al acestui seml. ln aceeagi perioade mai aparnuvete 9i povestii: ,,Buchetien de la Horcn@" (84O), ,,Etoria unui

gat$n 9i a unei Fnb" (1844), ,,Balta-A|ffi" (1847) devasile Aecsandri; epistola: ,,Sctisot' de lon Ghica.

in a doua jumetate a acestui secol, al XIX-lea, literaturaromane cunoagte o dezvoltare uimitoare prin scriitori eternizali incultura noastr5: Mihai Eminescu (nuvele), lon Creangi (povegti,povestiri), l.L.Caragiale (momente, schile, nuvele), loan Slavici(nuvele, romane).

aPrimele incerceri de roman, dar neizbutite sub Eport literar, sunt:

,,Tainele inimif' de Mihail Kogilniceanu (1855), ,,,ttat oir" (1855) 9i

,,Hern" ('1862t' de Dimitrie Bolintineanu. Anul 186i! poate fi considerat

dala nasterii orimului roman romanesc. ,,Cicoii v*hi gi noi sau cenagte din pisici goareci mdnance" de Nicolae Filimon, subintitulat deaulot ,,nnnnl otbinal". Remarcabil este scriitorul Duiliu Zamfirescu, ale

cArui cinci romane formeaze ,,Ciclu, Co,ninegF'nilor", publicate infeanii 1894 - 191'l:,,Viah Ia FE",,,Tdnase Scatiu",,,ln dzboi",,,indrcp6ri", ,,Ana", cele mai izbutite fiind primele tei. cel mai importanlroman al sEqitului de secol XIX giincepuful secolului XX este ,,Man" deloan Slavici, publicat intii sub formd de icileton in revista ,,yata" (18W)'iar in volum abia in 1906.

.Dacd secolul al Xlxlea a excelat valoric prin poezie, secolulal Xxlea apa4ine, cu sigurantd, romanului. Liviu Rebreanu poate fiapreciat ca orimul romancier de tialie europeana, iar romanul sau,

,,lon" (1920), constituie prima izbanda a acestei specii literarecomplexe prin monumentalitatea constructiei, prin numeroaselepersonaje (peste 80), cat 9i prin mijloacele artistice de analizdpsihologice a protagonistului.

oln perioada interbelicA (1920-1944), romanul cunoaqte o

dezvoltare strelucite prin operele de certe valoare ale scriitorilor:Camil Petescu, George CAlinescu, Horbnsia Papadat€engescu'Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Mateiu Caragiale,lonel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Garabet lbriileanu,Tudor Arghezi, Mihail Sebastian etc.

.Dupe al Doilea Rezboi Mondial (dupi 1944 pini inprezent) romanul a cunqscut o bifurcare a atitudinii scriitorilor: uniicuorientare partinice (care au servit ideologia 9i principiile partidului

comunist), iar altii, cu toata credinta in menirea lor, au inscris operenemuritoare pe frontispiciul literaturii romane. Dintre scriitorii cu cer6valoare gi har literar, se pot enumera: Marin Preda, Marin Sorescu,D.R.Popescu, FAnug Neagu, Nicolae Breban, gtefan Benulescu,Mircea Nedelciu, Alexandru lvasiuc, George Biliiti' DinuSeraru, Augustin Buzura, loan Grogan, Gabriela Adamesteanu,gtefan Agopian, Mircea Certiirescu, Simona Popescu etc.

-7-

II. STRUCTURA TEXTULUI NARATIV1. TNSTANTELE COMUNtCaRil NARATME sunt princi-

palele componente care contribuie la elaborarea, comunicare 9irecepiarea unei naratiuni: aufori nanator, personaie, cititorlnantar.

A. Autorul este persoana @rc cIeeart o opere artisticd,gtiintifice sau publicisticd, omul Si fduritorul real al unei creatii literare,care se detageaza de narator. Tn literatura cult5, autorul are oidentitate anume gi se mai numeqte scriitor (prozator, poet,dramaturg), pe cani in literatura populari autorul este anonim. intexlul narativ, autorul este cel care a creat universul epic, iarnaratorul este cel care comunice evenimentele povestite cititoruluifictiv/ naratarului. in operele epice ale unui scriitor, naratorul difere dela o crealie la alta. De pilda, Liviu Rebreanu este scriitor al maimultor romane, dar naratorul romanului ,,lon" se deosebegte denaratorul romanului ,,Pddurea spenzuratilor" din punct de vedere al

mentalitatii, tehnicilor de construire a personajelor, curentului literarcdruia Ti. apa4ine opera, planurilor de actiune 9i chiar stilului narativ

B. Naratorul este o instanta intermediara intre autor $i celce relateaze intamplarile, folosind verbele ,dicendi" (a zice) 9i

,,sentiendi" (a simti). ) Naratorul poate fi o instante narativaanonime, care se implice in evenimentele/ intamplarile acliunii sauun personaj, care participd la faptele povestite de el insugi.

