7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 1/9

 

ELEMENTE DE CULTURA SI CIVILIZATIE ROMANA

 

Introducere Istoria romana incepe odata cu fondarea orasului, in secolul al VIII-lea i.Hr., conform legendei si

 se extinde pe durata a 2200 de ani pana la infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in

1453. Insa, in general perioada de dupa anul 500 d.Hr., cand puterea imperiala s-a mutat din Italia

 spre noua capitala Constantinopol !ec"iul oras #i$antium% este cunoscuta ca apartinand Imperiului

 #i$antin. &entru cei mai multi istorici era cunoscuta ca '(omana' se desfasoara aproximati! intre

 secolul al V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al VI-lea d.Hr. )sa-numitul '*fant

 Imperiu (oman', o alianta de state germanice si italice, fondat de C"arlemagne in anul +00 d.Hr.,

constituie o prolema cu totul diferita.

 e altfel, ca in ca$ul multor alte aspecte din !iata cotidiana, datorita romanilor, putem masura

cu acuratete aceste perioade de timp. In primul secol I.Hr. doi ce$ari, Iulius si )ugustus, au format

calendarul cu 12 luni si 35 $ile si o $i in plus odata la patru ani. /ste un ca$ tipic al ingenio$itatii

romane, totul fiind atat de precis calculat incat fiecare ciclu annual era cu doar 11 minute decalat fata

de miscarea de re!olutie a &amantului. In alta ordine de idei, romanii numarau anii ca ')..C.' adica

'a re condita' de la fondarea orasului%.

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 2/9

Traditie si legenda

raditia spune ca (oma a luat nastere in anul 53 i.Hr. )ceasta tine de legenda, insa pentru

istorici este o data la fel de potri!ita ca oricare alta pentru a marca !remurile cand pastorii si

agricultorii din dealurile oase si insorite ce inconurau o lunca mlastinoasa au de$!oltat o comunitate

cunoscuta de atunci su numele de (oma. egenda spunea ca numele orasului lor !enea de la (omulus si (emus, doi gemeni orfani alaptati de o lupoaica pe malurile irului. Istoricii de asta$i, cu

o mai redusa atractie spre legenda considera ca numele pro!ine din lima etrusca sau greaca

proail din cu!antul grecesc 'r"ome' insemnand 'puternic'%. *e stie ca $ilele de inceput ale (omei

 se aflau su semnul dominatiei etrusce,o natiune puternica din Italia centrala. n prim pas l-a

constituit alungarea regilor etrusci, adesea tiranici, de catre familiile conducatoare din (oma. Cultura

repre$inta un intreg complex ce include cunostinte, con!ingeri, arta, morala, lege, oiceiuri cat si alte

capacitati si oisnuinte doandite de om ca memru al societatii. e asemenea, cultura repre$inta un

 sistem istoric determinat de modul de !iata ce tinde sa fie impartasit de toti memrii unui grup.Cultura

include limaul grupului, traditiile, oiceiurile si institutiile inclusi! ideile moti!atoare, con!ingerile

 si !alorile cat si implementarea lor in instrumentele materiale si artefacte.Conceptul de ci!ili$atie a fost utili$at cu referire la totalitatea caracteristicilor afisate in !iata colecti!ului a unei populatii

a!ansate sau intr-o perioada istorica cum ar fi ci!ili$atia greaca din timpul lui &ericle6.ermenul de

ci!ili$atie poate fi folosit pentru a ne referi la ac"i$itiile celei mai a!ansate populatii. )stfel, ci!ili$atia

apare ca un factor de progres iar cultura ca factor de stailitate./lementele culturale pot trece lier

dintr-un sistem in altul, aparand astfel difu$ia culturala iar granita generata de diferenta dintre un

 sistem si altul face posiil studiul sistemului in orice moment sau pe o perioada de timp. e aceea, se

 poate afirma ca, orice societate umana si are propriul sistem sociocultural adica o expresie specifica,

unica a culturii umane ca intreg.

Educatia copiilor 

 (omanii isi in!atau copiii de la !arste fragede lucruri utile pentru integrarea lor ulterioara in

!iata colecti!itatii. )cestia isi cunosteau toate drepturile si responsailitatile. *coala primara incepea

la !arsta de ani. Copiii erau in-struiti de catre dascali. In scoala primara in!atau sa scrie, sa

citeasca si sa socoteasca, sa repete si sa recite texte literare. 7amenii instariti nu isi trimiteau copiii la

 scoala ci ii incredin-tau unui pedagog care ii in!ata la domiciliul lor. e la !arsta de 12 ani, copiii

urmau, timp de 4 ani, o scoala de gramatica, in care in!atau limile latina si greaca. /le!ii faceau

exercitii de dictie, de literatura si utili$au figuri de stil. a !arsta de 1 ani, tinerii din familiile

instarite isi puteau continua studiile la scoala de retorica. )ceasta era indispensaila pentru o cariera

 politica. &redarea se facea in lima greaca. *colile din epoca erau speciali$ate pe un anumit profil

medicina, ar"itectura, etc.%.

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 3/9

Obiceiuri

 ima greaca se raspandise pe o scara larga in cercurile inalte ale societatii romane. 7data cu

lima a patruns in (oma si cultura greaca. 7iceiurile elenistice exercitau o influenta din ce in ce mai

mare asupra felului de trai al aristocratiei si ogatasilor romani. nele oiceiuri s-au raspandit si in

!iata de toate $ilele. )sa sunt cel al raderii arii, oiceiul de a sta culcat in timpul mesei sau de a

reali$a inscriptii in !ersuri pe mor-minte. rupe de actori greci dadeau la (oma repre$entatii in lima

materna. (etorica )rta oratorica retorica% se studia in scolile organi$ate de lierti greci in (oma, precum si in orasele din 8recia si )sia 9ica. 7ratorii romani imprumutau de acolo stilul atic

aticismul%, simplu si soru sau asiatic asianismul%, foarte teatral. 7ra-torii dadeau o mare atentie

 po$ei, gesturilor, intonatiilor !ocii, intorsaturilor originale de stil, ironiilor i$utite, cu care puteau

 ponegri un martor sau da o lo!itura de gratie ad!ersarului. 7 insemnatate deoseita o a!eau

cu!antarile politice. )sianismul, folosit de Cicero, cel mai mare orator al epocii, a inflorit pana la

 umatatea secolului I i.e.n., cand a inceput sa de!ina la moda aticismul, pe care l-a folosit Caesar.

Dreptul reptul s-a de$!oltat mult in perioada repulicii. )u fost largite drepturile proprietarilor

asupra a!erilor, a fost elaorata notiunea de persoana uridica si au fost considerate ca atare mai intai

municipiile si apoi colegiile. oate aceste ino!atii au urmarit apararea proprietatii pri!ate care se

consolidase. :uristii reali$au a!eri mari, glorie si clientela numeroasa. Cu!antarile a!ocatilor !estiti

erau citite de marele pulic.

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 4/9

Circul si teatrul

*pectacolele de circ erau foarte populare in (oma inca din cele mai !ec"i timpuri. In anul 254

i.e.n. au fost organi$ate prima data ocuri cu gladiatori, care apoi au de!enit distractia preferata a

romanilor. *e c"eltuiau sume foarte mari pentru organi$area de ocuri si repre$entatii de circ. In

randurile paturilor largi ale populatiei se mai ucurau de succes scenele scurte si farsele, nascute din ocuri populare pur romane. In ele erau personae amu$ante; mancai, !icleni, natangi, ora$nici. &e

 scena erau pre$entati meseriasi si tarani. in epoca au ramas multe $icale ade!arate si in pre$ent.

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 5/9

Arhitectura

*ecolele III-I i.e.n. au fost caracteri$ate printr-o de$!oltare continua a ar"itecturii si a artelor

 plastice romane. Vec"ea casa romana nu a!ea decat parter. In centrul ei se afla atrium, o incapere

mare in care ardea focul si se statea familia. e atrium erau alaturate dormitoarele. e oicei, nu mai

erau alte incaperi. In perioada repulicii insa au inceput sa se constru-iasca case cu 1- 2 etae. In celeogate, atriumul, impodoit cu coloane s-a trasformat intr-o sala de primire cu care se in!eci-nau

multe incaperi; salonul, sala de mancare, dormitorul, sala de aie, curti inc"ise si gradini impodoite

cu coloane si statui. &eretii erau imracati cu marmura iar pardoselele se faceau din mo$aic. In orase

 s-au ridicat cladiri pulice cu stil ar"itec-tural cu totul nou < asilica. e pe la inceputul secolului al

 II-lea i.e.n. au aparut constructiile decorati!e, monumentale si arcurile de triumf. in orasele grecesti

cucerite au fost aduse la (oma, ca prada de ra$oi, o multime de statui, cu care au fost impodo-ite

 pietele, cladirile pulice si casele particulare. (omanii au creat un gen sculptural nou; portretul

realist. *-au de$!oltat frescele, care erau folosite mai ales in scopuri decorati!e.