Naratorul se definegte prin ceteva atribulii specifice:- stabilegte o relalie de comunicare cu lumea create de

autor;- este mediator intre autor 9i naratiunea literara;- este o prezente independente, care povestegte intampErile

unui cititor fictiv gi se deosebegte de autor prin taptul ce acesta estecel care a creat universul epic al operei.

Naratorul poate fi:- narator omniscient - care gtie tot ceea ce fac, gandesc sau

intenlioneaze sd intreprinde personajele gi mmunica aceste faptecititorului fictiv/ naratarului; el se identificd, uneori, cu autorulin cazulromanului realist;

- narator-personaj - personajul nareaze o intamplare in careeste implicat direct, participand ca erou literar in succesiuneaevenimentiale;

- narator-martor - personajul cate nateaza o lntamplare lacare a asistat, fdre sa se impiice direct in vartejul actiuniii

- narator4onfident - naratorul caruia i s-a relatat povestirea. pe care, la randul siu, o istorisegte altor personaie sau bititorului

tictiv/ naratarului;

-8- -9-

- naratorfiesager - transmite mai departe auditoriului din textpovestirea, intamplerile, evenimentele pe care le-a aflat el, pe care legtie el din alte surse;

- naratorcrdonalor al scenariului epic - cum este comisul loniF,care se confundd ol prohgonistirl in povestirea ,,laq lui Vode", ilreprezinte pe autorul Sadoveanu atunci cand comenteaze istorisirileascultate sau talentul povestitorilor gi este totodatd martor al unorevenimente giintampleri narate la hanul Anculei, cum este ,,FdntAnadintre plopi", povestiri cuprinse in volumul,,Hanu-Anculei" de Mihail Sadoveanu.

- naratorul-reprezentabil - sugereaza discret perspectiva

autorului textului asupra faptelor prezentate.C. Pe]sonaiul este principalul element al unei opere epice sau

dramalice (nicioda6 lirice), care determind adiunea, se afla in centulevenimentelor gi in€mpErilor ori poate fi o putemice personalitate umandin jurul cdreia se construiegte esenF ideatirS a creatiei literare.

Personajele pot fi nu numai liinte umane, ci 9i animale, pesdri, planb,fdpturi inchipuite sau chiar obiecte. Cuvantul ,perconai': provine din

ft. pelsonnage gi lat. persona, care inseamne ,,masce de batru", ,rol".a C las if ic area personaje lor.a) dupd importanta pe care o are in actiunea operei:

pri nc i pa l, sec u nda r, epi sod i cib) dupa vabarea mo'ale:' personaie Pozitive gi negativeic) dupe tipul pe care-l reprezinte: personaie comPlexe din

punct de vedere al caracterului, personaie Apice,d) dupa curentul literar in care se incadreaz opera: pel'sona.,

rcmantic, perconaj ,ealist p*snaj simfulic, d€/rsonai fantastic etc.

D. @ru! este destinatarul/ receptorul textului literar,gtiinlific, publicistic; el este sinonim cu ,,lector" (vb.,,a lectura').

Relalia lectorului u textul narativ definegte mai multe categorii:a) lectorul inocent - se deprinde cu textul prin lecturarea

acestuia, adicd realizeaze un prim nivel de lectura;b) lectorul eficient - citegte textul 9i selecteaze anumite

pasaje, idei, semnificatii, in functie de obiectivele precise pe care le

urmaregte;. c) lectorul c!,mpetent - este cititorul cu experienti, care poate

interpreta, explica gi aprecia un iext, in vederea emiterii de opiniiautorizate.

Cititorul, ca receptor al unei opere narative, poate fi:*Cititorul concrct - care numegte persoana reale, cu o

anumita identitate, pregdtire intelectuab, care traiegte intr-o epociistorice determinatd, aceeagi sau alta decat a autorului;

*Cititorul abstracf este receptorul posibil, inzestrat cu abilitdtide lector, care ar putea sesiza in mod optim valentele operei literare;

*Cititorul fictiv sau naratarul unei opere literare existe numaiin aparente, conventional, este cel cdruia ise adreseaza naratorulimaginar pe parcursul discursului seu narativ.

2. PERSPECTMA NARATMA UIZIUNE SAU FOCALIZARE)este punctul de vedere al naratorului asupra evenimentelor relatate,incluzAnd gi relatia sa cu personajeie $i cu intamplerile respective.

ln relalia dintre naralor 9i personaj, exegetii definesc treitipuri de viziune narativa:

- cea numitd ,din spate", in care naratorul cunoagte mai multdecat personajul, naratiunea este ,a persoara a ,t -a, naratorul esteomniscient 9i omniprezent, adica gtie tot ceea ce fac, gandesc sauintenlioneaza se intreprinde personajele, se afle mereu la fata loculuigi comunicd aceste fapte cititorului fictiv/ naratarului; el se identifica,uneori, cu autorulin cazul romanului realist;

- cea numi6 ,,impreund cu",in @te naratorul gtie tot atet cat gi

personajul, naftrtiune este ,a petsoana l, iat personaiul- nanwpovestegte o intamplare in care este implicat direct, participand caerou literar in succesiunea faptelor;

- cea numiti ,din ahri", in care naratorul gtie mult mai pulindecet personajul, iar naratorul-martor relateaze o intamplare la carea asistat, povestind numai ce a vdzut, a auzit sau a sesizat, ferd sapoate petrunde pane in gandurile sau sufletul personajelor principale.

3. CONSTRUCTTA SUBTECTULUT $l A DISCURSULUINARATIV este realizatd printr-o multitudine de componente careconstituie esenta tematice a operei respective: actiunea (secvenlenarative, episoade, conflict, relatii temporale 9i spatiale, incipit,final, elipsd narativd, pauzi descriptivd), planurile narative(inldntuire/ alternantd), momentele subiectului (expoziliu nea,intriga, desldgurarea acliunii, punctul culminant, dezno-dementuD elc.

4. LIMBAJUL PROZEI /VARATrvE se definegte prin:- modalitati ale narerii: povestire, rezumat, scend, episod,

secvenld narativdi- mdrci ale prezentei naratorului: verbe gi pronume la

persoana l, a ll-a sau a lll-a, singular gi plural;- limbajul personajelor poate ilusfa diverse aspecte ale

registelor stilistice: cuft, hmiliar, intelectual, colocvial, popular etc.:- vorbirea directd gi indirectd; stilul indirect liber.

-10- -11 -

SPE([NANAINIE

BASMT]I C:TJLT

Dgtrlllg: Basmul este specia epicii poputare 9i culte, cu largArespendire, in care se nareaza intempEri fantastice ale unor personaieimaginare pozitive (feti-frumo1i, zene, animale 9i pdsdri nAzdrevaneetc.), aflate in lupte/ conflict cu to4e matefice ale naturii sau ale:;ocie6tii, simbolizate prin balauri, zmei, vrdiitoare etc., pe care lebiuiesc in cele din ume. Basmul are formule specifice - initiale,nediane gi finale - metafore tipice Fi personaie cheie pentru actiuneanarativd. Fantasticul este construit prin imbinarea realului cufabutosul, iar naraliunea se impletette cu dialogul 9i descrierea.

Termenul ,,basm" vine din slava veche, de la ,basni", carei nseam nd,,nescocire",,,scornire".

Trdsdturile basmului:. ilustreazd o altd lume decat cea rea6, personajele fiind

crai, impdrati gi imperebse, feti-frumogi 9i fiice de crai,Muma-Pddurii, zmei sau balauri infricogatoi;

. perspectiva tempotale numegte timpul mitic (un timp aluedintelor populare), iar perspectiva spariald defineqte spatiulnemdrginit, imaginat la capdtul lumii sau pe firemul celdlalt;

. elementele reale se impletesc cu cele fabuloase sicreeaze fantasticul, ca specific ancestral al basmelor;