  &)(/=7= 

 

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 6/9

C77*/9

Literatura Influentele elene au contriuit la raspandirea instructiei in paturile de sus ale societatii. In

 paralel cu aceasta influenta, in societatea romana au aparut poe$ia, lucrari in pro$a scrise in lima

latina clasica si s-a de$!oltat arta oratorica. upta politica acera s-a oglindit in toate operele din

acel timp. eoseit de interesante sunt scrisorile lui Cicero catre prietenii si rudele sale, in care sunt

de$!aluite intrigi politice. in aceiasi categorie fac parte comentariile lui Caesar despre ra$oiul galic

 si despre ra$oaiele ci!ile. Conceptiile si aspiratiile lui Caesar s-au oglindit mai !iu in operele

istoricului *allustius. &rimii poeti romani imitau modelele clasice ale literaturii grecesti, desi alegeau

 suiecte romane. &rimul poet roman este considerat i!ius )ndronicus, de origine grec din arent,

adus in anul 22 i.e.n., ca pri$onier la (oma. /l a tradus 7diseea6 in lima latina. Contemporan cuel a fost Cnaeus =e!ius aprox. 24<204 i.e.n.%, autorul unei lucrari epice despre primul ra$oi punic

 si al mai multor tragedii. upa cel de-al doilea ra$oi punic au aparut lucrarile lui /nnius 23><1>

i.e.n%, poet remarcail. 7pera lui cea mai cunoscuta se numea )nalele6. Comedia romana a a!ut

repre$entanti remarcaili inca din a doua umatate a secolului III i.e.n. itus 9accius &lautus aprox.

254 < 1+4 i.e.n.% din mria, a fost autorul unor comedii scrise intr-o lima extrem de !ie, ogata in

imagini si populara. =e-au per!enit 21 de comedii ale lui &lutus, in care el lupta impotri!a luxului, a

degradarii familiei, a mora!urilor grecesti mai usuratice. Comediile lui &lauttus s-au ucurat de un

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 7/9

 succes imens in randurile spectatorilor romani. )lt autor de comedii a fost cartagine$ul &ulius

erentius )fer aprox. 1>0< 15> i.e.n%, ale carui lucrari erau destinate pulicului instruit. /l a scris

numai comedii. Caius ucilius 1+0 < 102 i.e.n%, a intemeiat un gen literar cu totul nou, satira.

 &oe$ia lirica a luat nastere in secolul I i.e.n., intr-un cerc de tineri poeti dintre care cel mai talentat era

Catullus aprox. +- 54 i.e.n.%. /l a fost primul care a introdus in poe$ia latina elemente din poe$ia

 greaca. ) scris mici poeme epice cu teme din mitologie. ?ilo$ofia In acest domeniu, in (oma antica

existau mari personali-tati. 9arele filo$of itus ucretius Carus >+-55 i.e.n.% a adus idei noi, cautand

 sa scape oamenii de superstitiile generate de ignoranta, de teama de $ei si de !iata de dincolo de

mormant, prin lucrarile sale. ) incercat sa dea o explicatie naturalist-stiin-tifica originii omului si

 societatii, care, in conceptia lui, se de$-!olta fara amestecul $eilor. In stiinta, ca si in filo$ofie, s-au

distins mari ganditori ca 9arcus erentius Varro 11 < 2+ i.e.n.% care a intocmit o enciclopedie a

 stiintelor si a scris studii ample despre stra!ec"ile oiceiuri romane din !iata religioasa si de toate

 $ilele, despre teatrul roman, despre lima latina, despre agronomie.

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 8/9

Orasul

 (oma a de!enit un oras urias ca suprafata si ca numar de locuitori. In secolul II i.e.n., (oma a!ea

aproximati! 500.000 de locuitori. )ici !eneau oameni din toate colturile imperiului si traiau numerosi

 straini, mai ales greci, sirieni si e!rei. In secolul I i.e.n., (oma a de!enit cel mai mare centru in-

ternational, capitala unui mare stat mediteranean. In oras s-au ridicat cladiri marete. ?orul a de!enit

o piata plina de temple, asilici, portice, arcuri, sculpturi. &ompeius a construit primul teatru de piatra

iar Caesar, un minunat ?or nou, de!enit mai tar$iu modelul constructiilor de acest tip. )laturi de

cartiere luxoase, in care se aflau cladiri pulice si casele particularilor ogati, mai existau in (oma si

regiuni sarace, in care se adapostea pleea urana si unde cocioaele alnice alternau cu casele

 saracacioase cu mai multe etae, ridicate la repe$eala de oamenii de afaceri intreprin$atori.

 

7/25/2019 Latinitate Romana

http://slidepdf.com/reader/full/latinitate-romana 9/9