, actiunea esentializeazd lupta dintre fo4ele binelui $i aterdutui, dintre adevdr $i minciund, dintre onestitate ti necinste,iar deznoddmdntul conste btdeauna in triumful valorilor pozitiveiBupra celor negative;. personajele sunt reale gi fabuloase, acestea din urmd:NAnd puteri supranaturale (miraculoase) gi puEndu-se metamoiozattt animale, plante, insecte, obiecte ori pot reinvia prin leacurirrtiraculoase, dacd sunt omorali; relatia acestora cu Protagonistult, tleca sprijinul acordat pentru invingerea rdufdcetorilor 9i setunresc 9lggglqj @roi supranaturali care-i ofert un obiect miraculosputru a-l ajuta la nevoie) sau ei499d--4!&g9gi (personaje

nirzdrdvane care-l sprijine neconditionat);

. prohcronistul (Personaiul principa| este mesagerul fo4elorbinelui, aflat in conflict cu antaqonistul (personaiul malefic/rduacetorullantlerouL, lupta purandu-se in numele valoilor morale 9ispirituale ancestnle ale poporului roman; perconaiul pincipal trebuie sd

depeseasd probele 9i se invingd obstacdele puse in cale cu scopul dea demonstn virtuti etice exceptionale 9i a deveni apt pentru a-liintemeia $i condu@ propia gospodeie;

. ca mijloace de compozilie, basmele contin formulespecifice initiale, mediane 9i finale, metafore tipice pentruactiunea narativd;

- cifra trei este un simbol cu incArcdture magice $i cu fodepentru depdgirea probelor gi invingerea obstacolelor la care estesupus personajul principal din basm;

. basmut cultivd inalte Nincipii morale esenliale ca adeve 'dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curaiul, viteiia prin pelnnaielepozitive gi @ndannA nedrcpbtea, reutatea, minciuna, ldcomia

tntru&ipate de ,iuacebri (zmei, balaui, Muma-Paduilor, spenietc ).

IONMEANGA(1839-1889)

Ion Creangi, pe numele adevixat Stel?inescu Ion, s-a nascut la

I martie/l0 iunie 1839 la Humulesti, judetul Neam1, ca fiu al lui $tefan a

Petrii Ciobotarului gi al Smarandei Creanga din Pipnig. in 1854 i$i iadefinitiv numele Ion Creangi. La 26 decembrie 1859 este hirotonisit diaconla biserica Sf.Treime 9i se caselorelte cu lleana C^rigoriu. iar un an mai

tarziu se na$te unicul lor fiu, Constantin Creanga. In 1873 divorteaza, iar

bAiatul de 12 ani este dat in ingrijirea lui. A cdutat o casd in care sA se mute,

alegind o locuinla in mahalaua licau.Penhu a deveni institutor, intrc anii 1863 - 1865 urmeazd cursurile

$colii Normale de la Trei-Ierarhi, unde il are profesor pe Titu Maioresm $i

se clasifici primul dintre absolven{i, iar in 1864 este numit institutor la

gcoala primari din Trei-Ierarhi.in 1867 publicd primul abecedar intitulat ,, Noua metodd de scriere si

cetirc alcdtuit de lon Creangd" , iar in 1875, func{iondnd ca suplinitor la

gcoala din Pdcurari, il cunoagte pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor

Ecolar. Prietenia dinte ei devine solidd qi definitivn, poetul il prezintl la

,,Junimea" q|-l inotrajeazd sd scrie, astfel cA la I octombde 1875 apare inrevista .Convorbiri liTerare" poveslea ,,Soacia cu trci nurufi", rat ildecembie,Capru ca trei iezi".

in urmdtorii doi ani, 1876-187?, apar celelalte povegti 9i povestiri:

,,Pungala cu doi bani", uDdnild Prepeleacu, ,,Povestea porcului",

-12- -13-

,,Povestea lui Stan Pdlitul', uPovesteq lui Harup AIb", ,,Fata babei ti fatamoSneagulai" elc.

in 1878 mai apar tot in nConvorbiri literare' povegtile ,,IvanTarbincd" qi ,,Povestea unui tmr leneg" .

,,Amintirile din copildt s" apar in revista ,,Junimii" astfel]' it 1881,ianuarie, partea I, in aprilie partea a II-a 9i in 1882, martie, partea a III-a.

Ultimul an in oare mai pub[ca este 1883, cdnd apar ,,Mog lon Routisi Cuza Vodd" 9i .Cinci pdni" .

in 1885 se imbohAveqte grav ti, dupa o lungd suferinli, se stingedin viafd la 31 decembrie 1889, la numai qase luni dupd marele s'u prieten,

Mihai Eminescu (15 iunie 1889).

,,POVESTEA LUI HARAP.ALB"de lon Creange

Pasiunea lui lon Creangi (1839-1889) pentru literaturapopulara a facut posibild crearea unor basme culte in careautenticitatea folcloricd se imbina in mod miraculos cu plasmuireaartistica a realitelii, fantasticul fiind umanizat gi putemic individualizat.

,,Povesba lui Hanp-Alb" se inc€ldteaze in genul epic, iar czl

specie literare este un E3g!!-99[, deoarece are autor identificat, pe

lon Creange, Opera a aparut in revista ,,Cotwoftiri liteate", la

1 august 1877, apoi in acelaqi an a fost publicat de Eminescu in ziarul

,,Timpuf'. impletiree elqnenblor realiste cu cele hbuloase deeartfantasticul, ca specific ancestral (strevechi) al basmelor, inse, in aceastacrealie narafua, Creanga imbine supnnatunlul Wpular cu evocarearealbti a satului mordovenesc de unde reiese 9i origrhalitatea unici aacestei creatii.

,,Povestea lui HaraP-Alb" poate fi 9i un Ej!lg!!SI9!!E!!(roman care ilustreaza procesul de formare a personalit5tii eroului 9idobandirea experienlei de viatd - n.n.), intrucat fiul craiului evolueazade la adolescentul naiv, cu incredere excesive in oameni 9i inpropriile calitAti la tanarul chlbzuit 9i destoinic, maturizat prin

depesirea tuturor piedicilor ivite in cale 9i neaparat necesaredobandirii experientei de viate.

Semnificatia lillului ,,Hanp-Alb" reiese din scena in careSpanul 1 pecdbgte pe fiul craiului sA intre in fenlane: ,,Fiul cniului,boboc in felul sdu la trebi de aieste, se potrivegte Spenufui 9i se bagein fentene, fert se4 trtsneascA prin minte ce i se poate in6mpla"'Naiv, lipsit de experienlA Si excesiv de credul, fiul craiului i$ischimba statutul din nepot al Imparatului Verde in acela de sluga a

Spanului: ,,D-acum inainte sd Iti cd te cheamd Harap-Alb, aista Ii-inumele, gi altul nu. ". Numele lui are sensul de ,,rob alb", deoarece

,,harap" inseamnl, ,,negru, rob". Devenit sluga Spanului, igi asumdgi numele Harap-Alb, dovedind in acelagi timp loialitate 9i credintdfale de stdpanul seu, intrucat jurase pe palo$. El devine robul'tigan(pana la jumdtatea secolului al XIX-lea in Moldova gi TaraRomaneascd $ganii erau robi - n.n.), degi era alb, ajungand in ceamai umile ipostazd umand. Statutul de rob pe care-l are flecdul alb ilnedumereSte pe unchiul sdu, lmpdratul Verde, precum gi pe feteleacestuia, care simt pentru el o simpatie sponhne. Totugi, fiul craiuluinu incalcd jurdmdntul facut Spanului, ?9i respecte cuvantul dat, rodal unei solide educatii cdpatate in copildrie, aceea de a fi integru 9idemn, capabil sd-qi asume vinovetia, cu toate urmarile ce decurg dinfaptul cd incdlcase sfatul tatdlui.

,,Povesba lui Harap-Alb" este un basm cult, deoarece areautor cunoscut, lon Creangi, perspectiva narative fiind aceea denaralor omniscient. Naraliunea la persoana a lll-a imbinesupranaturalul cu planul real, armonizend eroii fabulogi cuperconajele lirdnegti din Humulegtiul natal al autorului.

(construclia 9i momentele subiectulu i)'Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi 9i

motive populare, incipitul fiind reprezentat de formula initialdtipicd oricArui basm: "Amu cicd era odatd intr-o hre". Actiunea are incentru conflictul dinlre fo6ele binelui 9i ale rdului, dintre adevdrgi minciund, iar deznoddmentul constd toldeauna In triumfulvalorilor pozitive asupra celor negative, adicd victoriaadevdrului-

(Expoziliunea)Prin crearea fabulosului, actiunea este plasatd intr-un ttnuf

indepdftat, peste mdri qi tdri, la capatul lumii, in timp mitic. Aqadar,relaliile temporale 9i spaliale se definesc prin evocarea timpuluifabulos cronologic Ai a spatiului imaginar nesfdrgit: ,,Amu ciceera q!g@ intr-o tard" un crai care avea trei feciori gi un singur ,,fralemai mare, care era impdrat intr-o tard mai indepdftatd'l pe numeVerde impdrat. Cei doi frati nu se vdzuseri de multd vreme, iar veriinu se cunoscuserd intre ei, pentru cd impdrdlia fratelui mai mare era

,,tocmai la=o marqine a pementufui", iar fratele mai mic teja ,,bstAmaraine".ln acest cadru spalio-temporal mific se deruleaza - intr-oinlenfuire cronologicd - intempafile realiste 9i fabuloase in caresunt implicate pelsonajele basm ului.

Verde lmpdrat ii cere fratelui sdu, craiul, s6-i trimite ,,grabnicpe cel mai vrednic" gi viteaz dintre fiii sei ca sa-i urmeze la tron,

inkucet el avea numai fete. Pentru a vedea care dintre feciori ,,sesimte destoinic a imperdti peste o tard aga de mare 9i bogate caaceea", craiul se imbrace intr-o piele de urs 9i se ascunde sub unpod. Cei doi fli mai mari se sperie de urs gi se intorc ruginati la

Curtea craiului care este dezamagit de neputinta lor 9i rostegtemoratizator. ,nici tu nu egti de imperaL nici imperdlia pentru tine",

ceea ce evidentiaze ebmentete realiste ale basmului.Mezinul, impresionat de amerdciunea tatdlui, se duce in

gftdine 'se

pangA in inima sa". Deodde, ,,o babe geftove de behenep 'ii cere de pomana gi, dupd ce fiul craiului o miluiegte cu un ban, ilsfdtuiegte sd cearA tatelui #u

"calul, armele 9i hainele cu care a fost el

m,ie", degi hainele sunt vechi gi ponosite, iar armele ruginite gi sd pune otava cu jdratic in mijlocul hergheliei ca sa aleagd acel cal care va veni sdmdnance jaraticul. Urmand intocmai sfaturile babei, (cdlauzirea flacduluiczlte pr4uirca Si respecbrca tnditiilor strtmoge9fi, specificeoricdrui basm\, mezinul pleace la drum, luand carte din partea tatalui 9i,prin dreptul podului , ,,numai iaca ii iese gi fui ursul inainte". Trece cu binecle aceasta primd probd, primegte binecuvantarea pdrintelui sau 9ipielea de urs in dar, apoi sfatul ca ln cdEtoria lui sd se fereascd ,,deomul rog, iard mai ales de cel sper", sa nu cumva sa aiba de-a facecu ei. Ca trtsdturt ah hsmuluL sunt prezente aici fomub inilialeripice gi cifra mag:,ce tei, c;,rc facF- posibild depSgirea primei probe decetre eroul principal.

Podul este simbolul trecerii de la adolescent5 sprematuritate, de la o etapd existenliald la alta, traversarea fiind posibileintr-un singur sens, fale putinld de intoarcere. Pr4uirea valo:rilormorale strdvechi este.reliefata de hainele, armele 9i calul cu carecraiul fusese mire, semnilicand faptul ca eroul mogtenegte experientatatalui.

(lntriga)Fiul craiului Si calul pleacd la drum, basmul continuand cu

formule mediane tipice, ,,9, merg ei o zi, gi merg doue, 9i mergpatruzeci gi noud", pand cend intalnesc in codru un om span care seoferd se le fie ,slugd la drum". Voinicul il refuzd de doud ori, dar alreia oara sp6nul ii iese in cale ,,imbficat avel gi cdlare pe un calfrumos" tocmai cand fiul craiului se ret6cise prin codrii intunecogi. Sepoate identifica aici motivul lahirintului, incrucigarea incurcate acbrdrilor presupune capabilitatea drumetului de a gdsi calea ceabune, iegirea la lumind. Deprins sd urmeze sfatul perintelui sdu,acela de a nu se insoli cu omul span, dar pentru ca ii mai iegisera inr;ale incd doi, el se gandegte ce "aiasta-i tara spenibl'iiFl angaieazddrept cdlduzd. in aceastd secvenli narative este inclusd o pauzi

-14- -15-